Page 1

ê ê ê ê ê ê êêê

Numărul 2 | Mai 2011 

Cum a creat Goldman Sachs criza alimentară

Viitorul Politicii Agricole Comune

Târgul AGRARIA 2011, între tradiţie şi continuitate O lecţie a implicării scopului umanitar în agricultură


2

20

14

CUPRINS A gri – Info Paolo de Castro, Doctor Honoris Causa la USAMV Cluj  Grădina Zmeilor – Plai de legendă Noile proiecte vechi: Canalul Siret – Bărăgan Eco Burn, un „duşman” de temut al deşeurilor APIA a plătit subvenții de 3,24 miliarde euro Consultanță gratuită pentru fermele de semi-subzistență Îngrășămintele bazate pe fosfat, în criză

2 2 3 4 4 4 5

A gri –Cultură

8

Revista Agri-Cultura, lansată la Bucureşti Ghid al lucrărilor agricole de sezon în iunie

6-7 8-9

A gri –Europe Viitorul Politicii Agricole Comune (PAC): dezbaterile intră pe ultima sută de metri 10-11 Pierdem terenul în faţa asfaltului 12-13 Cum a creat Goldman Sachs criza alimentară 14-15 Prețurile rămân cu 36% mai mari față de anul trecut 16 Agricultura și securitatea aprovizionării cu produse alimentare – cum stau de fapt lucrurile? 17 România, mare exportator. De subvenții agricole 18-19

28

Agraria 2011 cluj-napoca

Târgul AGRARIA 2011, între tradiţie şi continuitate

20-25

A gri –Proiecte O lecţie a implicării scopului umanitar în agricultură

26-27

A gri –Reportaj La o cafea cu Florescu

28

A gri - Cultura

3

Produs editat de Layout

16

| Contrast IM srl

| Andrei Comes

office@contrastcj.ro 

Editor coordonator

0733-141.541

| Mihai Hendea

26

25


Jurnalu’ lu’ Moromete Luna mai la Moromete Am cunoscut un fermier adevărat Zilele trecute am avut o surpriză plăcută: M-am întâlnit cu un om deosebit, dintre aceia care te fac să te gândești. Nu doar la persoana respectivă, la viața acesteia, ci la lumea în care trăim. Omul pe care l-am cunoscut nu are, probabil, mai mult de 50 sau 55 de ani. Este tăcut și modest. Dar ceea ce a realizat în viață vorbește pentru el. Nu ascunde nimic din trecutul său: a fost tractorist în Germania timp de șapte ani; acum are o fermă de 2000 de hectare, în Prahova. A muncit pe brânci și o face în continuare. În discuțiile cu un alt agricultor, mărturisește că are o producție de 5,5 tone de grau pe hectar, puțin, pentru că are teren slab. Mi-am zis: jos pălăria! Acesta este un fermier adevărat. Oamenii de felul acesta sunt viitorul agriculturii în România. Sunt dezamăgit Socialiștii au făcut din nou o alegere idioată. Dintre toate prevederile raportului privind viitorul PAC din Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European, negociate la sânge, una singură este complet aiurea. Parlamentului European ia act de propunerea Comisiei de a introduce un plafon superior pentru plăţi directe. Chiar propune și alte măsuri de același fel. Socialiștii au înclinat votul în această direcție. Cel mai grav este că au făcut-o de pomană, pentru că nu îți ia mai mult de o zi pentru a transforma o fermă de 1000 de hectare în zece grădini de zece hectare. Pe hârtie. Populismul este un dăunător mai grav decât gândacul de Colorado! Am râs bine În județul Alba, mi-a povestit cineva, există un sat unde „localnicii“ vând mere și pere în fața casei, într-o formă de comerț pitoresc. Singura problemă, zice sursa mea, este că în satul cu pricina nu există niciun păr. Discuția mi-a amintit de ceea ce se întâmplă la Apahida (Cluj), unde poți cumpăra de pe marginea șoselei ceapă și roșii din Metro. Am o nedumerire Întrebarea mea: Unde sunt cireșele anul acesta? Și, mai grav: unde sunt cărăbușii de mai?

ete

m Moro


A gri – Info

Paolo de Castro, Doctor Honoris Causa la USAMV Cluj P

reşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, italianul Paolo de Castro, a primit distincţia de Doctor Honoris Causa al USAMV Cluj-Napoca. La ceremonia organizată la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), condusă de rectorul Doru Pamfil au fost prezenţe nume mari academice dar şi comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş şi miniştrii Daniel Funeriu, de la Educaţie, respectiv Valeriu Tabără de la Agricultură. Paolo de Castro a ţinut să sublinieze că este onorat de distincţia pe care USAMV i-a oferit-o, fiind mândru de legătura sa cu universitatea la care a studiat şi Dacian Cioloş. „Nu voi uita această zi. Sunt obligat ca alături de Dacian Cioloş, care a absolvit această instituţie din Transilvania, să muncesc mult şi să menţin standardul acestei universităţi“, a declarat de Castro la Cluj. Prof. dr. Paolo de Castro de la Universitatea Agricolă din Bologna a fost consilier econo-

mic, apoi ministru al Agriculturii şi Pădurilor. A fost distins cu medalia Republicii Italia „Cavaler al Marii Cruci a Meritului“. De Castro a fost ales, în 2009, preşedinte al Comisiei de

agricultură din Parlamentul European. În această calitate a susţinut desemnarea lui Dacian Cioloş în funcţia de comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Grădina Zmeilor – Plai de legendă

Grădina Zmeilor reprezintă un fenomen natural deosebit de spectaculos și se află situat pe teritoriul Muntelui Meseș, masiv ce face parte din lanțul Carpaților Occidentali. Amplasată lângă localitatea Gâlgăul Almașului din comuna Bălan, județul Salaj, Grădina Zmeilor este o rezervație rezervație geologică compusă din numeroase stânci uriașe, așezate într-o mare dezordine (blocuri, turnuri, stâlpi, ciuperci, stânci cu forme de animale). Formele spectaculoase ale acestor formațiuni se explică prin alunecarea stratelor de conglomerate și gresii. Apa a avut un rol semnificativ la modelarea aces-

2

tor roci. Datorită alunecărilor de teren, formele acestor elemente naturale se pot modifica de la an la an. Formaţiunile de aici au luat naştere prin desprinderea unor blocuri sau compartimente de gresii din masivul care constituie dealul Inchieturi (376 m) şi alunecarea lor pe argilele vineţii de la baza, spre firul părului Dosului. Ulterior, prin denudaţie şi eroziune eoliana şi pluviala, s-au format cele mai bizare coloane, metereze, poduri, ciuperci, etc. unele având înălţimi de peste 10-12 m. În ansamblu, ele formează o îngrămădire haotică ciudată, care din fiecare punct de unde o privim ne înfătişează alte şi alte imagini, dintre cele mai ciudate şi suprinzătoare. „Gradina Zmeilor” ocupă o suprafaţă de 5 ha, de la primele formaţiuni până la baza abruptului. Despre Gradina Zmeilor există o legendă cu o stâncă care se numeste „Fata Cătănii”, care s-a transformat în stană de piatră la blestemul mamei. O coloană dintre formaţiuni arată ca o fecioară cu o cofiţă pe umăr. Actualmente, „Fata Cătănii” nu mai există. S-a prabuşit la inundaţiile din 1973. Stânca arată ca o fată care avea un soldat lângă ea şi parcă avea un coş pe umăr. Cele mai impresionante sunt două stânci în formă de prismă numite sugestiv „Zmeul” și „Zmeoaica”. Alte blocuri de piatră au fost denumite sugestiv„Moșu”,„Eva”și„Dorobanțu”.

În anul 2009 primăria comunei Bălan a inițiat un proiect de amenajare și popularizare a acestei rezervații, în valoare totală de 856.525,00 lei. Amenajarea rezervației a constat în realizarea de poteci pietruite, șanțuri de scurgere, platforme de observare și foișoare, optimizând astfel nu numai accesul vizitatorilor în rezervație, ci și întreținerea obiectivului. Doritorii de spectaculos sunt oricând bineveniți printre stâncile și gorunii din Grădina Zmeilor.


Noile proiecte vechi: Canalul Siret – Bărăgan

V

ital pentru agricultură, Canalul SiretBărăgan a fost lăudat, subfinanțat și ignorat. De la Revoluție până în prezent, din canal s-au construit cinci kilometri din 200 prevăzuți. În 2010, pentru finalizarea lucrarilor au fost alocați sub 2 milioane de euro. Ce se va întâmpla cu acest proiect, care ar putea asigura irigarea a jumătate de million de hectare de teren? Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Valeriu Tabără, a prezentat proiectul de parteneriat public privat privind amenajarea canalului Siret – Bărăgan. Acest proiect a fost aprobat inițial în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare. Tronsonul II, pentru o lungime de 140 Km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa urma să fie aprobat ulterior. Canalul magistral Siret-Bărăgan între Adjud şi Dridu figurează în Planul de amenajare a teritoriului naţional, fiind prevăzută o lungime de 190 km, cu un debit intre 50-200 mc/s. Obiectului realizării acestui canal este alimentarea cu apă a unei suprafaţe de aproximativ 500.000 ha (din acumularea Călimăneşti, ajungând până la acumularea Dridu, cu posibilitate de alimentare şi a văii Mostiştea). Autorii proiectului au apreciat că numărul de ovine, bovine şi porcine s-ar poate dubla sau chiar tripla ca urmare a amenajărilor pentru irigaţii. De asemenea, s-ar putea mări ponderea culturilor furajere ceea ce va duce la creşterea efectivelor de animale din zonă. O puternică dezvoltare ar putea cunoaşte industria viei şi vinului și cea a prelucrării fructelor. Există patru variante de construire a canalului, cea mai eficientă, dar și cea mai costisitoare dintre acestea asigurând irigarea a 500.000 de hectare, în urma unei investiții de peste 3,6 miliarde de euro, preț estimat în anul 2003.

Barajul Călimăneşti Siret

Lacul de acumulare Dridu

Canalul Siret – Bărăgan, pe scurt

Lungime – 198 kilometri •• Traseu – Acumularea Călimănești de pe Siret (Vrancea) și lacul Dridu (aproape de București) – 57 m •• Lățime Adâncime – 7 m de curgere a apei: 1 m/s •• Viteza Irigă 518.000 ha (în anii secetoși) riscul de inundații pe Siret •• Elimină Transport naval Focșani – Brăila – Galați – București

Ce spune MADR? Prin realizarea canalului şi a amenajărilor pentru irigaţii se pot obţine următoarele spo‑ ruri anuale de recoltă: ‑ Grâu 330.000 tone ‑ Porumb 513.000 tone ‑ Soia 32.000 tone ‑ Floarea soarelui 60.000 tone ‑ Furaje 1.800.000 tone ‑ Fructe, struguri 133.000 tone Echivalentul acestor sporuri de recoltă la preţul mondial al pieţei este de aproximativ 120 de milioane de euro/an, ceea ce ar conduce la eliminarea importurilor de cereale şi ar putea crea chiar disponibilităţi pentru export.

3


A gri – Info APIA a plătit subvenții de 3,24 miliarde euro Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Florin Marius Faur, a declarat că agenţia a implementat de la aderare până în prezent fonduri europene de 3,24 miliarde euro, procentul de absorbţie al fondurilor europene fiind de 98,8%. Obiectivul APIA în acest an este diminuarea ratei de eroare la 2% în cazul cererilor de plată pentru sprijinul pe suprafaţă, eroare care anul trecut a fost de 3,64%. În 2009, gradul de eroare a fost de 5,6%, iar în 2007 şi 2008 a depășit 10%.

Eco Burn, un „duşman” de temut al deşeurilor

Consultanță gratuită pentru fermele de semi-subzistență Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale oferă consultanţă gratuită pentru fermierii care deţin ferme agricole de semi-subzistenţă în vederea întocmirii planurilor de afaceri şi a dosarelor de aplicaţie pentru accesarea măsurii 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi subzistenţă”. În cadrul programului, specialiștii vor acorda consultanță gratuită unui număr de 50.000 de fermieri. Consultanța se acordă prin intermediul unor societăți specializate, după cum urmează: fermierii care deţin ferme de semisubzistenţă în Regiunile: Nord – Est, Nord – Vest şi Centru, pot contacta prestatorul serviciilor de consultanţă: SC RGIC CONSULTANŢĂ SRL (Bucureşti Sector 1, str. Comana, nr. 19B, telefon (+40) 021-222.68.37, fax (+40) 021-222.68.70, email office@rgic.ro), iar fermierii care deţin ferme de semisubzistenţă în Regiunile: Sud - Est, Sud Vest, Sud şi Vest pot contacta prestatorul serviciilor de consultanţă SC ROMAIR CONSULTING SRL (Bucureşti, Sector 1, str. Av. Sănătescu, nr. 53, telefon (+40) 021-319.32.11, fax (+40) 021-319.32.15, e-mail: office@ romair.ro.)

