Page 1

ANDREI DÓSA

ANNO SATANAE


5xJ=0 cerințe rezolvă această ecuație unde J este o necunoscută obținută prin prescurtarea numelui tău 5 este numărul textelor care nu au cum să influențeze rezultatul final artefacte misterul m-a ocolit locuiesc într-o colibă lângă marile piramide nu știu să zbor dar odată și odată voi descoperi unde duc aceste cărări din nazca mi-e frică de necunoscut vopsesc în culori de război fețele statuilor din insula paștelui te aștept in the mood for love infestare ne sărutam lângă noi pe bancă o muscă nu se putea hotărî să se spele sau nu melanj norii curg încet până la jumătatea ferestrei și dispar plonjez prin canatul fără nori sub mine un labirint de tobogane în culori pastelate o fetiță urcă ținându-se de margini trimite înainte jucăria de pluș apoi își dă drumul și ea jocul lor idilic va continua la nesfârșit așa cum și interacțiunea dintre sarcinile electrice


pozitive și negative va continua ochii ei aprinși ațintiți pe monitor fumul de țigară insinuându-se în oglindă mă trezesc foi împrăștiate pe jos combinații de cuvinte gramatica generativă este o mașină care produce propoziții: if you love me privirea îmi alunecă de la ea la reflexia ei la reflexia mea la trupul meu întins pe pat nici nu mai știu când mă încearcă o mulțumire mai mare radar love lizard te-ai trântit pe pat și ai deschis televizorul ne-am înduioșat pe animal planet deși trupul tău specie cu totul nouă după aproape o lună gotta get a little place gonna keep it real warm n-am fost la festivalul de film dar am văzut o morișcă de vânt cd-urile montate între pale străluceau locomotive își coborau captatoarele în fața depoului suprafața de contact a fost minimă pielea cea mai aspră cu semimucoasa puța cu bătătura ochii ațintiți spre tavan părere de rău poate și altceva m-am așezat lângă măsuța cu flori sintetice tremurul interior a fost un semn motorul se va gripa noi nu renunț așa ușor la franța noi caut familiaritatea ca pe o partidă de monopoly noi forțez apropierea război pornit de o națiune aflată în pragul unui dezastru umanitar


epilog asta trebuia să fie iubirea: cineva să vrea s-o ia de la capăt și-n locul tău j de la jurnal [jurnalul tău ascuns printre cărți nu era nimeni prin preajmă așa că am început – știam că nu pot să-l păstrez – să-mi notez fragmente încă de la primele pagini] legat la ochi în fața oglinzii faci semne cu limba tai lemne îți sare o bucată drept în față în capul meu mă consum pentru orice îmi place să-mi frec corpul de gresia caldă a casei de la țară le temps qui reste [2005] Normal – SICK – Normal și câteva pagini mai încolo viața ta codată în același sistem binar 15 aprilie 2009 Adrian [colega ta a intrat în cameră am ascuns jurnalul sub pătură am deschis o carte la întâmplare m-am prefăcut că citesc cu jurnalul ascuns între coperți am fugit din cameră] de ce fac asta? ar trebui să am un singur răspuns cel mai prost whatever iubirea altul m-ar descalifica pentru totdeuna când visez că facem dragoste tu ești mereu îmbrăcat [nu-mi mai ajungeau notițele citeam și fotografiam pagini întregi voiam să am totul] în privința unghiilor cred că totul este pierdut rezist cam o săptămână


