Page 1

File de jurnal

2

Un nou cadru organizaţional | Sandra Adalgiza Alexiu

AMF-B mania

3

Gemenii AMFB - PMFB | Sandra Adalgiza Alexiu

VOLUMUL 2, NUMĂRUL 1

MARTIE 2009

ASOCIAŢIA MEDICILOR DE FAMILIE BUCUREŞTI - ILFOV (AMF-B) Preşedinte de onoare Dr. Mircea Iorga Preşedinte Dr. Rodica Tănăsescu Vicepreşedinte Dr. Daniela Ştefănescu Secretar Dr. Sandra Adalgiza Alexiu MEDIA MED PUBLICIS Director General Ileana Penea PR Executive Mihaela Greşiţă Redactor şef Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Redactor şef adjunct Dr. Rodica Tănăsescu Dr. Daniela Ştefănescu Secretar de redacţie Mihaela Greşiţă Comitet editorial Dr. Victor Ionescu Dr. Liana Gospodinov Dr. Dan Mircea Popa Dr. Cristian Sever Oană Adina Ştefănescu Ileana Penea Mihaela Greşiţă Contact AMF-B Str. Ionel Perlea nr. 10, Sector 1, Bucureşti Tel./Fax: 021 314 95 71 www.amf-b.ro; office@amf-b.ro; www.amf-b.myforum.ro Contact Media Med Publicis Schitu Măgureanu nr. 49, Sector 1, Bucureşti Tel./Fax: 0311 013 221 www.mediamed.ro Publicitate office@mediamed.ro

Newsletter

5

Memoriu

Agenda MF – Proiect de viitor

16

URGEMED, Conferinaţa de neuropsihiatrie - ed. II

Cronica web-icarilor

19

Liana Gospodinov, Dan Mircea Popa

Abordarea clinică a...

22

Sexul şi spaima | Cristian Sever Oană

Praxis la superlativ

26

Algoritmi de diagnostic – calup 3 | Rodica Tănăsescu

Copilul preţios

28

Reţete de alimente pentru sugari | Daniela Ştefănescu Efectele utilizării excesive a calculatorului asupra copiilor | Daniela Ştefănescu

Util pacientului Copil

33

Ce spunem părinţilor… | Sandra Adalgiza Alexiu

Adult

34

Incompatibilitatea Rh | Sandra Adalgiza Alexiu

Dura Lex, Sed Lex

35

Legislaţie pentru prescrierea laptelui praf | Sandra Adalgiza Alexiu

Corespondenţe pe MF grup

37

Revoluţia pe tastatură | Sandra Adalgiza Alexiu

Să ne întoarcem în trecut...

39

HIPOCRATE „Părintele grec al medicinei“ | Daniela Ştefănescu

Cu gândul la...

Abonamente Tel./Fax: 021 314 95 71; e-mail: office@amf-b.ro

Rodica Tănăsescu, Adina Ştefănescu

©2008 Media Med Publicis. Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea totală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din Jurnalul Medicului de Familie este interzisă fără acordul scris al Media Med Publicis. Răspunderea pentru conţinutul articolelor revine în întregime autorilor. Opiniile, ideile, rezultatele studiilor publicate în Jurnalul Medicului de Familie sunt cele ale autorilor şi nu reflectă poziţia sau politica Media Med Publicis.

Bancuri cu medici

41 46

Victor Ionescu

Grafice cu tâlc Caricatură | Cristian Covătaru

48


File de jurnal

Un nou cadru organiza]ional N

u de mult am fost invitată împreună cu colegul meu, Dr. Victor Ionescu să vorbim la Sinaia despre forme noi de organizare în medicina de familie. Am mulţumit organizatorilor şi ne-am pregătit să explicăm că „toate-s vechi şi nouă toate“ colegilor noştri care au fost acolo. Am vorbit despre cele trei forme de reprezentare ale medicilor de familie, respectiv Colegiul Medicilor, Societatea Naţională de Medicina Familiei și Patronatul, trei organisme a căror activitate trebuie să se completeze fericit pentru interesul medicilor acestei specialităţi. Am vorbit despre realitatea de azi, despre nevoile de separare a apelor, despre ce ar trebui să fie fiecare dintre ele. Am constatat cu surprindere că foarte mulţi dintre colegii noștri sunt deconectaţi de la fluxul nostru de comunicare existent în București, că puţini sunt informaţi de către șefii lor de filiale despre ce se întâmplă în celelalte judeţe, că există încă un soi de resemnare în faţa absenţei unor lideri adevăraţi, amestecată cu o lipsă totală de informare în domenii astăzi indispensabile existenţei noastre ca firme private, conform legii. Am văzut revolta în faţa unor proceduri nedemocratice practicate în unele dintre filialele SNMF, dar și lipsa de informare în rândul medicilor în alte judeţe, de unde existau semnale de la lideri că totul este în ordine. Ei bine, nu e în ordine! În aceste condiţii, și în urma alegerilor care au avut loc la București pentru o nouă conducere a SNMF, pare din ce în ce mai clară nevoia unui nou cadru organizaţional în medicina familiei. Un cadru în care filialele să funcţioneze normal, să permită o comunicare nemijlocită între lideri și membrii filialelor, să acţioneze transparent și democratic, să fie posibilă o mobilizare rapidă și eficientă a medicilor care sunt înscriși în filiale astfel încât să devină posibilă decizia de masă în perioade de criză. Avem liderii pe care ni-i alegem și-i merităm tocmai din acest motiv. Oricine, însă, este trecător, și democratic este ca orice lider să depindă de decizia majorităţii, și nicidecum invers!!! Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Redactor șef


