Page 1


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 2


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 3

ALICE text adaptat pentru cititorii de grădiniţă de către însuși

Lewis Carroll și

conţinând 20 de planşe color restaurate

după ilustraţiile lui

Sir John Tenniel

la „Alice în Ţara Minunilor”

Traducerea din limba engleză

Dan Mihu

© MacMillan and Co., Londra, 1890 © Mediamorphosis, Bucureşti, 2009


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 4

Carroll Lewis NURSERY ALICE © 1890 Mac Millan, Londra © 2009 Mediamorphosis, Bucureşti

Ilustraţii de John Tenniel Traducere din limba engleză de Dan Mihu Redactor: Amalia Alexandru Restaurare desene, tehnoredactare şi copertă: Dinu Mihai

Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Mediamorphosis. Nicio parte a acestui volum nu poate fi reprodusă, înregistrată sau transmisă în orice formă sau prin orice mijloace, electronice sau mecanice, prin fotocopiere, înregistrare sau în orice alt fel, fără acordul prealabil scris al editurii. www.mediamorphosis.ro | office@mediamorphosis.ro | (+4) 031 407 3772

Apărut: Bucureşti, aprilie 2009 ISBN 978-973-88826-4-5 Contravaloarea timbrului literar se plăteşte Uniunii Scriitorilor din România Cont: RO65RNCB0082000508720001 / BCR - Sucursala Unirea Tipărit la Imprimeria Arta Grafică S.A., Bucureşti | www.artagrafica.eu Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CARROLL, LEWIS Alice: repovestită pentru copiii de grădiniţă / Lewis Carroll; il.: John Tenniel; trad.: Dan Mihu. - Bucureşti: Mediamorphosis, 2009 ISBN 978-973-88826-4-5 I. Tenniel, John (il.) II. Mihu, Dan (trad.) 821.111-93-34=135.1


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 5

CUPRINS

PREFAŢĂ

7

I. IEPURELE ALB

11

III. LACUL LACRIMILOR

18

V. GUŞTERUL BILL

24

VII. OMIDA ALBASTRĂ

30

IX. PISICA DE CHESHIRE

38

XI. GRĂDINA REGINEI

46

XIII. CINE A FURAT TARTELE?

52

II. CUM S-A LUNGIT ALICE IV. ÎNTRECEREA COMITETULUI VI. MICUL CĂŢELUŞ DRĂGUŢ VIII. BEBELUŞ-PURCELUŞ X. NEBUNA ORĂ A CEAIULUI XII. CADRILUL HOMARILOR

XIV. PLOAIA DE CĂRŢI DE JOC POSTFAŢĂ

15 21

27

34

42

49

56

60


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 7

PRefaţă

(oricărei mame)

Am motive să cred că „Aventurile lui Alice în Ţara

Minunilor” a fost citită de câteva sute de copii englezi, cu vârste cuprinse între cinci şi cincisprezece ani, de aseme-

nea de copii cu vârsta între cincisprezece şi douăzeci şi cinci

de ani şi, desigur, de copii de la douăzeci şi cinci la treizeci şi cinci de ani, ba chiar şi de copii – pentru că există şi astfel de copii în cazul cărora nici sănătatea şi nici puterea tot mai

şubrede, nici uzura la care i-au suspus solemna bătaie de joc, şi sclipiciurile frivole, şi suferinţele deznădăjduite ale

vieţii nu au reuşit să le sece fântâna veseliei pure, ce umple inimile celor cu suflet încă tânăr – copii de o „anumită”


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 8

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

vârstă, a căror sumă a anilor trebuie să rămână nesocotită şi îngropată într-o tăcere respectuoasă. Ambiţia mea acum este (una deşartă poate?) să fiu citit de copiii cu vârste între zero şi cinci ani. Să fiu citit? Nu, nicidecum. Mai degrabă să fiu frecat între degeţele, şoptit, ronţăit, mototolit, pupat de către micuţii aliteraţi şi agramaţi cu gropiţe în obrăjori, care vă umplu casele cu o zarvă veselă şi care vă umplu inimile cu o încântare plină de pace. Asemenea, de exemplu, unei fetiţe pe care am cunoscut-o cândva şi care – fiind cu perseverenţă învăţată că un singur lucru este îndeajuns pentru orice fetiţă cuminte şi că dacă pretinde două turtiţe sau două portocale, două orice, cu siguranţă ar atrage asupra ei îngrozitoarea acuzaţie că ar fi „lacomă” – a fost găsită într-o bună-dimineaţă stând în pat, în capul oaselor, privindu-şi solemnă cele două picioruşe goale şi murmurând pentru sine, încet şi cu penitenţă, „vinovată”. Lewis Carroll Săptămâna Luminată, 1890


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 10


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 11

I. IePUReLe aLB A fost odată o fetiţă numită Alice, iar ea a avut un vis foarte ciudat. Vreţi să auziţi despre ce vis era vorba? Ei bine, acesta a fost primul lucru care s-a întâmplat. Un Iepure Alb a apărut în fugă, în mare grabă, şi – tocmai când trecea pe lângă Alice – s-a oprit şi şi-a scos ceasul din buzunar. Asta nu vi se pare amuzant? Voi aţi văzut vreodată un Iepure care să aibă propriul lui ceas şi un buzunar în

11


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 12

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

care să-l pună? Desigur, când un Iepure are un ceas, trebuie să aibă şi un buzunar în care să-l pună, fiindcă nu ar face niciodată ceva atât de urât cum ar fi să îl ducă în gură – iar de mâini are nevoie uneori, pentru a fugi. Avea, nu-i aşa, nişte drăguţi ochişori roz (cred că toţi Iepurii Albi au ochişori roz) şi urechi roz şi o frumoasă haină maro. Puteţi să-i vedeţi batistuţa roşie ieşindu-i din buzunarul hainei. Şi ce spuneţi de eşarfa lui albastră sau de vesta galbenă? Este chiar foarte frumos îmbrăcat. – Vai de mine, vai de mine! spuse Iepurele. Voi ajunge prea târziu! Oare prea târziu pentru ce? Păi să vedeţi, trebuia să meargă să o viziteze pe Ducesă (o să găsiţi curând un desen al Ducesei stând la ea în bucătărie). Iar Ducesa este o doamnă în vârstă foarte furioasă. Iepurele ştia că se va înfuria cu adevărat foarte tare dacă ar face-o să aştepte. Aşa că bietul de el era cât se poate de înspăimântat. (Nu vedeţi cum tremură? Scuturaţi puţin cartea într-o parte şi în cealaltă şi o să-l vedeţi imediat cum tremura în acea zi.) Iepurele se temea că Ducesa va ordona să i se taie capul drept pedeapsă. Asta era ceea ce obişnuia să facă Regina de Cupă