4

D

acă într-o lume perfectă evitarea producerii de deşeuri ar putea fi posibilă, în lumea reală colectarea, reciclarea şi revalorificarea ori anihilarea deşeurilor este soluţia perfectă. Zilnic, fiecare român produce aproximativ un kilogram de deşeuri, iar ramurile cele mai mari „fabrici“ de deşeuri sunt agricultura, constructiile, mineritul şi aglomerările urbane. În gestionarea etapizată a deşeurilor, acestea sunt încredinţate după separare unui colector autorizat, care va continua drumul deşeurilor până la distrugere. Costurile operaţiilor de eliminare sunt suportate de către „poluator“. Că este vorba de ambalaje cu urme de substanţe chimice sau de substanţe chimice propriu-zise, resturi cu risc biologic, ori de simple resturi de hrană, recipiente din plastic, ambalaje, hârtie, materiale textile, componente metalice, vopsele, aparatură electrocasnică, autoturisme casate, toate acestea trebuie colectate, transportate, depozitate, neutralizate şi valo-

rificate eficient, cu perturbări minime ale mediului înconjurător. Etapele amintite mai sus trebuie efectuate într-un loc cât mai apropiat de cel al producerii deşeurilor. Gestionarea „resturilor municipale“ implică şi supravegherea şi îngrijirea zonelor de depozitare după închiderea acestora. Prioritare în gestionarea deşeurilor sunt prevenirea, prin evitare ori reducerea producerii lor şi a gradului lor de periculozitate. De asemenea, la fel de importantă este şi reutilizarea şi valorificarea prin reciclare. În România, o companie cu renume care se ocupă cu servicii integrate de gestionare a fluxurilor de deşeuri este Eco Burn, din Cluj-Napoca. Aceasta deţine prima staţie

de incinerare ecologică din ţară. Eco Burn livrează ambalaje de unică folosinţă pentru colectarea selectivă a deşeurilor de tip industrial, medical, sanitar-veterinar şi a subproduselor de origine animală şi se ocupă de cântărirea, ridicarea, transportul şi distrugerea acestora. Compania oferă servicii de ecarisaj, incinerare de cadavre de animale şi de colectare a substanţelor chimice, uleiuri uzate, ambalaje cu urme de substanţe periculoase, precum şi colectare de mărfuri deteriorate şi produse expirate. Toate acestea sunt realizabile cu o flotă de minimum 12 autovehicule şi minimum 16 persoane implicate direct şi cu o monitorizare GPS.

de tone de deşeuri 2.000 depe milioane an în Europa

Impactul periculos pe care deșeurile îl au asupra mediului înconjurător a inclus politica de gestionare a fluxurilor de deşeuri printre preocupările cetăţenilor şi a autorităţilor locale din toate zonele ţării. La nivelul comunităţii europene rezultă anual un volum de deşeuri de aproximativ 2.000 de milioane de tone, din care 40 de milioane reprezintă deşeuri toxice.


Îngrășămintele bazate pe fosfat, în criză

P

otrivit unui raport ştiinţific recent există pericolul ca resursele de piatră de fosfat să fie epuizate în 30 de ani. Comisia Europeană atrage atenţia că nu există nicio alternativă de înlocuire a fosfatului natural. Raportul „A Sustainable Global Society”, publicat recent, atrage atenția că resursele de piatră de fosfat (din care se produc îngrășăminte-cheie pentru culturile de grâu, orez și porumb) ar putea fi epuizate în următorii 30 de ani. Australia, al șaptelea producător mondial de grâu, se confruntă deja cu absența accentuată a fosforului în solul agricol. În același raport se arată că sunt necesare investiții în descoperirea de noi surse de fosfat, precum și investiții în dezvoltarea unor tehnologii care să permită extragerea fosfatului din apâ. Comisia Europeană recunoaște că în ultimii ani au fost publicate o serie de studii științifice referitoare la problema rezervelor de fosfat natural. Deși este adevărat că unele dintre aceste studii au indicat o perioadă de 30 de ani pentru epuizarea acestora, alte date mai recente par să indice că există rezerve mai mari de fosfat natural, care pot fi exploatate o perioadă mai lungă de timp. Totuși, aceste date mai recente indică, de asemenea, o concentrare importantă a acestor noi rezerve într-o anumită zonă geografică, ceea ce ridică problema securității aprovi-

zionării. În plus, există indicii care sugerează că rezervelor rămase le sunt asociate niveluri ridicate de cadmiu și alte metale grele, ceea ce riscă să genereze costuri mai ridicate pentru eliminarea acestor contaminanți sau să ducă la poluarea solului prin utilizarea unor îngrășăminte de mai slabă calitate . Informațiile referitoare la prețuri, de care dispune Comisia indică o creștere accentuată a prețului fosfatului în 2008, urmată de o stabilizare și, apoi de o creștere mai moderată în 2010/11. Comisia a comandat două studii pe acest subiect în ultimii cinci ani, precum și proiecte de cercetare care să vină în completarea acestora, abordând anumite aspecte ale problemei. În viitor ar putea fi realizate și alte acțiuni de cercetare și de inovare în contextul strategiei generale de îmbunătățire a durabilității producției agricole și a securității alimentare. Nu există nimic care să indice că va fi vreodată posibil să se înlocuiască fosforul pentru principalele sale utilizări la nivelul fertilizatoarelor și al suplimentelor alimentare. De asemenea, nu există nicio alternativă de înlocuire a fosfatului natural. Totuși, din informațiile care au fost prezentate la reuniunea grupului de experți ai Comisiei privind utilizarea durabilă a fosforului,

care a avut loc la 17 februarie 2001, reiese că a fost înregistrată o creștere a prospectării pentru găsirea de noi rezerve de fosfat și că există un potențial important de utilizare a acestei resurse într-un mod mai eficient. O utilizare mai eficientă ar spori disponibilitatea acestei resurse, reducând în același timp problemele de mediu legate de suprautilizare. Printre posibilele acțiuni în acest sens se numără practici de prospecțiune și de extragere mai eficiente, o mai mare prelucrare a subproduselor, utilizarea biotehnologiei pentru îmbunătățirea eficienței furajelor și a îngrășămintelor sau modificarea tehnicilor de agricultură pentru reducerea utilizării îngrășămintelor și a pierderilor de fosfor (inclusiv printr-o mai bună planificare a gestionării substanțelor nutritive la nivelul exploatațiilor agricole). Se recomandă şi reducerea cantității de alimente care sunt aruncate la gunoi și reciclarea fosforului din gunoiul de grajd, din apele reziduale, din nămolurile de epurare și din reziduurile nămolurilor de epurare. Comisia intenționează să examineze mai în detaliu această problemă legată de noile surse de fosfat în cadrul viitoarei foi de parcurs privind eficiența energetică, programată în decursul anului 2011.

5


A gri – Cultură

Revista Agri-Cultura,

Revista Agri-Cultura a fost lansată în mod oficial în 19 mai, la Bucureşti, în cadrul unei dezbateri. Au participat politicieni, europarlamentari, oameni de afaceri, reprezentanţi ai patronatelor şi ai asociaţiilor de profil din România. Aceştia au încercat să găsească răspunsul la întrebarea „Cum va arăta viitoarea Politică Agricolă Comună?”. Printre invitaţii de la eveniment s-au numărat europarlamentarii: Theodor Stolojan – liderul delegației române al PPE la Parlamentul European, Rareş Niculescu – vicepreşedinte al Comisiei de Agricultură din cadrul Parlamentului European, Traian Ungureanu, Viorica Dăncilă şi Cristian Buşoi. Au participat de asemenea Andreea Paul Vass – consilier de stat pe 6

probleme de economie al primului ministru şi Barna Tanczos – secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Europarlamentarul Rareș Niculescu a prezentat stadiul dezbaterilor parlamentare cu privire la Politica Agricolă Comună după anul 2013, arătând că obiectivele fundamentale ale României sunt asigurarea unui buget adecvat pentru PAC, mai multă echitate în repartizarea plăților directe între vechile și noile state membre și menținerea unui pilon consistent destinat dezvoltării rurale. „Aceste obiective se vor regăsi în concluziile Parlamentului European, care vor fi adoptate în luna iunie“, a arătat Niculescu. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul companiei Philip Morris.


lansată la Bucureşti

ê ê ê ê ê êêêê

Numărul 1 | Aprilie

2011

Cum va arăta agricultura în după anul 201Europa 3?

Ghid al lucrăr ilor agricole de sezon în apr ilie Cum răspund em provocări legate de alim lor viitorului entație, resurs e naturale și teritorii 1.000 de pro duse de calita te înregistrate în Uniunea Europ eană

7


A gri – Cultură

Ghid al lucrărilor agricole de Luna iunie este perioada care dă startul sezonului de vară, din punct de vedere calendaristic. Cu temperaturi de peste 20 de grade, ploi trecătoare urmate de soare arzător, vremea în iunie e numai bună pentru agricultură. Cunoscută în popor ca şi„Cireşel“ sau„Cireşar”, iunie înseamnă începutul strânsului primelor roade ale câmpului: plante furajere, cartofi timpurii, varză, ridichi de vară, ceapă şi usturoi verde sau verdeţuri.

Cultura mare

– continuarea praşilelor mecanice şi manuale la porumb, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, fasole etc. Concomitent cu prăşitul se poate efectua fertilizarea suplimentară cu azot; – urmărirea apariţiei şi evoluţiei bolilor foliare şi ale spicului la grâu si orz, la vertizare; – recoltarea plantelor furajere, rapiţei şi mazărei; – începerea recoltării orzului şi grâului. Miriştea eliberată se pregăteşte şi se însamânţează cu culturi succesive (culturi pentru boabe sau legume); – pe suprafeţele pe care nu se înfiinţează culturi succesive se execută arătura de vară;

Legumicultură

– continuarea lucrărilor de îngrijire la culturile legumicole: plivitul, săpălugirea, prăşitul, copilitul şi legatul; – executarea tratamentelor foliare pentru combaterea agenţilor patogeni la culturile de tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, pepeni, dovlecei, fasole, varză şi morcovi. În această perioadă se acordă o mare atenţie tratamentelor pentru combaterea dăunătorilor; – combaterea acarienilor la culturile de legume din câmp şi solarii şi a afidelor la culturile de legume din câmp şi solarii; – recoltarea cartofilor timpurii, a verzei, a cepei şi a usturoiului verde, sparanghelului şi a verdeţurilor, a ridichilor de vară; – punerea bazei culturii legumelor de toamnă; – aratul şi pregătirea patului germinativ pentru culturile succesive de legume, după recoltarea mazărei. Se pot aplica fertilizări faziale cu îngrăşăminte chimice.

Pomicultură

8

– prăşitul în toată plantaţia; – ciupituri la pomii tineri, la cei care s-au făcut realtoiri sau tăieri de întindere. Se înlătură drajonii, care sunt consumatori de substanţe hrănitoare; – începerea recoltatului cireşelor, căpşunilor, iar în unele locuri începe recoltarea vişinelor; – pregătiri pentru aranjarea proptelelor la pomii cu rodire abundentă; – continuarea lucrărilor de combatere a bolilor şi a dăunătorilor, potrivit avertizărilor.


sezon în iunie Viticultură

– continuarea legării şi dirijării lăstarilor; – executarea operaţiilor în verde la soiurile de struguri pentru masă, ca şi reducerea sau scuturarea inflorescenţelor; – continuarea stropirilor împotriva manei, făinării şi a moliei strugurilor, completarea golurilor din vii, prin altoirea în verde; – posibilitatea de a se face polenizări artificiale la soiurile cu flori funcţional femele în timpul înfloritului; – prăşitul pe intervalele dintre rânduri şi pe rânduri.