AMF-B mania

Gemenii AMFB - PMFB Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Medic primar MF

Iar la treabă… Doamne, că nu se mai termină! Dragi prieteni, am trecut printr-o perioadă absolut uimitoare, am văzut cu ochii noștri imposibilul. Am fost puși deasupra nicovalei și sub ciocan și - minune mare - ne-am adunat strâns uniţi să putem trece hopul. Mie nici acum nu îmi este prea clar cum de am reușit să ne adunăm cu toţii gândurile să putem pune umărul la cea mai înaltă solidaritate medicală care s-a văzut vreodată în rândurile acestei bresle. Cu toate astea, am dovedit o solidaritate unică, pentru care o fracţiune de secundă, colegii noștri din alte specialităţi ne-au invidiat : “Cât sunteţi de uniţi !!!!” Poate nu suntem, și sigur nu suntem, dar am trecut cu toţii printr-un moment în care am înţeles că orice pas înapoi ne va costa viitorul nostru ca unitate privată viabilă.

în zilele protestului nostru inedit trebuie să realizeze rapid că unica noastră șansă este să rămânem adunaţi în formaţie de luptă. Singura formaţie patentată de luptă în cazul nostru rămâne patronatul! Astăzi există legal Patronatul Medicilor de Familie București - Ilfov (PMFB), geamăn cu AMFB, ai cărui membrii fondatori au avut curajul

“Cât sunteţi de uniţi !!!!”

Să nu vă închipuiţi însă că s-a sfârșit!!!!! Dragi colegi, suntem într-o perioadă de armistiţiu. Trebuie să înţelegeţi că practic nu a avut loc o adevărată negociere, că până nu vedem proiectul de norme de aplicare a Contractului-Cadru pe 2009, nu vom ști dacă ceea ce am stabilit de comun acord la întâlnirea între reprezentanţii Ministerului, ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pe de o parte - și cei ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei și ai Patronatului Național de Medicina Familiei rămâne valabil. Între timp, singura cale prin care reușim să revenim asupra acestei solidarităţi, singura măsură prin care reușim să ne solidarizăm mai departe este să putem comunica eficient între noi. Nu se poate duce niciun fel de negociere până la capăt dacă persoanele care negociază nu sunt susţinute de o adevărată reprezentativitate. Atâta vreme cât nu ne vom constitui într-un organism reprezentativ cu potenţial de negociere real, nu va exista nicio coordonare de acţiune, nicio negociere adevărată, niciun rezultat real și palpabil definitiv și irevocabil! A renunţa la luptă și a ne întoarce acum la vieţile noastre călduţe și liniștite este o mare greșeală, și acele persoane care nu vor înțelege că este momentul în care trebuie să profităm de acea solidaritate unică declanșată

de a porni iniţiativa de reprezentare a medicilor de familie din București și județul Ilfov. Veţi găsi în acest număr al revistei statutul PMFB și un model de aderare. Nu trebuie decât să completaţi acest model de cerere și să îl adresați unuia din membrii PMFB. Aveţi la îndemână și un element suplimentar de comunicare între membrii patronatului, prin intermediul mesajelor pe mail. Citiţi statutul și veniţi lângă noi. Avem drept aliată legea care dă dreptul unui patronat reprezentativ să participe la negocieri, și negocierilor obţinute de un organism reprezentativ dreptul să rămână irevocabile. JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

3


AMF-B mania

buie să se întoarcă la statutul lor de salariaţi ai DSP-urilor, având sarcini precise și limitate. Trebuie să combatem foarte ferm aceste practici de întoarcere din mersul evident al sistemului către o direcţie greșită, un motiv în plus să strângem rândurile!

În acest moment, de sfârșit de februarie avem negociate câteva elemente clare: 1. Trimestrul 1 rămâne conform actului adițional 2008 și se încheie ca atare. 2. Contractul-Cadru 2009 cu începere de la 1 aprilie 2009 vizează trimestrele 2, 3 și 4 ale anului 2009. Pentru acest contract, valoarea minimă garantată per capita este 4,1 RON și PS este 1,5 RON, cu păstrarea raportului PC/PS - 80/20 pentru tot anul. Acest contract se referă

