Issuu on Google+

Anul XIV Num`rul 691

1 noiembrie 2013 z 12 pagini z Pre]: 1 RON S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine

www.valeajiuluipress.com

Cristina Baleia este incompatibil` cu func]ia de manager al Spitalului Municipal Vulcan Societatea Na]ional` de |nchideri Mine Valea Jiului ANUN} IMPORTANT PENTRU PENSIONARI ,,

Pensionarii din sistemul minier care nu [i-a au ridicat drepturile cuvenite pentru ANUL 2012 (gratuit`]i energie electric`), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt aronda]i (minele Petrila, Paro[eni, Uricani),

NUMAI P>N~ ĂŽn data de 24.12.2013 .

Conducerea Societ`]ii Na]ionale de,, |nchideri Mine Valea Jiului SA

Ultimul act \n procesul accidentului colectiv de la Mina Petrila ,, La Lice,,ul Teoretic Mircea Eliade din Lupeni a fost s`rb`toare pa g. 6

pa g. 7

Ultima or`: consilierii

locali din Vulcan au votat \n [edin]a de joi m`rirea cu 10 la sut` a gicacaloriei pentru cet`]enii bran[a]i la sistemul de termoficare...


2

1 noiembrie 2013

Prime de vacan]` [i de c`s`torie din banii de pensii private {efii Comisiei de Supraveghere a Sisttemului de Pensii Privatte au uittatt de criz``. De[i, anul trecutt, insttittu]ia a ie[itt pe minus cu pestte un milion de euro, cei 80 de angaja]i [i [efii lor [i-aau împ``r]itt ilegal premii, prime de vacan]`` [i de c``s``torie Anul 2012 a fost unul dificil pentru Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), organism inclus din acest an în cadrul Autorit`]ii de Supraveghere Financiar` (ASF). Dovada este c` institu]ia a înregistrat un deficit de peste un milion de euro, dar asta nu i-a împiedicat pe [efii Comisiei s` arunce cu banii în stânga [i-n dreapta. CSSPP a împ`r]it cu d`rnicie salaria]ilor premii, prime de vacan]` [i chiar de c`s`torie. Cheltuielile s-au f`cut ilegal, sus]ine un raport al Cur]ii de Conturi. Astfel, conducerea Comisiei a ignorat prevederile legale privind m`surile de reducere a unor categorii de cheltuieli publice. Auditul a avut loc în prim`vara acestui an [i a verificat modul în care au fost administrate fondurile CSSPP. Angaja]ii, pl`ti]i printr-u un act normativ nul de drept Raportul Cur]ii de Conturi consemneaz` c`, în 2012, totalul pl`]ilor f`cute de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private s-a ridicat la 16,5 milioane de lei (3,7 milioane de euro). Din aceast` sum`, nu mai pu]in de 79% au reprezentat cheltuieli de personal. Astfel, CSSPP, condus` de fostul ministru al Muncii Marian Sârbu pân` în aprilie 2013, când a fost comasat` la Autoritatea de Supraveghere Financiar`, a pl`tit salarii, premii [i prime de tot felul în valoare de peste 13 milioane de lei (aproximativ 3 milioane de euro). La finele anului 2012, Comisia a raportat un deficit de 5,1 milioane de lei (1,15 milioane de euro). Pentru echilibrarea bugetului de venituri [i cheltuieli, Consiliul CSSPP a apelat la excedentul înregistrat în anii preceden]i. Grav este c` salaria]ii au fost remunera]i în baza unui act normativ nul de drept. Pl`]ile f`cute pentru "cheltuieli de personal" au avut la baz` doar Regulamentul de salarizare a personalului CSSPP, aprobat de Consiliul CSSPP, f`r` ca acest act s` fie publicat în Monitorul Oficial. "Regulamentul de salarizare a personalului CSSPP este nul de drept, deoarece nu a fost publicat în

Monitorul Oficial al României, conform Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic` legislativ` (...). Dat fiind faptul c` actul normativ men]ionat nu a îndeplinit formalitatea posterioar` emiterii lui, respectiv publicarea în Monitorul Oficial, actul emis este nul/inexistent, iar actele administrative emise ulterior în baza lui sunt ineficiente", se men]ioneaz` în raportul Cur]ii de Conturi. Prime de vacan]` [i de c`s`torie În urma controlului de la CSSPP, Curtea de Conturi a estimat erori sau abateri în valoare total` de 14,6 milioane de lei (3,3 milioane de euro). Auditorii au stabilit c` "fundamentarea anumitor categorii de cheltuieli nu a ]inut cont de restric]iile impuse de legisla]ie pentru autorit`]i [i institu]ii publice". Astfel, CSSPP a cheltuit ilegal 1,78 milioane de lei (peste 400.000 de euro), reprezentând tichete cadou, premii [i prime de vacan]`. [efii Comisiei nu i-au uitat nici pe angaja]ii proasp`t însura]i, ace[tia primind prime cu ocazia c`s`toriei. Pentru c` "obrazul sub]ire cu cheltuial` se ]ine", CSSPP a tocat 60.000 de lei (13.500 de euro) pentru diverse bunuri a c`ror procurare a fost interzis` [i cheltuieli de protocol [i reprezentare peste nivelul prev`zut de lege. "Au fost f`cute cheltuieli de protocol [i reprezentare f`r` a fi aprobate de ordonatorul de credite, f`r` avizul compartimentelor de specialitate [i viza pentru controlul financiar-preventiv propriu", se arat` în raportul de audit. Al]i 10.000 de lei au fost cheltui]i aiurea (peste cuantumurile prev`zute de lege) pentru deplas`ri, deleg`ri [i deta[`ri. Recompense pentru fo[tii directori Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a fost darnic` [i cu fo[tii directori. Potrivit surselor de la Curtea de Conturi, fosta directoare economic` a institu]iei, de[i îi expirase mandatul la jum`tatea anului 2012, a încasat 16.000 lei, reprezentând indemniza]ie de concediu de odihn` [i prim` de vacan]`. Banii încasa]i ilegal au fost restitui]i chiar în timpul controlului Cur]ii de Conturi. "În timpul misiunii de audit, conducerea CSSPP a luat urm`toarele m`suri operative: s-a restituit integral suma de 12.000 lei de c`tre persoana care a încasat necuvenit indemniza]ia de concediu [i prima de vacan]` [i prin statul de plat` aferent lunii martie

Modific`ri de TAXE pentru a face rost de bani la buget Încas`rile slabe la buget vor avea consecin]e serioase. Guvernul va umbla la taxe pentru a face rost de bani, spun speciali[tii. Încas`rile la buget au fost cu 3,8 miliarde de lei sub estim`ri. Pentru a face rost de bani Guvernul ar putea umbla la taxe. Mai ales c`, anul viitor, ]inta de deficit bugetar e foarte ambi]ioas`: sub 2% din PIB. "Vor fi modific`ri de impozite [i taxe în România. Nu [tiu de unde vom scade deficitul bugetar în 2014", a spus, zilele acestea, Ionu] Dumitru, pre[edintele Consiliului Fiscal. De altfel, o prim` declara]ie de inten]ie a ap`rut ieri. Premierul Victor Ponta a spus c` Guvernul analizeaz` posibilitatea introducerii unei anumite taxe pe pre]ul benzinei [i al motorinei, potrivit Mediafax. În timp ce oamenii de afaceri dau vina pe birocra]ie [i nivelul mare al taxelor, pentru încas`rile slabe la buget, oficialii au alt` viziune. Ace[tia spun c` to]i contributorii ar trebui s` se conformeze "voluntar" la plata taxelor, iar cump`r`torii s` cear` bon la fiecare achizi]ie. Nu au îns` o explica]ie pentru faptul c`, zone întregi (pie]e, flor`rii etc.) sunt în continuare evazioniste, chiar sub ochii inspectorilor fiscali. Dup` 9 luni din an, veniturile bugetare au crescut cu 6 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 11 miliarde, fa]` de primele nou` luni din 2013.

Neregulile constatate de Curtea de Conturi nu i-au impresionat pe [efii CSSPP. Ace[tia au contestat raportul de control, pe motiv c` prevederile legale invocate de auditori nu se aplic` în cazul lor. "Cu privire la constat`rile identificate cu ocazia auditului financiar, conducerea CSSPP consider` c` nu i se aplic` m`surile de reducere a unor categorii de cheltuieli publice prev`zute de legisla]ie", se arat` în raportul de control. Mai mult, [efii Comisiei nu recunosc autoritatea Cur]ii de Conturi. În contesta]ie, ace[tia au precizat c` "în îndeplinirea atribu]iilor sale, CSSPP [i persoanele din conducere nu vor solicita sau primi instruc]iuni de orice natur` de la nicio alt` institu]ie ori autoritate public`". Curtea de Conturi a respins îns` punctul de vedere formulat de CSSPP. "M`sura dispus` de Curte nu prive[te organizarea CSSPP, nici atribu]iile stabilite în sarcina acesteia în domeniul pensiilor private. M`sura dispus` se refer` la înc`lcarea unor reglement`ri financiare menite s` restric]ioneze efectuarea unor cheltuieli prin interzicerea unor achizi]ii publice, m`suri care, potrivit OUG 34/2009, se aplic` inclusiv autorit`]ilor a c`ror finan]are se asigur` integral din venituri proprii, cum este cazul CSSPP", mai precizeaz` raportul de control. Restructurare doar pe hârtie Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a fost integrat`, în aprilie 2013, în Autoritatea de Supraveghere Financiar` (ASF), organism care a preluat [i prerogativele Comisiei Na]ionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) [i Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor (CSA). Scopul acestei restructur`ri a fost reducerea cheltuielilor, adic` salarii mai mici [i personal mai pu]in. Dup` restructurare, schema de personal a ASF, în loc s` scad`, sa îmboga]it cu 300 de angaja]i. CSSPP este coordonat`, în prezent, de vicepre[edintele ASF Ion Giurescu. Fostul pre[edinte Marian Sârbu a r`mas membru neexecutiv al consiliului ASF. Autoritatea de Supraveghere Financiar` este condus` de Dan Radu Ru[anu, care prime[te un salariu de 14.000 de euro pe lun`. Prim-vicepre[edintele Daniel D`ianu câ[tig` 95% din salariul pre[edintelui, adic` 13.300 de euro, iar cei trei vicepre[edin]i, 90% - 12.600 de euro. Cei 12 membri neexecutivi, printre care [i Marian Sârbu, primesc fiecare câte 3.600 de euro.

valeajiului@yahoo.com

Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Maria SZABO Liviu P|R}AC (0724-9 915933)

Investiga]ii, monden: Elena DRAGOMIR

Tehnoredactare: Dana MATEI

Andrei DUMITRU Ella SCHREIBER Angella DUMITRA{CU

2066 - 8767

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 90, et. 2, cam. 5

www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com

Telefoanele redac]iei:

Arogan]a [efilor CSSPP

Anchete:

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director: Andrei VLAD (0723-279956)

2013 s-au calculat, re]inut [i regularizat obliga]iile aferente c`tre bugetul general consolidat", se men]ioneaz` în raport. Reprezentan]ii Autorit`]ii de Supraveghere Financiar` au refuzat s` comenteze constat`rile Cur]ii de Conturi. Prin purt`torul de cuvânt Radu Soviani, ASF a precizat c` "CSSPP a formulat în termen legal obiec]ii [i obiec]iuni în procesul verbal de constatare, care nu au fost re]inute în decizia emis` de Curtea de Conturi a României". Totodat`, la 13 august 2013, ASF a contestat la Curtea de Apel concluziile raportului de audit, "argumentând nelegalitatea [i netemeinicia acestora".

