Issuu on Google+

revist\ lunar \ d e e d u c a] ie [i in f o r m a] ie c u lt u r al\

a n u l I I , n u m \ r u l 8 (9 ) - s ep t em b r i e 2 0 0 7

16

se distribuie GRATUIT

1


proiecte culturale “Dac\ nu [tii încotro te îndrep]i, s\ nu te miri unde ajungi.” (Mark Twain)

15

CLUBUL «LUDIC» al Ateneului Popular «Mr. Gh. Pastia» Foc[ani Nu poti face lucruri mari avand asteptari mici! Sa stiti ca e valabil si invers, adica poti face lucruri mari doar avand asteptari mari! Daca este sa ne uitam in istorie, in inventica, in fizica sau in chimie observam ca lucrurile bune, lucrurle mari, au ceva in comun… si anume faptul ca inintiatorii lor au avut asteptari mari! Uneori asteptarile lor au depastit cu mult probabilitatea si plauzibilul astfel incat in jurul lor se auzea: acest lucru nu este posibil, nu merita efortul, oricum nu iese. Sau o incurajare seaca de genul: daca tu crezi….poti incerca! Sa luam un exemplu mai recent! Probabil tu care citesti aceste randuri, ai folosit macar o singura data Google! Acesta a fost un proiect in care au crezut doi studenti. Acesti doi studenti au gasit numai usi inchise, chiar la marile companii de piata in IT (nu le mentionez numele pentru a nu face antireclama). Acesti doi tineri au crezut in ideea lor! Faptul ca ei nu au renuntat a facut posibil ca cel mai mare motor de cautare sa fie folosit de milioane de oameni! (http://www.damaideparte.ro) Te intereseaza... - Sa ai mai multa incredere in tine, - Sa ai o atitudine de invingator (invingatoare), - Sa poti fi stapanul (stapana) emotiilor tale, - Sa stii cum sa treci de la vorbe la fapte, - Sa ai mai mult timp pentru ceea ce te pasioneaza cu adevarat, - Sa descoperi secrete care te vor ajuta sa iti atingi obiectivele, - Sa stii sa comunici eficient cu cei din jur, - Sa faci fata momentelor stresante, - Sa gasesti inspiratia si motivatia care sa te ajute sa inaintezi, sau, mai pe scurt spus, sa dobandesti abilitatile necesare pentru a-ti construi o viata reusita, o viata care sa iti aduca fericire si implinire? Dac\ ai între 15 [i 18 ani ... ai nimerit cum nu se poate mai bine! CLUBUL «LUDIC» î]i ofer\ antrenamentul necesar pentru success… [i-n plus, î]i faci prieteni [i te mai [i distrezi!

2

Cum am putea defini succesul? Noroc, intamplare sau soarta? Bunastare, putere, influenta, faima? A reusi sa faci ceea ce ti-ai propus, sa obtii ceea ce-ti doresti sau a iesi victorios (victorioasa) dintr-o situatie? Sau pur si simplu un sentiment de milioane? Cel mai probabil cati oameni atatea pareri. Oricum noi te invitam sa citesti mai multe despre succes, victorie, reusita si fericire in aceasta categorie. - Orice calatorie incepe prin a i se stabili destinatia. La fel e si in viata, trebuie sa stii incotro vrei sa te indrepti, altfel risti sa te ratacesti. - Acum, da ca stim incotro vrem sa o apucam, putem trece la treaba. Pentru a avea parte de o calatorie reusita avem mare nevoie de respect pentru propria persoana, incredere in noi si o atitudine de invingator (invingatoare). - Cu "setarile initiale" corect facute e cazul sa ne pregatim pentru a invinge. Buna gestionare a timpului, stabilirea si atingerea obiectivelor, rezistenta la stres ne vor fi de mare ajutor. - Oricat de bine pregatiti am fi, nu putem reusi in viata singuri! Sa aflam mai multe despre avantajele comunicarii eficiente si ale lucrului in echipa, gestionarea relatiilor, sa invatam cum sa influentam oamenii, cum sa acceptam/preluam ideile bune ale celorlalti si cum sa devenim buni lideri. - Suntem un sistem precum miliardele de sisteme din univers. Indiferent de traseu, indiferent de performantele de care suntem capabili, fara combustibil stam pe loc. Hrana, aerul, miscarea ne sunt vitale, dar nu trebuie sa ignoram si vitaminele pentru minte. Succesul ar fi mult mai u[or de ob]inut dac\ am avea lâng\ noi antrenorul potrivit. Dar nu trebuie s\ uit\m c\ cel mai bun antrenor pentru propriul nostru succes suntem noi în[ine! CLUBUL «LUDIC» al Ateneului Popular «Mr. Gh. Pastia» Foc[ani se desf\[oar\ s\pt\mînal, începînd de la 15 septembrie, a.c., înscrierile se fac la secretariatul Ateneului, telefon: 223722, sau la telefon mobil: 0727-010467, Odette Irimiea, coordonatorul clubului.

15


editorial

dic]ionar cultural “CULTURA, în sensul s\u cel mai larg, poate fi considerat\ ca ansamblul tr\saturilor distincte, spirituale [i materiale, intelectuale [i afective, care caracterizeaz\ o societate sau un grup social. Ea include artele [i literele, modurile de via]\, drepturile fundamentale ale fiin]ei umane, sistemele de valori, tradi]iile, obiceiurile [i credin]ele oamenilor”.

