Issuu on Google+

FINANTE SI FISCALITATE (FINANŢE PUBLICE, FINANŢE LOCALE, FISCALITATE)

1. Prin ce se caracterizează bunurile publice? a) consum indivizibil şi concurenţial în detrimentul altor indivizi; b) consum indivizibil şi concurenţial, presupunând o plată; c) accesul este condiţionat de plata unui tarif sau taxă; d) consum indivizibil, neconcurenţial, fără să presupună o plată; e) toate enunţurile de mai sus caracterizează bunurile publice. 2. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la relaţiile financiare publice nu este falsă? a) condiţionează relaţiile băneşti; b) reprezintă un transfer de valoare în dublu sens; c) se suprapun prefect cu relaţiile băneşti; d) au ca scop satisfacerea nevoilor individuale; e) reprezintă doar un transfer de valoare de la persoanele fizice şi juridice către stat. 3. Constituirea şi dirijarea fondurilor financiare publice: a) se realizează prin intermediul sistemului bancar; b) reprezintă un proces unitar şi neîntrerupt; c) se realizează prin intermediul agenţilor economici; d) se realizează prin intermediul societăţilor de asigurări; e) au ca scop corectarea integrală a inegalităţilor dintre diverse categorii şi grupuri sociale. 4. La constituirea fondurilor financiare publice participă: a) doar agenţii economici; b) sistemul bancar şi societăţile de asigurări; c) participă cu resurse toate sectoarele sociale: public, particular şi mixt, precum şi populaţia, dar în proporţii diferite, în funcţie de capacitatea lor financiară; d) participă cu resurse toate sectoarele sociale: public, particular şi mixt, precum şi populaţia, în proporţii egale, indiferent de capacitatea lor financiară ; e) toate afirmaţiile de mai sus cu privire la constituirea fondurilor financiare publice sunt false. 5. Întocmirea bugetelor autonome reprezintă o abatere de la principiul: a) universalităţii bugetare; b) specializării bugetare; c) unităţii bugetare; d) anualităţii bugetare; e) neafectării veniturilor bugetare; 6. Potrivit cărui principiu bugetar, veniturile se înscriu în buget după provenienţă, iar cheltuielile după destinaţie? a) unitatea bugetară; b) specializarea bugetară; c) universalitatea bugetară; d) neafectarea veniturilor bugetare; e) anualitatea bugetară; 7. Potrivit cărui principiu bugetar, veniturile în ansamblul lor finanţează cheltuielile bugetare în ansamblu? a) unitatea bugetară; b) specializarea bugetară; c) universalitatea bugetară; d) neafectarea veniturilor bugetare; e) anualitatea bugetară.


8. Care dintre principiile bugetare impune ca veniturile şi cheltuielile publice să fie înscrise în buget în sumele lor totale? a) unitatea bugetară; b) neafectarea veniturilor bugetare; c) specializarea bugetară; d) echilibrul bugetar; e) universalitatea bugetară. 9. Dintre următoarele enunţuri care nu coincide cu ceea ce reprezintă bugetul statului? a) plan financiar la nivel macroeconomic, pe termen scurt; b) instrument contabil şi financiar; c) un act juridic; d) un act politic; e) instrument la dispoziţia agenţilor economici. 10. Dintre următoarele enunţuri care nu reprezintă o verigă a bugetului general consolidat? a) bugetul asigurărilor sociale de stat; b) bugetul de stat; c) bugetul societăţilor de asigurări şi reasigurări; d) bugetele locale; e) bugetele fondurilor speciale. 11. Clasificarea economică împarte cheltuielile bugetare în următoarele grupe: a) cheltuieli curente şi cheltuieli de capital; b) cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de personal şi subvenţii; c) cheltuieli virtuale, cheltuieli temporare şi cheltuieli definitive; d) cheltuieli ale administraţiei centrale şi cheltuieli ale administraţiei locale; e) cheltuieli ale bugetului public naţional şi cheltuieli ale fondurilor speciale. 12. Clasificarea funcţională a cheltuielilor publice: a) scoate în evidenţă momentul în care cheltuielile publice afectează resursele financiare ale statului; b) foloseşte drept criteriu de grupare a cheltuielilor, domeniile, ramurile, sectoarele de activitate sau alte destinaţii spre care sunt îndreptate resursele financiare publice; c) grupează cheltuielile publice în cheltuieli de investiţii şi cheltuieli funcţionale, acestea din urmă având ponderea cea mai mare în total; d) grupează cheltuielile în funcţie de rolul lor în viaţa economică şi socială; e) cuprinde cheltuieli reale (negative) şi cheltuieli economice (pozitive). 13. Dintre următoarele enunţuri, selectaţi cheltuielile publice grupate conform criteriului financiar: a) cheltuieli curente, de capital şi virtuale; b) cheltuieli economice (pozitive), cheltuieli reale (negative) şi cheltuieli temporare; c) cheltuieli de capital, cheltuieli curente şi cheltuieli definitive; d) cheltuieli reprezentând consum definitiv de PIB şi cheltuieli reprezentând o avansare de PIB; e) cheltuieli temporare, virtuale şi definitive. 14. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la cheltuielile publice este adevărată: a) acoperă satisfacerea unor preferinţe individuale, având la bază opţiunea individuală; b) concretizează prima fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor publice şi anume, cea de mobilizare a fondurilor financiare publice; c) se efectuează direct de către beneficiarul bunurilor şi serviciilor publice, cunoscând preţul acestora; d) privesc finanţarea de bunuri şi servicii publice, precum şi efectuarea de transferuri în scopuri sociale; e) nici una dintre afirmaţiile de mai sus nu este adevărată cu privire la cheltuielile publice. 15. Definiţia impozitului precizează că: A) este datorat de stat persoanelor fizice şi juridice; B) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice; C) are caracter definitiv;


D) nu presupune o contraprestaţie directă şi imediată; E) este rambursabil; F) presupune o contraprestaţie directă şi imediată. Variante de răspuns: a) A+B+C; b) A+C+F; c) A+D+E;

d) B+C+D;

e) C+D+F.