0723 - 279956; 0720-995509

Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA


3

1 noiembrie 2013

Cristina Baleia este incompatibil` cu func]ia de manager al Spitalului Municipal Vulcan Preluat \n iunie 2010 f`r` nici un fel de datoorii [i cu mari spperan]e pentru vulc`neni, Sppitalul Municippal Vulcan a ajuns s` ]in` prima paggin` a ziareloor prin nereggulile [i scandalurile \n care au foost impplicate dooamnele care au de]inut \n aceast` periooad` func]ia de managger. Dac` \n periooada c<t institu]ia a foost coondus` de dooctoori]a Mariana Mateescu a foost oarecare lini[te, oamenii primindu-[[i la timpp salariile cu pre]ul cumul`rii unoor datoorii, numirea la finele lunii febbruarie 2013 a dooamnei ingginer ecoonoomist (!) Cristina Baleia \n func]ia de managger interimar a foost bombboana de pe cooliv`. Cu tooat` infuzzia de bani de la buggetul loocal, sppitalul a p`strat acela[i traiect, sppre coolapps financiar, anggaja]ii fiind l`sa]i f`r` bani chhiar de Pa[te. Scandalurile au coontinuat, situa]ia tensioonat` dintre managger [i sindicat ajungg<nd zilele acestea la appogeu. Discursurile la partid nu sunt opere literare Necunoa[terea legii sau arogan]a pe care potenta]ii vremii o manifest` \n respectarea ei, o aduce doamna Cristina Baleia \n incompatibilitate cu func]ia de manager al Spitalului Municipal Vulcan. Faptul este cu at<t mai greu de explicat cu c<t spitalul are angajat un jurist cu norm` \ntreag` care mai presteaz` cu jum`tate de norm` [i la Spitalul din Lupeni. Mai mult, omul primarului din Consiliul de Administra]ie este fostul comisar Marcel C<ndea, jurist cu experien]` care reprezint` interesele mai multor institu]ii, fiind apreciat [i remunerat la modul superlativ pentru presta]iile sale. Cu toate acestea, doamna Baleia a \nc`lcat legea, de]in<nd \n acela[i timp func]ia de manager de spital [i pre[edinte al organiza]iei de femei PSD Vulcan. Luna august a fost una de excep]ie pentru doamna Cristina Baleia, aceasta fiind realeas` \n func]ia de pre[edint` a femeilor pesediste din Vulcan [i "c<[tig<nd" \n 29 august examenul pentru postul de manager al spitalului. Promi]`tor pentru cariera profesional` [i politic` a doamnei Baleia, cu singurul amendament c` Legea 95/2006 privind reforma \n domeniul s`n`t`]ii, la Capitolul III art.180, cel care se refer` la "Conducerea spitalelor" zice c`: Func]ia de manager persoan` fizic` este incompatibil` cu: a) exercitarea oric`ror altor func]ii salarizate, nesalarizate sau/[i indemnizate, cu excep]ia func]iilor sau activit`]ilor în domeniul medical în aceea[i unitate sanitar`, a activit`]ilor didactice, de cercetare [tiin]ific` [i de crea]ie literar-artistic`; b) exercitarea oric`rei activit`]i sau oric`rei alte func]ii de manager, inclusiv cele eremunerate; c) exercitarea unei activit`]i sau a unei func]ii de membru în structurile de conducere ale unei alte unit`]i spitalice[ti;

Din c<te se cunoa[te, func]ia de [ef la partid nu este activitate didactic`, de cercetare [tiin]ific` [i nici de crea]ie literar-artistic`, discursurile de pe la adun`rile de partid ne\ndeplinind condi]iile cerute pentru a fi \ncadrate ca opere literare. {i chestia cu "examenul c<[tigat" \n luna august (conform propriilor declara]ii ap`rute \n presa local`) ridic` unele semne de \ntrebare prin prisma faptului c` acesta, conform legii se nume[te concurs iar pentru \nscriere sunt necesare anumite calific`ri, care nu se pot ob]ine peste noapte, cum ar fi, spre exemplu "Managerul persoan` fizic` sau reprezentantul desemnat de managerul persoan` juridic` trebuie s` fie absolvent al unei institu]ii de înv`]`mânt superior [i s` îndeplineasc` una dintre urm`toarele condi]ii: a) s` fie absolvent al unor cursuri de perfec]ionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul S`n`t`]ii [i stabilite prin ordin al

ministrului s`n`t`]ii; b) s` fie absolvent al unui masterat sau doctorat în management sanitar, economic sau administrativ organizat într-o institu]ie de înv`]`mânt superior acreditat`, potrivit legii". Exist` posibilitatea ca doamna Baleia s` fi avut aceste specializ`ri \nainte chiar s` opteze pentru func]ia de manager la spital, caz \n care orice dubii ar fi risipite.

Basistului Gheorghe Ile nu-i pas` de Spitalul Vulcan Interimar sau cu examen, managementul doamnei Baleia s-a caracterizat prin scandaluri cu angaja]ii, deteriorarea grav` a situa]iei financiare, \n pofida miliardelor pompate din bugetul local [i, mai ales o lips` de preocupare pentru bunul mers al spitalului, deciziile fiind luate, \n general, de omul primarului din CA, excomisarul Marcel C<ndea, doamna manager fiind mai preocupat` de cariera politic`, completarea studiilor [i, printre pic`turi, amenin]area liderului de sindicat [i a personalului care cr<cnea la t`ierile salariale generate de managementul defectuos. Dac` nu ar fi de notorietate faptul c` doamna Cristina Baleia se bucur` de sprijinul [i aprecierea primarului Gheorghe Ile, am putea crede c` excomisarul C<ndea o saboteaz`, la fel [i consilierul juridic al spitalului care de c<nd presteaz` [i la Lupeni nu mai are timp pentru problemele juridice de la Vulcan. Dac` ar fi s` aprofund`m, \nafara faptului c` a semnat Protocolul de preluare a spitalului, primarul Gheorghe Ile nu a f`cut nimic pentru bunul mers al acestuia, a[a cum au f`cut, spre exemplu vecinii lui de la apus, l`s<nd administrarea acestuia pe m<na unor persoane care s-au dovedit a fi incapabile s` gestioneze aceast` func]ie. Din p`cate, p<n` la urm` tot cet`]enii Vulcanului au de suferit, din taxele [i impozitele pl`tite de ace[tia fiind c<rpit periodic bugetul spitalului f`r` nici un rezultat palpabil [i, mai ales, f`r` nici o perspectiv` at<ta vreme c<t la butoane se afl` excomisarul [i consiliera specialist` \n stimularea energiilor sexuale care au o m<n` liber` de la Ile s`-[i fac` mendrele \n administra]ia public` din Municipiul Vulcan.

Andrei VLAD


4

1 noiembrie 2013

Pentru incompeten]a primarului, doi consilieri uric`neni

cer revocarea unei hot`r<ri de consiliu Consilierii locali Daniel Moraru [i Constatin Stancu au ini]iat un proiect de hot`râre prin care se cere revocarea unei hor`râri de consiliul dat` în anul 2010 [i care nu a fost pus` în aplicare de primarul D`nu] Buh`escu, care viza transfomarea Unit`]ii de Asisten]` Medico- Social` în Spital Social. Acest demers rezult` din faptul c`, de mai bine de [ase ani aceast` unitate nu a f`cut decât s` înghit` miliarde, s` se pl`teasc` salarii consistente pentru patru proteja]i ai primarului, [i s` devin` prilej de dispute aprige în [edin]ele de consiliu trecute. “Având în vedere func]ionarea formal` a Unit`]ii de Asisten]` Medico-Social` din Uricani de la înfiin]are [i pân` în prezent, f`r` acordarea de servicii medicale [i de îngrijire precum [i servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale, precum [i existen]a persoanelor care se încadreaz` în grila de evaluare medico-social` a persoanelor care se interneaz` în unit`]i medico-sociale, am început s` fac o analiz` a actelor normative referitoare la UAMS Uricani aprobate de Consiliul local al ora[ului Uricani, cu inten]ia de a veni în sprijinul începerii efective a activit`]ii în aceast` unitate. Inten]ia este de a pune în ordine actele normative în ceea ce prive[te implicarea consiliului local în func]ionarea UAMS. Astfel, am constatat c`, de[i au trecut aproape patru ani de la adoptarea HCL nr. 4 din 2010 privind împuternicirea Primarului Ora[ului Uricani, dl. Buh`escu D`nu] pentru efectuarea demersurilor necesare transform`rii Unit`]ii de Asisten]` Medico-Social` în Spital Social (Unitate cu activitate medical` pentru afec]iuni cronice [i ingrijiri paleative) aceasta nu a avut nici o finalitate, la întrebarea în scris adresat` primarului ora[ului Uricani primind un r`spuns ambiguu, f`r` eviden]ierea unor demersuri clare, în scris, pentru transformarea Unit`]ii de Asisten]` Medico-Social` în Spital Social. De altfel, a[a cum am ar`tat [i la momentul adopt`rii susnumitei hot`râri, no]iunea de "Spital social" nu exist` în legisla]ia româneasc` [i nici nu a fost reglementat`, a[a cum [i-a exprimat speran]a în acel moment primarul ora[ului Uricani. Am cerut revocarea HCL/4/ 2010”, a ]inut s` declare consilierul Daniel Moraru. R`spunsul primit de consilierul Daniel Moraru este f`cut parc` s` sfideze bunul sim] al