14

(Declara]ia Conferin]ei Mondiacult - UNESCO, 1982, Mexic)

de doi - joc de perechi, în tempo mi[cat, în ritm binar. Jocul este r\spîndit mai mult în Banat dar se practic\ în mai toat\ ]ara. Se danseaz\ cu pa[i m\run]i [i repezi; în func]ie de ritmul muzicii, apar anumite accente, subliniate de dansatori prin b\t\i de picior. O mi[care caracteristic\ pentru acest joc este trecerea fetei pe sub mîna partenerului. diapazon - 1. spa]iul sonor propriu unei voci sau unui instrument muzical, adic\ toate sunetele cuprinse între cel mai grav [i cel mai acut. In acest sens, vocea uman\ poate emite un num\r determinat de sunete în cadrul unui ambitus de cel pu]in o decim\ (intervalul cuprins între primul [i al zecelea sunet) . De asemenea, orice instrument muzical î[i are diapazonul lui precis, care poate fi modificat în anumite condi]ii tehnice. 2. Diapazonul este, de asemenea, denumirea dat\ unui mic instrument care produce sunetul la.

nifica]ie neprecis conturat\. Lucr\rile de acest gen erau destinate în trecut ca [i ast\zi orchestrei sau unei forma]ii de camer\, num\rul mi[c\rilor fiind foarte variat, ca [i formele utilizate pentru fiecare mi[care, totul fiind la libera alegere a compozitorului. De multe ori, în divertismentul clasic se distinge o leg\tur\ evident\ cu suita instrumental\ sau orchestral\ prin prezen]a unor dansuri specifice: menuet, vals, gavot\, mar[.. Influen]a [colii vieneze merge pîn\ la introducerea formei de sonat\ [i a varia]iunilor. dixieland - stil de jazz n\scut în jurul anului 1900, în statele Dixieland (statele sudice ale

SUA, adepte ale sclavagismului). Se caracterizeaz\ prin practicarea improviza]iei colective la trei voci. Critica desemneaz\ prin dixieland, maniera de interpretare de c\tre muzicienii albi a stilului New Orleans. Anul 1917 reprezint\ momentul în care se termin\ perioada primitiv\ de tatonare a stilului New Orleans, [i care va continua la Chicago, evoluînd spre o etap\ nou\ a muzicii swing.

divertisment - 1. divertismentul este un program variat, ce-[i propune s\ creeze buna dispozi]ie. 2. Pies\ muzical\, apropiat\ de fantezie sau rapsodie, avînd la baz\ o tematic\ de cîntece [i dansuri populare. Acest gen muzical s-a dezvoltat în a doua jum\tate a sec.XVIII, în crea]iile lui Joseph Haydn [i Wolfgang Amadeus Mozart. Termenul era folosit înc\ din sec.XVII, dar cu o sem-

14

doina - vechi cîntec popular de factur\ etnic\ româneasc\, în care predomin\ caracterul liric sau epic. Doina a constituit dintotdeauna o form\ artistic\ de redare a suferin]elor, aspira]iilor poporului. Forma doina este liber\, avînd o melodic\ expresiv\, bogat ornamentat\ [i o ritmic\ specific\, cunoscut\ sub denumirea de parlando rubato. Dup\ partea lent\ este urmat\ de o parte dinamic\, formînd împreun\ o unitate de contraste. Exist\ [i doine instrumentale, cu o mare varietate ornamental\.

Punct [i de la cap\t ! De doar câteva zile s-a încheiat seria de module de preg\tire profesional\ a personalului din sectorul cultural, activitate distinct\ în cadrul Proiectului FORMAT EU-RO-CULT. Cu o întindere pe patru jude]e – Br\ila, Buz\u, Gala]i [i Vrancea – proiectul a strâns la un loc operatori, arti[ti [i responsabili din domeniul culturii, to]i resim]ind nevoia unei preg\tiri pentru a face fa]\ noilor realit\]i economico-sociale [i, mai ales, noilor cerin]e de pe pia]a cultural\. Managementul de proiect, marketingul cultural, patrimoniul industrial [i patrimoniul cultural imaterial, fondurile structurale, programele culturale europene, parteneriatele [i re]elele culturale, industriile creative au fost modulele de cel mai mare interes cere au „desc\tu[at” energiile creative ale lucr\torilor din cultur\. S-au conturat c\teve idei de proiecte culturale [i chiar înfiin]area unor re]ele tematice în regiune. Toate aceste ini]iative vor fi concretizate [i apoi propuse spre finan]are la diverse licita]ii de proiecte, na]ionale sau europene. Un important câ[tig a fost [i acela al comunic\rii personale, al stabilirii unor rela]ii institu]ionale. De[i jude]e limitrofe, cu distan]e relativ mici între localit\]i, operatorii culturali nu cuno[teau mai nimic despre realiz\rile celuilalt. Cele dou\ s\pt\mâni de preg\tire de la Foc[ani le-a oferit prilejul ( recunoscut [i de cursan]i ) de a scimba informa]ie, de a dezvolta parteneriate, de a gândi în termeni zonali [i regionali. Nu putem vorbi despre a dezvoltare regional\ armonioas\ f\r\ a pune în comun resurse materiale [i umane. Iar CULTURA este domeniul cu cele mai mari [anse de a lega comunit\]i [i a dezvolta economic o regiune. Prin strategiile locale, prin planurile opera]ionale regionale, administra]iile locale nu vor mai avea dreptul s\ neglijeze domeniul culturii, dimpotriv\, vor fi mai aten]i la „interven]ia cultural\” ca modalitate de ac]iune în dezvoltarea local\ durabil\. Rezultatele Proiectului FORMAT EU-ROCULT vor începe s\ apar\ cât de curând [i ele vor viza, toate, o dezvoltare a domeniului în context regional [i european. O replic\ a acestui proiect va fi scris [i pentru jude]ele Constan]a [i Tulcea pentru a acoperi astfel întreaga Regiune de Dezvoltare SUD-EST. O regiune cu [anse mari ca, [i prin intermediul culturii, s\-[i pun\ în valoare poten]ialul economic, cultural [i turistic. Iar în realizarea acestui proces, proiectul nostru va fi avut deja contribu]ia lui strategic\.