la fondurile din FNUASS și nu include programele naționale de sănătate, care vor fi contracte separate, cu finanțare bugetară. 3. Se păstrează sporurile pentru grad profesional și rural cu condiții grele. 4. Dl. Ministru și-a arătat disponibilitatea pentru o mai bună comunicare în cadrul Comisiei de MF a MSP pe care o dorește restrânsă, dar care va cuprinde obligatoriu membrii din boardul SNMF, președintele PNMF și eventual cadre didactice din catedrele de medicina familiei. Atenţie, s-a discutat implicarea medicilor de familie în programe naţionale (s-au menționat programul de screening pentru cancerul de col, prevenirea cancerului de sân, estimarea riscului cardiovascular) fără însă a se face referiri concrete la gradul de implicare a medicului de familie în aceste programe, dincolo de un simplu dispecer de formularistică medicală utilă statisticilor viitoare. Altfel spus să întocmim situații nesfârșite, contra unor plăţi derizorii și umilitoare! Mai mult decât atât, există voci care consideră că medicii de familie tre-

4

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

La momentul când deschideți și citiţi acest Jurnal este foarte probabil că lucrurile au luat deja o altă întorsătură. Astăzi când scriu este 24 februarie și voi încerca un prognostic dublu: z Ori s-a publicat proiectul de norme și acolo sunt prevăzute cele negociate, și atunci ne vedem liniștiţi de Conferinţa noastră, savurând știință la cel mai înalt nivel (sperăm noi) z Ori în proiect nu se regăsește punctul nostru de vedere și atunci suntem în plin proces de aplicare a strategiei de rezistenţă. În acest ultim caz, prezenţa noastră în număr atât de mare la această Conferinţă trebuie să tragă un semnal de alarmă ferm și irevocabil asupra rolului nostru în sistem, și asupra forţei noastre unice de a face sistemul să funcţioneze normal, dar și de a-l bloca, dacă este nevoie!


NEWSLETTER

Newsletter MEMORIU

S

OCIETATEA NAŢIONALĂ DE MEDICINA FAMILIEI/MEDICINĂ GENERALĂ (SNMF) ŞI PATRONATUL NAŢIONAL AL MEDICILOR DE FAMILIE DIN ROMÂNIA (PNMF) au luat la cunoştinţă cu îngrijorare despre fondurile alocate asistenţei medicale primare prevăzute în proiectul de buget pe anul 2009. Am constatat cu surprindere că, deşi pentru anul 2009 nu sunt prevăzute modificări semnificative ale FNUASS, fondul alocat asistenţei medicale primare este diminuat cu 40,69% faţă de anul 2008, reducerea fiind cea mai drastică, neegalată de niciun alt sector din sănătate sau de un alt capitol prevăzut în buget.

Pentru anul 2008 fondurile alocate asistenţei medicale primare au reprezentat 9% din cota FNUASS pentru serviciile medicale. Proiectul de buget pentru 2009 prevede doar 5,4%, pentru asistenţa medicală primară, cu toate că în programul de guvernare al PSD s-a prevăzut pentru asistenţa medicală primară un procent de 10-12% iar PDL a prevăzut creșterea veniturilor personalului medical, ambele formaţiuni prevăzând un procent de 6% din PIB pentru sănătate. Pe plan european medicina de familie beneficiază de 12-15% din bugetele sănătăţii. O finanţare a asistenţei medicale primare de 5,4% înseamnă colapsul bazei piramidei sistemului de sănătate. Mai mult, prevederile pentru 2010, 2011 nu dau șanse nici măcar norocoșilor care vor supravieţui în 2009. În acest sens dorim să facem următoarele precizări: Medicina de familie este segmentul de bază și de prim impact pentru sănătatea între-

gii populaţii. În cabinetele medicilor de familie se acordă minimum 50.000.000 de consultaţii pe an. În toată lumea, dezvoltarea medicinei de familie s-a dovedit singura soluţie viabilă și eficientă pentru protecţia populaţiei și asigurarea serviciilor medicale de bază. A distruge medicina de familie înseamnă să distrugi sistemul de sănătate, ceea ce nicio societate nu-și poate permite. Medicul de familie este medicul de prim contact și este alături de pacientul său în toate aspectele vieţii acestuia, de la naștere la căsătorie, de la botez și până la deces - omul sănătos, omul bolnav, omul care are nevoie de consiliere. 80% din consultaţiile cronicilor și din reţetele compensate acordate populaţiei sunt efectuate de către medicii de familie. Vaccinările, urmărirea riscului de boală sunt aspecte ale pre-