fără să le rod nici nu-mi dau seama cum îmi duc deget după deget în gură din fericire am un inel foarte frumos asta mă mai salvează în noaptea aia am măturat toată casa de fericire mi-am spălat și câteva haine încălzim frișca până aproape de punctul de fierbere tocăm ciocolata mărunt apoi o punem peste frișcă se topește [un rând mai jos planuri pentru anul 2012 la persoana a doua] inima mea insultată în fine viața asta infectă e ok no fear of doamne wejh [formula de salut inventată de prietenii mei. în chenar.] [ciorna primului mesaj pe care mi l-ai scris pe fb ai renunțat la partea în care te înșelai în privința poveștii familiei D.] please don’t tell my mother we covered our mouths when we kissed so that only our hands were kissing [philip roth povestește în postfața romanului complexul lui portnoy despre o bucată de hârtie uitată pe masa de la cantina unde lua de obicei prânzul e vorba de 19 fraze fără legătură roth a scris 19 romane pornind de la ele plasând fiecare frază la începutul câte unui roman dacă nu mă vei ajuta să completez ceea ce am reușit să aflu voi fi nevoit să mă descurc singur va fi cel mai dureros proiect de creative writing]


fii binecuvântată, zi cea mai lungă a anului vreau să mă odihnesc în pace reduc toate funcțiile vitale rămân doar conectorii cei mai simpli întâmplări aleatorii emoție ready-made fenomenele naturale tot ce mă leagă în sensul că mă bandajează primii pași au fost făcuți mi-am botezat fantoma cu numele tău să n-o poți alunga niciodată din viața ta stau întins sub pomi pocnetul corcodușelor din ce în ce mai coapte pe pământ aș putea să ghicesc unde vor fi petele luminoase în fotografii le păstrez în caz că din imaginile următorilor ani va lipsi senzația de realitate

aș putea să cumpăr un furtun de grădină să beau când mi se face sete


fețe în clor ne legănăm moale deasupra parcului părul tău cald îmi mângâie fața copiii și gropile cu nisip cresc și descresc săgețile se izbesc de tabla de darts și cad ledurile pâlpâie repede repede voi face parte din viața ta lasă-mă să reiau de unde eram tocmai cucerisem o altă structură anatomică am părăsit-o pentru că tu ești ceva nou și scrii: ostafie augustina căsătorită cu ostafie adrian n-aș vrea să mă pierd în comparații sunt plusuri și minusuri un șef iritat cere inventarul într-o oră e gata nu lipsește nimic suntem chiar pe plus hai! mai cu viață fii tu însuți fii pentru mine tu însuți cine altcineva ai putea fi cu limba scoasă duc un război psihologic proiectile trase-n disperare aruncă în aer mlaștinile părțile bune se-mpotmolesc visarea în doi (oftez agățat de un plumb) umorul necăutat (devorat acum de panică) curiozitatea naivă (dog suck up woman’s milk?) vei spune și laptele supt am o lanternă în buzunar visez la pupila închisă în conul de lumină ce frumos va fi anonimi într-un oraș anonim da ce frumos ridic paharul zâmbesc patului gol ca marele gatsby


do yourself a favour and pack your bags de câte ori ni se întâlneau privirile te uitai pe pereți la fotografiile de epocă și râdeai știai că voi încerca să te mulțumesc cu orice preț mă atingeai pe burtă și mai jos degetele reci ochii în tavan luminile și umbrele curgeau una-ntr-alta ca la tomografia computerizată voiai în iarbă voiai să tragi pe tine o rochie de vară fără chiloți voiai să-mi umezești mâna în iarba înaltă dorm câinii cineva ne dă mereu jos de pe bicicletă inspectorul se oprește în spatele fetiței decupează casa de hârtie o lipește lângă grădina ei cu animale e a zecea pe care o face domule inspector folosește mereu aceleași culori și proporții pot să jur că sunt identice degeaba i se cere să deseneze altceva porți o rochie de vară lansez o glumă când trecem pe strada fericirii ți se face rău de la căldură ne așezăm pe scările unui bloc trece un bătrânel crede că jucăm teatru suntem infractori trece o bătrânică crede că strângem donații suntem escroci