Apicultură

– întărirea familiilor de albine nouformate în lunile precedente şi înlocuirea mătcilor necorespunzatoare cu mătci tinere şi prolifice; – recoltarea şi extragerea mierii de la culesurile de vară; – administrarea hrănirilor stimulente în cazul lipsei de cules cu luarea tuturor măsurilor pentru prevenirea furtişagului; – recondiţionarea inventarului degradat cu prilejul transporturilor în pastoral; – continuarea tratamentelor în cazul familiilor bolnave de locă europeană, americană şi puiet văros.

Păşuni şi fâneţe

– desţelenirea, pregătirea terenurilor şi executarea însamânţărilor de vară, folosind reţetele de amestecuri şi normele asemănătoare cu cele folosite primavara; – continuarea lucrărilor de întreţinere a păşunilor prin curăţiri de mărăcini şi scaieţi; – împrăştierea pe păşuni a mustului de bălegar existent în taberele de vară; – recoltarea producţiei de masă verde şi a otavei pentru fân de pe pajiştile cultivate şi de pe fâneţele reţinute în acest scop; – fertilizarea prin târlire a pajiştilor; – recoltarea fâneţelor; – terminarea alcătuirii turmelor care pleacă pe păşunile alpine, tunsul oilor şi îmbăierea lor. Se sortează lâna după calitate şi se începe predarea ei la beneficiari.

9


A gri – Europe

Viitorul Politicii Agricole dezbaterile intră pe R

aportul privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) a fost aprobat cu o largă majoritate de Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European (PE). Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a PE a aprobat miercuri, 25 mai, raportul germanului Albert Dess privind viitorul PAC după 2013. În con-

Prevederile principale ale raportului PAC Plăţi directe

Micii fermieri Parlamentul European salută recunoaşterea rolului micilor fermieri în agricultura europeană şi în dezvoltarea rurală şi susţine instituirea unui regim specific, simplificat, care-i ajută pe aceştia. De asemenea, PE consideră că statele membre trebuie să aibă libertatea de a decide care dintre agricultori vor beneficia de acest regim, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.

Finanţările PAC vor fi distribuite echitabil, atât între statele membre cât şi în rândul agricultorilor în cadrul unui stat membru. PE respinge diferenţele majore în distribuirea acestor fonduri între statele membre şi consideră că această distribuire se poate baza doar pe o abordare pragmatică, închegată pe criterii obiective. Acest lucru va presupune renunţarea treptată, după o perioadă de tranziţie, la a sistemul depăşit, bazat pe valori de referinţă istorice. Parlamentul solicită de asemenea ca plăţile directe să fie mai eficiente şi mai bine orientate. În acelaşi timp, deputaţii europeni resping ideea unei plăţi forfetare uniforme pentru întreaga

Uniune Europeană (UE), care nu ar reflecta diversitatea europeană. Se pledează, prin urmare, pentru un sistem de plată unică prin exploataţie şi propune ca fiecare stat membru să primească un procent minim din media plăţilor directe la nivelul UE şi că ar trebui să fie stabilit, totodată, un plafon maxim. Această măsură ar trebui pusă în aplicare cât mai devreme posibil, cu o perioadă tranzitorie limitată. Deputaţii europeni consideră că statele membre care aplică în prezent schema de plăţi unice pe suprafaţă (SAPS) ar trebui să treacă, după o perioadă tranzitorie limitată, la sistemul de plată unică prin exploataţie.

Tinerii fermieri Procentul fermierilor europeni cu vârsta sub de 35 de ani este de doar 6 %, în timp ce aceia care se vor pensiona în următorii 10 ani sunt în număr de 4,5 milioane. Din acest motiv, se constată că sunt necesare măsuri care să vizeze schimbul de generaţii în sectorul agricol. PE recunoaşte că tinerii agricultori întâmpină obstacole în începerea unei activităţi de profil, costurile ridicate ale investiţiilor şi accesul restricţionat la terenuri sau la credite fiind doar câteva exemple. Deputaţii subliniază că măsurile pentru agricultorii tineri cuprinse în pilonul al doilea s-au dovedit a fi insuficiente, motiv pentru care sunt necesare noi instrumente în favoarea acestora.

10


Comune (PAC): ultima sută de metri ţinutul acestuia sunt incluse plăţi directe mai echitabile, fonduri pentru dezvoltare rurală sau limitarea subvenţiilor pentru fermele mari. Deputaţii, care au redactat iniţial 1.267 de amendamente la proiectul de raport au convenit în final asupra a 66 de amendamente de compromis, susţinute de majoritatea membrilor Comisiei.

Plăţile pentru fermele mari În viziunea PE, unele motive istorice fac ca fermele din Uniunea Europeană să aibă o structură foarte diversificată, făcându-se referire la dimensiune, regimul ocupării forţei de muncă, productivitatea muncii şi forma juridică. Deoarece modul de alocare a plăţilor directe ridică semne de întrebare privitoare la legitimitatea acestora, Parlamentul ia act de propunerea Comisiei de introducere a unui plafon superior pentru aceste plăţi.

Volatilitatea preţurilor Volatilitatea excesivă a preţurilor trebuie contracarată prin realizarea unor măsuri potrivite. De asemenea, e nevoie să se ia măsuri ce permit reacţii rapide faţă de crizele cauzate de instabilitatea pieţei, menţionându-se în special rolul de intervenţie şi depozitarea privată. Este recunoscut rolul fundamental jucat în trecut de importanţa măsurilor de susţinere a pieţei în perioadele de criză ale sectorului agricol. Se subliniază eficienţa şi promptitudinea activării hotărârilor atunci când e nevoie, pentru evitarea problemelor grave pentru producători, procesatori şi consumatori. Astfel, PAC îşi poate atinge obiectivul strategic: securitatea alimentară. Totodată, Parlamentul European pune accent pe includerea de către PAC a unor instrumente flexibile şi eficiente, care să acţioneze ca o plasă de siguranţă şi să fie disponibile în cazul unor perturbări grave ale pieţei. Instituţia atrage atenţia asupra dificultăţilor cu care se confruntă agricultorii în momentele de volatilitate extremă.

Structura bazată pe doi piloni Parlamentul European solicită ca PAC să rămână structurată în jurul a doi piloni, la fel ca în forma prezentă. Pilonul 1 ar trebui să rămână finanţat integral de la bugetul UE, în timp ce în cadrul pilonului 2 să se aplice în continuare programarea multianuală, abordarea contractuală şi cofinanţarea naţională. Fiecare pilon trebuie să îl completeze pe celălalt fără, însă, a se suprapune.

Dezvoltarea rurală Politicile de dezvoltare rurală au contribuit din plin la îmbunătăţirea performanţei în agricultură, la dezvoltarea continuă a economiei rurale sau a celei agro-alimentare şi la creşterea calităţii vieţii din zonele rurale. PE recunoaşte importanţa acestor politici şi consideră că trebuie să răspundă la provocările în materie de securitate alimentară, gestionare durabilă a resurselor naturale, schimbări climatice sau de pierdere a biodiversităţii. La fel, e de preferat să se ia în calcul şi dificultăţile ridicate de epuizarea apei sau de fertilitatea solului. Măsurile de dezvoltare rurală trebuie să consolideze coeziunea teritorială şi ocuparea forţei de muncă. De asemenea, ar fi util ca acestea să încurajeze îmbunătăţirea infrastructurii rurale şi furnizarea de servicii accesibile pentru populaţiile locale şi întreprinderi.

11


A gri – Europe

Pierdem terenul în faţa A

coperirea solului cu materiale impermeabile amenință disponibilitatea solurilor fertile şi a rezervoarelor de apă subterană. Din cauza extinderii zonelor urbane şi a infrastructurii de transport, în Europa se pierd în fiecare an soluri care acoperă o suprafaţă mai mare decât cea a oraşului Berlin. Această tendinţă contrară principiilor dezvoltării durabile ameninţă disponibilitatea pentru generaţiile viitoare a solurilor fertile şi a rezervoarelor de apă subterană. Un nou raport făcut public de Comisia Europeană recomandă o abordare pe trei niveluri care să pună accentul pe limitarea avansării procesului de impermeabilizare a solului, pe atenuarea efectelor acestuia şi pe compensarea pierderilor de soluri valoroase prin acţiuni în alte zone.

În vederea rezolvării acestei probleme, raportul propune o abordare pe trei niveluri: Limitarea avansării procesului de impermeabilizare a solului, prin mai buna planificare a spaţiului sau prin reevaluarea unor subvenţii „negative” care încurajează, indirect, impermeabilizarea solului. Acţiuni de atenuare pentru a reduce daunele atunci când impermeabilizarea solului nu poate fi evitată. Aceste acţiuni includ utilizarea unor suprafeţe permeabile în locul asfaltului sau cimentului convenţionale şi construirea unor acoperişuri verzi. Măsuri de compensare pentru contrabalansarea parţială a pierderii solului într o zonă prin măsuri luate în altă parte.

• • •

12

Solul este impermeabilizat atunci când este acoperit cu un material precum asfaltul sau betonul. În perioada 1990-2000, în UE s-au pierdut zilnic cel puţin 275 de hectare de sol, ceea ce înseamnă 1.000 km2 pe an. Jumătate din acest sol este impermeabilizat permanent de straturi impermeabile de clădiri, drumuri şi parcări. Potrivit raportului, această tendinţă s-a redus la 252 de hectare pe zi în ultimii ani, dar rata de consumare a terenurilor este, în continuare, îngrijorătoare. În perioada 20002006, suprafeţele artificiale au crescut, în medie, cu 3 % în UE, dar cu 14 % în Irlanda şi Cipru şi cu 15 % în Spania.

Acestea pot lua forma unor plăţi, ca în cazul Republicii Cehe şi în cel al Slovaciei, sau pot consta în refacerea solurilor deja impermeabilizate. Există exemple de bune practici mai ales la Dresda şi Viena. Rezultatele acestui raport vor fi utilizate la alcătuirea unui document tehnic al Comisiei privind impermeabilizarea solurilor, care este elaborat cu autorul unor experţi naţionali. Documentul, care ar trebui să fie finalizat în primele luni ale anului 2012, va oferi autorităţilor naţionale, regionale şi locale îndrumări în legătură cu bunele practici de limitare a impermeabilizării solului şi de atenuare a efectelor acesteia.


asfaltului

Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik (foto): „Ne bazăm pe soluri pentru unele servicii ecosistemice fundamentale, iar fără ele viaţa pe planeta noastră ar înceta. Nu ne putem permite să continuăm să le acoperim cu pavaje. Nu înseamnă că dezvoltarea economică trebuie să se oprească sau că trebuie să nu ne mai îmbunătăţim infrastructurile, dar este necesară o abordare mai sustenabilă.”

Impermeabilizarea solului generează pierderea ireversibilă a funcţiilor biologice ale solului. Deoarece apa nu se poate nici infiltra, nici evapora, scurgerile de apă cresc, ducând uneori la inundaţii catastrofale. Peisajele sunt fragmentate, iar habitatele devin prea mici sau prea izolate pentru a susţine anumite specii. În plus, potenţialul de producţie alimentară al terenurilor este pierdut pentru totdeauna. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei estimează că, din cauza impermeabilizării solurilor, se pierd patru milioane de tone de grâu în fiecare an. Multe regiuni europene sunt afectate de procese tot mai accentuate de impermeabilizare a solului, inclusiv jumătate dintre regiu-

nile Țărilor de Jos, opt provincii din Italia (Vercelli, Lodi, Verona, Piacenza, Parma, Campobasso, Matera, Catanzaro), trei departamente ale Franţei (Vendée, Tarn-et-Garonne, Corrèze), regiunea Poznan din Polonia, Styria de Vest din Austria, regiunea Põhja-Eesti din Estonia şi regiunea Jugovzhodna din Slovenia. Potrivit Strategiei tematice pentru protecţia solului a Comisiei, degradarea solurilor, inclusiv impermeabilizarea acestora, constituie o problemă gravă la nivelul UE. În scopul protejării solurilor din Europa, Comisia a prezentat în 2006 o propunere de directivăcadru privind solul, cu sprijinul Parlamentului European. Totuşi, din cauza opoziţiei unor state membre, propunerea este în prezent blocată la Consiliu.

