Page 1

Nr. 42, Iulie-August 2015

TURISM BANI EUROPENI SUCCES Parc modern în oraşul turcului Techir Sîngeorz-Băi şi Turda, pe harta turismului balnear european

Lumea fascinantă a celor 45 de uriaşi de la Dino Parc Casa Cesianu, restaurare de cinci stele

Am luat autobuzul turistic, am prins loc la etaj, aşa că m ­ -am bucurat de panoramă. Mi se pare mult mai curat, multe clădiri vechi au fost refăcute, este extraordinar că aveţi grijă de istoria voastră. Centrul Vechi, din zona centrală, parcă a înflorit! (Paolo F., Italia)


UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale 2007-2013

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Editorial Cum construim o ţară mai frumoasă Turismul aduce oamenilor bucurie şi, atunci când este realizat şi promovat inteligent, capătă o puternică amprentă educaţională şi culturală. Pe de altă parte, dezvoltarea turismului înseamnă foarte mult pentru comunităţile locale. Efectul investiţiilor în acest sector este cunoscut – turismul presupune nu doar dotări propriu-zise, cu spaţii de cazare moderne, cu servicii de calitate, ci şi modernizarea infrastructurii de transport care facilitează accesul către obiectivele turistice. Toate acestea, creează, evident, locuri de muncă şi aduc comunităţilor locale venituri, adesea, considerabile. Dar mai există ceva, dincolo de aspectul financiar: regiunile şi comunităţile locale care mizează pe dezvoltarea turismului au o mai mare grijă pentru tot ce le înconjoară, de la frumuseţea locurilor, a oraşelor şi a satelor până la aspecte ţinând de protecţia mediului, promovarea tradiţiilor şi a produselor locale. Vorbim, pur şi simplu, despre creşterea respectului de sine al comunităţilor. Puţine sunt domeniile în care o investiţie inteligentă să poată avea efecte pozitive într-o arie atât de largă precum industria turistică. Vă prezentăm în această ediţie câteva exemple de bună practică din regiunile de dezvoltare, investiţii realizate prin utilizarea fondurilor Regio aferente perioadei 2007-2013. Puteţi privi demersul nostru ca pe un bilanţ, dar şi ca pe o deschidere către noua perioadă de finanţare. Programul Operaţional Regional 2014-2020 acordă o mare importanţă dezvoltării turismului în beneficiul comunităţilor locale. Axa prioritară 7 a noului program regional îşi propune exact diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea turismului. Dar lucrurile trebuie privite în ansamblu, astfel că dezvoltarea turismului nu poate fi imaginată fără proiecte care ţin de alte axe ale POR, cum ar fi îmbunătăţirea infra­ structurii rutiere (axa prioritară 6), conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural (axa prioritară 5) sau sprijinirea dezvoltării urbane (axa prioritară 4). În definitiv, noul POR, la fel ca şi precedentul, îşi propune să construiască o ţară, iar meritul investiţiilor în turism este că o fac mai frumoasă şi mai atrăgătoare pentru turişti şi investitori.

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI:

Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU

Ovidiu NAHOI 2

www.inforegio.ro

SECRETAR DE REDACţIE: Angela NEGREA


Sumar

4

Analiză

REGIO – un brand cu 8 ani de experienţă

6

ştiri regionale 8 Dosar

8 Comitetul de Monitorizare a POR: Beneficiarii trebuie să respecte termenele, nu există derogări 9 SINAIA STĂ BINE LA CAPITOLUL INFRASTRUCTURĂ. ACUM aşteaptă turişti şi o autostradă 12 Sîngeorz-Băi şi Turda, pe harta turismului balnear european 14 Casa Cesianu, restaurare de cinci stele 16 Club nautic şi terenuri de sport, pe malul Oltului 17 util beneficiarilor regio 18 Lumea fascinantă a celor 45 de uriaşi de la Dino Parc 20 „Steaua Mureşului“, un complex turistic high class pe bani europeni 22 POPAS DE LUX LÂNGĂ MĂNĂSTIREA VORONEŢ 24 PARC MODERN ÎN ORAŞUL TURCULUI TECHIR

26

Vox populi

Ce spun turiştii străini despre Capitală

27

Column

8 miliarde de euro, 7 ani. Motive de optimism?

28

Regiuni europene

30 31

Informaţii utile Alt fel de ştiri

PORTUGALIA: MINUNĂŢIILE VIEŢII DIN RÂURI, EXPUSE ÎNTR-UN „FLUVIARIU“ CIPRU: UN SAT APROAPE PĂRĂSIT DEVINE O STAŢIUNE MONTANĂ COCHETĂ

31 Hai noroc!

iulie-august 2015

3


Analiză

REGIO – un brand cu

de experienţă Forumul Comunicatorilor Regio (ediţia a VI-a şi ultima din fosta perioadă de programare), organizat de Autoritatea de Management pentru POR şi reunit în acest an la Venus, în perioada 24-26 iunie, a fost o bună ocazie de prezentare a rezultatelor de comunicare din cei opt ani de implementare a acestora. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

C

Foto: MDRAP

a urmare a campaniei „Din zori până-n seară, dezvoltăm o ţară“, la finele anului 2014, brandul Regio era cunoscut de 55% dintre români, relevă sondajul de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) în cadrul amplelor studii

de evaluare a implementării realizate asupra acţiunilor de informare şi publicitate prin Planul de Comunicare POR 2007-2013. În plus, 48% au multă şi foarte multă încredere în acest brand. Cel puţin jumătate dintre intervievaţi văd îmbunătăţiri datorate Regio în privinţa parcurilor, a monumentelor şi a spitalelor. Datele studiilor de cercetare — prezentate la Forumul Comuni-

4

www.inforegio.ro

catorilor — arată că activitatea de informare şi publicitate desfăşurată de Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional (AM POR) este satisfăcătoare. Dar ce stă în spatele succesului? Care sunt provocările şi aspectele mai dificile din activitatea de promovare a Regio? Ce lucruri ar putea fi îmbunătăţite în viitoarea perioadă de programare? Revista Regio a încercat să schiţeze o perspectivă „din culisele“ muncii de comunicator Regio. „Mai multe campanii de informare pentru publicul larg, o comunicare on-line mai eficientă către potenţialii beneficiari şi beneficiari, un limbaj adaptat şi poveşti interesante pentru jurnalişti — sunt cele mai importante repere pentru activităţile de informare şi publicitate din actuala perioadă de programare, 2014-2020, când gradul de informare asupra Programului va trebui să ajungă la 60%“, a concluzionat Ionela Caprian, consilier în cadrul AM POR.

CUM SE LUCREAZĂ CU JURNALIŞTII „Cred că lucrul cel mai greu este să traduci limbajul instituţional într-un limbaj nu neapărat colocvial, ci de înţeles pentru toată lumea. Când jurnaliştIi nu au traducerea termenilor, fac un copy & paste fără o cercetare mai profundă“, consideră Mirela Groza, şef serviciu Relaţii Publice la ADR Centru. Pentru Oana Minescu, specialist în relaţii publice la ADR Vest, „a menţine jurnaliştii atenţi în mod constant este o sarcină dificilă, fiind necesară o reinventare constantă şi în ton cu schimbările frecvente ale modului în care comunicăm. Sunt tipuri de evenimente care au funcţionat ani la rând, dar pe care, ulterior, a trebuit să le transformăm pentru a primi în continuare un răspuns pozitiv din partea presei“. O posibilă explicaţie pentru


Analiză

această situaţie a fost sintetizată de Claudia Ionescu, şef Departament Promovare Regională şi Investiţii la ADR Bucureşti-Ilfov: „Dificultatea în dezvoltarea relaţiei comunicatorjurnalist a constat şi, din păcate, încă mai constă, în general, în faptul că reprezentanţii mass-media nu lucrează pe termen lung în instituţiile media în domeniul socioeconomic şi, implicit, al fondurilor europene. Desigur, există şi câteva excepţii pozitive pe care dorim să le dezvoltăm în continuare“.

Foto: MDRAP

Ana Bulai, sociolog

„Regio e un brand, dar depinde cât de prietenos, cât de uman este. Comunicarea prea abstractă, mult prea în cifre, nu lasă loc poveştilor. Nu ştim cine sunt oamenii care au asfaltat, care au modernizat România, nu ştim povestea din spatele lor. Partea bună este că s-au folosit în comunicare şi alte persoane, din alt mediu, pentru a înlătura senzaţia că o parte din România modernizează, iar ceilalţi nici nu sunt întrebaţi“.

Foto: Bogdan Munteanu

„Totul e să-i faci pe jurnalişti să empatizeze cu proiectul. Îmi place să cred că, dacă presa vrea să înţeleagă, poţi face minuni în privinţa diseminării proiectului. Nu există o soluţie ideală pentru a aborda presa, care aude multe zvonuri negative, dar cred că răbdarea ar fi elementul cheie“, consideră Dan Carpov, funcţionar public în cadrul Consiliului Judeţean Maramureş. „Jurnaliştii trebuie cooptaţi la evenimente de încheiere de proiect, când se văd rezultatele“, adaugă Carpov, iar o asemenea soluţie este folosită cu succes la ADR BucureştiIlfov. Foarte bine primite de massmedia, vizitele la proiecte „prezintă interes pentru jurnalişti, deoarece au avut ocazia să vadă proiectul în teritoriu şi să discute cu oamenii care au fost implicaţi în realizarea acestuia, dar şi cu cetăţenii din zonă“, spune Claudia Ionescu. O altă soluţie de apropiere a jurnaliştilor a fost găsită de Andreea Marcu, expert în comunicare la ADR Nord-Vest: „Am încercat să traducem limbajul tehnic. În anunţurile din presa scrisă şi în comunicarea online am reuşit să ieşim din limbajul tipic de genul «ADR Nord-Vest anunţă că s-a semnat al 600-lea proiect...» Am reuşit să folosesc instrumente mai plăcute ochiului şi mai uşor de înţeles, cum ar fi infograficele“.

„Nu zidurile, nu kilometrii de asfalt, nici metrii pătraţi de termopan au schimbat România, ci un grup de experţi, oameni care au investit sute de ore de muncă, şi-au sacrificat timpul petrecut cu familiile, au mers printr-un labirint de hârţogăraie. Să se vorbească despre oameni, despre soluţiile pe care oamenii le gândesc pentru a face faţă problemelor. Mesajul european să fie un mesaj care să constea în schimbarea de valori, nu în schimbarea de peisaj.“

Foto: Bogdan Munteanu

SECRETUL SUCCESULUI

SUGESTII din partea celor doi invitaţi care au susţinut ateliere de lucru pentru comunicatorii Regio la Venus

Daniel Sur, scriitor iulie-august 2015

5


ştiri regionale

Aparatură nouă la „Sf. Maria“

Elevii din Europa fac case în Bihor

Foto: Clinica Luxor.ro

TR U CE N

Sistem nou de tarifare a călătoriilor

Un nou sistem folosit de Regia Autonomă de Transport Braşov încurajează turiştii şi localnicii să folosească mai mult autobuzele şi troleibuzele. Conform acestuia, călătorul poate folosi timp de 50 de minute mai multe mijloace de transport de pe mai multe linii. Pe cele 44 de linii pot fi folosite toate tipurile de bilete, cele obişnuite sau cele cu reducere pentru studenţi şi pensionari. Preţul unui bilet de călătorie este de 2 lei în interiorul municipiului, de 4,50 lei — o călătorie în Poiana Braşov, abonamentul de o zi pe toate liniile costă 8 lei, iar un abonament lunar valabil pe toate liniile costă 125 de lei. Foto: viorelilisoi.ro

Foto: Habitatbeius.ro

ST

-V E

RD

NO

Foto: larisaghiulescu.wordpress.com

www.inforegio.ro

T

6

-ES

Cel mai bun alpinist român al momentului va reprezenta ­România în proiectul european „Mindpower“, o serie de scurtmetraje realizate în fiecare ţară a Uniunii Europene. Din fiecare stat a fost aleasă o personalitate, iar timişoreanul Horia Colibăşanu (38 de ani) va fi „vedeta“ noastră. „L-am ales pentru că este extraordinar în ceea ce face“, au declarat producătorii letoni despre singurul român care a escaladat trei dintre vârfurile de 8.000 de metri, cu cea mai ridicată rată de mortalitate. El s-a aflat în Nepal atunci când ţara a fost lovită de cutremurul devastator din aprilie 2015. Impresionat de suferinţa oamenilor, a demarat campanii de strângere de fonduri pentru ajutorarea sinistraţilor.

