Issuu on Google+

ê ê ê ê ê ê êêê

Numărul 1 | Aprilie 2011 

Cum va arăta agricultura în Europa după anul 2013?

Ghid al lucrărilor agricole de sezon în aprilie Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii 1.000 de produse de calitate înregistrate în Uniunea Europeană


26

6

4

CUPRINS A gri – Info 870.000 de euro, ajutor de la stat pentru producătorii de tomate  Fonduri disponibile pentru infrastructura din agricultură şi silvicultură Ce s-a vândut în 2010? Traian Băsescu: „Investiţiile în industria alimentară, un succes garantat“ 2011: Mai puțin grâu, mai mult porumb Estimări bune pentru piaţa vinului în 2011 Atenţie la penalizările pentru subvenţii! Pâinea României, coaptă la Covasna Iepurele gigant, ce frumos ar fi  Expoziții Internaționale de Agricultură, organizate de DLG în 2011

16

2 2 2 3 3 4 4 5 5 5

A gri –Cultură Calendarul lucrărilor pe pajişte Proteine – Boabele de care depinde totul AgroCariera, cel mai amplu proiect dedicat carierei în sectorul agricol Fărâmiţarea terenurilor – ce soluţii sunt la îndemână? Ghid al lucrărilor agricole de sezon în aprilie

6 7 7 8-9 10-11

A gri –Europe

20

Cum va arăta agricultura în Europa după anul 2013 12-13 Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii 14-15 Statele europene vor avea mai multă libertate în cazul organismelor modificate genetic 16 UE nu prelungeşte termenul pentru coteţele neîmbunătăţite 17 Absorbţie de 22% pentru fondurile de dezvoltare rurală! 17

A gri –Proiecte Agrementul – succesul pisciculturii

18-19

A gri –Eco Ce înseamnă, de fapt, „eco”? Legumele noastre sunt mai „bio“ decât cele străine Regulile jocului în cazul subvenţiilor „eco”

20 20 21

A gri – Aliment 1.000 de produse de calitate înregistrate în Uniunea Europeană Magiunul de Topoloveni, singurul produs tradiţional românesc atestat în UE Vinul alb sec de Recaş a uimit Parisul

22

22 22 23

A gri –Tradiţional Postul la români

24-25

A gri –Programe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri

18

26-28

A gri - Cultura Editor

| Contrast IM srl

office@contrastcj.ro 

0733-141.541


Jurnalu’ lu’ Moromete Două idei posibile, dar puţin probabile În România, pentru a beneficia de subvenţia agricolă, proprietarul sau cel care exploatează efectiv terenul trebuie să dispună de o suprafaţă de minimum un hectar. În Suedia, suprafaţa minimă necesară este de patru hectare. Diferenţa este similară cu cea dintre hobby şi afacere. Ar putea constitui modificarea regulilor de eligibilitate o soluţie pentru problema fragmentării excesive a proprietăţilor agricole? România acordă plăţi complementare de 130 de euro pe cap de animal fermierilor care deţin minimum trei bovine. Din nou, aceeaşi diferenţă: hobby vs afacere. Dacă am ridica plafonul la, de exemplu, 30 de animale?

Dilema Papei Oamenii de știință au dreptul și datoria morală de a fi „administratori ai lui Dumnezeu”, prin modificarea genetică a culturilor pentru a ajuta săracii lumii, consideră Vaticanul. De ce nu există mai mult pragmatism și în abordările „lumești” cu privire la acest subiect? Într-o declarație care condamnă opoziția țărilor bogate față de culturile modificate genetic, un grup de oameni de știință, incluzând membri de frunte ai Academiei Pontificale de Științe, au cerut în urmă cu doi ani o relaxare a „reglementărilor excesive și neștiințifice” privind aprobarea culturilor modificate genetic, spunând că acestea împiedică dezvoltarea culturilor în numele „binelui pentru omenire”. Prin această declarație, Vaticanul a marcat ruptura față de pozițiile sale tradiționale, potrivit cărora, prin perturbarea naturii, inginerii genetici s-ar „juca de-a Dumnezeu”. Același pragmatism ar trebui să se regăsească și în atitudinea celor care - acum sau în viitor sunt sau vor fi puși în situația de a decide asupra utilizării plantelor modificate genetic. Medicina, spre exemplu, a beneficiat enorm de progresele tehnologiei. Milioane de vieți au fost salvate prin punerea în practică a celor mai noi și mai curajoase tehnici medicale sau prin utilizarea unor medicamente inovatoare. Transplantul de organe poate fi considerat o „joacă de-a Dumnezeu”? Aceeași logică bazată pe pragmatism ar fi îmbucurător să o vedem și în deciziile mai pământești legate de ceea ce poate reprezenta o sursă de hrană ieftină și de calitate și o sursă importantă de venituri pentru România: atât de demonizatele organisme modificate genetic.

Fie ca sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să-ți aducă cele 4 taine divine: încredere, lumină, iubire, speranță. Hristos a înviat!

ete

ra nu Revista Agri-Cultu ăsuri. propune aceste m cem Dorim numai să fa între o diferenţiere clară venţie ajutor social şi sub m agricolă şi să lansă această temă de dezbatere.

m Moro


A gri – Info 870.000 de euro, ajutor de la stat pentru producătorii de tomate Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a anunțat ca producătorii agricoli vor primi un ajutor de la stat in valoare totală de 869.000 de euro. Banii sunt destinați producătorilor agricoli din sectorul tomatelor și vor fi folosiți pentru procesarea industrială. „Hotărârea de guvern stabilește cuantumul sumelor alocate in sectorul vegetal cu titlul de plăți tranzitorii pentru tomatele destinate procesării la 1.725,81 de euro pe hectar”, a declarat Tabără. De asemenea, printr-o ordonanță de urgență, Guvernul va institui Programul național pentru dezvoltarea depozitelor de legume și fructe, adică va construi o serie de depozite pentru legume și fructe, cu capacitați intre 500-5.000 de tone. Tabără a estimat ca prețul unui asemenea depozit cu capacitatea de 1.000 de tone ar putea ajunge la un milion de euro.

Fonduri disponibile pentru infrastructura din agricultură şi silvicultură

M

inisterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va lansa o sesiune de depunere a proiectelor pentru măsura 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”. Proiectele vor putea fi prezentate în perioada 2-31 mai la Direcţia Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR, urmând ca alocarea financiară, în valoare de 333.000.000 euro, să fie distribuită pe componente. Mai exact, o primă componentă – Îmbunătăţirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii – va beneficia de fonduri de 199.800.000 euro, reprezentând 60% din alocarea sesiunii, din care 79.920.000 de euro vor merge spre subcomponenta „Irigaţii si alte lucrări de îmbunătăţiri funciare”, iar restul de 119.880.000 spre subcomponenta „Infrastructura de acces”. În ceea ce priveşte a doua componentă – „Îmbunătăţirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii”, aceasta va avea alocate 133.200.000 euro, adică 40% din suma totală.

Ce s-a vândut în 2010? România şi-a redus deficitul cu produse agroalimentare de peste două ori, de la 1,53 de miliarde de euro în 2009, la 729,45 milioane euro la finele lui 2010, exporturile înregistrând, însă, o creştere cu 40 de procente, până la 3,06 miliarde euro la sfârşitul anului trecut. Datele MADR relevă faptul că, în 2010, cele mai mari încasări la export au fost aduse din comerţul intra şi extracomunitar cu porumb, în valoare de 388,3 milioane euro pentru o cantitate de 2,054 milioane tone, din exportul de grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară), în valoare de 379,44 milioane euro (2,48 milioane tone), precum şi din cel al ţigărilor de foi, trabucuri şi ţigarete (20.616,8 tone), care a

4

contribuit cu 377,04 milioane euro în 2010. De asemenea, din exporturile de seminţe de rapiţă au fost încasate circa 334 milioane de euro, pentru 1,052 milioane tone exportate, iar vânzările pe piaţa externă de seminţe de floarea soarelui au adus un plus de 214,8 milioane euro (557.409 tone). Exportul uleiurilor rafinate de floarea soarelui a totalizat anul trecut circa 111,8 milioane euro pentru o cantitate de 146.883 tone. Exporturile de animale vii se află în continuare pe poziţii fruntaşe în schimburile comerciale cu produse agroalimentare, după cereale, încasările pe specia bovină totalizând 98,81 milioane euro (51.810,7 tone), iar

pe ovine/caprine 86,68 milioane euro pentru o cantitate de 44.742 tone în 2010. România a mai exportat anul trecut, printre alte produse, carne şi organe de pasăre (81,512 milioane euro), zahăr din trestie sau din sfeclă (89,98 milioane euro), produse de brutărie şi de patiserie, miere, vinuri, ape minerale sau ciocolată. În ceea ce priveşte importurile de produse agroalimentare ale României, carnea de porc proaspătă sau refrigerată rămâne în continuare pe primul loc în acest clasament, anul trecut fiind aduse de pe pieţele intra şi extracomunitare circa 198.914 tone, în valoare de 304,7 milioane euro.


Traian Băsescu: „Investiţiile în industria alimentară, un succes garantat“ P

Preşedintele a declarat că agricultura reprezintă „o zonă de mare interes pentru România, şi pe fondul a ceea ce se prefigurează a fi o viitoare criză a alimentelor”. Traian Băsescu a arătat că România are un potenţial agricol capabil să satisfacă nevoile a 80 de milioane de locuitori, iar valorificarea potenţialului agricol ne-ar permite să devenim un mare exportator de alimente. România are de asemenea 4 milioane de ha de teren ecologic, fiind ţara cu a doua suprafaţă de teren ecologic din Uniunea Europeană, după Franţa, care are 4,5 milioane de ha de teren ecologic, a menţionat de asemenea preşedintele. Printre handicapurile agriculturii româneşti, preşedintele Traian Băsescu a identificat fărâmiţarea terenurilor agricole, necesitatea investiţiilor în irigaţii, dar şi necesitatea unei industrii alimentare moderne. „O industrie alimentară modernă este locul în care oricine va face investiţii va avea succes (...). Este un loc în care cine doreşte să investească cu certitudine va avea satisfacţiile viitorului”, a apreciat preşedintele României. Traian Băsescu a scos în evidenţă pericolul unei crize alimentare mondiale. „România este una din ţările cu excepţional potenţial agricol şi care poate fi un motor regional al diminuării efectelor unei presupuse viitoare crize a alimentelor. Dar, repet, trebuie să cultivăm pământul”, a spus preşedintele.

Foto: www.presidency.ro

reşedintele României apreciază că investiţiile în industria alimentară vor fi profitabile în perioada următoare şi încurajează investitorii să se implice în acest domeniu.

agricol, Combaterea evaziunii în comerţul „obiectiv major“ al statului

„Instituţiile statului trebuie să conticeea nue – în lupta cu crima organizată – bătăme anu şi ut, trec l anu put înce s-a ce prolia împotriva evaziunii fiscale, fie că se uce prod se că fie elor, firm lul duce la nive me, în comerţul intracomunitar cu legu evafructe, cartofi, carne, fie că vorbim de

ca la ziunea fiscală pe piaţa muncii - mun Bănegru“, consideră preşedintele Traian sescu. „Nu vreau ca vorbele mele să pară ca nu un avertisment pentru nimeni. Nimeni lînca că ştie când tit liniş i mai poate dorm tele. edin preş at arăt a a“, că lege

2011: Mai puțin grâu, mai mult porumb Producția de grâu va scădea cu 6%, iar cea de porumb va creste cu 5,3% in 2011. Organizația patronala din domeniul comerțului cu cereale Coceral estimează că anul aces­ta în România producția de grâu va fi de apro­ximativ 6,35 milioane de tone, în scădere cu 6%, comparativ cu 2010. De asemenea, în opinia membrilor Coceral, in 2011, producția de po­rumb, in România, va fi de 8,1 milioane de tone, creșterea fata de anul trecut urmând a se cifra la 5,3%. Producția totala de cereale ar urma sa stagneze la 16,2 milioane de tone. În Uniunea Euro­peană se vor recolta în acest an 131,44 milioane de tone grâu, fata de 127,5 milioane de tone în 2010. Totodată, producția de porumb se va majora de la 55,14 milioane de tone, in 2010, la 59,19 milioane de tone. Anul acesta, cantitățile de grâu recoltate vor creste în 18 state comunitare, vor scădea în șase si vor stag­na în cazul unei singure țări. Cel mai mare producător de grâu din UE va fi Franța, cu o cantitate recoltată de 36,4 milioane de tone (35,68 milioane de tone in 2010).

5


A gri – Info

Estimări bune pentru piaţa vinului în 2011 P

iaţa vinului în anul în curs se va menţine la un nivel similar cu cel din 2010, respectiv în jurul valorii de 400 de milioane de euro. Predicţia îi aparţine lui Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), care pune pe seama crizei economice scăderea consumului de vin: „Obiectivele producătorilor pentru 2011 sunt pentru menţinerea pieţei cel puţin la nivelul anului precedent. Din păcate, piaţa vinului a tot scăzut din 2008 şi nu arată semne de revitalizare semnificativă a consumului de vin. În ultimii ani, pe fondul crizei, piaţa vinului a scăzut cu circa 10%, pentru 2010 înregistrând o valoare de 400 de milioane de euro, respectiv vinul produs şi comercializat pe teritoriul României”. În ceea ce priveşte producţia de vin, reprezentantul PNVV precizează că în 2010 nu s-a depăşit cantitatea de patru milioane de hectolitri, deşi producţia medie naţionala în ultimii ani s-a situat la 5,5 milioane de hectolitri. În acest moment, România ocupă locul cinci în ierarhia vinicolă din Europa, iar pentru perioada 2007-2013 România are la dispoziţie din bugetul UE circa 210 milioane euro pentru sectorul vitivinicol, reconversie, replantare şi promo-

vare. Dacă în 2007 numărul de beneficiari de fonduri europene pe reconversie în sectorul viti-vinicol era de 40, pentru 1.176 hectare, cu o valoare de 6,9 milioane euro, acesta a ajuns în 2010 la 189 de beneficiari, pentru o suprafaţă de 5.124 ha, în valoare de 41,54 milioane de euro. Din datele MADR reiese că în 2011 au fost depuse proiecte în acest sector, în valoare de 10,43 milioane de euro de către 42 de beneficiari, pentru o suprafata de 1.379 hectare, dintr-o suma totală disponibilă de peste 42 de milioane de euro.