3

Valentin Gheorghi]\, Coordonator proiect

Revist\ editat\ de Ateneul Popular “Mr. Gh. Pastia” Foc[ani Colectivul editorial: Valentin Gheorghi]\, Liviu Topal\, Carmen Cazaciuc, Odette Irimiea Tel.: 223 722, fax: 225 584 www.ateneu-pastia.ro

Concep]ie grafic\ & layout: Andrei Olaru Tip\rit\ la ATEC GROUP SRL Foc[ani, `n tiraj de 1500 exemplare. Se distribuie GRATUIT.

3


eveniment cultural

4

Festivalul [i Concursul Interna]ional „George Enescu“ Festivalul [i Concursul Interna]ional "George Enescu" a fost infiintat in 1958 ca semn al recunoasterii geniului enescian, pentru a omagia viata si creatia marelui compozitor român. Primele editii ale acestui Festival si Concurs au reunit nume sonore ale vietii muzicale internationale printe care amintim pe Lord Yehudi Menuhin, David Oistrach, Sviatoslav Richter, Herbert von Karajan si multi altii care prin participarea lor au contribuit la cresterea renumelui acestui eveniment al Europei de Est. Conducatorii politici ai vremii au inteles ca prin organizarea Festivalului se va crea o imagine metaforica a lumii comuniste, imagine care cu timpul s-a dovedit a fi falsa. De-a lungul anilor Concursul International "George Enescu" s-a remarcat in mod deosebit prin activitatea concertistica de exceptie a unor laureati ai editiilor organizate pâna in 1971. Printre artistii care s-au lansat cu acest prilej, trebuie amintite nume ca: Agnes Baltsa, Eugenia Moldoveanu, Ionel Pantea, Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Maria Slatinaru Nistor, Marina Krilovici, Elena Simionescu, Ion Buzea, Radu Lupu, Pascal Roge, Valentin Gheorghiu, Stefan Gheorghiu, Dan Grigore si multi altii, a caror cariera s-a deschis cu prilejul participarii la acest important eveniment artistic. „Bun venit la cea de-a XVIII-a edi]ie a zilelor de s\rb\toare a muzicii! Ne amintim în aceste zile festive de marele fiu al p\mîntului românesc, George ENESCU, muzician care a dat prin geniul s\u creator [i interpretativ tot ce este mai bun, în\l]\tor,curat [i superb în arta f\r\ cuvinte pe care o în]eleg to]i [i care ne une[te pe to]i: muzica. Fes-

Str. R\zboieni, nr. 24, ap. 1, Foc[ani - Vrancea Tel./fax: 0237 235 850, mobil: 0723 218 950 e-mail: info@atec-group.ro, web: www.atec-group.ro

tivalul George ENESCU a devenit în via]a multora unul dintre reperele majore, constituindu-se astfel într-unul dintre acele momente ce dau sens [i calitate existen]ei.” (Ioan HOLENDER - Director al Operei din Viena, Director artistic al Festivalului International GEORGE ENESCU) Din programul de peste trei s\pt\mîni ale festivalului (1- 23 sptembrie) v\ prezent\m forma]iile [i interpre]ii cei mai prestigio[i invita]i ai acestei edi]ii considerat\ a fi cel mai important eveniment cultural european din aceast\ toamn\: Orchestre de Paris, dirijor Cristoph Eschenbach, Ansamblul „Europa Galante” condus de Fabio Biondi, Pinchas Zucherman (vioar\), Boris Berezovsky (pian), „Camerata Lysy”, Dinu Lipatti Trio – Berlin, Filarmonica ‚Arturo Toscanini”, Russian National Orchestra, Murray Perahia (pian), Trio „ Beaux Arts”, Basel Chamber Orchestra, dirijor Giovanni Antonini, London Symphony Orchestra, dirijor Sir Colin Davis [i Horia Andreescu, Evgeny Kissin (pian), Maxim Vengerov (vioar\), Compania de balet BEJART, Freiburger Barok Orchestra, dirijor Gottfried von der Goltz. S\ privim [i s\ ascult\m, s\ ne bucur\m intens [i deplin de prezentul ce ne-a fost dat.

4

13


patrimoniu mondial UNESCO

cultura scris\

Biblioteca Jude]ean\ “Duiliu Zamfirescu” Vrancea inaugureaz\ noul sediu al Bibliotecii pentru Copii [i Tineret

M\n\stirea Horezu 12

12

M\n\stirea este situat\ în mijlocul cadrului pitoresc de coline împ\durite, bucurându-se de avantajul natural al unui sol denivelat. Este cel mai important complex monahal din Valahia (Muntenia), fiind ridicat dup\ tipicul marilor m\n\stiri de pe muntele Athos, organizat în jurul catoliconului izolat de propria-i incint\, lâng\ care se afl\ un rând de schituri. În cazul M\n\stirii Horezu, structura complexului urmeaz\ modelul regulat al stilului renascentist, impunând o anumit\ simetrie pe axa est - vest: biserica mare în centrul incintei, paraclisul situat deasupra refectoriului [i în exterior - în partea de r\s\rit - „Bolni]a”, iar în partea de apus schitul „Sfântul {tefan". M\n\stirea a fost ctitorit\ în 1690 [i a fost bogat înzestrat\ de c\tre domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Acest domnitor luminat, împreun\ cu familia sa, a ridicat, uneori reconstruind pe funda]ii deja existente, nenum\rate m\n\stiri [i biserici pe care le-a împodobit cu picturi murale, cu icoane a[ezate pe iconostasuri somptuoase, cu mobilier, argint\rie [i broderii religioase. Exemplul s\u a fost urmat de c\tre boieri [i înalte fe]e biserice[ti care obi[nuiau s\ înal]e l\ca[uri de cult. Stilul artistic al epocii sale s-a caracterizat printr-o mare unitate [i poart\ numele de „art\ brâncoveneasc\”, un epitet atribuit întregii perioade în care a tr\it. Motivele pentru care se consider\ c\ bunul îndepline[te criteriile de patrimoniu cultural, laolalt\ cu o evaluare comparativ\ a bunului (dac\ este cazul) în raport cu alte bunuri de factur\ similar\, sunt prezentate mai jos: Complexul M\n\stirea Horezu reprezint\ o capodoper\ a stilului brâncovenesc, o excelent\ sintez\ artistic\. Se remarc\ prin puritate [i echilibru arhitectural, prin bog\]ia de ornamente sculptate, prin viziunea compozi]ional\ de inspira]ie religioas\, prin portretele votive [i elementele decorative pictate. M\n\stirea Horezu a constituit un important [i înfloritor centru de cultur\. {coala de

