Issuu on Google+

CYAN MAGENTA YELLOW BLACK

Anul XIV Num`rul 680 9 august 2013 z 12 pagini z Pre]: 1 RON

S`pt`m<nal de informa]ie, anchete [i atitudine

www.valeajiuluipress.com

Bustul lui T`t`r`scu a fost vandalizat pa g. 4

Bulg`rele brun ro[cat din presa V`ii Jiului

pa g. 5

Alin Simota [i Cristian Litera r`m<n \n arest preventiv pa g. 5

Vin bani pentru finalizarea drumului spre Herculane

pa g. 12

Ziua Minerului, comemorat` \n Valea Jiului pa g. 6

-7

Bilan] pozitiv sub conducerea lui Costel Avram Miercuri, 7 august 2013, la sediul APA SERV Valea Jiului a avut loc o conferin]` de pres` în care s-a prezentat bilan]ul la un an de la numirea lui Costel Avram la conducerea acestei societ`]i. “De când s-a schimbat conducerea în 2009 declinul societ`]ii a încetat. Pre[edintele CJ spunea c` a avut o mân` bun` s` m` numeasc` la conducerea APA SERV, c` nu l-am dezam`git. Este adev`rat c` am luat m`suri dure, care au dus la rezultate, în final. APA SERV nu are un leu datorie, nici la stat, nu are împrumuturi [i nu a cerut bani la ac]ionari, CJ ori prim`rii. Tot ceea ce am realizat s-a f`cut cu fonduri proprii. Au venit oamenii la mine în audien]` care mi-au mul]umit pentru modul cum func]ioneaz` ast`zi societatea [i pentru modul în care angaja]ii î[i fac datoria.(...) Dup` implementarea celui de-a doilea proiect privind modernizarea re]elelor de ap` [i canal, pierderile vor fi reduse spre minim. A fost un an greu, îns` am reu[it s` realiz`m multe lucruri care s` ne aduc` în postura de a oferi servicii de calitate consumatorilor, iar acest lucru nu ar fi fost posibil f`r` implicarea angaja]ilor [i de aceea ]in s` le mul]umesc", a ]inut s` declare directorul general al APA SERV Valea Jiului, Costel Avram. Gradul de satisfac]ie al clien]ilor prin asigurarea furniz`rii cu ap` potabil` la robinete 24/24 ore a crescut, interven]iile la sistemele de ap` au fost într-un an de cca 1700 în valoare de 992.413,97 lei,

s-au f`cut 1550 de interven]ii la canalizare în valoare de 623.001 lei. Standul de Verific`ri Metrologice are o nou` loca]ie [i a fost realizat` în conformitate cu standardele europene. Conform slayurilor prezentate, se observ` [i o cre[tere a veniturilor din producerea energiei electrice cu 25% fa]` de ultimul an. Energia electric` se produce în cele dou` unit`]i de la Polati[te [i Valea de Pe[ti. În ceea ce prive[te transportul, metoda moderniz`rii prin montarea de GPS-uri, consumul de combustibil urmând s` scad` cu 25% în viitoarea perioad`. În ceea ce prive[te recuperarea crean]elor, s-au întocmit 11.350 soma]ii de plat`, încheindu-se 996 angajamente de plat`. Soldul ceran]elor a sc`zut cu 1.513.024, reprezenentând un procent de 8,2%, gradul de încasare al facturilor crescând cu un procent de 70% fa]` de cel anterior de 54%. Pe parcursul unui an au fost debran[ate de la re]eaua de ap` potabil` 185 sc`ri de bloc, 135 de gospod`rii individuale [i 36 de agen]i economici. În ceea ce prive[te investi]iile la lucr`rile de extindere [i reabilitare re]ele de ap`, pe parcursul unui an acestea s-au ridicat la 270.035,19 lei în municipiul Petro[ani, 10.688 lei în municipiul Lupeni [i 45.801,00 lei în ora[ul Petrila. Sunt prev`zute în continuare lucr`ri de proiectare, construire [i montaj pentru microhidrocentrale de la Brazi [i lucr`ri de modernizare la cea de la Polati[te. Pe viitor, se are

în vedere emiterea de facturi cu coduri de bare [i se are în vedere instalaera unui sistem de preluare a apleurilor de la clien]i, pentru cre[terea rapidit`]ii interven]iilor. S-au înregistrat 19 furturi de capace de canal, 29 furturi de ap`, aceste fapte cauzând un prejudiciul de 278.449 lei. Cererile de executare silit` însumeaz` 1245.140 lei, suma urmând s` fie recuperat` de la debitori. Ceea ce ar trebui s` [tie consumatorii de ap` este faptul c`, în anul în curs pre]ul apei nu va fi înc` modificat, la nivel na]ional, APA SERV situându-se pe locul 32 cu 5,41 mc/ pre]ul apei [i al canaliz`rii. (E.D.)


2

9 august 2013

Au \nceput lucr`rile de modernizare ale Ambulatoriului Spitalului Municipiului Lupeni

100 de ani de pelerinaj marian, la C<mpu lui Neag

Asigurarea unui act medical optim pentru locuitorii municipiului Lupeni reprezint` unul dintre dezideratele actualei administra]ii publice locale. Pentru a-[i pune în practic` acest obiectiv, s-a reu[it atragerea unei finan]`ri nerambursabile de 20 milioane de lei, ce vizeaz` reabilitarea, modernizarea [i dotarea cu echipament medical a Ambulatoriului aferent Spitalului Municipal. Dac` în urm` cu 21 de ani se începea construc]ia noii cl`diri a spitalului, iat` c`, acum prin investi]iile care vor fi f`cute, va cre[te adresabilitatea spitalului, prin acordarea unei asisten]e medicale la un înalt nivel. Se vor executa lucr`ri de reabilitare [i modernizare, prin recompartiment`ri, montarea unui sistem de electricitate propriu prin folosirea de celule fotovoltaice care vor asigura atât independen]a energetic` la nevoie cât [i energie termic`, dotarea cu aparatur` de înalt nivel, etc. Me[terii costructori de la MASA ADRIGELA au reabilitat pân` în prezent podul din sec]ia obstretic` ginecologie prin lucr`ri de termoizola]ie, s-a ref`cut rampa de acces în Ambulatoriu pentru persoanele cu dizabilit`]i [i, în cel mai scurt timp, vor începe lucr`rile la fa]ad`, înlocuirea geamurilor, amenaj`ri exterioare [i interioare, etc. Cele mai importante achizi]ii vor fi tomograful computerizat [i ecografele 3D [i 4D, care vor simplifica metodele de investiga]ii efectuate de medicii speciali[ti în cabinetele de specialitate. În ceea ce prive[te asigurarea personalului medical, la Spitalul Municipal Lupeni au fost angaja]i în ultima perioad` un medic anestezit, un medic chirurg, un ginecolog, un farmacist, un neurolog, etc. Iar trecerea spitalelor sub administrarea consiliilor locale este un lucru benefic de ambele p`r]i. Realizarea acestor proiecte nu ar fi fost posibil` f`r` implicarea direct` a primarului Cornel Resmeri]` [i a echipei sale, pentru viitor fiind deja creionate [i alte obiective pentru dezvoltarea [i modernizarea spitalului, în principal a aripii vechi a spitalului. "Grija fa]` de s`n`tatea popula]iei va reprezenta un obiectiv de o importan]` primordial` în comunitatea noastr`, deoarece s`n`tatea constituie valoarea cea mai de pre] [i componenta indispensabil` devolt`rii [i prosper`rii sociale", a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeri]`. (A.D.)

Pelerinajul marian, care are loc anual la Br`det - Câmpu lui Neag va avea loc duminic` 18 august 2013, începând cu orele 12 00. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de când se organizeaz` aceast` procesiune religioas`, unic` în jude]ul Hunedoara [i în ]ar`. La evenimentul organizat pe pr. protopop de Valea Jiului, Adrian Nagy, sunt a[tepta]i s` participe credincio[i din Valea Jiului, cât [i din ora[ele învecinate, preo]i greco catolici, procesiunea urmând a fi oficiat` de PS Alexandru Mesian Episcop de Lugoj, acolo unde se vor oficia diferite devo]iuni, cântece religioase [i fragmente din Sfântul Rozariu [i consfin]iri la Preasfânta Inim` a lui Isus [i la Inima Neprih`nit` a Mariei. Pelerinajul, care are loc în prima duminic` dup` s`rb`toarea Adormirii Maicii Domnului (15 august) se desf`[oar` într-un cadru natural deosebit, la Br`det, acolo unde exist` o copie identic` a statuii Maicii Domnului de la Lourdes. Aceasta a fost adus` de preotul {tefan Berinde [i so]ia lui Maria în anul 1913 în Valea Jiului deci de aproape un veac, are loc acest pelerinaj. În acela[i loc numit generic "Br`det" din cauza amplas`rii acestuia în jurul unei p`duri de brazi, se g`se[te [i o cruce monumental` ridicat` în anul 1895 de c`tre preotul greco catolic Constantin Stanciu, în memoria eroilor locali c`zu]i în timpul R`boiului de independen]` din 1877-1878. Credincio[ii cre[tini vin s` se roage în toate locurile în care Fecioara Maria este iubit` [i onorat` ca Maica lui Isus, o cale de în]elepciune spiritual` [i credin]` în Dumnezeu pe tot parcursul vie]ii [i istoriei Bisericii [i de aceea, pelerinajul este marian. (E.D.)