ea locuiește în casa năpădită de alge se trezește cu urechile înfundate ultima oară a visat acum mulți ani câini în hamuri alergau fără sanie pe câmpul de gheață ce se desprindea cu zgomot de mal la micul dejun de sub coaja oului fiert picură apă o sună fratele ei să-i spună că furtuna le-a smuls hornul de pe acoperiș nu se abate niciodată de la drum la muncă și înapoi încearcă să memoreze soneriile caselor un timp la colțul ăsta o aștepta un băiat îi plăceau prăjiturile cu foitaj și onomatopeele din revistele manga vântul îi lipea de față și de haine straturi subțiri de aluat ea nu-și permite e văduvă de când se știe se masturbează cu flori îmbobocite de ceapă


positive. comparative. superlative you got me into this mess you get me out fool here she lives loved by a fuckin rat there’s a golem in the back of my garden i feed him rumeguș and horseraddish i’m taken down by opium all the time oh there are only neon lights at the mall now the church militates against our generation i slip inside her a grip vice full of oil stains the tv’s on a man’s sitting at the table he’s reading something written on a paper he says we’re out of supplies out of ideologies


Goodbye lullaby Astă noapte am vorbit până s-a oprit ploaia. Până s-a curățat cerul și au apărut stelele. Ai apărut și tu în discuție. Nu înțeleg cum de n-ai trecut peste. Poate te întrebi de ce-mi bat capul. Toți își bat capul cu problemele altora. A trecut un an și jumătate de când n-ai mai avut o relație. Păstrezi tăblia nelăcuită a mesei sprijinită de peretele din hol. Fibrele lemnului au crescut într-o singură direcție. Simți într-o singură direcție. În rest totul e confuz. Unii își pierd mințile când rămân singuri. Nu înțeleg cum. Chiar dacă au ajuns să gândească la fel. Să se miște la fel. Două pelicule care se suprapun. După un timp de la separare culorile vor fi la fel de vii. Prezența celuilalt e doar un efect. Ea nu înțelege cum poate cineva să părăsească. E simplu. Speri să obții un efect mai bun. Poți s-o iei razna, a spus ea. O rană narcisică produsă până la vârsta de un an. Dacă nu se formează legături intrapsihice suficient de puternice. Suntem atât de fragili. Tu aveai întotdeauna mâinile reci. M-am gândit la picturile mamei tale. La afacerea tatălui tău. Orice agresiune venită din exterior poate destabiliza. Alaltăieri ne-am întâlnit cu un prieten comun. A adus cu el aerul acelui oraș. Îi era frică să se urce-n metrou. Planurile noastre de acum un an. Aș fi vrut să-i rup oasele lui A. atunci în mijlocul librăriei, când ți-a luat paharul din mână și ți-a băut apa. Doar pentru că a îndrăznit să-și lase amprenta, să-și amestece saliva încă o dată cu a ta. Mi s-a părut aproape ritualic. Puțin mai devreme îți pârlisem părul cu bricheta. Stăteai cu spatele lipit de ușă. M-am gândit că balconul ăsta de doi metri pe unu douăzeci, plin de aparate de aer condiționat, e locul unde doar porumbeii se relaxează și umplu totul de găinaț. Aș fi vrut să-ți dau foc atunci. Să ardă ce-a fost teoretic și ce-a devenit practic. Flăcările să-ți cuprindă fața și să țipi așa cum n-am reușit să te fac să țipi pentru că nu m-ai lăsat. Poate că așa am fost tot timpul. Gata să te lovesc în orice moment pentru că nu reușeai să spui tot ce aveai pe suflet. Poate că ar fi trebuit să te leg de un scaun și să aplic tehnici de seducție până ai fi zis totul. Poate că tandrețea și vorbele frumoase au fost metoda mea de tortură. Uneori ajută să trăiești în același oraș. Nu e suficient să te duci la traininguri, nu e suficient să urci pe munte și să te întinzi transpirată pe pământul rece, pe iarba moartă de anul trecut, nici să-ți cumperi o geacă albă în care să arăți ca un câine polar. Ne-am gândit să te combinăm cu un tip care a încercat să se combine recent cu ea. Un tip care, la fel ca și tine, e-n derivă. Ne pregătim instrumentele și venim.

anno satanae (demo)  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you