12


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 13

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

când se înfuria ea pe unii sau pe alţii (o să vedeţi şi un desen cu ea, curând). Sau, cel puţin, ordona să li se taie capetele şi întotdeauna credea că supuşii i-au îndeplinit porunca, deşi aceştia n-o îndeplineau de fapt niciodată. Şi astfel, când Iepurele Alb o zbughi mai departe, Alice vru să vadă ce va păţi acesta în continuare, aşa că o luă la goană după el. Şi fugi ea ce fugi până când se rostogoli printr-o gaură de iepure. Iar aici căzu, nu glumă. Cădea şi cădea, tot mai jos şi mai jos, încât începu să se întrebe dacă nu cumva se va prăbuşi prin mijlocul Pământului şi o să iasă pe partea cealaltă! Era ca un fel de fântână foarte adâncă: doar că nu avea apă. Dacă cineva ar cădea cu adevărat de la o asemenea înălţime, ar muri cu siguranţă. Dar ştiţi că într-un vis poţi cădea oricât de mult fără să te răneşti deloc, pentru că atunci tu doar te gândeşti că eşti în cădere, dar de fapt eşti întins undeva într-un pat, la adăpost şi în siguranţă, afundat în cel mai dulce somn. Cu toate acestea şi teribila ei coborâre s-a încheiat la un moment dat şi Alice se pomeni oprindu-se pe o grămăjoară

13


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 14

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

de crenguţe şi frunze uscate. Dar nu se rănise deloc, aşa încât sări în picioare şi o luă din nou la fugă după Iepure. Astfel a început ciudatul vis al lui Alice. Data viitoare când veţi vedea un Iepure Alb, încercaţi să vă imaginaţi că veţi avea voi înşivă un vis ciudat, asemenea micuţei şi drăgălaşei Alice.


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 15

II. CUM S-a LUNGIT aLICe Şi aşa, după ce Alice se rostogoli prin vizuina Iepurelui şi după o foarte lungă cădere pe sub pământ, dintr-odată se pomeni într-un coridor mare, cu multe uşi de jur împrejur. Dar toate uşile erau încuiate, aşa încât biata Alice nu putea ieşi de acolo, ceea ce o întristă foarte tare. Cu toate acestea, nu după multă vreme dădu peste o măsuţă cu trei picioare, făcută în întregime din sticlă. (În desen sunt două dintre picioare şi doar începutul celui de-al 15


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 16

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

treilea picior, le vedeţi?) Pe masă se afla o cheiţă. Alice o luă şi încercă să vadă ce uşă ar putea deschide cu ea. Biata Alice! Cheiţa nu putu deschide nicio uşă. Până la urmă fetiţa dădu însă peste o uşiţă mică de tot şi, vai! vai!, tare se mai bucură când descoperi că aici cheiţa se potrivea. Aşa că descuie uşiţa, se aplecă să se uite prin ea şi ce credeţi că văzu dincolo? O, era o grădină atât de frumoasă, încât Alice îşi dori foarte tare să se plimbe prin ea. Dar uşa era mult prea mică. Nu se putea strecura prin ea, aşa cum nici voi nu v-aţi putea strecura printr-o gaură de şoarece! De aceea, sărăcuţa Alice închise uşiţa şi puse cheia înapoi pe masă şi de data asta găsi ceva nou acolo (mai uitaţi-vă o dată la desen). Ce credeţi că era? Da, era o sticluţă pe care cineva lipise o etichetă, iar pe etichetă scrisese doar atât: „BEA-MĂ!”. Aşa că Alice o gustă: era foarte bună. Se puse pe treabă şi o bău pe toată. Şi atunci i se întâmplă o chestie de-a dreptul uimitoare! N-o să ghiciţi niciodată ce anume, aşa că va trebui să vă spun eu. Se făcu mică, tot mai mică, atât de mică până când ajunse cât o păpuşică!

16


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 17

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

Şi îşi spuse: „Acum am tocmai înălţimea potrivită ca să pot intra pe uşă!”. O luă la fugă, dar când încercă să deschidă uşa, aceasta era încuiată, iar cheia rămăsese sus, pe masă, unde nu o mai putea ajunge! Nu este păcat că încuiase uşa la loc mai înainte? Ei, următorul lucru pe care l-a găsit a fost o prăjitură, pe care cineva scrisese cu cremă „PAPĂ-MĂ!”. Bineînţeles, asta şi făcu, mâncă din prăjitură şi atunci ce credeţi că i se întâmplă? N-o să ghiciţi! Tot eu trebuie să vă spun. Crescu, crescu şi iarăşi crescu. Mai înaltă decât fusese! Mai înaltă decât orice copil! Mai înaltă decât un om mare! Şi mai înaltă, şi mai înaltă, şi mai înaltă! Uitaţi-vă doar la desen ca să vedeţi cât de mare ajunsese. Vouă cum credeţi că v-ar fi plăcut mai mult să fiţi: o Alice micuţă, nu mai mare decât o pisicuţă, sau o Alice lungană, cu capul atingând tavanul?


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 18

III. LaCUL LaCRIMILOR Poate vă imaginaţi că Alice a fost foarte încântată să se vadă crescând atât de mult atunci când a păpat micuţa prăjitură? Pentru că acum i-ar fi fost foarte uşor să ajungă la cheiţa de pe masă şi să deschidă micuţa uşă dinspre grădină. Ei bine, desigur, ar fi putut face asta, dar la ce i-ar fi folosit să deschidă uşa dacă nu ar fi putut trece prin ea? Era chiar mai rău decât înainte, sărăcuţa de ea. Dacă ar fi pus capul pe podea, abia ar fi putut să privească prin uşiţă, dar doar cu un singur ochi! Şi asta era tot ce putea face. Nu este de mirare că biata copilă, înaltă cum era, s-a aşezat în fund şi a început să plângă de parcă i se frângea inima. A plâns şi a plâns, iar lacrimile ei s-au scurs spre mijlocul coridorului ca un râu adânc. Şi foarte curând pe jumătate din coridor se întindea un adevărat lac de lacrimi. 18