venţiei care aparţin tot medicului de familie. Urmărirea gravidei, a sugarului, supravegherea dezvoltării copilului, urgenţele minore, supravegherea epidemiologică (hepatite, TBC, gripă etc.) sunt efectuate tot la nivelul cabinetelor noastre. Medicina de familie este o specialitate extrem de vastă, care implică în afara serviciilor medicale curative și medicina omului sănătos, promovarea sănătăţii, medicina comunitară, profilaxia bolilor cu impact major asupra sănătăţii populaţiei, aplicarea programelor naţionale de sănătate, precum și o relaţie specială, de lungă durată cu pacienţii noștri. Medicul de familie este cel care a întocmit sau a contribuit esenţial la registrul naţional de boli cronice, de diabet, programele naţionale de prevenţie, distribuirea laptelui praf, monitorizarea gravidei. Acestea sunt aspecte mai puţin spectaculoase și nu apar în titlurile din mass-media. Medicii de familie reprezintă mai mult de un sfert din medicii ţării. Alături de ei lucrează și sunt plătiţi din aceleași fonduri circa 20.000 de asistenţi medicali. Colapsul cabinetelor înseamnă și afectarea întregului personal al cabinetelor medicale de medicină de familie. Cabinetele de medicină de familie sunt unităţi sanitare private. Există o confuzie întreţinută între veniturile acestor unităţi sanitare și venitul medicului titular, care evident nu sunt unul și același lucru. Mai mult, venitul cabinetului nu este similar salariului medicilor din sistemul bugetar. Din venitul unui cabinet, medicului tituJURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

5


NEWSLETTER

lar îi revin cel mult 25-30% din venitul cabinetului. Un cabinet de medicină de familie cu o structură echilibrată de pacienţi și care are înscriși pe liste 1500 de asiguraţi (media pe ţară) are un venit mediu în 2008, de 6000 lei din plata per capita și un venit mediu de 1000 lei din încasările per serviciu, la valorile punctelor corespunzătoare foii de buget din anul 2008. Pentru buna funcţionare a cabinetului, sunt necesare cheltuieli în medie de 5000 lei. Rezultă un venit brut de 2000 lei, din care trebuie plătite cheltuielile de asigurări sociale, contribuţia la FNUASS și impozitul pe venit. Rămâne un venit net lunar de 1200 lei pentru anul 2008. Detaliile sunt prezentate în anexă. În anul 2008 finanţarea asistenţei medicale primare a permis dezvoltarea cabinetelor medicale; medicina de familie a devenit mai atractivă și în acest an noii specialiști de medicină de familie au început să ocupe locurile descoperite de ani de zile, mai ales din mediul rural, preferând această soluţie în locul emigrării sau orientării spre

alte domenii paramedicale. În condiţiile în care bugetul FNUASS pentru anul 2009 este aproximativ egal cu cel din 2008, în condiţiile unui an de austeritate, înţelegem stagnarea finanţării asistenţei medicale primare ca și în celelalte segmente. Asta nu înseamnă că austeritatea să se resimtă cu preponderenţă în medicina de familie în condiţiile în care la unele subcapitole crește procentul alocat cu până la 40%, iar la celelalte scăderea este cuprinsă între 5% și maximum 13%. De aceea SNMF și PNMF solicită păstrarea cel puţin a aceleiași foi de buget pentru medicina de familie și în anul 2009, în scopul continuării funcţionării și dezvoltării asistenţei medicale primare și de asemenea cu scopul prevenirii falimentării cabinetelor medicale cu mai puţin de 1500 de asiguraţi înscriși, adică jumătate din cabinetele medicale din ţară, fapt care ar putea duce la blocarea sistemului sanitar. Diminuarea bugetului cu 40% va duce la diminuarea venitului ca-

binetului cu un procent similar, și va ajunge sub valoarea cheltuielilor necesare, în condiţiile în care costurile menţionate ar rămâne constante. Este ilegal să micșorăm salariile angajaţilor, iar cheltuielile sunt în bună parte neinfluenţabile (utilităţi, tipizate, dezinfectanţi, căldură, energie electrică, telefoane, medicamente pentru urgenţe). Chiar cu o reducere drastică a cheltuielilor, se va ajunge la închiderea a unui procent de 40-50% din cabinetele de medicină de familie. Medicii și asistentele vor alege un alt drum, ușor de prevăzut. Asta înseamnă însă și o deteriorare gravă a sistemului de sănătate și așa fragil, înseamnă că o bună parte a populaţiei va rămâne fără serviciile medicale de bază. Vă rugăm să analizaţi aceste aspecte și să ne ajutaţi în rezolvarea unei situaţii profund îngrijorătoare pentru noi. Președinte Societatea Naţională de Medicina de Familie Dr. Rodica Narcisa Tănăsescu Președinte Patronatul Naţional al Medicilor de Familie Dr. Doina Mihăilă

ANEXĂ Fișă lunară de venituri și cheltuieli pentru un cabinet medical de medicină de familie cu un medic titular specialist de medicină de familie, având o listă de 1500 asiguraţi. Venituri 2008: - Contract cu Casa de asigurări: - Plata per capita 6000 lei - Plata per serviciu 1000 lei - Servicii nedecontate din FNUASS 300 lei TOTAL 7300 lei Cheltuieli 2008 Cheltuieli salarizare personal (asistenţi, contabil, femeie de serviciu, operator PC) Utilităţi (electricitate, încălzire, apă-canal-salubritate, telefon, internet) Medicamente și materiale sanitare Consumabile (formulare tipizate obligatorii, birotică, papetărie) 6