Vineri, 14 septembrie, la ora 11.00, noua Sec]ie pentru Copii [i Tineret [i-a deschis u[ile cititorilor care au dorit s\ fie al\turi de noi la acest eveniment important [i mult a[teptat. Consolidat [i reamenajat prin Proiect PHARE, cu sprijinul Consiliului Jude]ean Vrancea, sediul de pe strada Nicolae Titulescu, nr. 12, î[i va relua activitatea obi[nuit\ începând cu 15 septembrie 2007.

pictur\ de la Horezu a marcat pictura româneasc\ a secolului al XVIII-lea (pictura mural\ [i de icoane). Reprezentan]ii acestei [coli au lucrat atât în Valahia, cât [i în Transilvania. Biblioteca m\n\stirii a avut, la rândul s\u, un rol cultural important în întreg spa]iul ortodox. Prin arhitectura, sculptura [i pictura sa, M\n\stirea Horezu constituie unul din cele mai reprezentative monumente ale epocii brâncovene[ti, perioad\ de mare înflorire cultural\ în Valahia. Este cel mai vast [i somptuos complex monahal din cele ridicate în sud-estul Europei la sfâr[itul secolului al XVII-lea. Restaurarea [tiin]ific\ a contribuit la men]inerea bunei st\ri de conservare a complexului M\n\stirii Horezu, la p\strarea intact\ a valorilor sale [i, în acela[i timp, la asigurarea continuit\]ii lor. Conservarea monumentului în cele mai bune condi]ii este asigurat\ prin legisla]ia privitoare la protejarea monumentelor în România. Restaurarea condus\ de Direc]ia Monumentelor Istorice a pus în valoare [i a conservat toate valorile artistice originale ale complexului monahal de la Horezu, f\r\ a le modifica. Unitatea lui stilistic\ a fost integral conservat\, dat fiindc\ elementele ad\ugate ulterior, câteva cu o valoare special\, se încadreaz\ armonios în restul ansamblului. Alte garan]ii de autenticitate sunt: pictura mural\, foarte bine p\strat\ în starea sa ini]ial\, inscrip]iile pictate [i sculptate, piesele inventarului mobil original: iconostasuri, obiecte liturgice, candelabre, icoane etc.

5

* Împrumutul publica]iilor pentru lectur\ la sala de lectur\ * Îndrum\ri de specialitate pentru utilizarea mijloacelor tradi]ionale [i moderne de informare * Prelungiri [i rezerv\ri telefonice de carte * Accesul direct al utilizatorului la baza de date TINLIB prin modulul OPAC * Activit\]i de anima]ie cultural\ variate [i cu larg\ adresabilitate CONTRACOST * COPII XEROX A4 * COPII XEROX A3 * REDACTARE BIBLIOGRAFII LA CERERE

CONDI}II DE ÎNSCRIERE:

Biblioteca pentru Copii [i Tineret dispune de un fond de carte de aproximativ 35.000 de documente care pot fi împrumutate la domiciliu sau consultate la sala de lectur\. Utilizatorii vor avea acces liber la raft [i la dispozi]ia lor va fi pus un nou serviciu de referin]\ „Întreab\ bibliotecarul” - care va asigura îndrumarea [i orientarea acestora. De asemenea, noua sec]ie va purta amprenta inedit\ a unui parteneriat între Funda]ia pentru nev\z\tori „Cartea C\l\toare” din Foc[ani [i Biblioteca Jude]ean\ Vrancea intitulat „Biblioteca pentru to]i”, concretizat prin amenajarea unui studio de înregistrare a c\r]ilor în format audio pentru persoanele cu deficien]e de vedere. Printre proiectele de viitor, Biblioteca Jude]ean\ î[i propune înfiin]area la noul sediu al Bibliotecii pentru Copii [i Tineret a unei s\li multimedia unde cititorii s\ aib\ acces la calculator, internet [i documente multimedia.

Poate fi înscris, gratuit, orice locuitor din Foc[ani, pe baza actelor de identitate: Pentru copii: - Actul de identitate al unuia dintre p\rin]i - Copie dup\ certificatul de na[tere Permisul de înscriere este unic [i netransmisibil [i poate fi folosit la oricare dintre sec]iile Bibliotecii Jude]ene. PROGRAM: Luni: 14.00 - 20.00 Mar]i - Vineri: 9.00 - 20.00 Sâmb\t\: 9.00 - 13.00 Date de contact: Str. N. Titulescu, nr. 12; Tel. 0237 626646 www.bjvrancea.ro bjfocsani@vrancea.info

SERVICII CURENTE OFERITE GRATUITE * Împrumut la domiciliu al publica]iilor în regim tradi]ional [i informatizat