Sursa: Reprezentanţa Comisiei Europene în România

13


A gri – Europe

Cum a creat Goldman Sachs „Speculatorii domină investitorii de bună credință în raport de 4 la 1. (…) În prezent bancherii și comercianții se află în vârful lanțului de producție alimentar - carnivorii sistemului”

U

n articol publicat de Foreign Policy arată că prețurile cresc din cauza speculațiilor. „Nu dați vina pe apetitul americanilor, creşterea preţurilor la petrol, sau pe culturile modificate genetic pentru creşterea preţurilor la alimente. Wall Street este de vină pentru costul tot mai mare al alimentelor“, afirmă prestigioasa revistă. Mecanismul este pe atât de simplu cât este de ingenios. În 1991, Goldman Sachs lansează un instrument financiar derivat bazat pe 24 de materii prime, de la metale prețioase și energie, la cafea, cacao, bovine, porumb, porcine, soia și grâu. Pe baza valorii fiecărui element component a fost calculată formula GSCI: Indexul de Mărfuri al Goldman Sachs. După opt ani, ca urmare a unei decizii de dereglementare a piețelor „futures“, investitorii financiari au început să acorde mai multă atenție pieței cerealelor (în acel an, chiar și Bursa Româna de Mărfuri a lansat primele contracte de cumpărare cu opțiune tip Call pentru cereale). Ce înseamnă acest lucru? Piața produselor alimentare fiind volatilă, reglementările au izolat producătorii de riscuri, pentru mulți ani. Practica curentă era reprezentată de „contractul forward“, un angajament între vânzătorii și cumpărătorii de grâu asupra unor prețuri rezonabile pentru recolte – chiar și înainte de cultivarea lor – ceea ce a asigurat stabilizarea prețurilor și creșterea recoltelor în SUA. Prin abandonarea acestui sistem, piața cerealelor s-a schimbat profund. Au apărut două categorii de participanți: cei de bună credință – fermieri, procesatori – și speculanții. Diferența dintre cele două categorii este că cea dintâi e interesată în mod real de cumpărarea și vinderea cerealelor, pe când cea de a doua câștigă de pe urma funcției tradiționale a piețelor: cumpărarea la prețuri scăzute și vânzarea la prețuri ridicate. Indexul Goldman Sachs era însă orientat exclusiv pe cumpărarea de mărfuri, scopul de a transforma o investiție în mărfuri într-o investiție similară cu investiția clasică în acțiuni. Nu era posibilă vânzarea pe termen scurt a unor mărfuri. Când contractul se apropia de maturitate, bancherii erau forțați de această structură să ruleze comenzile de cumpărare restante într-un nou „con-

14

tract future“. Comercianții profesioniști de cereale puteau obține câștiguri importante prin anticiparea efectelor acestor contracte. Profitabilul sistem a atras un număr important de speculatori. Barclays, Deutsche Bank, Pimco, JP Morgan Chase, AIG, Bear Stearns și Lehman Brothers fiind doar câțiva dintre cei citați de Foreign Policy. Rezultatul: creșterea inflației produselor alimentare, care a produs șocuri importante la nivel mondial. „Cifrele reflectă realitatea”, scrie Foreign Policy. „Încă de la explozia tech-bubble din 2000 a avut loc o creștere financiară de 50 de ori a stocurilor din indexul de mărfuri. În termeni reali: în 2003 piețele future de mărfuri totalizau 13 miliarde de dolari. În 2008 însă, în momentul în care criza financiară globală a speriat investitorii, mărfurile – inclusiv produsele alimentare – păreau a fi ultimele și cele mai oportune zone de depozitare a banilor pentru fondurile de investiții (…) În pri-

mele 55 de zile din 2008, speculatorii au introdus 55 de miliarde de dolari în piețele de mărfuri, iar până în iulie, circulau pe piețe 318 de miliarde de dolari. Inflația produselor alimentare a rămas de atunci constantă.” Bancherii au pregătit noi instrumente financiare derivate pentru piețele alimentare, care au aprins și piețele altor mărfuri cuprinse în index. Astfel s-a născut fenomenul „foodbubble“. Grâul (hard red spring wheat) a crescut de la 4$ - 6$/ bushel la 25 $. Din 2005 până în 2008 prețurile mondiale la alimente au crescut cu 80% . Speculațiile au determinat un cerc vicios, arată Foreign Policy.„Cu cât crește prețul produselor alimentare cu atât mai mult va crește și volumul banilor introduși în acest sector, și, astfel prețurile vor crește tot mai mult. Întradevăr, din 2003 până în 2008 volumul speculațiilor asupra stocurilor din indexul de mărfuri a crescut cu 1900% (…) Acțiunile în-


criza alimentară Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a fost fondată în 1945 și include 192 de state membre. Scopurile principale ale organizației sunt eradicarea foametei, respectarea securității și siguranței alimentare, precum și asigurarea agriculturii echilibrate și durabile. România a aderat la FAO în 1961.

Indicilor preţurilor materiilor prime alimentare 425 zahăr

350 ulei și grăsimi

275

cereale lactate

200 125

treprinse de Wall Street pe piața cerealelor, a hranei și a șeptelurilor au provocat un șoc pentru întreaga producție alimentară globală. Aprovizionarea globală cu alimente este constrânsă în prezent nu doar de creșterea reală a cererii de cereale, ci și de mecanismele financiare artificiale dezvoltate de bancheri, care conduc la creșterea continuă a prețurilor la cerealele future. Rezultatul: grâul fictiv domină prețul grâului real, pe măsură ce speculatorii (în mod tradițional o cincime din piață) domină investitorii "de bună credință" în raport de 4 la 1. (…) În prezent bancherii și comercianții se află în vârful lanțului de producție alimentar - carnivorii sistemului, care devorează tot ce se afla în spatele lor. Aproape de bază se află fermierul.” Vezi în pagina următoare care a fost dinamica prețurilor în lume și în România.

carne |

|

|

|

A

M

I

I

|

|

|

|

|

|

|

A S 2010

O

N

D

I

F

|

|

M 2011

A

Indicele FAO al preţurilor la produsele alimentare 250 210 170 130 90 50

|

|

|

|

|

|

|

|

|

|

|

|

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 15


A gri – Europe

Prețurile rămân cu 36% mai mari față de anul trecut

I

ndicele FAO al Prețurilor (FFPI) a înregistrat o medie de 232 de puncte în aprilie 2011, practic neschimbată de la estimarea din luna martie, cu 36 de procente peste media din aprilie 2010, dar cu 2 procente sub nivelul maxim înregistrat în februarie 2011. Au crescut puternic prețurile la cereale, au scăzut prețurile la lapte și lactate, zahăr și orez, în timp ce prețurile la ulei și carne au rămas în linii mari aceleași.

Indicele FAO al Prețurilor la Cereale a înregistrat o medie de 265 de puncte, cu 5,5% (14 puncte) mai mult decât în martie și cu 71% mai mult decât în aprilie 2010. Vremea nefavorabilă și întârzierile la semănat au determinat creșterea prețurilor la cereale după o scădere în martie. Grâul și porumbul au crescut cu 4, respective 11 la sută. Prețul la orez se află în scădere pe fondul unor disponibilități mari la export. Indicele FAO al Prețurilor la Uleiuri/Grăsimi, care scăzuse cu 7% în martie, a rămas

Romalimenta:

16

aproape neschimbat în aprilie. Stabilizarea prețurilor se datorează în principal unei restabilizări a producției și a creșterii producției de ulei de palmier în Asia de Sud-est. În același timp, prețul uleiului de soia a rămas neschimbat. În această privință, preocupările privind semănăturile în SUA au fost compensate de raportări privind recolte bune în America de Sud. Indicele FAO al Prețurilor la Zahăr a înregistrat o medie de aproape 348 de puncte, în scădere cu 7% (25 de puncte) față de martie

și cu 17 mai puțin decât recordul din ianuarie. Declinul s-a produs pe fondul disponibilităților anticipate pe piață. Indicele FAO al Prețurilor la Lapte și Lactate a înregistrat o medie de 229 puncte, în scădere cu 2.4% față de luna martie. Se apreciază că prețurile vor scădea în continuare, după 7 luni de creștere moderată. Indicele FAO al Prețurilor la Carne rămâne stabil, la un nivel record de aproape 173 de puncte. Prețurile reflectă creșterea cererii de carne de vită și oaie.

MADR:

FNPAR:

Prețurile alimentelor procesate vor crește cu până la 12%

Este o criza de putere de cumpărare

Alimentele se scumpesc din cauza vremii și a lipsei politicilor agricole

Președintele Romalimenta, Sorin Minea, susține că prețurile la produsele alimentare procesate ar putea prezenta majorări cu până la 10-12 % în următoarele luni. Acesta afirmă că, în ultima perioadă, prețul la carne a crescut cu circa 20%. În schimb, prețul la ulei și la zahăr ar trebui să rămână constant, iar prețul la legume și fructe ar trebui să scadă datorită specificului sezonului.

„Este o criza de putere de cumpărare, nu alimentară. Criza alimentară înseamnă sa nu ai produse pe piață, să fii ca înainte de 1989. Suntem chiar la un surplus”, a afirmat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). România ar fi chiar la un surplus și se apropie de o balanță pozitivă, a spus ministrul.

Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România consideră că alimentele se vor scumpi, în lunile următoare, din cauza condițiilor meteo și a lipsei ajutorului din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. FNPAR enumeră: producția de secară va fi cu 22,9% mai mică față de 2010, producția de rapiță cu 22%, producția de oleaginoase cu 7,6%.


Agricultura și securitatea aprovizionării cu produse alimentare – cum stau de fapt lucrurile? C omisia Europeană propune o radiografie în contextul provocării generale a penuriei de materii prime.

În cazul majorității mărfurilor agricole, în special al culturilor, există tipare evidente de producție sezonieră și aprovizionarea cu acestea nu poate fi întotdeauna adaptată rapid la modificările prețurilor sau ale cererii. Acest lucru înseamnă că piețele agricole sunt caracterizate de un anumit grad de variabilitate. Factorii structurali, precum creșterea demografică, presiunea asupra terenului agricol și impacturile schimbărilor climatice pot amplifica tensiunile tot mai pregnante de pe piețele de mărfuri. Cu toate acestea, volatilitatea prețurilor la mărfurile agricole a crescut recent până la niveluri fără precedent. Acest lucru se întâmplă atât pe piețele UE și internaționale, cât și pe piețele „spot“ și „futures“. În cadrul UE, reformele succesive ale Politicii Agricole Comune (PAC) au redus semnificativ prețurile de sprijin și măsurile aferente acestora. Drept urmare, producătorii și comercianţii sunt mai expuși la evoluțiile prețurilor de pe piață și chiar dacă acest lucru nu este valabil în toate sectoarele agricole, există o posibilitate mai mare să recurgă la piețele „futures“ pentru a-și acoperi riscurile. Se înregistrează o creștere a tranzacțiilor cu opțiuni și cu instrumente financiare derivate OTC. Acești factori explică într-o anumită măsură intensificarea activității pe bursele cu sediul în Europa și ridică în special două probleme: securitatea aprovizionării cu produse alimentare și necesitatea unei mai mari transparențe pe piețele instrumentelor financiare derivate pe produse agricole. Securitatea aprovizionării cu produse alimentare a fost identificată drept unul dintre principale motoare ale reformei viitoare a PAC. Este vital ca sectorul agricol să fie puter-

nic pentru ca industria alimentară, extrem de competitivă, să rămână o parte importantă a economiei și a comerțului UE și un element major pe piețele internaționale. Din acest motiv, în contextul Rundei de la Doha pentru dezvoltare, UE a convenit să adopte un pachet important în domeniul agriculturii, cu condiția să se încheie un acord global cuprinzător, ambițios și echilibrat. Volatilitatea excesivă a prețurilor la produsele alimentare îi afectează atât pe producători, cât și pe consumatori și are efecte grave asupra securității aprovizionării cu produse alimentare pentru țările în curs de dezvoltare care importă produse alimentare. Pe perioada în care s-au înregistrat creșteri rapide ale prețurilor la alimente, ca de exemplu în 2007-2008, o mare parte a populației sărace din țările în curs de dezvoltare și-a redus consumul de produse alimentare. Ca urmare a majorării din 2010 a prețurilor la produse alimentare, este posibil să se înregistreze o nouă creștere a cazurilor de malnutriție, o sporire a nevoilor umanitare și a tensiunilor și neliniștilor sociale în rândul consumatorilor mai defavorizați din lume. Chiar dacă prețurile mai ridicate la nivel mondial ar putea stimula producția agricolă, mecanismele de transmisie a prețurilor sunt adesea imperfecte. Piețele de mărfuri din multe țări în curs de dezvoltare sunt adesea deconectate de piețele mondiale sau, în cel mai bun caz, există decalaje considerabile în ceea ce privește transmiterea la piețele interne a semnalelor privind prețurile mondiale, astfel încât un răspuns intern în materie de ofertă este adesea întârziat.