,,

Program deplas`ri în Valea Jiului în vederea evalu`rii / reevalu`rii ,, persoanelor cu handicap adul]i [i copii - luna septembrie 2013

Evaluarea [i reevaluarea persoanelor cu handicap, adul]i [i copii, se face, în conformitate cu prevederile legale, de c`tre speciali[tii din cadrul Serviciilor de Evaluare Complex`, formate din medici de specialitate, asistent social, psiholog, psihopedagog, instructor de educa]ie, inspectori de specialitate. Având în vedere solicit`rile persoanelor cu handicap (copii [i adul]i) care au domiciliul în zona V`ii Jiului, speciali[tii Serviciilor de Evaluare Complex` din cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara efectueaz` deplas`ri în aceast` zon` în vederea evalu`rii /reevalu`rii persoanelor cu handicap. Pentru luna septembrie 2013, deplasarea va avea loc dup` cum urmeaz`:

DIRECTOR GENERAL, MONICA GEORGESCU

Anchete:

valeajiului@yahoo.com

Sport - Cultur` Loredana JUGLEA Maria SZABO Liviu P|R}AC (0724-9 915933)

Investiga]ii, monden: Elena DRAGOMIR

Tehnoredactare: Dana MATEI

Publica]ie editat` de ARIVA MEDIA

Director: Andrei VLAD (0723-279956)

Adresa redac]iei: Petro[ani, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 90, et. 2, cam. 5

www.valeajiuluipress.com E-mail: valeajiului@yahoo.com

Telefoanele redac]iei:

Andrei DUMITRU Ella SCHREIBER Angella DUMITRA{CU

2066 - 8767

0723 - 279956; 0720-995509

Tiparul executat la tipografia SC GARAMOND SA


9 august 2013

3

Studen]i pu]ini la Universitatea Petro[ani Mai multe specializ`ri din cadrul Facult`]ilor de la Universitatea Petro[ani au doar câteva locuri ocupate dintr-o grup`, fiind vorba despre locurile bugetate. Reprezentan]ii Universit`]ii Petro[ani spun c` fiecare grup` tre-

buie s` fie format` din minim 20 de studen]i. Mai mult, ace[tia sper` ca dup` sesiunea de toamn` locurile r`mase libere s` fie ocupate. Sesiunea de înscrieri din var` a l`sat la Universitatea Petro[ani grupe întregi neocupate,

iar studen]ii nu s-au înghesuit nici m`car pentru locurile bugetate. A[a se face c` pe mai multe specializ`ri de la Facultatea de Inginerie Mecanic` [i Electric`, dar [i de la Facultatea de Mine sunt programe de studii care au, dup` sesiunea din var`, între 2 [i 10 elevi, iar pentru func]ionarea specializ`rii e nevoie de minim 20 de studen]i. Rectorul Universit`]ii Petro[ani, Aron Poant`, spune c` la acest moment situa]ia e similar` cu cea înregistrat` anul trecut [i c` sper` ca în toamn` locurile s` fie ocupate. "Sunt doi factori care trebuie analiza]i. Primul este dezinteresul de a-[i continua studiile la nivel superior [i al doilea faptul c` mediatizarea nu e cea care trebuie", spune rectorul Aron Poant`. Sursa citat` a precizat c` acolo unde nu vor fi 20 de studen]i, vor avea loc "redistribuiri" în baza op]iunilor candida]ilor. "Ca un program de studiu s` poat` func]iona, are nevoie de minim 20 de studen]i. Cele care nu vor avea le ]inem în conservare pentru anul viitor. Sper c` lucrurile vor sta bine.

Trebuie s` recunosc îns` c` sunt specializ`ri care nu au viabilitate, iar decanii de la facult`]i trebuie s` decid` ce ]in [i ce nu ]in", a mai spus rectorul Aron Poant`. Spre exemplu, la Facultatea de Inginerie Mecanic` [i Electric` la specializarea inginerie mecanic` sunt 5 admi[i, la inginerie electric` 7 [i la inginerie industrial` 10. Nici la Facultatea de Mine lucrurile nu stau mai bine. Aici, la Inginerie Industrial` - Ingineria [i managementul calit`]ii sunt doi admi[i, la Inginerie Civil` - Construc]ii Miniere sunt [apte studen]i, la Ingineria Valorific`rii De[eurilor sunt trei admi[i [i la Inginerie [i Management - Ingineria economiei în construc]ii sunt doar [ase studen]i. Rectorul Universit`]ii Petro[ani, Aron Poant`, spune c` specializ`rile cu denumiri ambigue cum sunt cele de la Inginerie Industrial` - Ingineria [i managementul calit`]ii "nu au mers [i nu vor merge", pentru c` "nu e foarte bine definit rolul lor [i atunci lumea se mai gânde[te" în timp ce cele care sunt bine cotate vor rezista. Un bun exemplu în acest sens este topografia. Univesitatea Petro[ani a scos la concurs, 995 de locuri cu tax`, aici incluzând înv`]`mântul la zi [i ID [i 625 locuri bugetate.(M.M)

Taxa pe supratonaj ar putea intra \n vigoare Consiliul Jude]ean Hunedoara nu a pus înc` în aplicare taxa de circula]ie pe drumurile jude]ene. Vicepre[edintele CJ, Tiberiu Balint, spune c` s-aau respectat pa[ii legali [i c`, probabil aceast` tax` va intra în vigoare din luna septembrie. "Trebuie semnele speciale pentru tonaj, avem avizul de la Poli]ia Rutier`, a fost în dezbatere public`, a[a c` probabil din septembrie va fi aplicat` hot`rârea Consiliului Jude]ean", a spus Tiberiu Balint. Potrivit acestuia, Autoritatea jude]ean` de transport are dou` cântare omologate metrologic, exist` f`cute schi]ele pentru a respecta înclin`rile legale astfel ca opera]ia de cânt`rire s` nu poat` fi contestat`. Autovehiculele care dep`[esc masa maxim` admis` vor suporta consecin]ele. Cei care nu vor pl`ti taxa, vor pl`ti amenzi ce pot ajunge la 5.000 de lei. {oferii care vor circula pe drumurile jude]ene din Hunedoara cu autovehicule care transport` bunuri provenite din exploatarea balastierelor, pentru un autovehicul cu o mas` maxim` admis` pe ax` mai mare de 10 carierelor sau de alte provenien]e [i care au o mas` maxim` admis` pe ax` tone. Taxele speciale de utilizare a drumurilor jude]ene vor fi utilizate penmai mare de 5,5 tone, vor b`ga mâna în buzunar pentru a achita o tax` spe- tru suplimentarea [i asigurarea sursei de finan]are a lucr`rilor necesare pe cial`. Aceasta va fi stabilit` de Consiliul Jude]ean Hunedoara. drumurile jude]ene.(M.M.) Decizia a fost luat` pentru c`, potrivit reprezentan]ilor Consiliului Jude]ean, în ultima perioad`, transportatorii au degra- A \nceput reabilitarea gropilor din drumul spre Straja dat infrastructura din jude]. "Drumurile jude]ene au fost supuse unui asediu al transConsiliul Jude]ean Hunedoara a alocat 200.000 de lei pentru repara]ii la drumul portatorilor din alte jude]e care lucrau pentru construc]ia ce face leg`tura între municipiul Lupeni [i sta]iunea montan` Straja. Vicepre[edintele autostr`zii. Cet`]enii care locuiesc în Br`ni[ca, {oimu[, Uroi, Consiliului Jude]ean Hunedoara, Tiberiu Balint, a declarat, c` lucr`rile de plombare au H`r`u, Rapolt, Romos, Geoagiu, Simeria [i multe alte localit`]i, început, astfel c` drumul va fi practicabil în aceast` toamn` [i în sezonul de iarn`. au avut de suferit, la fel [i drumurile jude]ene, din cauza "Anul acesta facem doar lucr`ri de plombare la drumul ce duce spre Straja astdep`[irilor de greutate admise, respectiv de pân` la 30 de tone, fel încât s` se poat` circula, iar drumul s` fie practicabil [i în sezonul de iarn`", a preadic` aproape dublul masei maxime admise a acelor autovehicule. cizat Tiberiu Balint. Potrivit sursei citate, Consiliul Jude]ean Hunedoara a vrut ca în Am fost nevoi]i s` adopt`m un regulament în care este prev`zut` acest an s` toarne stratul de uzur` pe tronsonul dintre Lupeni [i sta]iunea montan` Straja. [i o tax` pentru cei care dep`[esc greutatea admis` pe ax`, adic` "Ministerul Finan]elor nu ne-a aprobat creditul pe care doream s`-l acces`m, supraîncarc` cu nesim]ire ma[inile. Drumurile jude]ene nu sunt de[i licita]ia era deja f`cut`, astfel c` startul de uzur` va fi turnat doar anul viitor", a mai f`cute s` reziste la o asemenea înc`rc`tur`", spunea Tiberiu Balint. spus Tiberiu Balint. Vicepre[edintele CJ precizeaz` c` în urma lucr`rilor de repara]ii, vor Taxele speciale de utilizare a drumurilor publice jude]ene fi plombate gropile care s-au creat în tronsonul ce duce spre Straja, astfel încât turi[tii sunt stabilite în func]ie de masa maxim` admis` pe ax`, pentru care vin la munte s` poat` rula în condi]ii decente. autovehiculele destinate transportului de m`rfuri divizibile. Drumul spre Straja a fost asfaltat în urm` cu vreo cinci ani, tot de Consiliul Acestea pot fi achitate de transportatorii con[tien]i c` vor dep`[i frecvent masa maxim` admis` pe ax`, pe o durat` de 15 Jude]ean Hunedoara. Investi]ia a fost undeva la 4 milioane de euro, dar forul jude]ean nu a mai dispus [i de banii pentru stratul de uzur`, astfel c` în timp asfaltul s-a mâncat, iar zile, o lun`, 3 luni, 6 luni sau chiar un an. Valoarea taxei poate ajunge pân` la 40.000 de lei pe un an gropile [i-au f`cut loc pe drumul ce duce spre munte.(M.M.)


4

9 august 2013

Bustul lui T`t`r`scu a fost vandalizat La nici dou` s`ptamâni de la dezvelirea bustului unuia dintre frunta[ii liberali români, Gheorghe T`r`r`scu, ni[te" intelectuali" certa]i cu istoria [i cultura au vandalizat acest bust ridicat de liberalii hunedoreni [i de omul de afaceri Emil P`r`u. Dovad` sunt fotografiile ata[ate. Unul dintre bra]e a fost h`cuit cu barda, iar nasul a fost ciuntit ca în vechile execu]ii din Evul Mediu. Gestul iresponsabil, f`cut de cei care dau dovad` de lips` de bun sim] [i respect fa]` de cei care au f`urit România, s-a petrecut la finele s`pt`mânii trecute, exact în perioada în care, mai marele edil al ora[ului Uricani s-a întors de pe meleaguri str`ine din ]`rile calde. {i cum nimic nu mi[c` în urbea cu cea mai mare întindere din ]ar` f`r` [tirea lui, gurile rele spun c` s-a r`zbunat prin intermediul vasalilor lui, c` nu [i-a reg`sit [i el numele inscrip]ionat pe placa de marmur` de pe soclul bustului. Pentru c`, pân` în prezent, cam pe toate pl`cile comemorative [i-a înscustat numele "cu litere de aur" pentru posteritate. Dar românul [tie un proverb... al` cu numele ... pe toate.. gardurile... Cum în Uricani nimic nu se întâmpl` f`r` [tirea primarului, se pare c`, ceea ce s-a petrecut la Uricani, este pic`tura care va umple paharul în cadrul alian]ei USL, care scâr]ie în vestul V`ii Jiului [i care risc` s` se destrame din cauza gesturilor iresponsabile pe care le face edilul ora[ului Uricani. Bustul lui Gheorghe T`t`r`scu va fi ref`cut, iar ac]iunile de intimidare prin s`vâr[irea acestor acte de vandalism nu îi vor impresiona pe liberalii uric`neni, care sunt acum [i mai hot`râ]i în a organiza [i

alte ac]iuni în favoarea comunit`]ii locale [i a V`ii Jiului. Bustul a fost dezvelit de ziua Sfântului Ilie, atunci când se organizeaz` [i Nedeia de pe Muntele Tuli[a, la eveniment participând liberalii de frunte ai jude]ului Hunedoara, pre[edintele CJ Mircea Ioan Molo], primari [i viceprimari din jude], consilieri jude]eni [i locali, directori de institu]ii [i mul]i simpatizan]i liberali. Angella DUMITRA{CU