România, al şaselea producător al Europei Potrivit ultimelor statistici, ţara noastră este unul dintre cei cincisprezece producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. De asemenea, România ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010. Consumul de vin în România este situat între 23,4-24 litri/locuitor, acesta reprezentând jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 litri/locuitor.

Atenţie la penalizările pentru subvenţii! Potrivit unui comunicat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în perioada 1-11 martie 2011, au fost depuse un număr de 106.957 cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 543.051,29 hectare. APIA a lansat, la data de 1 martie 2011, campania de primire a cererilor de plată pentru măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs. Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la Centrele APIA, în intervalul 1 martie – 16 mai 2011, o singură cerere de plată. Pentru depunerea cererilor de plată începând cu data de 17 mai, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 11 iunie 2011, cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.

6

Potrivit APIA, pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la centrele locale ale APIA, în intervalul menţionat, o singură cerere de plată. Pot beneficia de măsurile de sprijin pe suprafaţă persoanele fizice şi/sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune etc. De asemenea, sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie

să fie de cel puţin 0,1 hectare. Nu în ultimul rând, solicitantul trebuie să respecte Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) pe toată suprafaţa fermei. În 2011, pachetul financiar de sprijin pentru fermierii români este estimat la 1,6 miliarde euro în 2011, din care 1,3 miliarde euro din bugetul Uniunii Europene (UE). Cuantumul alocat schemei de plată SAPS din fonduri europene a fost de 80,36 euro/ha, în 2010, dar în 2011, raportat la numărul de hectare şi la valoare, va fi de 100 euro/ha. De asemenea, sprijinul financiar alocat pe suprafaţă din bugetul naţional a fost anul trecut de 50,64 euro/ha, pentru 2011 urmând să fie aprobată o sumă cel puţin de acelaşi nivel.


Pâinea României, coaptă la Covasna

T

rofeul „Pâinea naţională a României“ din acest an i-a revenit brutarului Dioszegi Laszlo din Sfântu-Gheorghe. Concursul a fost organizat la Târgu-Mureş în cadrul Expoziţiei Internaţionale GastroPan, iar trofeul „Pâinea naţională a României” a reprezentat al treilea premiu I adjudecat de Dioszegi Laszlo la ediţia 2011, informează Agerpres. Brutarul din Sfântu-Gheorghe susţine că pâinea sa este una sută la sută naturală, fără amelioratori, la producerea căreia a folosit doar făină, drojdie, apă, sare şi cartofi. Desigur, există şi un mic secret, şi anume originea făinii, care a fost adusă special de la o moară din Ungaria. La calitatea pâinii a contribuit şi felul în care a fost preparată, tradiţia din Covasna cerând ca aceasta să fie coaptă pe vatră, cu lemne de fag, iar după ce se rumeneşte să fie bătută şi scuturată de coajă. Brutarul spune că preţul pâinii sale va rămâne neschimbat pentru perioada imediat următoare: „Eu vând kilogramul de pâine cu 4 lei. O să acopar pierderile din vânzare, adică prefer să vând mai multă pâine la un preţ mai mic, decât puţină şi scumpă“. Dioszegi Laszlo a devenit cunoscut în branşă drept omul care a scos pe piaţă, anul trecut, un sortiment de „pâine anticriză“, făcută din orz şi ovăz, care avea un preţ cu 20% mai mic decât pâinea tradiţională din grâu.

Expoziții Internaționale de Agricultură, organizate de DLG în 2011

Iepurele gigant, ce frumos ar fi Cu trei până la cinci milioane de ani în urmă, pe insula spaniolă Minorca, a trăit un iepure gigantic, relatează Live Science. Acesta avea o greutate de 12 kilograme, de 6 ori mai mare decât iepurii care trăiesc în prezent în Europa. Datorită dimensiunilor sale, iepurele Nuralagus rex nu avea dușmani naturali. În schimb, greutatea sa îl făcea să se deplaseze greoi, el neputând sări precum urmașii săi de astăzi.

AgriPlanta 03–05 iunie Fundulea / România www.agriplanta.ro

AgroFarm 12–14 aprilie Moscova / Rusia

Opolagra 10–12 iunie Kamien Slaski / Polonia

Agraria 04–08 mai Cluj-Napoca / România

Agro-Tech Minikowo 02–03 iulie Minikowo / Polonia

www.agrofarm.org

www.agraria.info.ro

Tarla Günleri 05–08 mai Adana / Turcia

www.opolagra.pl

www.agro-tech-minikowo.pl

www.tarlagunleri.com

Tarım veTeknoloji Günleri 21–24 iulie Karaevli – Tekirdag / Turcia

Bio-Energy Expo 18–20 mai Qingdao / China

AgroTech Russia 06 - 09 octombrie Moscova / Russia

www.bio-energy-expo.com

www.tarimtakgunleri.com

www.agrotechrussia.com

7


A gri – Cultură Calendarul lucrărilor pe pajiște, în acord cu MĂSURILE DE AGRO-MEDIU, GAEC şi a BUNULUI GOSPODAR IANUARIE FEBRUARIE MARTIE

i de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face doar în cazul terenurilor degradate şi doar cu specii locale (214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2) Curăţarea pajiştilor. Vegetaţia nedorită trebuie adunată de pe pajişte. Fertilizarea cu gunoi de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg azot substanţă activă (N s.a.)/ha (214) – vezi Caiet de Agromediu/APIA martie a anului viitor (214/4) Păsunatul începe când solul e bine zvântat. Păşunile inundate nu trebuie păşunate mai devreme de 2 săptămâni de la retragerea apelor (214/1, 214/2, 214/3.1, 214/3.2)

APRILIE

Păşunatul se efectuează cu maxim 1,0 UVM (Unitate Vită Mare) - maxim o bovină la hectar (214/1, 214/2, 214/3.2) – vezi tabelele de conversie din Ghidul pentru Fermieri de la APIA Păşunatul se va efectua cu maximum 0.7 UVM pe hectar (214/3.1, pentru Cristelul de câmp)

MAI

15 MAI este data limită pentru depunerea Cererii Plăţilor pe Suprafaţă şi Agromediu. Începând cu luna martie se depun cererile Unice de Plată pe suprafată (inclusiv solicitările pentru Zonele Defavorizate şi de Agromediu) Inspecție și Control, acreditat de MADR – www.madr.ro

IUNIE

Nu se vor efectua lucrări mecanizate pe pajişti (214/2, 214/3.1, 214/3.2) pentru Sfrâncioc cu fruntea neagră şi Şiomuleţ de seară)

IULIE

Prima coasă permisă după 1 IULIE (214/1, 214/2) Prima coasă permisă după 31 IULIE. Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre

Folosirea mixtă - păşunatul permis după prima coasă (Ca bun gospodar) Iarba cosită se adună în maxim 2 săptămâni de la cosire (214/1)

AUGUST

31 AUGUST este data limită pentru depunerea cererii la subvenţia pe lapte în zonele montane defavorizate Arderea pajiştilor permanente nu este permisă decât cu acordul autorităţilor competente (GAEC 8)

SEPTEMBRIE culturi verzi). Evitarea instalării vegetaţiei nedorite, inclusiv pe terenurile care nu mai sunt destinate producţiei. (GAEC 10) Menţinerea pajiştilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau cosirea lor cel puţin o dată pe an (GAEC 7) Nu este permisă tăierea arborilor solitari sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole (GAEC 9) îngeţate. (Ordin Comun 1182/1270/2005,cerinţe pentru zonele vulnerabile la nitraţi) 1. Fertilizator solid – nu mai aproape de 6 m de apă. 2. Fertilizator lichid – nu mai aproape de 30 m de apă.

DECEMBRIE

0m

faţă de staţia de captare a apei.

ATENŢIE

REMARCĂ

ARATUL ŞI DISCUITUL PAJIŞTILOR SUB ANGAJAMENT ESTE INTERZISĂ!

Codul 214 reprezintă – Măsura de Agromediu din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, din cadrul Pilonul 2/Axa 2 GAEC reprezintă – Bune Practici Agricole şi de Mediu – SAPS Plăţiile Directe (pe suprafaţă) din cadrul Pilonului 1

UTILIZAREA PESTICIDELOR ŞI A FERTILIZANŢILOR CHIMICI ESTE INTERZISĂ!

EXPLICAŢII

COMPLECTAREA CAIETULUI DE AGROMEDIU ESTE OBLIGATORIE!

214/1 (Pachetul1) – „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” (vezi harta cu zonele eligibile la centrele APIA) 214/2 (Pachetul 2) – „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală - Practici Agricole Tradiţionale” (vezi harta cu zonele eligibile la centrele APIA) ului Negru)” 214/3.1 214/3.2 (Pachetul 3: Varianta 3.2) – „Lanius minor şi Falco vespertinus/ Sfrâncioc cu fruntea neagră şi Şiomuleţ de seară (Ariile Importante pentru Păsări Aliman-Adamclisi, Campia Crisurilor, Delta Dunarii, Dunarea Veche – Bratul Macin, Elesteele Jijiei şi Miletinului, Hunedoara Timiseana, Kogalniceanu - Gura hir – Capidava, Cheile Dobrogei, Dumbraveni, Padurea Hagieni)” 214/4 (Pachetul 4) – “Culturi Verzi” (arabilul de la nivel naţional) Sursa: www.madr.ro

În cazul lipsei caietului pentru anul curent, fermierul e exclus de la plată. În lipsa caietelor pe anii precedenţi de angajament se aplică sancţiuni care conduc la reducerea plăţilor.

Acest material a fost conceput cu sprijinul Fundaţiei ADEPT

8


Proteine – Boabele de care depinde totul S

ectorul de creștere a animalelor din Uniunea Europeană este vulnerabil la volatilitatea prețurilor și la denaturarea comerțului și depinde de importurile de plante proteaginoase de înaltă calitate și la prețuri accesibile. Două treimi dintre acestea provin însă din import. Statele membre ale UE sunt foarte dependente de importurile de proteaginoase: 70% (42 de milioane de tone în 2009) din materiile prime bogate în proteine vegetale consumate în UE în prezent, în special făina de soia, sunt importate, în special din Brazilia, Argentina și SUA, și aproximativ 60% dintre aceste importuri (26 de milioane de tone) sunt produse derivate rezultate în cadrul procesului de producție a uleiului vegetal rafinat și sunt utilizate ca făină pentru furaje (în special ca făină de soia).Aceste importuri reprezintă echivalentul a 20 de milioane de hectare cultivate în afara UE, adică mai mult de 10% din suprafața arabilă a UE. În plus, aceste culturi nu sunt supuse acelorași exigențe de mediu, sanitare și de reglementare privind OMG-urile ca cele europene.

Culturile de plante proteaginoase ocupă în prezent numai 3% din suprafața arabilă a Uniunii și furnizează doar 30% din proteaginoasele consumate ca furaje, iar tendința în ultimul deceniu a fost de creștere a acestui deficit. Acest deficit semnificativ privind producția de proteaginoase a fost parțial consecința acordurilor comerciale internaționale încheiate anterior, în special cu Statele Unite, care au permis UE să-și protejeze producția de cereale, dar au permis, în schimb, importuri în UE de proteaginoase și oleaginoase scutite de taxe vamale (GATT și acordul Blair House). Situația este complicată de apariția de noi clienți pentru furnizorii sud-americani, în special China, care nu sunt atât de exigenți ca Uniunea Europeană în privința condițiilor de producție și au o strategie de aprovizionare destul de opacă, ceea ce poate slăbi pe termen lung stabilitatea lanțurilor de aprovizionare ale Uniunii. Specialiștii consideră că reechilibrarea ofertei și a consumului de cereale, proteaginoase și semințe oleaginoase în UE ar putea

avea beneficii economice majore pentru agricultori și industria alimentară și a furajelor. Cultivarea proteaginoaselor nu este însă interesantă pentru producătorii europeni, care sunt dezavantajați față de cei din SUA sau America de Sud - aceștia având de partea lor avantajul posibilității de a cultiva organisme modificate genetic. În aceste condiții, Parlamentul European, printr-o rezoluție recentă, a  invitat Comisia să prezinte rapid un raport privind posibilitățile și opțiunile de creștere a producției interne de proteaginoase în UE prin intermediul unor noi instrumente politice. De asemenea, Parlamentul a invitat Comisia să asigure o aprovizionare nestânjenită cu soia pe piața UE prin furnizarea unei soluții tehnice privind prezența la un nivel redus a OMG-urilor în plantele proteaginoase importate în UE pentru alimente și furaje. Nu în ultimul rând, Comisia va trebui să propună soluții, bazate pe stimulente, pentru a favoriza intrarea în producție a terenurilor necultivate, acestea putând contribui semnificativ la reducerea deficitului de proteaginoase în UE.