Ce concluzii se desprind Mai multe studii ale Organizației pentru Alimentație și Agricultură, ale OCDE, ale Comisiei, precum și ale altor organisme, s-au

axat pe evoluțiile privind oferta și cererea exacerbate de factorii economici și politici pe termen scurt (inclusiv restricțiile la exporturi) care explică parțial volatilitatea extremă a prețurilor constatată, inclusiv factorii specifici piețelor financiare care este posibil să fi amplificat modificările prețurilor. În ciuda incertitudinilor rămase, pe baza prognozei privind mărfurile agricole stabilită de mai multe organizații, inclusiv pe baza ultimelor prognoze pe termen mediu ale Comisiei, se desprind trei concluzii clare în ceea ce privește mărfurile agricole: – se estimează că, cel puțin în viitorul apropiat, prețurile la mărfurile agricole vor continua să se mențină la un nivel mai ridicat decât media istorică, inversându-se tendința pe termen lung de scădere; – se prevede că volatilitatea prețurilor va rămâne ridicată, chiar dacă persistă incertitudini cu privire la cauzele și durata acesteia; – este probabil ca nivelul prețurilor inputurilor utilizate în agricultură să rămână mai ridicat decât tendințele istorice. Luând în calcul toți factorii de mai sus, rezultă că prețurile mai ridicate la mărfuri agricole nu va duce neapărat la creșterea veniturilor agricultorilor, în special în cazul în care marjele acestora sunt diminuate de creșterea costurilor. În plus, problemele potențiale pentru țările care sunt importatoare nete de produse alimentare și, mai general, pentru consumatorii cei mai vulnerabili sunt evidente, rezultând din impacturile prețurilor asupra inflației de produse alimentare. Chiar dacă un anumit grad de variabilitate reprezintă o parte intrinsecă a piețelor agricole, o volatilitate excesivă nu este nici în beneficul producătorilor, nici al utilizatorilor.

17


A gri – Europe

România, mare exportator. 150.000

de hectare de teren agricol ar putea fi deținute de firme din străinătate, care primesc subvenţii inclusiv din bugetul de stat. Proprietarul grupului de firme InterAgro, unul dintre cei mai mari actori din domeniul agricol din România, a afirmat recent că peste 150.000 de hectare de teren agricol ar fi deținute de firme din străinătate, care nu le lucrează, dar pentru care primesc subvenţii. „Ştiu că în ultimul timp numai finlandezi şi danezi au cumpărat în România peste 30.000 de hectare de pământ, mai ales în Ardeal (…) România a ajuns în situaţia de a exporta sub-

Două companii românești, în topul beneficiarilor de fonduri europene pentru agricultură

Î

n 2010 eu existat un număr de 1330 de plăți mai mari de un milion de euro, afirmă un grup de analiză independent.

Pentru al treilea an consecutiv, un grup internaţional de jurnalişti, activişti din domeniul transparenţei şi tehnicieni s-au reunit la Bruxelles timp de trei zile pentru a colecta şi analiza date despre modul în care este pusă în aplicare în UE Politica Agricolă Comună. Datele analizate au privit 15,4 miliarde de

euro din plăţile efectuate în anul financiar 2010, care au fost publicate de către statele membre ale UE, mult mai puţin decât cele 55 de miliarde de euro estimate a fi fost cheltuite. Acest lucru se datorează faptului că, recent, Curtea de Justiţie a UE, a decis că normele UE care impun obligaţia de divulgare a datelor de plată referitoare la „persoane fizice” a reprezentat o încălcare disproporţionată a dreptului la viaţa privată. Ca răspuns, Comisia Europeană a ordonat statelor membre să sisteze publicarea acestor date, urmând să publice doar informațiile privind „persoane juridice”.

Statistica farmsubsidy.org vizează așadar doar persoanele juridice, în conformitate cu decizia Curții de Justiție. Din analiză a reieșit că au existat în 2010 un număr de 1330 de plăți mai mari de un milion de euro.

România, în top Printre principalii 20 beneficiari ai PAC, din punctul de vedere al plăților efectuate, se regăsesc două societăți comerciale din România: SC TCE 3 Brazi SRL, pe locul patru, cu 3,667,365 euro și S.C. Comcereal S.A, pe locul

Primii 20 de beneficiari, după suma încasată

18

Numele beneficiarului SC FONDUL DE GARANTARE A CREDITULUI RURAL - IFN SA EDIA - EMPRESA DE DESENVOLVIMENTO E INFRA-ESTRUTURAS DO ALQUEVA S.A. AZUCARERA EBRO S. L. XUNTA DE GALICIA JUNTA DE CASTILLA Y LEÓN VAS LAUKU ATTĪSTĪBAS FONDS A.O.P. F.IN.A.F. SOC. CONS. A R.L. MINISTERSTVO ZEMĚDĚLSTVÍ JUNTA DE EXTREMADURA SYRAL IBERIA, S. A. U. MINISTERSTVO PODOHOSPODARSTVA A REGIONALNEHO ROZVOJA SR COPERATIE COFORTA U.A. INSTITUTO TECNOLÓGICO AGRARIO DE CASTILLA Y LEÓN LOGISTIEKE EN ADMINISTRATIEVE VEILINGASSOCIATIE D. G. FONDO ANDALUZ DE GARANTIA AGRARIA LANDESUMWELTAMT BRANDENBURG DIRECÇÃO GERAL DE AGRICULTURA E DESENVOLVIMENTO RURAL RAIFFEISEN-HAUPTGENOSSENSCHAFT NORD AG GRUPPO MEDITERRANEO SOCIETA’ COOPERATIVA AGRICOLA LANDESBETRIEB FÜR KÜSTENSCHUTZ NATIONALPARK UND MEERESSCHUTZ

Suma (euro) 220,000,000 103,070,334 61,825,608 45,767,443 37,453,113 37,283,856 33,642,063 32,514,339 29,332,681 28,821,933 27,976,186 26,285,764 26,224,551 25,593,878 24,918,858 23,369,598 21,430,218 19,503,752 17,927,959 17,590,000

Statul RO PT ES ES ES LV IT CZ ES ES SK NL ES BE ES DE PT DE IT DE


De subvenții agricole venţii”, a apreciat Ioan Niculae. Proprietarii acestor firme „sunt practic rentieri în România fără să muncească nimic”, a declarat omul de afaceri. „Ar fi foarte bine venită legea taxării celor care nu îşi lucrează terenurile”, a completat acesta. Replica Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a referit mai ales la cadrul legislativ românesc. Ministrul Valeriu Tabără a declarat că încurajează investiţiile străine în agricultură, dar că se va opune unei modificări a legislaţiei care să permite vânzarea terenurilor agricole către nerezidenţi: „Nu vând teren agricol celor care nu au rezidenţă în Ro-

mânia”. Ministrul a explicat că, potrivit legislaţiei, au dreptul de a cumpăra terenuri agricole persoane fizice şi juridice cu domiciliul sau sediul în România. Adică, un străin nu poate cumpăra un teren agricol în calitatea sa de persoană fizică, dar îl poate cumpăra dacă înființează un SRL cu sediul în România.

vind suprafețele agricole din UE deținute de entități comerciale din state din afara UE. Mai mult, în anchetele agricole nu este precizată naționalitatea proprietarului unei suprafețe agricole, astfel încât bazele de date disponibile nu pot fi utilizate pentru a estima în ce proporție suprafețele agricole sunt deținute de entități din state din afara UE”, spune CE.

În același timp, Comisia Europeană (CE) afirmă că nu sunt cunoscute, la nivel european, date cu privire la suprafețele de teren deținute de străini. „Bazele de date statistice administrate de EUROSTAT nu cuprind informații pri-

Cine sunt marii beneficiari de fonduri europene din România?

20, cu 2,461,893 euro. Interesant, aproape jumătate din top este ocupat de companii din Europa de Est (vezi tabelul).

contractate de beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (190 milioane de euro pentru garantarea creditelor pentru investiții în sectorul agricol – cum ar fi modernizarea de ferme sau investiții în procesarea produselor agricole și forestiere și 30 milioane de euro pentru garantarea creditelor pentru investiții in sectorul neagricol - respectiv microîntreprinderi și turism rural). Fondul de Garantare a Creditului Rural a acordat în primele şase luni ale anului trecut garanţii în valoare de 144 milioane de euro pentru accesarea fondurilor europene din agricultură.

FGRC, un caz aparte Din punctul de vedere al sumei încasate, farmsubsidy.org menționează pe primul loc în top SC Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA din România, cu 220,000,000 de euro. Farmsubsidy.org face abstracție în acest clasament de faptul că Fondul nu este un beneficiar al banilor europeni, ci dispune de acești bani pentru garantarea creditelor

Primii 20 de beneficiari, după mărimea plății Numele beneficiarului GESBA - EMPRESA DE GESTÃO DO SECTOR DA BANANA LDA BÓLYI MEZOGAZDASÁGI TERMELO ÉS KERESKEDELMI ZRT. COMPLEJO AGRICOLA S. A. SC TCE 3 BRAZI SRL AGRAR GMBH GUT FERDINANDSHOF HORTOBÁGYI TERMÉSZETVÉDELMI ÉS GÉNMEGORZO NONPROFIT KFT. CONAGRICAN S. L. CUMBRES DE GRAN CANARIA Nº 412/05 S. A. T. DEHESA NORTE, S. A. ( DENOSA ) DALMANDI MEZOGAZDASÁGI ZRT. SÜDZUCKER AG MANNHEIM-OCHSENFU AYUNTAMIENTO DE ALDEANUEVA DE LA VERA AGRARUNTERNEHMEN BARNSTÄDT EG AGRAR-PRODUKTE EG SPORNITZ ENYINGI AGRÁR ZRT. LAJTA-HANSÁG ZRT. HVG HOPFENVERWERTUNGSGENOSS. E.G. KOMBINAT ROLNY KIETRZ SP. Z O.O. TOP FARMS G£UBCZYCE SP. Z O.O. S.C. COMCEREAL S.A.

Suma (euro) 6,163,727 5,612,800 3,906,850 3,667,365 3,489,047 3,483,362 3,294,268 2,830,138 2,764,439 2,653,132 2,680,421 2,559,553 2,435,237 2,598,776 2,981,593 2,754,651 2,230,998 2,086,371 2,101,052 2,461,893

Statul PT HU ES RO DE HU ES ES ES HU DE ES DE DE HU HU DE PL PL RO

19


Târg Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje Ediţia a 17-a, Cluj-Napoca, 4 – 8 mai 2011

Agraria 2011 cluj-napoca

Târgul AGRARIA 2011, C

ea de-a 17 ediţie a târgului AGRARIA de la Cluj-Napoca a bătut recordul din anii precedenţi la numărul de vizitatori. De asemenea, s-a bucurat de o premieră în rândul evenimentelor de profil din ţara noastră şi anume prezenţa comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, alături de cea a ministrului agriculturii, Valeriu Tabără. Organizat în perioada 4-8 mai, Târgul Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje AGRARIA a adunat la complexul Expo Transilvania din ClujNapoca 250 de expozanţi din 10 ţări, printre care şi Germania, Olanda, Italia, Polonia sau Franţa. La standurile acestora, întinse

pe o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi s-au perindat aproximativ 20.000 de persoane, deşi vremea nu a ţinut cu cei prezenţi. Aceştia au aflat noutăţi din zootehnie, horticultură, finanţări pentru agricultură şi au vizionat prezentări de maşini şi echipamente agricole. Deschiderea oficială a AGRARIA a fost marcată de speech-uri ale diverselor oficialităţi române şi străine din domeniul politic, administrativ, economic şi universitar, printre care preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii, Valeriu Steriu, consulul general al Ungariei la Cluj-Napoca, Szilagyi Matyas, consilierul comercial al Ambasadei

Î

n dorinţa de a dezvolta bazele reţelei de producţie proprie ANGUS în ţara noastră, firma elveţiană Karpaten Meat este în căutare de parteneri care să producă viţei. Acestora le este asigurată piaţa de desfacere de către companie.