5


patrimoniu imaterial

6

High-life ieri [i azi Bucure[tiul respira vara [i prin aceia, care de[i aveau posibilit\]i financiare, din variate motive nu puteau pleca în vilegiatur\ sau în mult a[teptatul concediu. Mai întârziau fie din cauza unei afaceri, fie în urma unei nehot\râri de moment. În casele lor somputoase se organizau spre sear\ r\bd\toarele [i pasionantele partide de bridge sau poker întrerupte uneori de partide intime de dans sau discu]ii de tipul «gentlemen agreements». Distrac]ia intim\ [i muzica la patefon era preferat\ celei din localul public, unde amestecul clien]ilor [i gusturilor putea crea disconfort. Soarelele secolului al XIX-lea au f\cut treptat loc ceaiurilor dansante, în perioada interbelic\. Nu pu]ine erau re[edin]ele unde, pentru un public intim [i ales, se organiza câte un concert sau chiar se juca câte o pies\ de teatru. Uneori cei de-ai casei participau la eveniment. Înalta societate nu se ascundea publicului obi[nuit. Era vie, dinamic\ [i deloc pre]ioas\. Exista pur [i simplu. Din nefericire ace[ti oameni, de etnii [i confesiuni foarte variate, care s-a topit într-un mixtum compositum între 1870 [i 1930, exportatori de modele comportamentale c\tre marginea societ\]ii, au fost evacua]i din istorie iar fotografiile pe care le admira]i al\turi de aceste rânduri, nu mai au coresponden]\ în realitatea imediat\. În sensul c\ istoria cultural\ a modelului social reprezentat de high life în vechime, unul pozitiv, vertical [i discret, a fost stopat violent în mai pu]in de zece ani, începând cu 1946. În locul lor, la vârful piramidei sociale, a înflorit între timp o faun\ uman\ originar\ în valul de oportuni[ti, care înc\ din 1948, a avut acces la manevrarea resurselor financiare ale statului. {i de aici mârl\nia ajuns\ prin corupere într-un peisaj social pe care nu-l în]elege, [i care alimenteaz\ imaginea dezgust\toare a luxului etalat. Un simplu gest so-

6

proiecte europene

cial f\r\ acoperire cultural\. R\mâne totu[i întrebarea unde ne este înalta societate? Care sunt resturile prin care respir\, gesturile vizibile [i codurile ascunse vederii celor mul]i? E[ti cu adev\rat elegant, prin felul în care î]i faci sim]it\ prezen]a pe strad\. Cât mai pu]in evident\ prin gesturi, urlete, priviri etc. Acesta era un prim pas al codului aristocrat de care aminte[te Ion Ghica, pas pe care l-a înv\]at din copil\rie. Cum a f\cut acest pas majoritatea popula]iei suburbanizate a Bucure[tiului ultimilor 50 de ani se poate urm\ri cu ochiul liber pe chipurile triste [i preocupate ale tinerilor în c\utare de modele inexistente, sau ale p\rin]ilor neputincio[i [i chiar a bunicilor dezr\d\cina]i de mizerie din vatra satului românesc dup\ 1945. Unde ne este înalta societate? Aceea care s-a format în cinci sute de ani a fost evacuat\ pur [i simplu din istorie dup\ 1945, în mai pu]in de cincizeci de ani. Locul ei a fost luat de nomenclaturi[ti. Fie reprezentan]i ai clasei mijlocii, pu]ini la num\r, care au pactizat cu noul regim, fie drojdiile [i putorile sociale, care prin “originea s\n\toas\” au parvenit, preluînd casele [i lucrurile celor evacua]i. Rondurile de flori ale caselor de pe marile bulevarde au fost înlocuite chiar începând cu 1946, de culture agricole: ceap\, usturoi, p\trunjel, ro[ii, castrave]i, fapt care atesta calitatea [i oriogneras noilor “proprietari” în numele partidului unic. Inversarea de valori este periculoas\. Milorad Paivici a spus un adev\r însp\imînt\tor în romanul-lexicon Dic]ionarul khazar: „atunci cînd e s\ dispar\ un popor dispare mai întîi înalta societate [i odat\ cu ea, [i literatura”. Ast\zi, gustul pentru literatur\ [i cheful de citit a coborât la cote care nu mai alarmeaz\ pe nimeni. De înalt\ societate nu mai poate fi vorba atâta timp cât, poate cu rare excep]ii, se legitimeaz\ cultural prin accesorii despiritualizate precum limuzina, vila, ghiulul, colanul [i rochi]a cu dantele, pe când despre literatur\, vorbim la trecut de prea mult\ vreme. Cultural vorbind, este posibil ca poporul român s\ fi disp\rut deja, iar între grani]ele zise na]ionale, s\ tr\iasc\ o mas\ uman\ pl\titoare de impozite pentru a între]ine 30% de „[tabi”, pentru care legea se aplic\ preferen]ial.

obliga]ia de a respecta [i proteja drepturile omului pentru to]i cet\]enii lor, f\când posibil\ exercitarea acestor drepturi în totalitate. De aceea, ei trebuie s\ ia m\suri rezonabile pentru prevenirea, investigarea [i pedepsirea tuturor formelor de violen]\ împotriva femeilor, inclusiv a violen]ei domestice. Dac\ poli]ia, sistemul penal de justi]ie [i serviciile publice abandoneaz\ femeile care cer ajutor, atunci statul [i-a înc\lcat aceast\ obliga]ie. De câ]iva ani, statele membre au realizat mai multe anchete [i studii la scar\ larg\ pentru a m\sura amploarea fenomenului. Aceste studii au ar\tat c\ în ansamblul ]\rilor studiate propor]ia femeilor care au fost supuse violen]elor sub o form\ sau alta (inclusiv h\r]uire) a atins 45%. Consecin]ele violen]ei asupra s\n\t\]ii sunt serioase [i dep\[esc cu mult r\nile imediate, cum ar fi echimozele sau fracturile. Conform bilan]ului realizat pentru Consiliul Europei de c\tre prof. dr. Carol Hagemann-White femeile care au fost victimele unor abuzuri fizice, sexuale sau afective au nevoie de îngrijire psihiatric\ de 4-5 ori mai mult decât celelalte. Ele comit de cinci ori mai multe tentative de sinucidere. În alte cazuri violen]a domestic\ are consecin]e negative asupra copiilor care se traduc prin tulbur\ri mentale, afective [i comportamentale. Datorit\ acestui lucru comportamentele violente se perpetueaz\ de la o genera]ie la alta. În afar\ de consecin]ele personale [i sociale, violen]a împotriva femeilor are un cost economic crescut. De[i au fost efectuate studii în anumite state membre privind costul global al violen]ei domestice pentru societate, exist\ pu]ine cercet\ri aprofundate pe aceast\ tem\ la nivel european sau na]ional. Conform bilan]ului realizat recent se estimeaz\ c\ în totalitate costul anual al violen]ei împotriva femeilor în statele membre ale Consiliului Europei ar putea s\ ajung\ la 34 de miliarde de euro (S. Walby, 2004, Marea Britanie).