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 19

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

Se prea poate să fi rămas acolo până azi, dacă Iepurele Alb nu ar fi apărut tocmai atunci pe coridor, pornit cum era să ajungă la Ducesă. Era îmbrăcat de mare gală, atât de elegant pe cât de elegant poate fi un Iepure, cu o pereche de mănuşi albe într-o mână şi un mic evantai în cealaltă. Mergea şi murmura ca pentru sine: „O, Ducesa! Ducesa... Nu-i aşa că se va mânia dacă am făcut-o să aştepte?”. Dar n-o văzuse pe Alice, ştiţi asta? Aşa că atunci când ea a început să spună „Vă rog, Domnule”, vocea ei părea să vină de undeva din tavan, pentru că şi capul ei era la fel de sus. Iar Iepurele se sperie îngrozitor, scăpă mănuşile şi evantaiul şi o luă la fugă cât de repede îl ţineau picioarele. Apoi se întâmplă iar un lucru extrem de neobişnuit. Alice ridică evantaiul şi începu să-şi facă vânt cu el. Atunci, priviţi şi minunaţi-vă, fata se făcu din nou mică şi, într-o clipită, ajunsese să fie cam de mărimea unui şoricel! Priviţi acum desenul şi veţi ghici ce s-a întâmplat mai departe. Arată de parcă ar fi ajuns la mare, nu-i aşa? Dar de fapt este Lacul Lacrimilor – făcut în întregime din lacrimile lui Alice, ştiţi voi!

19


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 20

Alice s-a prăbuşit în apă. Şoricelul după ea. Şi acum iată-i înotând împreună. Nu vi se pare că Alice arată foarte frumos aşa, cum înoată de-a latul desenului? Îi puteţi zări ciorăpeii albaştri undeva în adâncime, sub apă. Dar de ce înoată Şoricelul cât mai departe de ea şi cu o asemenea viteză? Ei bine, motivul este că Alice începuse să vorbească despre pisici şi câini, iar un Şoarece urăşte întotdeauna să i se vorbească despre pisici şi câini. Să presupunem că voi aţi înota într-un lac făcut din lacrimile voastre şi să presupunem că cineva ar începe să vă vorbească despre manuale şi sticluţe cu doctorii; păi, voi nu aţi înota departe de el cât de tare aţi putea?


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 21

IV. ÎNTReCeRea COMITeTULUI Când Alice şi Şoarecele ieşiră din apă erau, bineînţeles, cât se poate de uzi. Şi la fel erau şi multe alte creaturi ciudate, care căzuseră în apă la rândul lor. Erau prezenţi aşadar un Dodo (asta e pasărea din faţă, care se sprijină într-un baston), o Raţă, un Papagal (chiar în spatele Raţei, privind peste capul ei) şi un Vulturaş (în stânga Papagalului), precum şi alţi câţiva. Bun! Ieşiseră toţi din apă şi nu ştiau cum să facă să se usuce. Dar Dodo – care era o pasăre foarte deşteaptă – le spuse că ideal ar fi să facă o Întrecere a Comitetului. Şi ce credeţi că era asta? Nu ştiţi? Ei bine, este şi normal pentru nişte copilaşi neştiutori ca voi. Dar acum fiţi foarte atenţi, vă voi explica totul. În primul rând trebuie să existe o pistă. Ar trebui să fie un fel de cerc, dar nu contează foarte mult ce formă are 21


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 22

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

atâta vreme cât merge de jur împrejur şi se întâlneşte din nou pe sine. După aceea toţi concurenţii trebuie să se aşeze pe pistă, ici şi colo. Nu contează unde anume, atâta vreme cât nu îi înghesuiţi prea mult laolaltă. Apoi nu trebuie să strigaţi „Un, doi, trei, porniţi!”, ci lăsaţi-i să alerge când vor şi să se oprească unde au dânşii chef. Astfel creaturile, Alice şi toţi ceilalţi alergară în cerc de câteva ori până când fură din nou uscaţi. În final, Dodo spuse că toţi au câştigat şi că toţi trebuie să primească premii! Desigur, Alice a fost cea care a trebuit să le dea premii. Dar ea nu avea nimic de dat, doar câteva fructe confiate pe care se întâmplă să le aibă prin buzunare. Şi a avut fix câte un astfel de drajeu pentru fiecare, dar ei nu i-a mai rămas niciun premiu. Şi atunci ce credeţi că au făcut? Alice nu mai avea nimic la ea decât un degetar. Acum uitaţi-vă la desen, să vedeţi ce s-a întâmplat mai departe. – Dă-l încoace! spuse Dodo.

22


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 23

Dodo luă degetarul şi i-l dădu înapoi lui Alice zicând: – Te rugăm să accepţi acest degetar elegant! Şi toate creaturile izbucniră în urale. Nu a fost acesta un fel de cadou cam ciudat? De exemplu, dacă cineva ar dori să vă dea vouă un cadou cu ocazia zilei de naştere, aţi prefera ca persoana respectivă să meargă la sacul vostru cu jucării, să ia de acolo păpuşa cea mai frumoasă şi să vă spună „Poftim, dragă, uite un cadou simpatic pentru tine!” sau v-ar plăcea să primiţi ceva nou, ceva ce nu aţi mai avut înainte?


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 24

V. GUŞTeRUL BILL Mai departe am să vă povestesc despre aventurile lui Alice în casa Iepurelui Alb. Vă mai amintiţi cum Iepurelui i-au căzut mănuşile şi evantaiul atunci când s-a speriat de vocea lui Alice, care părea să vină din cer? Bineînţeles, nu avea cum să o viziteze pe Ducesă fără mănuşile şi evantaiul lui, aşa că, după puţină vreme, s-a întors să le caute. Între timp, Dodo şi toate celelalte creaturi ciudate plecaseră, iar Alice rătăcea pe acolo de una singură. Şi atunci ce credeţi că făcu Iepurele? De fapt, crezu că Alice este menajera lui şi începu să-i dea ordine. – Mary Ann! spuse el. Du-te acasă chiar în clipa asta şi adu-mi o pereche de mănuşi şi un evantai! Repede, acum! Probabil că nu putea vedea foarte clar cu ochişorii lui cei roz, pentru că sunt sigur că Alice nu arăta deloc asemenea 24