16. Impozitul nu este: a) o prelevare obligatorie; b) datorat de către stat persoanelor fizice şi juridice; c) o prelevare definitivă; d) o prelevare fără contraprestaţie directă şi imediată; e) datorat şi plătit în bani de către contribuabili; 17. Resursele financiare publice sunt alimentate în cea mai mare proporţie de: a) împrumuturile interne; b) veniturile din capital; c) vărsămintele de la întreprinderile de stat; d) împrumuturile externe; e) veniturile fiscale. 18. Care dintre următoarele modalităţi de constituire a resurselor financiare publice au ca efect imediat apariţia sau accentuarea inflaţiei? a) prelevările fiscale; b) veniturile din chirii; c) veniturile din privatizare; d) vărsămintele de la agenţii economici; e) emisiunea monetară fără acoperire. 19. Resursele financiare publice nu includ: a) emisiunea monetară fără acoperire în mărfuri şi servicii; b) împrumuturile de trezorerie; c) veniturile fiscale; d) veniturile bugetare nefiscale; e) salariile personalului angajat în administraţia publică. 20. Caracterul de buget consolidat decurge din: a) tehnica întocmirii lui, adică eliminarea transferurilor dintre diferitele verigi bugetare; b) funcţia de redistribuire a bugetului; c) faptul că însumează totalitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor componente; d) posibilitatea de a oferi informaţii reale asupra venituilor şi cheltuielilor publice dintr-o anumită perioadă; e) nici unul dintre răspunsurile de mai sus nu este adevărat. 21. Care dintre următoarele enunţuri nu reprezintă un actor al dezvoltării economice locale? a) agenţii economici b) politicile locale ale autorităţilor centrale c) colectivităţile locale d) cadrul european e) organizaţiile sindicale 22. Care dintre următoarele enunţuri nu corespunde principiilor teoremei descentralizării? a) subsidiaritatea b) echivalenţa fiscală c) repartizarea funcţiilor publice între administraţia centrală şi cele locale trebuie să ţină seama de diversitatea beneficiilor sociale şi aria diferită a acestora d) neafectarea veniturilor bugetare e) autoritatea administraţiei locale de a decide discreţionar asupra unei funcţii publice lăsată în competenţa sa


23. Care dintre principiile teoremei descentralizării prevede că repartizarea funcţiilor publice între administraţia centrală şi cele locale trebuie să ţină seama de diversitatea beneficiilor sociale şi aria diferită a acestora? a) autoritatea de a decide discreţionar privitor la funcţiile publice lăsate în competenţa sa b) echivalenţa fiscală c) subsidiaritatea d) repartizarea funcţiilor publice e) nici unul dintre principiile de mai sus 24. Care dintre principiile teoremei descentralizării prevede că exercitarea responsabilităţilor publice revine, de preferinţă, autorităţilor celor mai apropiate de cetăţeni? a) autoritatea de a decide discreţionar privitor la funcţiile publice lăsate în competenţa sa b) echivalenţa fiscală c) subsidiaritatea d) repartizarea funcţiilor publice e) nici unul dintre principiile de mai sus 25. Care dintre principiile teoremei descentralizării prevede că transferarea funcţiilor de la administraţia centrală la cea locală trebuie să se realizeze concomitent cu asigurarea unui nivel corespunzător al veniturilor, asupra cărora autoritatea publică trebuie să aibă în mare măsură controlul? a) autoritatea de a decide discreţionar privitor la funcţiile publice lăsate în competenţa sa b) echivalenţa fiscală c) subsidiaritatea d) repartizarea funcţiilor publice e) nici unul dintre principiile de mai sus 26. „Bunăstarea generală se maximizează dacă serviciile publice sunt realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean.” Enunţul corespunde: a) principiului repartizării funcţiilor publice b) principiului echivalenţei fiscale c) teoremei descentralizării optime d) dezvoltării economice locale e) tuturor enunţurilor de mai sus

27. Printre dezavantajele impozitelor directe se numără: a) nu sunt agreabile plătitorilor; b) recurgerea, în mod precumpănitor, la acest tip de impozite determină conducerile statelor să devină nepopulare; c) sunt mai permisive în ceea ce priveşte practicarea evaziunii fiscale; d) toate enunţurile de mai sus; e) nici unul dintre enunţurile de mai sus. 28. Corespunzător cărui criteriu de clasificare, impozitele se împart în: impozite directe şi impozite indirecte? a) ritmicitate; b) scopul urmărit; c) criteriul administrativ; d) trăsături de formă şi fond; e) obiectul impunerii. 29. Care dintre impozitele enumerate se clasifică în: impozite reale şi impozite personale? a) pe venit; b) pe cheltuială; c) directe; d) indirecte; e) taxele de consumaţie. 30. Care dintre următoarele impozite sunt impozite indirecte:


a) b) c) d) e)

pe venit; pe cheltuieli; directe; reale; personale.

31. Impozitele, taxele şi contribuţiile sunt: a) impozite pe venit; b) impozite pe cheltuială; c) impozite directe; d) impozite indirecte; e) venituri fiscale. 32. În cadrul prelevărilor fiscale intră: a) impozitele, taxele şi chiriile b) impozitele, veniturile din valorificarea unor bunuri ale statului şi taxele c) impozitele, taxele şi contribuţiile d) vărsăminte de la regiile autonome e) doar impozitele şi taxele 33. Dintre următoarele enunţuri, care coincid(e) cu rolul finanţelor publice? A) alocativ; B) redistributiv; C) de reglare; D) de echitate orizontală şi verticală; E) de neutralitate. Variante de răspuns: a) A,B,D ; b) A,C,D ; c) B,C,D ; d) A,B,C ; e) B,C,E. 34. Care este indicatorul de comensurare a presiunii fiscale din economie? a) ponderea veniturilor fiscale în PIB; b) ponderea cheltuielilor publice în PIB; c) ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor publice ale bugetului general consolidat; d) ponderea datoriei publice în PIB; e) ponderea deficitului bugetar în PIB. 35. Curba Laffer este: a) o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din economie; b) o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din economie; c) o reprezentare grafică a corelaţiei dintre presiunea fiscală din economie şi nivelul veniturilor fiscale ale statului; d) o modalitate de cuantificare a inflaţiei din economie; e) o modalitate de cuantificare a nivelului optim al cheltuielilor publice ale bugetului de stat. 36. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale în economie: a) se stabileşte prin legea bugetară anuală; b) se stabileşte prin legea finanţelor publice; c) este o valoare prestabilită pentru fiecare an bugetar de către Ministerul Finanţelor Publice; d) nu poate fi supus unor modificări ulterioare legii bugetare iniţiale prin legile bugetare rectificative; e) reprezintă acea mărime a ratei, căreia îi corespunde valoarea maximă a veniturilor fiscale reprezentate pe Curba Laffer. 37. Care dintre următoarele enunţuri nu coincide cu efectele provocate de creşterea peste nivelul optim a ratei presiunii fiscale? a) scăderea efortului productiv; b) creşterea veniturilor populaţiei; c) reducerea competitivităţii pe plan internaţional; d) apariţia/creşterea evaziunii şi fraudei fiscale; e) riscul de inflaţie prin fiscalitate.