Uricaniul se preg`te[te de paranghelie De când în fruntea ora[ului se afl` tademul celor doi "B"( n.r. Buh`escuBraia), în afara plant`rii unor straturi de flori [i lucr`ri de peticire a unor str`zi, mai nimic nu prea s-a mai f`cut în ora[ul cu cea mai mare întindere din ]ar`. Haitele de maidanezi, care mai aveau pu]in [i rupeau turul pantalonilor primului edil al ora[ului, fac zile grele locatarilor în zonele unde ace[tia s-au aciuiat [i unde exist` containere. Popula]ia canin`, ce concureaz` la Uricani pe metru p`trat cu cea uman`, se preg`te[te acum intens pentru competi]iile din cadrul zilelor ora[ului, la "ruptul hainelor [i plaselor cu mâncare", "urlete nocture", [i " scene pornografice canine" la care asist` atât popula]ia adult`, cât [i copiii. Premierea acestora de c`tre autorit`]ilor locale, presemne, se va face într-un mod inedit, poate... câte un cârnat pentru fiecare... cu reac]ii adverse. Pe lâng` ace[tia mai vezi [i oameni am`râ]i care cotrob`iesc prin resturile aruncate, în c`utare de mâncare, haine [i mai nou dup` peturi, care sunt duse la centrele de colectare, ceea ce denota nivelul de trai sc`zut al popula]iei uric`nene. "Ce s` facem maic`, tr`im fiecare cum putem, eu doar din pensia de urma[ a so]ului meu, copii nu am [i trebuie s`-mi achit datoriile. Al]ii au poate venituri din alt` parte. Nu mai sunt în putere s` merg în p`dure dup` fructe [i nici s` muncesc cu ziua pe la oameni. A[ fi dorit s` avem [i noi o cantin` social`, ca în alte ora[e, s` aib` cineva grij` de noi. Spunea primarul nostru c` vom avea azil la Uricani unde s` ne petrecem b`trâne]ile. Unde este maic`, nu s-a mai f`cut nimic, ne ducem la urgen]a aia s` ne trat`m, dar ne trimit la alte spitale, iar bani de medicamente nu prea avem. Ne trat`m cu leacuri numai de noi [tiute, din plante. A min]it lumea c` va face [i va drege [i-a adunat în jurul lui oameni de aceia[i teap` cu a lui", a ]inut s` declare I.M. o cre[tin` din Tarhat, pe care am g`sit-o la biseric`, ca s` capete de poman`. "De când este la prim`rie nu ne-a întrebat niciodat` cu ce probleme ne confrunt`m. Ce a mai f`cut de un an de zile în ora[ul nostru? Nimic. A b`gat vrajb` între momârlani, ca s` ne dezbine [i s`-i mearg` doar lui bine. A dat ajutoare de urgen]` numai la cine a vrut", au ]inut s` declare mai mul]i locuitori, care sunt din ce în ce mai nemul]umi]i de activitatea primarului [i a subordona]ilor acestuia. Dat fiind faptul c` se apropie un eveniment de anvergur`, oamenii trebuie s` fac` ce zice primarul [i s` înghit` timp de trei zile circul [i petrecerile f`cute pe bani publici, unde cu siguran]` se vor da în stamb`, ale[ii locali [i slugoii acestora. {i pentru c` mai este pu]in pân` când vor debuta zilele ora[ului, pân` în prezent s-au organizat competi]iile sportive: campionat de fotbal, [ah, tenis de mas`, table, unde, din nefericire s-au petrecut [i unele incidente nepl`cute [i periculoase. La

un recent meci de fotbal, deci la un eveniment public, un copil a fost izbit de minge [i trântit jos de la o în`l]ime considerabil`. Copilul de 12 ani (OTVOS CSABA) s-a accidentat [i a fost dus în stare de incon[tien]` la spital, unde a fost ]inut sub supraveghere de cadrele medicale. Chiar dac` competi]iile sportive au fost organizate de Prim`ria Uricani, nimeni nu a fost tras la r`spundere, pentru c`, în ziua când s-a petrecut incidentul nefericit, soldat cu un TCC (n.r. traumatism cranio cerebral), nu s-au "g`sit organizatorii competi]iei", cercet`rile sistându-se, pe motiv c` totul a fost un accident nefericit, f`r` urm`ri grave. Doar în cazul în care, lovitura la cap va avea urm`ri în timp, familia poate depune plângere penal` împotriva faptuitorului [i Prim`riei Uricani, fiind cea care a organizat de drept competi]ia sportiv`. În acea zi nefast` pentru familia OTVOS (20 iulie) edilii ora[ului se aflau în concediu [i s-a procedat în a[a fel încât, cazul s` fie închis, pentru a nu se isca un nou scandal mediatic. Mul]i dintre uric`neni au început deja s` reflecteze, dac` aruncarea banilor publici (n.r. 100.000 lei) este benefic` comunit`]ii, mai ales c`, de organizarea zilelor ora[ului se ocup` un cunoscut impresar artistic, care organizeaz` astfel de evenimente [i în alte localit`]i din ]ar`, care nu aloc` niciun ban din bugetul local, toat` cheltuiala privind buna desf`[urare a evenimentelor fiind obliga]ia impresarului, care este sponsorizat de agen]ii economici, persoanele fizice autorizate [i de cei care de]in autoriza]ii de comercializare produse în târguri [i oboare. (A.D.)


9 august 2013

5

Bulg`rele brun-ro[cat din presa V`ii Jiului Drepptul la libbertatea cuvântului/de exppresie, ca [i libbertatea presei ca un cooroolar al acestui dreppt, repprezzint` valoori fundamentale ale demoocra]iei pluraliste mooderne. F`r` ele nu ar putea fi imagginate multe dintre proogresele realizzate în lumea coontempporan`. Dac` aceste dreppturi au foost cu greu doobândite în dificilul prooces al na[terii demoocra]iei, ele sunt în prezzent exercitate abbuzziv în foorme subbtile de c`tre cea care este una dintre princippalele loor beneficiare [i ar trebbui s` fie una dintre princippalele loor app`r`tooare: mass-m media. Din p`cate, massmedia este populat` cu tot felul de indivizi, unii dintre ei cu grave caren]e \n educa]ie sau chiar cu afec]iuni psihice. Referindu-ne strict la Valea Jiului, nu putem trece cu vederea manifest`rile paranoice ale unui ziarist - mare moralist, poreclit "bulg`rele brun-ro[cat" dup` urmele dinamice de aceast` culoare pe care le las` pe oriunde trece, \nso]ite [i de un miros specific asociat acestei culori. Periodic, individul arunc` [op<rle gen "ei [tiu c` noi [tim, dar din deontologie profesional` nu d`m pe goarn`, dar ei s` ia aminte [i s` fac` cum zicem noi". Prin aceasta, individul urm`re[te un dublu scop, primul fiind acela de a atrage aten]ia celor viza]i c` de]ine informa]ii care, dac` ar fi publicate le-ar provoca mari nepl`ceri, cel de-al doilea scop urm`rit fiind acela de a se victimiza, de a ap`rea \n fa]a cititorilor ca un lupt`tor pentru adev`r care dep`[e[te orice obstacol pentru a aduce \n aten]ia opiniei publice faptele reprobabile ale unor "angaja]i ai statului". Exemplul concret este articolul intitulat "Statul poli]ienesc tr`ie[te [i prosper`, publicat \n ZVJ din 19.10.2012. Se promit grave r`zbun`ri \mpotriva cotidianului nostru pentru relat`rile referitoare la dosarul poli]istului Sucil`” publicat \n ZVJ din 19.10.2012, \n care bulg`rele brun-ro[cat face dezv`luiri senza]ionale despre motivul pentru care este prigonit de oficialit`]i. Acesta ar fi faptul c` "\n posesia mea se afl` imagini video cu un angajat al Statului Rom<n care s-a prezentat b`ut la cercetarea la locul faptei ..... informa]ii pe care nu le-am f`cut [i nu le voi face publice................". Asta zice bulg`rele brun-ro[cat \n ziarul pe care \l patroneaz`, pentru ca cel vizat s` se simt` [i s` mar[eze la [antaj. |n fa]a organului de cercetare penal`, bulg`rele brun-ro[cat zice cu totul altceva [i anume, "nu m` aflu \n posesia vreunui material compromi]`tor.......". Aceasta denot` c` individul are unele probleme la t`rt`cu]`, o afec]iune denumit` mania persecu]iei, fiind descris` \n tratatele de specialitate ca "o stare patologic` manifestat` prin ideea fix` a cuiva c` este

persecutat de toat` lumea. Uneori, mania persecu]iei este înso]it` de un delir de grandoare, bolnavul considerând c` este persecutat deoarece, având calit`]i deosebite, stârne[te invidia du[manilor s`i, care caut` din aceste motive s`-l distrug` fizic sau moral. În anumite cazuri, bolnavul se ap`r` de persecu]iile imaginare revendicând drepturi care consider` i-au fost uzurpate, f`când demersuri la organele în drept [i chiar comite acte de violen]` asupra du[manilor închipui]i, din persecuta]i imaginari devenind persecutori reali".

“Mania persecu]iei poate fi indus` [i de utilizarea de droguri, chiar [i droguri a[a-zis "u[oare", precum cânepa indian` (cannabis)... Asemenea indivizi cu capul plin de alcool sau, poate c<nep` indian`, viruseaz` presa rom<neasc`, de la nivel na]ional p<n` la cel local, f`r` ca cineva s` ia atitudine [i s`-i trimit` s` se trateze, permi]<ndu-le s` m<njeasc` \n continuare presa [i societatea cu "urme dinamice impregnate cu substan]e de culoare brun-ro[cat`". Dar, probabil, undeva se ]ese materialul rezistent pentru un costum f`r` m<neci pe m`sura acestui individ care arat` [i se comport` exact ca o gr`m`joar` de culoare brun-ro[cat`.