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 25

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

unei menajere, nu-i aşa? Cu toate acestea, ea era o fetiţă foarte bine-crescută, de aceea nu se simţi deloc jignită şi fugi cât putu de repede către casa Iepurelui. Aici avu noroc şi găsi uşa deschisă. Mă gândesc că, dacă ar fi trebuit să sune la sonerie, adevărata Mary Ann ar fi venit să-i deschidă şi ea cu niciun chip nu ar fi lăsat-o pe Alice să intre. Sunt chiar sigur că a fost foarte norocoasă că nu a întâlnit-o pe adevărata Mary Ann, care deretica la etaj, pentru că mă tem că ar fi luat-o pe Alice drept o hoaţă! În cele din urmă îşi făcu drum până în camera Iepurelui şi acolo găsi o pereche de mănuşi ce zăcea pe masă. Alice era cât pe ce să le ia şi să plece, când se întâmplă să vadă o micuţă sticlă pe masă. Bineînţeles că pe eticheta ei scria „BEA-MĂ!” şi tot bineînţeles că Alice bău din ea. Dar, mă gândesc, asta a fost mai degrabă bine, voi nu credeţi? Pentru că, dacă nu ar fi băut din sticluţă, toată această aventură minunată despre care vreau să vă spun nu s-ar fi întâmplat câtuşi de puţin. Şi asta n-ar fi fost păcat? V-aţi obişnuit atât de bine cu Aventurile lui Alice încât, îndrăznesc să spun, puteţi deja ghici ce i s-a întâmplat mai departe. Dacă nu puteţi, o să vă zic eu.

25


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 26

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

A crescut şi a crescut şi a crescut. În scurtă vreme camera se umplu de Alice tot aşa cum se umple un borcan cu dulceaţă. Era plină cu Alice până în tavan şi Alice ajungea până în fiecare colţişor al camerei. Uşa camerei dădea spre interior, aşa că acum nu mai avea loc să se deschidă şi atunci când Iepurele obosi să tot aştepte şi veni să-şi ia singur mănuşile, bineînţeles că nu putu să intre. Şi ce credeţi că făcu? (Este momentul să ne uităm la poză.) Iepurele îl trimise pe Bill, Guşterul, sus pe acoperiş şi îi spuse să coboare pe horn. Dar se întâmplă ca Alice să aibă un picior în cămin, aşa că, atunci când auzi cum coboară Bill, îi dădu un şut cât se poate de uşor, dar Bill zbură ca din puşcă, sus, în cer! Bietul Bill! Nu vă pare tare rău că a păţit ce a păţit? Cât de îngrozit trebuie să fi fost!


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 27

VI. MICUL CăţeLUŞ DRăGUţ Da, nu arată prea mic Căţeluşul din desen, nu-i aşa? Dar asta pentru că Alice s-a făcut iar foarte mică, de aia Căţeluşul pare atât de mare. Când Alice mâncă una dintre prăjiturelele magice pe care le găsi în casa Iepurelui Alb, aceasta a făcut-o foarte mică direct, astfel încât putu să iasă din nou pe uşă. Altfel nu ar mai fi ieşit niciodată din casă. Şi n-ar fi fost păcat? Dacă n-ar fi ieşit, nici n-ar fi visat toate celelalte lucruri ciudate despre care o să citim mai departe. Deci acesta chiar era un Căţeluş mic, vedeţi? Nu este un dulce? Uitaţi-vă cum latră la beţişorul pe care Alice îl ţine în mână. După cum se remarcă, lui Alice îi era un pic frică de el şi se ascunsese în spatele tufişului acela mare, ca nu cumva căţelul să dea peste ea. Asta ar fi fost aproape la fel de rău pentru ea, cum ar fi pentru voi să fiţi trântiţi la pământ de o trăsură cu patru cai! 27


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 28

Voi aveţi vreun căţeluş acasă la voi? Dacă aveţi, sper că sunteţi drăguţi cu el şi îi daţi să pape numai lucruri bune. Mai demult am cunoscut câţiva copilaşi, cam de vârsta voastră, şi ei aveau un căţeluş numai al lor. Îl chema Liniuţă. Uite ce mi-au spus despre ce i-au dat să mănânce de ziua lui. „Ştii, într-o zi ne-am adus aminte că era ziua de naştere a lui Liniuţă. Aşa că ne-am spus să-i pregătim o masă

28


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 29

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

festivă, aşa cum avem noi de zilele noastre! Ne-am tot gândit şi ne-am răzgândit. Oare nouă ce ne plăcea să păpăm la petrecerile noastre? Şi ne-am gândit şi ne-am răzgândit... Până când, la sfârşit, am strigat cu toţii într-un glas: terci de ovăz, desigur! Şi ne-am gândit că şi Liniuţă va fi, de asemenea, cât se poate de încântat.” „Ne-am dus la tanti bucătăreasa şi am convins-o să pregătească o farfurie plină vârf cu terci de ovăz. Apoi l-am chemat pe Liniuţă în casă şi i-am spus aşa: «Liniuţă, e timpul să îţi primeşti porţia specială de ziua ta». Ne-am aşteptat ca Liniuţă să sară în sus de bucurie, dar n-a făcut aşa ceva. Câtuşi de puţin.” „Am pus farfuria pe jos, în faţa lui şi i-am spus: «Uite Liniuţă, nu fi lacom! Papă încet şi gigea, ca un cuţu cuminte!»” „Dar Liniuţă numai ce a gustat terciul cu vârful limbii, că a şi făcut o strâmbătură cumplită! Mai departe, ştiţi şi voi, a urât atât de tare gustul, că n-a mai vrut să mănânce niciun piculeţ. Aşa că a trebuit să i-l băgăm tot pe gât, cu lingura.” Oare Alice se pregăteşte să-i dea acestui Căţeluş niţel terci? Nu cred că poate face una ca asta, pentru că nu pare să-şi fi luat aşa ceva la ea. Şi nu văd nicio farfurie în desen!


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 30

VII. OMIDa aLBaSTRă Vreţi să ştiţi ce s-a întâmplat după ce Alice a plecat de lângă Căţeluş? Era un animal cu mult prea mare pentru ca o fetiţă să se joace cu el. (Îmi imaginez că nici voi nu v-aţi hârjoni cu un pui de Hipopotam, nu-i aşa? Pentru că v-ar fi în permanenţă teamă să nu fiţi striviţi ca o plăcintă sub greutatea lui cea mare.) Aşa că Alice fu foarte fericită să se îndepărteze rapid, atunci când Căţeluşul nu era atent. Ei bine, mai departe a mai rătăcit ea încoace şi-ncolo, fără să aibă habar ce ar mai putea face ca să crească la înălţimea ei normală. Bineînţeles, deja ştia că ar trebui să mănânce sau să bea ceva – asta era regula casei, v-aţi prins şi voi – dar nu putea să îşi dea seama ce anume. Cu toate acestea, nu după multă vreme ajunse în dreptul unei ciuperci uriaşe, care era atât de înaltă încât nu putu să se uite peste ea decât atunci când se ridică pe 30


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 31

vârfuri. Şi ce credeţi că văzu sus? O chestie cu care sunt sigur că voi nu aţi vorbit niciodată, în toată viaţa voastră! Era o mare Omidă Albastră. O să vă spun imediat despre ce au vorbit Alice şi Omida, dar mai întâi haideţi să ne uităm mai bine la desen. Vasul acela ciudat aşezat în faţa omizii e o „narghilea” şi e folosit la fumat. Fumul iese prin tubul acela lung, care se încolăceşte în jur, ca un şarpe.