SCHULZ, o soluție la îndemână în zootehnie Aflată printre liderii de piaţă ai furnizorilor de echipamente zootehnice, firma SCHULZ Systemtechnik GmbH se poate mândri cu o diversitate mare de produse de diferite mărci. Înfiinţată din 1954 în Visbek, în landul Saxonia de Jos ca şi o afacere clasica de servicii, compania s-a dezvoltat într-un grup operaţional de companii cu acoperire internaţională. Întrepătrunderea între cercetare, dezvoltare şi realizare, alături de sinergia între variatele domenii de specializare ale companiei, precum şi colaborările şi inovaţiile alături de alte firmele producătoare au „născut” un partener competent în domenii diverse. Printre acestea, tehnologia agrară şi informatică, automatizările industriale, electrice, automatizări inteligente pentru clădiri, întreţinerea staţiilor de gaz metan, proiectarea şi executarea tablourilor de comandă şi energie alternativă.

20

Unul dintre domeniile pe care SCHULZ Systemtechnik se concentrează este comercializarea sistemelor agricole de producţie. În acest sector, SCHULZ oferă soluţii integrale de la realizarea conceptului până la serviciile de întreţinere. Acestea includ echipamente de hale pentru o zootechnie modernă: tehnologii de furajare şi adăpare, sisteme de climatizare şi tratare a aerului, technologie pentru cântărire, sisteme pentru iluminare, sisteme de securitate şi protectie împotriva incendiilor, technologie de comunicaţii şi tablouri de comandă. Ca o consecinţă a sinergiei generate de companie, SCHULZ Systemtechnik nu este numai un furnizor de echipamente pentru animale. În domeniul energiei regenerabile, şi în special în sectorul panourilor fotovoltaice, compania deține o poziţie de lider de foarte mult timp.

Încurajaţi de creşterea masivă a cererii de carne de vită premium pe piaţa europeană, elveţienii de la Karpaten Meat au pus bazele unei ferme de bovine ANGUS în România, alegând ca locaţie comuna Nocrich, de lângă Sibiu. Crearea unui sistem de producţie complet ecologic pentru creşterea pe păşune a bovinelor ANGUS este în momentul de faţă ţelul principal al companiei. Aceasta pune mare preţ pe calitatea superioară a serviciilor, prezentă încă din timpul creşterii viţeilor, esenţială în furajarea lor, dar mai ales în prelucrarea cărnii. Toate acestea includ circuitul început încă de la iarba de pe păşune şi încheiat la nivelul cărnii ajunse în magazinele de desfacere.

Program de parteneriat Firma Karpaten Meat are în dezvoltare un program de parteneriat ce se bazează pe o susţinere puternică. Astfel, se caută parteneri care să producă viţei ANGUS, pe care ei apoi îi vor răscumpăra pentru îngrăşare. Pentru aceasta, firma Karpaten Meat oferă spre vânzare tauri ANGUS pentru reproducţie cu genetică de top, viţele mai mari de 10 luni şi juninci gestante şi se obligă contractual să răscumpere viţeii rezultaţi din reproducţie. Firma elveţiană oferă consultanţă şi ajutor în domeniul creşterii bovinelor ANGUS. Pentru mai multe detalii despre program, se poate utiliza site-ul firmei, www.karpaten-meat.com. Karpaten Meat se mândreşte cu respectarea cu stricteţe a tuturor etapelor unui păşunat ecologic, motto-ul companiei, „Pu-


între tradiţie şi continuitate Austriei în România, Rudolf Lukavsky sau rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, prof. dr. Doru Pamfil. Acestora li s-au alăturat mai marii municipiului şi ai judeţului, primarul Sorin Apostu şi suprefectul judeţului, Vasile Cozma, parlamentari şi preşedinţi ai asociaţiilor de crescători de animale din Cluj şi din ţară. Multe nume mari care au fost trecute pe lista de prezenţe ale AGRARIA 2011 s-au datorat şi faptului că în aceeaşi perioadă (4-7 mai 2011) cu târgul a avut loc şi Conferinţa Consorţiului Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din România – ediţia a VII-a.

Karpaten Meat caută parteneri de producţie ANGUS

ţin grajd şi multă păşune” fiind punctul de începere al procesului producţiei de carne. De asemenea, cultivarea păşunilor se face după criterii ecologice şi se respectă toate normele europene pentru agricultură biologică, precum şi criteriile Bio Suisse. Compania elveţiană se ocupă şi cu producţia furajelor utilizate în hrana bovinelor ANGUS.

pășunile din Transilvania. Producţia de carne din furajare naturală pe pășune este mai economică și mai utilă din punct de vedere ecologic. În comparație cu îngrășarea intensivă cu ajutorul preparatelor concentrate, perioada de îngrășare este mai lungă, însă acesta este secretul fineții și al gustului desăvârșit al cărnii.

Carne marmorată, fragedă și suculentă

Din Scoţia în toată lumea

Carnea de un roșu aprins a bovinelor ANGUS impresionează prin gustul ei fin și consistent. Acest fel de carne, fragedă și marmorată, este foarte căutată în gastronomia de vârf și în sectorul premium. Carnea de vită premium de la Karpaten Meat ia naștere pe

Elveţienii de la Karpaten Meat au ales rasa de bovine Aberdeen ANGUS pentru că este una extrem de robustă şi perfect adaptabilă condiţiilor din România. Totodată, aceasta este recunoscută pentru calitatea superioară a cărnii, fiind în mare cerere pe piaţă mondială.

Bovinele din rasa Aberdeen ANGUS au fost crescute pentru prima dată în Scoţia în jurul anului 1870. Istoria rasei își are însă începutul la mijlocul secolului al XVIII-lea. Mama rasei Angus este „Bătrâna Granny“, născută în anul 1824. A fost prima bovină Angus înregistrată în cartea rasei, a trăit 29 de ani și a fătat 25 de viţei, din care 24 au supravieţuit. De atunci s-a îmbunătățit continuu selecţia și reproducţia acestei rase, ea răspândindu-se foarte rapid în Statele Unite, Canada, Noua Zeelandă, Australia și în curând și în România. În Statele Unite, Angus este cea mai îndrăgită rasă de carne, iar în Australia carnea de vită Angus se vinde atât en detail cât și în gastronomia de vârf.

21


Târg Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje Ediţia a 17-a, Cluj-Napoca, 4 – 8 mai 2011

Agraria 2011 cluj-napoca

La conferinţele AGRARIA s-au atins subiecte diverse, ca şi problematica însămânţărilor artificiale la specia bovină, fiind evaluat impactul fluctuaţiilor legislative asupra acestei activităţi, dar şi oportunitatea unor măsuri aflate pe agenda Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin nou-înfiinţata Direcţie Generală de Zootehnie şi Industrie Alimentară, al cărui director a fost prezent la eveniment. Peste 100 de fermieri şi reprezentanţi au autorităţilor implicate în procesul zootehnic au disecat, pe baza unor date statistice, problema reducerii numărului de bivoli (de la 200.000 de exemplare în 1929, la mai puţin de 20.000 în ultimele decenii), încercările de reconsolidare a efectivului de bubaline şi măsurile nece-

sare în colaborarea dintre stat şi crescători. Conferinţa a fost urmată de prezentarea efectivului de bubaline expus la AGRARIA 2011, de premierea unor crescători de bivoli din Transilvania şi de degustarea de produse din carne şi lapte de bivoliţă, la care publicul a apreciat produsele, dar şi taraful, pe care l-au răsplătit cu un dans spontan. Peste toate, punctul forte al evenimentelor de la această ediţie a fost atins în cea de-a treia zi de AGRARIA, când la târg s-au prezentat comisarul Dacian Cioloş şi ministrul Valeriu Tabără. Deşi obişnuiţi cu partea sobră pe care cei doi o prezintă în public datorată funcţiilor înalte pe care le ocupă, vizitatorii prezenţi la AGRARIA 2011 au putut să se delecteze cu numeroase

Sere Transilvania, în sprijinul fermierilor

Compania Sere Transilvania SRL beneficiază de experienţă americană în domeniul horticol, în ce priveste realizarea de structuri foarte rezistente și robuste. Preţurile

22

pe care firma le practică sunt şi au fost întotdeauna adaptate atent la buzunarul cumpărătorilor români. Astfel, produsele vin ca un ajutor pentru producătorii din ţară pentru a

dezvolta şi a contribui activ la creşterea producţiei de legume şi flori. Serele şi solariile au fost dintotdeauna locul de unde au pornit spre rafturile magazinelor şi spre mesele pie-


momente destinse din partea acestora. Cioloş şi Tabără nu au ezitat să se întreacă într-un concurs de cultură generală despre agricultura în Uniunea Europeană. De asemenea, au participat la degustări de produse din carne şi lapte de bivoliţă şi au vizitat expoziţiile de animale, începând cu cele de ovine şi bovine. Pe lângă popasurile lor la expoziţia de produse bio şi la cea de produse tradiţionale româneşti, cei doi şi-au făcut timp să asculte ofurile membrilor asociaţiilor de crescători de animale. Înainte de plecare, atât Cioloş, cât şi ministrul Tabără au purtat discuţii cu reprezentanţii câtorva standuri, printre care cel al Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Cluj (DAJC).

ţelor cele mai bune şi mai sănătoase legume bio. După cum spune şi numele ei, firma reuşeşte să acopere sfera serelor comercializând sere modulare ce se întind pe suprafeţe de sute sau mii de metri pătraţi, cu automatizări la ventilaţia superioară şi laterală, centrală meteo cu senzori de ploaie, vânt, temperatură. Folia comercializată provine din Germania iar sistemele de irigaţii sunt importate din Israel. Comercializarea şi montarea a cât mai multe din aceste produse ar face ca producătorii din ţară să reuşească să oprească importurile masive de legume pe care România le face pentru a acoperi cererea. După cum spune şi directorul companiei Sere Transilvania, Csaba Lenghel, singurul drum spre succes al fermierilor este de a cultiva mai mult. Deşi, potrivit lui Lenghel, legumele din import vin în cantitate mare în ţara noastră, oamenii au început să se orienteze spre cultivarea terenurilor. „ Nu sunt suficienţi producători în Romania, importăm 78% din legume”, afirmă directorul Sere Transilvania. „Se observă o migraţie a oamenilor de la oraş, clasa medie, care au un pic de teren pe lângă casă, care vor săşi cultive propriile legume, să-şi controleze alimentaţia casei pentru că lumea nu mai da banii pe ceva ce nu are gust şi pe deasupra e şi toxic”, conchide Lenghel. Acesta nu uită să puncteze importanţa serelor în producţiile de legume ale fermierilor. „ Proiectele prezentate în târg sunt producţie proprie şi duc la ideea că baza trebuie constituită din mici fermieri dar mulţi în jurul marilor oraşe, care să livreze local, căci dacă livrezi local marfa-i proaspătă şi produsă natural. Producătorii care cultivă în câmp probabil pot marketa cam 60% din legumele pe care le cultivă, pe când cei ce cultivă în solarii pot marketa 90-98% din ceea ce este cultivat acolo şi este o diferenţă foarte mare , de aceea foarte mulți agricultori care cultivau tradiţional în câmp se orientează acum către un mediu protejat de sere şi solarii”, încheie Csaba Lenghel.

Combine de Guinness Book, de la NHR Agropartners

Firma NHR Agropartners, partener oficial cu tradiţie al târgului AGRARIA, încă de la prima sa ediţie, a prezentat în standul său produsele comercializate, printre care tractoare mărcile New Holland şi Steyr, combine de recoltat New Holland, încărcătoare frontale cu braţ telescopic JCB Agri, pluguri, semănători marca Pottinger, maşini de ierbicidat marca Hardi şi maşini de fertilizat Bogballe. Firma vinde utilaje şi maşini specifice zonei Transilvania, dar în portofoliu există tractoare de până la 650 CP, combine specializate pentru terenuri în pantă şi utilaje de 450 CP, intrate în cartea recordurilor. Acestea au performanţa de a recolta 61 tone de grâu în 8 ore (record neegalat încă). Încărcătoarele mici până la 4100 kg şi 9 m înălţime de ridicare care acoperă cu succes necesităţile fermierilor. Achiziţia tuturor acestor produse se poate face prin accesarea fondurilor europene, dar se observă o translaţie spre credit sau leasing, unde firma NHR Agropartners vine în ajutor cu leasinguri proprii sau cu programe de finanţare externalizate în colaborare cu mai multe instituţii bancare şi IFN-uri. „Având o mare diversificare de produse practic se acoperă

toată gama de clienţi, de la micii fermieri care lucrează câteva hectare, până la marii cultivatori de zeci de mii de hectare”, spune directorul NHR Agropartners, Florin Neacşu. Acesta aminteşte de strategiile companiei şi de domeniile acesteia de promovare. „Strategiile de dezvoltare gândite de noi ţin seama de actualităţile pieţei agricole, de noile norme în ceea ce priveşte poluarea, de necesităţile şi gradul de adaptare a fermierilor la o agricultură mecanizată şi nu în ultimul rând promovam o politică de marketing şi promoţii la utilajele dorite de aceştia”, completează Neacşu. NHR Agropartners, cu sediul central în Otopeni şi şase filiale în ţară, la care se adaugă reprezentanţii săi de vânzări este importator autorizat şi distribuitor al mărcilor New Holland, Steyr, JCB, Pottinger, Hardi, Bogballe, Matermacc, Dondi, Einboeck şi Hydrac. New Holland şi Steyr sunt nume bine cunoscute în agricultura din intreaga lume ca făcând parte din concernul CNH – cel mai mare producător mondial de maşini agricole.  NHR Agropartners oferă o gamă completă de maşini şi utilaje agricole precum şi utilaje pentru activităţi municipale şi forestiere. 