38. Deficitul bugetar poate apărea în: a) ţări cu economie de piaţă dezvoltată; b) ţări în curs de dezvoltare; c) în ţări cu economie de tranziţie; d) în toate categoriile de ţări enumerate mai sus; e) în nici una dintre categoriile de ţări enumerate. 39. Printre cauzele care conduc la apariţia deficitului bugetar, nu se numără: a) nivelul şi fluctuaţiile produsului intern brut; b) gradul de redistribuire a produsului intern brut (în condiţiile în care cresc componentele privind ajutorul de şomaj şi asistenţa socială); c) creşterea cheltuielilor publice pentru înarmare; d) creşterea veniturilor fiscale ale bugetului; e) fenomenele conjuncturale internaţionale. 40. Corespunzător funcţiei finanţelor publice de reglare enunţată de Richard şi Peggy Musgrave, prin politica fiscală şi bugetară a statului se urmăresc obiective ca: a) obţinerea unui grad acceptabil al stabilităţii preţurilor; b) atingerea unei mai mari ocupări a forţei de muncă; c) realizarea unei situaţii mai solide a balanţei de plăţi; d) înregistrarea unei rate sporite a creşterii economice; e) toate enunţurile de mai sus. 41. Noile abordări liberale privind finanţele publice includ: A) economia de ofertă; B) doctrina intervenţionistă; C) doctrina referitoare la statul-jandarm; D) şcoala opţiunilor colective; E) şcoala libertariană; F) monetarismul. Variante de răspuns: a) A,B,C,D; b) B,D,E,F; c) A,D,E,F; d) A,B,E,F; e) B,C,D,E. 42. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la creditul public este adevărată: a) reprezintă o modalitate de completare a creditului particular insuficient într-o economie de piaţă funcţională b) reprezintă o posibilitate de a reduce nivelul inflaţiei din economie c) prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din economie d) reprezintă o modalitate de completare a veniturilor publice ordinare insuficiente pentru a acoperi nivelul cheltuielilor publice ale unui an bugetar e) apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generaţiilor următoare 43. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la modalităţile de amortizare a creditului public este falsă? a) amortizarea are loc prin incapacitate de plată a statului debitor b) rambursarea are loc prin vânzarea la Bursă a înscrisurilor corespunzătoare unui credit public c) rambursarea împrumutului public are loc prin anuităţi, tragere la sorţi sau răscumpărare la Bursă d) amortizarea are loc prin repudierea obligaţiilor financiare asumate de guvernele anterioare ale statului în cauză e) amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plată sau repudierea acţiunilor 44. Care dintre enunţurile următoare nu se numără printre efectele în plan economic şi social ale deficitului bugetar? a) creşterea datoriei publice şi implicit a serviciului acesteia b) creşterea ratei dobânzii pe piaţă, prin sporirea cererii de credite publice necesare acoperirii deficitului c) intră în competiţie cu creditul particular (fenomenul de evicţiune) şi se opune investiţiilor private, încetinind ritmul creşterii economice d) distribuirea între generaţii a beneficiilor şi costurilor acestuia e) repudierea creditului public. 45. Conjunctura economico-financiară manifestată pe plan intern, în prezent, în care se desfăşoară finanţele publice, cuprinde:


A) dezvoltarea şi internaţionalizarea schimburilor comerciale; B) creşterea cheltuielilor publice de la o perioadă la alta; C) dependenţa economiilor ţărilor în curs de dezvoltare şi în tranziţie de de finanţarea şi de investiţiile externe; D) integrarea tot mai multor state în Uniunea Europeană; E) reabilitarea economiei de piaţă; F) transformarea permanentă a mediului financiar şi monetar. Variante de răspuns: a) A,C,D; b) B,E,F; c) B,D,E; d) A,E,F; e) C,D,E. 46. Despre relaţiile financiare publice se poate afirma că: A) reflectă un transfer de valoare; B) se realizează cu titlu definitiv; C) se realizează cu o contraprestaţie directă şi imediată; D) au loc fără contraprestaţie directă şi imediată; E) trasnsferul de valoare realizat prin intermediul finanţelor publice are caracterul de transfer de putere de cumpărare. Variante de răspuns: a) A,B,C,D; b) B,D,E,F; c) A,D,E,F; d) A,B,D,E; e) B,C,D,E. 47. Corespunzător funcţiei de distribuire a finanţelor publice, enunţată de Richard şi Peggy Musgrave, prin politica fiscală şi bugetară a statului se urmăresc obiective ca: a) obţinerea unui grad acceptabil al stabilităţii preţurilor; b) atingerea unei mai mari ocupări a forţei de muncă; c) realizarea unei situaţii mai solide a balanţei de plăţi; d) înregistrarea unei rate sporite a creşterii economice; e) nici unul dintre enunţurile de mai sus. 48. Consolidarea creditului public reprezintă: a) o modalitate rapidă de procurare a creditului public; b) o modalitate de repudiere a creditului public, chiar dacă statul în cauză nu a intrat în incapacitate de plată; c) preschimbarea înscrisurilor corespunzătoare împrumuturilor exigibile imediat, cu înscrisuri ale unor împrumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fără termen de rambursare; d) o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci când statul intră în incapacitate de plată; e) preschimbarea înscrisurilor unui împrumut public mai vechi, cu înscrisuri ale unui nou împrumut cu o dobândă mai redusă. 49. Repudierea acţiunilor unui credit public reprezintă: a) preschimbarea înscrisurilor unui împrumut public mai vechi, cu înscrisuri ale unui nou împrumut cu o dobândă mai redusă; b) o modalitate uzuală de plasare a creditului public pe piaţa de capital; c) preschimbarea înscrisurilor corespunzătoare împrumuturilor exigibile imediat, cu înscrisuri ale unor împrumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fără termen de rambursare; d) refuzul de restituire a unui credit public, chiar dacă statul în cauză nu se află în incapacitate de plată; e) nici una dintre afirmaţiile de mai sus nu este adevărată. 50. Unul dintre enunţurile de mai jos nu face parte din constrângerile externe care compun conjunctura internaţională actuală în care se derulează finanţele publice. Care este acela? a) dezvoltarea şi internaţionalizarea schimburilor comerciale; b) dependenţa economiilor ţărilor în curs de dezvoltare sau în tranziţie de finanţarea externă a deficitelor bugetare; c) dependenţa contextului intern faţă de ratele de schimb ale monedelor străine dominante; d) reabilitarea rolului economiei de piaţă şi funcţionarea acesteia pe principii concurenţiale; e) integrarea statelor în Uniunea Europeană. 51. Care dintre următoarele enunţuri se referă deopotrivă la sectorul particular, instituţiile publice şi întreprinderile de stat? a) creşterea cheltuielilor publice de transfer b) reabilitarea rolului economiei de piaţă şi funcţionarea acesteia pe principii concurenţiale c) modificarea mediului monetar şi financiar d) conjunctura internaţională a finanţelor publice e) creşterea aceentuată a îndatorării


