Page 226

228__________________________________ Nicholas Sparks se deschise brusc în spatele lui. Ţipetele copilaşului erau ca nişte cuţite care i se înfigeau în urechi, iar când se întoarse, văzu două Ella şi doi copilaşi. - Fă ceva cu copilul ăla, că de nu! izbucni el. Şi închide naibii televizorul! Ella ieşi din cameră. Intorcându-se, Ted închise un ochi, încercând să-şi găsească arma. Vederea i se limpezi încetul cu încetul şi zări arma pe noptieră, alături de cheile de la camionetă. încercă de două ori până reuşi să le apuce. Dawson îl păcălise de două ori în acel weekend, dar sosise vremea să-i vină de hac. Ella se holbă la el cu ochii cât cepele, când acesta ieşi din cameră. Reuşise să-l facă pe copilaş să tacă, dar uitase de televizor. Capul începu să-i bubuie din cauza zgomotului. Dând buzna în camera de zi, Ted lovi televizorul cu piciorul, aruncându-1 pe jos. Copilul de trei ani începu să ţipe, iar Ella şi bebeluşul începură să urle. Când ieşi afară, Ted simţi cum îi chiorăie stomacul şi fu cuprins de valuri de greaţă. Se aplecă şi vomită de pe marginea verandei. Se şterse la gură, apoi îşi vârî arma în buzunar. Apucându-se de balustradă, coborî cu grijă treptele. Deşi nu vedea bine camioneta, el reuşi să ajungă până la ea. Dawson nu avea nicio scăpare. Nu şi de data asta. * Abee privea de la fereastra casei sale cum Ted se îndrepta împleticindu-se către camionetă. Ştia exact unde mergea Ted, chiar dacă o luase pe ocolite ca să ajungă la camionetă. împleticindu-se când la dreapta, când la stânga, Ted părea incapabil să meargă drept. Pe cât de rău se simţise seara trecută, Abee se trezise dimineaţa simţindu-se mult mai bine decât se simţise zilele trecute. Medicamentele de la veterinar probabil îşi făcuseră în sfârşit efectul, pentru că febra îi dispăruse şi, deşi spintecătura

Nicholas sparks cel mai de pret cadou  
Advertisement