Evoluţia preţului la soia în 2010

n Soia n Soia cu certificat GM-free Ianuarie 2010

Martie 2010

Mai 2010

Iulie 2010

Septembrie 2010

Noiembrie 2010

Ianuarie 2011

AgroCariera, cel mai amplu proiect dedicat carierei în sectorul agricol

U

niversitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca în parteneriat cu alte trei universităţi agricole din România, 10 ferme agricole din care 3 in Cluj şi două instituţii reputate în domeniul agricol din Ungaria şi Danemarca desfăşoară AgroCariera, cel mai amplu proiect dedicat carierei în sectorul agricol. Proiectul se adresează studenţilor din anii terminali de studiu şi îşi propune să îi sprijine pe aceştia în pregătirea pentru trecerea armonioasă de la mediul de studiu în cel privat, de lucru, precum şi în angajarea efectivă în domeniu, în vederea construirii unei cariere solide în domeniul agricol. În perioada aprilie-mai 2011, vor fi selectaţi 400 de studenţi din anii 2 şi 3 din cadrul facultăţilor din profil din Cluj, Bucureşti, Craiova şi Constanţa.

USAMV Cluj-Napoca are 140 de locuri în acest proiect. Studenţii implicaţi în proiect vor efectua stagii de practică de câte 2 săptămâni în 10 ferme agricole partenere. Fermele la care studenţii vor avea acces sunt ferme care dispun de dotări tehnice moderne. Prin calitatea şi diversitatea activităţilor practice oferite studenţilor, proiectul AgroCariera are în vedere schimbarea modului de abordare a stagiilor sectorul agricol. Fermele vor aloca din fonduri proprii resursele necesare desfăşurării stagiilor de pregătire: seminţe, pesticide, insecticide, îngrăşăminte, maşini şi utilaje agricole. Din cei 400 de studenţi care vor beneficia de acest proiect, 30 vor fi selecţionaţi pentru a efectua 2 vizite de câte 5 zile la partenerii maghiari şi danezi. Grindsted College din Danemarca este una din cele mai bine cotate instituţii de învăţământ agricol din Europa iar

Cereal Research Non profit Company este cel mai mare institut de cercetare agricolă din Ungaria. Acesta este implicat în cercetarea soiurilor şi hibrizilor de cereale, porumb şi culturi industriale. Studenţii vor fi selectaţi pe baza notelor obţinute pe parcursul anilor de studiu, cunoaşterea limbii engleze, evaluarea obţinută la stagiile de practică. Selecţia va fi realizată în lunile iulie 2011 şi martie 2012. În cadrul acestui proiect va fi derulat un studiu de identificare a problemelor existente pe piaţa forţei de muncă în domeniul agricol şi agrobusiness, astfel încât să ofere o perspectivă utilă tinerilor absolvenţi. Proiectul este finanţat prin Fondul Social European, axa prioritară 2 „Corelarea învăţăturii pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” şi este implementat de Catedra de Ingineria şi Protecţia Mediului.

9


A gri – Cultură

Fărâmiţarea terenurilor – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a organizat un semniar pentru prezentarea unui poriect de regrupare a propiertăţilor, pe baza practicii din Elveţia.

Provocările — Este caracteristică proporţia mare a micilor terenuri, aşa-zise „parcele în formă de fâşie” — Raporturile de proprietate sunt deseori neclare, respectiv foarte complicate — Deseori nu se găsesc proprietarii unor terenuri şi frecvent se ivesc cazuri de proprietăţi comune şi parţiale, fapt care îngreunează în mod semnificativ gestionarea cu succes a problemelor legate de folosirea terenurilor — Vârsta medie a persoanelor a căror ocupaţie de bază este agricultura se ridică la 60 de ani sau chiar mai mult — Practic nu există gospodari tineri, specializaţi în domeniu — Populaţia localităţilor se micşorează treptat. Tinerii nu îşi găsesc activităţi, locuri de muncă şi condiţii de trai potrivite, din acest motiv emigreaz㠗 Unităţile şi maşinile agricole (dacă există) sunt de cele mai multe ori depăşite tehnologic şi se află într-o stare tehnică proastă

— Drumurile agricole sunt aproape în fiecare caz drumuri de pământ într-o stare precară, greu de accesibile în condiţii de ploaie — Marea majoritate a gospodarilor actuali nu are pregătire profesională teoretică şi practică conformă cerinţelor contemporane în domeniu — Economia forestieră bazată pe planuri de exploatare lipseşte cu desăvârşire, în locul acesteia având loc o exploatare abuziv㠗 Gradul de dezvoltare a comunelor este în urmă cu circa 50 de ani faţă de satele cu dotări naturale similare din Europa de Vest Din faptele enumerate rezultă în mod direct că profitul provenit din cultivarea terenurilor practic nu acoperă mai mult decât asigurarea necesităţilor proprii. În consecinţă, cu cât o parcelă se află mai departe de centrul comunei, cu atât este mai mare şansa ca şi parcelele bune să fie lăsate în paragină.

Sarcinile — Trebuie să fie ��ntocmite foi cadastrale precise cu evidenţa proprietarilor — Trebuie să se creeze legi pe baza cărora poate fi realizată comasarea/regruparea proprietăţilor şi prin care mijloacele financiare provenite din diferitele fonduri de finanţare pot fi retrase — Trebuie să se soluţioneze problema inundaţiilor prin construirea de drumuri, poduri şi podeţe — Dezvoltarea, proiectarea şi înfiinţarea unor structuri economice funcţionale (centre economice, ferme, cătune, case de locuit şi anexe gospodăreşti) — Organizarea lucrărilor de întreţinere a obiectivelor — Înfiinţarea unor cooperative de valorificare a mărfurilor produse

10


– ce soluţii sunt la îndemână?

Soluţiile — Raporturile de proprietate trebuie să fie clarificate — Numărul corpurilor funciare trebuie să fie diminuat la o fracţiune faţă de cel existent în prezent — Numărul gospodăriilor trebuie să fie diminuat radical, iar simultan cu această măsură suprafaţa noilor gospodării înfiinţate trebuie să fie mărită astfel încât să fie competitive din toate punctele de vedere — Trebuie să fie construită o reţea de drumuri uşor de întreţinut — Pâraiele şi scurgerile de apă trebuie regularizate astfel încât să fie asigurată protecţia împotriva inundaţiilor — Trebuie să se asigure imobile şi infrastructură pentru gospodăriile familiale — Parcul de maşini trebuie să fie reînnoit, asigurându-se condiţiile tehnice moderne necesare pentru producţie — Trebuie să se înfiinţeze cooperative de valorificare a produselor

— Trebuie să se asigure formarea profesională a gospodarilor tineri, garantând pentru ei dobândirea cunoştinţelor profesionale şi antreprenoriale moderne — Teritoriile valoroase din punctul de vedere al protecţiei mediului şi al naturii trebuie să fie separate — Scăderea populaţiei trebuie să fie oprită prin asigurarea oportunităţilor pentru gospodăriile locale — Trebuie să se înfiinţeze noi locuri de muncă prin instalarea a unor uzine de industrie meşterşugărească şi de prelucrare a produselor — Trebuie să se elaboreze planul de utilizare a terenului pentru fiecare comun㠗 Pentru întreţinerea şi valorificarea pădurilor trebuie să fie întocmite planuri de exploatare moderne şi stricte — Trebuie dezvoltată infrastructura comunelor

de îndeplinit — Elaborarea unui program global pentru protecţia naturii şi a mediului care cuprinde delimitarea suprafeţelor, determinarea speciilor de plante şi animale ocrotite şi protecţia monumentelor — Se va acorda o atenţie sporită asupra determinării diferitelor zone cu diverse destinaţii, pentru asigurarea controlului ferm de către autorităţi asupra utilizării terenurilor, respectiv asupra lucrărilor de construcţii. Din acest motiv delimitarea zonelor de construcţii, a cătunelor, a teritoriilor de protecţia mediului şi celor agricole este o sarcină primordială. Acele teritorii forestiere unde defrişările sunt interzise trebuie să fie tratate în mod distins — Elaborarea unor metode (de ex. rentă viageră etc.) care pot asigura un trai lipsit de griji pentru generaţia vârstnică care a încetat activitatea agricolă activă.

11


A gri – Cultură

Ghid al lucrărilor agricole de Poate mai mult decât oricare altă îndeletnicire, agricultura este grea şi istovitoare când este făcută fără pricepere şi fără tragere de inimă. Dar, atunci când este practicată cu pasiune şi cu mult suflet, agricultura poate aduce, pe lângă pâinea cea de toate zilele, alte multe şi mari satisfacţii. Rămasă nepermis de mult în urmă la început de secol XXI, agricultura României se zbate încă în neputinţă. Puţini sunt cei ce se încumetă să se mai implice în cultivarea pământului ori în creşterea animalelor... Pentru aceştia ne vom strădui să trecem în revistă principalele lucrări desprinse din calendarul agricultorului pentru una dintre lunile cele mai importante, cea in care se pun bazele producţiei la câteva dintre culturile de câmp, la culturile legumicole şi pomicole.

Aprilie este luna în care se continuă pregătirea patului germinativ pentru culturile din urgenţele a doua şi a treia, în special pentru floarea soarelui, fasole, porumb şi soia.

Semănatul florii soarelui se face când în sol se realizează pragul minim de 7 grade la adâncimea de încorporare a seminţei şi vremea este în curs de încălzire, asigurându-se astfel condiţii pentru germinarea rapidă şi uniformă a seminţelor şi pentru răsărirea plantelor. La fasole şi porumb semănatul începe imediat ce în sol, la adâncimea de 10 cm, temperatura a ajuns la 8 grade, iar la soia semănatul va începe imediat după porumb sau spre sfârşitul perioadei de însămânţare a acestuia.

Spre sfârşitul lunii aprilie încep lucrările de întreţinere a culturilor care au fost semănate în cursul lunii martie. Un rol important îl au lucrările de protecţie a plantelor.

12

Utilizarea unor substanţe de combatere a buruienilor ori a bolilor şi dăunătorilor trebuie să se facă doar la recomandarea specialiştilor de la inspectoratele judeţene de protecţia plantelor ori a celor de la camerele agricole.

Şi activitatea din legumicultură continuă, în luna aprilie, într-un ritm alert. În sere se efectuează lucrări de întreţinere la culturile de tomate şi la cele de castraveţi: dirijarea factorilor de mediu, combaterea buruienilor, copilitul şi palisatul etc.


sezon în aprilie În câmp se seamănă, la intervale de 1-2 săptămâni, ridichile de lună şi cele de vară.

Între 10 şi 20 aprilie se plantează varza de vară, iar după 20 aprilie tomatele timpurii. Spre sfârşitul lunii urmează ardeiul, vinetele, castraveţii, pepenii galbeni etc. Foarte importante sunt lucrările de întreţinere la culturile deja înfiinţate, dar şi cele de recoltare la sparanghel, revent, ştevie, măcriş, salată, spanac, ceapă verde, usturoi verde etc.

În pomicultură se continuă lucrările de amploare începute în luna martie, o atenţie sporită fiind acordată întreţinerii intervalelor dintre pomi, prin praşile şi erbicidare. În pepinierele pomicole se încheie plantatul puieţilor portaltoi şi al marcotelor. În livezile tinere, tulpinile protejate contra rozătoarelor se dezvelesc, iar când este cazul se văruiesc, pentru a evita insolaţiile.

Se încheie plantarea pomilor, a arbuştilor fructiferi şi parţial a căpşunului, iar în paralel se pot completa golurile în plantaţii. Udarea săptămânală a pomilor plantaţi este obligatorie pentru asigurarea prinderii.

În plantaţiile de căpşuni se mobilizează şi se greblează terenul între rânduri, se plivesc buruienile din rândul conturat, se asigură materialele pentru mulcit (paie, folie, rumeguş).

Se finisează, de asemenea, lucrările solului prin executarea arăturii sau a discuirii între rânduri, peste tot sau în benzi alternative, şi se administrează îngrăşăminte organice şi 1/3 din doza de azot.

În spaţiile protejate continuă înfiinţarea culturilor de tomate, dacă această lucrare nu s-a încheiat în luna martie, se plantează ardeiul, vinetele şi se seamănă fasolea, iar după 20 aprilie se înfiinţează culturile de castraveţi şi pepeni galbeni. De asemenea, se recoltează varza şi salata.

13


A gri Europe

Cum va arăta agricultura în Situaţia economică actuală presupune luarea unor măsuri urgente şi, totodată, eficiente şi inteligente în ceea ce priveşte agricultura europeană, care trebuie să devină mai competitivă şi mai stabilă pentru a face faţă crizei. Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie supusă unor reforme pentru a putea să răspundă într-un mod mai eficient provocărilor legate de securitatea alimentară, schimbările climatice şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, întreţinerea spaţiului natural şi menţinerea unei economii rurale vii, dar mai ales să poată ajuta sectorul agricol să devină mai competitiv şi să facă faţă crizei economice şi instabilităţii tot mai accentuate a preţurilor la producători. De asemenea, PAC trebuie reformată pentru a deveni mai echitabilă, mai ecologică, mai rentabilă, mai eficientă şi mai uşor de înţeles pentru cetăţeni.

Cine vor fi beneficiarii şi în ce fel ? Creşterea nivelului de securitate alimentară şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, combaterea efectelor schimbărilor climatice, precum şi menţinerea unui mediu rural viu vor aduce beneficii tuturor. Agricultorii şi zonele rurale vor beneficia de o politică mai echilibrată, mai stabilă şi mai echitabilă, dar şi de noi posibilităţi de a investi.

De ce trebuie să intervină UE? Dificultăţile cu care se confruntă sectorul agricol european nu se limitează la frontierele naţionale şi necesită o acţiune comună şi reguli comune, mai ales în domeniul produselor alimentare. Toţi agricultorii europeni sunt rivali pe piaţa comună a UE, aşadar este în responsabilitatea Uniunii să asigure buna funcţionare a acestei pieţe, precum şi reguli echitabile de desfăşurare a jocului.