individului, ap`rându-l pe actualul primar care a f`cut toate "diligen]ele necesare punerii în aplicare a hot`rârii (n.r. HCL4/2010), la numeroasele întâlniri cu reprezentan]ii Ministerului S`n`t`]ii". Ceea ce n-au precizat semnatarii epistolei a fost faptul c`, UMAS primea finan]are generoas` [i din partea Ministerului Muncii, care a alocat o parte din fonduri pentru o serie de lucr`ri executate, dar din p`cate, de vin` au fost vechile guvern`ri, care au desfiin]at spitalele. {i nu au

func]ioneaz` [i care nu ofer` servicii medicosociale. Ne-am gândim chiar [i la parteneriat public privat, dac` este cineva interesat s` investeasc` în aceast` unitate, cereri sunt, iar num`rul de paturi poate fi acela[i [i chiar mai mare, dac` se fac toate eforturile necesare accesarii fondurilor de func]ionare a unit`]ii. Investi]ia este realizat` în propor]ie de 70%, mai sunt necesare ob]inerea avizelor. Cred c` nu se vrea func]ionarea acestei unit`]i". Angella DUMITRA{CU

uitat s`-l aten]ioneze respectuos, cu rug`mintea de a achita contravaloarea a 0,5 lei/ pagin`, taxele aferente serviciului de copiere a documentului solicitat. Iar consilierul Constantin Stancu cel deal doilea semnatar al proiectului de hot`r<re consider` pueril [i dezbinator r`spunsul care l-a dat de mai multe ori primarul D`nu] Buh`escu în [edin]ele de consiliu, vizavi de situa]ia acestei unit`]i. "Este u[or s` arunci vina pe vechea guvernare, pe premierul "Boc" c` nu a mai acordat finan]area unit`]ii medico sociale. Perioada de atunci era când se închideau spitalele. A]i v`zut c` aceast` unitate nu este decât un prilej de ceart` în [edin]ele de consiliu, am alocat fonduri, pentru care vor pl`ti în bloc, cei care le-au aprobat. {i Curtea de Conturi a constatat unele nereguli, de ce s-au f`cut pl`]i [i investi]ii pentru o unitate care nu

Institutul Inimii, acreditat pentru prelevare [i transplant de cord Institutul de Urgen]` pentru Boli Cardiovasculare [i Transplant (Institutul Inimii) din Târgu-Mure[ a fost acreditat, prin ordin al Ministerului S`n`t`]ii, pentru activitatea de prelevare [i transplant de cord, decizia fiind publicat` în Monitorul Oficial al României de vineri, 25 octombrie. Potrivit documentului citat, acreditarea unit`]ii sanitare este valabil` cinci ani de la data intr`rii în vigoare a ordinului.(M.S.)

Ministrul Muncii: Pensiile vor fi indexate cu 3,76 la sut` Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat zilele trecute c` pensiile din 2014 vor fi indexate dup` principiul contributivit`]ii. "A[a cum este legea acum, se indexeaz` valoarea punctului de pensie, [i nu cuantumul pensiei. Ca atare, atunci când se indexeaz` punctul de pensie, se indexeaz` la fel pentru toat` lumea. În al doilea rând, este vorba de sistemul public de pensii, care este bazat pe contribu]ii [i atunci fiecare cet`]ean, cu cât a contribuit, atâta pensie are, [i deci nu se poate face o astfel de diferen]iere. Numai partea, de exemplu, la un magistrat, care este calculat` pe baz` de contribu]ii se indexeaz`, dar partea de pensie special` nu se indexeaz`", a precizat ministrul Muncii. Mariana Câmpeanu a estimat c` indexarea pensiilor va fi de 3,76%.(E.D.)

,,

Ne-am s`turat de promisiuni

,,

Cezar Irimia, pre[edintele Federa]iei Bolnavilor de Carcer din România a precizat zilele trecute c` actualul guvern nu este capabil s` duc` la bun sfâr[it reformele din sistemul sanitar, chiar dac` Ministerul S`n`t`]ii este putermic implicat în acestea. "F`r` o infuzie de capital în sistemul de s`n`tate nu se poate face nimic. Ne-am s`turat de promisiuni. Trebuie s` facem ceva pentru copiii no[tri. Nu pot s` mul]umesc celor care taie de la S`n`tate [i dau în alt` parte, \]n România s-au t`iat banii de la S`n`tate [i Educa]ie", a precizat pre[edintele FBCR. (E.D.)


1 noiembrie 2013

5

Noul cod penal trebuie puricat mai atent! DECLARA}IE POLITIC~ Una dintre multele mo[teniri otr`vite r`mase de la guvern`rile portocalii este noul Cod Penal. Reg`sim aici, e drept, [i multe nout`]i, impuse de legisla]ia european`, dar [i multe dintre mentalit`]ile b`siste scrise pe furi[ ca liter` de lege. B`si[tii, crezându-se eterniza]i la putere, au reu[it astfel s`-[i vad` un vis împlinit, strecurând în noul cod un mod "legal" de a b`ga pumnul în gura presei. Ba chiar [i-au asumat r`spunderea pe Codul penal, de parc` s-ar fi aplicat doar b`si[tilor, nu întregii ]`ri! A[ dori ca s` m` refer aici doar la un singur exemplu, articolul 276 Presiuni asupra justi]iei. Citez: "Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declara]ii publice nereale referitoare la s`vâr[irea, de c`tre judec`tor sau de organele de urm`rire penal`, a unei infrac]iuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influen]a sau intimida, se pedepse[te cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amend`". P`i, cine stabile[te dac` declara]iile sunt nereale? Tot procurorii [i judec`torii, adic` exact cei care vor s` î[i ]in` erorile [i abuzurile secrete, iar când acestea sunt revelate sar în sus c` se fac presiuni asupra justi]iei [i c` li se afecteaz` independen]a! În primul rând, acest articol este profund anticonstitu]ional, iar Avocatul poporului î[i va face o datorie de onoare din a-l ataca. A[a c`, e mai bine [i mai u[or dac` vom corecta noi singuri acest articol, decât s` fim obliga]i de Curtea Constitu]ional` s` o facem. În al doilea rând, articolul încalc` dreptul fundamental al cet`]eanului la informa]ie [i la libera exprimare - iar normele europene sunt foarte clare în acest sens - [i, întrucât CEDO a

avut destule cazuri judecate pe aceast` tem`, risc`m ca, dup` ce c` nu ne ajung banii pentru a ne face programul economic, s` pl`tim iar`[i milioane multe de euro drept desp`gubiri ordonate de c`tre instan]ele europene. În al treilea rând, defini]ia presiunii asupra justi]iei este nu numai tenden]ioas`, dar [i eronat`, inclusiv ca logic`. Presiunea asupra unui judec`tor ori asupra unui procuror nu poate fi f`cut` de un om de rând ori de c`tre un ziarist, ci doar de c`tre oamenii cu func]ii care ar putea ca s` îi produc` nepl`ceri respectivului magistrat. Ziaristul poate doar comenta, dar dac` nu se iau [i m`suri împotriva magistratului care abuzeaz`, cu ce este acesta deranjat? Nu poate un vânz`tor de ceap`, un contabil la APACA, un inginer la metrou ori un ziarist care scrie de r`u despre judec`torul X s`-i produc` acestuia o intimidare ori influen]are ca, de exemplu, s` bage la închisoare un nevinovat! Nici procurorii, nici judec`torii nu sunt [i nu trebuie s` fie nici mimoze pudice, nici cu nervii în pioneze, ci trebuie s` aib` un psihic robust, pentru c` altfel mor de nevinova]i oamenii în închisori! {i poate c` nar fi r`u dac`, dup` un anumit num`r de ani de meserie, s` zicem 10, atât procurorii, cât [i judec`torii, s` fie supu[i anual unor teste de rezisten]` la stres, ca [i unor ni[te teste psihologice. În plus: dac` te enerveaz` un ziarist sau vreun moderator TV, nu mai cite[ti ziarul respectiv sau pui mâna pe telecomand` [i mu]i de la Antena 3 la Animal Planet! Când judeci o cauz`, nu scrie în proceduri ca s` stai c`lare pe televizor [i ziare, s` vezi ce zice mass-media, trebuie s` stai doar cu nasul în dosar, s` evaluezi probele [iatât! Nu a[a se spune, c` justi]ia-i legat` la ochi? Oare de ce? Alt aspect. Dac` o cauz` e pe rol de un

deceniu, înseamn` c`, m`car 10 ani, nu poate spune nimeni nimic despre cauza respectiv`, despre activitatea judec`torului ori procurorului de caz? Se uit` un lucru: Justi]ia este un serviciu public, iar asupra ORIC~RUI serviciu public contribuabilul poate aduce ORICE opinie [i comentariu g`se[te adecvat cazului. S` nu se uite [i c` marile puteri vin [i cu mari responsabilit`]i! A[adar, trebuie ca s` scoatem acest articol din Codul penal: nu numai c` introduce cenzura [i vom fi de râsul lumii civilizate, dar, dac` încep s` intre prea mul]i ziari[ti la închisoare, risc`m [i o radicalizare a societ`]ii civile, lucru pe care nu cred c` [i l-ar dori cineva, mai ales în an de alegeri europarlamentare [i preziden]iale… Depputat - Lauren]iu NIST TOR, PRE{EDINT TELE ORGANIZA}IEI PSD HU UNEDOARA

Constructorul a cerut prelungirea lucr`rilor pe Defileul Jiului Directoorul de la Drumuri Na]ioonale Goorj, Ioon Tudoor, a declarat c` traficul pe Defileul Jiului va r`mâne restric]ioonat [i în luna nooiembbrie, coonstructoorul cerând prelunggirea periooadei pân` la care poate executa lucr`ri. Circula]ia e DN 66, între Petroo[ani [i Târggu Jiu, pe Defileul Jiului, va fi restric]ioonat` pân` la mijloocul lunii nooiembbrie.