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

2800 500 500 200


NEWSLETTER

Materiale curăţenie, dezinfecţie, sterilizare Contracte de prestări servicii din partea terţilor (deșeuri medicale, service aparatură medicală, metrologie, service informatică și softuri medicale) Licenţe soft Instrumentar medical Educaţie medicală continuă obligatorie (40 puncte anual) Mici reparaţii, întreţinere TOTAL LUNAR Venit brut medic 2008 CAS FNUASS Impozit 16% Venit net lunar 2008

300 200 100 200 200 100 5100

2200 lei 600 lei 121 lei 237 lei 1242 lei

Diminuarea bugetului cu 40% va duce la diminuarea venitului cabinetului cu un procent similar, și va ajunge la 4500 lei, sub valoarea cheltuielilor necesare, în condiţiile în care costurile menţionate ar rămâne constante. Chiar cu o reducere drastică a cheltuielilor, tot ceea ce se poate obţine este egalizarea cheltuielilor cu veniturile, ceea ce duce la un venit nul pentru medic. Asta se numește FALIMENT! Președinte SNMF Dr. Rodica Narcisa Tănăsescu

Președinte PNMF Dr. Doina Mihăilă

S T A T U T U L PATRONATULUI MEDICILOR DE FAMILIE DIN BUCUREȘTI ȘI JUDEŢUL ILFOV CUPRINS: 1. Denumirea, sediul, forma juridică și durata 2. Scopul 3. Obiectul de activitate 4. Membrii Patronatului Medicilor de Familie din București și Judeţul Ilfov 5. Organizarea și conducerea patronatului 6. Mijloace financiare. Categorii de surse de finanţare ale Patronatului 7. Anul fiscal, bilanţul contabil și alte evidenţe contabile 8. Încetarea Patronatului 9. Răspunderea juridică. Abateri și sancţiuni 10. Alte prevederi 1. DENUMIREA, SEDIUL, FORMA JURIDICĂ ȘI DURATA 1.1. Denumirea organizaţiei este PATRONATUL MEDICILOR DE FAMILIE DIN BUCUREȘTI ȘI JUDEŢUL ILFOV prescurtat P.M.F.B., conform dovezii de disponibilitate nr. 67718/25.11.2008, eliberată de Ministerul Justiţiei. 1.2. Sediul: București, str. Ionel Perlea nr. 10, sector 1. Acesta poate fi schimbat prin hotârârea Adunării Generale. 1.3. PATRONATUL MEDICILOR DE FAMILIE DIN BUCUREȘTI ȘI JUDEŢUL ILFOV este o organizaţie patronală, persoană juridică română de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală, fără caracter politic, care își desfășoară activitatea în temeiul dispoziţiilor legale și ale prezentului statut. JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

7


NEWSLETTER

1.4. Durata patronatului este nelimitată, dobândind personalitate juridică în raporturile cu terţii de la data înscrierii în Registrul asociaţiilor și fundaţiilor, aflat la judecătoria în circumscripţia căreia urmează să aibă sediul. 2. SCOPUL Scopul Patronatului îl constituie: a) Patronatul Medicilor de Familie din București și Judeţul Ilfov urmărește dezvoltarea, promovarea serviciilor specifice Medicinei de Familie, precum și recunoașterea importanţei acestei specialităţi medicale, alături de celelalte organizaţii existente, apărând interesele generale ale membrilor săi; b) Promovarea și apărarea intereselor economice ale membrilor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele și cu alte persoane juridice; c) Negocierea cu autorităţile, cu organizaţiile sindicale și cu alte părţi interesate la nivel judeţean, naţional pe probleme de interes economic general, inclusiv prin participarea la elaborarea proiectelor de acte normative, care privesc activităţile patronale; d) Promovarea, în cooperare cu celelalte structuri asociative patronale la nivel naţional, a principiilor dezvoltării economice durabile, ale progresului social, al economiei de piaţă într-un climat de concurenţă loială; e) Contribuie la afirmarea medicinei de familie; 3. OBIECTUL DE ACTIVITATE Pentru realizarea scopului pentru care a fost înfiinţat, Patronatul poate desfășura și implementa următoarele activităţi: 3.1 Menţinerea relaţiilor cu autorităţile, Iniţiativa legislativă a) reprezintă, promovează, susţine și apără interesele economico-profesionale, tehnice și juridice ale membrilor săi în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele și cu alte persoane fizice și juridice, atât în plan naţional, cât și internaţional; b) reprezintă, promovează, susţine și apără interesele economico-profesionale și juridice, colaborând cu casele de asigurări de sănătate, cu Ministerul Sănătăţii și cu alte instituţii în vederea elaborării și aplicării politicilor naţionale și internaţionale în domeniul medical, cu focalizare specifică pe domeniul medicinei de familie; c) colaborează cu autorităţile în vederea elaborării sau revizuirii cadrului juridic și de reglementări care privesc activitatea de medicina de familie; d) colaborează cu iniţiatorii privaţi de proiecte de acte normative cu relevanţă asupra medicinei de familie. În termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la primirea proiectului de act normativ transmis de către iniţiator, organul de conducere al Patronatului va comunica iniţiatorului, scris și motivat, observaţiile și propunerile patronatului; e) desemnează reprezentanţi la negocierea și încheierea contractelor cadru și a normelor de aplicare, la alte tratative și acorduri în relaţiile cu autorităţile publice și cu sindicatele, precum și în structurile tripartite de conducere și de dialog social. 3.2 Promovarea și dezvoltarea activităţii Patronatului a) activează pentru deplina libertate de acţiune a membrilor săi în scopul dezvoltării și eficientizării activităţii de medicina de familie prin organizarea de ședinţe, seminarii și alte manifestări: prin participarea la evenimente naţionale și internaţionale; prin promovarea circulaţiei ideilor și informaţiilor; prin crearea unui cadru care să ofere oportunităţi de creștere a audienţei naţionale a PMFB; b) promovează concurenţa loială, cu respectarea prevederilor legale în materie, în scopul asigurării de șanse egale fiecăruia dintre membrii săi; c) promovează progresul managerial în sectorul medicinei de familie; d) asigură facilitarea inter-relaţionării membrilor săi, precum și cooperarea și facilitarea de relaţii cu alte organizaţii, în scopul dezvoltării activităţii, a calităţii actului medical; e) va promova accesul membrilor săi la proiecte naţionale și internaţionale, facilitând alocarea de fonduri în acest domeniu; f ) asigură mediatizarea acţiunilor organizaţiei;