31


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 32

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

Apoi, vedeţi ce nas lung şi ce bărbie ascuţită are Omida? Mă rog, arată exact ca un nas şi o bărbie, nu-i aşa? Dar de fapt sunt două dintre picioarele ei. Ştiţi că o Omidă are tone de picioare, puteţi vedea şi mai multe pe corp în jos. Cât deranj trebuie să fie pe capul unei Omizi cu atâtea picioare de socotit, în fiecare seară, ca să fie sigură că nu a pierdut niciunul! Altă mare bătaie de cap trebuie să fie atunci când are să se decidă cu care picior este mai bine să păşească primul. Mă gândesc că dacă voi aţi avea patruzeci sau cincizeci de picioare şi aţi vrea să mergeţi la plimbare, v-ar lua atâta timp să vă decideţi cu care picior să vă începeţi drumul, încât nici nu aţi mai pleca la plimbare. Despre ce putură să vorbească Alice şi Omida, mă întreb? Ei bine, Alice îi spuse cât de aiuritor s-a simţit să fie întâi de o mărime, apoi de alta. Atunci Omida o întrebă dacă era mulţumită de mărimea la care ajunsese. Iar Alice îi spuse că şi-ar dori să fie doar un pic mai înaltă – şapte centimetri era o mărime mizerabilă pentru o fetiţă! (Duceţi-vă şi marcaţi şapte centimetri pe tocul uşii,

32


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 33

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

cam asta e lungimea degetului vostru mijlociu, şi o să pricepeţi cât de mică era.) Omida i-a spus că dacă mănâncă din ciupercă, o parte a acesteia o va face mai înaltă, iar altă parte o va face mai scundă. Aşa că Alice luă câte o bucăţică din fiecare, ca să ronţăie pe drum, şi reuşi să îşi potrivească o înălţime tocmai confortabilă, înainte de a porni s-o viziteze pe Ducesă.


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 34

VIII. BeBeLUŞ-PURCeLUŞ Vreţi să auziţi despre vizita lui Alice la Ducesă? A fost într-adevăr o vizită foarte interesantă, vă asigur eu. Bineînţeles că primul lucru pe care l-a făcut a fost să bată la uşă, dar nu a venit nimeni, aşa încât a trebuit să şi-o deschidă singură. Acum, dacă vă uitaţi la desen, o să vedeţi exact ceea ce a văzut şi Alice când a intrat. Uşa dădea direct în bucătărie, iată. Ducesa stătea în mijlocul încăperii legănând Bebeluşul. Bebeluşul zbiera.

34


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 35

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

Supa clocotea. Bucătăreasa amesteca supa. Pisica – era o Pisică de Cheshire – rânjea, aşa cum fac toate Pisicile de Cheshire. Toate acestea se întâmplară tocmai când intră Alice. Ducesa are o bonetă şi o rochie de-a dreptul frumoase, nu-i aşa? Dar mă tem că nu are şi o faţă la fel de frumoasă. Bebeluşul – ei bine, îndrăznesc să spun că aţi văzut mulţi alţi bebeluşi mai frumoşi de atât, şi mai bine-crescuţi, desigur. Cu toate astea, uitaţi-vă bine la el şi vedeţi dacă îl veţi recunoaşte data viitoare când îl veţi reîntâlni. Bucătăreasa? Da, se prea poate să fi întâlnit şi bucătărese mai drăguţe, o dată sau de două ori. Dar sunt aproape sigur că niciodată nu aţi văzut o Pisică mai drăguţă ca aceasta. Aşa este? Şi nu v-ar face plăcere să aveţi o Pisică numai a voastră, una exact ca aceasta, cu ochii verzi şi zâmbind atât de dulce? Ducesa fu foarte grosolană cu Alice. Şi nici nu este de mirare. Păi până şi propriului bebeluş îi spuse „Porcule!”. Şi nu era un porc, nu-i aşa? Apoi i-a ordonat Bucătăresei să-i taie capul lui Alice; deşi, desigur, Bucătăreasa n-a făcut-o. Şi la sfârşit, a aruncat cu Bebeluşul în ea! Dar Alice l-a prins

35


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 36

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

pe bebeluş şi l-a luat cu ea, iar eu cred că acesta a fost cel mai bun lucru pe care putea să-l facă. Acum rătăcea departe, prin pădure, ducându-l cu ea pe micuţul urâţel. Şi era o sarcină tare grea să-l ţină, atâta se zbătea Bebeluşul. În cele din urmă descoperi că modul cel mai corect de a-l ţine era să-l strângă bine de piciorul stâng şi de urechea dreaptă. Dar voi să nu încercaţi să ţineţi vreun bebeluş în acest fel, copii! Nu există mulţi bebeluşi cărora să le placă să fie purtaţi în braţe astfel. Bun, deci Bebeluşul continuă să guiţe şi să guiţe, până când Alice trebui să-i spună pe cel mai serios ton: – Dacă ai de gând să te transformi într-un Purcel, drăguţule, n-o să mai am ce-ţi face. Ai grijă! Şi, de cum se uită în jos spre faţa lui, ce credeţi că se întâmplă? Uitaţi-vă la poză şi vedeţi dacă vă daţi seama.

36


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 37

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

„Păi, ăsta nu e Bebeluşul de care avea grijă Alice, nu?” Ah, ştiam eu că nu-l veţi mai recunoaşte, deşi v-am spus să vă uitaţi bine la el! Ba da, acesta este Bebeluşul. Şi s-a transformat într-un Purceluş! Aşa că Alice îl puse jos şi îl lăsă să o zbughească în pădure. Şi îşi spuse numai pentru ea: „Era un Bebeluş tare urât, dar a devenit un Purceluş mai degrabă arătos, cred”. Nu vi se pare că avea dreptate să spună asta?


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 38

IX. PISICa De CHeSHIRe Singură-singurică! Biata Alice! Nu mai era niciun Bebeluş, ba nici măcar vreun Purceluş să-i ţină companie! De aceea puteţi fi siguri că a fost foarte încântată, într-adevăr, când a văzut-o pe Pisica de Cheshire cocoţată pe o creangă dintr-un copac, deasupra capului său.