52. Nivelul cheltuielilor publice se analizează prin: a) volumul cheltuielilor publice în valori nominale sau reale b) ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut c) cheltuieli publice medii, ce revin pe un locuitor d) toţi indicatorii de mai sus e) nici unul dintre indicatorii de mai sus 53. Între indicatorii privind dinamica veniturilor şi cheltuielilor publice, nu se numără: a) elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu produsul intern brut b) elasticitatea veniturilor fiscale în raport cu produsul intern brut c) coeficientul de corelare dintre veniturile publice şi produsul intern brut d) cheltuieli publice medii, ce revin pe un locuitor e) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor publice faţă de creşterea produsului intern brut 54. Elasticitatea veniturilor publice în raport cu produsul intern brut: a) se calculează ca raport procentual între veniturile publice şi produsul intern brut b) se calculează ca diferenţă între veniturile publice şi produsul intern brut c) măsoară amploarea reacţiei veniturilor publice la modificarea produsului intern brut d) măsoară amploarea reacţiei veniturilor publice la modificarea cheltuielilor publice e) măsoară amploarea reacţiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut 55. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu produsul intern brut este falsă ? a) măsoară amploarea reacţiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut b) poate lua valorile: e<1; e=1; e>1 c) poate lua doar valorile: e<1 şi e>1 d) în formula sa de calculul intră modificarea cheltuielilor publice în perioada curentă (1) faţă de perioada de bază (0) e) în formula sa de calculul intră modificarea produsului intern brut în perioada curentă (1) faţă de perioada de bază (0) 56. Care dintre următorii indicatori intră în categoria celor de analiză a structurii veniturilor fiscale? a) ponderea veniturilor fiscale în produsul intern brut b) ponderea impozitului pe profit în produsul intern brut c) ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor financiare publice d) ponderea impozitului pe profit în cadrul veniturilor fiscale e) toţi indicatorii de mai sus 57. Cu ajutorul ponderilor fiecărei grupe de venit public în total şi în special a ponderilor fiecărui venit fiscal în total venituri fiscale, se poate interpreta: a) politica fiscală a statului b) politica monetară a statului c) evoluţia veniturilor fiscale în raport cu produsul intern brut d) politica privind cheltuielile publice e) nici una dintre politicile de mai sus 58. Dinamica resurselor financiare publice exprimă: a) nivelul resurselor financiare publice totale şi al diferitelor categorii de venituri b) modificările care intervin în cuantumul şi structura acestora de la o perioadă de timp la alta c) greutatea specifică a categoriei de venituri publice în totalul veniturilor publice d) toate enunţurile de mai sus sunt adevărate e) nici unul dintre enunţurile de la a – c nu este adevărat 59. Între indicatorii dinamicii veniturilor publice se numără: a) modificarea absolută a veniturilor fiscale în perioada curentă faţă de perioada anterioară în valori nominale b) modificarea relativă a volumului veniturilor fiscale în perioada curentă faţă de perioada anterioară c) modificarea absolută a ponderii veniturilor publice în produsul intern brut d) modificarea absolută a coeficientului de corelare dintre veniturile publice şi produsul intern brut e) toţi indicatorii de mai sus


60. Printre indicatorii de analiză a dinamicii veniturilor publice nu se numără: a) modificarea ponderii veniturilor publice în produsul intern brut b) modificarea volumului mediu al veniturilor publice ce revin pe un locuitor c) coeficientul de corelare dintre veniturile publice şi produsul intern brut d) ponderea fiecărei categorii de venituri publice în total e) elasticitatea veniturilor publice în raport cu produsul intern brut. 61. Ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice se calculează ca: a) diferenţă între cheltuielile curente şi cheltuielile de personal b) raport procentual între cheltuielile de capital şi cheltuielile publice totale c) raport procentual între cheltuielile de capital şi PIB d) raport procentual între cheltuielile de capital şi totalul veniturilor fiscale e) nici unul dintre enunţurile de mai sus nu este corect 62. Transpunerea grafică a corelaţiei dintre volumul veniturilor fiscale şi nivelul ratei fiscalităţii, aparţine lui: a) John Maynard Keynes b) Arthur Laffer c) Adam Smith d) David Ricardo e) Richard şi Peggy Musgrave 63. Care dintre următoarele enunţuri nu se numără printre factorii care influenţează mărimea presiunii fiscale? a) nivelul de dezvoltare a economiei b) eficienţa cu care se utilizează cheltuielile publice finanţate prin impozite c) gradul de adeziune a populaţiei la politica guvernului şi de consimţire la plata impozitelor d) riscul de inflaţie prin fiscalitate e) necesităţile publice stabilite de politica guvernamentală prin nivelul cheltuielilor publice 64. Selectaţi dintre următoarele enunţuri factorii care influenţează mărimea presiunii fiscale. A) necesităţile publice stabilite de politica guvernamentală prin nivelul cheltuielilor publice B) nivelul de dezvoltare a economiei C) mărimea datoriei publice D) riscul de inflaţie prin fiscalitate E) scăderea efortului productiv F) eficienţa cu care se utilizează cheltuielile publice finanţate prin impozite G) gradul de adeziune a populaţiei la politica guvernului şi de consimţire la plata impozitelor Variante de răspuns: a) A,C,D,E,G; b) A,B,C,F,G; c) B,C,D,F,G; d) B,C,D,E,F; e) A,D,E,F,G. 65. Dintre următoarele enunţuri, selectaţi efectele creşterii presiunii fiscale peste nivelul optim. A) necesităţile publice stabilite de politica guvernamentală prin nivelul cheltuielilor publice B) nivelul de dezvoltare a economiei C) mărimea datoriei publice D) riscul de inflaţie prin fiscalitate E) scăderea efortului productiv F) eficienţa cu care se utilizează cheltuielile publice finanţate prin impozite G) gradul de adeziune a populaţiei la politica guvernului şi de consimţire la plata impozitelor H) frauda şi evaziunea fiscală I) reducerea competitivităţii pe plan internaţional Variante de răspuns: a) A,C,D,H; b) B,C,F,G; c) B,D,F,G; d) B,C,E,F; e) D,E,H,I. 66. Împrumuturile de stat determină operaţiuni în legătură cu: a) plasarea acestora pe piaţă b) modificarea ratei dobânzii şi/sau a termenului de rambursare c) amortizarea creditului public d) nici una dintre operaţiunile de mai sus e) toate operaţiunile de la a - c


67. Dintre următoarele enunţuri, selectaţi modalităţile de plasare a creditului public. A) subscriere publică B) prin intermediul unor consorţii bancare C) amortizarea creditului public D) repudierea obligaţiilor financiare legate de creditul public E) vânzare la Bursa de Valori Variante de răspuns: a) A,C,D; b) B,C,E; c) B,C,D; d) A,B,E; e) A,D,E. 68. Definiţiile parteneriatului public-particular reliefează aspecte cum sunt: a) cooperarea dintre organizaţii din sectorul public şi persoane sau organizaţii din sectorul particular pentru un beneficiu mutual b) identificarea unor interese comune care presupun acţiunea concertată pe baza unei strategii c) depunerea unor eforturi comune în scopul rezolvării problemelor economice şi sociale ale regiunii/localităţii d) nici unul dintre enunţurile de mai sus e) toate enunţurile de la a-c 69. Care dintre următoarele enunţuri corespund argumentelor care susţin că descentralizarea conduce la realizarea dezvoltării economice locale? A) favorizează o mai bună organizare şi adaptare a serviciilor publice la nevoile utilizatorilor (colectivităţilor locale); B) favorizează combaterea fraudei şi evaziunii fiscale; C) oferă posibilitatea introducerii tehnicii moderne de calcul; D) oferă decidenţilor căi de comunicare mult mai accesibile; E) ţine cont de diversitatea situaţiilor, concomitent cu luarea în considerare a riscului de accentuare a inegalităţilor dintre diferite zone ale ţării şi cu menţinerea viziunii de ansamblu asupra teritoriului naţional. Variante de răspuns: a) A+B+C; b) A+D+E; c) B+C+D; d) C+D+E; e) B+D+E. 70. “Reprezintă un ansamblu de măsuri prin care are loc divizarea luării deciziilor economice şi financiare între manageri aflaţi la niveluri administrative diferite, în scopul asigurării dezvoltării economico-sociale a tuturor regiunilor, printr-o bună repartizare a resurselor financiare, materiale şi de forţă de muncă.” Enunţul este definiţia unuia dintre enunţurile de mai jos. Care este răspunsul corect? a) parteneriatul public-privat b) dezvoltarea economică locală c) descentralizarea colectivităţilor locale d) tutela e) autonomia limitată 71. Care dintre următoarele enunţuri nu reprezintă un instrument al politicii de dezvoltare economică regională? a) "stimulente negative" faţă de localizarea în zonele aglomerate (respectiv controlul asupra localizării); b) relocalizarea activităţilor economice în teritoriul naţional; c) crearea infrastructurilor adecvate; d) măsuri limitate de impulsionare a dezvoltării; e) adoptarea monedei unice europene 72. Care dintre enunţurile enumerate mai jos, presupune rezolvarea pe plan local a principalelor probleme curente, care, în plus sunt supuse controlului din partea autorităţii centrale a) autonomia limitată b) autonomia completă c) tutela d) toate cele trei tipuri de organizare locală (presupun) e) nici unul dintre enunţurile de mai sus (nu) 73. Conform cărui tip de autonomie, comunităţile locale au libertate deplină în administrarea intereselor lor, fără nici un control din partea autorităţii centrale. a) autonomiei limitate b) autonomiei complete