8

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE


NEWSLETTER

g) se asociază cu organizaţiile similare, jucând un rol decisiv în dezvoltarea domeniului astfel încât Patronatul să faciliteze comunicarea, circulaţia informaţiei și promovarea unui cadru favorabil afacerilor pentru membrii săi. Patronatul va juca un rol activ în definirea politicilor referitoare la domeniul medical; h) participă, în colaborare cu instituţii de profil din alte judeţe, la elaborarea de studii și prognoze de interes; i) poate edita și tipări publicaţii proprii de profil, cu respectarea prevederilor legii; j) va organiza și va participa la conferinţe, simpozioane, dezbateri, mese rotunde, seminarii, precum și la orice alte manifestări de acest gen, naţionale sau internaţionale, organizate în scopul dezbaterii diverselor aspecte din domeniu; k) va crea și întreţine la zi o bază de date cu informaţii despre cabinetele medicilor de familie membre ale Patronatului; l) atrage finanţări, altele decât contribuţiile membrilor săi, în vederea realizării proiectelor necesare desfășurării activităţii Patronatului; m) poate înfiinţa și administra, în interesul membrilor săi, unităţi economico-sociale, societăţi comerciale etc.; Patronatul poate desfășura orice alte activităţi economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu și sunt în strânsă legatură cu scopul principal al persoanei juridice; n) veniturile Patronatului sunt destinate realizării scopului pentru care a fost înfiinţat și nu pot fi repartizate membrilor săi. 3.3 Consultanţă și sprijin pentru membri a) asigură pentru membrii săi informaţii curente și servicii de consultanţă și asistenţă de specialitate, inclusiv în domeniul financiar și juridic, precum și orice alte servicii cerute de membrii săi, cu respectarea prevederilor legii; b) va furniza, prin toate mijloacele, ultimele noutăţi și informaţii despre evenimente care îi interesează pe membrii Patronatului. 4. MEMBRII PATRONATUL MEDICILOR DE FAMILIE DIN BUCUREȘTI ȘI JUDETUL ILFOV DREPTURI ȘI OBLIGAŢII 4.1 Sunt consideraţi membri fondatori ai Patronatului furnizorii de servicii medicale de medicina familiei care au participat la Adunarea Constitutivă și care au adoptat și semnat Statutul Patronatului, nominalizaţi conform ANEXEI NR. 1, parte integrantă a prezentului Statut. 4.2 Poate fi membru al Patronatului, orice furnizor de servicii medicale de medicina familiei, înfiinţat în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu condiţia respectării următoarelor prevederi: aderarea în mod liber la Patronat și plata cotizaţiei anuale. 4.3 Furnizorul de servicii medicale de medicina familiei care aderă la Patronat își desemnează o persoană fizică, pentru a o reprezenta în Patronat. Apartenenţa politică a persoanelor ce reprezintă furnizorii de servicii medicale de medicina familiei, membre ale Patronatului este liberă, dar este interzis în mod expres ca aceste opţiuni politice să se manifeste în orice fel în cadrul Patronatului. 4.4 Membrii Patronatului au următoarele drepturi: a) să participe la activităţile Patronatului; b) să fie informaţi, să își exprime opinia și să participe la adoptarea deciziilor privind activitatea Patronatului, în cadrul Adunării Generale, având drept de vot; c) să aleagă și să fie aleși în structurile de conducere ale Patronatului; d) să consulte baza de date, lucrările, publicaţiile și materialele documentare de care dispune Patronatul și să beneficieze de toate condiţiile puse la dispoziţie de Patronat; e) să înscrie în documentele lor menţiunea „membru asociat al Patronatului Medicilor de Familie din București și Judeţul Ilfov - PMFB”; f ) să beneficieze de sprijin, asistenţă și îndrumare în activitate din partea Patronatului; g) să fie apărat împotriva concurenţei neloiale și împotriva abuzurilor administrative și sindicale. 4.5 Membrii Patronatului au următoarele obligaţii: a) să respecte statutul Patronatului; b) să respecte hotărârile Adunării Generale și a altor organisme de conducere; JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