38


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 39

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

Pisica are un zâmbet superb, nu-i nicio îndoială, dar ia priviţi cât de mulţi dinţi are! Nu cumva Alice este puţin mai sfioasă din cauza asta? Păi, da, puţin. Pe de altă parte, Pisica nu se putea abţine să nu aibă dinţi, înţelegeţi? Şi nici nu ar fi zâmbit, dacă ar fi fost supărată. Deci, una peste alta, Alice era încântată. Nu vi se pare că îi şade foarte bine aşa cum stă cu capul sus şi cu mâinile la spate, ca şi cum ar vrea să-i spună Pisicii o lecţie învăţată de acasă? Şi asta m-a făcut acum să îmi amintesc. Este o mică lecţie pe care vreau să v-o spun în vreme ce ne uităm la acest desen cu Alice şi Pisica. Nu vă supăraţi din cauza asta, dragi copii. Este cu adevărat o lecţie micuţă de tot. Vedeţi voi floarea aceea de Mănuşa-Vulpii crescând lângă copac? Ştiţi de ce se numeşte Mănuşa-Vulpii? Probabil, vă gândiţi că are cumva de-a face cu vreo Vulpe? Nici pomeneală! Vulpile nu poartă mănuşi! Corect este „Mănuşa-Vâlvei”. Aţi auzit vreodată că Zânele obişnuiau să fie numite şi „Vâlvele bune”? Aşa e. Acum că am terminat cu lecţia, o să aşteptăm un minut ca să vă liniştiţi la loc.

39


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 40

Gata? Vă simţiţi calmi din nou? Fără izbucniri de furie? Fără schimonoseli din guriţă? Bun, atunci să continuăm. – Pisicuţă de Cheshire! zise Alice. (Nu era ăsta un nume drăguţ pentru o Pisică?) – Nu vrei să-mi spui pe care drum ar trebui s-o apuc de aici? Iar Pisica de Cheshire îi spuse pe care drum trebuia să meargă dacă dorea să ajungă la Pălărier şi pe care drum s-o apuce ca să-l viziteze pe Iepurele Aţâţat. – Amândoi sunt nebuni, spuse Pisica. Şi apoi se topi în aer, asemenea flăcării unei lumânări care se stinge.

40


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 41

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

Aşa că Alice porni să-l caute pe Iepurele Aţâţat. Şi cum mergea ea înainte, numai ce o zări iar pe Pisică. Alice îi spuse că nu îi plăcea cum venea şi dispărea atât de repede. Aşa că de data asta Pisica se topi în aer mai încet, începând cu coada şi terminând cu zâmbetul. Nu era asta o chestie stranie: un Zâmbet fără Pisică? Aţi vrea să vedeţi asta? Dacă veţi plia numai colţul de jos al paginii din stânga, o veţi vedea pe Alice privind Zâmbetul; şi nu arată cu nimic mai speriată decât atunci când se uita la Pisică, aşa-i?


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 42

X. NeBUNa ORă a CeaIULUI Aceasta este ora ceaiului şi tocmai s-a încins o petrecere nebună cu acest prilej. O vedeţi pe Alice, care a lăsat-o pe Pisica de Cheshire şi s-a dus să-i vadă pe Iepurele Aţâţat şi pe Pălărier, aşa cum o sfătuise tot Pisica de Cheshire. Îi găsi pe amândoi luând ceaiul sub un copac mare, cu un Pârş stând între ei. Erau doar ei trei la masă, dar zeci de căni de ceai erau înşiruite de-a lungul ei. Nu puteţi vedea întreaga masă, vă daţi seama, dar chiar şi în puţinul pe care îl puteţi vedea sunt nouă căni de ceai, socotind-o şi pe cea ţinută în mână de Iepurele Aţâţat. Acela este Iepurele Aţâţat, cel cu urechi lungi şi cu paie prinse în păr. Cică paiele arătau că ar fi nebun – nu ştiu de ce. Voi să nu vă puneţi niciodată paie în păr, ca să nu creadă oamenii că sunteţi nebuni. 42


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 43

La un capăt al mesei era un frumos fotoliu verde, care arăta de parcă ar fi fost pus acolo tocmai pentru ea, aşa că Alice merse şi se aşeză în el. Apoi avu o conversaţie destul de lungă cu Iepurele Aţâţat şi cu Pălărierul. Pârşul nu prea spunea mare lucru. După cum vedeţi, acesta în general dormea adânc şi se trezea doar pentru câte-o clipă, din când în când. Câtă vreme dormea, le era foarte util atât Iepurelui Aţâţat, cât şi Pălărierului, pentru că avea un cap drăgălaş, mare şi moale ca o pernă. Cei doi îşi puteau sprijini coatele pe el atunci când se aplecau unul spre celălalt, pentru a putea vorbi în cel mai confortabil mod cu putinţă. Vouă nu

43


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 44

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

v-ar plăcea ca oamenii să se folosească de capul vostru ca de o pernă, nu? Dar dacă aţi dormi adânc, asemenea Pârşului nostru, nici n-aţi simţi, deci presupun că nu v-ar păsa de fapt. Mă tem că Iepurele Aţâţat şi Pălărierul îi dădură lui Alice prea puţin de mâncat şi de băut. Cu toate acestea, după o vreme ea îndrăzni să se servească singură cu puţin ceai şi o pâine cu unt, deşi nu văd de unde şi-ar fi luat pâinea cu unt, nici măcar farfurie nu avea pentru ea. Nimeni nu avea o farfurie în faţă, cu excepţia Pălărierului. Cred totuşi că şi Iepurele Aţâţat avea una, pentru că atunci când se mutară cu toţii în altă parte a mesei (asta era regula la ciudata lor petrecere cu ceai) şi Alice trebui să se mute pe locul ocupat înainte de Iepure, ea descoperi că acesta tocmai îşi vărsase laptele în farfurie. Deci presupun că farfuria şi vasul cu lapte sunt ascunse în spatele ceainicului uriaş. Pălărierul obişnuia să care cu el pălării pe care ar fi vrut să le vândă; chiar şi pălăria de pe capul lui era destinată vânzării. Vedeţi, are preţul trecut pe ea – un „10” şi un „6” – asta înseamnă „10 şilingi şi 6 penny”. Nu era ăsta un

44


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 45

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

mod aiurit de a vinde pălării? Şi nu vi se pare că avea o cravată frumoasă la gât? O încântătoare cravată galbenă cu buline mari, roşii. Tocmai se ridicase de la masă ca să-i spună lui Alice: – Părul tău vrea să fie tăiat! Ăsta e un lucru foarte nepoliticos de spus, nu-i aşa? Şi chiar credeţi că părul ei ar fi vrut să fie tăiat? Mie mi se pare că are o lungime tocmai potrivită – lungimea perfectă.