Fermele la români: multe, mici şi neproductive

A

proape 2,6 milioane de gospodării din România exploatează mai puţin de un hectar de pământ si, în mare parte, produc în special pentru consum. Exploataţiile mijlocii (între 10 şi 100 ha) utilizează circa 12% din suprafaţa agricolă şi doar 9.600 de gospodării deţin peste 100 hectare. O analiză a ritmului de creştere a suprafeţei fermei în comparaţie cu valoarea producţiei este edificatoare. În perioada 19751995, suprafaţa medie a fermei în UE a crescut cu 22,2% (în medie cu 3,4 ha, de la 15,3 ha la 18,7 ha). În paralel, dimensiunea economică a crescut de 3,2 ori (de la 6.800 euro la 21.700 euro). În Olanda, de exemplu, suprafaţa unei ferme a crescut în medie cu 19% (de la 14,4 ha la 17,2 ha), iar dimensiunea economică de la 17.900 euro la 60.800 euro, aşadar de 3,3 ori. Concluzia este că nu este importantă atât creşterea suprafeţei, cât intensificarea producţiei pe unitatea de producţie. În agricultura modernă nu suprafaţa contează, ci productivitatea!

14

DIMENSIUNEA FERMEI Un calcul relevant: Unitatea de dimensiune economică (UDE) Unitatea de dimensiune economică (UDE) exprimă dimensiunea economică a unei ferme şi se calculează pe baza unui coeficient european, care se înmulţeşte cu suprafaţa cultivată sau cu numărul de animale. Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 de euro. Coeficienţi pentru culturi vegetale (un hectar): - Grâu: 0,280 - Orz: 0,246 - Porumb boabe: 0,213 - Cartofi: 1,174 - Legume proaspete: 2,257 - Pepeni: 2,883 - Căpşuni: 17,481 - Sfeclă de zahăr: 0,547 - Rapiţă şi napi: 0,175

- Floarea-soarelui: 0,173 - Soia: 0,213 - In pentru ulei: 0,144 - Alte oleaginoase: 0,144 - Tutun: 1,228 - Plante furajere – pajişti temporare: ,168 - Alte furajere verzi: 0, 325 - Fâneţe permanente şi păţuni: 0,050 - Plantaţie de pomi fructiferi: 2,125 - Viţă-de-vie – vin de calitate: 1,749-1,867 - Pepiniere: 1,133 Coeficienţi pentru animale şi albine: - Bovine sub un an: 0,061 - Bovine sub 2 ani: 0,069-0,095 - Bovine de 2 ani şi mai mari: 0,114-0,089 - Oi şi capre femele reproducţie: 0,008-0,033 - Purceluşi sub 20 kg: 0,057 - Scroafe pentru reproducţie: 0,243 - Purcei alte categorii: 0,140 - Ecvine (cai, măgari, catâri): 0,071 - Păsări broiler (100 capete): 0,450 - Găini ouătoare (100 capete): 0,596 - Stupi: 0,083.


Europa după anul 2013 Ce anume se va schimba? Toate aspectele Politicii Agricole Comune vor trebui modificate pentru ca aceasta să poată acţiona eficient pentru atingerea scopurilor menţionate mai sus. Plăţile directe în favoarea agricultorilor vor reflecta mai bine serviciile publice pe care aceştia le oferă (de exemplu, eforturile pentru protejarea mediului înconjurător). De asemenea, plăţile directe vor contribui la susţinerea agriculturii, chiar şi în zonele cele mai defavorizate. Extrem de important pentru România, plăţile directe vor fi alocate într-un mod mai echitabil şi vor fi dirijate către agricultorii activi, iar micii fermieri vor beneficia de un sprijin suplimentar. Se va urmări ca şi măsurile de gestionare a pieţei să fie simplificate, în timp ce politica de dezvoltare rurală va pune accentul pe întărirea competitivităţii şi promovarea inovaţiei. Nu în ultimul rând,

vor fi adoptate noi măsuri pentru a-i ajuta pe agricultori să facă faţă volatilităţii preţurilor şi veniturilor. Noile reguli vor fi dezbătute începând din vara anului 2011 şi ar trebui să intre în vigoare în 2014.

Ce înseamnă agricultor activ? Dar mic fermier? Comisia Europeană îşi propune ca plăţile directe să ajungă la agricultorii activi. Dar cine sunt aceştia? România a trecut deja printr-o dezbatere de amploare privind procentul mare de neutilizare a terenurilor agricole. Aproape trei milioane de hectare rămân nefolosite în fiecare an. Conform estimărilor autorităţilor române, dacă terenurile abandonate ar fi exploatate din perspectiva energiei regenerabile, ar putea fi obţinută o putere energetică de circa 187 terawatt pe oră. Soluţii diverse au fost propuse, printre care – recent – supra-impozitarea terenurilor nelucrate cu 400 de lei pe hectar.

Problema rămâne de stringentă actualitate – la fel şi identificarea unei definiţii a ceea ce înseamnă „agricultor activ”. Agri-Cultura doreşte să iniţieze o dezbatere pe această temă. Trimiteţi un e-mail la redactia@agricultura.info şi răspundeţi la întrebarea „Ce înseamnă un agricultor activ? Către cine ar trebui să se îndrepte subvenţiile agricole?”. De asemenea, o temă serioasă de dezbatere reprezintă definiţia „micului fermier”, care ar trebui, în opinia Comisiei, să beneficieze de unele avantaje suplimentare. Dar ce înseamnă un mic fermier? Aşteptăm răspunsul dumneavoastră!

Fermă mică, fermă mare În unităţi de măsură europene, dimensiunea fermelor se apreciază după cum urmează: Foarte mică Mică Mijlocie  Mare Foarte mare

<4 UDE 4-8 UDE 8-16 UDE 16-40 UDE >40 UDE

90

Malta România

80

Cipru Grecia

70

Bulgaria

60

Ungaria

Suprafaţa medie a exploataţiilor agricole (ha)

Polonia Slovenia

50

Italia Lituania

40

Portugalia Media UE

30

Letonia

84

55

54

53

49

44

42

32

32

30

27

27

24

23

19

13

12

11

7

6

6

6

5

5

3

3

1

11

Austria

20

Spania Olanda

10

Belgia Slovacia

0

Estonia Irlanda

15


A gri – Europe

Cum răspundem provocărilor legate de alimentație, resurse C

omisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European dezbate în această perioadă proiectul de raport referitor la PAC în perspectiva anului 2020, redactat de deputatul german Albert Dess (foto). În continuare sunt prezentate cele mai importante idei conținute în acest raport, cu observația că au fost depuse 1267 de amendamente. Amendamentele care vizează în mod direct interesele producătorilor români sunt trecute în revistă în încheierea articolului.

Introducere ¢ agricultura contribuie în mod esențial la

strategia „Europa 2020” și răspunde provocărilor precum securitatea aprovizionării cu alimente, energie, materii prime pentru industrie; ¢ siguranța alimentară rămâne provocarea principală atât pentru agricultura UE, cât și la nivel mondial; ¢ sectorul agricol are nevoie de măsuri specifice care să țină seama de situația de după extinderea Uniunii; ¢ Uniunea Europeană trebuie să dispună și pe viitor de instrumente suficiente pentru a lua măsuri preventive împotriva crizelor de piață, a crizelor de aprovizionare, a oscilațiilor prețurilor și ale pieței din sectorul agricol; ¢ cota cheltuielilor cu PAC din cadrul bugetului UE a scăzut în mod constant de la aproape 75 % în 1985 la un procent de 39,3 % prevăzut pentru 2013; PAC reprezintă mai puțin de 0,5 % din PIB-ul UE, în timp ce cheltuielile publice reprezintă aproximativ 50 % din PIB; ¢ trebuie luate măsuri eficiente care să asigure o repartizare corectă și echitabilă a câștigurilor în cadrul lanțului alimentar; ¢ venitul real per capita în agricultură a scăzut dramatic în ultimii doi ani; ¢ dezvoltarea rurală este un instrument important al PAC; ¢ bugetul UE pentru agricultură din următoarea perioadă financiară trebuie menținut cel puțin la nivelul bugetului pentru 2013;

16

¢ solicită păstrarea conceptului de

agricultură durabilă și competitivă; sarcina agriculturii este de a asigura populației alimente sigure și sănătoase în cantități suficiente și la prețuri corespunzătoare, precum și materiile prime necesare unei industrii de transformare europene performante.

Plăți directe ¢ plățile directe contribuie la asigurarea

bunurilor de consum care nu sunt accesibile pe piață sau sunt accesibile numai cu costuri excesive, ajută la stabilizarea veniturilor agricultorilor și protejează agricultorii mai bine împotriva riscurilor oscilațiilor pieței și a prețurilor; prin urmare, plățile directe rămân indispensabile și în viitor; ¢ solicită o împărțire echitabilă a fondurilor PAC pentru primul și al doilea pilon atât între statele membre, cât și între agricultorii din interiorul unui stat membru; respinge discrepanțele mari la împărțirea acestor fonduri între statele membre; propune ca, în acest caz, fiecare stat membru să primească cel puțin două treimi din media Uniunii Europene a plăților directe; ¢ subliniază importanța asigurării unui venit de bază suficient pentru micii agricultori din statele membre; ¢ solicită simplificarea în continuare a sistemului de plăți directe, ¢ consideră că plățile directe ar trebui efectuate exclusiv către agricultorii activi.

Protejarea mediului ¢ printre factorii determinanți ai unei

agriculturi durabile se numără îmbunătățirea protejării resurselor; ¢ protecția resurselor ar trebui corelată direct cu asigurarea plăților directe, fără să fie necesară introducerea în primul pilon a unor noi condiții birocratice; ¢ se pronunță în favoarea compensării handicapurilor naturale din al doilea pilon.

Condiționalitate și simplificare ¢ sistemul condiționalității trebuie aplicat

tuturor beneficiarilor plăților directe;

¢ solicită Comisiei să facă progrese

importante în ceea ce privește simplificarea și armonizarea dispozițiilor privind controlul; ¢ consideră că sistemul de condiționalitate ar trebui să se limiteze la controlul standardelor de bază și recunoscute ¢ solicită eliminarea eforturilor excesive de creștere a animalelor prin condiționalitate și, în special, o analiză critică a propriilor standarde de igienă și de marcare a animalelor.

Instrumente de piață și rețea de siguranță ¢ consideră că ar trebui menținute

orientarea generală spre piață a PAC și, de asemenea, structura generală a instrumentelor de gestionare a pieței;


viitorului naturale și teritorii Cele mai importante amendamente românești la raportul Dess

¢ în urma extinderilor succesive ale

¢ consideră că o rețea de siguranță

pe mai multe niveluri, compusă din silozuri private, intervenții ale oficialităților, instrumente de intervenție în cazul perturbării piețelor și o clauză de situații de urgență ar oferi beneficii majore; ¢ consideră că sistemele de asigurare din sectorul privat, ca de ex. asigurarea de riscuri multiple, trebuie dezvoltate, acest lucru nu poate fi realizat fără participarea publică la finanțare; ¢ atrage atenția asupra faptului că trebuie combătute speculațiile cu materie primă agricolă.

Dezvoltare rurală ¢ recunoaște importanța celui de-al

doilea pilon consideră că ar trebui acordată o atenție deosebită și stimulării agricultorilor tineri; ¢ se pronunță, prin urmare, pentru introducerea în pilonul al doilea a unor măsuri orientate, care să fie stabilite de statele membre, pentru a atinge țintele prioritare ale UE (strategia 2020); pentru acestea ar trebui adoptată o rată de cofinanțare națională redusă de 25 %; ¢ se pronunță pentru menținerea plăților compensatorii pentru zonele defavorizate din al doilea pilon; ¢ salută coordonarea mai complexă la nivel UE între fondurile UE; susține totuși primirea de fonduri ca instrument politic autonom.

Uniunii Europene, suprafața terenului agricol a crescut cu 40 %, numărul de agricultori s-a dublat față de anul 2004; ¢ se impune scurtarea perioadei de introducere progresivă a plăților directe pentru România și Bulgaria, astfel încât aceste state să atingă nivelul integral prevăzut al plăților directe înainte de aplicarea viitoarei Politici Agricole Comune; ¢ fiecare stat membru trebuie să primească cel puțin media UE a plăților directe, deci nu două treimi cum prevede textul inițial; ¢ statele membre trebuie să dispună de libertatea de a defini micii agricultori, în funcție de specificul național sau regional ; ¢ solicită modernizarea sistemului de plăți directe în vederea reducerii costurilor de administrare a acestuia de către statele membre; ¢ respinge introducerea unei limite superioare pentru plățile directe; ¢ propune Comisiei să analizeze posibilitatea acordării unor stimulente pentru arendarea terenurilor pe o perioadă lungă, ¢ viitoarea PAC trebuie să aibă în vedere și echilibrarea teritorială a producției agricole, punând accentul pe o mai bună exploatare a terenurilor neutilizate sau abandonate și reintroducerea lor în circuitul agricol; ¢ alocarea fondurilor pentru cel de al doilea pilon trebui sa aibă în vedere considerente legate de atingerea obiectivelor de coeziune la nivelul UE; ¢ se pronunță pentru un sistem flexibil și adaptat specificului național sau regional de definire a zonelor defavorizate; ¢ o premisă esențială pentru dezvoltarea rurală o constituie modernizarea infrastructurii fizice de bază.

17


A gri – Europe

Statele europene vor avea mai multă libertate în cazul organismelor modificate genetic

Statele membre care doresc să interzică OMG-urile vor fi obligate să anunţe fermierii cu un an înainte. Printre posibilele motive de interzicere figurează şi „preocupările opiniei publice“.