RD

ST

VE

Alpinist român într-un proiect european

Copiii internaţi la Spitalul „Sf. Maria“ din Iaşi, care au nevoie de investigaţii complexe, nu vor mai fi transportaţi la laboratoare de specialitate din oraş. Unitatea medicală va avea în curând primul aparat cu rezonanţă magnetică (RMN), în cadrul programului naţional de onco-pediatrie. Conform reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, cei 1,6 milioane de euro pe care îi va primi spitalul vor acoperi şi costurile altor echipamente necesare pentru investigaţii de urgenţă. Astfel, până la sfârşitul anului 2015, toate examenele medicale pediatrice vor fi făcute în incinta unităţii sanitare, fără ca micuţii pacienţi să mai suporte disconfortul transportului.

NO

Şcoli cu renume din Europa şi-au trimis în această vară elevii în România, pe şantier. Circa 100 de liceeni din Irlanda, Scoţia şi Germania au lucrat în Bihor la construirea a nouă locuinţe, aceasta fiind pentru ei şi proba practică a examenului de bacalaureat internaţional. Munca în beneficiul comunităţii este, de altfel, o condiţie pe care elevii străini trebuie să o îndeplinească pentru a obţine această diplomă importantă. Cele trei şcoli de la care provin voluntarii sunt Wesley College – Irlanda, Royal High School – Scoţia şi Zürich International School – Germania. Liceenii au lucrat alături de voluntari români la ridicarea unor locuinţe la Beiuş, Oradea şi Sântandrei.


ştiriInterviu regionale

Grup de Acţiune Locală în Vâlcea

Practică de vară în Portugalia

BU C - IL URE FO ŞT V I

Foto: www.hanway.es

Muzeu încălzit cu apă geotermală

Muzeul de artă „Nicolae Minovici“ va bifa, la sfârşitul reabilitării, în septembrie 2015, o premieră în Capitală. Clădirea va fi încălzită cu apă geotermală. Este pentru prima oară, în Bucureşti, când un muzeu va folosi o sursă regenerabilă de energie. Tehnica a mai fost folosită şi la alte clădiri din România, majoritatea nou construite. Nordul Capitalei stă pe o imensă salbă de ape geotermale, de 38 de grade, care începe din cartierul Aviaţiei şi se întinde până spre Otopeni, Baloteşti, Moara Vlăsiei şi Snagov. În anii ‘80, a fost demarat, de altfel, un proiect gigant de captare a acestui zăcământ pentru încălzirea localităţii Otopeni, dar a fost abandonat zece ani mai târziu. Foto: europeana.eu

Foto: walpapaer.com

SU OL D-V TE ES NI T A

Foto: metropotam.ro

T

ES

Creşterea siguranţei traficului, viteză adaptată condiţiilor de drum şi reducerea numărului de accidente — acestea sunt principalele beneficii pe care le aduc noile dotări ale Poliţiei Autostrăzi. Astfel, poliţiştii care supraveghează Autostrada Soarelui au primit cinci motociclete noi Honda ST 1300. Acestea au 126 de cai putere, pot atinge o viteză de 225 km pe oră şi sunt prevăzute cu sisteme de comunicare, sirene şi girofar. Intervenţia poliţiştilor în cazul accidentelor rutiere va fi astfel mai rapidă. În plus, va creşte numărul controalelor în scopul descurajării vitezomanilor care nu se gândesc nici la viaţa lor, nici la a celorlalţi participanţi la trafic.

D-

D IA SU TEN N

MU

Trafic mai sigur pe Autostrada Soarelui

Peste 50 de elevi de clasa a X-a din Buzău fac, în această vară, un stagiu de pregătire practică la firme de profil din Portugalia. Acesta este cel mai mare proiect educaţional din regiune şi este sprijinit de Comisia Europeană. Prin proiectul „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă“, liceenii vor vedea, preţ de trei săptămâni, cum se lucrează în condiţii reale, care sunt solicitările pe piaţa muncii şi cum pot aplica în practică informaţiile învăţate la şcoală. Elevii sunt însoţiţi şi de opt cadre didactice şi au primit bani de buzunar, cazarea şi masa fiind asigurate din bugetul proiectului.

SU

Iniţiativă inedită, care va aduce o mulţime de beneficii zonei. 17 localităţi situate în bazinele viticole Drăgăneşti şi Bălceşti s-au unit în cel mai mare Grup de Acţiune Locală din judeţul Vâlcea, „Ţinutul vinului“. Conform autorităţilor locale, scopul principal este o dezvoltare omogenă şi atragerea de fonduri europene pentru investiţii până în anul 2020. Sunt vizate în primul rând şcolile şi bibliotecile, dar şi afacerile locale în industria vinului, deoarece majoritatea localităţilor au întinse suprafeţe viticole. În plus, există şi un proiect al „drumului vinului“, care se va realiza mult mai uşor prin această cooperare locală.

iulie-august 2015

7


Analiză

Comitetul de Monitorizare a POR: Beneficiarii trebuie să respecte termenele, nu există derogări Beneficiarii proiectelor finanţate prin Regio mai pot să cheltuiască bani doar până pe 31 decembrie 2015, pentru a avea garanţia că vor putea primi banii europeni, iar proiectele trebuie să fie gata până în iulie 2016, în caz contrar, sumele atrase până la acea etapă urmând a fi recuperate: acesta a fost principalul mesaj al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), în calitatea sa de Autoritate de Management a POR 20072013, la reuniunea Comitetului de Monitorizare a programului, care a avut loc la Sinaia, în perioada 18-19 iunie 2015. vlad bârleanu regio@mdrap.ro

T

ot ceea ce este facturat după 31 decembrie 2015 este pe cheltuiala beneficiarului. Nu este nicio prelungire în ceea ce priveşte perioada de implementare a programului. Nu avem faze la nivelul POR. Proiectele noastre sunt proiecte integrate“, a afirmat doamna Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Aceasta a explicat că orice cheltuială efectuată de beneficiar după 31 decembrie nu va fi considerată eligibilă. În cazurile în care beneficiarii mai au de lucrat la proiecte în 2016, cheltuielile vor fi făcute pe banii acestora, cu obligaţia de a finaliza proiectul în primul semestru al anului viitor. În cazul nefinalizării proiectului, beneficiarii trebuie să returneze toate sumele primite. „Nu există niciun fel de derogare,

Situaţia plăţilor efectuate de către AMPOR la data de 31 mai 2015 Prefinanţare acordată din FEDR: 573 milioane euro Plăţi contribuţie UE: 1.879 milioane euro Total sume utilizate din contribuţia UE: 2.452 milioane euro Procent sume utilizate din total alocat: 61,83% Plăţi cofinanţare de la bugetul de stat: 357 milioane euro Au fost procesate: • 1.988 cereri de prefinanţare • 16.294 cereri de rambursare • 4.323 cereri de plată

decât în condiţiile în care, până în iunie 2016, cheltuieşti din resursele tale. Dacă nu faci nici asta, rambursezi toţi banii, se vor emite decizii şi somaţii de recuperare a debitelor începând cu iulie 2016“, a mai spus ministrul Sevil Shhaideh.

Termenul până la care beneficiarii pot depune cererea de rambursare finală este 29 februarie 2016, iar Autoritatea de Management va putea efectua plăţile până pe 30 aprilie. Conducerea Autorităţii de Management a prezentat gradul de absorbţie valabil la jumătatea lunii mai — 66% şi a reiterat obiectivul de a atinge un grad de absorbţie de 85% la 31 decembrie. Iulia Şerban, manager de proiect în cadrul DG Regio, a luat ca punct de reper cifra de 62,22% — grad de absorbţie la 31 mai, sume rambursate de CE — şi a caracterizat ţinta de 85% de la sfârşitul anului drept una „ambiţioasă“. „Sper ca acest mesaj să fie clar şi să fie transmis mai departe beneficiarilor — nu există altă variantă decât implementarea proiectelor cât mai repede în timp şi cât mai corect cu putinţă. Ar fi păcat ca, în ultimele luni, POR-ul să piardă ritmul foarte bun pe care l-a înregistrat în ultimii ani.

Lansarea cu întârziere a procedurilor de achiziţie publică, îndeosebi în cazul polilor de creştere; Durata mare a procedurilor de achiziţie publică (contestarea rezultatelor, reluarea procedurilor etc.);

8

www.inforegio.ro

Necesitatea actualizării Proiectelor Tehnice; Incapacitatea constructorilor de a-şi respecta graficul de implementare (ex: in­­trarea în insolvenţă, personal insuficient etc.);

Lipsa resurselor financiare la nivelul beneficiarilor publici (co-finanţare, cheltuieli neeligibile, corecţii etc.); Suspendarea plăţilor pentru proiectele aflate în verificări DLAF, DNA, OLAF.

Foto: Vlad Bârleanu

Principalele probleme la implementarea POR 2007-2013


Dosar

E o provocare — 62,22% e un rezultat bun, dar poate fi mult mai bun, având în vedere gradul de contractare existent pe programul şi faptul că acele proiecte chiar au un impact la nivel local şi regional. Să lăsaţi presiunea pe ultimele două luni ale anului e un risc ce nu merită. Ritmul la care am rambursat de la nivelul Comisiei Europene în acest an, din punctul nostru de vedere, este nesatisfăcător, dacă ţinem cont de ţintele prezentate anul trecut. În niciun caz nu trebuie ridicat piciorul de pe acceleraţie în vechiul POR», a afirmat Iulia Şerban.

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL Ţinte de absorbţie Ţintă de absorbţie FEDR asumată până la 31.12.2015 (rambursări CE) 3.371,48 mil. euro Mil. euro Realizat până la 04.06.2015 (rambursări CE) 2.467,83 FEDR transmis la CE în vederea rambursării 30,23 DLC transmise la ACP în vederea certificării 30,44 FEDR autorizat şi plătit, în procesare în vederea declarării (cereri de plată) 70,68 FEDR ce urmează a fi realizat în luna iunie 2015 (conform previziunilor privind plăţile ce urmează a se efectua) 67,11

cumulată 85,01% % din alocat cumulativ 62,22% 62,99% 63,75%

TOTAL

67,23%

2.666,29

65,54%

67,23%

SINAIA STĂ BINE LA CAPITOLUL INFRASTRUCTURĂ. ACUM aşteaptă turişti şi o autostradă Administraţia şi mediul privat din Sinaia îşi coordonează eforturile pentru dezvoltarea oraşului, caracterizat, în proiectele europene, drept centrul celei mai importante zone pentru turismul montan din România. Vlad Bârleanu regio@mdrap.ro

Foto: Vlad Bârleanu

C

ornelia Neagoe încearcă să comprime în câteva minute toate trăirile intense din ultimii cinci ani, de când a luat o finanţare europeană pentru pensiunea sa din Sinaia, fără să-şi imagineze amploarea crizei financiare. Doamna Neagoe pare a fi un om de afaceri cu experienţă, dar are emoţii, întrucât are în faţă oficiali ai Comisiei Europene şi ai AM POR, care trebuie să afle care sunt problemele pe care le au antreprenorii. „Eu sunt optimistă, mai ales dacă o să treacă perioada de criză încet-încet. Noi o vedem trecută la televizor, doar din scripte, dar nu simţim că a trecut. Poate se face şi autostrada“, afirmă Cornelia Neagoe.

Scena descrisă mai sus a avut loc pe 18 iunie 2015, la vila Marald din Sinaia, în timpul unei vizite la proiecte a participanţilor la Comitetul

de Monitorizare a POR 2007-2013. Aceştia au evaluat implementarea a patru proiecte finanţate prin Regio — două având ca beneficiar iulie-august 2015

9


Analiză

Probleme întâmpinate de beneficiari privaţi în implementarea proiectelor cu finanţare Regio, menţionate de Cornelia Neagoe: Firmele de construcţii contractate cresc preţurile în mod artificial când au în faţă un beneficiar de fonduri europene, pornind de la premisa că proiectul este „gratis“. Beneficiarii nu ar mai trebui să specifice în negocieri că au acces la fonduri europene; Condiţiile de prefinanţare pot ruina afacerea unui beneficiar, deoarece băncile sunt inflexibile şi obtuze. Pentru proiectul Marald a fost nevoie de cinci acte adiţionale, din cauza problemelor de cofinanţare; Raportările pentru lucrările de construcţii sunt foarte stufoase, se pierde foarte mult timp; Clasificarea generală a pensiunii a rămas la trei stele, conform normativelor administraţiei centrale, pentru că se ia în considerare numărul mai mare de camere (10 de 3 stele vs. 9 de 4 stele); Piaţa de turism este sugrumată, pensiunile sunt goale în timpul săptămânii.