Înc` de prima dat` constructorul a cerut s` poat` lucra pân` pe 15 noiembrie, dar i s-a aprobat doar pân` la finele lunii octombrie", a precizat Tudor. Potrivit sursei citate, constructorul nu a primit înc` toate avizele, dar nu ar trebui s` existe probleme în a ob]ine prelungirea termenului în care poate executa lucr`ri pe Defileu cu înc` dou` s`pt`mâni, mai ales c` timpul ]ine cu el. "Constructorul are dreptul de a lucra pân` la data de 1 noiembrie, Începând din iunie mar]ea, miercurea [i joia traficul prin Defileul dar a depus cerere pentru a prelungi acest termen pân` pe 15 noiembrie. Jiului este închis complet între orele 09:00-18:00 din cauza lucr`rilor de reabiltare a drumului. În zilele în care nu exist` restric]ia de trafic impus` de constructor, [oferii tranziteaz` Defileul într-o perioad` de timp aproape dubl` decât înainte de începerea lucr`rilor, din cauza num`rului mare de semafoare de pe sectorul de drum supus reabilit`rii. Restric]iile sunt impuse din cauza lucr`rilor care se fac pentru reabilitarea Defileului Jiului. Proiectul are o valoare de aproape 185 de milioane de lei, acesta fiind câ[tigat de un consor]iu condus de societatea spaniol` Copisa Constructora Piraneica. Conform contractului de execu]ie adjudecat, compania Copisa Constructora Piraneica - în colaborare cu firmele Chirulli Andrea Impresa Individuale (din Târgovi[te) [i Coremi Inter SA (din Târgu Jiu) - va realiza lucr`rile de reabilitare a Drumului Na]ional 66, în lungime de 32,5 kilometri, ce face leg`tura între jude]ele Gorj [i Hunedoara. Lucr`rile de reabilitare a DN 66, între Petro[ani [i Bumbe[ti-Jiu, trebuie finalizate în 48 de luni. M.M M.


6

1 noiembrie 2013

C`minul Asocia]iei Preasfin]itul P`rinte Gurie, Episcopul Devei [i Hunedoarei, a s`vâr[it joi, 24 octombrie 2013, o slujba de binecuvântare a lucr`rilor de la Centrul de |ngrijire pentru Vârstnici, al Asocia]iei “Bunicii V`ii Jiului”, de la D`r`ne[ti, care a fost inaugurat în prezen]a oficialit`]ilor locale [i jude]ene, dar [i a celor care au contribuit la realizarea acestui proiect. Au fost

prezen]i pre[edintele Consiliului Jude]ean, Mircea Ioan Molo], primarul Tiberiu Iacob Ridzi, consilieri jude]eni [i locali, directori de institu]ii publice, sponsori [i viitori beneficiari. În aceia[i cl`dire este func]ional`, înc` de la începutul anului [colar [i o gr`dini]`. Dup` o via]` plin` de munc` [i sacrificii,

,,

Bunicii V`ii Jiului

mul]i oameni ajung s`-[i tr`iasc` b`trâne]ile în alt` parte decât în casele lor. Pove[tile b`trânilor care ajung în centrele de îngrijire pentru vârstnici sunt diferite: unii vin de bun`voie, al]ii sunt adu[i de familiile lor, iar \n unele cazuri sunt lua]i direct din strad`. Pe to]i îi leag` îns` acela[i lucru: singur`tatea, care le va fi acum alinat` de cei care vor deservi centrul. Exarhul locului, preotul comunitar Gabriel Bulf, le-a spus celor prezen]i "Vreau s` mul]umesc tuturor oamenilor care au f`cut posibil ca acest proiect s` ia fiin]`, [i ace[tia sunt mul]i, de la domnul pre[edinte al Consiliului Jude]ean - Mircea Ioan Molo], la domnul primar Tiberiu Iacob Ridzi [i so]ia acestuia, deputatul Monica Iacob Ridzi, de la domnul director Costel Avram, pân` la omul simplu care a venit la centru [i ne-a ajutat cu câ]iva lei sau poate ne-a dat o mân` de ajutor. Vreau s` [ti]i c` acest centru este nu numai în slujba persoanelor vârstnice, dar [i în slujba copiilor de aici, din Bosnia, [i în slujba comunit`]ii. Acest proiect a fost demarat la ini]iativa Episcopiei Devei [i Hunedoarei [i ar fi trebuit s` fie realizat de preotul Mihai Muntean, dar pentru c` dumnealui trecea printr-o perioad` mai dificil` din punct de vedere al s`n`t`]ii, am fost eu desemnat s` m` ocup. Acum, dintr-o fost` [coal`, care ajunsese s`

,,

fie ruinat`, am adus la lumin` acest centru [i gr`dini]a. A[ vrea s` mul]umesc celor care ne-au ajutat [i s` aduc aminte c` [i de acum înainte avem nevoie de ajutorul tuturor pentru a avea grij` de beneficiarii centrului [i de copiii de la gr`dini]`, astfel încât s` primeasc` cu to]ii o mas` cald`". {i primarul petro[enean a fost impresionat de cele realizate \ntr-un timp atât de scurt în localitatea pe care o p`store[te [i le-a spus tuturor celor prezen]i c`, acolo unde exist` credin]`, bun`voin]` [i solidaritate, oamenii pot face minuni. “Vreau s` v` spun c`, personal, m` simt foarte mândru de acest edificiu pe care am reu[it s`-l facem aici, pentru comunitatea noastr` [i pentru viitorii beneficiari. Am mai tr`it o bucurie similar` doar atunci când am pus piatra de temelie a viitoarei catedrale ortodoxe din centrul municipiului Petro[ani. Am spus [i repet acest lucru ori de câte ori am ocazia, comunitatea local` este legat` de credin]` [i educa]ie, iar faptul c` acest centru de îngrijire al persoanelor vârstnice ia na[tere ast`zi, sub semnul credin]ei, la Petro[ani, în aceea[i cl`dire în care copiii nevoia[i deslu[esc tainele educa]iei este înc` o confirmare a faptului c`, prin credin]` [i educa]ie, suntem o comunitate al c`rei prezent [i viitor ne preocup`, în egal` m`sur`, pe to]i. {i pentru acest lucru v` mul]umesc tuturor celor care v-a]i adus contribu]ia \n s`vâr[irea acestui edificiu”. C`minul de b`trâni va dispune de 20 de paturi, buc`t`rie utilat` dup` cerin]ele actuale, loc de rug`ciune, etc. Primii beneficiari sunt a[tepta]i în centru începând cu data de 1 noiembrie, va fi deservit de personal de specialitate [i de voluntari, iar fondurile vor veni din dona]ii [i sponsoriz`ri. (E.D.)

Ultimul act \n procesul accidentului colectiv de la Mina Petrila A[a \ncepeau [tirile tuturor televiziunilor \n fatidica zi de sâmb`t`, 15 noiembrie 2008, ziua \n care 12 mineri [i-aau pierdut via]a iar pentru urma[ii acestora [i pentru cei r`ni]i a \nceput calvarul \n justi]ie. Pre[edintele ]`rii, primul ministru, mini[tri, realizatori TV sau lideri de opinie [i-aau exprimat regretul pentru cele \nt<mplate [i sprijinul pentru urma[ii victimelor. Bine\n]eles, dup` c<teva zile toate acestea au fost uitate, unii, cum ar fi avocata Paula Iacob trec<nd de la sprijinul declarat la TV pentru urma[ii minerilor mor]i la reprezentarea \n instan]` a inculpa]ilor considera]i vinova]i [i judeca]i pentru omor din culp`. Prin tot felul de tertipuri avoc`]e[ti, supravie]uitorii exploziei [i urma[ii celor deceda]i au fost plimba]i cinci ani de zile de la Petro[ani la T<rgu Jiu, la Craiova, \napoi la T<rgu Jiu, iar la Craiova [i tot a[a, cu bani, timp pierdut [i, mai ales cu speran]e tot mai slabe c` li se va face dreptate. Dac` lucrurile decurg normal, dup` mai bine de 1500 de zile, adic` aproape at<t c<t a durat cel de-aal Doilea R`zboi Mondial, vineri, 1 noiembrie, de Ziua Mor]ilor, Curtea de Apel Craiova va da verdictul final \n acest dosar. Opt mineri [i patru membri ai echipelor de salvare au murit s<mb`t`, \n urma unor explozii \n mina Petrila. Al]i 12 ortaci au fost r`ni]i, dintre care [ase sunt \n stare foarte grav`. Echipele de salvatori au reu[it s` aduc` la suprafa]` trupurile a patru mineri mor]i. Sute de rude ale celor deceda]i s-au str<ns la poarta minei [i la spitalul din Petrosani [i a[teapt` ve[ti despre victime. O a doua explozie a avut loc, s<mb`t` seara, \n mina Petrila, a declarat ministrul de Interne Cristian David. Potrivit primelor informa]ii, prima explozia a fost cauzat` de o acumulare de metan, care a surprins \n subteran o echip` de [apte muncitori. Ulterior, al]i cinci oameni au intrat \n min` [i au fost afecta]i de gaze. Mai multe echipaje SMURD s-au deplasat la locul incidentului. {ase dintre r`ni]i se afl` \n stare grav`. Raed Arafat, secretar de stat ministerul S`n`t`]ii, a precizat c` \n subteran s-ar mai putea afla circa 16 - 19 persoane. Condi]iile meteo nefavorabile nu au permis accesul elicopterelor, a precizat el. Echipele de salvare au fost retrase din min`. Cele dou` echipe de salvatori care au intrat \n subteran pentru a-i