Alin Simota [i Cristian Litera r`m<n \n arest preventiv Cinci dintre cappii grupp`rii infrac]ioonale Litera-S Simoota r`mân în arest preventiv, printre ace[tia num`rându-sse [i petroo[`neanul Alin Simoota [i foostul bodygguard al acestuia, Cristian Litera. Arestul preventiv a foost men]inut atât de Curtea de Appel Albba Iulia cât [i de Înalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie. Cei cinci sunt cerceta]i în stare de arest preventiv, fiind acuzza]i de proocuroorii DIICOT T c` au f`cut parte dintr-oo gruppare sppecializzat` în coomiterea de [antaje asuppra unoor oameni de afaceri loocali, c`m`t`rie [i în[el`ciune. Grupparea ac]ioona în princippal pe razza jude]ului Hunedooara. Astfel, vor fi cerceta]i în continuare în stare de arest preventiv Alin Simota, Cristian Litera, Mircea Mih`i]` Varodi, Petru Ioan Moldovan [i Ioan Muntean Florin. La începutul lunii iulie, fosta so]ie a lui Alin Simota, devenit` între timp so]ia lui Cristi Litera, a fost eliberat` din arestul preventiv printr-o decizie a Înaltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie. Tot atunci au fost elibera]i [i Mihai Eminovici Ciobanu [i Florin Voicu Miclu]a. Gruparea Litera-Simota a fost destructurat` pe etape. În luna mai, procurorii DIICOT au reu[it s` conving` instan]a de judecat` s` aresteze

preventiv mai multe persoane printre care [i Crsitian Litera. În iunie a venit rândul lui Alin Simota [i a altor hunedoreni, capetele de acuzare fiind acelea[i. Pe rând, Litera [i Simota au fost considera]i, de DIICOT, lideri ai unei grup`ri infrac]ionale specializat` în infrac]iuni cu violen]`, [antaj, c`m`t`rie [i în[el`ciune. Simota [i Litera î[i disput` calitatea de lideri ai grup`rii. Omul de afaceri petro[`nean [i consilier local din partea PNL, Alin Simota, este considerat de procurorii DIICOT liderul unei grup`ri infrac]ionale deosebit de violent`, specializat` în [antaj, c`m`t`rie [i în[el`ciune ce a activat în perioada 2007-începutul anului 2011, iar procurorii DIICOT spuneau luna trecut` c` Simota era cel care trasa ordinele, iar Litera executa. Printre victimele lui Simota se num`r` [i fostul consilier PDL de la Petro[ani, Paul Gherasim, cel care a fost b`tut cu bestialitate la finele anului 2008. Litera este [i el considerat liderul unei grup`ri infrac]ionale, acesta fiind arestat cu aproximativ o lun` înaintea lui Alin Simota, pentru infrac]iuni de c`m`t`rie, [antaj, în[el`ciune cu concesin]e deosebit de grave [i trafic de persoane comise în cursul anului 2011. Procurorii au extins urm`rirea penal` pentru Simota [i alte persoane ulterior arest`rii so]ilor Litera. Competen]a Cur]ii de Apel Alba Iulia de a solu]iona cererea DIICOT a fost atras` de faptul c` printre persoanele fa]` de care se fac cercet`ri în acest caz se afl` [i un ofi]er de poli]ie judiciar` din Hunedoara.((M.M.)


CYAN MAGENTA YELLOW BLACK

6

9 august 2013

Trei zile de spectacole de Ziua Minerului, la Lupeni

Au devenit deja o tradi]ie, spectacolele organizate de administra]ia public` local` a municipiului Lupeni dedicate s`rb`toririi Zilei Minerului. În cele trei zile de s`rb`toare au partic-

reliefat faptul c` în municipiul Lupeni exist` talente deosebite care se preocup` permanent în conservarea [i promovarea tradi]iilor locale. Capul de afi[ al serii a fost îndr`gitul solist de muzic` popular` Luke, care a oferit un recital de excep]ie [i care a spus public c` "este deosebit de încântat s` cânte pentru minerii din Valea Jiului". Tinerii s-au dis-

ipat mii de cet`]eni din Valea Jiului, veni]i pentru a vedea live interpre]ii [i forma]iile invitate, de a asculta muzic` bun`, oferit` de trupe de top [i de soli[ti a c`ror faim` au dep`[it grani]ele ]`rii. Cele trei zile de spectacole, realizate f`r` a implica nici un ban din visteria local` [i-au atins scopul, demonstrând înc` odat` c` la Lupeni se pune accent pe calitate [i nu pe cantitate. De-a lungul celor trei zile s-au promovat intens arti[tii [i forma]iile locale care au prezentat programe inedite, ce au

trat pe muzica lui NEK, ANEE, MORRIS [i OUTFFIT. Au mai evoluat Ansambul {oimu[ana, Norica Ha]egan, petrileanul Ionu] Stroica [i Mile Povan, cel care a ]inut în mod expres s` transmit` un c`lduros "La mul]i ani tuturor

minerilor din Valea Jiului". În fiecare sear`, Parcul B`rb`teni din municipiul Lupeni a fost neînc`p`tor. Potrivit autorit`]ilor locale din municipiul Lupeni, care au vegheat la asigurarea lini[tii [i ordinii publice în aceasta perioad`, în cele trei zile la spectacolele organizate au participat zilnic peste de 5000 de persoane, care s-au delectat [i cu produse tradi]ionale: mici, bere, dulciuri, cozonac secuiesc [i [i-au încercat capacit`]ile fizice în aparatele aduse special de sponsorul evenimentului: bodyjumping, ciocane, tiribombe, ma[inute pentru copii, etc. Întreg evenimentul, ce s-a desf`[urat la finele s`pt`mânii trecute, s-a bucurat de un real succes, iar reprezentan]ii administra]iei publice locale fiind pe deplin satif`cu]i c` au putut oferi concet`]enilor lor, de Ziua Minerului, respectul fa]` de aceast` nobil` meserie [i de comunitate [i subliniem înc` odat` c` nimic nu a fost f`cut pe banii publici, ci printr-un parteneriat public privat, organizatorul suportând toate cheltuielile privind plata onorariilor arti[tilor [i tuturor celor care au fost implica]i în eveniment. Elena DRAGOMIR

Depuneri de coroane la statuia minerului "Minerii trebuie s` fie trata]i la fel, cu aceea[i onoare [i acela[i respect" Ziua Minerului a fost marcat` la Petro[ani de administra]ia local` printr-un ceremonial de depuneri de coroane care, la fel ca în fiecare an, sa desf`[urat la statuia minerului din parcul Carol Schreter. Aici, cei prezen]i au adus un omagiu minerilor care, de-a lungul timpului, [i-au pierdut via]a pe altarul c`rbunelului, luptând pentru o via]` mai bun` pentru cei dragi lor. Reprezentan]i ai administra]iei locale [i cele jude]ene, dar [i ai Guvernului în teritoriu au venit la Petro[ani pentru a omagia minerul. Primarul municipiului Petro[ani, Tiberiu Iacob-Ridzi, a precizat în fa]a celor prezen]i în Parcul Carol Schreter c` "minerii sunt temerari, muncesc cu grij` [i înfrunt` cu demnitate necazurile". "La fiecare început de august, "Ziua Minerului" reprezint` un eveniment cu profunde semnifica]ii în via]a tuturor oamenilor care tr`iesc [i muncesc în municipiul Petro[ani [i în Valea Jiului. Aceast` s`rb`toare, intrat` în tradi]ia V`ii Jiului, ne ofer` ocazia s`-i cinstim, cum se cuvine, pe cei care muncesc în subteran, pentru a smulge p`mântului bog`]ii de lumin` [i c`ldur`. Minerii sunt oameni integri, cu sim]ul realit`]ii. În ciuda condi]iilor grele [i periculoase în care î[i desf`[oar` activitatea, ei sunt temerari, muncesc cu grij` [i înfrunt` cu demnitate necazurile. De-a lungul vremurilor - mai bune sau mai grele - cei care au avut [i au aceast` meserie s-au mândrit cu ea, pentru c` nu oricine î[i risc` în fiecare zi via]a, odat` cu intrarea la sute de metri sub p`mânt. A[a cum se spune [i în "Imnul Minerilor", la munc` oamenii ace[tia nu pot privi albastrul cerului [i nici str`lucirea stelelor", a spus primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Potrivit edilului municipiului Petro[ani,

de[i în ultimii ani mineritul a trecut prin transform`ri [i restructur`ri de amploare, "atâta timp cât va exista Valea Jiului pe aceste locuri, vor exista mineri [i minerit". Vicepre[edintele Consiliului Jude]ean Hunedoara, Tiberiu Balint, condamn` împ`r]irea minerilor pe criteriu de viabilitate [i încerc`rile repetate de învr`jbire a acestora. "E o zi deosebit`, chiar dac` num`rul minerilor este ceva mai mic, ei reprezint` aceea[i for]` în jude]ul Hunedoara. [i eu provin dintr-o familie de mineri. Bunicii mei au fost mineri la Ghelari [i [tiu ce înseamn` aceast` zbatere a lor, mai mult, a[ vrea s` transmit un mesaj: niciun Guvern nu ar trebui s` î[i permit` s` îi împart` pe mineri în dou` categorii, mineri viabili, mineri neviabili [i s`-i învr`jbeasc` unii împotriva celorlal]i. Ei trebuie s` fie trata]i la fel, cu acela[i respect [i cu aceea[i onoare", a declarat la Petro[ani, vicepre[edintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint. În Valea Jiului, Ziua Minerului este marcat` în fiecare an pe data de 6 august.(M.M.)