Pe aceeaşi stradă cu serpentine, la 500 m distanţă, se află următorul obiectiv al vizitei - vila „La Monitori“. Numele se datorează specificului iniţial al business-ului pe care îl derulează firma beneficiară – lecţii de ski. Cerasela Andrei, şef de şantier, a relatat că cererea pentru tabere de ski era foarte mare, ceea ce genera probleme în găsirea de spaţii

10

www.inforegio.ro

Foto: Vlad Bârleanu

­ utoritatea publică locală, iar alte a două, beneficiari privaţi. Cornelia Neagoe a contractat acest proiect în 2010, cu scopul de a extinde cu nouă camere capacitatea pensiunii, aflate pe drumul spre Cota 1.400. Proiectul, cu un buget total de 3,49 milioane de lei şi finalizat în 2014, a presupus construirea unui corp anexă cu patru niveluri, legat structural şi funcţional de clădirea veche, şi creşterea nivelului de clasificare de la 3 la 4 stele.

de cazare pentru copii. Pentru că aceştia sunt principalii clienţi, care, în afara sezonului rece, au parte de lecţii de echitaţie. În perioada în care nu e vacanţă şcolară, vila se închiriază în regim turistic. Din punctul de vedere al inginerului constructor, construcţia vilei a fost foarte dificilă, din cauza diferenţei de nivel şi a lipsei de acces dinspre laturi. „Zidul e încastrat în stâncă, a fost o lucrare foarte grea, dar aşa sunt toate aici“, spune Cerasela Andrei. Prin acest proiect, beneficiarul a refăcut canalizarea pentru întreaga zonă, astfel încât vecinii au fost cooperanţi în timpul lucrărilor de şantier. Obiectivul investiţiei a fost dezvoltarea ofertei de servicii integrate în domeniul vacanţelor active şi agrementului montan, iar proiectul

a avut un buget total de 1,18 milioane de lei, din care 745.000 lei fonduri europene din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Ultimele două proiecte vizitate au fost cele implementate de Primăria Oraşului Sinaia — modernizarea infrastructurii rutiere şi sistemul de supraveghere video. Cele două proiecte au fost subsumate unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbană, despre care primarul Vlad Oprea spune că va duce la creşterea numărului de turişti, ca principal avantaj. Programul de modernizare a infrastructurii a dus la reabilitarea a 7 km de străzi şi aproape 30.000 mp de trotuare şi la realizarea de parcări pe o suprafaţă de peste 1.500 mp. De asemenea, cablurile pentru semnal TV, internet sau telefonie au fost mutate în subteran.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Reabilitarea infrastructurii publice urbane oraş Sinaia „Via Sinaia Design Verde Deschis“ • Beneficiar: UAT Sinaia • Domeniul Major de Intervenţie 1.1. – „Planuri integrate de dezvoltare urbană“, sub-domeniul „Centre Urbane“ • Valoarea totală a proiectului: 81,85 milioane de lei, din care 52,35 milioane de lei reprezintă fonduri europene din Fondul European pentru Dezvoltare Regională


Interviu

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Achiziţia şi instalarea de echipamente de supraveghere necesare pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în oraşul Sinaia • Beneficiarul: UAT Sinaia • Domeniul Major de Intervenţie: 1.1 – „Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul: Centre urbane“ • Valoarea totală a proiectului: 1,75 milioane de lei, din care 1,13 milioane de lei reprezintă fonduri europene din Fondul European pentru Dezvoltare Regională stalarea a 27 de camere de supraveghere, însă Primăria a mai montat, pe propria cheltuială, încă 30 de camere. Rezultatul este că, în primele luni ale anului 2015, rata infracţionalităţii din Sinaia a scăzut cu aproxi­mativ 30%. În cazul sistemului de supraveghere, obiectivele proiectului au urmărit: • scăderea infracţionalităţii şi violenţei, în special în zona şcolilor; • creşterea siguranţei cetăţenilor, la evenimentele publice; • prevenirea infracţiunilor de tâlhărie şi reducerea furturilor din societăţi comerciale şi locuinţe sau case de vacanţă; • mărirea siguranţei circulaţiei şi reducerea fenomenului de risc rutier în zona centrală.

Cu ajutorul camerelor de supraveghere montate în Sinaia se poate identifica orice neregulă rutieră

Foto: Vlad Bârleanu

Obiectivele specifice au fost: • reabilitarea sistemului rutier şi a trotuarelor din zona centrală a oraşului (B-dul Republicii, B-dul Carol I şi B-dul Ferdinand), reabilitarea străzilor adiacente; • mărirea siguranţei circulaţiei, prin crearea de sensuri giratorii; • îmbunătăţirea serviciilor publice; • îmbunătăţirea imaginii oraşului prin eliminarea stâlpilor de beton şi mutarea reţelelor de pe stâlpi în infrastructura străzilor, refacerea platformelor pietonale, reabilitarea/ crearea spaţiilor verzi, crearea de piaţete şi esplanade; • îmbunătăţirea mediului de afaceri, ţinând cont că pe aceste bulevarde se regăsesc sedii de firme şi unităţi turistice; • îmbunătăţirea accesului persoanelor cu handicap în instituţii şi magazine. Primarul Oprea a explicat că proiectul a dus la creşterea spaţiului pietonal în detrimentul celui destinat autoturismelor şi la înfiinţarea unui sistem de iluminat modern, cu un consum controlat. Din punctul de vedere al dezvoltării turistice, primarul oraşului Sinaia estimează că modernizarea oraşului va atrage o creştere a investiţiilor cu 25%, ceea ce va genera creşterea numărului de locuri de muncă. În interiorul Primăriei Sinaia, într-o încăpere de 10 mp, un agent al Poliţiei Locale se uită atent pe mai multe monitoare care împart, în mici dreptunghiuri, imagini simultane ale tuturor camerelor de supraveghere din oraş. Pentru a demonstra eficienţa acestui sistem, agentul acţionează opţiunea ­„zoom-in“ pe o imagine panoramică din centrul oraşului, până la nivelul la care se distinge numărul de înmatriculare al unui autoturism parcat. „Putem să identificăm imediat orice autoturism, în colaborare cu Poliţia Rutieră“, spune agentul. Cristian Negulescu, asistent-manager în acest proiect, a explicat că fondurile europene au acoperit in-

iulie-august 2015

11


Dosar

Sîngeorz-Băi şi Turda, pe harta turismului balnear european Valorificarea potenţialului balnear al României nu trebuie să fie o lozincă politică, ci o realitate, care să se deruleze sub ochii noştri. În acest scop, nu este nevoie atât de publicitate, cât mai ales de crearea unei infrastructuri capabile să primească turiştii români şi străini în zonele care se pretează turismului balnear. Un proiect Regio din Regiunea ­Nord-Vest (Turda – Sîngeorz-Băi) demonstrează adevărata valoare a ceea ce înseamnă investiţii în infrastructură, pentru a atrage turiştii. Alice-Claudia Gherman regio@mdrap.ro

C

de circulaţie a României, DN 1/E 60. Este situat pe Valea Arieşului, ­într-o zonă de mare atracţie turistică (în apropierea Cheilor Turzii, la numai 300 m altitudine), putând oferi, atât prin arhitectura în stil gotic, cât şi prin cea în stil renascentist, un prilej de încântare a oricărui turist dornic să viziteze această zonă, atestată sub numele de Potaissa, din perioada î.Hr., ca cetate dacică. Din cele mai vechi timpuri, oraşul Turda mai este vestit şi pentru lacurile sale sărate şi pentru salina sa (Salina Turda, cea mai mare şi mai bine amenajată salină din România), iar calităţile curative ale salinei permit efectuarea de cure terapeutice, indicate pentru: grupul bolilor reumatismale, artroze, spondiloze, Foto: UAT Sîngeorz-Băi

e au în comun oraşele Sîngeorz-Băi şi Turda, când unul se află în judeţul Bistriţa-Năsăud, iar celălalt în Cluj? În afară de faptul că ambele sunt oraşe-staţiune, ele mai sunt legate de un proiect comun, fiindcă proiectul care a primit finanţare Regio — „Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru sporirea atractivităţii Regiunii Nord-Vest“ —, vizează doi beneficiari, UAT Sîngeorz-Băi şi UAT Turda. Dar, înainte de a vorbi despre proiect, trebuie să vorbim despre importanţa celor două staţiuni balneare pentru turismul românesc din nord-vestul ţării.

Sîngeorz–Băi este o staţiune turistică de interes naţional, fiind amplasată în nord-estul judeţului Bistriţa Năsăud, de-a lungul drumului naţional DN 17, pe valea râului Someşul Mare, la poalele masivului Rodnei. Populaţia localităţii este de circa 10.000 de locuitori. Staţiunea are o tradiţie de mai bine de 200 de ani, ponderea serviciilor de turism primând, datorită faptului că apele minerale din această staţiune (carbogazoase, bicarbonate cloruro-sodice, magneziene) au caracter curativ, fiind indicate în diferite afecţiuni (gastrice, reumatismale, afecţiuni ale aparatului respirator). Pe de altă parte, municipiul Turda este un oraş care s-a dezvoltat de-a lungul celei mai importante artere

12

www.inforegio.ro


Foto: UAT Sîngeorz-Băi

Dosar

reumatism degenerativ, sechele ale traumatismelor aparatului locomotor, afecţiuni ginecologice, afecţi­uni ale sistemului nervos central şi periferic, afecţiuni respiratorii. Staţiunea turistică Băile Turda (­declarată staţiune turistică de interes local prin HG nr. 22/10.10.2002) este situată în nord-estul municipiului ­Turda, la o altitudine de 350 m, ­într-o zonă depresionară, înconjurată de coline acoperite cu păduri, care dau staţiunii un pitoresc aparte. Distanţa faţă de reşedinţa de judeţ Cluj-Napoca este de doar 30 km. Dar să revenim la proiectul care vizează dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru creşterea atractivităţii turistice în regiunea Nord-Vest! Prin intermediul acestuia, au fost reabilitaţi 5.711 m de străzi, 6.900 mp de parcări şi 11.500 mp de alei pentru locaţia Sîngeorz-Băi, iar pentru oraşul Turda au fost reabilitaţi peste 3 km de străzi, 9.000 mp parcări şi a fost amenajată o staţie terminală pentru transportul urban. „Valorificarea resurselor naturale şi sporirea atractivităţii zonale şi regionale pentru dezvoltarea infra­ structurii de turism balnear a presupus, în primul rând, asigurarea unei infrastructuri rutiere corespunzătoare“, ne-a declarat Mihaela Ielciu, de la ADR Nord-Vest. „În acest sens, reabilitarea şi modernizarea infra­ structurii de acces în cele două locaţii au fost esenţiale pentru creşterea

numărului de turişti interesaţi de aceste zone, pentru creşterea calităţii serviciilor de turism, agrement şi tratament balnear, pentru stimularea investiţiilor locale, pentru reducerea timpului de călătorie în cadrul localităţii şi, nu în ultimul rând, pentru îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător şi a confortului ambiental, fiind ştiut faptul că drumurile de acces necorespunzătoare şi posibilităţile reduse de transport rutier diminuează drastic interesul tuturor celor atraşi de aceste zone de recreere şi tratament.“ Aşa cum era de aşteptat, principalii beneficiari ai acestui proiect sunt turiştii români şi străini interesaţi de sejururi turistice balneare, investitorii şi antreprenorii privaţi, şi, nu în ultimul rând, populaţia celor două localităţi, inclusiv cei care beneficiază de un fond de solidaritate (contracte cu Casa Naţională de Pensii).