23


Târg Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje Ediţia a 17-a, Cluj-Napoca, 4 – 8 mai 2011

Agraria 2011 cluj-napoca

Tehnicile cerealiere moderne, atuul Riela

Compania Riela are ca obiect principal de activitate producţia de sisteme de uscare şi de depozitare a cerealelor, bucătării furajere, prelucrarea cerealelor, instalaţii de prelucrare a seminţelor şi sisteme noi de producere bioenergie-energie verde. Prezentă pe piaţa noastră încă din anul 1996 şi cu o filială deschisă în urmă cu opt ani, în judeţul Cluj, firma Riela Getreidetechnik se ocupă cu furnizarea de servicii prompte de montaj, service, depozit de piese de schimb şi intervenţie. Firma mamă, Riela Getreidetechnik a fost fondată în anul 1972 de Karl-Heinz Knoop. Iniţial a funcţionat ca un centru de comerţ de tehnică pentru prelucrarea cerealelor, iar din anul 1983 produce propriile instalaţii. Odată cu deschiderea hotarelor, Riela şi-a deschis reprezentanţe şi în Polonia, Cehia, Rusia, Ucraina şi Kazahstan. Firma a livrat instalaţii în China, Coreea de Sud şi în ţările africane, exportul deţinând 85 % din totalul de vânzări. Cererea a început pe piaţa vestică prin instalaţii de biogaz care produc căldură reziduală folosită la uscător (se pot usca cereale, reziduri de plastic, coajă de ouă, slem rezultat de la instalaţiile de epurare). Directorul Riela România, Istvan Toma a ţinut să puncteze rolul şi drumul pe care l-a făcut dezvoltarea agriculturii româneşti. „Agricultura în România s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 10 ani, dar oricum sub potenţialul existent. În viitor nu ne putem permite să nu dezvoltăm potenţialul de agricultură pe care-l avem”, a spus Toma. Acesta a dezvoltat subiectul, discutând despre plusurile şi minusurile pe care ţara noastră le are. „Cred că punctele forte ale agriculturii din România sunt resursele naturale, iar puncte slabe birocraţia şi sistemul bancar“, a completat directorul Riela România.

24

Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – DG AGRI, a sprijinit fermierii şi companiile prezente în informarea cu privire la oportunităţi de finanţare, dar şi la proiecte de dezvoltare rurală deja implementate cu succes, ce pot fi un reper pentru alte iniţiative atât de necesare în agricultura românească. Companiile expozante, împreună cu fermierii vizitatori au fructificat ocazia de a perfecta contracte de vânzare-cumpărare şi parteneriate viitoare privind maşinile, echipamente, accesoriile şi serviiciile prezentate la târg, însă au şi socializat la cocktailul organizat de DLG InterMarketing. Nici publicul nespecializat nu a fost uitat,

Celulele fotovoltaice, promovate de Hoermann Cu o activitate neîntreruptă de jumătate de secol, compania germană Hoermann îşi prezintă ultimele noutăţi, ce vin din domeniul construcţiilor din lemn pentru grajduri. Cei 400 de angajaţi au dus faima companiei Hoermann până în Canada, unde a reuşit să se extindă de-a lungul timpului. Hoermann aduce în discuţie producerea energiei electrice verde prin dezvoltarea unei tehnologii de celule fotovoltaice situate pe acoperisurile grajdurilor care au o suprafaţă foarte mare. Tehnologiile moderne folosite sunt garanţia unor investiţii de succes, testate deja în întreaga lume. Prezentă pentru a patra oară în cadrul AGRARIA, compania a căutat să promoveze celulele fotovoltaice. Datorită subvenţiilor acordate de Ministerul Mediului (50% fonduri nerambursabile) şi certificatelor verzi, acestea au o rentabilitate ridicată din punct de vedere economic. Pe de altă parte, însă, stocarea energiei electrice este costisitoare. Rezolvarea cu succes a acestui minus ar fi un sistem de livrare a energiei în sistemul naţional de distribuţie a energiei electrice. Reprezentantul companiei Hoermann, directorul Michael Smith a punctat mai multe subiecte într-o discuţie ce a atins ţara noastră. Printre acestea s-au numărat zonele agricole de succes ale ţării. Potrivit lui Smith, Dobrogea este cea mai rentabilă zona agricolă, iar Romania per ansamblu deţine avantaje date de poziţionarea geografică.


fie că a fost vorba de cei mici ori de adulţi. Concursurile de cultură generală despre agricultură, demonstraţiile de gătit, expoziţiile de produse bio, cele de produse tradiţionale sau concursul de tuns oi, - atât manual cât şi mecanic - au fost reale atracţii pentru cei care au ales să treacă pragul AGRARIA 2011. Organizatorii au ales să se implice şi într-o campanie ecologică de strângere de fonduri pentru amenajarea parcului grădiniţei „Raza de soare“ din Cluj-Napoca. În acest cadru, Târgul AGRARIA a primit vizita unui grup de 50 de copii. Ei au învăţat lucruri noi despre natură şi animale, vizitând expoziţia de ovine, caprine, cabaline, bub-

aline, porci şi păsări, dar şi standurile cu tractoare şi alte echipamente. La finalul târgului a avut loc o tragere la sorţi pentru desemnarea câştigătorilor la tombola AGRARIA. Cinci câştigători au pus mâna pe premiile constând în: o vizită de documentare la cea mai mare expoziţie din lume în domeniu maşinilor şi echipamentelor agricole, AGRITECHICA (Hanovra, Germania) moara gospodarului, motosăpătoare, pachete pentru igiena animală şi un compresor plus un set de accesorii. Ediţia AGRARIA 2011 a fost organizată în parteneriat cu NHR Agropartners şi Schontal Schul Impex, în colaborare cu USAMV şi Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Cluj (DAJC).

Calitate şi competenţă, marca Agrostar Cu o activitate de 16 ani, Agrostar Impex este una dintre cele mai mari firme din Transilvania care are ca şi obiect de activitate comercializarea de utilaje agricole. Agrostar vinde: tractoare, combine, motocositoare şi motocultoare, motoare, semănători, excavatoare, pluguri, generatoare de curent, pompe de apă şi piese de schimb. Principalele produse provin de la numeroşi furnizori recunoscuţi: Class Lemken, Amazone, Hawe, Mailleux şi BCS. Prezentă la AGRARIA încă de la început cu branduri mari comercializate şi în ultimii 5 ani ca firmă, Agrostar operează cu prioritate pe zona Transilvania, în special în judeţele limitrofe Clujului. De asemenea, Agrostar comercializează şi piese de schimb şi alte produse destinate acestui segment de activitate şi oferă posibilitatea închirierii unor utilaje destinate lucrărilor agricole sau construcţiilor.

„Agrostar se încadrează şi în România în zona de vânzări de la nivel european (40 % din vânzări la combinele Class). În fiecare an se vând 2-3 combine şi 20-30 tractoare. Vânzările nu sunt foarte mari, unul din motive fiind calitatea ridicată a maşinilor, care, deci, nu necesită reparaţii, ori schimbări capitale. Publicul nostru ţintă sunt fermierii cu proprietăţi în terenuri agricole de peste 100 ha, asociaţiile de fermieri şi firmele de producţie agricolă, deoarece utilajele noastre sunt de mare capacitate”, a punctat reprezentantul Agrostar, Radu Jeler. Deşi în ultimii 10 ani a resimţit o perioadă grea în ceea ce îi priveşte pe agricultori, acesta este optimist pentru viitorul lor. „Am văzut o evoluţie în ultimii 2-3 ani datorită subvenţilor. Viitorul cred că ar trebui să fie mai bun pentru că este foarte mult de lucru şi agricultorii ar trebui să respecte tehnologia. Aş recomanda mai multă

flexibilitate din partea APDRP pentru implementarea proiectelor. Cred că fermele private lucrează mai bine decât asociaţiile, iar persoanele private care lucrează suprafeţe mari ar trebui să înfiinţeze societăţi comerciale”, a declarat Jeler.

„România, teren propice dezvoltării agricole“ Reprezentanţii firmei Farmtec, care se ocupă de comercializarea utilajelor agricole, vorbesc despre România ca piaţă cu capacitate mare de dezvoltare. Astfel, durata propice pentru creştere în ceea ce priveşte domeniul agriculturii include perioada minimă a următorilor 10 ani. „România are un bun potenţial de dezvoltare, sunt multe firme care nu sunt mecanizate şi cred în urma datelor primite din teren de la angajaţii mei, care fac service la utilaje, că ponderea este de un utilaj la 100 oameni”, a spus administratoarea Farmtec, Dia Sucair. Deşi reprezintă în momentul de faţă o companie cu succes în comerţul utila-

jelor agricole, aceasteia îi face plăcere să vorbească despre începuturile profesionale şi despre deciziile importante pe care le-a luat. „Am început activitatea ca angajat într-o fermă unde mă ocupam de achiziţii. Realizând cât sunt acestea de utile şi rentabile pentru agricultură, am deschis propria firmă. Am reuşit în ultimii 5 ani să vindem 500 unităţi de utilaje agricole şi acum aş face referire la un încărcător multifuncţional, marca Sheffer-Germania, care are 50 de accesorii diferite: este un utilaj multifuncţional care se foloseşte atât în agricultură cât şi în domeniul construcţiilor şi amenajărilor”, a spus administratoarea companiei Farmtec.

Dia Sucair este de părere că ţara noastră a beneficiat de o investiţie importantă în domeniul agriculturii. Totodată, Sucair a punctat un deficit în ceea ce priveşte marketingul produselor agricole. „De ce nu se vinde de exemplu lapte la PECO? De ce se găseşte doar Coca-Cola? Dacă s-ar ocupa cineva de treaba asta ar creşte foarte mult producţia de lapte. La fel şi cu carnea produsă. Dacă s-ar crea asociaţii s-ar putea face concurenţă la export, s-ar putea prezenta multe variante de procesare a cărnii, reţete culinare etc. Producătorii ar trebui să investească în marketing şi promovare pe piaţa a produselor”, a spus aceasta.

25


A gri – Proiecte

„Ţăranii hrănesc copiii”, un succes al Heifer România Dintre toate cele 60 de proiecte din portofoliul organizaţiei Heifer International România, cel mai important este „Ţăranii hrănesc copiii”, dezvoltat împreună cu clubul Rotary şi cu organizaţia Bothar din Irlanda. Bugetul proiectului a fost de 1,180 milioane de dolari. Gândit bine în descrierea sa, acesta îi implică pe fermierii din 11 sate din Cluj şi Sălaj, cât şi un număr mare de copii defavorizaţi şi cu dizabilităţi. Scopul proiectului este acela ca fermierii beneficiari ai donaţiilor Heifer să ajute cu hrană proaspătă instituţii şi centre în care se află copii spitalizaţi, copii orfani, ori micuţi cu deficienţe fizice sau mentale. Pe lângă asistenţa nutriţională, a fost implicată şi partea educaţională. De asemenea, obiectivele proiectului „Ţăranii hrănesc copiii” au vizat distribuirea de animale (vaci de lapte şi pui) şi instruirea fermierilor. În cadrul aceluiaşi proiect a fost deschiderea unei fabrici de lapte în satul Coruş, la sfârşitul anului 2003, ca şi sursă pentru hrana copiiilor, dar şi achiziţionarea a 4 tancuri de răcire a laptelui şi a 25 de aparate de muls. De la începutul proiectului, 45.000 de copii din 17 instituţii şi centre de plasament au primit hrană caldă gătită din produsele puse la dispoziţie de fermieri. În total, s-au donat beneficiarilor 150.000 litri de lapte şi 85 de tone de carne. S-au organizat ceremonii de „pasare a darului”, la care au participat personalităţi locale şi nu numai. Baschetbalistul Ghiţă Mureşan este unul dintre susţinătorii Heifer România, fiind invitat la acest gen de evenimente.