CYAN MAGENTA YELLOW BLACK

7 Ziua Minerului, comemorat` la Lupeni 9 august 2013

Autoorit`]ile loocale din Luppeni au [tiut [i anul acesta s` orgganizzezze ampple manifest`ri dedicate Zilei Minerului. Aceast` zi, va r`mâne marcat` în istoorie ca fiind cea mai vioolent` [i mai traggic` manifestare de prootest din istooria muncitoorimii roomâne[ti [i euroopene, glooan]ele secerând vie]ile a zeci de mineri, care s-aau r`zzvr`tit împpotriva reggimului asuppritoor. |n municipiul Lupeni, în curtea fostei Uzine Electrice din cadrul E.M. Lupeni unde, sirena a reamintit momentul în care, în 1929 a început greva general` [i a început m`celul asupra minerilor. Evenimentele declan[ate s-au încheiat sângeros, deoarece 22 de mineri au murit prin împu[care, opt persoane au r`mas invalide pe via]`, iar din cei 3000 de protestatari, 44 de mineri au fost condamna]i la ani grei de închisoare, plata unor amenzi [i retragerea unor drepturi civile. Datorit` mi[c`rilor sindicale de la Lupeni, minerii au încercat s` ob]in` unele avantaje pentru clasa muncitoare, mi[c`rile sociale fiind soldate cu unele îmbun`t`]iri [i corec]ii din partea conducerilor vremii. Fanfara local` a intonat încontinuu Imnului Minerilor [i pe acest fond muzical au depus coroane delega]ia conducerii “Este o zi foarte important` în istoria jude]ului Hunedoara [i este obliga]ia noastr`, a oficialit`]ilor, s` particip`m la astfel de evenimente. Este o s`rb`toare a minerilor din Valea Jiului chiar dac` sunt mai pu]ini ca în al]i ani, îns`, nu cred c` niciun guvern nu ar trebui s` împart` mineritul în dou`, în viabil [i neviabil, s`-i scindeze [i s`-i pun` pe unii împotriva celorlal]i. Minerii trebuie s` r`mân` uni]i [i principalul scop al Complexului Energetic este de unificare a celor dou` entit`]i din Valea Jiului”, a ]inut s` declare vicepre[edintele Consiliului Jude]ean, Tiberiu Balint. “Ziua de ast`zi este un omagiu adus tuturor celor care au c`zut în misc`rile sociale [i evenimentele de munc`, s`n`tate [i La mul]i ani angaja]ilor actuali [i tot binele din lume”, a ]inut s` transmit` [i directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara, Nicolae Dr`goi. “Am s`rb`torit ast`zi cea de-a 62 a edi]ie a Zilei Minerului la Lupeni [i este o zi deosebit` pentru localitatea noastr`, pentru ceea ce reprezint` aceast` zi. Au fost momente deosebite pentru to]i participan]ii la evenimentele dedicate Zilei E.M. Lupeni, a Complexului Energetic Hunedoara în fruntea c`reia s-au aflat directorii Nicolae Dr`goi [i Dorel Vi[an, reprezentan]ii sindicatelor miniere din Valea Jiului [i Blocului Na]ional Sindical, delega]ia Prim`riei municipiului Lupeni în fruntea c`rora s-a aflat primarul Cornel Resmeri]`, city managerul Gabriel Lungu, directori [i func]ionari publici, Camera Deputa]ilor prin deputatul Cristian Resmeri]`, Consiliul Jude]ean prin vicepre[edintele Tiberiu Balint [i consilierii jude]eni Marin Coltescu, Nicolae Iv`nu[, Institu]ia Prefectului jude]ului Hunedoara prin prefectul Sorin Vasilescu, Consiliul local Lupeni, COMEXIM Lupeni, INSEMEX Petro[ani, PSD Lupeni, PNL Lupeni- Hunedoara, Alian]a USL Hunedoara, E.M. Uricani, PDL Lupeni, PPDD, UDMR Lupeni [i reprezentan]ii Jandarmeriei [i Poli]iei Române, etc. {i la Statuia Minerului, realizat` de sculptorul Ion Irimescu scenariul s-a repetat întocmai ca în incinta minei, cet`]enii municipiului Lupeni fiind spectatorii acestui eveniment unic care are loc an de an în Valea Jiului, de Ziua Minerului.

Minerului, pline de semnifica]ie [i înc`rc`tur` pentru to]i cei care sunt al`turi de mineri [i reprezint` totodat` [i o recunoa[tere a jertfelor eroilor mineri c`zu]i în grevele din 1929 [i 1977. Prin sacrificiul minerilor în cele dou` greve din 1929 [i 1977 s-au scris lec]ii de istorie a românilor, fiind primele baricade de lupt` proletar` din lume, prima mi[care revolu]ionar` din Europa în anii crizei din 1929 [i prima împotriva sistemului comunist totalitarist. Municipiul Lupeni [i Valea Jiului nu poate exista f`r` mineri [i minerit [i acum la ceas de s`rb`toare, le spunem tuturor , La mul]i ani [i Noroc Bun”, a concluzionat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeri]`. (E.D.)


8

9 august 2013

Elevii petro[eneanului Alin Panaite,

Se bat pe t`r<mul lui Vlad }epe[

Cea de-a cincea edi]ie a conceptului Superkombat New Heroes va fi organizat` în premier` în România, pe 30 august la Târgovi[te, dup` ce în primele [ase luni ale anului, promo]ia româneasc` a produs evenimente similare în Croa]ia, Brazilia, Austria [i Emiratele Arabe Unite. Printre sportivii care vor lupta în ora[ul dâmbovi]ean, fost` capital` a }`rii Române[ti în vremea lui Vlad }epe[, se num`r` [i deja consacra]ii Ionu] "Pitbull" Atodiresei, Bogdan Stoica [i Andrei Stoica. E pentru prima oar` când conceptul inventat de Eduard Irimia la începutul anului pentru a descoperi noi eroi pe întreg mapamondul va fi implementat [i în România, urmând ca la evenimentul de la Târgovi[te s` fie prezent un num`r record de lupt`tori autohtoni din noua genera]ie, nu mai pu]in de 9. "Va fi prima gal` de acest gen care va avea loc în ]ara noastr` dup` ce, din ianuarie, atunci când am lansat conceptul New Heroes, am c`utat eroi pe trei continente. Sper ca m`car unul dintre cei care vor lupta pe 30 august la Târgovi[te s` calce pe urmele lui Moro[anu, Iftimoaie sau Atodiresei. Fra]ii Stoica [i Benny Adegbuyi au fost descoperi]i la gale de selec]ie [i acum au ajuns s` fie aprecia]i

la nivel mondial, a[a c` oricând poate r`s`ri un nou viitor campion. O parte dintre înving`torii de la Târgovi[te vor fi invita]i s` lupte pe viitor în circuitul World Grand Prix", a declarat pre[edintele Superkombat, Eduard Irimia. În cadrul galei Superkombat New Heroes, care va fi transmis` la nivel interna]ional, iar în România de Pro TV [i Sport.ro, sunt anun]a]i pe card sportivi tineri precum Claudiu B`doi, Cristian Milea, Amansio Paraschiv, Daniel Laz`r, Flavius Boiciuc, D`nu] Hurduc, Ciprian {chiopu, {tefan Szomoru, dar [i dâmbovi]enii Cristian Ristea [i C`t`lin Sacagiu. Programul meciurilor urmeaz` s` fie anun]at în cursul s`pt`mânii viitoare. Organizat în parteneriat cu Consiliul Local al municipiului Târgovi[te [i Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, evenimentul sportiv de la Sala Polivalent` din Târgovi[te va fi folosit [i pentru a promova destina]ia turistic` Târgovi[te, fosta capital` a }`rii Române[ti [i re[edin]a domnitorului Vlad }epe[, cel mai popular

Florentina Marincu, dubl` campioan` balcanic` Atleta Florentina Marincu (CS Cetate Deva), dubl` campioan` mondial` de cade]i anul acesta, a cucerit medaliile de aur [i titlurile de campioan` balcanic` la triplusalt (13,81 m record personal), [i la lungime (6,43 m), la Campionatele Balcanice de atletism rezervate juniorilor 2, competi]ie ce s-a desf`[urat la Edirne (Turcia). Sportivii români au ob]inut nou` medalii de aur, [ase de argint [i nou` de bronz, reprezentan]ii României impunându-se atât la feminin, cu 148 puncte (Turcia - 131 puncte [i Grecia - 125 puncte), cât [i la masculin, cu 147,5 puncte (Grecia 133 puncte [i Turcia - 130 puncte).(L.J.)

Maraton \n Retezat Spre finalul lunii august, mai exact pe data de 24, va avea loc o competi]ie inedit` care se va derula în Retezat [i care adun` iubitorii de maraton montan. "Iorgovanu Night Run" este un concurs derulat în miez de noapte, iar startul este programat în 24 august 2013, începând cu ora 22.00. Participan]ii vor trece în alergare prin mai multe check point-uri. Fiecare dintre punctele de control va fi luminat cu f`clii, astfel încât concuren]ii s` poat` vedea traseul cât mai u[or. Startul se va da în zona Câmpu[el, Uricani, dup` care vor urma punctele de reper Scocul Scorota Seac`, Stâna Scorota, Culmea Dr`g[anu, Vârful Albele [i cea mai înalt` por]iune, Vârful Piatra Iorgovanului, de 2.015 de metri. Prin organizarea acestui concurs se urm`re[te promovarea zonei turistice din vestul V`ii Jiului [i a Retezatului Mic, în special. (L.J.)

conduc`tor medieval de pe teritoriul României datorit` faptului c` a stat la baza personajului legendar Dracula. "Îmi place mult istoria [i m` bucur c` vom avea ocazia s` lupt`m într-un loc de tradi]ie înc`rcat de legende. Vom fi precum generalii lui Vlad }epe[ în ring, f`r` mil` pentru adversari", a declarat veteranul Ionu] Atodiresei, preg`tit de Alin Panaite. Loreda ana a JUGLEA

Aninoasa scoate campioni pe band` rulant` Dou` titluri na]ionale la Campionatul de la Ia[i. "Alte dou` titluri ne-au fost furate", spune antrenorul Gigi Pu[c` Arca[ii de la Minerul Aninoasa SCM Deva au participat la Campionatul

Na]ional de tir cu arcul pentru copii [i cade]i, întrecere ce a avut loc la Ia[i [i unde au luat parte cei mai buni sportivi din ]ar` la acest nivel. Ai no[tri preg`ti]i de Gigi Pu[c` au venit cu un sac plin cu medalii. Sebastian Trestian a devenit campion

na]ional la cade]i, iar Edurad Miklo[ [i Diana Toma au câ[tigat titlul na]ional, la echipe mixt. De asemenea Eduard Miklo[ a câ[tigat [i medalia de argint la copii, iar Diana Toma medalia de argint la copile. Antrenorul Gigi Pu[c` s-a ar`tat dezam`git de faptul c` elevii s`i au pierdut alte dou` titluri na]ionale din lips` de fair play. "Cei de la R`d`u]i s-au retras din competi]ie pentru c` le era ciud` c` devenim campioni na]ionali [i nu am mai avut cu cine concura. Pot spune c` din acest motiv sunt doar aproximativ mul]umit", a spus Gigi Pu[c`. Regal la Aninoasa Sâmb`t` [i duminic` la baza Anena din Aninoasa vor avea loc dou` competi]ii importante la care vor participa peste 10 cluburi din ]ar` cu cei mai buni sportivi. Astfel "Cupa Minerul" [i Cupa României va atrage un num`r record de participare [i va fi un adev`rat spectacol. "Va veni mai mult` lume ca niciodat`", a declarat antrenorul Viorel H`bian. Loredana JUGLEA

Se am<n` startul \n Liga a III-a Cu toate era a[teptat ca zilele acestea s` se stabileasc` programul noului sezon, oficialii forului de la Bucure[ti n-au luat nicio decizie în privin]a echipelor care vor lua startul în noile campionate ale Ligii a II-a [i a III-a. Federalii au decis ca ]intarul s` fie anulat pentru 14 august, dup` Comitetul Executiv, astfel c` în timpul r`mas pân` atunci echipele au primit timp s`-[i rezolve problemele [i s` anun]e dac` pot sau nu continua în campionat. Astfel, Liga a II-a va fi alc`tuit` în acest sezon din dou` serii a câte 14 echipe, în timp ce viitorul sezon va fi redus la câte 12 echipe în fiecare serie, îns` se va introduce sistemul playoff / play-out. La nivelul Ligii a III-a, noul campionat va începe cu câte 12 echipe în fiecare serie din cele 6 actuale, îns` va fi introdus sistemul play-off / play-out. În aceste condi]ii, cel mai probabil, FC Hunedoara va fi repartizat` într-o serie din care vor mai face parte echipe din Timi[, Arad, Bihor, Alba [i, posibil, Gorj, lucrurile fiind îns` extrem de neclare la acest moment. 30 august este data vehiculat` pentru începerea noului sezon din Liga a III-a.(L.J.)