C

omisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European a aprobat recent propunerea Comisiei Europene prin care statelor membre li se permite să restricţioneze sau să interzică pe teritoriul lor cultivarea de Organisme Modificate Genetic din alte motive decât cele care fac obiectul evaluării riscurilor pentru sănătate şi mediu. Decizia Consiliului de miniştri este aşteptată în curând.

Libertatea de care vor beneficia statele membre se referă numai la cultivarea OMGurilor, nu la introducerea pe piaţă şi nici la importul de seminţe modificate genetic autorizate, care trebuie să continue nerestricţionat în cadrul pieţei interne. Comisia îşi justifică propunerea prin necesitatea de a acorda statelor membre libertate pentru a rezolva problemele specifice naţionale sau locale ridicate de cultivarea OMG-urilor. „Statele membre se pot afla într-o poziţie mai potrivită pentru a realiza propriile lor evaluări ale impactului pentru a-şi justifica deciziile privind cultivarea de OMG-uri pe teritoriile lor la nivel naţional/regional/local“, arată Comisia în motivarea măsurii propuse. În acelaşi timp, noul cadru legal menţine sistemul de autorizări al UE bazat pe evaluarea ştiinţifică a riscurilor pentru sănătate şi mediu.

Situaţia OMG-urilor în 2011 – în UE sunt autorizate două culturi de OMG: porumbul MON810 şi cartoful Amflora; – 17 OMG-uri se află pe lista de aşteptare în vederea autorizării cultivării lor în UE; – în 2009 au fost cultivate în total 94.800 ha de teren cu porumb MON810 în 5 state membre (Spania, Republica Cehă, Portugalia, România şi Slovacia), 80% din suprafaţă menţionată fiind situată în Spania (comparativ cu 107.700 ha în 2008, înainte ca Germania să întrerupă cultivarea).

18

– cartoful Amflora este cultivat în prezent în 3 state membre: Suedia, Germania şi Republica Cehă. – în 2009, 14 milioane de agricultori din toată lumea au plantat 134 de milioane de hectare de OMG-uri, dintre care 64 de milioane de hectare în SUA, peste 21 de milioane de hectare în Brazilia, respectiv Argentina şi peste 8 milioane de hectare în ţări precum Canada şi India.


UE nu prelungeşte termenul pentru coteţele neîmbunătăţite I

nstituţiile europene au transmis un semnal fără echivoc agricultorilor care cresc găini pentru ouă de consum: termenul de la care va fi interzisă creşterea găinilor ouătoare în sisteme de coteţe neîmbunătăţite nu va fi prelungit! Împotrivirea faţă de orice altă extindere a termenului are ca motivaţie faptul că statele membre au avut deja suficient timp la dispoziţie, de la aprobarea Directivei europene în 1999, pentru a se conforma acestor dispoziţii: 12 ani pentru statele UE-15 (vechile state membre), 8 ani pentru statele UE-10 (primul val de extindere către est) şi 5 ani pentru UE-2 (România şi Bulgaria). O altă explicaţie este presiunea producătorilor care au realizat deja investiţii pentru modernizarea exploataţiilor şi care consideră că prelungirea termenului i-ar pune într-o situaţie de inegalitate faţă de alţi producători. Directiva de stabilire a standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare (1999/74/CE) interzice, începând de la 1 ianuarie 2012, creşterea găinilor ouătoare în sisteme de coteţe neîmbunătăţite. În consecinţă, autorităţile române competente trebuie să se asigure că exploataţiile de găini ouătoare care nu îndeplinesc standardele structurale minime prevăzute de această Directivă îşi încetează activitatea de la această dată. De altfel, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din România a emis deja un ordin în acest sens. În aprilie 2010, data redactării ultimei situaţii centralizate la nivel naţional, existau înregistrate sanitar-veterinar 173 de exploataţii de găini ouătoare – ouă consum. Dintre acestea, 49 foloseau sistemul de creştere în cuşti de tip BP3, reprezentând 29% din totalul exploataţiilor de profil.

Veşti bune de la Parlamentul European? Parlamentul European a aprobat o rezoluţie privind bunăstarea găinilor ouătoare, în contextul intrării în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2012, a interdicţiei privind creşterea acestora în cuşti care nu respectă standardele minime prevăzute în legislaţia europeană. În cadrul acestei rezoluţii, Grupul Parlamentar al Partidului Popular European a reuşit să impună un amendament în care se arată că ar trebui găsită o soluţie pentru producătorii

care au început să îşi modifice sistemele de creştere, dar care nu vor fi finalizat acest proces până la 1 ianuarie 2012. Acest amendament va permite unui număr important de producători români să demareze în perioada următoare lucrări de modernizare, pentru a nu fi obligaţi să îşi înceteze activitatea. De asemenea, rezoluţia PE  îndeamnă toate statele membre să includă în programele lor de dezvoltare rurală măsuri care să ajute sectorul păsărilor domestice să se conformeze cu această directivă.

Absorbţie de 22% pentru fondurile de dezvoltare rurală De la lansarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, în martie 2008, au fost contractate până în prezent 24.436 de proiecte pentru care au fost repartizate fonduri europene nerambursabile in valoare de circa 3,5 miliarde de euro. Plăţile deja efectuate sunt în valoare de aproape 1,8 miliarde de euro, aşadar peste 20% din cei 8 miliarde de euro pe care România îi are la dispoziţie, în cadrul PNDR, pentru perioada 2007-2013. Cea mai de succes dintre măsuri a fost „Renovarea si dezvoltarea satelor” (322), cu

aproape 1,6 miliarde de euro. Fonduri consistente au fost atrase şi în cadrul măsurilor privind „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole si forestiere“ (123) – peste 500 de milioane de euro, „Modernizarea exploataţiilor agricole“ (121), cu peste 1.800 de proiecte în valoare de 725 milioane de euro,„Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-întreprinderi” (312) – aproape 200 de milioane de euro. În cadrul măsurii „Încurajarea activităţilor turistice” (313) au fost contractate proiecte in valoare de peste 100 de milioane de euro, iar în cadrul măsurii „Instalarea tinerilor fermieri” (112) – peste 60 de milioane de euro.

Ce reproşează fermierii români programelor europene de finanţare? ¿ Lipsa de acces la credite pentru cofinanţare, dobânzile prea ridicate; ¿ Birocraţia excesivă şi lipsa de acces la informaţie; ¿ Modificarea frecventă şi adesea peste noapte a ghidurilor solicitantului; ¿ Conjunctura economică, nefavorabilă pentru investiţii. Revista Agri-Cultura va prezenta în fiecare număr una dintre măsurile din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În acest număr: Instalarea tinerilor fermieri, în pagina 26.

19


Agri – Proiecte

Agrementul – Dincolo de vorbele mari şi frumoase ce pot provoca oricui puseuri de admiraţie, dincolo de priveliştile îmbietoare chiar şi pentru cei mai pesimişti pescari, în spatele unei ferme piscicole stau, de fapt, pasiunea, munca şi oamenii care sfinţesc locul, oameni care se luptă cu problemele cotidiene, cu natura, cu un sistem învechit al agriculturii româneşti şi, totodată, cu un cadru legislativ ce nu ţine cont de realităţile din teren. Astfel am ajuns să stăm de vorbă cu domnul Mihai Dalacu, administratorul fermei piscicole de la Săcel şi Mândra din judeţul Sibiu, pe care l-am cunoscut în 2004, când ferma era la începuturi şi îi ascultam planurile de viitor, planuri care atunci mi se păreau puţin realiste. Iată că azi, după 7 ani, am ocazia să consemnez o realitate diferită de impresiile cu care ne-am despărţit ultima oară.

„Pescarii trebuie educaţi“

Povestea racului de Săcel

ţiei imediate pentru că cedează primul la o intoxicare, poluare chimică. Reversul medaliei este că datorită calităţii calcaroase apei se înmulţesc foarte mult şi am fost nevoit să găsesc astfel metode de a-l prinde, recolta şi distribui”, explică Dalacu. Povestea nu se opreşte aici: „Am căutat în zonă distribuitori de fructe de mare, racul în formă decorticată fiind o alternativă de succes la fructele de mare din România. Nu am reuşit chestia asta deoarece pentru procesare sunt nevoie de spaţii tehnologice, autorizări speciale, iar în cazul nostru fondurile sunt destul de limitate, în general la piscicultorii din România. Atunci am renunţat la ideea de rac decorticat

Nu doar peştii populează bălţile aflate sub administrarea firmei lui Mihai Dalacu, ci şi racii, consideraţi de acesta adevăraţi indicatori ai nivelului de poluare din apă. „Cultura racilor în România a eşuat, şi aici vorbim de o singură fermă în Constanţa pe care am căutat-o cu disperare şi, într-un final, am găsit doar betoane făcute praf. Şi astfel am început să adun informaţii şi am ales soluţia să folosesc racul ca un laborator natural, deoarece până ajung cu probele din apă la DSV sau alte instituţii ca Apele Române, peştii mor. Racul pentru mine este salvarea situa-

20

„Vom vorbi despre pescuitul de agrement pentru că pescuitul performant de competiţie presupune un alt efectiv de peşte şi dacă stai să te uiţi ce anume urmăreşte un pescar de crap, înţelegi că e vorba de trofee”, dezvăluie Mihai Dalacu ideea de la care şi-a pornit afacerea. O idee deloc simplu de pus în practică în condiţiile în care pescarul român se luptă să scape de metehnele trecutului: „Tot ce avem aici presupune o supraveghere foarte strictă, ceea ce eu nu pot face azi, din cauza costurilor foarte ridicate pentru suprafeţele mari. Astfel, nu se poate stopa braconajul, dar nici peştele pe care îl doreşte pescarul nu mai constituie o joacă, din cauza costurilor ridicate, şi astfel cazi în cealaltă extremă, fără să vrei, într-o greşeală voită, şi anume agre-

mentul. Pescarului însă trebuie să îi asiguri în special condiţii de agrement pe baltă, fără a omite că trebuie supravegheată activitatea lui, trebuie educat, învaţat să elibereze peştele care este peste limita admisă”.

Oferte îmbietoare şi planuri de viitor Dacă ai ajuns la ferma lui, cu siguranţă nu te vei întoarce acasă cu plasa goală sau cu banii aruncaţi pe Apa Sâmbetei. Asta pentru că „ofertele“ puse la dispoziţia clientului sunt în măsură să satisfacă cele mai exigente cerinţe. „Oricine vine la noi poate plăti o sumă modică, noi mergem pe 25 de lei ziua de pescuit şi 12,50 lei noaptea, cu reţinere de 5 kilograme de peşte, conform legii, dar pentru a depăşi situaţia de bâjbâială avem bălţi care

şi am trecut la valorificarea racului în formă vie, unde am dat de altă problemă, pentru că păstrarea racului în formă vie este mai dificilă. El poate fi prins foarte usor, dar este foarte greu de păstrat. Ar exista o metodă, spun americanii, care cresc racul cu foarte multă ambiţie şi pasiune în zona Louisiana. Este patria consumului de rac şi m-am inspirat de acolo din faptul că ei ţin racii în nişte cutii de lemn, pasarele organizate pe care se ancorează lăzi din lemn. La două zile racul trebuie scos afară şi hrănit. Începând din 2010 am recoltat exemplarele mari şi pe cele mici le-am comasat toate într-un singur lac, dar racul trăind în lacul pentru pescuit a fost învăţat să manânce porumb şi aş vrea să mănânce peşte, pentru că de fapt asta e menirea lui, să mănânce peşte de calitate mai slabă, carasul, roşioara şi mai ales resturile provenite din procesarea peştelui. Racul mănâncă numai noaptea şi poate fi foarte uşor prins în timpul zilei, ceea ce presupune o reorganizare a programului de lucru şi a angajaţilor şi multe alte adaptări. Am găsit colaborare la restaurantele din zonă, dar la ora actuală nu reuşesc să le asigur necesarul de raci zilnic, ţinând cont şi de faptul că până acum a fost o perioadă rece”, explică gazda noastră.


– succesul pisciculturii au un efectiv mai mare de peşte cu o taxă de 50 de lei pe zi şi cu o reţinere de până la 5 de kilograme de peşte, unde sigur prinzi cele 5 kilograme”, explică patronul. Desigur, şi aici există câteva reguli menite fie să-i educe pe pescari în spiritul sportului cu undiţa, fie să protejeze „încărcătura“ valoroasă din adâncuri: „Am creat lacuri de competiţie, de exemplu Lacul Trei, care devine si lac de agrement şi în care peştele prins nu are voie să fie reţinut dacă are peste 2 kilograme bucata. Mai există o restricţie dată de anumite specii de peşte, de exemplu fitofagul, care nu este dorit de pescari deşi are calităţi destul de bune ca aliment. Problema cu fitofagul este că dăunează pescuitului de agrement prin faptul că poate produce dezechilibre în lanţul trofic, afectând speciile mai valoroase din bălţi”.

Nu în ultimul rând, cum pretenţiile pescarului sunt mereu în schimbare, Mihai Dalacu lucrează deja la completarea facilităţilor fermei: „Vreau să încep anul acesta reamenajarea bălţii de pescuit stationar, pe ideea că aici va fi drumul deschis. Este vorba despre pescuitul la 12 metri de mal şi presupune un alt efectiv de peşte, peşte mult şi mai mic, ca pescarul să poate selecta în timpul competiţiei unul sau altul. Plătica ar fi un peşte dorit, dar nu am reuşit să asigur un efectiv mare şi atunci o să mă duc pe cele două specii de bază, crap sub 1 kg şi caras mare, astfel încât ponderea şi frecvenţa de prindere să fie de 2 peşti pe minut. Va fi vorba şi de o furajare intensă în faţa fiecărui stand astfel încât peştele să ştie drumul către undiţă“, conchide Dalacu.