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 46

XI. GRăDINa ReGINeI Iată o bucăţică din frumoasa grădină despre care v-am povestit. Vedeţi voi, Alice reuşise în sfârşit să ajungă suficient de scundă cât să se strecoare prin uşiţa cea mică. Probabil că era nu mai mare decât un şoricel, dacă acesta ar fi stat pe lăbuţele din spate, aşa că bineînţeles aceasta era o foarte mică tufă de trandafiri, iar aceştia erau nişte grădinari foarte mici şi ei. Ce omuleţi caraghioşi! Dar voi credeţi că sunt cu adevărat omuleţi? Mie mi se par mai degrabă nişte cărţi de joc vii, cu cap şi mâini şi picioare, astfel încât doar arată ca nişte omuleţi. Şi ce-or face oare cu vopseaua aceea roşie, mă întreb? Ei bine, să vedeţi, asta este ceea ce i-au spus lui Alice când i-a întrebat: – Regina de Cupă şi-a dorit să aibă în acest colţ o tufă de trandafiri roşii. 46


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 47

Iar aceşti bieţi grădinari făcuseră o greşeală teribilă şi plantaseră în loc o tufă de trandafiri albi. Acum erau foarte înfricoşaţi. Erau siguri că Regina se va înfuria teribil şi va ordona să li se taie capetele! Era o Regină extraordinar de crudă şi aşa făcea de fiecare dată când se înfuria pe supuşii ei. „Să li se taie capetele!” ţipa întruna Regina. Nu tăia nimeni capetele nimănui în realitate, ştiţi şi voi, dar asta este ceea ce poruncea ea de fiecare dată. Acum tot nu aţi ghicit ce făceau sărăcuţii grădinari?! Încercau să picteze trandafirii în roşu şi se grăbeau foarte tare, ca să termine înainte de venirea Reginei. În felul acesta, poate, Regina nu ar fi aflat că acela era un trandafir alb şi apoi, poate, omuleţilor nu le-ar fi fost tăiat capul. După cum vedeţi, erau cinci trandafiri mari şi albi în total – şi era atât de mult de muncă până să îi înroşească pe toţi! Dar reuşiseră să termine trei şi jumătate deja, acum

47


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 48

dacă doar s-ar fi oprit din pălăvrăgit – lucraţi omuleţilor, lucraţi mai departe! Sau Regina va veni înainte ca voi să vă terminaţi treaba. Şi dacă va găsi fie şi un singur trandafir alb în tufa voastră, ştiţi ce se va spune? „Să li se taie capetele!” Of, lucraţi mai repede, omuleţilor! Grăbiţi-vă, grăbiţi-vă! Regina a venit! Nu-i aşa că este nervoasă? Of, biata de Alice, mititica de ea!


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 49

XII. CaDRILUL HOMaRILOR Voi aţi jucat vreodată crochet? Sunt nişte bile mari de lemn, pictate în diferite culori, pe care trebuie să le rostogoleşti încoace şi-ncolo. Mai sunt apoi nişte arcuri de metal, prin care trebuie să strecori bilele şi nişte ciocane butucănoase de lemn, cu mânere lungi, cu care poţi lovi bilele. Acum uitaţi-vă la desen şi veţi vedea că Alice joacă o Partidă de Crochet. „Dar nu are cum să joace cu chestia aia mare şi roşie – cum s-o numi ea – în braţe! Păi cum ar putea să ţină ciocănelul?” 49


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 50

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

Vai, dragii mei copii, chestia aia mare şi roşie, cum

s-o numi ea (de fapt se numeşte Flamingo), este chiar ciocanul! În această Partidă de Crochet, mingile erau nişte

Arici vii – ştiaţi că un arici se poate ghemui sub forma unei bile? – iar ciocanele erau nişte Flamingo vii!

Acum Alice tocmai se odihnea puţin, luând o pauză

de la Joc pentru un minut, şi stătea de vorbă cu vechea ei prietenă, Ducesa. Şi desigur, îşi păstrează ciocanul sub braţ, ca să nu-l piardă.

„Dar nu cred că era o veche prietenă, chiar deloc!

Să-i spună propriului ei Bebeluş Purcel şi să vrea să-i taie

capul lui Alice?!”

O, legat de tăierea capului lui Alice, asta a fost doar

o glumă. Cât despre Bebeluş – păi, ştiţi şi voi – chiar era un

Purceluş. Şi uitaţi-vă doar la zâmbetul ei! Este mai larg decât tot capul lui Alice şi încă în desen nu se vede decât jumătate din el.

Ei bine, abia apucaseră să stea foarte puţin de vorbă,

când veni Regina şi o luă deoparte pe Alice, ca să o ducă să-i vadă pe Grifon şi pe Falsa Ţestoasă. 50


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 51

Nu ştiţi ce este acela un Grifon? Hm, dar există vreun lucru pe care să-l ştiţi cu adevărat? Asta-i întrebarea. În fine, privi:i din nou la desen. Creatura aceea cu cap roşu şi cu solzi verzi e Grifonul. Acum ştiţi. Iar cealaltă este Falsa Ţestoasă. Are un cap de viţel, pentru că falsa Supă de Broască Ţestoasă se face dintr-un cap de viţel. Acum o ştiţi şi pe asta. „Dar ce fac, de ce merg aşa de jur împrejurul lui Alice?” O, am crezut că măcar asta o să ştiţi şi singuri. Dansează Cadrilul Homarilor. Iar data viitoare când veţi întâlni un Grifon şi o Falsă Ţestoasă, presupun că o să accepte să danseze şi pentru voi dansul ăsta, dacă o să-i rugaţi frumos. Numai să nu-i lăsaţi să se apropie prea tare, altfel vă vor călca pe vârfurile picioarelor, aşa cum o călcară şi pe biata Alice.