Doamna Rozica din Coruş, un exemplu pentru comunitate De departe, „vedeta” întregului proiect, care a devenit şi imaginea Heifer România, a fost doamna Rozalia Moldovan (foto), sau Rozica, aşa cum o cunosc sătenii din Coruş. La cei 60 de ani ai săi, doamna Rozalia

26

are un trecut în industria textilă, unde și-a petrecut 25 de ani din viaţă. A trebuit însă să renunţe la acest domeniu pentru a-şi îngriji părinţii bolnavi. În cadrul „Ţăranii hrănesc copiii”, doamna Rozica s-a făcut foarte uşor cunoscută datorită hărniciei şi dăruirii de care a dat dovadă. În semn de mulţumire pentru donaţia primită din partea Heifer România în 2003, doamna Rozica s-a dedicat trup şi suflet proiectului de ajutorare a copiiilor. Ea a vizitat câteva din centrele de copii beneficiare şi a stat de vorbă cu micuţii. Chiar dacă proiectul a fost finalizat, Rozalia Moldovan duce în continuare lapte şi produse din lapte copiiilor şi îi încurajează şi pe cunoscuţi să facă la fel. Pentru meritele ei, Heifer România a ales să o numească ambasador al organizaţiei, oferindu-i titlul de „imaginea Heifer România”.


O lecţie a implicării scopului umanitar în agricultură M ihai Hendea

O

rganizaţia Heifer International este un pionier în ajutorarea fermierilor dezavantajaţi din România. Aceasta demarează proiecte diverse în domeniul agroecologiei, agroturismului ori cel al creşterii de animale şi nu numai, ultimul fiind cel mai des “atins” de către organizaţie. Practic, comunităţile sărace din satele româneşti sunt sprijinite prin donarea de animale (vaci, capre, oi, cai, iepuri, găini, albine şi peşti), cu singura condiţie ca beneficiarii să ofere mai departe de-a lungul timpului aceeaşi parte pe care au primit-o. În strânsă legătură cu asta, Heifer România i-a implicat într-un proiect umanitar de succes şi pe copii bolnavi, orfani, ori cu dizabilităţi mentale şi fizice din mai multe instituţii din zona Clujului. În cadrul proiectului „Ţăranii hrănesc copiii”, micuţii primesc hrană caldă gătită din produsele oferite de fermierii care au primit animale prin donaţii.

Animale cu pedigree, pentru fermierii dezavantajaţi Cu o activitate de aproape 70 de ani, organizaţia Heifer International a ajutat peste 5 milioane de familii din 125 de ţări, prin donaţii de animale şi instruire. La 19 ani de când a implementat primul proiect în România, Heifer a trezit dorinţa de dezvoltare în sânul comunităţilor sărace de fermieri. Pe lângă scopul principal al sprijinirii comunităţilor sărace, biroul din România al Heifer International a reuşit ca prin proiectele sale să implice un teritoriu cât mai vast din viaţa fermierilor şi să dezvolte o economie liberă de

Heifer International este o organizaţie internaţională umanitară, cu sediul în Statele Unite ale Americii, care din 1944 oferă asistenţă comunităţilor sărace din peste 120 de ţări ale lumii. Scopul principal este acela de a pune capăt sărăciei şi foametei, în vederea îmbunătăţirii vieţii şi a protejării mediului înconjurător. Primele contacte stabilite de Heifer International în ţara noastră au fost în anul 1991, primul proiect fiind demarat aici în 1992. Cinci ani mai târziu a fost deschis biroul Heifer

piaţă. Mai mult, potrivit principiului aflat la baza organizaţiei, „dar din dar”, beneficiarii donaţiilor trebuie să ofere mai departe tot atât cât au primit. Prin distribuirea de animale în comunităţile dezavantajate şi prin cursuri de instruire în domeniul agriculturii şi al creşterii animalelor sau asistenţă tehnică, Heifer România promovează dezvoltarea de sisteme agricole durabile şi pune în valoare agricultura organică. „Prin proiectele noastre, le oferim oamenilor şansa de a se dezvolta economic, cu condiţia ca ei să îi ajute mai departe pe semenii lor. Acest proces este realizat în strânsă legătură

România. Heifer România este una din filialele Heifer International şi face parte din divizia pentru Europa Centrală şi de Est. Biroul din România are sediul la Cluj-Napoca şi derulează proiecte de o largă diversitate atât în ţara noastră, cât şi în Republica Moldova (din anul 2002) şi în Bulgaria (din anul 2007): proiecte umanitare pentru copii şi tineri, proiecte cu animale (vaci, capre, oi, cai, iepuri, găini, albine şi peşti), de însămânţare, cu microîntreprinderi, de micro­­ cre­ditare, de agroecologie, de agroturism,

cu o serie de principii ale noastre, ca şi cel al responsabilităţii, spiritualităţii durabilităţii sau al independenţei”, a declarat directorul general al Heifer România, dr. Ovidiu Spînu. Unul dintre aspectele esenţiale este acela că animalele oferite fermierilor au pedigree şi provin din rase de renume – vaca Bălţată românească, Holstein sau Brună de Maramureş, capra Carpatină, Saanen, Angora sau Alpină franceză, oaia Ţurcană, Merinos, Ţigaia şi Hampshire, calul Furioso North Star, porcul Marele Alb, Meishan şi PIC. De asemenea, organizaţia oferă şi echipament specializat pentru mulsul vacilor, unelte şi furaje pentru animale.

de instruiri, ori chiar proiecte de reîmpăduriri. Scopul acestora este de a îmbunătăţi alimentaţia familiilor beneficiare şi a le creşte veniturile, ocrotind în acelaşi timp mediul înconjurător. Înaintea implementării proiectelor se fac studii, se analizează condiţiile şi oportunităţile locale, iar pe tot parcursul dezvoltării proiectului se fac rapoarte şi se ţin sub observaţie activităţile beneficiarilor.

27


La o cafea cu Florescu

Foto: Delicatese Florescu

A gri – Reportaj

. ltă cafea „Prea mu r exista nu a Dar daca ş mai avea nu a cafeaua, ersonalitate“ l de p niciun fe avid Letterman D

Aproape de Piaţa Rosetti, cât să faci doi paşi pe strada Cristian Radu, la numărul 6, se găseşte unul dintre acele locuri rare care recuperează măcar în parte farmecul Bucureştiului de altădată; pentru că, în spatele vitrinei ce te întâmpină cu un preţios „templul cafelei arabica“, o să-l întâlneşti pe Gheorghe Florescu, cel care o slujeşte cu credinţă sinceră de 40 de ani. Cu şortul verde prins la gât, la fel ca acum aproape 60 de ani când era băiat de prăvălie în magazinul unchilor săi din Vitan, Florescu te întîmpină şi te cântăreşte curios din priviri. Vorbeşte despre viaţa lui, cu egală măsură despre lucruri care îi plac şi despre cele care-i plac mai puţin, în pauzele dintre prăjitul unei ture de cafea sau râşnitul ei, pentru că, pentru el, cafeaua are întotdeauna prioritate. Îi plac oamenii. Îi place să îi ştie în preajmă, să vorbească cu ei la o cafea. Iar când nu sunt acolo, le păstrează amintirea în pozele care umplu pereţii magazinului. În stânga, prietenii: ambasadori, scriitori, foşti şefi de stat. În dreapta, imaginile alb-negru din care se colează viaţa maestrului său, ale cărui muncă şi tradiţie le continuă păstrându-i vie memoria: armeanul Avedis Carabelaian. Branding-ul armenesc te-ar putea induce în eroare, dar Florescu e român get-beget. Născut în biserică în timpul unui bombardament german sub privirile sfinţi-

28

lor Ilie şi Gheorghe, Florescu a v ea să fie botezat cu numele celor doi martori muţi ai naşterii sale.  Copilăria de pe calea Dudeşti, acolo unde a crescut printre magazinele evreilor, grecilor şi armenilor, şi întâmplările ulterioare aveau să-i influenţeze de timpuriu viaţa. Arestarea tatălui său, fost detectiv în Siguranţa Statului, de către comunişti, şi munca de băiat de prăvălie în magazinul unchilor săi au fost o nouă treaptă pentru Gheorghe Florescu. Dar ceea ce avea să îşi pună amprenta definitiv asupra destinului său a fost întâlnirea cu Avedis Carabelaian. De la armeanul înalt şi impunător, urmaş al câtorva generaţii de cafegii la Înalta Poartă, avea să preia tânărul Florescu, în 1 martie 1971, magazinul de cafea şi dulciuri aflat la parterul unei clădiri de pe strada Hristo Botev numărul 10. Clădirea s-a prăbuşit la cutremurul din `77, dar amintirea ei a supravieţuit calamităţii prin Gheoghe Florescu, care şi-a dedicat de atunci viaţa cafelei şi şi-a asumat destinul de a duce mai departe tradiţia cafegiilor armeni. A învăţat de la Carabelaian arta prăjitului şi râşnitului cafelei, tehnica preparării unei cafele cum se cuvine, la ibric şi  poveştile lor. Şi-a botezat cafelele după istorii mai apropiate sau mai îndepărtate. Pe unele le vinde sub eticheta maestrului său, pe altele sub denumiri exotice sau misterioase. Cafeaua yemenită „Roxelana“ poartă numele fostei sclave care a schimbat istoria Imperiului Otoman după ce l-a învăţat pe Soleiman Magnificul să bea cafea. Cafeaua biologică, importată din Columbia, Ecuador, Etiopia sau Mexic, poartă numele  Irmei Torres, „descendenta unei ramuri ilustre a familiei Flo-

rescu“. Cafelele sunt familia lui Florescu. Le importă, crude, în saci, cu plata în avans, le prăjeşte exact 20 de minute în magazin, sub ochii clientului, le răceşte trecându-şi nostalgic mâna printre boabele de cafea şi le vinde cu o poveste. Mai prăjeşte în micuţul său magazin şi fistic, migdale, alune, arahide, mai vinde şi vinurile „lui Isărescu“ sau cognacul armenesc Ararat, bomboane şi zaharicale, ba chiar şi cărţi, dar cafeaua a fost şi a rămas pe primul loc. Pentru că, la el în magazin, toată cafeaua e bună, 100% arabica, indiferent de preţ. Vin oameni din tot Bucureştiul să-şi cumpere cafeaua de aici. Mai beau o cafea, mai stau la o vorbă. Au cu cine. Pentru că toată viaţa Florescu s-a învârtit printre oameni importanţi ai fiecărui regim, dar cel mai bine s-a simţit în compania boemei literare care l-a vizitat de fiecare dată cu plăcere. Şi nici aceste întâlniri n-au rămas fără urmări. Un accident vascular cerebral l-a lovit acum douăzeci de ani, lăsându-l cu o hemipareză pe partea dreaptă. Dar a luptat cu ea şi a reuşit să o învingă. Iar unde nu a putut să o răpună a păcălit-o învăţând să scrie cu mâna stânga, suficient de bine cât să-şi scrie viaţa în romanul autobiografic „Confesiunile unui cafegiu“, lucrare apreciată de criticul Dan C. Mihăilescu drept cartea anului 2008. Am plecat în căutarea unui nou loc de pus pe hartă. Şi am găsit un om. Cu o viaţă ca la carte, o carte cât o viaţă. Una dintre puţinele cărţi pe care o pată de cafea ar avea sens.

Emanuel Ciocu editor www.cevabun.ro


INDAGRA

TRANSILVANIA PESTICIDE ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE SEMINȚE DEZINSECȚII TRATAMENTE FITOSANITARE DERATIZĂRI

Câmpia Turzii str. G. Coşbuc nr. 12 Jud. Cluj Tel/Fax: 0264-368.501 Mobil: 0730-093.627

Agri-Cultura mai 2011  

Agri-Cultura mai 2011

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you