scoate la suprafa]` pe cei opt mineri deceda]i \n prima explozie au primit ordin s` ias` din min`, deoarece exist` pericolul producerii unor noi explozii, a declarat prefectul de Hunedoara, Dan Pric`jan. Directorul CNH: Explozia a avut loc la o ad<ncime de 950 de metri Directorul Companiei Na]ionale a Huilei, Daniel Surulescu, a declarat, s<mb`t`, pentru Mediafax, c` explozia de la mina Petrila, \n urma careia opt mineri au murit [i opt au suferit arsuri grave, a avut loc la o ad<ncime de 950 de metri. "Explozia a avut loc la 950 metri ad<ncime, din cauza unei acumul`ri de metan. Se pare c` s-a dep`[it concentra]ia de cinci la sut` a metanului", a precizat Surulescu. Premierul T`riceanu cere anchetarea incidentului. Primul-ministru Calin Popescu-T`riceanu a dispus ministrului Economiei [i Finan]elor, Varujan Vosganian, s` mearg` la Petrila [i s` ini]ieze formarea unei echipe de anchet` asupra condi]iilor care au condus la producerea accidentului de la mina Petrila, anun]` Guvernul, \ntr-un comunicat de pres`. De asemenea, premierul T`riceanu a solicitat ministrului Muncii, Mariana C<mpeanu, s` ia m`suri pentru ajutorarea familiilor celor care au murit \n acest accident, precum [i a celor care sunt r`ni]i. Premierul Calin Popescu T`riceanu a anun]at, la postul public de televiziune, c` Guvernul va ajuta familiile minerilor care au murit \n cele dou` explozii care s-au produs s<mb`t`, la amiaz` [i seara."Cred c` este un gest de minim` solidaritate [i de asemenea doresc s` transmit pe aceast` cale condolean]ele mele [i toat` compasiunea familiilor celor care au decedat \n acest tragic [i grav accident [i sigur c` se va dispune crearea unei comisii de anchet` care s` stabileasc` cauzele accidentului [i responsabilit`]ile \n aceast` situa]ie", a spus premierul. Pre[edintele Traian B`sescu a mers la Petrila Pre[edintele Traian B`sescu s-a deplasat la Petrila, mina \n care cele dou` explozii petrecute s<mb`t` au ucis 12 mineri [i au r`nit cel pu]in al]i 12. El i-a vizitat \n spital pe cei r`ni]i.


,,

1 noiembrie 2013

,,

7

La Liceul Teoretic Mircea Eliade din Lupeni - 60 de ani de activitate La finele s`ppt`mânii trecute, una dintre cele mai repprezzentantive unit`]i de înv`]`mânt din jude]ul Hunedooara, Liceul Teooretic Mircea Eliade din Luppeni, a foost în s`rbb`tooare. S-aau împplinit peste 60 de ani de activitate coontinu` [i a foost un bun prilej de revedere [i de trecere în revist` a perfoorman]eloor realizzate de-aa lunggul aniloor de unii elevi, dar [i de cadre didactice, ce au devenit peste ani proofesoori universitari sau cercet`toori la marile universit`]i, în cercetare sau diferite alte activit`]i atât în ]ar` cât [i peste hotare. Într-o atmosfer` special`, înc`rcat` de emo]ii, sala de sport a liceului a devenit neînc`p`toare datorit` num`rului mare de invita]i care au s`rb`torir împreun` o istorie plin` de realiz`ri [i provoc`ri deopotriv`. “Teoreticul din Lupeni a început al 61-lea an cu emo]ii, speran]e, cu dorin]a ca dup` aceast` aniversare s` fim mai buni. Este un moment aniversar. Avem 60 de ani. O vârst` frumoas`, cu multe calit`]i: entuziasmul tinre]ii, parc` 60 de ani nu e mult, înseamn` tot tinere]e, dar [i cu în]elepciunea [i experien]a acumulat` de-a lungul acestei perioade cu multe schimb`ti, dac` ne gândim, retrospectiv la toate schimb`rile acestor ani, parc` 60 de ani ni se par mul]i [i ne sim]im în]elep]i.(...). Purt`m cu mândrie aceast` denumire de liceu teoretic [i reu[im s` r`spundem cu brio cerin]elor impuse de aceast` titulatur`. Sunt mândru c` sunt un fost elev al acestui liceu, sunt mândru c` sunt profesor la acest liceu. Le mul]umesc colegilor care pun um`rul la m`rirea acestei [coli [i elevilor care aleg aceast` [coal` chiar dac` se cunoa[te c` aici preten]iile sunt mari. (...) Mul]umim tuturor celor care de-a lungul timpului au fost parte a acestei [coli, mul]umim comunit`]ii locale, Consiliului local [i domnului primar, care întodeauna ne-au ajutat ca activitatea noastr` s` se desf`[oare în

condi]ii optime. Aceste rezultate ob]inute de [coala nostr`, în ultimiin ani, la examene, concursuri, olimpiade, drumul urmat de absolven]ii acestei [coli ne îndrept`]easc s` fim încrez`tori în viitor. Suntem [i vom fi ceea ce le spunem fiec`ruia dintre elevii no[tri: Fii tu însu]i schimbarea pe care o dore[ti lumii", a ]inut s` declare în debutul manifest`rilor directorul liceului, prof. Daniel Iano[i.

Printre invita]i s-au reg`sit foste cadre didactice acum la vârste venerabile, elevi care au devenit la rândul lor profesori, care conduc institu]ii de prestigiu din Valea Jiului [i nu numai. Prezent la aniversarea liceului lupenean, deputatul Cristian Resmeri]`, de profesie profesor, le-a spus celor prezen]i c` aflându-se din nou în fa]a unui atât de numeros auditoriu î[i aduce aminte de momentele când st`tea la catedr`, în fa]a

elevilor. “Au trecut cinci ani de zile de când nu am mai predat, dar din acest an [colar, predau [i reprezint` o mare bucurie pentru mine. Îmi face o pl`cere deosebit` s` fiu prezent aici în mijlocul dumneavoastr`, am mari emo]ii, faptul c` m` aflu ast`zi aici, în mijlocul celor care slujesc cu grij`, educa]ia.(...) Sunt emo]ionat când v`d atâ]ia oameni deosebi]i, care fac cinste localit`]ii noastre [i V`ii Jiului. Doresc în calitate de om, care [i-a început activitatea aici s` v` urez un sincer [i c`lduros, bun venit, tuturor celor care sunte]i prezen]i aici, s` de-a Dumnezeu s` fim cu to]ii [i la a 70 - a aniversare, la cea de 100 de ani, s` ne putem întâlni din nou, to]i s` fim s`n`to[i [i s` creasc` ace[ti frumo[i copii, care sunt prezen]i ast`zi aici bine, îndruma]i de noi to]i, pentru c` ei sunt viitorul este reprezentat doar de ei". Inspectoratului {colar Jude]ean a trimis, prin delegatul s`u la aniversarea liceului, un mesaj emo]ionant care a fost dat citire în fa]a celor prezen]i, conducerea ISJ urând profesorilor, elevilor [i tuturor celor implica]i în activitatea didactic` succese [i mai r`sun`toare, liceul lupenean fiind recunoscut ca fiind în lista frunta[` la nivel jude]ean, cu rezultate dosebite. To]i invita]ii au primit anuarul liceului, s-au dep`nat amintiri din activitatea depus` de-a lungul anilor de fo[ti profesori [i angaja]i, iar la final a fost organizat un moment artistic sus]inut de trupa de teatru a liceului, au urmat majoretele [i apoi membrii Ansambului Mesagerii Iubirii. Evenimetul a fost întregit de un simpzion dedicat marelui Mircea Eliade [i a fost dezvelit` placheta aniversar`. Invita]ii au avut ocazia s` se familiarizeze cu performan]ele ob]inute de-a lungul anilor de elevi [i cadre didactice, reliefate prin panouri pline de diplome, particip`ri la proiecte interna]ionale, europene [i s-a încheiat cu ora de socializare când fo[i profesori sau angaja]i ai liceului au dep`nat amintiri despre anii petrecu]i de o parte sau de alta a catedrei. (E.D.)


8

1 noiembrie 2013

Juc`torii {tiin]ei au primit medaliile [i diplomele pentru locul trei din campionat Juc`toorii echhippei de ruggby {tiin]a Petroo[ani au intrat în posesia dipploomeloor [i a medaliiloor de broonzz pentru loocul trei ocuppat în Divizzia Na]ioonal` Juc`torii echipei de rugby {tiin]a Petro[ani au fost premia]i, miercuri, într-un cadrul festiv la Universitatea din Petro[ani. Au fost prezen]i doar 16 dintre componen]ii echipei medalia]i cu bronz în Divizia Na]ional`. Au lipsit motivat [ase juc`tori care sunt prezen]i la Campionatul European din Portugalia. Juc`torii au primit diplomele [i medaliile, iar Cupa a fost ridicat` de c`tre antrenorul Alexandru Lupu. R`zvan Barbu, unul dintre componen]ii de baz` ai echipei a primit cea de-a opta medalie din palmaresul s`u, acesta mai fiind premiat de-a lungul carierei sale. "Sunt foarte bucuros pentru c` am reu[it împreun` cu echipa s` câ[tig`m aceast` medalie muncit` [i mult dorit`. Îmi doresc s` continui cu