c) tutelei d) tuturor celor trei tipuri de organizare locală e) nici unuia dintre enunţurile de mai sus 74. Principalele surse de finanţare care pot contribui la crearea fondurilor de dezvoltare regională sunt: A) bugetul central al statului; B) bugetul asigurărilor sociale de stat; C) bugetele locale ale municipalităţilor şi comunelor din cadrul regiunii vizate; D) fondul pentru ajutor de şomaj E) sectorul particular care îşi desfăşoară activitatea în regiune; F) fondul de rezervă al băncii centrale a statului G) agenţii internaţionale. Variante de răspuns: a) A, B, C, D; b) A,D,E, F; c) B,D, E,F; d) A,C,E,G; e) A,B,E,G. 75. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă un suport pentru autonomia administrativă a autorităţilor locale şi depinde de aspecte cum sunt: independenţa deplină sau parţială în formarea veniturilor; asigurarea echilibrului bugetar şi respectiv, gestionarea excedentului sau deficitului bugetar anual; competenţa atribuită pentru contractarea şi gestionarea împrumuturilor publice; competenţa organelor locale de a introduce impozite şi taxe locale? a) autonomia limitată b) autonoma completă c) autonomia financiară d) cadrul european e) Camerele de Comerţ şi Industrie 76. Care dintre următoarele enunţuri se clasifică în: autonomie limitată, autonomie completă şi tutelă, din punctul de vedere al dreptului administrativ? a) modalităţile de finanţare a dezvoltării economice locale b) obiectivele dezvoltării economice locale c) tipurile de regiuni d) principalele tipuri de organizare locală e) tipurile de dezvoltare economică locală 77. Stabilirea minimului neimpozabil reprezintă o condiţie a respectării principiului de: a) politică financiară b) echitate fiscală c) pricipiilor social-politice d) principiilor de politică economică e) a tuturor principiilor de mai sus 78. Faptul că dinamica impozitului o devansează pe cea a materiei impozabile, reprezintă o caracteristică a impozitelor: a) în sumă fixă b) în cote proporţionale c) în cote progresive d) a tuturor impozitelor de mai sus e) a nici unuia dintre impozitele enumerate. 79. Care dintre următoarele enunţuri nu corespunde condiţiilor de obţinere a unui randament ridicat al impozitelor? a) impozitul să aibă caracter universal, adică să fie plătit de toate persoanele fizice şi juridice care obţin venituri din aceeaşi sursă, deţin acelaşi gen de averi sau procură aceleaşi grupe de produse; b) cheltuielile administraţiei fiscale în legătură cu stabilirea materiei impozabile, calcularea şi perceperea impozitelor să fie cât mai reduse c) să poată fi adaptat în permanenţă la necesitatea de procurare a veniturilor statului d) să nu existe posibilităţi de sustragere a materiei impozabile de la impozitare e) nici unul dintre enunţurile de mai sus 80. Care dintre următoarele enunţuri nu este vizat la respectarea principiilor de politică financiară (în cadrul principiilor impunerii)?


a) b) c) d) e)

stabilitate elasticitate randament fiscal ridicat echitate fiscală nici unul dintre enunţurile de mai sus

81. Pentru a răspunde principiilor de politică financiară, impozitele trebuie să aibă anumite caracteristici. Care este aspectul care vizează menţinerea unui randament fiscal constant de-a lungul întregului ciclu economic, astfel ca un impozit să nu înregistreze fluctuaţii importante odată cu sporirea sau reducerea volumului activităţii (producţie, comerţ) sau al veniturilor din perioadele de avânt sau criză economică? a) elasticitatea b) randamentul fiscal ridicat c) utilizarea impozitului ca instrumente de politică economică d) stabilitatea e) echitatea fiscală 82. Pentru a răspunde principiilor de politică financiară, impozitele trebuie să aibă anumite caracteristici. Care este aspectul care vizează adaptarea în permanenţă a impozitelor la necesitatea de procurare a veniturilor statului, corespunzător sporirii cheltuielilor publice? a) elasticitatea b) randamentul fiscal ridicat c) utilizarea impozitului ca instrumente de politică economică d) stabilitatea e) echitatea fiscală 83. Necesitatea unor cheltuieli ale administraţiei fiscale reduse în legătură cu stabilirea materiei impozabile, cu perceperea şi calcularea impozitelor, reprezintă o condiţie de realizare a: a) principiului de politică economică b) respectării echităţii fiscale c) respectării principiului certitudinii încasării impozitului d) respectării principiului comodităţii e) obţinerii unui randament fiscal ridicat 84. Rolul impozitelor se manifestă pe plan: a) monetar, economic şi social b) financiar, economic şi social c) politic, economic şi social d) cultural, economic şi social e) nici unul dintre domeniile de mai sus 85. Unul dintre enunţurile de mai jos nu se numără printre criteriile de clasificare a impozitelor. Care este acela? a) scopul urmărit b) trăsături de formă şi fond c) frecvenţa încasării d) elementele impozitului e) cota aplicată 86. Pe baza următoarelor date: - mld um Indicatori / anii 2003 2005 - cheltuieli de personal 42 100 43 700 - cheltuieli de capital 9 800 10 500 - subvenţii 21 400 23 900 - transferuri 8 400 6 800 - cheltuieli materiale şi servicii 37 300 39 600 - PIB 203 700 211 300 Să se calculeze:


A) modificarea absolută nominală a cheltuielilor curente în anul 2005 faţă de 2003; B) ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice în anul 2005; C) elasticitatea cheltuielilor publice totale în raport cu PIB. Variante de răspuns: a) A) 4 200 mld um; B) 7,34%; C) 0,778; b) A) 2 900 mld um; B) 6,38%; C) 1,957; c) A) 9 480 mld um; B) 8,17%; C) 0,913; d) A) 4 800 mld um; B) 8,43%; C) 1,239; e) A) 6 780 mld um; B) 5,89%; C) 1,489. 87. Pe baza următoarelor date: - mld um Indicatori / anii 2003 2005 - cheltuieli de personal 325 850 386 400 - cheltuieli de capital 132 450 115 870 - subvenţii 235 750 263 480 - transferuri 76 300 71 800 - cheltuieli materiale şi servicii 185 900 248 800 - PIB 1 750 870 1 895 480 Să se calculeze: A) modificarea absolută nominală a cheltuielilor curente în anul 2005 faţă de 2003; B) ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice în anul 2005; C) elasticitatea cheltuielilor publice totale în raport cu PIB. Variante de răspuns: a) A) 241 200 mld um; B) 7,34%; C) 0,778; b) A) 124 900 mld um; B) 6,38%; C) 1,357; c) A) 98 480 mld um; B) 8,17%; C) 0,913; d) A) 146 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,647; e) A) 164 780 mld um; B) 5,89%; C)1,289. 88. Pe baza următoarelor date: - mld um Indicatori / anii 2000 2004 - cheltuieli de personal 262 300 259 600 - cheltuieli de capital 132 900 121 700 - subvenţii 87 300 73 500 - transferuri 178 500 195 300 - cheltuieli materiale şi servicii 213 800 243 500 - PIB 1 712 500 1 810 890 Să se calculeze: A) modificarea absolută nominală a cheltuielilor curente în anul 2004 faţă de 2000; B) ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice în anul 2004; C) elasticitatea cheltuielilor publice totale în raport cu PIB. Variante de răspuns: a) A) 41 200 mld um; B) 9,34%; C) 0,778; b) A) 24 900 mld um; B) 16,38%; C) 1,357; c) A) 30 000 mld um; B) 13,62%; C) 0,374; d) A) 46 680 mld um; B) 10,67%; C) 1,647; e) A) 14 780 mld um; B) 11,89%; C)1,289. 89. Pe baza următoarelor date: Indicatori / anii - cheltuieli de personal

- mld um 1995 2005 42 100 72 800


- cheltuieli de capital - subvenţii - transferuri - cheltuieli materiale şi servicii - PIB

9 800 8 400 21 400 37 300 209 800

15 600 9 850 47 500 67 350 398 870

Să se calculeze: A) modificarea absolută nominală a cheltuielilor curente în anul 2005 faţă de 1995; B) ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice în anul 2005; C) elasticitatea cheltuielilor publice totale în raport cu PIB. Variante de răspuns: a) A) 71 200 mld um; b) A) 88 300 mld um; c) A) 47 000 mld um; d) A) 86 680 mld um; e) A) 94 780 mld um;

B) 9,34%; C) 0,578; B) 7,32%; C) 0,877; B) 13,62%; C) 0,874; B) 10,67%; C) 1,347; B) 11,89%; C) 1,189.

90. Pe baza următoarelor date: - mld um Indicatori / anii 2002 2005 - cheltuieli de personal 85 500 150 100 - cheltuieli de capital 20 000 33 500 - subvenţii 15 200 18 600 - transferuri 43 800 89 900 - cheltuieli materiale şi servicii 75 200 136 900 - PIB 382 500 625 100 Să se calculeze: A) modificarea absolută nominală a cheltuielilor curente în anul 2005 faţă de 2002; B) ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli publice în anul 2005; C) elasticitatea cheltuielilor publice totale în raport cu PIB. Variante de răspuns: a) A) 181 200 mld um; b) A) 224 900 mld um; c) A) 230 000 mld um; d) A) 146 680 mld um; e) A) 175 800 mld um;

B) 9,34%; C) 0,778; B) 16,38%; C) 1,357; B)13,62%; C) 0,374; B) 10,67%; C) 1,647; B) 7,81%; C) 1,245.

91. Pe baza următoarelor date: Indicatori - cheltuieli de personal (an curent) - cheltuieli materiale şi servicii (an curent) - cheltuieli de capital (an curent) - subvenţii (an curent) - transferuri (an curent) - dobânzi la datoria publică (an curent) - PIB - cheltuieli bugetare totale în anul anterior - PIB (an anterior)

- mld um Valoare 361 300 410 850 175 600 169 800 302 810 92 700 2 271 800 1 469 880 2 015 600

Să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor de personal în cadrul cheltuielilor curente (în anul curent); B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetare totale în anul curent faţă de anul anterior; C) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor bugetare totale faţă de creşterea PIB. Variante de răspuns:


a) A) 22,57%; b) A) 14,67%; c) A) 21,34%; d) A) 27,01%; e) A) 32,64%,

B) 45 380 mld um; B) 55 948 mld um; B) 36 835 mld um; B) 43 180 mld um; B) 28 572 mld um;

C) 0,864; C) 1,572; C) 0,953; C) 0,913; C) 0,849.

92. Pe baza următoarelor date: - mld um Indicatori Valoare - cheltuieli de personal (an curent) 180 710 - cheltuieli materiale şi servicii (an curent) 210 370 - cheltuieli de capital (an curent) 89 410 - subvenţii (an curent) 84 860 - transferuri (an curent) 152 470 - dobânzi la datoria publică (an curent) 4 800 - PIB (an curent) 1 138 500 - cheltuieli bugetare totale în anul anterior 708 500 - PIB (an anterior) 1 010 870 Să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor de personal în cadrul cheltuielilor curente (în anul curent); B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetare totale în anul curent faţă de anul anterior; C) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor bugetare totale faţă de creşterea PIB. Variante de răspuns: a) A) 28,54%; B) 14 120 mld um; C) 0,906; b) A) 24,67%; B) 15 948 mld um; C) 1,572; c) A) 21,34%; B) 16 835 mld um; C) 0,953; d) A) 27,01%; B) 13 180 mld um; C) 0,913; e) A) 32,64%, B) 12 572 mld um; C) 0,849. 93. Pe baza următoarelor date: - mld um Indicatori Valoare - cheltuieli de personal (an curent) 256 360 - cheltuieli materiale şi servicii (an curent) 305 470 - cheltuieli de capital (an curent) 121 610 - subvenţii (an curent) 132 700 - transferuri (an curent) 215 300 - dobânzi la datoria publică (an curent) 9 900 - PIB (an curent) 1 980 600 - cheltuieli bugetare totale în anul anterior 978 580 - PIB (an anterior) 1 820 100 Să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor de personal în cadrul cheltuielilor curente (în anul curent); B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetare totale în anul curent faţă de anul anterior; C) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor bugetare totale faţă de creşterea PIB. Variante de răspuns: a) A) 25,54%; B) 64 120 mld um; C) 0,906; b) A) 24,67%; B) 55 948 mld um; C) 1,572; c) A) 21,34%; B) 76 835 mld um; C) 0,953; d) A) 27,87%; B) 62 760 mld um; C) 0,978; e) A) 32,64%, B) 92 572 mld um; C) 0,849. 94. Pe baza următoarelor date: Indicatori