Agrementul, salvarea pisciculturii Pescuitul este oaza de linişte pe care o caută pasionaţii de fiecare dată când vor să evadeze din cotidianul sufocant. Mihai Dalacu ştie însă că activitatea de pescar implică anumite sacrificii pe plan familial, care pot fi totuşi anulate la fermele sale. „Pescuitul de weekend presupune ziua de vineri pentru antrenament gratuit din partea casei, iar în zilele de sâmbătă şi duminică se pot organiza două manşe de concurs, dar cel mai important lucru este faptul că familia este împreună. De aceea prioritatea mea este rezolvarea problemei cazării, astfel încât toată familia să poată beneficia de aceste vacanţe scurte. Eu chiar cred în asta, în ideea de agrement la pescuit, cred că reprezintă salvarea pisciculturii. Vara asta chiar vreau să contruiesc o terasă, un restaurant pe ponton, pe malul apei, unde se vor servi specialităţi din peşte viu şi raci gătite după reţete specifice“.

Ce găsim la Săcel şi Mândra? Firma lui Mihai Dalacu, Logitax SRL, pune la dispoziţia pescarilor sportivi un luciu de apă de 140 de hectare la Săcel, în timp ce pasionaţii de pescuit în regim Catch&Release (pe bază de permis) pot folosi iazul Săcel III, cu o suprafaţă de 36 de hectare. La ferma Mândra, luciul de apă este la fel de generos, având o suprafaţă de 120 de hectare. În toamnă se va deschide şi Iazul I Alamor, care va fi dedi-

cat în exclusivitate pescuitului în regim C&R. În ceea ce priveşte fondul de peşte disponibil la Săcel şi Mîndra, acesta cuprinde o largă varietate, de la crap românesc, păstrăv, somn, caras şi şalău, până la cosaş, novac, sânger, biban, roşioară şi clean. Zona de agrement de la MăguraCisnădie cuprinde un lac de 4,5 hectare cu o insulă, ştrand şi teren pentru diferite activităţi.

21


A gri – Eco Ce înseamnă, de fapt, „eco”? „Agricultură ecologică“, termen protejat şi atribuit de UE României pentru definirea acestui sistem de agricultură, este similar cu termenii ,,agricultură organică” sau ,,agricultură biologică” utilizaţi în alte state membre. Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole şi alimentare proaspete şi autentice, prin procese create să respecte natura şi sistemele acesteia. În etapa de producţie la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri şi derivatele acestora) a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor. În etapa de procesare a alimentelor se restricţionează folosirea aditivilor, a substanţelor complementare şi a substanţelor chimice de sinteză folosite la prepararea alimentelor ecologice. Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru spaţiul rural. Obiectivele, principiile şi normele aplicabile producţiei ecologice sunt cuprinse în legislația comunitară şi națională din acest domeniu. Aceste norme, alături de definirea metodei de producţie în sectorul de producţie vegetală, animalieră şi de acvacultură reglementează şi următoarele aspecte legate de sistemul de agricultură ecologică: procesarea, etichetarea, comerţul, importul, inspecţia şi certificarea. Pentru obţinerea şi comercializarea produselor ecologice care poartă etichetele şi siglele specifice, producătorii trebuie să parcurgă un proces strict ce trebuie urmat întocmai. Astfel, înainte de a obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu menţiunea ,,produs ecologic” exploataţia trebuie să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani. Pe durata întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie să respecte permanent regulile stabilite în legislaţia comunitară şi naţională. Ei trebuie să-şi supună activitatea unor vizite de inspecţie, realizate de organisme de inspecţie şi certificare, în scopul controlului conformităţii cu prevederile legislaţiei în vigoare privind producţia ecologică. www.madr.ro

22

Legumele noastre sunt mai „bio“ decât Legumele româneşti au aromă, gust şi reprezintă un izvor de sănătate, este concluzia unui experiment realizat la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău. „Două sute de soiuri şi hibrizi de legume, în special tomate, creaţii ale cercetării româneşti, au fost testate timp de şase luni la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău în comparaţie cu produse similare din străinătate. Legumele aduse din afară au

rezistat şase luni fără să se strice, în vreme ce legumele româneşti au început să se deprecieze după primele două săptămâni’, a declarat, Costel Vânătoru, secretar ştiinţific la Staţiunea de cercetări legumicole din Buzău, pentru Agerpres. Cercetătorul explică acest lucru prin faptul că „legumele aduse din afară nu au gust specific, sunt cultivate pe substrat nutritiv sau pe vată minerală, au la bază soiuri ameliorate genetic şi, nu în ultimul rând,


Regulile jocului în cazul subvenţiilor „eco” Persoanele care doresc să beneficieze de ajutorul specific acordat în sectorul agriculturii ecologice trebuie să ţină cont şi de noile prevederi legale legate de excluderile şi reducerile de la plată. Beneficiarii subvenţiilor din zona agriculturii ecologice vor ţine cont de acum înainte de un nou set de reglementări dacă vor vrea ca ajutorul respectiv să nu fie modificat. Regulile au fost adoptate de Guvern la începutul acestui an şi vin în sprijinul îmbunătăţirii calităţii produselor din această zonă de producţie. Astfel, excluderile de la plată se vor aplica în următoarele cazuri: a) depunerea cu întârziere a cererii de plată, după data-limită de depunere; b) depunerea cererilor de plată pentru exploataţiile care nu sunt în perioada de conversie la agricultura ecologică; c) depunerea mai multor cereri pentru solicitarea ajutorului specific, începând cu a doua cerere depusă în ordine cronologică; d) neîndeplinirea uneia sau mai multor condiţii de eligibilitate prevăzute la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2010, cu modificările şi completările ulterioare; e) nerespectarea angajamentului de menţinere în sistemul de agricultură ecologică, depus de beneficiar în conformitate cu art. 5 alin. (1) lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 759/2010, cu modificările şi completările ulterioare; f) în cazul în care diferenţa dintre suprafaţa determinată şi suprafaţa solicitată sau numărul de animale/păsări/familii de albine determinat şi numărul de animale/păsări/familii de albine solicitat este mai mare de 20%. Pe de altă parte, reducerea sumei de plată se aplică dacă: a) documentele care fac dovada folosinţei terenului atestă o suprafaţă mai mică decât suprafaţa pentru care se solicită ajutorul specific; b) suprafaţa/numărul de animale/păsări/familii de albine pentru care organismul de inspecţie şi certificare a emis certificat de conformitate/maşter certificat/certificat de confirmare a conversiei este mai mică decât suprafaţa/numărul de animale/păsări/familii de albine pentru care se solicită ajutorul specific. În cazul producţiei vegetale, reducerea sumei de plată se aplică în cazul în care diferenţa dintre suprafaţa determinată şi cea solicitată se încadrează între 3% şi 20%. Pentru diferenţe mai mici de 3% sau 2 ha nu se aplică nicio reducere. De asemenea, pentru producţia animalieră, reducerea sumei de plată se aplică în cazul în care diferenţa dintre numărul de animale/păsări/familii de albine determinat şi cel solicitat se încadrează între 3% şi 20%. Pentru diferenţe mai mici de 3% sau 3 animale/păsări/familii de albine nu se aplică nicio reducere. Nu în ultimul rînd, începând cu al doilea an de la semnarea angajamentului de menţinere în sistemul de agricultură ecologică, beneficiarul este obligat să restituie suma încasată anterior dacă nu a menţinut exploataţia în sistemul de agricultură ecologică pe o perioadă de 5 ani de la data depunerii cererii. În cazul în care nu a menţinut în sistemul de agricultură ecologică cel puţin suprafaţa, numărul de animale/păsări/familii de albine pentru care a încasat ajutorul specific, se va proceda la reducerea de la plată/restituirea sumei proporţional cu diferenţa faţă de cererea iniţială.

cele străine sunt tratate chimic, prin iradiere’’, după cum au constatat unii oameni de ştiinţă. „Prin conţinutul ridicat în antioxidanţi, legumele româneşti se folosesc în tratarea unor boli adesea incurabile, de aceea cred că pe lângă stimularea producătorilor autohtoni se impune şi o legislaţie strictă pentru produsele similare aduse din străinătate în care să se evidenţieze clar dacă au fost produse pe sol sintetic sau dacă au fost tratate chimic”, a mai spus Costel Vânătoru.

Foto: ec.europa.eu

Cei care vor primi subvenţii trebuie să depună anual, începând cu anul 2011, până la data de 15 octombrie, pe toată perioada angajamentului, copia certificatului de conformitate/maşter certificatului/certificatului de confirmare a conversiei din care să reiasă că suprafaţa sau numărul de animale/păsări/familii de albine care a fost determinată/determinat în primul an ca eligibilă/eligibil pentru acordarea ajutorului specific este menţinută/ menţinut în sistemul de agricultură ecologică.

23


A gri – Aliment

1.000 de produse de calitate înregistrate în Uniunea Europeană Produsul Piacentinu Ennese (DOP) (foto), o brânză de oaie originară din Italia, a devenit în luna februarie denumirea cu numărul 1.000 înregistrată în cadrul sistemului de etichetare a calității produselor agricole și alimentare al Comisiei. De la instituirea lor în 1992, sistemele UE de acest tip au înregistrat produse agricole și alimentare de calitate provenind din întreaga UE și din țările terțe. În ultimii ani, numărul cererilor de înregistrare a crescut ca urmare a valurilor de extindere a UE, precum și a interesului crescând al producătorilor non-UE din țări precum India, China, Thailanda și Vietnam. Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a declarat: „Înregistrarea denumirii cu numărul 1.000 reprezintă o piatră de hotar pentru sistemele de calitate. Potențialul rămâne mare în cazul acestor sisteme care conferă vizibilitate produselor europene de calitate și care valorifică tradițiile agricole și moștenirea rurală”. Comisarul a adăugat: „Sistemele de calitate ale UE reprezintă piatra de temelie a pachetului legislativ privind calitatea, care este în prezent analizat de Parlamentul European și de Consiliu. Această propunere este menită să consolideze sistemele DOP-IGP, în special prin întărirea rolului și a responsabilităților grupurilor, precum și să revitalizeze sistemul STG.” Registrele de calitate pentru produsele agricole și alimentare sunt următoarele: – Denumiri de origine protejată Există 505 denumiri de origine protejată (DOP): denumiri ale unor produse cu caracteristici ce se datorează în mod exclusiv sau esențial locului lor de producție și priceperii producătorilor locali. Produsul agricol sau alimentar trebuie să fi fost produs, procesat și preparat

într-o zonă geografică dată, prin utilizarea unui know-how recunoscut. – Indicații geografice protejate Există 465 de indicații geografice protejate (IGP): produse agricole și alimentare a căror reputație sau ale căror caracteristici sunt strâns legate de desfășurarea activității de producție într-o zonă geografică dată. Cel puțin una din etapele de producție, procesare sau preparare trebuie să aibă loc în zona geografică respectivă. –Specialități tradiționale garantate Există 30 de specialități tradiționale garantate (STG): denumiri de produse care garantează caracterul tradițional al produsului, fie prin compoziția acestuia, fie prin metoda sa de obținere. Produsele care poartă denumirea de STG nu sunt legate de o zonă geografică anume, însă trebuie să fie produse conform specificațiilor prestabilite.

În plus, Comisia administrează două registre cu indicații geografice pentru vinuri și băuturi spirtoase. Produsul Piacentinu Ennese (DOP) este o brânză originară din provincia Enna din Sicilia (Italia). Brânza de acest tip este obținută pe bază de lapte crud de oaie și de șofran (de asemenea din provincia Enna), la care se adaugă piper și sare. Oile pășunează în zone înalte (cu o altitudine între 400 și 800 de metri), hrana lor fiind completată cu furaje, fân, paie și tulpini de grâu rămase după seceriș. Specificitatea acestei brânze se datorează utilizării șofranului, modului de pășunat și priceperii producătorilor locali. (Reprezentanţa Comisiei Europene în România). Mai multe informații despre politica UE privind calitatea la adresa : ec.europa.eu/ agriculture/index_en.htm

Magiunul de Topoloveni, singurul produs tradiţional românesc atestat în UE Magiunul natural de prune Topoloveni, fabricat după o reţetă tradiţională atestată din anul 1914, este singurul produs tradiţional românesc atestat în Uniunea Europeană. Magiunul are indicaţie geografică protejată, ceea ce înseamnă că niciun alt fabricant nu are dreptul de a fabrica produse similare sub această denumire. Magiunul natural de prune Topoloveni a fost de asemenea medaliat de International Taste&Quality Institute, din Bruxelles cu premiul „Superior Taste Award”. Produsul a primit anul trecut titlul de Furnizor al Casei Majestăţii Sale Regale a României, pentru trei ani. Ungaria are 13 produse tradiţionale înregistrate sau în curs de înregistrare, în timp ce Polonia are 37 de astfel de produse. Vecinul nostru din Sud, Bulgaria, are de asemenea un singur produs tradiţional înregistrat.