{tiin]a Petro[ani [i s` form`m o echip` competitiv` pentru anul viitor pentru a ne putea lupta la promovarea în Superlig`. Dedic aceast` medalie tuturor antrenorilor din cariera mea. La seniori aceasta este prima mea medalie din carier`. Mul]umesc în numele colegilor mei conducerii administrative [i tehnice pentru sus]inere [i sprijin", a declarat Barbu. Au fost prezen]i la premiere: decanii. Mircea Baron; Nicolae P`tr`[coiu, Ionel Vere[, prorectorul Marius Marcu, Ilie R`scolean, membru în Consiliul de Conducere al echipei {tiin]a Petro[ani, Dacian Ciodaru vicepre[edintele echipei de rugby, Marius Cuc`il`, membru în Consiliul Director al echipei, rectorul Aron Poanta [i nu în ultimul rând managerul echipei Emil Durmea [i antrenorul Alexandru Lupu. Juc`torii au fost

lui Marin Tudorache. "Înc` de mic visez s` ajung s` joc pentru Jiul Petro[ani [i m` bucur c` mi s-a acordat aceast` ocazie. Pe aceast` cale vreau s` le mul]umesc antrenorilor Marin Tudorache, Viorel Stancu [i Sorin Henzel pentru c` au crezut în mine", spune juc`torul care a debutat f`r` emo]ii. "Este un sentiment unic s` joci pe terenul mare de la Jiul chiar dac` echipa nu mai este în perioada sa de glorie. M-am bucurat s` m` schimb în vestiarul în care cu ani în urm` se schimb` idolul meu Florin Bratu, pe vremea când venea aici cu Dinamo". Oroles are visuri m`re]e pentru vârsta lui. "Îmi doresc ca Jiul s` revin` în prima lig` [i de acolo s` fac pasul spre o echip` mare. M` v`d chiar în Liga Campionilor [i visez la asta cu ochii deschi[i [i nu glumesc", spune juc`torul care se antreneaz` zilnic [i la stadion, dar [i în afara programului f`r` îns` a neglija [coala, care este un segment foarte important, fiind elev în clasa a X-a la Liceul Teoretic "Mircea Eliade" Lupeni, la clasa dirigintelui Daniel T`nase. În timpul liber tân`rul jiulist merge la meciurile echipelor române[ti din cupele europene, ultima oar` fiind prezent pe Na]ional Arena la meciul Steaua - Chelsea. "Când aveam 5-6 ani [i mergeam la meciurile Jiului in Liga I, m` întrebam: oare o s` ajung s` m` schimb [i eu în vestiarul ala mare, oare am s` joc pe arena asta sfânt`, mult iubit` de oamenii din Valea Jiului ? Cu mult` munc` [i ambi]ie mi-am îndeplinit acest vis, [i nu vreau s` m` opresc aici! HAI JIUL!", a concluzionat juc`torul. Loredana JUGLEA

Debutant la 15 ani Oroles Ro[u a debutat la doar 15 la ani la echipa de seniori a Jiului, într-u un meci cei drept pierdut de petro[eneni în fa]a celor de la Aurul Certej.

N`scut la Lupeni, Oroles Ro[u e debutat la Jiul Petro[ani la doar 15 ani în partida de sâmb`ta trecut` cu mult mai experimentata Aurul Certjej. Pu[tiul crescut la PRO FOTBAL PETRO{ANI este v`zut ca fiind unul dintre talentele V`ii. Evolueaz` pe postul de mijloca[ dreapta [i are cinci goluri marcate pentru PRO FOTBAL. A f`cut saltul la Jiul Petro[ani în aceast` var` la insisten]ele

felicita]i pentru rezultatul ob]inut, iar conducerea i-a asigurat de tot sprijinul în continuare [i pentru sezonul viitor. Ultima or`: Se pare c` {tiin]a nu va mai juca meciul din Cupa României, vom reveni cu detalii. (L.J.)

St`p<nul ringului, absent la Europene Pugilistul Sorin Dobondi de la CSS Hunedoara, medaliat cu bronz la Campionatul Mondial din acest an, s-a impus f`r` mari eforturi [i în finala categoriei 60 de kilograme din cadrul Campionatelor Na]ionale de box ale juniorilor. Sportivul antrenat de Ilie Captari va rata îns` prezen]a la Campionatul European din luna noiembrie, din cauza lipsei de preg`tire. "Sorin [i-a îndeplinit obiectivul, cucerind un nou titlul de campion na]ional, dar nu a defilat, deoarece a fost slab preg`tit pentru aceast` competi]ie", a explicat antrenorul Ilie Captari. Campionatele Na]ionale au fost umbrite de un scandal între oficiali, dup` ce arbitrii l-au declarat înving`tor pe un sportiv care fusese dominat în ring de adversarul s`u. (L.J.)

Ziua Mondial` a Judo-ului To]i practican]ii de judo de la cluburile din Deva s-au întâlnit la baza de preg`tire a Centrului Na]ional de Judo din Deva, aflat` în incinta SCM Deva, pentru a s`rb`tori "Ziua Mondial` a Judoului". "A fost un eveniment organizat spontan, similar cu celelalte desf`[urate în ]ar` în aceast` zi special` pentru practican]ii judoului. Sportivii de la Lotul Na]ional au împ`rt`[it din experien]a lor celor mai tineri, iar cei mai mici au v`zut condi]iile de preg`tire de la Centrul Na]ional din Deva. To]i s-au bucurat s` fie împreun` cu cei care împ`rt`[esc acelea[i valori [i principii", a spus Doru Sapta, pre[edintele interimar al Federa]iei Române de Judo, prezent la eveniment. (L.J.)

Medalii interna]ionale din bazin Înot`torii de la CSS Hunedoara au început cu dreptul sezonul competi]ional de toamn`-iarn`, reu[ind s` urce pe podium la un puternic concurs interna]ional. Sportivii antrena]i de Anca B`jan au cucerit cinci medalii [i au avut [apte prezen]e pe locurile 4-6 la competi]ia desf`[urat` la Hajdúszoboszló (Ungaria). "Rezultatele celor trei sunt valoroase, având în vedere c` întrecerea a fost deosebit de puternic`, la start fiind prezen]i sportivi din peste zece ]`ri: Rusia, Ungaria, România, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Belgia [i Croa]ia", a spus antrenoarea Anca B`jan. Înot`torii de 10-11 ani ai CSS Hunedoara vor participa s`pt`mâna viitoare la Campionatele Na]ionale de la Bac`u, în vreme ce Bazinul din Hunedoara va g`zdui în perioada 21-24 noiembrie, pentru al [aptelea an consecutiv, Campionatul Na]ional în bazin scurt, rezervat seniorilor [i juniorilor.(L.J.)


9 Jiul, \n pericol s` nu se prezinte la meciul de s<mb`t` [i chiar la un pas de desfiin]are, din nou 1 noiembrie 2013

Jiul Petro[ani încearc` din r`sputeri s` duc` la bun sfâr[it cele cinci meciuri care au mai r`mas pân` la finele turului, dar managerul Marin Tudorache trage un serios semnal de alarm`. "Mai avem nevoie de 4.000 de lei pentru a putea s` ne prezent`m la meciuri". Vremuri din ce în ce mai grele pentru echipa de fotbal Jiul Petro[ani. Managerul Marin Tudorache spune c` gruparea din Vale este la un pas de a nu se mai putea prezenta la cele cinci meciuri pe care petro[enenii le mai au de disputat pân` la finele turului. Juc`torii fac munc` voluntar`, iar banii vin din buzunarul managerului [i a celor câ]iva care mai sunt prin preajm`. "Dac` nu facem rost de 4.000 de lei pentru cele cinci jocuri se va pune sub semnul întreb`rii deplasarea noastr` sau prezentarea la meciuri. Jiul este într-o situa]ie delicat`, a declarat managerul Marin Tudorache.

Apetri, afar` Pe lâng` problemele financiare cu care echipa din Vale se confrunt`, managerul Jiului spune c` echipa trebuie s` sufere [i din cauza unor gesturi f`cute de anumi]i juc`tori de la echip`. "Apetri în timpul meciului din etapa trecut` a ie[it de pe teren f`r` s`-l dea nimeni, sup`rat c` cei din tribun` îl înjurau. A ie[it a luat cartona[ galben [i apoi pe cel ro[u. Pentru gestul f`cut nu mai face parte din echip` noi nu avem nevoie de a[a ceva. Avem nevoie de juc`tori care s` pus` suflet mai ales c` este [tiut` situa]ia de aici", a spus Tudorache. Looredana JU UGLEA

Pot s`-[i spele p`catele la Dun`re Handbalistele de la Cetate Deva au ocazia perfect` de a demonstra c` startul slab de sezon poate fi salvat. Echipa preg`tit` de Eden Hairi va juca, vineri, în deplasare, cu Dun`rea Br`ila, una dintre frunta[ele clasamentului [i este obligat` s` arate c` a muncit cu folos în pauza competi]ional` a Ligii Na]ionale prilejuit` de meciurile na]ionalei cu Norvegia. Misiunea devencelor nu va simpl`, întrucât gruparea de la Dun`re are un parcurs perfect în meciurile de acas` în acest sezon [i reprezint` România în cupele europene, dar Cetate trebuie s` arate c` [i-a îmbun`t`]it jocul. Partida va fi arbitrat` de Bogdan {tark [i Romeo {tefan, cei doi arbitri români care vor oficia [i Campionatul European de handbal masculin din 2014. Partida va începe la ora ora 16:45 [i va transmis` în direct de DigiSport 3.(L.J.)

Ploaie de goluri \n Jude]ean` Inter Petrila a ob]inut în aceast` etap` prima victorie a sezonului, câ[tigând pe teren propriu disputa cu Victoria C`lan. În schimb, CFR Simeria a r`mas singura forma]ie din Liga a IV-a f`r` succes în acest campionat, tinerii elevi ai lui Adrian Costea cedând pe teren propriu [i în fa]a Daciei Or`[tie. Tot în aceast` etap` a continuat [i agonia Aurului Brad, înfrânt` pe terenul Universit`]ii Petro[ani, gruparea preg`tit` de Alon Gomoi "tânjind" dup` o victorie din etapa a VII-a. Retezatul Ha]eg e într-o form` de invidiat [i are o poft` de gol remarcabil`. Echipa lui Flaviu Itul a marcat în ultimele 3 etape nu mai pu]in de 22 de goluri, adic` exact jum`tate din totalul reu[ite în acest campionat. Fostul lider, CS Vulcan, a pierdut [i locul secund în clasament, dup` remiza de la B`i]a. Pe pozi]ia a doua a urcat Hercules Lupeni, forma]ie ce este la dou` puncte de vârful ierarhiei. Ultima victim` a Retezatului a fost Gloria Geoagiu, care s-a întors de pe terenul liderului cu 9 goluri primite. Pe locul secund a urcat Hercules Lupeni, forma]ie ce s-a impus clar în deplasarea de la Metalul Cri[cior. Trupa lui Dan Voicu a ajuns cu succesul în fa]a Metalului la patru victorii consecutive [i se afl` la doar dou` puncte de lider. Fosta grupare ce a condus ierarhia, CS Vulcan, a c`zut pe locul 3 dup` a doua remiz` consecutiv` cu scorul de 1-1. În aceast` rund`, echipa preg`tit` de Ion Radu a egalat la B`i]a, dup` ce {oimul deschisese scorul. CNS Cetate Deva a r`mas neînvins` de [ase runde, dar a venit doar cu punct de pe terenul Minerului Uricani, dup` dou` succese consecutive.(L.J.)