Vă veţi întreba: de ce s-a apelat tocmai la fonduri europene? Răspunsul este simplu: „A fost singura soluţie viabilă pentru realizarea de ansamblu a obiectivului de reabilitare şi modernizare a infrastructurii rutiere din cele două locaţii, deci implicit pentru valorificarea resurselor naturale, dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţilor turistice, precum şi pentru creşterea atractivităţii investiţiilor în cele două zone. Sumele prevăzute în bugetele locale anuale nu acopereau nici pe departe necesarul, nici măcar pentru reparaţii curente, iar, dacă s-ar fi optat pentru concentrarea sumelor în scopul realizării parţiale a problemelor, nu s-ar fi ajuns la rezultatul scontat, deoarece numai o abordare unitară a problemei putea duce la rezultatele preconizate“, ne-a mai spus Mihaela Ielciu. Refacerea infrastructurii din cele două locaţii deja pare să producă efectul scontat. Primarii din SîngeorzBăi şi Turda şi-au exprimat convingerea că acest proiect, împreună cu amenajările conexe ale celor două staţiuni, a contribuit esenţial la creşterea atractivităţii turistice a zonelor şi la o dezvoltare economică proporţională cu investiţiile propuse şi susţinute de autorităţile locale. În aceeaşi măsură, proiectul a contribuit şi la îmbunătăţirea confortului ambiental şi a calităţii vieţii pentru toţi locuitorii celor două staţiuni. Aşadar, iată un proiect reuşit, cu doi beneficiari mulţumiţi. Punct ochit, punct lovit!

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru sporirea atractivităţii Regiunii Nord-Vest (Turda – Sîngeorz-Băi) • Beneficiar: Parteneriatul dintre UAT Oraş Sîngeorz-Băi şi UAT Municipiul Turda • Domeniul Major de Intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice • Valoarea totală a proiectului: 28,25 milioane de lei, din care 19,36 milioane de lei reprezintă fonduri europene din Fondul European pentru Dezvoltare Regională iulie-august 2015

13


Dosar

Casa Cesianu, restaurare de cinci stele

Foto: PMB

În Europa orice imobil cu valoare arhitectonică este restaurat până în cele mai mici amănunte. De altfel, în Europa, domeniul restaurărilor este unul dintre cele mai dinamice. Iată că şi pe Calea Victoriei din Bucureşti a fost restaurat un obiectiv cultural de maximă importanţă – Casa Cesianu. Ajutorul a venit de la Regio.

Alice-Claudia Gherman regio@mdrap.ro

Î

n apropiere de Piaţa Victoriei, la intersecţia dintre Calea Victoriei şi strada Sevastopol, se află reşedinţa avocatului Constantin Cesianu. Casa Filipescu-Cesianu (1892) reprezintă amenajarea unei reşedinţe mai vechi, din perioada anilor 1846-1850, şi este una dintre puţinele reşedinţe aristocratice ale Bucureştilor din perioada La Belle Époque, rămasă fidelă proiectului iniţial. În această reşedinţă au locuit câteva familii din aristocraţia românească, precum Iancu Filipescu şi Maria Ghica Filipescu. Constantin Cesianu a extins această reşedinţă aristocratică, având sprijinul arhitectului Leonida Negrescu. Perioada anilor 1893-1933 a fost perioada de

14

www.inforegio.ro

glorie a acestui imobil, în Casa Cesianu existând o intensă viaţă mondenă. Situaţia s-a schimbat în anul 1935, când proprietatea a fost vândută Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), iar aceasta a făcut un schimb de proprietăţi cu Primăria Municipiului Bucureşti (PMB). Aşa a ajuns Casa Cesianu în proprietatea PMB. În perioada anilor 1940-1941, s-a luat hotărârea ca reşedinţa Cesianu să treacă sub administrarea Muzeului Comunal (astăzi Muzeul Municipiului Bucureşti), care va folosi imobilul pentru a găzdui expoziţiile sale. Aşadar, Casa Cesianu reprezintă un exemplu ilustrativ pentru casele boiereşti de la începutul secolului al XIX-lea, din care s-au păstrat puţine exemplare în Bucureşti. După cum reiese din istoricul imobilului, Casa Cesianu a depozitat provizoriu o parte

dintre colecţiile aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti. Este vorba despre Colecţia ştiinţă-tehnică, Colecţia Artă decorativă — metal, Colecţia Artă Plastică, Colecţia de sculptură, Colecţia de mobilier şi încă alte câteva colecţii importante. Condiţiile de depozitare a colecţiilor din Casa Cesianu erau considerate, până la implementarea proiectului Consolidare, restaurare şi conservare Casa Cesianu, improprii pentru conservarea corespunzătoare a acestor obiecte valoroase de patrimoniu. Din cauza vechimii sale, precum şi a poluării deosebit de mari pe care o suporta această clădire, ca urmare a traficului intens din jurul său, precum şi a unei întreţineri necorespunzătoare, a lucrărilor de consolidare începute şi neterminate, de mulţi ani, imobilul (în special corpul A al clădirii) s-a degradat şi necesita lucrări de consolidare şi de conservare-restaurare. Astfel, Primăria Municipiului ­Bucureşti a elaborat proiectul de consolidare, restaurare şi conservare a acestui obiect de patrimoniu, care a primit sprijin financiar prin programul Regio. Proiectul a început în 2013, iar în mai 2015, Casa Cesianu a fost gata; aici va fi amenajat un muzeu, care va fi deschis la o dată ce urmează a fi anunţată ulterior. După finalizarea proiectului, Casa Cesianu urmează a fi introdusă în circuitul public şi turistic permanent al Capitalei, autorităţile sperând să atragă un număr de aproximativ 40.000 de turişti/vizitatori, în primul an de la ­deschiderea ­edificiului pentru publicul larg, ajungând apoi la creşterea ­numărului de


Dosar

turişti cu aproximativ 6%, în primii 5 ani după introducerea în circuitul turistic. Proiectul a dus, de asemenea, la crearea a 12 noi locuri de muncă permanente (custode al monumentului, referent rezervări grupuri, administrator, supraveghetori video, supraveghetori sală, casier), în cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti şi la menţinerea altor 20 de locuri de muncă pe parcursul implementării proiectului, dintre care 15 temporare (constructori). „Realizarea acestui proiect întregeşte eforturile Municipiului Bucureşti pentru atragerea unui număr mai mare de turişti şi pentru a face cunoscută cultura românească şi a Bucureştiului, îndeosebi prin valoarea remarcabilă a monumentului istoric Casa Cesianu şi prin posibilitatea pe care o deschide pentru educarea tinerilor, în scopul cunoaşterii patrimoniului cultural naţional din care face parte, oferind şi posibilitatea de a se organiza, în spaţiul muzeal, conferinţe, dezbateri, sesiuni ştiinţifice, simpozioane, colocvii etc.“, ne-a declarat Irina Bologa, manager de proiect în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.

„Modificările menţionate nu au afectat scopul şi obiectivele proiectului, indicatorii de rezultat, valoarea maximă a finanţării nerambursabile prevăzute prin contract, dar au fost necesare în diverse etape din executarea contractului de lucrări.“ Irina Bologa, manager de proiect în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti Ca în cazul oricărui proiect, pe parcursul implementării au existat şi obstacole şi şovăieli, care poate au mai încetinit lucrările, dar, din fericire, nu le-au oprit. Astfel, au existat deficienţe ale proiectului tehnic şi ale documentaţiei de execuţie, în ceea ce priveşte restaurarea/conservarea componentelor artistice la acoperişul de tablă al corpului A, dar şi deficienţe ale proiectului tehnic şi ale documentaţiei de execuţie, în ceea ce priveşte partea de instalaţii electrice (inclusiv iluminatul arhitectural). De asemenea, a fost modificată tâmplăria propusă iniţial — cu ferestre şi uşi cu geam termoizolant, pentru Corpul A, cu tâmplărie din lemn, în două foi, cu geam exterior de 6 mm, în scopul reconstituirii prin metoda intervenţiei minime a imaginii iniţiale a

Casei şi fără modificarea articolelor de deviz din proiectul aprobat. Mai mult, a fost modificată şi poziţionarea centralei termice, din Corpul A fiind mutată în Corpul B, în scopul îmbunătăţirii soluţiei adoptate pentru realizarea instalaţiilor de încălzire şi de refuncţionalizare a încăperilor, propusă în proiectul iniţial. În afară de reintroducerea monumentului în circuitul turistic, prin restaurarea sa la exterior şi în interior, au fost modernizate şi utilităţile aferente obiectivului turistic de patrimoniu, care asigură condiţiile de siguranţă la incendiu, antiefracţie şi climatizare. S-a asigurat, în acest mod, un climat corespunzător spaţiului interior atât pentru vizitatori, cât şi pentru obiectele cu valoare de patrimoniu găzduite în sălile imobilului.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Foto: PMB

• Titlul proiectului: Consolidare, restaurare şi conservare Casa Cesianu • Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti • Domeniul Major de Intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe • Valoarea totală a proiectului: 8,58 milioane de lei, din care 5,14 milioane de lei reprezintă fonduri europene din Fondul European pentru Dezvoltare Regională iulie-august 2015

15


Dosar

Club nautic şi terenuri de sport, pe malul Oltului Cel mai modern centru de agrement din Slatina a fost deschis pe etape, în urma unui proiect al Consiliului Local, care a profitat de fondurile Regio. Vlad Bârleanu regio@mdrap.ro

Foto: jurnaldeziarist.blogsopot.com

L

ocuitorii municipiului Slatina au acces, din această vară, la o infrastructură de agrement diversificată, pe malul râului Olt, care cuprinde piscine, debarcader, terenuri de sport şi un centru spa. Clubul nautic şi de agrement Plaja Olt se află la intrarea în Slatina dinspre Craiova şi ocupă o suprafaţă de 7 hectare de teren, la care se adaugă 15 hectare de luciu de apă. Prima etapă a proiectului a fost inaugurată la sfârşitul lunii iunie 2014 şi cuprinde modernizarea zonei de plajă, o piscină pentru copii şi una pentru adulţi, vestiare şi un debarcader pentru hidrobiciclete, bărci cu vele şi caiac-canoe. Pista de caiac-canoe are o lungime de un kilometru şi nouă culoare, iar zona de vele şi bărci, o suprafaţă de 468 mp. Plaja are o suprafaţă de 12.000 mp (200 m x 60 m), 100 de şezlonguri, iar 50 de umbreluţe sunt puse, gratuit, la dispoziţia clienţilor. Piscina pentru adulţi are o lungime de 25 de metri şi o lăţime de 13 m, iar piscina pentru copii este rotundă, cu

diametrul de 12 metri. Piscinele sunt prevăzute cu instalaţii de filtrare şi tratare a apei. Cristiana Şerban, manager de proiecte în Primăria Slatina, spune că, în perioada iulie-septembrie 2014, când a funcţionat clubul cu aceste tipuri de servicii, încasările totale au fost de aproape 47.000 de lei, 70% din această sumă fiind reprezentată de tarifele de acces.

Venituri pentru oraş A doua etapă a proiectului constă în construirea unei infrastructuri

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Amenajare club nautic şi de agrement „Plaja Olt“ - municipiul Slatina • Beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Slatina • Domeniul Major de Intervenţie 5.2 - Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice • Valoarea totală a proiectului: 36,22 mil lei, din care 9,38 milioane de lei reprezintă fonduri europene din Fondul European pentru Dezvoltare Regională

16

www.inforegio.ro

sportive cu mai puţine limitări de tip sezonier: teren de minifotbal multifuncţional, teren de tenis, teren special de volei pe plajă, zonă de minigolf, poligon pentru tir cu arcul, perete de căţărat, pistă asfaltată pentru biciclete şi amenajări pentru amatorii de patinaj pe role. Proiectul include şi o parcare pentru 150 de maşini şi un centru de fitness şi spa. Obiectivele din a doua etapă sunt programate a fi date în folosinţă la mijlocul lunii august 2015. Afacerea este administrată de Clubul Sportiv Municipal Slatina, ser­ viciu public aflat în subordinea Consiliului Local. Funcţionarea Clubului Nautic va duce la crearea a 45 de noi locuri de muncă stabile până la finalizarea proiectului. Cristiana Şerban a afirmat că unul dintre obiectivele specifice este atragerea investiţiilor în turism şi introducerea zonei în circuitul turistic regional. Autorităţile se aşteaptă ca numărul anual de înnoptări în unităţi turistice din municipiul Slatina să crească, cu 5.000, până la 50.000, în primii 5 ani de la finalizarea investiţiei.