Care sunt obiectivele Campaniei

În timpul acestei Campanii statele membre vor fi încurajate s\ evalueze m\surile care sunt luate la nivel na]ional pentru a lupta împotriva violen]ei asupra femeilor, s\ identifice eventualele lipsuri [i s\ fac\ tot ce este necesar pentru a ac]iona mult mai eficient: - în adoptarea de m\suri juridice [i politice (în special prin modificarea legisla]iei na]ionale), - printr-o mai bun\ sus]inere [i protec]ie a victimelor (în special prin asigurarea de resurse eficiente acestor ac]iuni [i prin ameliorarea coordon\rii între diferitele institu]ii interesate), - printr-o mai bun\ colectare a datelor (în special colectarea datelor privind propor]ia [i inciden]a violen]ei domestice, punerea în aplicare [i evaluarea legisla]iei în vigoare [i schimbul de informa]ii între statele membre).

11

Cum se va derula Campania? Campania are trei dimensiuni: interguvernamental\, parlamentar\ [i local/regional\. Ea va fi condus\ de organismele Consiliului Europei, precum [i de statele membre în parteneriat cu organiza]iile interguvernamentale [i ONG-urile implicate în protec]ia femeilor împotriva violen]ei. Activit\]ile interguvernamentale ale Consiliului Europei se vor concentra asupra seminarelor regionale de informare [i sensibilizare, dimensiunea parlamentar\ va suscita ini]iative parlamentare în acest domeniu, iar dimensiunea teritorial\ se va adresa factorilor decizionali locali [i regionali. Statele membre trebuie s\ desemneze un func]ionar de la cel mai înalt nivel [i un punct de contact îns\rcinat cu coordonarea Campaniei Consiliului Europei cu campania na]ional\, care s\ asigure realizarea de activit\]i na]ionale pe care s\ le transmit\ Consiliului Europei. Campania se va încheia în martie 2008 prin publicarea rapoartelor finale na]ionale [i a unui raport de activitate care s\ evalueze m\surile luate de statele membre ale Consiliului Europei privind lupta împotriva violen]ei domestice.

Bilan]ul de m\suri [i ac]iuni întreprinse în statele membre ale Consiliului Europei pentru combaterea violen]ei împotriva femeilor (2006) arat\, de asemenea, c\ într-o mare parte a statelor membre violen]a domestic\ este recunoscut\ ca o problema grav\ care necesit\ un r\spuns comprehensiv. Datele privind aplicarea [i evaluarea m\surilor legislative (num\r de plângeri adresate poli]iei, cazuri tratate de tribunale [i tipuri de condamn\ri ) lipsesc. Mai mult, ar trebui ca oferta de servicii s\ fie înso]it\ de resurse corespunz\toare [i pe deplin suficiente, cu servicii destinate s\ ofere victimelor un ajutor imediat (ad\posturi, linii telefonice de urgen]\) [i pe termen lung (ap\rare, ajutor financiar, locuin]\).

11


proiecte europene

10

in memoriam

Campania „Stop violen]ei domestice `mpotriva femeii“ În data de 27 noiembrie 2006, Consiliul Europei a lansat în cadrul Conferin]ei de la Madrid: Campania pentru combaterea violentei împotriva femeilor, inclusiv a violen]ei domestice. Obiectivul acestei Campanii const\ în sensibilizarea europenilor asupra faptului c\ violen]a împotriva femeilor reprezint\ o înc\lcare a drepturilor omului. Ea promoveaz\ aplicarea eficient\ a legisla]iei [i a planurilor na]ionale de ac]iune. Statele membre sunt încurajate s\ furnizeze resurse suficiente pentru a ob]ine rezultate concrete în acest domeniu. Ac]iunile prev\zute în cadrul Campaniei vor fi realizate de diferite organisme ale Consiliului Europei [i de statele sale membre.

De ce o campanie a Consiliului Europei? În ciuda evolu]iilor pozitive ale dreptului, ale politicilor [i practicilor, violen]a în familie persist\ la toate nivelurile societ\]ii [i în toate statele membre ale Consiliului Europei. Studiile arat\ (conform bilan]ului realizat în 2006 pentru Consiliul Europei de c\tre prof. dr. Carol Hagemann-White) c\ în cea mai mare parte din cazuri victimele sunt femei:

între 12% [i 15% dintre femeile europene în vârst\ de peste 16 ani au fost obiectul violen]ei domestice în cadrul unei rela]ii [i foarte multe dintre ele continu\ s\ fie supuse unor violen]e fizice [i sexuale din partea fo[tilor lor parteneri chiar [i dup\ separare. Prea multe femei înc\ mor ast\zi din cauza acestor violen]e. Violen]a împotriva femeilor reprezint\ o violare a drepturilor fiin]ei umane. Aceasta priveaz\ femeile de libert\]ile lor fundamentale [i reprezint\ un obstacol serios al egalit\]ii între femei [i b\rba]i. Pentru a g\si o rezolvare acestei situa]ii [efii de stat [i de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei au decis cu ocazia celui de al 3-lea Summit al Consiliului Europei (Var[ovia, 16-17 mai 2005) organizarea unei Campanii pentru combaterea violen]ei împotriva femeilor, inclusiv a violen]ei domestice, care a fost lansat\ la 27 noiembrie 2006 la Madrid. Aceast\ Campanie are urm\toarele obiective: - sensibilizarea tuturor statelor membre ale Consiliului Europei asupra faptului c\ violen]a împotriva femeilor reprezint\ o înc\lcare a drepturilor fiin]ei umane, fa]\ de care to]i cet\]enii ar trebui s\ reac]ioneze; - încurajarea statelor membre pentru a demonstra voin]a lor politic\ asigurând resurse suficiente în vederea ob]inerii unor rezultate concrete în scopul elimin\rii violen]ei împotriva femeilor; - promovarea punerii în practic\ a Recomand\rii Rec (2002)5 a Consiliului Europei privind protec]ia femeii împotriva violen]ei prin mijloace legislative [i planuri de ac]iune la nivel na]ional [i monitorizarea progreselor realizate.