,,

Ploaie de recorduri la Cupa de ,, toamn` la badminton Edi]ia a III-aa a "Cupei de toamn`" valoro[i sportivi amatori din ]ar`, iar la badminton a fost organizat` de num`rul competitorilor a fost impresionBadminton Club Deva, la Liceul Traian. ant. Ca de obicei, jocurile au fost viu disputate [i spectaculoase, iar participan]ii au Întrecerea a stabilit un nou record l`udat organizarea", a spus C`t`lin Hosu, de la Badminton Club Deva, organizatorul competi]iei. În competi]ia masculin` de la categoria gold, vedet` a fost timi[oreanul Alin Popescu care a câ[tigat atât finala de simplu, cât [i proba de dublu, al`turi de Valentin Maier. {i proba feminin` de la categoria gold a fost dominat` de dou` reprezentante ale Timi[oarei, Lelia Ionescu câ[tigând finala cu Roxana Novac. La dublu feminin au triumfat Daria Bir`u [i Melinda Csiki, la dublu mixt s-au impus Melinda Csiki [i Paul Cojocaru, iar la simplu masculin categoria silver a câ[tigat Mih`i]` Br`tean. La veterani, cei mai competitivi au fost sportivii din Tg. Mure[. La simde participare, a avut în premier` sportivi plu masculin s-a impus Vasile {ipo[, iar la veterani, a beneficiat de un num`r impre- simplu feminin cea mai bun` s-a dovedit a sionant de probe [i de meciuri, iar organi- fi Timea Maria Lorinczi, ambii din Tg. zarea [i spectacolul au fost de cinci stele. Mure[. La dublu feminin s-au impus Împ`timi]ii sportului cu "flutura[" din Ia[i, Timea Maria Lorinczi [i Ioana Monica Br`ila, Bac`u, Bucure[ti, Bra[ov, Tg. Matei, iar la dublu mixt au câ[tigat Ioana Mure[, Cluj-Napoca, Cop[a Mic`, Monica Matei [i Vasile [ipo[, to]i din Tg. Timi[oara, Brad, Petrila [i Deva s-au între- Mure[. Excep]ie de la regula domin`rii cut pentru premiile puse în joc în 12 probe, celor din Tg. Mure[ a f`cut proba de dublu astfel c` s-a consemnat [i un record de masculin în care locul I a fost ocupat de probe derulate. În plus, competi]ia a avut în Constantin Drago[ Mihailide de la C.S. premier` la start sportivi veterani, iar orga- Sport Plus Br`ila [i Gabriel Turcu de la nizarea a fost ca de obicei ca la carte. C.S. Preventis Ia[i. Loredana JUGLEA "Cred c` au fost prezen]i cei mai


10 Consiliul Local al Municipiului Lupeni 1 noiembrie 2013

Hot`r<rea nr. 88 / 2013 pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2013 aprobat potrivit prevederilor Hot`rârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 33/ 27.04.2013 hot`rârea a fost aprobat` prin vot liber exprimat cu una nimitate de voturi Având în vedere: - avizarea cererii de plat` nr. 2 aferent` proiectului "Modernizarea, reabilitarea [i dotarea cu echipamente de specialitate a ambulatoriului integrat al Spitalului Municipal Lupeni" [i virarea de c`tre Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Administra]iei Publice a sumei de 1593870,97 lei în contul distinct de disponibil pentru mecanismul decont`rii cererilor de plat`; - virarea de c`tre Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Administra]iei Publice a sumei de 346689.71 lei reprezentând prefinan]are pentru proiectul "Reabilitarea Palat Cultural Lupeni" [i a sumei de 768965,64 lei reprezentând prefinan]are pentru proiectul "Modernizarea, reabilitarea [i dotarea cu echipamente de specialitate a ambulatoriului integrat al Spitalului Municipal Lupeni"; - dobândirea personalit`]ii juridice de c`tre {coala Gimnazial` nr. 3 Lupeni; }inând cont de Dispozi]ia Primarului municipiului Lupeni nr. 927/30.09.2013 privind rectificarea bugetului local al Municipiului Lupeni pe anul 2013 emis` în baza Deciziei nr. 3074/27.09.2013 a [efului Administra]iei Jude]ene a Finan]elor Publice Hunedoara prin care se aprob` alocarea sumei de 178.984 lei pentru Municipiul Lupeni reprezentând sume defalcate din taxa pe valoarea ad`ugat`

anul 2013 al municipiului Lupeni conform prevederilor anexei nr. 3 care face parte integrant` din prezenta hot`râre. Art. 3 Prezenta hot`râre va fi comunicat` Institu]iei Prefectului Jude]ului Hunedoara în vederea exercit`rii controlului cu privire la legalitate, adus` la îndeplinire de c`tre Primarul Municipiului Lupeni [i Direc]ia Economic` iar la cuno[tin]` public` prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 7 octombrie 2013

Anexa nr. 1 la H.C.L. NR.88/ 2013

Anexa nr. 2 la H.C.L. NR. 88 / 2013

pentru echilibrarea bugetelor locale; Examinând Raportul Direc]iei Economice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni [i ]inând cont de avizul Comisiilor de specialitate a Consiliului Local; În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/ 2006 privind finan]ele publice locale, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; În temeiul art. 36 alin. (1) [i alin. (2) lit. "b" [i art. 45 din Legea administra]iei publice locale nr. 215/ 2001, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile sale ulterioare H O T ~ R ~ { T E: Art. 1 (1) Se valideaz` Dispozi]ia Primarului Municipiului Lupeni nr. 927/30.09.2013 privind rectificarea bugetului local al municipiului Lupeni pe anul 2013, conform anexei nr. 1 care face parte integrant` din prezenta hot`râre. Art. 2(1) Se aprob` rectificarea Bugetului local al Municipiului Lupeni pe anul 2013, conform anexei nr. 2 care face parte integrant` din prezenta hot`râre; în urma rectific`rii Bugetul local anual al Municipiului Lupeni pe anul 2013 va fi în sum` de 61396.19 mii lei Lupeni, octombrie 2013 la venituri [i 61974.17 mii lei la cheltuieli. Coontrasemneazz` - SECRET TAR, (2) Se aprob` modificarea programului de investi]ii publice pe

Jr. MARIU US CLAU UDIU U B~LOI


11

1 noiembrie 2013

VREMA 1 - 7 noiembrie 2013 Vineri, 1 noiembrie

S<mb`t`, 2 noiembrie

Duminic`, 3 noiembrie

Luni, 4 noiembrie

Mar]i, 5 noiembrie

Miercuri, 6 noiembrie

Joi, 7 noiembrie

5°C / 17°C Mai mult noros

6°C / 18°C |nsorit

7°C / 17°C |nsorit

5°C / 13°C Averse

7°C / 14°C Mai mult noros

6°C / 15°C Mai mult noros

7°C / 16°C Mai mult noros

Bancuri

Bancuri

Un Boieng 747, o curs` de noapte, o stewardes` superb` cu un decolteu devastator se apleac` deasupra unui pasager care nu dormea [i-ll \ntreab` \nceti[or: - Doriti lapte sau ceai ? Pasagerul: - |n care este lapte [i \n care este ceai ???

Re]ete de week-e end Ciorb` a la Grec Ingrediente: 400 gr carne pui, 300 g sm<nt<n`, 2 g`lbenu[uri de ou, 1 morcov mai mare, 1 r`da`cin` p`trunjel, 1 ceap`, 1 l`m<ie, sare, p`trunjel verde, orez, 50 gr margarin` rama. Preparare: Morcovul [i p`trunjelul \l cur`]`m, sp`l`m [i \l t`iem rondele. Margarina rama o punem la \ncins, punem peste morcovul [i p`trunjelul [i le c`lim un pic, apoi stingem totul cu ap`. Punem \n vas [i ceapa pe care o d`m pe r`z`toarea fin` [i l`s`m s` dea un clocot. Ad`ug`m [i buc`]ile de carne, [i condiment`m cu sare. C<nd carnea e fiart` pe jumate ad`ug`m [i un pic de orez. C<nd e fiert [i orezul punem zeama de la o l`m<ie [i \ntre timp preg`tim maiaua pentru dres ciorba. Amestec`m dou` g`lbenu[uri cu sm<nt<na la care ad`ug`m treptat din supa fierbinte [i apoi o turn`m \n oal` peste restul de sup`. Pres`ram totul cu p`trunjel tocat fin [i l`s`m s` dea un clocot. Dovlecei umplu]i cu carne Ingrediente: 500g carne de vit`,, pas`re sau porc,, un ou,, 4-55 dovlecei,, 50 g orez,, 2 -33 ro[ii,, m`rar,, sare,, piper m`cinat,, sm<nt<n` sau kefir. Preparare: Se cur`]` dovleceii

Diminea]a la ora opt, un bãrbat grav turmentat sunã la [efa unui club: - Sãrut-m mâna domni[oarã, fi]i amabilã, la ce orã deschide]i barul? - Domnule a[a disperat e[ti, vrei sã vii la bar de la ora asta? - Nu domni[oarã, eu vreau sã ies [i e închisã u[a!!! de coaj`, se taie buc`]i de 8-10 cm lungime, apoi se scobesc la mijloc pentru a face loc umpluturii. Se face un amestec omogen din carne, ou, m`rar, orez, sare [i piper dup` gust. Se umplu buc`tile de dovlecel cu amestecul de carne [i se pune deasupra o felie de ro[ie. Se dau pe r`z`toare ro[ii [i se pun \ntr-o oal` mai pu]in \nalt`. Se a[eaz` dovleceii umplu]i. Ro[iile rase trebuie s` ajung` p<n` la jumatatea \n`l]imii dovleceilor. Se fierbe la foc mic, sub capac, aprox. 40 minute. Scutura]i din c<nd \n c<nd oala ca s` nu se lipeasc` dovleceii. Se pot servi calzi sau reci, pres`ra]i cu m`rar proaspat tocat m`runt, cu sm<nt<n` sau kefir. Gogo[i cu iaurt Ingrediente: 500 ml iaurt, 2 ou`, 5 linguri zah`r tos, 500 g f`in`, o lingur` ulei, un praf de copt, zahar vanilat, ulei pentru pr`jit. Preparare: Se cerne f`ina \ntrun vas, se face un loc la mijloc [i se pune iaurtul, ou`le, uleiul, praful de copt, zah`rul. Se amestec` bine cu o lingur` de lemn p<n` se leag` bine compozi]ia. Se ia cu o linguri]` din aluat [i se coace \n ulei bine \ncins. Se a[eaz` pe un platou [i se pudreaz` cu zah`r vanilat amestecat cu zah`r pudr`.