9


NEWSLETTER

c) să contribuie la realizarea scopului Patronatului, promovând obiectivele acestuia; d) să plătească în termenele stabilite cotizaţia anuală, precum și orice alte contribuţii hotărâte de Adunarea Generală; e) să respecte normele de etică profesională și ţinută morală în relaţiile cu ceilalţi membri ai Patronatului; f ) să militeze pentru creșterea prestigiului Patronatului și a membrilor acestuia, în ţară și în străinătate; g) să nu promoveze, prin intermediul Patronatului, interesele politice ale partidelor politice; h) să informeze Patronatul în termen de trei luni despre încetarea activităţii în domeniul medicinei de familie sau despre schimbarea formei de organizare. 4.6 Calitatea de membru al Patronatului se pierde în următoarele cazuri: a) Retragere. Orice membru se poate retrage oricând din Patronat, cu condiţia să comunice în scris hotărârea sa de retragere Consiliului Director cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită pentru retragere; b) Excludere. Orice membru al Patronatului poate fi exclus, prin decizia Consiliului Director, sub condiţia ratificării ulterioare de către Adunarea Generală, în cazul în care intervine una din următoarele situaţii: 1) nu își achită contribuţiile materiale la care este obligat, potrivit Statutului, timp de un an; 2) desfășoară activităţi contrare intereselor, obiectului și scopului patronatului; 3) nu mai desfășoară activităţi în domeniul medicinei de familie; 4) săvârșește orice alte fapte apreciate de către Adunarea Generală sau la propunerea Consiliului Director ca fiind incompatibile cu calitatea de membru al patronatului; 5) în cazul care se divizează sau intră în lichidare. 4.7 În cazurile enumerate la lit. b) pct. (1)-(4), Consiliul Director poate aplica sancţiunea avertismentului, dacă apreciază că sancţiunea excluderii este prea drastică și membrul vizat se angajează să înlăture cauza care a dus la sancţionarea lui. 4.8 În cazul în care un membru al Patronatului, persoană juridică, intră în procedura divizării, dacă persoanele ce rezultă în urma divizării doresc, ele pot deveni membre ale Patronatului cu respectarea prevederilor art. 4.2 si 4.3. 4.9 În cazul în care Consiliul Director propune sancţiunea excluderii din organizaţie, membrul împotriva căruia s-a promovat această sancţiune poate ataca decizia Consiliului Director la Adunarea Generală în termen de 15 zile de la comunicarea acestei decizii. Hotărârea Adunării Generale este definitivă. 4.10 Membrii care se retrag sau care sunt excluși nu au niciun drept asupra patrimoniului Patronatului. Ei rămân obligaţi să achite cotizaţiile pe tot timpul cât au deţinut această calitate. 5. ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA PATRONATULUI Organele de conducere ale Patronatului sunt următoarele: a) Președintele Patronatului; b) Adunarea Generală a Patronatului; c) Consiliul Director; d) Cenzorul; e) Secretarul Patronatului. Adunarea Generală se întrunește anual în ședinţa ordinară sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea Consiliului Director sau a unei treimi din numărul membrilor organizaţiei. Hotărârile Adunării Generale se iau cu majoritate simplă de voturi (jumătate plus unu din numărul celor prezenţi). Adunarea Generală a membrilor este legal constituită în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor. Dacă la prima convocare nu se întrunește numărul necesar, Adunarea Generală se reprogramează în termen de 14 zile, iar lucrările se vor desfășura indiferent de numărul celor prezenţi, dacă se face dovada scrisă a convocării celor absenţi. Adunarea Generală a membrilor organizaţiei are următoarele atribuţii: a) alege prin vot Președintele și membrii Consiliului Director și 3 membri supleanţi pentru un mandat de 3 ani; b) aprobă măsurile de realizare a strategiei și a programelor de activitate pe termen lung la nivel local, în linie cu programele Confederaţiei Patronale la nivel naţional; c) dezbate raportul financiar, descărcarea execuţiei bugetare și aprobă proiectul de buget pentru anul următor. 10