,,

9 august 2013

P<n` aici Dumnezeu ne-a ajutat

9 ,,

“Dumnezeu ne d` puterea de a realiza lucrurile a[a cu le dorim, pâine, ap`, aerul, pe care îl respir`m. Dumnezeu s` binecuvânteze întâlnirea noastr` de ast`zi, aceast` adunare [i dorim ca Dumnezeu, prin Duhul Sfânt s` lucreze asupra noastr`, s` ne aduc` gânduri de bucurie, de pace, de speran]` [i de ce nu, de mântuire, de via]` ve[nic`, pentru c` Isus Cristos de aceea a venit în lumea aceasta, s` caute [i s` mântuiasc`. {i dac` aici se g`sesc suflete pierdute, Dumnezeu le [tie, s`-i mântuiasc` [i s` ne binecuvânteze pe to]i” Gheorghe Mesaros. În data de 4 august 2013, Biserica Penticostal` din Lupeni a aniversat 20 de ani de la punerea pietrei de temelie a noului l`ca[ de cult "MARANATA". Anii nu sunt mul]i în compara]ie cu num`rul de ani a altor biserici, mi[carea penticostal` începând în România la finele anului 1922. De-a lungul trecerii anilor, s-au întâmplat multe, pe care doar istoria le poate comprima, s-au schimbat genera]iile, pastorii, conduc`torii locali ai comunit`]ii [i mul]i al]ii. La evenimentul prilejuit de aniversarea bisericii au participat deputa]ii Monica Iacob Ridzi [i Cristian Resmeri]`, vicepre[edintele Consiliului Jude]ean Hunedoara Tiberiu Balint, primarul municipiului Lupeni Cornel Resmeri]`, consilieri locali, directori de institu]ii publice, invita]i de peste hotare [i de la alte biserici surori din ]ar` [i din SUA. Potrivit ultimului recens`mânt comunitatea penticostal` din România este cea de-a patra ca m`rime, în ierarhia celor 18 culte recunoscute dup` ortodoc[i, romano - catolici [i calvini. "Sunt cel care cunosc cel mai bine, al`turi de tat`l meu istoria acestei biserici. Vreau s` v` prezint, în premier` o xerocopie a primului document al bisericii noastre, hot`rârea din aprilie 1991 prin care s-a aprobat acordarea amplasamnetului pentru biseric`", a spus celor prezen]i Iacob Mesaro[, administratorul bisericii. S-au trecut în revist` toate momentele importante ale construc]iei noii case a Domnului, evocându-se memoria fostului primar Ioan Nap`u, a directorului Carol Ridzi, cel care a contribuit din plin la ridicarea bisericii penticostale din Lupeni, s-au adus mul]umiri reprezentan]ilor biroului Urbanism din cadrul Prim`riei Municipiului Lupeni, reprezentan]ilor Consiliului Jude]ean Hunedoara, deputatului Cristian Resmeri]`, Consiliului local Lupeni, fra]ilor [i surorilor din SUA, Anglia [i Germania [i tuturor acelora care au contribuit de-a lungul anilor la bunul mers al bisericii. Unitate [i solidaritate Prezent la eveniment, deputatul Monica Iacob Ridzi le-a mul]umit cu lacrimi în ochi tuturor celor prezen]i c` s-au gândit a cinsti pe directorul Carol Ridzi, cel care a avut un rol hot`râtor la construc]ia acestei biserici [i a spus celor prezen]i: “Nu am avut niciodat` emo]ii mai mari ca acum. Vreau s` v` mul]umesc din suflet pentru invita]ia lansat` de a fi prezent` aici, în mijlocul dumneavoastr`. Recunosc c` este un moment emo]ionant [i pentru mine [i iat` c`, îmi amintesc c`, în urm` cu 20 de ani, tat`l meu, era extrem de activ aici, în Lupeni, dar [i în Valea Jiului [i a încercat s` ajute atât comunitatea dumneavoastr` cât [i pe cei pe care a putut s`-i ajute. Este modul în care m-a crescut [i pe mine [i am în]eles c` este modul în care, noi, fiecare

trebuie s` facem pentru ceilal]i [i a[a cum v` place s` spune]i, pân` aici, Dumnezeu ne-a ajutat. Cred c` pe fiecare dintre noi, Dumnezeu ne-a ajutat, pentru c` suntem aici împreun`, pentru c` reu[im s` ne cre[tem copiii a[a cum Dumnezeu vrea [i vreau s`

v` mul]umesc pentru acest lucru, pentru exemplul pe care-l oferi]i în fiecare zi. Am r`mas profund emo]ionat` [i impresionat` de exemplele pe care ni le oferi]i nou`, tuturor. Este ceea ce doresc s` înv`] de la dumneavoastr`, este ceea ce trebuie s` facem [i noi în familiile noastre, s` fim uni]i, s` ne cre[tem copiii cu dragoste fa]` de Dumnezeu [i, în primul rând s` iert`m pe cei care sunt poate, nu la fel de inspira]i uneori [i nu doresc s` ajute când [tiu c` pot. S` începem noi s` o facem, pentru a merge mai departe [i s` reu[im s` ne bucur`m de fiecare clip` în care suntem împreun` [i în care suntem s`n`to[i. Este darul cel mai de pre] pe care l-a dat Dumnezeu". Biserica Penticostal` a fost ridicat` în regie proprie, cu for]e umane din partea comunit`]ii locale [i cu sprijinul unor speciali[ti în domeniu. La r<ndul s`u vicepre[edintele Consiliului Jude]ean Hunedoara, Tiberiu Balint a reliefat sprijinul acordat bisericilor pân` în prezent, adresând ur`ri de “La mul]i ani pentru cei 20 de ani pe care biserica MARANATA îi aniverseaz` [i s` v` felicit pentru toat` munca [i truda pe care a]i depus-o pentru aceast` minunat` biseric` [i vreau s` v` spun c` v` admir pentru mai multe lucruri, îns`, pentru dou`, a[ dori s` v` felicit [i s` v` mul]umesc. Una este pentru educa]ia pe care o da]i copiilor dumneavoastr`, o educa]ie deosebit` [i al

doilea lucru, este pentru exemplul pe care dumneavoastr` l-a]i dat tuturor [i acela este de unitate [i solidaritate. Anul acesta, când s-au solicitat fondurile pentru biserici, pentru prima dat` de când sunt consilier jude]ean am v`zut solidaritatea, atunci când s-a stabilit ca toate bisericile neoprotestante din Valea Jiului s` renun]e la sumele acordate, pentru a ajuta o singur` biseric`, pe cea din Vulcan, pentru construc]ia acesteia. Este un exemplu extraordinar pentru societatea care ast`zi a uitat ce înseamn` unitatea [i solidaritatea [i v` felicit din suflet c` pute]i s` face]i acest lucru". Cristian Resmeri]`, deputatul de Valea Jiului a ]inut s` le spun` celor prezen]i la acest eveniment deosebit din via]a comunit`]ii lupenene c` “este o onoare s` fiu ast`zi aici în mijlocul adun`rii. Doresc s` mul]umesc conducerii bisericii pentru c` m-a]i invitat la acest eveniment. Nu cred c` trebuie s` spunem mai mult decât s` ne dea Dumnezeu s`n`tate [i s` facem în a[a fel încât, noi to]i, cei din Valea Jiului s-o ducem pu]in mai bine, s` avem mai mult` lini[te, copiii no[tri s` tr`iasc` mai bine, s` facem tot ceea ce putem pentru zona noastr`”. “Eu nu pot s` spun c` am f`cut un lucru mare, c` am ajutat o biseric`. Este datoria mea s` pot ajuta, este un lucru normal [i fiecare dintre noi trebuie s` fac` acest lucru. Tot ceea ce este legal se poate face, pentru sprijinul bisericii [i vreau s` v` mul]umesc c` sunte]i aproape de comunitatea noastr`. Este normal s` ne aducem aminte în aceste momente de aniversare de to]i oamenii care au ajutat la ridicarea acestei biserici, a[ dori s` mul]umesc celor care au participat la aceast` construc]ie a frumoasei biserici în care ne afl`m noi acum”, a declarat primarul Cornel Resmeri]`. Al`turi de comunitatea penticostal` [i de fra]ii p`stori prezen]i la eveniment: Mircea Demean, Constantin Apertoae, Mircea Ursu [i al]ii, toat` suflarea a ascultat predicile zilei [i dup` 20 de ani de activitate, se pot spune cuvintele rostite de profetul Samuel "Eben Ezer - Pân` aici Dumnezeu ne-a ajutat", flac`ra Evagheliei fiind dus` în continuare sub c`l`uzirea Duhului Sfânt spre slava lui Dumnezeu [i spre mântuirea sufletelor, iertarea p`catelor, învierea mor]ilor [i via]a ve[nic`. Angella DUMITRA{CU


10 Consiliul Local al Municipiului Lupeni 9 august 2013

Hot`r<rea nr. 66 / 2013 privind modificarea [i completarea HCL nr. 97/2012 pentru aprobarea Listelor de repartizare a locuin]elor ANL din blocurile 62 [i 56, Bulevardul P`cii, municipiul Lupeni, jude]ul Hunedoara hot`rârea a fost aprobat` prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi