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI  Laboratorul de Produc]ie - Cofet`rie Patiserie Str. Lunca (l<ng` S.C. UPSROM [i Fabrica de Tricotaje) DADUCE |N CASELE DUMNEAVOASTR~: CELE MAI GUSTOASE {I DELICIOASE SPECIALIT~}I: Torturi de ciocolat`; Torturi cu fri[c`; Torturi cu fructe; Sortimente diversificate de pr`jituri; Fursecuri; Alune pr`jite; Alte sortimente. D PRELU~M {I ONOR~M ZILNIC COMENZILE PENTRU TOATE OCAZIILE: Mese festive; Nun]i; Botezuri; Alte evenimente. Telefon secretariat: 0254-5 542472, 0372-7 764439; LABORATOR 315 - 0733-9 960320; DEPOZIT 342 - 0733-9 960319.

HOROSCOP SCORPION Neptun \n c`dere liber` c`tre margini constelare. Nu te încuia \n cas` \n perioada imediat`. Este vreme de Liviu P\r]ac ie[it [i de petrecere. De la întâlnirile cu prietenii ar fi p`cat s` lipse[ti, pentru c` vor fi multe de v`zut [i de auzit \n cercul t`u social. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este CONTEMPLARE. S~GET~TOR Saturn, retrograd, \n imixtiune cu Pleiadele. Aten]ie S`get`torilor, deoarece s`n`tatea nu va fi - \n s`pt`m<na care urmeaz` - punctul vostru forte. Energia v` scade [i dac` nu v` feri]i g<tul, risca]i probleme grave. Ar fi mai bine s` pune]i mult mai mult accent pe odihn`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este MIRARE. CAPRICORN Venus \n sextil simplu cu Terra. Capricornilor, total atipic pentru voi, \n perioada imediat` sunte]i confiden]ii perfec]i, inspira]i mult` încredere oamenilor, mul]i venind s` v` încredin]eze secrete. Discre]ia este regula. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este RESPECT. V~RS~TOR Mercur \n trigon cu Marte. |n perioada imediat` confuzia plute[te \n aer. Este mai bine s` ascul]i, dar nu încredin]a propriile tale idei altora. Profit` de energia nesecat` a lui Marte [i rezolv` treburile casnice. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este COMPETI}IE. PE{TI Jupiter sub semnul de aur al S`get`torului. Aceasta planeta \]i va da o energie exploziv` \n s`pt`m<na urm`toare, care te poate determina s` te angrenezi \n proiecte care dureaz` mai mult decât te-ai fi a[teptat. Grija mare, deoarece vei avea probleme cu ducerea lor la bun sfâr[it. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este ADEV~R. BERBEC Planeta Venus sub Arcanul de Foc Astral. Cu toate ca s`pt`m<na urm`toare vremea va fi destul de frumoasa, \n mod normal nimeni nu ar putea s` te str<ng` de pe drumuri când afar` e frumos, tu te vei sim]i mai bine acas`. Relaxeaz`-te cu familia. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este LINI{TE. TAUR Saturn \n coborâre u[oar` c`tre Casa Profesiei. |n perioada imediat` nu vei putea sta locului ca s` te apuci de demararea unor proiecte eminamente practice, cum ar fi s` faci repara]ii de mult amânate prin cas` sau reamenaj`ri necesare. Aten]ie la s`n`tate spre sfâr[itul s`pt`m<nii! Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este LENEVIE. GEMENI Jupiter \n sextil cu Helios [i Selena. Vre]i nu vre]i, \n perioada imediat`, Gemenilor, va fi imperios necesar s` v` face]i ordine \n gânduri, s` v` clarifica]i asupra dorin]elor voastre. Fi]i \ns` aten]i, nu v` \ncredin]a]i fr`m<nt`rile decât prietenilor de încredere. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este CURAJ. RAC Pluton sub semnul Lirei. Racilor, \n perioada imediat` ve]i sim]i nevoia s` sta]i lini[ti]i, netulbura]i de nelipsi]ii vo[tri prieteni [i s` v` adânci]i \n introspec]ie. E bine s-o face]i, va fi o s`pt`m<n` \n care trecutul poate s` fie prelucrat cu mare folos. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este POLITIC~. LEU Uranus sub semnul Taurului. Nimic nou pentru semnul t`u zodiacal, Leule, \n perioada imediat`. Doar rutina, rutina [i iar`[i rutina. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este SATURA}IE. FECIOARA Mercur \n c`dere c`tre Casa Norocului. Bani vor fi \n perioada imediat`, \ns` [i cheltuielile pot fi pe m`sur`. La cump`r`turi po]i da \ns` peste un chilipir deosebit. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este CAREN}~. BALAN}A Luna \n trigon cu Astrul-soare. Folose[te întreaga s`pt`mân` care vine pentru a consolida rela]iile cu [efii sau colegii. Vor ]ine minte mai clar cu cât` rapiditate [i elegan]` ai rezolvat problemele \n trecut. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`mâna este R~BUFNIRE. Pentru to]i nativii din zodiac {i pentru c` ast`zi este ziua în care ne pomenim mor]ii, s` fim con[tien]i de faptul c`, indiferent de energiile care ne bântuie \n permanen]`, cu plus sau cu minus \n fa]`, oriunde [i oricând, dragii mei nativi p`mânteni, nu uita]i: Iubi]i-v v` aproapele ca [i pe voi în[iv v` …


12

1 noiembrie 2013

Punctul de lucru a devenit Garda de Interven]ie Lupeni Zilele trecute, looc. cool Vioorel Demean a foost recoomppensat de IGSU U cu o Plachhet` Onoorific`, pentru moodul în care [i-aa exercitat sarcinile privind înfiin]area G`rzzii de Interven]ie Luppeni. Însu[i insppectoorul [ef general cool. Ioon Burlui a r`mas imppresioonat de coondi]iile excelente în care-[[i desf`[ooar` activitatea, pregg`tirea spportiv` [i militar`, pomppierii [i cei de la SMU URD. Punctul de lucru al ISU Hunedoara de la Lupeni a devenit gard` de interven]ie, 40 de subofi]eri acoperind o suprafa]` de 33.000 de hectare de teren [i va deservi peste 50.000 de locuitori din cele trei localit`]i din vestul V`ii Jiului, ultimul incendiu major la care au participat fiind incendiul de pe Muntele Oboroca de zilele trecute. “Vom desf`[ura activitatea de interven]ie cu un num`r de 40 de subofi]eri, care vor deservi cele trei module de stingere a incendiilor [i unul medical", a declarat la rândul s`u, Adrian Avram, comandantul deta[amentului de Pompieri de la Petro[ani. Decizia de a înfiin]a o subunitate de pompieri în municipiul Lupeni a fost luat` în urma statisticilor efectuate în ultimii ani, ce au ar`tat c` num`rul situa]iilor de urgen]` pe zona de vest a V`ii Jiului, au crescut. Numai în acest

în folosin]` gratuit` a imobilului Casa Muzicii c`tre ISU Hunedoara. "Acordarea acestei plachete este o reconoa[tere a muncii asidue din ultimul timp, pentru aducerea la îndeplinire a misiunilor [i pentru înfiin]area subunit`]ii de interven]ie a pompierilor din Lupeni, dar constituie [i obliga]ia de a continua îndeplinirea atribu]iilor profesionale cu aceia[i determinare", a ]inut s` transmit` comandantul ISU Hunedoara, loc. col. Viorel Demean. (E.D.) an s-a intervenit în 194 de cazuri, dintre acestea 131 au fost ac]iuni de acordare a asisten]ei medicale de urgen]`, 10 incendii, 15 interven]ii în domeniul asisten]ei de persoane [i patru incendii de vegeta]ie uscat`. Iar administra]ia public` local` [i Consiliul local au fost deschi[i colabor`rii [i au aprobat darea

Salvamonti[ti din alte loca]ii vor fi adu[i la Straja În cadrul ultimei [edinte, consilierii jude]eni au dezb`tut problema asigur`rii permanen]ei cu salvamonti[ti în sta]iunea Straja, mai ales acum, când sezonul de schi bate la u[`. Din 20 septembrie, punctele de permanen]` Salvamont din Straja [i Retezat au fost retrase, din cauza faptului c` nu s-au achitat serviciile oferite de ace[tia. "Nu putem l`sa Straja f`r` serviciul Salvamont. Trebuie s` g`sim solu]ia cea mai optim` [i una dintre variante este s` deta[`m din locuri mai pu]in aglomerate. Zona Straja [i Retezat este plin` de turi[ti iarna [i trebuie ca to]i cei ce r`spundem de siguran]a lor, s` ne facem datoria", a precizat în plenul [edin]ei pre[edintele Mircea Ioan Molo]. Fiind servicii de utilitate public` [i deputatul Cristian Resmeri]` a f`cut diligen]ele necesare ca salvamonti[tii s` fie pl`ti]i la zi, iar în sezonul de schi 2013-1014 s` fie prezen]i pe pârtii s`-[i fac` datoria. Dotarea, ma[inile [i snowmobilul sunt asigurate de Consiliul Jude]ean. Tot în plenul [edin]ei s-a hot`rât ca în viitorul apropiat s` le poat` fi pl`tite indemniza]iile de hran`. Iar cei care au cabane, locuri de cazare [i ofer` [i alte servicii turi[tilor s` poat` contribui cu o cot` parte pentru plata salvamonti[tilor. În sezonul trecut peste 3000 de turi[ti au avut nevoie de interven]ia salvamonti[tilot, unele din opera]iunile de salvare fiind unele printre cele mai dificile din ]ar`. (E.D.)

Petreci clipe de neuitat la CABANA MONTANA din STRAJA

Ne pute]i contacta la num`rul de telefon: 0722-780615


Ziar 691