24


Vinul alb sec de Recaş a uimit Parisul V

inul Solo Quinta, un sec alb produs de Cramele Recaș, a câștigat Marele premiu al celei de-a XVII-a ediții a Concursului„Vinalies Internationales“, desfășurat la Paris, în perioada 25 februarie – 1 martie. Anul trecut, Cramele Recaș au obținut Medalia de aur, iar anul acesta, Marele Premiu pentru cel mai bun vin din concurs. În concurs au fost înscrise peste 3.000 de vinuri din mai mult de 40 de ţări viticole din lume, la şapte categorii: vin alb sec, vin roşu sec, vin roze, vin spumant, vin licoros, vin alcoolizat şi băuturi spirtoase. „Este o bucurie imensă care încununează reuşitele Cramelor Recaş. Consursul a avut loc în perioada 25 februarie – 1 martie, iar rezultatele ne măgulesc! Nicio ţară din Europa de Est, România nici atât, nu a obţinut vreodată acest trofeu”, spune Gheorghe Iova, director la Cramele Recaş. „Perseverenţa noastră a dat rezultate, chiar dacă solul nu ne ajută în totalitate. Toată materia primă pe care o vinificăm o îmbunătăţim tehnologic”, a adăugat Ioan Georgiu, cel de-al doilea director al Cramelor Recaş. Acesta a precizat că preţul vinului va rămâne acelaşi, deşi sortimentul a primit prestigioasa distincţie. Respectând tradiţia instaurată în 2008, Solo Quinta 2010 este un cupaj de Fetească Neagră, Chardonnay, Muscat, Fetească Regală şi Sauvignon Blanc, un vin alb sec, lansat pe piaţă într-o ediţie limitată. Feteasca Neagră a fost presata direct şi fermentată la temperatură joasă ca un vin alb. Muscat, Sauvignon şi Feteasca au fost vinificate cu o maceraţie peliculară, fermentate în cisterne de inox, la temperatură joasă, timp de 3 săptămâni. Chardonnay a fost fermentat initial în inox, apoi în barrique-rile de stejar transilvanean, timp de 3 luni. Aromele sunt foarte elegante şi plăcute, mustind a tonuri de grapefruit, fructul pasiunii şi piersică, cu atingeri de petale de trandafiri. Gustul este puternic, cu accente de fructe roşii de pădure, piersică şi pepene galben, vanilie şi busuioc, iar postgustul este unul de vin roşu: lung şi condimentat.

25


A gri – Tradiţional

Postul la români Pe perioada a 40 de zile (calculate până în Ziua Învierii) creştinii ce aparţin bisericilor apostolice intră într-o perioadă de post şi rugăciune. Iniţial perioada de post era destinată doar celor care urmau a fi botezaţi în ziua de Paşte însă ulterior bisericile au adoptat postul pentru toţi credincioşii lor. Postul Paştelui este marcat de renunţarea la carne şi produsele din lapte, peşte, vin şi, în unele religii chiar şi ulei. Dincolo de semnificaţiile sale religioase, potrivit cărora postul „este simbolul viu al întregii vieţi a unui om care se va împlini prin propria înviere după moartea în Hristos“, perioada premergătoare paştelui are şi un rol curativ pentru sănătate, făcând trecerea de la alimentaţia de iarnă, bogată în carne şi produse de origine animală, la cea de primăvară-vară, caracterizată printr-un aport mai mare de legume şi produse vegetale. Practic, postul Paştelui în întregul său este o perioadă de purificare a organismului. Prin restricţiile sale privind produsele de origine animală postul este în sine un post de colesterol, deoarece colesterolul se regăseşte aproape exclusiv în acestea. Astfel, exerciţiul postului este ideal pentru persoanele care au colesterolul crescut, cu riscuri pentru circulaţia sângelui şi a săntăţii inimii. Deşi postul Paştelui este caracterizat prin restricţii şi înfrânarea poftelor, iar cantitea limitată a ingredientelor şi lipsa aproape totală a grăsimilor fac greu de realizat reţete sofisticate, vă propunem totuşi câteva rețete ingenioase, pe cât de simple pe atât de gustoase, care se pot găti respectând cerinţele postului. Emanuel Ciocu editor www.cevabun.ro

Supă cremă de dovleac

Supa cremă de dovleac este una dintre delicatesele prea puţin cunoscute în România. Densă, bogată în gust şi consistenţă, aromată corespunzător cu nucşoară şi servită cu nuci prăjite. Porţii: 6-8 Timp de preparare: 50 minute Ingrediente: m 1,5 kilograme miez de dovleac m 1 litru supă de pui sau legume m 1 cartof mare m 1 ceapă medie m 100 grame de unt m 150 ml Porto (sau alt vin fortifiat-licoros) m 200 ml smântână dulce

26

m 2 ouă m 1 linguriţă de nucşoară m 1 vârf de cuţit de chimen m 150 grame de miez de nucă m sare, piper m crutoane (opţional) m smântănă pentru servire

Preparare: 1. Curăţaţi ceapa, cartoful şi dovleacul. 2. Tocaţi ceapa mărunt. Tăiaţi cartoful şi dovleacul cubuleţe. 3. Topiţi untul într-o oală şi sotaţi ceapa până devine sticloasă. 4. Adăugaţi cartofii şi dovleacul şi sotaţi-i timp de 4-5 minute. 5. Stingeţi cu supa de pui sau legume, adăugaţi vinul Porto, acoperiţi cu un capac şi lăsaţi să fiarbă la foc mediu timp de 2025 de minute. 6. Până fierbe supa, separaţi gălbenuşurile de albuşuri. Tăiaţi miezul de nucă mare. 7. Amestecaţi miezul de nucă cu puţin albuş de ou sau apă, adăugaţi puţină sare şi prăjiţi nuca, amestecînd constant, într-o tigaie de teflon fără grăsime, sau la cuptor timp de 5-6 minute. Albușul va face nuca uscată crocantă. 8. Faceţi un liezon din cele două gălbenuşuri de ou şi smântâna dulce. 9. Luaţi supa de pe foc şi pasaţi-o cu ajutorul unui blender de mână sau într-un vas de mixer/blender cu cuţit de tăiere. Trebuie să obţineţi o cremă spumoasă. 10. Puneţi din nou supa pasată în oala în care a fiert, adăugaţi liezonul, chimenul şi nucşoara. Potriviţi de sare şi piper. Fierbeţi la foc mic, amestecând, până cînd supa dă cîteva clocote şi se leagă frumos. Crema de dovleac se serveşte fierbinte, cu puţină smântână şi nuci prăjite. Opţional, se poate consuma cu crutoane din pâine.


Tăieţei cu varză

Şi nimic altceva, care să le întunece modestia de a fi.

Când simplitatea va cuceri pământul, reţeta tăieţeilor cu varză va fi deja aici, aşteptând-o. Pentru că nu-mi vine în cap nicio reţetă al cărei cel mai scump ingredient să fie varza, iar condimentul de căpătâi să fie piperul. Însă, ca mai toate mâncărurile făcute din nimic, tăieţeii cu varză îşi au tainele lor. Porţii: 2 Timp de preparare: 1 oră

Ingrediente: m 1 varză medie m 1 ceapă albă m 200 gr tăieţei (simpli, fetuccine sau farfale) m 4 linguri de ulei de floarea soarelui m 1 lingură rasă de piper măcinat mai mărişor m sare după gust m 1 lingură de cimbru (opţional)

Tartă de post cu pere

Un desert de post de-a dreptul „păcătos“. O prăjitură cum alta nu-i. Densă şi aromată, parfumată şi suculentă, tarta de ciocolată cu pere este un desert bogat, în ciuda caracterului său de post.

Porţii: 12 Timp de preparare: 90 de minute Ingrediente: m 3 pere mari şi tari m 1 cană gem m 1 cană de zahăr m 1/2 cană de ulei m 1/2 cană de cacao m 1 linguriţă scortisoara m 3 căni de făină

m 1 linguriţă esenţă de vanilie (sau 1 plic de zahăr vanilat) m 1 plic de praf de copt (10 grame) m coaja de la o portocală m 1 lingură zeamă de lămâie m 1 vârf de cuţit de sare m 80 de grame de zahăr pudră vanilat

Preparare: 1. Varza se rade fin, se freacă bine cu sare şi se lasă să se gândească la ce a făcut 20 de minute. Nu fiţi modeşti când e vorba de sare deoarece varza nu se va săraci doar îşi va lăsa o parte din suc. Opţional, puteţi adăuga în această etapă cimbrul. Curăţaţi şi tocaţi ceapa. 2. Încingeţi într-o tigaie uleiul şi adăugaţi ceapa. Când ceapa devine sticloasă, adăugaţi varza bine stoarsă de zeamă şi amestecaţi bine. 3. Sotaţi varza, amestecând continuu, timp de 30-40 de minute, până când se evaporă zeama lăsată, iar din toată varza rămân doar câteva linguri rumenite dar cu un miros tulburător. 4. Cât timp căliţi varza – fiindcă, în fond, e vorba de o varză călită – fierbeţi tăieţeii în apă cu sare. Nu e mare lucru, dar vă va da impresia că reţeta asta are şi ea nişte etape. 5. Adăugaţi în tigaie, peste varză, tăieţeii fierţi, clătiţi cu apă şi scurşi în prealabil, şi amestecaţi cu grijă. Săraţi şi piperaţi – mai ales piperaţi – tăieţeii cu varză. Nu vă sfiiţi cu piperul deoarece este unul dintre puţinele lucruri care trebuie musai adăugate. Tăieţeii cu varză se mănâncă şi reci dar, mai ales, calzi. Unul dintre puţinele secrete ale acestui fel de mâncare atât de evident este să prăjiţi puţin şi tăieţeii, alături de varză, în ultima etapă a preparării. Preparare: 1. Într-un vas adânc turnaţi gemul. 2. Adăugaţi o cană de apă caldă. 3. Adăugaţi o cană de zahăr şi amestecaţi bine cu telul până se topesc granulele de zahăr. 4. Încingeţi cuptorul la 160 de grade Celsius. 5. Pregătiţi o formă de tort cu pereţi detaşabili. 6. Curăţaţi perele de coajă. Tăiaţi perele în sferturi, pe lungime, şi îndepărtaţi-le cotorul cu un cuţit ascuţit. 7. Aşezaţi perele în forma circulară, sub forma unor petale de floare. 8. În vasul pentru cocă adăugaţi şi încorporaţi cacao, praful de copt stins în zeamă de lămâie, coaja de portocală, scorţişoară, esenţa de vanilie sau zahărul vanilat şi puţină sare. 9. Încorporaţi, treptat, amestecând continuu, făina. 10. Omogenizaţi coca şi turnaţi-o în forma de copt, cu grijă pentru a nu mişca perele. 11. Introduceţi tava la cuptor pentru aproximativ 1 oră. După 45-50 de minute verificaţi cu o scobitoare; dacă scobitoarea introdusă în cea mai groasă parte a prăjiturii iese curată, fără aluat pe ea, înseamnă că prăjitura este făcută. 12. Scoateţi prăjitura din cuptor şi lăsaţi-o să se răcească. 13. După ce s-a răcit, desprindeţi uşor marginea cu un cuţit şi îndepărtaţi inelul exterior. Răsturnaţi-o pe un platou şi îndepărtaţi fundul formei. Pudraţi prăjitura cu zahăr pudră vanilat. Tarta de post cu pere se serveşte rece, stropită eventual cu sirop de fructe.

27


Foto: ec.europa.eu

A gri – Programe

Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” se încadrează în Axa I – „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier” şi are ca obiective generale: Ø Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă; Ø Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură. Obiectivele specifice al măsurii se referă la creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri. ATENŢIE! Fondurile nerambursabile le puteţi accesa până în 2013.

Obiectivele operaţionale se referă la creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii. Contribuţia publică aferentă Măsurii 112 este de: 337.221.484 € din care: 20% – contribuţia Guvernului României; 80% – contribuţia Uniunii Europene. Sprijinul acordat în cadrul măsurii are ca scop dezvoltarea exploataţiilor agricole, care produc în principal produse agricole vegetale şi animale (materie primă) pentru consum uman şi hrana animalelor.

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile? Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt fermierii în vîrstă de până la 40 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare), persoane fizice sau juridice care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă:

28

Ø are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE; Ø este situată pe teritoriul ţării; Ø este înregistrată în Registrul fermelor şi Registrul agricol. Categoriile de beneficiari eligibili care pot solicita sprijin nerambursabil prin Măsura 112, sunt: Ø Persoana fizică Ø Persoana fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare: individual şi independent, ca persoane fizice autorizate; ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale; Ø Asociat şi administrator unic al unei Societăţi cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în baza Legii 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

• •

IMPORTANT! Persoanele fizice vor fi acceptate ca potenţiali beneficiari dacă se angajează să se autorizeze ca persoane fizice autorizate în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării privind selectarea Cererii de finanţare. Angajamentul se ataşează Cererii de finanţare şi va preciza că în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării, solicitantul va prezenta certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului. În caz de neprezentare în termen a acestor documente contractul de finanţare nu se va încheia. ATENŢIE! În cazul societăţilor comerciale cu răspundere limitată, la calculul UDE-lor, PATRIMONIUL SOCIETĂŢII NU SE VA CONFUNDA CU PATRIMONIUL ASOCIATULUI ADMINISTRATOR UNIC, întrucât potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare DOAR BUNURILE CONSTITUITE CA APORT ÎN SOCIETATE DEVIN PROPRIETATEA ACESTEIA.

Finanţarea în cadrul Măsurii 112 derulata prin PNDR este restricţionată pentru următoarele categorii de beneficiari: – beneficiarii înregistraţi în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD şi pentru FEADR, până la achitarea integrala a datoriei faţă de APDRP, inclusiv a majorărilor de întârziere; – beneficiarii care au contracte de finanţare reziliate pentru FEADR, din iniţiativa APDRP, din cauza nerespectării clauzelor contractuale şi rezilierea are o vechime mai mică de un an; – beneficiarii, precum şi soţii/soţiile acestora care au aplicat şi au obţinut sprijin pe Măsura 141 „Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă” nu pot beneficia de sprijin pe această măsură. – beneficiarii care se află în situaţii litigioase cu APDRP, până la finalizarea litigiului. ATENŢIE! Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiinţare şi/sau preluare prin transfer de proprietate şi/sau arendă/concesionare a unei exploataţii agricole între 6-40 UDE, care produce în principal produse agricole vegetale şi animale (materie primă) pentru consum uman şi hrana animalelor, pentru prima dată în calitate de conducător (şef) de exploataţie. Solicitantul trebuie să depună Cererea de Finanţare pentru solicitarea sprijinului de instalare în maxim 12 luni de la data instalării.