Ce [tim noi despre violen]a în familie? Violen]a în familie nu reprezint\ o afacere privat\. Statele membre ale Consiliului Europei au

10

“Pl\tind cu ve[nicia” Când am citit pentru prima dat\ acest titlu in 1978, mi-am spus ca e o metafor\ u[or juvenil\, oarecum preten]ioas\, dar potrivit\ vârstei de atunci a autorului Dumitru Pricop. Ulterior, in fiecare volum care se ad\uga, cu fiecare pagin\ chiar, observam ca opera, da , OPERA, poetului vrâncean se constituia intr-o permanent\ d\ruire jertfelnic\, aproape christic\ -„acesta este sângele meu”- extrem de unitar\, realei varieta]i tematice sau de form\. Ca s\ scrie ce a scris, Dumitru Pricop a pl\tit pre] greu. În primul rând a pl\tit prin înstr\inarea, „des]\rarea” ar fi zis înainta[ii s\i, de ]inuturile natale, atât de dragi lui, [i unde revine aproape obsedat, câutând mun]ii, stelele, oamenii, [i sufletul lor -„Miori]a”-, poemul suprem de via]\ [i de moarte al acestui neam: „Prin geam\tul lumii alunec\ grav Corabia celui de stele bolnav” Leacul acesta al dorului de stele nu i-l poate da decât balada: „Va fi coroan\ grâul altor ere Va fi c\ldura pruncului ucis Va fi, adic\, moartea cum se cere C\l\toria între vers [i vis” „În fiecare om e o Itac\”, spune poetul, visând la satul etern, satul s\u: „sufletul meu se scalda-n alte veacuri”, la mun]ii lui: „Muntele sângelui clatin\ anii însingura]ilor De aceea zilele m\ îmbrac\ în m\[ti nepurtate…”

7

Cei care l-au cunoscut pe Dumitru Pricop, [i sunt mul]i, cu greu [i-l pot imagina tr\ind sub semnele singur\t\]ii [i ale ma[tii. {i totu[i… zb\tându-se mereu între nevria de comunicare [i singur\tatea atâtor idealuri tr\date, poetul tr\ia drama sufletului fantastic, dureros sfâ[iat între contrarii: „Nu sunt ateu cum sunt credincios Deopotriv\ plasa lor m\ strânge {i cant mun]ii versului frumos {i-n cel ce râde [i în cel ce plânge” Sfâ[ierea aceasta grav\ a n\scut o mare poezie „{i picur\ via]a in cel ce sânt Otrav\ [i vis, [i fior, [i mormânt” Tr\ind permanent la hotarul dintre dragostea de via]\ [i spaima de moarte, le brava pe amândou\ pân\ în ultimele clipe ale trecerii lui: „Doamn\ Soart\, eu sunt mort de mult chiar de mai gr\besc din geamuri sparte… Cei ce m-au iubit trec azi str\ini [i m\ caut\ mereu în alt\ parte Doamn\ Soart\, chiar si mort, tot sunt clopotul ce vine de departe s\ trezeasc\-n cei ce frâng lumina ochii mei nem\sura]i de moarte…” Într-un singur loc nu are dreptate poetul - atunci când, imaginându-[i sfâr[itul, va nota, aproape învins: „Privighetoare nu a mai cântat la cerul ei s-a condamnat s\ tac\ [i osândindu-[i marele p\cat în tainele uit\rii se îmbrac\” Nu uitare, Dumitru Pricop, ci ve[nicie! Te-ai îmbr\cat în hainele ve[niciei. G. Zaharia

7


proiecte europene

8

proiecte europene

Programul „Cultura 2007“ al Uniunii Europene Programul „Cultura (2007-2013)“ este un program de finan]are al Uniunii Europene gestionat de Agen]ia Executiv\ pentru Educa]ie, Audiovizual [i Cultur\ [i de Comisia European\. Programul „Cultura (2007-2013)“, care func]ioneaz\ în baza Deciziei 1855/2006/CE, este principalul mecanism de sprijinire a sectorului cultural lansat de Uniunea European\.

Sectiunea 1. Sprijinirea actiunilor culturale Sectiunea 3. Sprijinirea activitatilor de analiza si diseminare

Programul Programul „Cultura (2007-2013)“ are la baz\ Articolul 151 al Tratatului Uniunii Europene. Articolul subliniaz\ contribu]ia Comunit\]ii Europene la înflorirea culturilor Statelor Membre respectând în acela[i timp diversitatea na]ional\ [i regional\ [i la punerea în valoare a spa]iului cultural comun. Cu un buget total de 400 milioane de Euro pentru perioada 2007-2013, Programul Cultura este gestionat de Comisia European\ (Direc]ia General\ pentru Educa]ie [i Cultur\) împreun\ cu Agen]ia Executiv\ pentru Educa]ie, Audiovizual [i Cultur\. Programul este compus din 3 sectiuni care corespund diferitelor niveluri de interven]ie: * Sprijin pentru ac]iuni culturale (sectiunea 1) * Sprijin pentru organiza]ii culturale europene (sectiunea 2) * Sprijin pentru analize [i activit\]i de diseminare (sectiunea 3). Comisia Europeana a lansat la inceputul lunii august noi invitatii pentru prezentare de proiecte (licitatii de proiecte) in cadrul Programului „Cultura (2007-2013)“ pentru urmatoarele sectiuni:

Solicitantii trebuie sa fie organisme publice sau private cu statut juridic (institutii, organizatii, asociatii, fundatii, etc.) a caror activitate principala este cuprinsa in sfera culturala.