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 52

XIII. CINe a fURaT TaRTeLe? Voi aţi auzit vreodată ca Regina de Cupă să fi făcut nişte tarte? Şi puteţi să-mi spuneţi ce s-a ales de ele? „Da, sigur că putem! Aşa cum spune şi cântecul: Regina de Cupă făcu nişte tarte Într-o preafrumoasă zi, Valetul de Cupă le luă pe toate Şi le duse pe pustii!” Ei, da, aşa spune Cântecul. Dar nu puteau să-l pedepsească pe bietul Valet doar pentru că exista un Cântec despre el. A trebuit să-l aresteze, să-i pună cătuşe la mâini şi să-l aducă în faţa Regelui de Cupă, pentru a avea parte de un proces normal. Acum, dacă vă uitaţi la desenul cel mare de la începutul cărţii, veţi vedea ce lucru deosebit este un proces, atunci când Judecător este însuşi Regele. 52


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 53

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

Regele este impunător, nu-i aşa? Dar nu pare foarte fericit. Cred că de vină este coroana aceea mare pe care o poartă peste perucă, trebuie să fie foarte grea şi incomodă. Dar el trebuie să le poarte pe amândouă, înţelegeţi, pentru ca poporul să poată pricepe că este în acelaşi timp şi Rege şi Judecător. Şi Regina nu vi se pare supărată? Poate vedea farfuria cu tarte de pe masă, şi – vai – cât timp i-a luat să le prepare! Îl poate vedea şi pe Valetul cel ticălos (îi observaţi lanţurile care îi atârnă de la încheieturi?), care i-a furat turtiţele. Nici nu-i de mirare că se simte niţeluş cam supărată. Iepurele Alb stă lângă Rege, citind Cântecul care spune tuturor ce rău e Valetul, iar Juraţii (puteţi vedea doar doi dintre ei, sus, în boxa Juraţilor – Broasca şi Raţa) trebuie să decidă dacă este „vinovat” sau „nevinovat”. Acum o să vă povestesc despre accidentul care i s-a întâmplat lui Alice. După cum observaţi, ea stătea foarte aproape de boxa Juraţilor, de aceea a fost chemată ca martor. Ştiţi ce e acela un „martor”? Un „martor” este acea persoană care l-a văzut pe prizonier făcând chestia de care e acuzat, oricare ar fi

53


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 54

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

chestia, sau, în orice caz, ştie ceva foarte important pentru desfăşurarea procesului. Dar Alice n-o văzuse pe Regină făcând tartele şi nu-l văzuse pe Valet luându-le, şi – de fapt – nu ştia nimic despre toate acestea. Aşa că sunt absolut sigur că nu pot să vă spun cu niciun chip de ce au vrut-o tocmai pe ea să le fie martor. Oricum, pe ea au vrut-o. Atunci Iepurele Alb suflă din goarna lui cea mare şi strigă tare de tot: – Alice! Iar Alice sări în picioare în mare grabă. Şi atunci... Şi atunci ce credeţi că s-a întâmplat? Desigur, fustiţa i se agăţă de boxa Juraţilor, o răsturnă şi toţi micii Juraţi se dădură de-a dura! Hai să vedem dacă îi putem număra pe toţi doisprezece. Ştiţi şi voi că trebuie să fie doisprezece ca să compună un Juriu, nu? Ei bine, eu văd Broasca şi Pârşul şi Şoarecele şi Dihorul şi Ariciul şi Şopârla şi Cocoşul şi Cârtiţa şi Raţa şi Veveriţa şi o pasăre urlătoare, cu un cioc lung, chiar în spatele Cârtiţei. Dar adunate nu ne ies decât unsprezece. Trebuie să mai găsim o creatură.

54


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 55

Ah, vedeţi şi voi căpşorul acela alb, ieşind din spatele Cârtiţei, chiar sub ciocul Raţei? Bun, sunt doisprezece. Domnul Tenniel mi-a spus că pasărea care ţipă este un Stârguţ (ştiţi desigur ce e acela, nu?), iar căpşorul mic şi alb e al unui Şoriguţ. Nu e un drăguţ? Alice îi culese de pe jos pe toţi, cu mare grijă şi nu pot decât să sper că nu i-a durut prea tare.


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 56

XIV. PLOaIa De CăRţI De JOC Vai mie, vai mie! Despre ce este vorba? Şi ce se întâmplă cu Alice? Ei bine, o să vă povestesc tot ce ştiu eu şi pe cât de bine pot. Felul în care se sfârşi procesul fu următorul. Regele dori ca Juriul să stabilească dacă Valetul de Cupă era vinovat sau nevinovat – adică trebuiau să stabilească dacă el furase Tartele sau dacă le luase altcineva. Dar Regina cea afurisită dorea ca mai întâi de toate să i se stabilească pedeapsa. Şi asta nu era prea corect, nu? Pentru că, ştiţi şi voi, dacă presupunem că nu el luase Tartele, atunci bineînţeles că nu el trebuia pedepsit. Vouă v-ar conveni să fiţi pedepsiţi pentru un lucru pe care nu l-aţi făcut? Aşa că Alice spuse: – Mizerii şi nonsens! Iar Regina strigă: 56


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 57

– Să i se taie capul! (Ceea ce striga ea de fiecare dată când era furioasă.) Aşa că Alice spuse: – Cui îi pasă de voi? Nu sunteţi nimic mai mult decât un pachet de cărţi de joc!

57


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 58

A L I C E — P E N T RU C O P I I I D E G R Ă D I N I ŢĂ

Iar chestia asta i-a enervat pe toţi foarte tare şi săriră în aer rostogolindu-se la vale peste Alice, ca o ploaie de cărţi de joc. Şi presupun că nu veţi ghici niciodată ce se petrecu mai departe. Ei bine, mai departe Alice se trezi din ciudatul ei vis. Şi descoperi că respectivele cărţi de joc erau doar nişte frunze căzute din copac, pe care vântul i le suflase peste faţă. Nu v-ar plăcea să aveţi parte de un vis aşa de ciudat ca al lui Alice? Cel mai bun plan e următorul. Mai întâi întindeţi-vă sub un copac şi aşteptaţi până trece în fugă un Iepure Alb, cu un ceas în mână. Apoi închideţi-vă ochii şi pretindeţi că sunteţi scumpa de Alice, mititica de ea... La revedere, Alice dragă, la revedere!

SfÂRŞIT


Lewis Carroll - Nursery Alice:Layout 1

08.04.2009

00:03

Page 63

Din aceeaşi colecţie

BaSMe aLeSe ilustrate în stil victorian de Walter Crane

Profile for Pasărea Andilandi

Alice  

Editie repovestita pentru copiii de gradinita de catre insusi Lewis Carroll si ilustrata cu desenele lui Sir John Tenniel, din editia origin...

Alice  

Editie repovestita pentru copiii de gradinita de catre insusi Lewis Carroll si ilustrata cu desenele lui Sir John Tenniel, din editia origin...

Profile for andilandi
Advertisement