- mld um Valoare


- cheltuieli de personal (an curent) - cheltuieli materiale şi servicii (an curent) - cheltuieli de capital (an curent) - subvenţii (an curent) - transferuri (an curent) - dobânzi la datoria publică (an curent) - PIB (an curent) - cheltuieli bugetare totale în anul anterior - PIB (an anterior)

735 100 823 700 356 200 339 000 615 800 195 400 4 160 200 2 895 600 3 962 420

Să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor de personal în cadrul cheltuielilor curente (în anul curent); B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetare totale în anul curent faţă de anul anterior; C) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor bugetare totale faţă de creşterea PIB. Variante de răspuns: a) A) 25,54%; B) 164 120 mld um; C) 0,906; b) A) 27,14%; B) 169 600mld um; C) 1,008; c) A) 21,34%; B) 176 835 mld um; C) 0,953; d) A) 27,87%; B) 162 760 mld um; C) 1,278; e) A) 32,64%, B) 142 572 mld um; C) 0,849. 95. Pe baza următoarelor date: - mld um Indicatori Valoare - cheltuieli de personal (an curent) 512 610 - cheltuieli materiale şi servicii (an curent) 622 900 - cheltuieli de capital (an curent) 210 600 - subvenţii (an curent) 118 500 - transferuri (an curent) 380 600 - dobânzi la datoria publică (an curent) 83 510 - PIB (an curent) 1 984 840 - cheltuieli bugetare totale în anul anterior 1 872 500 - PIB (an anterior) 1 735 060 Să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor de personal în cadrul cheltuielilor curente (în anul curent); B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetare totale în anul curent faţă de anul anterior; C) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor bugetare totale faţă de creşterea PIB. Variante de răspuns: a) A) 25,54%; B) 64 120 mld um; C) 0,906; b) A) 27,14%; B) 59 600mld um; C) 1,008; c) A) 31,34%; B) 76 835 mld um; C) 0,953; d) A) 27,87%; B) 62 760 mld um; C) 1,278; e) A) 29,84%; B) 56 220 mld um; C) 0,900. 96. Pe baza următoarelor date: - cheltuielile bugetului central (an curent) - cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat (an curent) - cheltuielile bugetelor locale (an curent) - transferuri între bugetul central şi bugetele locale (an curent) - PIB (an curent) - PIB în anul anterior - cheltuielile bugetului public naţional în anul anterior - număr locuitori în anul curent - număr locuitori în anul anterior Să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor bugetului public national în PIB;

- mil um 973 850 269 900 202 500 23 400 2 645 800 2 207 400 1 323 800 40 mil loc 38,5 mil loc


B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetului public naţional ce revin în medie pe un locuitor, în anul curent faţă dea anul anterior; C) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor bugetului public naţional faţă de creşterea PIB. Variante de răspuns: a) A) 55,54%; B) 14 120,24 lei/loc; C) 0,906; b) A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,008; c) A) 51,34%; B) 17 835,34 lei/loc; C) 0,953; d) A) 47,87%; B) 760,75 lei/loc; C) 1,278; e) A) 53,78%; B) 1 186,83 lei/loc; C) 0,897. 97. Pe baza următoarelor date: - mil um - cheltuielile bugetului central (an curent) 486 925 - cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat (an curent) 134 950 - cheltuielile bugetelor locale (an curent) 101 250 - transferuri între bugetul central şi bugetele locale (an curent) 11 700 - PIB (an curent) 1 392 900 - PIB în anul anterior 1 103 700 - cheltuielile bugetului public naţional în anul anterior 661 900 - număr locuitori în anul curent 20 mil loc - număr locuitori în anul anterior 18,3 mil loc Să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor bugetului public national în PIB; B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetului public naţional ce revin în medie pe un locuitor, în anul curent faţă dea anul anterior; C) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor bugetului public naţional faţă de creşterea PIB. Variante de răspuns: a) A) 51,08%; B) - 598, 15 lei/loc; C) 0,852; b) A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,008; c) A) 51,34%; B) 17 835,34 lei/loc; C) 0,953; d) A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,278; e) A) 56,38%; B) 1186,83 lei/loc; C) 0,897. 98. Pe baza următoarelor date: - mil um - cheltuielile bugetului central (an curent) 696 215 - cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat (an curent) 246 100 - cheltuielile bugetelor locale (an curent) 163 410 - transferuri între bugetul central şi bugetele locale (an curent) 19 300 - PIB (an curent) 2618 260 - PIB în anul anterior 2 498 000 - cheltuielile bugetului public naţional în anul anterior 912 580 - număr locuitori în anul curent 24 mil loc - număr locuitori în anul anterior 22 mil loc Să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor bugetului public national în PIB; B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetului public naţional ce revin în medie pe un locuitor, în anul curent faţă dea anul anterior; C) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor bugetului public naţional faţă de creşterea PIB. Variante de răspuns: a) A) 53,55%; B) - 598, 15 lei/loc; C) 0,832; b) A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,808; c) A) 41,49%; B) 3 786,80 lei/loc; C) 1,136; d) A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,478; e) A) 56,38%; B) 1186,83 lei/loc; C) 0,997. 99. Pe baza următoarelor date:


- cheltuielile bugetului central (an curent) - cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat (an curent) - cheltuielile bugetelor locale (an curent) - transferuri între bugetul central şi bugetele locale (an curent) - PIB (an curent) - PIB în anul anterior - cheltuielile bugetului public naţional în anul anterior - număr locuitori în anul curent - număr locuitori în anul anterior

- mil um 1 218 490 483 200 310 500 39 200 4 284 600 4 015 100 1 816 600 42,6 mil loc 40,2 mil loc