Exploataţia agricolă trebuie să fie înregistrată de solicitant, în nume propriu, în Registrul Fermelor înainte de solicitarea sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri. Exploataţia agricolă este o unitate tehnico-economică ce îşi desfăşoară activitatea sub o gestiune unică, are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole şi/sau activitatea zootehnică. Exploataţia agricolă reprezintă ansamblul unităţilor de producţie gestionate de agricultor şi situate pe teritoriul aceluiaşi stat membru.


ATENŢIE! O exploataţie agricolă nu poate primi sprijin prin această măsură decât o singură dată. ATENŢIE! Data instalării tânărului fermier = data ultimei înregistrări operată pentru sectorul vegetal în Registrul fermelor de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură sau pentru sectorul zootehnic din Registrul Exploataţiei al ANSVSA prin care se dovedeşte că dimensiunea exploataţiei agricole este cuprinsă între 6 - 40 UDE. ATENŢIE! În cazul în care un solicitant a fost înregistrat cu mai mult de 12 luni dar nu îndeplinea condiţia de accesare a sprijinului, (avea mai puţin de 6 UDE), pentru stabilirea datei instalării tânărului fermier se va realiza pe baza istoricului exploataţiei de la APIA de la data primei înregistrări de către experţii de la APDRP. În situaţia în care se constată că exploataţia agricolă a solicitantului îndeplinea condiţia minimă (dimensiunea exploataţiei agricole este cuprinsă între 6 - 40 UDE) cu mai mult de 12 luni înainte de depunerea Cererii de Finanţare, acesta nu este eligibil pentru sprijin. ATENŢIE! Pentru stabilirea corectă a datei instalării tânărului fermier şi a dimensiunii exploataţiei agricole a acestuia la momentul instalării se va face o verificare şi cu copia din Registrul Agricol. ATENŢIE! În situaţia în care solicitantul depune proiect în calitate de asociat unic al unui SRL, se verifică la APIA, dacă anterior datei înregistrării SRL-ului în Registrul Fermelor, asociatul unic nu a fost şef de exploataţie ca persoană fizică sau autorizat conform OUG 44/2008 cu modificările şi completările ulterioare. Preluarea exploataţiilor se realizează unitar, cu toate suprafeţele, animalele şi anexele aferente acestora, aşa cum apar înregistrate în Registrul Fermelor de la APIA şi/sau la ANSVSA şi în Registrul agricol. Nu se acordă sprijin prin această măsură exploataţiilor care nu sunt preluate integral de la cedenţi. În această situaţie cedenţii nu trebuie să mai fie înregistraţi în Registrul Fermelor de la APIA şi/sau la ANSVSA.

Ø deţine sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare. Ø prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei agricole. ATENŢIE ! Nivelul minim de calificare solicitat este următorul: Ø absolvent de liceu sau de şcoală profesională/ şcoală de arte şi meserii în domeniul agricol, veterinar şi economic cu profil agricol; Ø absolvent de liceu care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore* în domeniul agricol. *Certificatele de calificare/ absolvire vor fi emise de către o instituţie recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Este membru al unei familii de fermier şi a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu. Se angajează să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesională prin Măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică etc. NOTĂ Tânărul solicitant poate fi absolvent de liceu cu sau fără examen de Bacalaureat. ATENŢIE! Sunt eligibili solicitanţii (cu vârsta minimă de 18 ani) care au terminat 10 clase, cu profil agricol. ATENŢIE! Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se realizează demonstrând că cel puţin 30% sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei, astfel: Ø construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzându-le şi pe cele pentru protecţia mediului; Ø achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje,instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate; Ø achiziţionarea de animale şi după caz a cotei de producţie; Ø plantarea şi replantarea plantelor perene; Ø achiziţionarea de teren pentru activităţi agricole.

ATENŢIE! Fărâmiţarea exploataţiilor agricole, în scopul creării în mod artificial de condiţii necesare pentru a beneficia de aceste plăţi şi de a obţine un avantaj, contravine obiectivelor FEADR. IMPORTANT! Data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier = Data semnării contractului de finanţare de către ambele părţi care nu poate depăşi 18 luni de la data instalării tinerilor fermieri

Conducătorul exploataţiei este acea persoană care administrează şi îşi asumă riscuri economice privind exploataţia agricolă (poate fi: persoană fizică sau acţionar şi administrator unic).

Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 112, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: Ø are vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţia agricolă ca şi conducător (şef) al acesteia;

Planul de afaceri trebuie să cuprindă detalii privind: descrierea situaţiei iniţiale a exploataţiei agricole preluate, precum şi a etapelor şi obiectivelor stabilite în vederea dezvoltării acesteia; descrierea detaliata a investiţiilor, programelor de formare profesională, serviciilor şi a altor acţiuni în vederea dezvoltării activităţilor exploataţiilor agricole; elemente referitoare la mediu şi evaluarea principalelor riscuri; descrierea modului de utilizare a întregului sprijin financiar nerambursabil solicitat.

• • • •

• demonstrarea viitoarei viabilităţi economice a exploataţiei agricole: costuri, venituri şi cheltuielile realizate respectând standardele comunitare, în condiţii de piaţă şi concurenţă. Planul de afaceri va menţiona obligatoriu: titlul proiectului, data întocmirii acestuia şi cursul de schimb euro/ lei al Băncii Central Europene valabil la data elaborării acestuia. Prima etapă de verificare a îndeplinirii activităţilor prevăzute în Planul de afaceri va începe nu mai târziu de 3 ani de la data aprobării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier, iar următoarea etapă (conformitatea completă) nu mai târziu de 5 ani. ATENŢIE! Dacă la verificare, se constată neîndeplinirea activităţilor prevăzute în Planul de afaceri, APDRP va proceda la recuperarea sprijinului acordat.

În situaţia când neconformitatea cu Planul de afaceri a fost determinată de cauze independente de voinţa solicitantului, definite ca fiind cauze de forţă majoră, prima tranşă nu se va recupera, dar nu va mai fi plătită a doua tranşă. ATENŢIE! Nu se acordă sprijin persoanelor care nu au acte de proprietate sau contracte de arendă/concesionare încheiate în nume propriu, cu excepţia soţului sau soţiei. În acest ultim caz, un singur membru al familiei poate primi sprijin, chiar dacă ambii soţi îndeplinesc condiţiile prevăzute în măsură. Contractele de folosinţă a bazei de producţie trebuie sa fie încheiate pe termen de minim 5 ani.

La verificarea conformităţii Planului de afaceri, solicitantul sprijinului trebuie să demonstreze, că dimensiunea fermei este de peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data aprobării deciziei individuale de acordare a acestuia. Creşterea exploataţiei agricole cu minim 4 UDE se verifică la cea de-a doua tranşa de plată de catre experţii de la APDRP, cu situaţia existentă în Registrul Fermelor de la APIA, ce conţine suprafeţele utilizate de fermieri începând cu cel de-al doilea an din Planul de afaceri. Beneficiarii acestei măsuri au obligaţia de a-şi înscrie toate suprafeţele agricole deţinute în Registrul Fermelor la APIA, în perioada 01.03 - 09.06, o dată cu depunerea cererii unice de plată pe suprafaţă. Beneficiarii care deţin ferme cu profil zootehnic vor depune la cea de-a doua tranşă de plată extras de la DSVSA/ circumscripţia veterinară pe baza căruia se va calcula Unitatea de Dimensiunea Economică (UDE). Cererea de plata pentru a doua tranşă de plată se poate depune începând cu cel de-al doilea an din Planul de afaceri, după depunerea cererilor de plată pe suprafaţă de la APIA, în perioada amintită mai sus, dar nu mai devreme de 1 iulie al celui de-al doilea an din Planul de afaceri. Tinerii fermieri beneficiază de o perioadă de graţie, de până la 36 de luni calculată de la data instalării, pentru realizarea de investiţii în vederea conformării exploataţiilor agricole la standardele comunitare în vigoare şi prin

29


A gri – Programe accesarea Măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”. Se detaliază în Planul de afaceri investiţiile care implementează standarde comunitare şi cu care vor veni pe Măsura 121 pentru modernizarea exploataţiei. ATENŢIE! Solicitanţii care doresc să acceseze şi Măsura 121 trebuie să completeze Cererea de Finanţare conform Măsurii 121, şi să prezinte toate documentele menţionate în Ghidul solicitantului pentru această măsură. ATENŢIE! Secţiunea„A” a Planului de afaceri, se va completa de către solicitant pentru obţinerea sprijinului în cadrul Măsurii 112, în situaţia în care solicitantul nu prevede obţinerea de sprijin nerambursabil prin Măsura 121„Modernizarea exploataţiilor agricole”. Secţiunea„B” a Planului de afaceri împreună cu secţiunea„A”, se va completa de către solicitant pentru proiect care nu prevede lucrări de construcţii montaj realizate prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” . Secţiunea„C” a Planului de afaceri împreună cu secţiunea„A”, se va completa de către solicitant pentru proiect care prevede lucrări de construcţii montaj realizate prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”.

Solicitantul deține o fermă de semi-subzistență

Punctaj 20

Solicitantul deţine o exploataţie agricolă într-o zonă defavorizată 

Punctaj 15

Solicitantul are în proprietate exploataţia agricolă

Punctaj 30

Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecţie, solicitantul completează secţiunea specifică „Stabilirea dimensiunii economice a fermei” a Cererii de finanţare, din care va trebui să rezulte că exploataţia agricolă deţinută are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 8 UDE.

Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecţie, se verifică dacă întreaga exploataţie agricolă este situată în: – zona montană cu handicap natural conform Listei Unităţilor Administrativ Teritoriale din zona montană defavorizată, prezentată în anexă la Ghidul Solicitantului; – alte zone cu handicap natural decât zona montană conform Listei Unităţilor Administrativ Teritoriale din România incluse în Zonele Semnificativ Defavorizate/ Listei localităţilor din Zonele Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice prezentate în anexă la Ghidul Solicitantului. Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecţie, solicitantul ataşează la Cererea de finanţare documente prin care să demonstreze că, deţine în proprietate întreaga exploataţie agricolă.

Solicitantul face parte dintr-o formă asociativă, recunoscută conform legislaţiei în vigoare  Punctaj 20

Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecţie, solicitantul ataşează la Cererea de finanţare documente prin care să demonstreze că acesta este membru al uneia din următoarele forme asociative, cu condiţia ca solicitantul sa facă parte dintr-o asociaţie în domeniul proiectului: – grupuri de producători constituit conform OG nr. 37/2005, aprobata cu modificări şi completări de Legea nr. 338/2005, cu modificările şi completările ulterioare; – grupuri şi organizaţii de producători în sectorul fructe şi legume recunoscute conform HG nr. 1078/2008, cu modificările şi completările ulterioare – societate cooperativa agricolă, constituită conform Legii nr. 1/2005; – cooperative agricole constituite conform Legii nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare; – organizaţii de îmbunătăţiri funciare constituite conform Legii nr.138/2004, cu modificările şi completările ulterioare; Formele asociative pot fi constituite şi recunoscute la nivel local, judeţean şi naţional.

Solicitantul accesează măsura de agro-mediu  IMPORTANT! Tinerii fermieri trebuie să restituie întreaga sumă primită dacă îşi încetează activitatea agricolă mai devreme de trei ani de la data depunerii solicitării de plată pentru cea de a doua tranşă.

Criterii de selecţie ale proiectului

Foto: ec.europa.eu

Proiectele se depun în cadrul mai multor sesiuni de depunere anuale. În situaţia în care valoarea totală a proiectelor eligibile depuse în cadrul unei sesiuni, se situează peste valoarea totală alocată acesteia, atunci proiectele prin care se solicită sprijin financiar pentru instalarea tinerilor fermieri sunt supuse unui sistem de selecţie, în baza căruia fiecare proiect este punctat, conform următoarelor criterii de selecţie:

30

Punctaj 15

Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecţie, solicitantul ataşează la Cererea de finanţare documente prin care să demonstreze că acesta a accesat Măsura 214 „Plăţi de Agro–mediu” din cadrul PNDR, prin care solicitantul şi-a asumat, în mod voluntar, angajamente de agro–mediu pentru o perioadă de cinci ani de la data semnării angajamentului.

Punctaj total 100 IMPORTANT !  Toate activităţile pe care solicitantul se angajează să le efectueze în cadrul Planului de afaceri şi pentru care a primit punctaj la selecţie, devin condiţii obligatorii pentru obţinerea sprijinului.

Valoarea sprijinului nerambursabil Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 € pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 €/1UDE, dar nu va putea depăşi 25.000 €/exploataţie. Valoarea sprijinului acordat se calculează în lei, în funcţie de rata de schimb EUR/ LEU, cea mai recenta stabilită de către Banca Centrala Europeană înaintea datei de 1 ianuarie a anului în care se elaborează decizia de acordare a ajutorului (certificatul de plată), conform prevederilor art. 7 şi 11 din Regulamentul CE 1913/ 2006.


INDAGRA

TRANSILVANIA PESTICIDE ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE SEMINȚE DEZINSECȚII TRATAMENTE FITOSANITARE DERATIZĂRI

Câmpia Turzii str. G. Coşbuc nr. 12 Jud. Cluj Tel/Fax: 0264-368.501 Mobil: 0730-093.627


Agri-Cultura aprilie 2011