 Masuri de cooperare (componenta 1.2.1). Cofinantarea comunitara se acorda pentru actiunile culturale sectoriale sau trans-sectoriale de o durata mai scurta si de o amploare mai mica, al caror obiectiv sa fie explorarea cailor in vederea unei cooperari pe termen lung intre operatori culturali. Fiecare masura de cooperare trebuie sa implice cel putin trei operatori culturali din trei tari diferite participante la Program. Aceste proiecte trebuie sa aiba o durata de maxim 24 de luni. Bugetul total al acestei componente este de 10 milione de euro; contributia financiara a Comisiei Europene nu poate depasi 50% din bugetul total eligibil al proiectului si va fi cuprinsa intre 50.000 si 200.000 de euro. Termenul limita pentru depunerea dosarului de candidatura este 31 octombrie 2007.  Traduceri literare (componenta 1.2.2). Lucrarile eligibile sunt operele de fictiune, indiferent de genul literar (romane, basme, nuvele, piese de teatru, poezie, comedie etc.) ai caror autori sunt cetateni sau rezidenti ai unei tari participante la

Vor fi preferate proiectele care au la baza cooperarea unui numar cat mai mare de institutii si organizatii culturale din tarile participante la Program: statele membre, tarile SEE, tarile candidate si tarile din Balcanii de Vest. Pentru Sectiunea 1. Sprijinirea actiunilor culturale, vor fi finantate proiecte din toate domeniile: patrimoniu, arte vizuale, artele spectacolului, carte si lectura, traduceri literare, proiecte de cooperare cu si in tarile terte. Pot fi depuse proiecte care se inscriu in urmatoarele componente:  Proiecte de cooperare multianuale (componenta 1.1). Cofinantarea comunitara se acorda pentru proiectele care cuprind un numar de activitati culturale multianuale care au drept scop realizarea unei cooperari durabile ș i structurate intre operatorii culturali. Proiectele pot fi de tip sectorial sau trans-sectorial ș i trebuie sa urmeze un obiectiv global comun, bazat pe un acord de cooperare. Fiecare proiect de cooperare trebuie sa implice cel putin șase operatori culturali din sase tari diferite participante la Program. Aceste proiecte trebuie sa aiba o durata de la trei la cinci ani. Bugetul total al acestei componente este de 17,5 milione de euro; contributia financiara a Comisiei Europene nu poate depasi 50% din bugetul total eligibil al proiec-

8

tului si va fi cuprinsa intre 200.000 si 500.000 de euro pe an. Termenul limita pentru depunerea dosarului de candidatura este 31 octombrie 2007.

si in tarile terte (componenta 1.3). Aceasta invitat ie pentru prezentare de propuneri are drept obiectiv sustinerea aproximativ 10 proiecte bianuale de cooperare culturala (2007-2009) orientate spre doua tari asiatice: China si India. Proiectele eligibile trebuie sa implice cooperarea a cel putin 3 parteneri din cel putin 3 tari eligibile diferite si cel putin un partener asociat din tara terta. Durata maxima a proiectului va fi de de 24 de luni. Bugetul total acordat acestei componente va fi de 1,8 milioane de euro. Procentul de cofinantare comunitara a fiecarui proiect nu va depasi 50 % din bugetul total eligibil (plafon maxim de 180.000 de euro pe proiect). Termenul limita pentru depunerea dosarului de candidatura este 1 octombrie 2007.

9

Pentru Sectiunea 3. Sprijinirea activitatilor de analiza si diseminare, invitatia este lansata pentru Stabilirea unei retele de contact pentru organizatiile care desfasoara activitati de evaluare sau analiza a impactului in domeniul politicilor culturale „Retele de contact“ (componenta 3.2) si are drept scop acordarea de subventii comunitare pentru cel mult 3 proiecte de stabilire a unor re tele de contact, cu intentia de a cres te volumul si calitatea informatiilor s i a datelor pentru dezvoltarea datelor comparative si a analizei cooperarii culturale la nivel european. Proiectele de „Retele de contact“ trebuie sa aiba o durata de desfasurare de la 12 pana la maxim 24 de luni. Bugetul total alocat se ridica la aproximativ 0,6 milioane de euro, iar cofinantarea comunitara nu poate depasi 200.000 de euro si 50 % din bugetul total eligibil al proiectului. Termenul limita pentru depunerea dosarului de candidatura este 1 octombrie 2007. Documentele oficiale ale invitatiei pentru prezentare de proiecte (licitatiei de proiecte) sunt publicate pe pagina Comisiei Europene dedicata domeniului cultural: http://ec.europa.eu/culture/eac/index_en.html.

Program; limbile eligibile sunt limbile oficiale ale tarilor participante la Program si limbile moarte (latina si greaca veche). Bugetul total alocat se ridica la aproximativ 1,7 milioane de euro; finantarea comunitara va fi de minim 2.000 de euro si de maxim 60.000 de euro, suma care va acoperi costurile de traducere, cu conditia ca respectivele costuri sa nu reprezinte mai mult de 50 % din costurile totale de exploatare. Pentru proiecte de traduceri literare se vor acorda subventii comunitare in urma a doua procese de selectie, cu doua termene de depunere: 1 octombrie 2007 si 1 aprilie 2008.  Actiuni speciale de cooperare culturala cu

Punctul de Contact Cultural al Romaniei a lansat o noua pagina web pentru Programul „Cultura (2007-2013)“: www.cultura2007.ro. Aici puteti gasi informatiile relevante pentru acest program. Deasemenea pute]i contacta [i ob]ine informa]ii suplimentare despre aceast\ nou\ licita]ie [i la Ateneul Popular „Mr. Gh. Pastia” – Centrul Regional de Informare [i Cercetare Cultural\ (Tel. 0237-223722 sau tel/fax 0237-225584. Persoan\ de contact Valentin Gheorghi]\ – director [i Carmen Cazaciuc – referent).

9


Revista "Athenaeum" - Nr. 9