Util beneficiarilor Regio

Modificarea criteriilor de calificare menţionate într-un anunţ de participare, fără publicarea unui anunţ de tip erată

V

erificările efectuate în scopul stabilirii eligibilităţii cheltuielilor solicitate la rambursare se fac în funcţie de regulile impuse de Comisia Europeană, reguli ce derivă din legislaţia europeană şi/sau naţională, a căror interpretare a fost dată prin rapoartele elaborate de auditul Comisiei Europene şi/sau rapoartele Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României, potrivit competenţelor. În acest sens, existenţa unor nereguli în aplicarea prevederilor contractuale şi/sau ale legislaţiei privind achiziţiile publice sunt exclusiv rezultatul aplicării acestor recomandări în toate speţele similare, implementate unitar de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (AM POR), în funcţie de obligaţiile asumate, de protejare a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. Cu privire la subiectul abordat, chiar dacă modificarea survenită asupra unui criteriu de calificare este publicată prin intermediul clarificărilor afişate în SEAP, alături de anunţul de participare, trebuie respectată obligaţia prevăzută de art. 50 alin. (2) din OUG nr. 34/2006 („Anunţul publicat la nivel naţional nu trebuie să conţină alte informaţii faţă de cele existente în anunţul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene“), respectiv art. 26 din HG nr. 925/2006 („În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informa-

ţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.564/2005, care stabileşte formatul standard al anunţurilor publicitare în cadrul procedurilor de atribuire prevăzute în directivele nr. 17/2004/CE şi 18/2004/CE“). Cele două articole fac referire la anunţurile de participare pentru atribuirea contractelor a căror valoare estimată este mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2), din OUG nr. 34/2006. Aceeaşi prevedere se regăseşte şi în Directiva 2004/18/CE la art. 36. În consecinţă, urmare a publicării doar în SEAP a modificării criteriilor de calificare ca efect al unor

respectiv cel al tratamentului egal şi al nediscriminării. Referitor la conceptul grad de publicitate se menţionează că principiul egalităţii de tratament şi cel al nediscriminării impun o obligaţie de transparenţă care constă în garantarea, în favoarea oricărui potenţial ofertant, unui grad de publicitate care să permită atribuirea contractului în condiţii adecvate de competiţie. Se reţine, astfel, că autoritatea contractantă nu respectă obligaţia rezultată din prevederile legale menţionate mai sus, şi anume, publicarea modificărilor la criteri­ ile de calificare, acolo unde fuseseră publicate şi în forma iniţială. Prin realizarea parţială a publicităţii procedurii de atribuire, ca rezultat al nerespectării prevederilor legale care obligă la publicarea în JOUE a modificărilor criteriilor de calificare (faţă de forma publicată iniţial în anunţul de participare), printr-un anunţ de tip erată, nu este asigurată o competiţie adecvată, ­încălcându-se principiul transparenţei, al tratamentului egal şi al nediscriminării, cu efecte directe asupra eficientei utilizări a fondurilor publice. Acest lucru se datorează faptului că oricărui potenţial participant i se limitează posibilitatea de a se informa în timp util asupra acestor modificări, care, publicate doar la nivel naţional, în SEAP, obligă la alocarea unor resurse suplimentare de timp şi/sau umane. Pentru această neregulă cuantumul corecţiei este stabilit, cu respectarea principiului proporţionalităţii, prin aplicarea prevederilor Anexei la HG nr. 519/2014 privind Foto: incedogroup.com

Marius VASILIU

solicitări de clarificări, diferenţele constatate între criteriile şi cerinţele de calificare, aşa cum au fost ele iniţial formulate în anunţul de participare publicat în JOUE, şi criteriile de calificare avute în vedere pentru evaluarea ofertelor, aşa cum au fost ele modificate, se constată îndeplinirea parţială a obligaţiei de a respecta principiul transparenţei,

iulie-august 2015

17


Dosar

stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 cu modificările şi completările ulterioare, partea I, lit.A, punctul 8 - Anunţul de participare nu descrie suficient de detaliat criteriile de selecţie şi/ sau nici în anunţul de participare şi nici în documentaţia de atribuire nu sunt descrise suficient de detaliat criteriile de atribuire şi

ponderea acestora. Corecţia financiară de 25% poate fi redusă la 10% sau la 5% dacă criteriile de selecţie/ atribuire erau enunţate în anunţul de participare (sau în documentaţia de atribuire, în ceea ce priveşte criteriile de atribuire), dar erau insuficient detaliate. Mai trebuie precizat că potrivit art.179 alin.(4) din OUG nr. 34/2006, orice modificare şi/sau completare a criteriilor de calificare şi selecţie precizate în cadrul invitaţiei/

anunţului de participare, conduce/ conduc la anularea procedurii de atribuire, cu excepţia: a) modificărilor dispuse prin decizia CNSC (Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor); b) modificărilor dispuse prin hotărâri ale instanţelor judecătoreşti; c) măsurilor de remediere dispuse de autoritatea contractantă în temeiul art. 2561 alin. (3) şi art. 2563 alin. (1), din aceeaşi ordonanţă de urgenţă.

Lumea fascinantă a celor 45 de uriaşi de la Dino Parc „Uau, mami, uite-l pe T-Rex! Sunt aşa de aproape de el! Vezi ce înalt sunt? Hai, urcă-te şi tu aici sus în copac“. Nu mai există loc de „mi-e frică“ sau „nu pot“. Dacă un puşti de 6 ani şi alte zeci de copii fascinaţi de lumea dinozaurilor au reuşit să facă traseul la înălţime, pot încerca şi eu. Şi da, merită! La Dino Parc din Râşnov, ai intrat într-o lume de care nu te mai saturi. elena alexa regio@mdrap.ro

E

răcoare, umbră şi miroase a sănătate, deşi temperatura e peste 32 de grade. Pădurea care ascunde cele 45 de crea-

turi preistorice freamătă de râsetele copiilor şi de bucuria de a descoperi „uriaşii“. Traseul prin parcul tematic a fost gândit în aşa fel încât să descoperi la fiecare pas câte ceva. „Ce coadă uriaşă are Stegosaurus!! Pot să mă urc pe ea şi să-mi faci o

Dino Parc în cifre Circa 5 milioane de euro s-au investit în acest proiect 3 ani a durat amenajarea 45 de dinozauri au fost creaţi în mărime naturală 1,4 ha are parcul 28 lei costă un bilet de intrare pentru adulţi, 22 pentru copii (cei sub 3 ani au acces gratuit)

Foto: Elena Alexa

200.000 de vizitatori sunt aşteptaţi în primul an de la deschiderea parcului

18

www.inforegio.ro

poză?“, mă întreabă Matei. Chiar pe coadă nu se poate, dar lângă uriaşul verde închis, cu dinţi ca fierăstrăul, nu e nici o problemă. E o regulă simplă, care îţi este explicată frumos de către angajaţi, pentru ca exponatele să nu se deterioreze. Facem poza şi apoi citim totul despre creatura care ne-a fascinat. Lângă fiecare dinozaur, există panouri informative cu detalii despre specie sau perioada în care a trăit. „Dar cu cine era dino prieten, mami?“. Întrebarea e ­complicată,


Dosar

dar sunt scoasă rapid din încurcătură. Pentru cei mai curioşi copii şi părinţi există foişoare speciale, dotate cu minibiblioteci, de unde afli cele mai năstruşnice lucruri despre dinozauri. Sau, de ce nu, poţi merge într-o sală special amenajată, unde se urmăresc proiecţii video cu tematica animalelor din altă eră. Am văzut deja peste 30 de dinozauri, toţi în mărime naturală şi realizaţi după cele mai recente date. De altfel, fi­gu­rinele au fost construite în ­România, dar certificarea ştiinţifică a venit de la un institut de specialitate din Germania. Nici un detaliu nu le-a scăpat experţilor: lungimea dinţilor, culoarea pielii, grosimea cozii, aripile, totul la scară reală. Din foişoarele de observaţie plasate în copaci totul pare atât de real, încât te gândeşti chiar că poate filmul „Jurassic World“ a fost făcut după fapte adevărate! Aşa că dacă tot ne-am umplut de adrenalină, de ce să nu încercăm şi tiroliana? E aglomerat, aşa că mai aşteptăm puţin şi decidem să vedem şi noi de unde se aude un zgomot gen erupţie vulcanică. Da, merită încercat! Te aşezi pe o miniplatformă care începe să trepideze, mişcarea fiind însoţită de sunete venite parcă din străfundu-

Foto: Elena Alexa

card plin ochi cu cele mai grozave fotografii, ne putem lăuda că nu ne-a scăpat nici un dinozaur. La fel cum nu scap nici fără un suvenir de la micuţul magazin din care jucăriile, magneţii sau alte mici „nimicuri dinozăreşti“ le fac cu ochii copiilor. „Da, mami, îl putem cumpăra!“, răspund cuminte la întrebarea lui Matei. N-a costat mult, dar strălucirea din ochii lui şi îmbrăţişarea au făcut apoi cât o avere. Iar când eşti atât de fericit printre cei 45 de uriaşi spectaculoşi, parcă şi mân-

rile fierbinţi ale unui vulcan nervos. Copiii sunt încântaţi, dar pun şi întrebări. „E o metodă excelentă de învăţare!“, îmi spun fericită în timp ce încerc să răspund tirului de curiozităţi. După aproape o oră şi un

carea de la terasa Papazaur merge de minune. „Mami, o să mâncăm ca dinozaurii?“. Răspund târziu pentru că mă opresc greu din râs. „Nu, dar sigur ar fi poftit şi ei la un hamburger“.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Dino Parc • Beneficiar: SC HCR SRL • Domeniul Major de Intervenţie 5.2 - Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice • Valoarea totală a proiectului: 22,37 milioane de lei, din care 10,72 milioane de lei reprezintă fonduri europene din Fondul European pentru Dezvoltare Regională iulie-august 2015

19


Dosar

„Steaua Mureşului“, un complex turistic high class pe bani europeni O bază turistică modernă, un centru de agrement deschis pe toată durata anului, acesta este Complexul Turistic „Steaua Mureşului“, modernizat de curând prin fonduri Regio. Complexul deserveşte locuitorii oraşelor Deva, Simeria, Orăştie, Geoagiu, dar şi turiştii, de oriunde, în general. Alice-Claudia Gherman regio@mdrap.ro

20

www.inforegio.ro

Foto: Telecerna SRL

P

e malul Mureşului, în localitatea Rapoltu Mare, între oraşele Simeria şi Geoagiu, turistul întâlneşte un complex ultramodern denumit „Steaua Mureşului“. Poate să pară banal faptul că tocmai într-o localitate, cu un nume care multora nu le spune nimic, se află o bază turistică. Încă una, a nu ştiu câta! Nu este deloc aşa. Orice nouă unitate de cazare şi relaxare constituie un beneficiu nu doar pentru proprietari, ci şi pentru turişti, contribuind, totodată, şi la dezvoltarea economică a localităţii unde este amplasată respectiva unitate. Ceea ce nu este puţin lucru! Înainte de modernizare, ştrandul „Steaua Mureşului“ avea o capacitate mică, iar la sfârşit de săptămână devenea neîncăpător pentru cei 1.500-2.000 de turişti care veneau să se răcorească aici. De fapt, aşa s-a şi născut ideea unui proiect de anvergură, care să aibă o capacitate de 5.000 de locuri. Desigur, partea de hotel a complexului numără doar 68 de locuri de cazare, dar fiindcă la „Steaua Mureşului“ există, în urma extinderii, un centru spa şi

un aqua park, numărul celor care vin să se relaxeze aici este mult mai mare, mai ales în week-end. „Odată cu finalizarea proiectului am reuşit să acoperim o mare parte din serviciile turistice ale zonei, oferind, pe lângă serviciile clasice de cazare şi masă, servicii de agrement ce cu-

prind activităţi sportive în aer liber – teren de sport, plajă şi baie, atât în bazinele descoperite, pe timpul sezonului cald, cât şi în bazinul acoperit cu funcţiuni conexe, precum saună, masaj, fitness, bowling, biliard şi jocuri mecanice“, declară cu mândrie Ioan ­Şendroiu,