4. Dosar nr. 64 - Buta Ioan Georgian - 42 puncte, et.3, ap. 35; 5. Dosar nr. 27 - Amaxinoaie Toader Cristian - 35 puncte, et.3, ap. 28, repartizat HCL 97/2012 în bl.56 [i mutat în bl.62 în urma rezilierii contractului lui Calo Magdalena Mariana 6. Dosar nr. 3 - Riti Larisa Irina - 40 puncte, et. 1, ap. 17; 7. Dosar nr. 4 - Haidu Alina Valentina - 40 puncte, et. 2, ap. 22; 8. Dosar nr. 18 - Hiciu Maria Alina - 40 puncte, et.4, ap. 44; 9. Dosar nr. 58 - Pitul Ioan Marius - 40 puncte, et.2, ap. 21; 10. Dosar nr. 70 - Pin]i Laura Elena - 39 puncte, et.4, ap. 37; 11. Dosar nr. 75 - Lil` Constantin C`t`lin - 39 puncte, et.2, ap. 23; 12. Dosar nr. 19 - Bucur Alina - 38 puncte, et. 2, ap.24; 13. Dosar nr. 89 - Schmidt Andra Beatrice - 38 puncte, et. 3, ap. 32; 14. Dosar nr. 10 - Cail` Alexandru - 38 puncte, et.3, ap. 31; 15. Dosar nr. 30 - Ga[par Alina Lenu]a - 38 puncte, et. 3, ap. 30; 16. Dosar nr. 40 - Moldovan Lucian Rare[ - 38 puncte, parter, ap. 8; 17. Dosar nr. 54 - {anta Cristian Florin - 38 puncte, parter, ap.1; 18. Dosar nr. 86 - Cojocaru Ana Maria Adina - 38 puncte, et.3, ap. 33; 19. Dosar nr. 22 - Ciuncanu Nicolae - 37 puncte, et.4, ap. 39; 20. Dosar nr. 9 - St`nilescu Ion Lucian - 36 puncte, et. 4, ap. 40; 21. Dosar nr. 14 - B`rgoianu Iulia Petru]a - 36 puncte, et.4, ap. 41; 22. Dosar nr. 15 - Carasc` Andreea Iuliana - 36 puncte, et. 4, ap. 42; 23. Dosar nr. 17 - Maxu]` Ionu] - 36 puncte, et.1, ap. 12; 24. Dosar nr. 21 - Curta Teodora Vasilica - 36 puncte, et.1, ap. 13; 25. Dosar nr. 29 - Mesaro[ Alina Raluca - 36 puncte, et.1, ap. 14; 26. Dosar nr. 61 - Ghertec Anamaria Claudia - 36 puncte, et.1, ap. 15; 27. Dosar nr. 43 - Parnic` Maria Andreea - 36 puncte, parter, ap. 6; 28. Dosar nr. 51 - Popian Iulia Alexandra - 36 puncte, parter, ap. 5; 29. Dosar nr. 53 - Chiburcutean Mihaela Aurelia - 36 puncte, parter, ap. 4; 30. Dosar nr. 65 - Bondrea Alina Marcela - 36 puncte, parter, ap.3. Lupeni, 31 iulie 2013

Având în vedere ini]iativa Primarului Municipiului Lupeni, exprimat` prin expunerea de motive, raportul Comisiei sociale privind analizarea cererilor pentru locuin]ele ANL, avizul Comisiei de specialitate a Consiliului local; Având în vedere HCL 97/ 2012 [i HCL nr. 31/ 2013; În baza dispozi]iilor Legii nr. 152/ 1998 privind înfiin]area Agen]iei Na]ionale pentru Locuin]e - republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; În conformitate cu prevederile H.G. nr. 962/ 2001 privind Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; V`zând avizul favorabil al Ministerului Dezvolt`rii Regionale [i Locuin]ei, Direc]ia General` Lucr`ri Publice, nr. 2304/ DGLP/ 21.09.2012, înregistrat la Prim`ria Municipiului Lupeni sub nr. 10.680 / 24.09.2012; În temeiul Dispozi]iilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. "a" [i lit."c", alin. (6) lit. "a" pct. 17 lit."e" [i art. 45 alin. (1) [i alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administra]ia public` local`, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; HOT~R~{TE: Art.1 Se aprob` Lista de repartizare a locuin]elor ANL din blocul nr. 62, Bulevardul P`cii, municipiul Lupeni, jude]ul Hunedoara care va avea dup` modificare [i completare cuprinsul conform anexei nr. 1 care face parte integrant` din prezenta hot`râre. Art.2 Se aprob` Lista de repartizare a locuin]elor ANL din blocul privind organizarea Zilei Minerului - 2013 în nr. 56, Bulevardul P`cii, municipiul Lupeni, jude]ul Hunedoara care va avea dup` modificare [i completare cuprinsul conform anexei nr. 2 care Municipiul Lupeni hot`rârea a fost aprobat` prin vot liber exprimat cu unanimiface parte integrant` din prezenta hot`râre. tate de voturi Art.3 Prezenta hot`râre se comunic`: Primarului municipiului Lupeni, Institu]iei Prefectului jude]ului Hunedoara [i se aduce la cuno[tin]` public` prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Având în vedere inten]ia organiz`rii Zilei Minerului în Lupeni, 31 iulie 2013 Municipiului Lupeni pentru omagierea [i comemorarea a 84 de ani de la greva minerilor din 5-6 august 1929 de la minele din Lupeni precum [i a Anexa nr. 1 la HCL nr. 66 / 2013 36 de ani de la greva din 1977; V`zând [i Expunerea de motive a Primarului, Rapoartele comparLIST~ REPARTIZARE LOCUIN}E ANL, BLOCUL 62, BULE - timentelor de resort din cadrul Prim`riei Municipiului Lupeni [i avizul VARDUL P~CII, MUNICIPIUL LUPENI, JUDE]UL HUNEDOARA Comisiilor de specialitate a Consiliului Local; În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/ 2006 privind APARTAMENTE 3 CAMERE finan]ele publice locale; 1. Dosar nr. 78 - Olariu Cristian - 49 puncte, etaj 2, ap. 20; În temeiul art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. "b" [i "d", alin. (4) lit."a", 2. Dosar nr. 33 - Some[an Tereza Mirela - 35 puncte, etaj 1, ap. 16, alin. (6) lit. "a" pct. 1, 4, 5 [i 6, alin. (7) lit. "a" precum [i ale art. 45 din repartizat HCL 31/2013 Legea administra]iei publice locale nr.215/ 2001, republicat`, cu modif3. Dosar nr. 56 - Bota C`lin Dan- 44 puncte, et.2, ap. 25; ic`rile [i complet`rile ulterioare 4. Dosar nr. 79 - Istrate Raluca Florina - 44 puncte, et. 1, ap. 11; HOT~R~{TE: 5. Dosar nr. 81 - Toplicianu Mirela- 41 puncte, et.3, ap.34; Art. 1 - Se aprob` organizarea Zilei Minerului - 2013 în 6. Dosar nr. 72 - Ilie Ana Elena - 35 puncte, et.3, ap. 29, repartizat Municipiul Lupeni. HCL 31/2013 Art. 2 - (1) În vederea sus]inerii manifest`rilor prilejuite cu ocazia 7. Dosar nr. 28 - Marc Adelheid Margarete - 40 puncte, parter, ap. 2; organiz`rii Zilelor Municipiului Lupeni se aloc` din bugetul local, capi8. Dosar nr. 74 - D`bucean Georgiana Roxana- 39 puncte, et.4, ap. tolul 67.02 - "Cultur`, recrere [i religie", subcapitolul 67.02.05 43; "Servicii recreative [i sportive", alin. 20.30.30 - Alte cheltuieli cu bunuri 9. Dosar nr. 16 - Bl`jan Iosif Giani - 43 puncte, et.4, ap. 38; [i servicii, suma de 4.000 lei. 10. Dosar nr. 6 - Chiperescu Adelina Maria- 40 puncte, parter, ap.7. (2) Primarul Municipiului Lupeni, în limita sumei alocate, va staAPARTAMENTE 2 CAMERE bili programul [i locurile de desf`[urare a manifest`rilor dedicate Zilei 1. Dosar nr. 59 - Gorgan Simona - 45 puncte, et.2, ap. 27; Minerului - 2013 în Municipiul Lupeni. 2. Dosar nr. 45 - Alexa Teodor Iosif - 44 puncte, et.1, ap. 18; Art. 3 - Hot`rârea se va comunica Institu]iei Prefectului Jude]ului 3. Dosar nr. 68 - Bolosin Nicolae Gabriel - 44 puncte, et.3, ap. 36; Hunedoara în vederea exercit`rii controlului cu privire la legalitate fiind 4. Dosar nr. 71 - Spafiu Anamaria - 43 puncte, et.4, ap. 45; adus` la îndeplinire de c`tre Primar [i Direc]ia Economic` [i la 5. Dosar nr. 36 - Dogaru C`t`lin Ionel- 40 puncte, parter, ap. 9. cuno[tin]` public` prin grija Secretarului municipiului Lupeni. APARTAMENT 1 CAMERE Lupeni, 31 iulie 2013 1. Dosar nr. 90 - Vlad Andreea Claudia - 44 puncte, et.2, ap. 26; Pre[edinte de [edin]` CONTRASEMNEAZ~ - SECRETAR 2. Dosar nr. 47 - Bu[` Alina Georgiana - 43 puncte, et.2, ap.19; REMUS MALACIA Jr. MARIUS CLAUDIU B~LOI 3. Dosar nr. 57 - Volintiru Nicolae - 42 puncte, et.1, ap. 10;