Să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor bugetului public national în PIB; B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetului public naţional ce revin în medie pe un locuitor, în anul curent faţă dea anul anterior; C) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor bugetului public naţional faţă de creşterea PIB. Variante de răspuns: a) A) 53,55%; B) - 598, 15 lei/loc; C) 0,832; b) A) 67,14%; B) 9 600,47 lei/loc; C) 1,808; c) A) 43,24%; B) 3 786,8 lei/loc; C) 1,136; d) A) 47,87%; B) - 760,75 lei/loc; C) 1,478; e) A) 46,05%; B) 1125,26 lei/loc; C) 1,018. 100. Pe baza următoarelor date: - mil um - cheltuielile bugetului central (an curent) 1 395 150 - cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat (an curent) 512 100 - cheltuielile bugetelor locale (an curent) 405 000 - transferuri între bugetul central şi bugetele locale (an curent) 48 600 - PIB (an curent) 4 862 600 - PIB în anul anterior 4 584 100 - cheltuielile bugetului public naţional în anul anterior 2 013 000 - număr locuitori în anul curent 36 mil loc - num��r locuitori în anul anterior 33,8 mil loc Să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor bugetului public national în PIB; B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetului public naţional ce revin în medie pe un locuitor, în anul curent faţă dea anul anterior; C) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor bugetului public naţional faţă de creşterea PIB. Variante de răspuns: a) A) 53,55%; B) - 598, 15 lei/loc; C) 0,832; b) A) 46,55%; B) 3 322,96 lei/loc; C) 1,060; c) A) 43,24%; B) 3 786,8 lei/loc; C) 1,136; d) A) 47,87%; B) - 960,75 lei/loc; C) 1,478; e) A) 49,98%; B) 1 125,26 lei/loc; C) 1,018. 101. Pe baza următoarelor date: - cheltuielile bugetului central……………………………..895 350 mld um - cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat………...245 700 mld um - cheltuielile bugetelor locale………………………………175 450 mld um - transferuri între bugetul central şi bugetele locale…………22 900 mld um - PIB în anul curent……….………………………………2 205 500 mld um - PIB în anul anterior……………………………………..2 193 660 mld um - cheltuielile bugetului public naţional în anul anterior… 1 169 600 mld um - număr locuitori în anul curent…..……………………..…….….38 mil loc - număr locuitori în anul anterior…………………………….…..37,2 mil loc să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor bugetului public national în PIB, pentru anul curent.


B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetului public naţional ce revin în medie pe un locuitor, în anul curent faţă de anul anterior. C) coeficientul de devansare a cheltuielilor bugetului public naţional faţă de PIB. Variante de răspuns: a) A: 55,76%; B: 3,957 mil um / loc; C: 0,859 b) A: 58,65%; B: 2,601 mil um / loc; C: 1,100 c) A: 49,84%; B: 1,937 mil um / loc; C: 1,259 d) A: 45,76%; B: 1,872 mil um / loc; C: 0,904 e) A: 60,47%; B:2,285 mil um / loc; C: 1,493 102. Pe baza următoarelor date: - cheltuieli de personal………………………………….35 870 mld um - cheltuieli materiale şi servicii…………………………41 690 mld um - cheltuieli de capital……………………………………18 750 mld um - subvenţii………………………………………………19 875 mld um - transferuri……………………………………………..31 650 mld um - PIB…………………………………………………..239 680 mld um - cheltuieli bugetare totale în perioada anterioară…….146 890 mld um - PIB în perioada anterioară…………………………..238 640 mld um să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor de personal în grupa de cheltuieli bugetare din care fac parte B) modificarea absolută a cheltuielilor bugetare totale în perioada curentă faţă de perioada anterioară C) coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor bugetare faţă de creşterea PIB Variante de răspuns: a) A: 27,79%; B: 945 mld um; b) A: 22,69%; B: 228 mld um; c) A: 32,48%; B: 1495 mld um; d) A: 45,76%; B: 1,872 mil um ; e) A: 60,47%; B:2,285 mil um ;

C: 1,002 C: 0,873 C: 1,295 C: 0,904 C: 1,493

103.Pe baza următoarelor date: - cheltuieli pentru ordine publică şi siguranţă naţională………39 550 mld um - cheltuieli pentru învăţământ………………………………….43 690 mld um - cheltuieli pentru sănătate……………………………….…….38 480 mld um - cheltuieli pentru transport şi comunicaţii…………….………36 420 mld um - cheltuieli pentru protecţie socială…………………….……..128 360 mld um - cheltuieli pentru apărare……………………………….……..55 670 mld um - cheltuieli pentru agricultură……………………………….….25 990 mld um - cheltuieli pentru industrie………………………………….…..9 590 mld um - cheltuieli pentru dobânzi la datoria publică……………….….15 880 mld um - alte cheltuieli bugetare…………………………………….….41 500 mld um - PIB în perioada curentă…………………………………....1 081 470 mld um - cheltuieli bugetare totale din anul anterior……..……….…...429 810 mld um - PIB în perioada anterioară……………………………….…..995 830 mld um - cheltuieli economice în perioada anterioară……………….….87 130 mld um să se calculeze: A) ponderea cheltuielilor cu protecţia socială în cadrul cheltuielilor social-culturale. B) modificarea relativă a cheltuielilor economice în perioada curentă faţă de perioada anterioară C) elasticitatea cheltuielilor bugetare totale în raport cu PIB. Variante de răspuns: a) A: 67,79%; B: 1,94; C: 1,402 b) A: 52,69%; B: 1,28; C: 0,873 c) A: 60,97%; B: 0,83; C: 0,144 d) A: 45,76%; B: 1,87; C: 0,904 e) A: 60,47%; B: 0,28; C: 1,493 104. Pe baza următoarelor date: - cheltuielile bugetului de stat………………………………...895 350 mld um - cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat…………...245 700 mld um


- cheltuielile bugetelor locale…………………………………175 450 mld um - transferuri între bugetul central şi bugetele locale……………22 900 mld um - PIB în anul curent……….…………………………………2 205 500 mld um - PIB în anul anterior………………………………………..2 183 660 mld um - cheltuielile bugetului public naţional în anul anterior……. 1 269 600 mld um - cheltuielile bugetelor locale în anul anterior………………...158 117 mld um să se calculeze: a) ponderea bugetelor locale în bugetul public national b) modificarea relativă a cheltuielilor bugetelor locale în anul curent faţă de perioada anterioară c) elasticitatea cheltuielilor bugetului public naţional faţă de PIB Variante de răspuns: a) A: 13,56%; B: 1,11; C: 1,890 b) A: 12,69%; B: 1,49; C: 0,873 c) A: 3,48%; B: 0,95; C: 1,295 d) A: 45,76%; B: 1,87; C: 0,904 e) A: 60,47%; B: 2,58; C: 1,493 105. Pe baza următoarelor date: - impozit pe profit……………………………..…..327 880 mld um - accize………………………………………….....198 640 mld um - impozit pe venitul global……………………..….578 380 mld um - TVA…………………………………………..….452 890 mld um - venituri din capital……………………………..….68 830 mld um - taxe vamale……………………………………....168 490 mld um - venituri nefiscale………………………………..…93 470 mld um - alte impozite directe…………………………….....86 990 mld um - alte impozite indirecte…………………………....111 450 mld um - PIB în perioada curenta………………………...5 128 750 mld um - venituri din capital în perioada anterioara……..…..35 500 mld um - venituri publice totale în perioada anterioara…..2 028 840 mld um - PIB în perioada anterioara…………………..….4 870 500 mld um - impozite indirecte în perioada anterioara………....875 340 mld um să se calculeze: A) ponderea impozitelor directe în cadrul veniturilor fiscale B) modificarea absolută a ponderii veniturilor din capital în total venituri, în perioada curentă faţă de perioada anterioară C) elasticitatea impozitelor indirecte faţă de PIB Variante de răspuns: a) A: 27,79%; B: 2,45 pp; C: 1,072 b) A: 42,69%; B: 0,28 pp; C: 0,973 c) A: 51,60%; B: 1,55 pp; C: 1,209 d) A: 45,76%; B: 1,87pp; C: 0,904 e) A: 60,47%; B:2,85 pp; C: 1,493


andra