„O primă categorie dintre beneficiarii direcţi ai proiectului nostru sunt locuitorii zonelor urbane învecinate complexului, apoi sunt turiştii veniţi din ţară şi nu numai, care se pot caza la noi în hotelul de patru stele. Avem, de asemenea, grupuri de turişti care vin cu afaceri în zonă.“ Ioan Şendroiu, administratorul complexului „Steaua Mureşului“


Foto: Telecerna SRL

Dosar

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Modernizarea şi extinderea Complexului Turistic „Steaua Mureşului“ • Beneficiar: SC Telecerna SRL • Domeniul Major de Intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice • Valoarea totală a proiectului: 18,79 milioane de lei, din care 11,69 milioane de lei reprezintă fonduri europene din Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Foto: Telecerna SRL

­ dministratorul complexului „Steaa ua Mureşului“. Într-adevăr „Steaua ­Mureşului“ este acum mai mult decât un ştrand, oferind, pe lângă posibilităţile de cazare şi restaurant, un aqua park cu patru piscine exterioare cu apă încălzită, dintre care o piscină pentru copii. Pentru adulţi există un waterslide cu trei tobogane de viteză şi unul cu serpentină, un bazin cu o adâncime de peste doi metri, dotat cu minitrambuline şi un bazin de relaxare, pentru cei care doresc hidromasaj. Mai mult, turiştii au la dispoziţie o plajă cu nisip fin, pontoane şi şezlonguri gratuite, având o capacitate de 3.000 de locuri. În cadrul complexului sunt amenajate şi câteva iazuri cu o suprafaţă de 10.000 mp dintre care cel mai mare este destinat pescuitului sportiv. Pe scurt, cine nu-şi permite să ajungă anul acesta la mare sau în vreun alt loc exotic de pe mapamond, poate să vină aici, la „Steaua Mureşului“, să se relaxeze. Nici nu s-a terminat bine de implementat proiectul (iunie 2014-iunie 2015) şi, deja, „Steaua Mureşului“ se poate lăuda cu numeroşi oaspeţi. Astfel, persoanele care au beneficiat de serviciile aqua park până acum au fost în număr de 40.854, cei care au mers la biliard, bowling sau pe terenul de sport au fost în număr de 5.920, cei care s-au cazat în hotelul complexului au fost în număr de 3.072 de cetăţeni români, din alte judeţe decât Hunedoara, 1.217 persoane chiar din Hunedoara şi 635 de turişti străini, în timp ce de serviciile spa au beneficiat circa 824 de persoane. Mai mult decât atât, proiectul a dus la crearea a nouă locuri de muncă — pentru

care au fost angajate trei femei şi şase bărbaţi —, a contribuit şi continuă să contribuie la dezvoltarea localităţii Rapoltu Mare. „Din punct de vedere economic, prin realizarea acestui proiect a fost creat un pol urban de creştere a regiunii, ţinând cont şi de infrastructura de care beneficiază complexul turistic «Steaua Mureşului». Şi încă ceva! Realizarea proiectului sprijină consumul de produse şi servicii lo-

cale, asigurând astfel venituri substanţiale la bugetele locale şi de stat, prin plata impozitelor. Nu mai spun că proiectul a contribuit şi la salvarea mediului înconjurător, în sensul că, de când s-a deschis «Steaua Mureşului», nu mai sunt deşeuri lăsate pe malul Mureşului“. Mai mult, noi ne producem energia de care avem nevoie cu ajutorul panourilor fotovoltaice“, a mai declarat domnul Şendroiu. iulie-august 2015

21


Dosar

POPAS DE LUX LÂNGĂ MĂNĂSTIREA VORONEŢ

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

N

iciun călător care iese dinspre oraşul sucevean Gura Humorului spre Mănăstirea Voroneţ - cea mai cunoscută ctitorie a Sf. Ştefan cel Mare (1488), intrată în patrimoniul UNESCO – nu va putea face abstracţie de „Popasul Domnesc“. Pensiunea este înălţată pe o colină de unde turiştii pot privi direct către zidul de vest al Mănăstirii şi celebra frescă a Judecăţii de Apoi. Şi, mai ales, să se bucure de relaxare şi servicii excelente. Deşi, după zidul edifi-

22

www.inforegio.ro

ciului monahal, frescele şi icoanele se admiră în linişte, la poarta mănăstirii este mereu mare zarvă. În lunile de vară sosesc zeci de autocare şi sute de automobile zilnic. Şirurile de turişti şi pelerini ce vizitează mănăstirea, copiii alergând în toate părţile, dar şi comercianţii de la tarabe creează o atmosferă extrem de animată. Celor care caută să arunce o privire în tihnă asupra mănăstirii şi să se odihnească, „Popasul Domnesc“ le oferă exact ceea ce doresc. Pentru cunoscătorii zonei, este un popas de „neocolit“, după cum confirmă şi proprietarul, Mihaela-Corina Mititelu: „Avem un restaurant tradiţional renumit în zonă şi clienţi care vin regulat, săptămânal chiar. De când am deschis, pensiunea a fost bine cotată pe site-urile de specialitate şi se menţine ca o pensiune de top, având recenzii foarte bune“.

BUNUL RENUME SE PĂSTREAZĂ CU NOI INVESTIŢII

Foto: Bucovina Travel & Events SRL

Foto: Bucovina Travel & Events SRL

Amenajarea unui centru de agrement în cadrul pensiunii „Popasul Domnesc“ a sporit atractivitatea unităţii turistice din Gura Humorului, construite prin programul de preaderare SAPARD între 2006 şi 2009. În plus, noua investiţie cu finanţare Regio a contribuit la crearea a şase noi locuri de muncă.

Însă a menţine bunul renume între unităţile turistice din Bucovina este cel puţin tot atât de dificil precum a-l câştiga. „Considerăm că, în turism, trebuie să investeşti cea mai mare parte a profitului, pentru a ţine pasul cu vremurile, pentru a aduce mereu ceva nou turiştilor, care vin în calitate


Dosar

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Foto: Bucovina Travel & Events SRL

• Titlul proiectului: Construire centru de agrement «Popasul Domnesc» • Beneficiar: SC Bucovina Travel & Events SRL • Domeniul Major de Intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciiilor turistice • Valoarea totală a proiectului: 8,78 milioane de lei, din care 6,52 milioane de lei fonduri europene din Fondul European pentru Dezvoltare Regională

de musafiri şi pleacă în calitate de... prieteni“. Acesta este motivul pentru care proprietara pensiunii şi soţul ei au decis, la nici patru ani de la inaugurare, că se impune îmbunătăţirea şi extinderea serviciilor, mai degrabă decât o investiţie în marketing. „Cea mai bună este reclama din om în om“, consideră doamna Mititelu, care a anticipat că, dacă vor avea şi mai multe lucruri bune de povestit despre pensiune, turiştii vor reveni şi îi vor îndemna pe alţii să vină. Pentru a verifica eficienţa promovării făcute de un turist mulţumit, oricine are la îndemână o modalitate foarte simplă. Descrierile „Popasului Domnesc“ de pe website-uri precum Booking.com, Tripadvisor. com sau TuristInfo.ro sunt însoţite

de opinii pozitive net majoritare, iar punctajele sunt foarte aproape de maximum. Astfel, de-a lungul a 18 luni (începând cu decembrie 2013), a fost implementat un proiect cu finanţare Regio pentru extinderea serviciilor de bază ale pensiunii (cazare şi restaurant). Centrul de agrement nou construit constă într-o piscină, spaţii pentru jocuri sportive şi relaxare. Mai mult, întreaga zonă exterioară a pensiunii a fost reamenajată. De centrul de agrement beneficiază nu doar turiştii care vin din toată ţara şi din lume, ci şi localnici, dar mai ales noii angajaţi. În urma proiectului, la cei cinci angajaţi permanenţi pe care îi avea pensiunea s-au adăugat încă şase locuri de muncă.

„Am accesat aceste fonduri europene gândindu-ne, soţul meu şi cu mine, la cei trei copii. Dorim să le putem oferi un viitor la noi în ţară, să le arătăm că se poate face ceva şi la noi.“ Mihaela-Corina Mititelu, proprietarul pensiunii „Popasul Domnesc“

APROAPE 6.000 DE TURIŞTI PE AN La „Popasul Domnesc“ sosesc anual circa 5.840 de turişti. Pe lângă cazare în imediata apropiere a uneia dintre cele mai vizitate atracţii din Bucovina (Mănăstirea Voroneţ), ei au parte şi de servicii de calitate: camere spaţioase şi curate, mâncare excelentă, spaţii pentru recreere şi amabilitate din partea personalului. „Cel mai mult ne bucurăm atunci când avem turişti străini care rămân plăcut impresionaţi, punând la nivel de egalitate condiţiile de la noi, peisajul şi serviciile cu cele din ţări precum Austria“, spune proprietara pensiunii, care confirmă că accesarea de finanţare europeană a avut şi aspecte solicitante. „Nu a fost uşor, au fost 18 luni de mobilizare maximă, de termene limită. A fost nevoie de mult curaj, deoarece acest proiect a însemnat şi angajarea unor credite bancare pe zece ani, fapt ce ne obligă la îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor şi la menţinerea unor standarde de calitate“, ne-a relatat Mihaela-Corina Mititelu. iulie-august 2015

23


Dosar

PARC MODERN ÎN ORAŞUL TURCULUI TECHIR Oraşul-staţiune balneară Techirghiol are de mult timp un parc, în apropierea lacului cu acelaşi nume. Din nefericire, anii comunismului, apoi cei ai tranziţiei de după ’89 au lăsat urme asupra aspectului parcului. A sosit, însă, timpul ca lucrurile să se schimbe. Autorităţile publice locale au apelat la fondurile Regio dând parcului o altă înfăţişare. Alice-Claudia Gherman regio@mdrap.ro

24

www.inforegio.ro

Foto: Angela Negrea

L

a doar 15 km de Constanţa se află staţiunea balneară Techirghiol. Existenţa oraşului este legată de o legendă locală, care povesteşte cum Techir, un bătrân turc orb şi olog a ajuns cu măgarul său rănit pe malul lacului pe care cu toţii îl ştim azi drept Techirghiol. Cei doi s-au împotmolit în nămolul cu miros dezagreabil. În timp ce bătrânul dorea să iasă din nămol, măgăruşul său se împotmolea cu voioşie, opunându-i-se stăpânului. Până la urmă, măgăruşul şi bătrânul au ieşit din nămol, dar surpriză! Măgăruşul s-a vindecat de răni, iar Techir şi-a recăpătat vigoarea picioarelor, ba chiar a început să distingă obiectele. Dincolo de legendă stă istoria reală a Techirghiolului, care se împleteşte cu nămolul său binecuvântat. Prin 1650, un istoriograf turc, Hagi Ali, care a călătorit prin Dobrogea, a descris, printre altele, o apă neagră Gomlek-köy, probabil Techirghiolul. Nămolul lacului a devenit apreciat de turci mai puternic începând de prin 1854, când un ofiţer turc s-a uns cu nămol la braţul rănit şi s-a vindecat. Statutul de staţiune balneară, însă, Techirghiolul l-a primit începând cu anul 1899, atunci a fost deschis aici Azilul Maritim Techirghiol. În 1972 lacul Techirghiol a fost declarat monument al naturii. Drept urmare, a fost interzisă circulaţia ambarcaţiunilor pe lac şi s-au desfiinţat debarcaderele de la Eforie Nord, Eforie Sud şi Techirghiol. Şi

astăzi circulaţia ambarcaţiunilor pe lac este interzisă. În anii 1960-1980, Techirghiolul a cunoscut vremuri de glorie, datorită nămolului său sapropelic din lacul sărat cu acelaşi nume, apoi uşor, uşor investiţiile în zonă au scăzut, aspectul staţiunii devenind unul prăfuit şi îmbătrânit de anii de comunism. Acum şapte ani am beneficiat de un tratament la Techirghiol. Pe atunci, în perioada dintre proce-

durile medicale pe care le urmam, încercam să mă bucur de natură în parcul de pe malul Lacului Techirghiol. Mare dezamăgire! Parcul parcă încremenise în proiect, într-un proiect comunist. Mobilierul vechi şi lipsa activităţilor de întreţinere lăsau o impresie neplăcută asupra vizitatorului. E adevărat că după aceea, paşii nu m-au mai purtat către Techirghiol. Iată, însă, că ne vin veşti bune din oraşul lui Techir.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Parc de recreere în oraşul Techirghiol“ • Beneficiar: Primăria oraşului Techirghiol, jud. Constanţa • Domeniul Major de Intervenţie 1.1. - Planuri integrate de dezvoltare urbană • Valoarea totală a proiectului: 2,64 milioane de lei, din care 1,66 milioane de lei reprezintă fonduri europene din Fondul European pentru Dezvoltare Regională


