Page 275

CEL MAI DE PREŢ CADOU

277

Amanda ridică o sprânceană. De ce? - A născut azi-noapte şi m-a trimis aici după cafea. Mi-a spus să mă grăbesc, că începe să o doară capul, însă eu am mai dat o tură pe la maternitate ca să mai arunc un ochi. în ciuda stării în care se afla, Amanda zâmbi. - Băieţel sau fetiţă? - Băiat, răspunse el. Gabriel. Gabe. Este primul născut. Amanda se gândi la Jared. Se gândi la Lynn şi la Annette, apoi gândul o purtă la Bea. Spitalul fusese martor atât la cele mai fericite zile din viaţa ei, cât şi la cele mai triste. - Felicitări, zise ea. Coada înainta greu, căci clienţii nu se grăbeau nici când alegeau, nici când făceau combinaţii complicate de feluri de mâncare. Amanda se uită la ceas după ce plăti în cele din urmă cafeaua. Lipsise cincisprezece minute. Era aproape convinsă că nu avea voie să intre în salon cu cafeaua, aşa că se aşeză la o masă de lângă fereastră şi privi cum parcarea din faţă începea să se umple încetul cu încetul. După ce îşi termină cafeaua, se duse la toaletă. Chipul care o privea din oglindă era palid şi nedormit; abia dacă îl recunoscu. Se stropi cu apă rece pe faţă şi pe gât şi îşi petrecu următoarele două minute încercând să se aranjeze puţin. Luă liftul până la etaj şi se îndreptă către rezerva de la terapie intensivă. Când se apropie de uşă, fu întâmpinată de o asistentă medicală. - îmi pare rău, dar nu puteţi intra chiar acum, zise ea. - De ce? întrebă Amanda, oprindu-se brusc. Asistenta nu îi răspunse, afişând o expresie de neînduplecat. Simţi cum o cuprinde din nou panica. Aşteptă în faţa rezervei aproape o oră până când doctorul Mills ieşi în cele din urmă ca să vorbească cu ea. - îmi pare rău, zise el, dar au apărut nişte complicaţii. - Dar tocmai am plecat de la el, se bâlbâi ea, nemaiştiind ce altceva să spună.

Nicholas sparks cel mai de pret cadou  
Nicholas sparks cel mai de pret cadou  
Advertisement