Hot`r<rea nr. 69 / 2013


11

9 august 2013

VREMEA 9 - 15 august 2013 15°C / 26°C

Luni, 12 august

Mar]i, 13 august 13°C / 29°C

Miercuri, 14 august

Joi, 15 august 12°C / 24°C

Mai mult \norat cu fulgere

14°C / 28°C Par]ial \nsorit

Par]ial \nsorit cu posibile averse

14°C / 28°C Par]ial \nsorit

Par]ial \nsorit cu posibile averse

Vineri, 9 august

S<mb`t`, 10 august

Duminic`, 11 august

15°C / 32°C Mai mult \nsorit

15°C / 31°C Par]ial \nsorit

Bancul s`pt`m<nii

HOROSCOP

Un fizician, un biolog [i un chimist mergeau la ocean pentru prima dat`. LEU Fizicianul a v`zut oceanul [i a fost fascinat de valuri. A spus c` vrea s` fac` ni[te Nimic nou sub soarele cald de var` pentru cercet`ri cu privire la dinamica fluid` a valurilor [i a intrat \n ap`. |n mod evident, s-aa semnul t`u zodiacal. Cuvântul care \]i guverneaz` Liviu P\r]ac \necat [i nu s-aa mai \ntors. s`pt`m<na este PLICTISEAL~. Biologul a spus c` vrea s` cerceteze flora [i fauna oceanului, astfel \nc<t a intrat FECIOARA \n ap`. Nici el nu s-aa mai \ntors. Deschide]i bine ochii Fecioarelor, deoarece Venus, micul Chimistul a a[teptat vreme \ndelungat`, dup` care a notat urm`toarea observa]ie: benefic constelar, este de partea voastr` \n week-end-ul apropiat. “Fizicianul [i biologul sunt solubili \n apa oceanului”. Va poate aduce o veste bun` [i anume c` ve]i avea [ansa de a c`l`tori \n "]ara baftei" sau de a ob]ine succese sociale mai mult sau mai pu]in cimbru, p`trunjel verde, ulei, sare . r`sun`toare. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este NOROC. BALAN}A Preparare: Se spal`, se cur`]` Balan]elor, gândi]i pozitiv [i face]i exact ceea ce v` legumele, zarzavaturile. Se taie m`runt Paste cu ciuperci [i sm<nt<n` dicteaz` instinctul ! Ve]i avea de investit ni[te bani pentru înfruIngrediente: 1 pung` de paste, 1 ro[iile, ceapa, ardeiul, cartofii. Se pun la muse]area vie]ii de zi cu zi [i acest lucru v` face [i bine, dar [i pl`cere. cutie ciuperci, 2 cepe, 150 g sm<nt<n`, fiert, se adaug` o lingur` de ulei. C<nd Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este ACHIZI}IE. 2 linguri]e delikat, 1 leg`tur` p`trunjel legumele s-au fiert, se potrive[te de SCORPION sare, se adaug` t`i]eii [i, la final, cimverde, sare [i piper dup` gust. Saturn sub semnul Gemenilor; orice vei pune la cale \n Preparare: Se fierb pastele cu bru, p`trunjel verde [i ardei iute, dup` perioada imediat` va fi sortit succesului. Vei avea fonduri sufipreferin]`. ciente, idei cu nemiluita [i o persoan` de sex opus \]i va acorda spriun varf de cu]it sare. Separat se prepar` jinul s`u material [i spiritual \n aplicarea planurilor tale. Cuvântul care \]i sosul. |ntr-o crati]` se pune la \ncins Fic`]ei de pui cu sos de ro[ii guverneaz` s`pt`m<na este PLANIFICARE. pu]in ulei peste care se adaug` ceapa Ingrediente: 500 g fic`]ei de S~GET~TOR tocat` m`runt [i ciupercile sp`late [i pas`re, 4-5 ro[ii de m`rime medie, o Jupiter, astrul protector, va promite evolu]ii pozitive, mai t`iate, dac` sunt \ntregi. Se c`lesc cca ceap` mare, o c`p`]<n` de usturoi, o linales \n rela]iile cu persoane aflate \n str`in`tate. Este de asemenea 10 minute amestec<nd din c<nd \n c<nd, gur` ulei de m`sline, sare [i piper. posibil s` apar` oportunitatea unei deplas`ri \n interes de serviciu, ad`ug<ndu-se delikatul, sarea [i piperul Preparare: Fic`]eii de pas`re se care s` v` aduc` \n final câ[tiguri b`ne[ti. Cuvântul care \]i guverneaz` dup` gust.C<nd sosul este gata se d` la spal` [i se c`lesc \n tigaie cu o lingur` s`pt`m<na este NOROC. CAPRICORN r`cit apoi se adaug` sm<nt<na. Se de ulei pentru 2 minute. Se adaug` Nu este cazul s` fi]i re]inu]i [i conservatori. Prietenii vor fi a[eaz` pastele pe un platou peste care se ceapa t`iat` rondele, ro[iile t`iate al`turi de voi [i foarte probabil v` vor propune tot felul de ie[iri [i adaug` sosul, apoi se presar` patrun- cubule]e mici, usturoiul tocat m`runt, planuri de distrac]ie. Nu ezita]i s` le accepta]i ! Cuvântul care \]i jelul tocat m`runt. sarea [i piperul. Se acoper` tigaia cu un guverneaz` s`pt`m<na este DISTRAC}IE. Ciorb` de ro[ii cu t`ie]ei V~RS~TOR capac [i se las` la foc mic p<n` scade Cu Neptun sub semnul Gemenilor, nu se întrevede nici un Ingrediente: 4-5 ro[ii, un ardei sosul. Se pot servi cu garnitur` de amor p`tima[ pentru voi, cei singuri, \ns` pentru cuplurile stabile, gras, o ceap`, doi cartofi, un ardei iute, cartofi pr`ji]i sau cu m`m`ligu]`. senza]ia de intimitate va fi accentuat`, cu condi]ia s` ave]i un cuibu[or de nebunii al vostru personal. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este IUBIRE. PE{TI Prefera]i s` petrece]i timpul liber \n compania exclusiv` a partenerului, lucru care poate fi pu]in sufocant. |n a doua parte a s`pt`m<nii. Ve]i suferi de o senza]ie de izolare care nu este decât o..."senza]ie". Nu ac]iona]i din impuls! Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este POFT~. BERBEC Marte sub semnul Pe[tilor; nu prea \]i prie[te statul \n cas`, pentru c` te apuc` st`ri nepl`cute [i nevoia de a m<nca peste m`sura pentru a-]i contracara iritabilitatea. Trebuie s` te relaxezi [i s` te odihne[ti ! Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este POFTA. TAUR Va trezi]i aproape zilnic cu fa]a la cear[af [i ave]i o atitudine ar]`goas`. Face]i un efort de voin]` [i ie[i]i la plimbare sau, dac` vre]i s` sc`pa]i [i de starea de nervi, duce]i-v` la o sala de fitness sau de for]a. Menaja]i-i pe cei dragi de toanele voastre. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este TOANA. GEMENI Cu Mercur , astrul protector, sub semnul Berbecului, sunte]i pu[i \n situa]ia de a alege \n a ajuta pe cineva sau nu. Pozi]ia voastr` \ntr-o anumit` situa]ie v` ofer` multe avantaje. S` nu v` mira]i dac` personaje importante din familie încep s` v` dea târcoale. P`stra]i o minte limpede! Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este OP}IUNE. RAC S-ar putea s` intra]i brusc \n gratiile celor dragi. Bucura]iv` de acest succes [i ar`ta]i-le ca ei sunt cu adev`rat cei mai importan]i pentru voi. V` pute]i bucura de lini[te spre serile de ... plin` var`. Cuvântul care \]i guverneaz` s`pt`m<na este PACE. Pentru to]i nativii din zodiac Sub un soare cu canicular de august, acas`, pe strad` sau la serviciu, nu uita]i: Iubi]i-v` cât mai mult…

Re]ete de week-e end


CYAN MAGENTA YELLOW BLACK

12

9 august 2013

Vin bani pentru finalizarea Drumului spre Herculane octombrie 1999 [i au fost finalizate în august 2002. Apoi, totul a fost sistat timp de trei ani, pe timpul guvernelor N`stase [i T`riceanu. Lucr`rile pe sectorul al doilea al drumului au fost finalizate în doar cinci luni. Conform datelor tehnice ob]inute de la beneficar, este vorba despre aproximativ zece kilometri de [osea. În acest timp au fost

Iat` c`, dup` mai bine de cinci ani de stagnare, drumul lui B`sescu are din nou [anse de finan]are. Dup` ce au fost finalizate cele dou` tronsoane care tranziteaz` jude]ul Hunedoara [i o mare parte din ora[ul Uricani, Agen]ia Na]ional` de Mediu a aprobat eliberarea avizului de mediu [i se a[teapt` alocarea primei tran[e de bani pentru reluarea lucr`rilor, din toamn`, guvernul aprobând banii pentru aceast` lucrare începând cu luna septembrie. {oseaua se va construi pe terasamentul unui drum forestier vechi, ridicat de

Guvernul Rom<niei, în 1999, la rangul de drum na]ional. La aceea dat`, Traian B`sescu era ministru al Transporturilor [i a sus]inut acest proiect, care a primit avizul [i finan]are [i din partea Bancii Mondiale, dar [i din partea Guvernului Rom<niei, din fondul pentru calamit`]i. Lucr`rile la primul tronson al drumului (pe o por]iune de aproape [ase kilometri) au început în

NOU!!!

S.C. REALCOM S.A. PETRO{ANI  Laboratorul de Produc]ie - Cofet`rie Patiserie Str. Lunca (l<ng` S.C. UPSROM [i Fabrica de Tricotaje) DADUCE |N CASELE DUMNEAVOASTR~: CELE MAI GUSTOASE {I DELICIOASE SPECIALIT~}I: Torturi de ciocolat`; Torturi cu fri[c`; Torturi cu fructe; Sortimente diversifi cate de pr`jituri; Fursecuri; Alune pr`jite; Alte sortimente. D PRELU~M {I ONOR~M ZILNIC COMENZILE PENTRU TOATE OCAZIILE: Mese fes tive; Nun]i; Botezuri; Alte evenimente. Telefon secretari at: 0254-5 542472, 0372-7 764439; LABORATOR 315 0733-9 960320; DEPOZITUL 342 - 0733-9 960319.

construite trei poduri [i 44 de pode]e. De asemenea, s-au realizat amenajari hidrotehnice, [anturi [i rigole pentru scurgerea apelor, lucr`ri de consolidare, ziduri de sprijin, parapete, plase ancorate. Platforma rutier` are o l`]ime de opt metri, partea carosabil` având 6,5 m (doua benzi). Drumul este specific zonelor montane de mare altitudine [i se deruleaz` pe un traseu în care, curbele reprezint` aproape 60 % din lungime, astfel c` viteza medie de circula]ie proiectat` este de numai 25 km/or`. Noua artera va avea un rol preponderent turistic [i va fi accesibil` atât dinspre Uricani-Câmpu lui Neag, cât [i dinspre Baia de Aram` [i B`ile Herculane, de la Timi[oara [i pân` la sta]iunile turistice din Retezat, Parâng [i Mun]ii Vâlcan, drumul va fi mai scurt

cu mai mult de o sut` de kilometri. Pe o por]iune de 137 de metri, constructorul a în`l]at drumul, pe cheile Gârbovului, la confluen]a Jiului de Vest cu afluentul s`u, Gârbovul, cu aproximativ 1,10 metri, împ`r]ind distan]a respectiv` în 22 de tronsoane. Pe lâng` toate acestea, s-au turnat [i nou` kilometri de asfalt. Lucr`rile la cele dou` tronsoane au costat 220 de milioane de lei, iar fondurile au fost asigurate din bugetul Ministerului Transporturilor. Al treilea tronson al DN 66 A Câmpu[el - Coada lac Cerna are o lungime de 18,6 kilometri. Chiar dac` [i acest tronson traverseaz` un parc na]ional, respectiv Domogled - Valea Cernei, constructorul, având experien]a cu Parcul Na]ional Retezat, lucrurile se vor rezolva mult mai u[or. Lucr`rile vor costa peste 248 de milioane de lei [i vor fi mult mai complicate decât cele de pân` acum. Sunt foarte multe lucr`ri de art` de realizat, foarte multe semiviaducte, consolid`ri de maluri [i versan]i, precum [i poduri [i pode]e, inclusiv un tunel de aproximativ 500 m. Termenul de execu]ie este de 24 de luni. Constructorul a promis autorit`]ilor hunedorene ca pe parcursul execut`rii celui de-al treilea tronson s` fie angaja]i [i [omeri din Valea Jiului, în special din Lupeni [i Uricani. Odat` finalizat acest drum, care dureaz` de mai bine de 20 de ani, deschiderea V`ii Jiului va fi posibil` [i va face leg`tura cu zona de sud-vest a ]`rii, care poate atrage turi[ti [i dezvoltarea turismului. (E.D.)

{trandul COMEXIM “R” Lupeni


Ziar 680