Foto: Angela Negrea

Dosar

lele, cea de sus, paralelă cu bulevardul, şi cea de jos, care face legătura cu scările de acces pe malul lacului. De asemenea, s-a realizat reabilitarea scărilor de acces prin refacerea treptelor şi placarea acestora cu piatră de Techirghiol. A fost am-

Foto: Primăria Techirghiol

Parcul Techirghiol a fost reabilitat cu fonduri europene, transformându-se acum el însuşi într-o atracţie a oraşului, alături de lacul sărat Techirghiol şi preţiosul său nămol negru, baza balneară, mănăstirea Sf. ­Maria, geamia construită în 1934, biserica nemţească datând din 1907, fiind ridicată de nemţii stabiliţi în Dobrogea, şi Teatrul de vară Jean Constantin. Încă de la început, obiectivul general al proiectului Parc de recreere în oraşul Techirghiol, iniţiat de Primăria din Techirghiol, l-a constituit îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii în oraşul Techirghiol. Scopul investiţiei a fost modernizarea spaţiului verde degradat, în vederea creării unui parc atractiv. Parcul din Techirghiol are o suprafaţă totală de 40.200 mp, fiind împărţit în două zone. Zona 1 este cuprinsă între Blv. Victor Climescu şi aleile pietonale din imediata apropiere a scărilor care permit accesul pe malul lacului. Zona 2 este alcătuită din două spaţii de joacă pentru copii. În zona 1, s-au făcut lucrări de reabilitare a celor două alei de promenadă para-

tente degradate, s-au montat noi coşuri de gunoi şi gradene de lemn pe aleile din zona joasă. Astfel, zona 1 a redevenit o zonă de promenadă şi de petrecere a timpului liber, aşa cum a fost în anii de glorie ai secolului trecut. În zona 2, s-au efectuat lucrări de amenajare a două spaţii de joacă pentru copii, care au fost dotate cu ansambluri de leagăne şi tobogane. În plus, au fost realizate două rampe de acces în parc, destinate persoanelor cu deficienţe locomotorii, şi o reţea de irigare a spaţiului verde din parc. Cine beneficiază de pe urma reamenajării Parcului Techirghiol? În primul rând cele 7.053 de persoane care locuiesc în oraşul Techirghiol. Apoi, sunt beneficiarii indirecţi, turiştii, personalul angajat pentru întreţinerea parcului (proiectul a creat patru noi locuri de muncă, trei paznici şi o persoană care se ocupă de monitorizarea irigaţiilor şi a pompei de apă), dar şi agenţii economici din zonă, care îşi vând produsele pe lângă parc, unde se plimbă localnicii şi turiştii veniţi la tratament. „Realizarea acestui parc recreativ este benefică atât pentru locuitori, cât şi pentru turişti. Aici ei au la dispoziţie trasee şi piste amenajate pentru role, jogging şi plimbări relaxante (dacă ne gândim că la noi vin mulţi turişti pentru tratament balnear). Prin reabilitarea parcului s-a realizat şi îmbogăţirea biodiversităţii prin plantarea unor arbori ornamentali, s-au adus specii adaptate condiţiilor climatice locale şi s-a recreat un ecosistem aluvial. Sperăm ca prin acest parc, alături de celelalte obiective de care suntem mândri că există în Techirghiol, să fim mai atractivi şi pentru turişti, şi nu doar pentru cei care vin la tratament“, susţine Viorel Văleanu, de la Primăria Techirghiol.

plasată de jur-împrejurul grupului statuar Techir şi măgarul său o fântână arteziană de formă circulară, s-au plantat arbori şi arbuşti atât în partea de sus, cât şi în zona aleilor din zona joasă a parcului şi au fost amplasate două fântâni arteziene noi, realizate în plan înclinat, care încadrează scările de acces pe malul lacului. Cu ocazia reabilitării parcului, au fost înlocuite şi băncile exis-

iulie-august 2015

25


Vox populi

Ce spun turiştii străini despre Capitală Centrul Vechi, Palatul Parlamentului sau Muzeul Satului. Sunt doar câteva dintre atracţiile Capitalei, cel puţin în viziunea turiştilor străini care ajung în „oraşul lui Bucur“. Revista Regio a stat de vorbă cu câţiva vizitatori care s-au bucurat să descopere un oraş interesant şi plin de farmec.

Elena Alexa regio@mdrap.ro

Claudia Jones, Anglia: Sunt pentru prima oară în România, iar în Bucureşti voi sta patru zile, apoi am programat o excursie la un castel faimos, Bran. Sincer, centrul vostru istoric e printre cele mai interesante cartiere de acest gen pe care le-am vizitat. Clădirile sunt absolut superbe, m-am simţit ca într-un decor de film. Terasele sunt de bun gust şi se încadrează perfect în peisaj, iar Hanul lui Manuc pur şi simplu m-a încântat. Dacă şi în excursie mă voi simţi la fel de bine, o să revin să văd şi alte locuri frumoase din România.

Andrea Arons, Germania: Am venit într-o delegaţie în Bucureşti, predau un curs. Am profitat de o după-amiază liberă şi, pentru că era vreme foarte frumoasă, am luat autobuzul turistic pentru un tur al oraşului. Mi-a plăcut mult. Mi s-a părut foarte interesant Muzeul Satului, de altfel am şi coborât şi l-am vizitat. E fascinant, vezi istorie, tradiţie şi m-am bucurat că sunt mulţi copii şi tineri care aleg să vină aici să se plimbe şi să studieze. Sincer, m-aş fi oprit şi la Palatul Parlamentului, dar traficul era foarte aglomerat, aşa că am lăsat pentru a doua zi.

Sam D., Irlanda: Wow! Cred că e în Cartea Recordurilor, nu? Am fost în vizită la Palatul Parlamentului şi am rămas impresionată! Am făcut atât de multe poze, dar vreau să le arăt şi prietenilor mei. Este de departe cel mai puternic obiectiv turistic din Bucureşti. Am găsit cam greu intrarea pentru vizitatori, mă descurc doar cu hărţi şi cu transportul în comun, n-am avut ghid. Îmi place să descopăr tainele unui oraş din străinătate. Ce să spun? Nota 10 pentru impresie, am stat aproape trei ore înăuntru şi nu cred că am văzut tot. Mi-ar fi plăcut să ajung şi în tunelurile secrete.

Paolo F., Italia: Am mai fost în Bucureşti acum zece ani, mi se pare foarte schimbat. În bine. Am luat autobuzul turistic, am prins loc la etaj, aşa că m-am bucurat de panoramă. Mi se pare mult mai curat, multe clădiri vechi au fost refăcute, este extraordinar că aveţi grijă de istoria voastră. Centrul Vechi, din zona centrală, parcă a înflorit! Doar mititeii au rămas neschimbaţi. Delicioşi!

26

www.inforegio.ro


Column

M. Florenzzio, Italia: Nu m-am distrat niciodată atât de bine! Aveţi cele mai grozave terase în centru, acolo unde am înţeles că e inima oraşului. Am călătorit cu metroul, apoi am făcut un tur de Bucureşti cu autobuzul turistic. Am ascultat părţi interesante de istorie şi ne-am oprit să facem poze la edificiul construit de Ceauşescu, Casa Poporului, cum se numea înainte. M-a impresionat că noaptea multe clădiri de patrimoniu, vechi sunt extraordinar de frumos luminate şi puse în valoare.

Suzanne Suryo, Franţa: Bucureştiul mi s-a părut un oraş al contrastelor, dar e frumos şi are un farmec aparte. Parcurile sunt superbe, cel din nordul Capitalei este un vis, am văzut că se practică şi mult sport, de altfel, e pasiunea mea. Am mai fost cu colegii mei, cu care am venit la un schimb de experienţă, şi pe arterele principale, iar Arcul de Triumf mi-a amintit de casă. Ah, şi un lucru bun: am văzut multe piste speciale pentru biciclişti, nu mă aşteptam.

8 miliarde de euro, 7 ani. Motive de optimism?

D

in nou, la linia de start. După exact 8 ani de la semnarea oficială a programului „părinte“ – POR 2007-2013 finanţările UE pentru dezvoltare regională 2014-2020 încep cu speranţa că „fiul“, noul Program Operaţional Regional, a învăţat din greşeli şi va avea „o viaţă mai bună“ (a se citi „rată de absorbţie“, dar nu numai). Avem acum o sumă aproape dublă – 8 miliarde euro pentru POR 2014-2020. Câte motive de optimism că vor fi infuzaţi rapid în economia Ioana Morovan României? Iată câteva: Scurtarea etapelor administrative — evaluare, contractare, aprobări ale unor documente - promisă de autorităţi pentru noul program. Existenţa, încă de la început, a mecanismului cererii de plată. Acest sistem, în opinia beneficiarilor, a deblocat în mod real efectuarea deconturilor pe proiecte. Comunicarea electronică între beneficiari şi autorităţi. Da, se va întâmpla în curând. Noul sistem este în curs de finalizare şi se va aplica inclusiv pe POR. Îmbunătăţiri în sistemul achiziţiilor publice, călcâiul lui Ahile în perioada 2007-2013: înfiinţarea sistemului electronic de verificare automată a conflictelor de interese (Prevent), transpunerea noilor directive europene în domeniu (la care se lucrează, în Guvern), existenţa procedurii simplificate pentru beneficiarii privaţi (introdusă în 2013). Aplicarea şi în cadrul POR 2014-2020 a instrumentelor financiare – care până acum au fost disponibile numai prin POS CCE. Acestea urmează să fie detaliate în curând de Guvern. Reamintim că în perioada 2010-2015 prin instrumentul JEREMIE a fost infuzată o sumă peste dublul celei alocate iniţial, de 150.000.000 euro, sub formă de credite şi investiţii pentru IMM-uri. Totuşi, iată şi două motive de pesimism, pentru o imagine de ansamblu cât mai realistă: procentul redus de cofinanţare aplicat companiilor din regiunea Bucureşti-Ilfov şi, în general, bugetul relativ mic alocat IMM-urilor (700 milioane euro), fiind cunoscut faptul că în această zonă există un interes maxim în rândul beneficiarilor. În ansamblu, „copilul“ POR porneşte cu aceste premise de reuşită în „viaţa“ sa de implementare. Dificultăţi vor mai fi, sunt inerente unui program de asemenea complexitate. Chei pentru depăşirea lor: profesionalism, încredere şi comunicare între toţi cei implicaţi. iulie-august 2015

27


Regiuni europene

PORTUGALIA: MINUNĂŢIILE VIEŢII DIN RÂURI, EXPUSE ÎNTR-UN „FLUVIARIU“ Creat cu fonduri europene, giganticul acvariu cu apă dulce din orăşelul portughez Mora este, în acelaşi timp, laborator de cercetare, centru de educaţie ecologică şi o atracţie turistică pentru un sfert de milion de vizitatori, câţi vin aici anual. te în Europa. Doar că apa care curge prin interiorul Fluviariului Mora provine din râul Raia ce străbate regiunea Alentejo din centrul Portugaliei. Situat la circa o oră distanţă la vest de Lisabona, orăşelul Mora, cu mai puţin de 5.500 de locuitori, avea

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

C

Foto: primosqueridos.blogspot.com

hiar fără să fi vizitat vreunul, aproape oricine a văzut în filme documentare un aşanumit „acvariu“ sau „oceanarium“ — uriaşe rezervaţii vii de vietăţi marine, de la corali şi crustacee până la delfini şi caracatiţe. Amplasate în oraşe cu ieşire la mare, acestea devin obiective turistice de neocolit pentru milioane de persoane. În foarte puţine locuri din lume s-a reuşit să fie expuse, într-o replică fidelă a habitatului natural, forme de viaţă din apele curgătoare. Totuşi, în orăşelul portughez Mora autorităţile locale au avut ambiţia de a demonstra că se poate crea un astfel de „fluviariu“ — o replică a acvariilor din mari porturi ale lumii. De data aceasta, „vedetele“ care atrag privirile a mii de copii sunt crocodilii, şerpii uriaşi şi ţiparii. Iar peisajele reproduse cu acurateţe nu mai seamănă cu plajele din insulele Pacificului, ci cu malurile Amazonului şi ale Nilului sau ale altor râuri întâlni-

tocol cu Oceanarium-ul din Lisabona şi au conceput un proiect, adaptat pentru o apă curgătoare, care să imite atracţia turistică din capitala ţării. Cel puţin jumătate din finanţare avea să provină din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), dar proiectul era privit cu neîncredere drept o „irosire de resurse“ de către locuitori din alte părţi ale ţării. După trei ani de lucrări, fluviariul — a cărui formă imită hambarele tradiţionale din regiunea Evora — avea să se dovedească un succes răsunător. În prima lună de la inaugurare, în martie 2007, a fost vizitat de 35.000 de persoane. De atunci, circa 250.000 de vizitatori sosesc anual. Pe lângă exponatele vii care înoată într-un mediu identic cu cel natural, fluviariul oferă şi un muzeu al pescuitului, un auditoriu, mai multe săli pentru expoziţii ştiinţifice, un centru multimedia, un restaurant şi o cafenea. Acestea au creat zeci de locuri de muncă, în timp ce nenumărate altele au apărut în localitatea în care sosesc zilnic zeci de autocare cu turişti.

o situaţie economică foarte grea la începutul anilor 2000. Tinerii părăseau cu sutele localitatea care înregistra cei mai mulţi şomeri din ţară. Majoritatea firmelor locale erau fie în insolvenţă, fie într-un proces de reducere drastică a activităţii. În ciuda peisajelor spectaculoase şi a vestigiilor istorice, oraşul nu conta ca destinaţie turistică. Calea către readucerea la viaţă a oraşului a debutat în 2004, când autorităţile locale au semnat un pro-

Foto: myguide.iol.pt

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

28

www.inforegio.ro

• Titlul proiectului: Fluviario de Mora • Beneficiar: Municipalitatea Mora, Portugalia • Buget total: 5,77 milioane de euro, din care 2,83 miloane de euro contribuţie din FEDR

• Adresă web: http://www.fluviariomora.pt/


Regiuni europene

CIPRU: UN SAT APROAPE PĂRĂSIT DEVINE O STAŢIUNE MONTANĂ COCHETĂ Mica localitate Kalopanayiotis, din centrul muntos al ţării, avea numai 280 de locuitori în 2001 şi multe bijuterii arhitectonice riscau degradarea ireversibilă. Investiţiile cu bani europeni în reabilitarea monumentelor au stimulat deschiderea unor pensiuni, cafenele şi restaurante, atrăgând mii de turişti şi noi locuitori tineri.

regio@mdrap.ro

C

ei mai mulţi dintre cei care au fost în Cipru vor asocia această ţară, cel mai adesea, cu plaje mereu însorite, taverne animate şi căldura sufocantă din lunile de vară. Dar, cine porneşte către satul Kalopanayiotis — aflat la 60 km vest de capitala Nicosia, în Valea Marathassa din Munţii Troodos — are parte de cu totul altceva. În primul rând, pe măsură ce drumul urcă, temperatura scade către 23-25 de grade, chiar şi în zilele caniculare de pe litoral. În locul întinderilor aride apar piscuri înzăpezite, versanţi împăduriţi şi izvoare limpezi. Apoi, odată intrat în Kalopanayiotis, călătorul devine fermecat de casele cu acoperişuri de teracotă, înconjurate de verande pline de flori şi grădini cu viţă de vie, multe dintre ele parcă „suspendate“ de stânci. Călcând pe străduţe cu pavajul de piatră refăcut, printre case dintre care cele mai multe au faţadele renovate, vizitatorii ajung la cel mai important obiectiv turistic al localităţii, Mănăstirea Sfântul Ioan Lampadistis. Frescele edificiului mo­ na­hal din secolul al XI-lea au fost declarate monument UNESCO, dar nu sunt singurele atracţii ale satului. Locuitorii din Kalopanayiotis se mândresc şi cu: un pod din perioada ocupaţiei veneţiene, un muzeu local, circa 150 de case tradiţionale de piatră, izvoare de apă minerală şi felul în care ştiu să gătească păstrăvi. Cu greu ar crede cineva că, la începutul anilor 2000, localitatea

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Modernizarea infrastructurii turistice în Kalopanayiotis • Beneficiar: Primăria Kalopanayiotis • Buget total: 5,4 milioane de euro, din care 2,7 milioane de euro contribuţie din FEDR • Adresă web: http://www.kalopanayiotis.com/

suficient ca satul să devină un obiectiv turistic în sine. Puţinii turişti care ajungeau acolo admirau frescele mănăstirii, poate treceau şi pe la muzeu, dar plecau repede mai departe. Strategia lui Papadouris a fost ca, în paralel cu proiectul cu bani UE, să invite investitori pentru a deschide restaurante şi pensiuni în Kalopanayiotis. În plus, el i-a convins pe

Foto: cyprusdrivesndines.com

BOGDAN MUNTEANU

era o „frumoasă adormită“, cu doar 280 de locuitori. Majoritatea erau pensionari trecuţi de 70 de ani, care nu mai desfăşurau activităţi economice. Încetul cu încetul, Kalopanayiotis se stingea. Declinul a continuat până ce un „fiu al satului“, John Papadouris, a accesat fonduri europene pentru dezvoltare regională, imediat după aderarea Ciprului la UE (mai 2004). Cu finanţare europeană, Papadouris a implementat un proiect de conservare a comorilor arhitectonice ale satului. Piaţa centrală, străzile şi principalele clădiri de utilitate publică au fost reparate, dar nu era

câţiva localnici să îşi renoveze casele şi să-i cheme acasă pe membrii de familie mai tineri, pentru a gestiona mici afaceri de familie: oferirea de camere pentru turişti în case tradiţionale refăcute şi dotate cu toate facilităţile moderne. Odată ce rezultatele proiectului lui Papadouris au început să se vadă, atragerea de investitori şi turişti către Kalopanayiotis nu a mai fost dificilă. Au urmat şi alte proiecte cu finanţare UE, dintre care cel mai recent a constat într-un lift (inaugurat în iunie 2015) care face legătura între centrul satului din vale şi străzile situate la înălţime. iulie-august 2015

29


Informaţii utile

agenda Debreţin, Ungaria, 19-22 august

Expoziţia Internaţională de Agricultură şi Alimente Farmer-Expo Expoziţia, aflată la ediţia a XXIV-a, are loc la Secţia de Agricultură a Universităţii din Debreţin. Sunt aşteptaţi fermieri şi producători de echipamente, care îşi vor expune ofertele. La ediţia din 2014, au participat peste 300 de firme, pe o suprafaţă de 17.000 mp. Mai multe detalii la: farmerexpo.hu

Bucureşti, 8-11 septembrie

Print & Sign 2015– Târg de tipar şi signalistică Print & Sign este cel mai mare târg de tipar şi semnalistică din Europa Centrală şi de Est, urmând să reunească, la Romexpo, 150 de companii şi peste 5.000 de vizitatori. Evenimentul se adresează producătorilor şi beneficiarilor de produse din industria de print, ambalaje, etichete şi semnalistică. În timpul celor patru zile, vor avea loc demonstraţii cu echipamente de ultimă generaţie şi seminarii de business. Mai multe detalii la: printsign.ro

Cernăuţi, Ucraina, 15-16 septembrie

Misiunea economică Cernăuţi 2015 Platforma Afaceri.ro organizează o misiune economică pentru oamenii de afaceri din România, care va cuprinde o conferinţă business şi întâlniri business-to-business (B2B) cu reprezentanţi ai mediului economic din Cernăuţi. Temele principale de discuţie vor fi proiectele de IT/ Comunicaţii şi finanţările europene transfrontaliere. Mai multe detalii la: afaceri.ro/afaceri-ro-cernauti-2015-economic-mission

Luxembourg, Luxemburg, 17-18 septembrie

Forumul European de Turism 2015 Forumul European de Turism este organizat de Comisia Europeană şi de Preşedinţia luxemburgheză a UE şi este la a XIV-a ediţie. Cele patru teme majore care vor fi abordate sunt: digitalizarea turismului, promovarea turismului european prin produse tematice, abilităţi/instruire şi cadrul de reglementare pentru turism. Sunt aşteptate să participe peste 200 de persoane din mediile guvernamental şi business. Mai multe detalii la: ec.europa.eu/growth/events

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, Judel Cluj, cod poştal 400118 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222 E-mail: secretariat@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro, Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro

Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/144 018, Fax: 0372/144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro

30

www.inforegio.ro


Alt fel de ştiri

Hai noroc! Ouzo, Sangria, Grappa. Sunt doar câteva dintre băuturile tradiţionale cu care europenii te întâmpină atunci când ajungi în ţara lor. Tari, parfumate sau dulci, licorile fac parte din farmecul local, aşa că trebuie neapărat încercate. Regio vă spune povestea lor. elena alexa

Franţa

„Yamas“, spun grecii la „hai noroc“, atunci când ciocnesc un păhărel de ouzo. Băutura lor tradiţională este preparată pe bază de anason, struguri şi stafide şi, atenţie, poate conţine până la 96% alcool! De aceea, sfatul localnicilor este ca băutura care datează din secolul al XIV-lea să fie „completată“ cu apă.

Dacă ajungeţi în Franţa, trebuie să gustaţi lichiorul căruia i s-a dus vestea în toată lumea. Se numeşte pastis, este un aperitiv preparat din anason şi se recomandă să-l consumaţi cu măsură. „Lungiţi-l“ cu apă, dacă vreţi să spuneţi „Sante!“ cu mintea limpede.

Foto: queenjeannecuisine.wordepress.com

Grecia

Irlanda

Foto: militaryingermany.com

Germania A fost inventat în secolul al XVI-lea de către călugări şi de atunci reţeta a făcut furori. Este vorba despre schnapps, folosit iniţial în scopuri medicinale. Această băutură este preparată prin fermentarea unor fructe, precum mere sau prune împreună cu un alcool mai concentrat.

Italia

Foto: dianeabroad.com

Foto: commons.wikimedia.org

Portugalia

„O bere rece nu e nicăieri mai bună decât la noi“, par să spună irlandezii, care se mândresc cu Guinness draught. Tradiţia acestei băuturi vine tocmai din secolul al XVIII-lea, când a început să fie produsă la o făbricuţă din Dublin.

Nordul şi sudul Italiei se luptă în licori delicioase. În Milano, de exemplu, este vestită grappa, produsă prin distilarea rămăşiţelor rezultate în procesul de producţie a vinului. Dacă ajungeţi în sudul Italiei, cereţi neapărat un Limoncello, adică un lichior preparat cu vodcă, apă, zahăr şi lămâie. În general se serveşte după masă, ca digestiv.

Foto: radevtrade.com

Plină de nerv şi spectaculoasă, aşa poate fi descrisă sangria, licoarea care defineşte perfect spiritul Spaniei. Se prepară din vin roşu sec, fructe şi brandy şi se savurează în compania unei găşti vesele de prieteni.

Foto: lennonirishshop.com

Foto: chow.com

Spania

Vinul dulce de Porto este una dintre mândriile frumoasei Portugalii. Ce face atât de special această băutură tradiţională? Un lichior numit aguardiente, care opreşte procesul de fermentare al vinului, mărind astfel procentajul de alcool.

Foto: easyvoyage.com

regio@mdrap.ro

Ungaria şi Bulgaria

Tot cu băuturi tari se laudă şi ungurii şi bulgarii. Palinka ungurească se face din fructe, are 52% alcool şi se obţine în urma unui proces de dublă distilare. Vecinii din sudul României se cinstesc la masă cu o rakia, care se poate face din fructe ca struguri, cireşe, mere, piersici. Rakia este băutură naţională şi în alte ţări precum Albania, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Turcia. iulie-august 2015

31


Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

https://www.facebook.com/inforegio.ro

Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: august 2015

Rro 42 web  
Rro 42 web  
Advertisement