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE


NEWSLETTER

Consiliul Director asigură conducerea operativă a organizaţiei. Consiliul Director este compus din 9 membri: Președintele, doi Vicepreședinţi, Secretarul și 5 membri. Consiliul Director se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea unuia dintre membrii Consiliului Director. Consiliul Director este legal constituit dacă sunt prezenţi două treimi din membrii săi, iar hotărârile se iau cu majoritatea simplă a celor prezenţi. Președintele Asociaţiei Medicilor de Familie – București este membru de drept în Consiliul Director. Consiliul Director are următoarele atribuţii: a) promovează și apără interesele membrilor; b) promovează strategia și programele Patronatului, în vederea atragerii de noi membri; c) gestionează mijloacele financiare și materiale; d) face propuneri pentru îmbunătăţirea strategiei. Cenzorul asigură controlul financiar intern al filialei. Cenzorul trebuie să lucreze împreună cu un expert contabil sau contabil autorizat. Cenzorul este numit de către Adunarea Generală dintre membrii Patronatului, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului lui. Secretarul patronatului are următoarele atribuţii: a) organizează și urmărește evidenţa membrilor (baza de date), administrează situl Patronatului; b) asigură pregătirea ședinţelor Consiliului Director și ale Adunării Generale ale Patronatului; c) organizează manifestările Patronatului, asigurând mobilizarea personalului Patronatului în realizarea acestor manifestări; d) execută activităţi de analiză, sinteză, secretariat și relaţii publice; e) organizează compartimentul de bibliotecă, arhivă, acte, birou etc. Președintele patronatului este și președintele Consiliului Director. Atribuţiile Președintelui sunt următoarele: a) urmărește permanent și răspunde de îndeplinirea hotărârilor Adunării Generale și ale Consiliului Director; b) coordonează întreaga activitate a Patronatului pentru înfăptuirea obiectivelor acestuia, în baza unui mandat special stabilit și aprobat de Adunarea Generală extraordinară; c) programează și răspunde de întreaga activitate profesională, economico-financiară și de gestiunea Patronatului; d) reprezintă Patronatul în relaţiile acestuia cu instituţii și autorităţi publice naţionale precum și cu orice alte structuri similare din ţară; e) iniţiază și manifestările Patronatului; f ) participă, reprezentând Patronatul, la manifestări, ședinţe, congrese, simpozioane, etc. în domeniu sau deleagă alţi reprezentanţi ai organelor de conducere ale Patronatului; g) îndeplinește orice alte atribuţii specifice poziţiei sale. 6. MIJLOACE FINANCIARE. CATEGORII DE SURSE DE FINANŢARE ALE PATRONATULUI Patrimoniul PMFB se compune din patrimonial iniţial de 700 lei, și alte bunuri dobândite în condiţiile legii. Patrimoniul Patronatului se folosește numai în interesul acestuia, potrivit scopului pentru care a fost constituit. Activitatea economico-financiară a Patronatului se face pe baza bugetului de venituri și cheltuieli aprobat de Adunarea Generală. Bunuri mobile sau imobile. Venituri 6.1 Patronatul poate dobândi, cu respectarea condiţiilor legale, cu titlu oneros sau gratuit, orice fel de bunuri mobile sau imobile necesare în vederea realizării scopului statutar. Bunuri mobile și imobile ce aparţin sau care sunt obţinute de Patronat pot fi folosite numai în interesul acestuia și potrivit scopului pentru care a fost înfiinţat și nu pot fi distribuite membrilor săi. Utilizarea patrimoniul Patronatului potrivit destinaţiei statutare 6.2 În vederea derulării activităţilor propuse, Patronatul va putea obţine venituri din: a) cotizaţiile anuale, al căror cuantum se stabilește și se modifică de către Adunarea Generală; b) contribuţii pentru fondul destinat negocierii Contractului-Cadru și activităţi specifice al căror cuantum se stabilește și se modifică de către Adunarea Generală; c) donaţii, legate, subvenţii, sponsorizări; d) finanţări de la persoane fizice și juridice, instituţii publice și organizaţii de profil interne și internaţionale; e) veniturile realizate din activităţi economice directe; JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

11


NEWSLETTER

f ) veniturile realizate din orice alte activităţi desfășurate de către Patronat, cu respectarea dispoziţiilor legale, a scopului statutar și a obiectului său de activitate; g) resurse obţinute de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale; h) dobânzi și alte venituri produse de patrimoniul iniţial al Patronatului, precum și dobânzile și dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale; i) alte surse legale. 6.3 Cotizaţia anuală și contribuţia pentru fondul destinat negocierii Contractului-Cadru și activităţi specifice reprezintă contribuţii obligatorii pentru toţi membrii Patronatului, fără nicio diferenţiere, și se datorează în condiţiile stabilite la 6.4 și 6.5. 6.4 Cotizaţia anuală se stabilește la prima Adunare Generală. Cotizaţia anuală se achită de către membrii fondatori și membrii care aderă la Patronat ulterior constituirii acestuia, până la sfârșitul anului calendaristic sau până la data stabilită de Consiliul Director. 6.5 Contribuţia pentru fondul destinat negocierii contractelor colective de muncă și activităţi specifice se achită de către membrii fondatori și membrii care aderă la Patronat ulterior constituirii acestuia, până la sfârșitul anului. 6.6 Patronatul poate contracta credite, în limitele stabilite de Comitetul Director. 6.7 Din veniturile realizate, după acoperirea tuturor cheltuielilor, Patronatul își poate constitui: fondul de investiţii, fondul de rezervă, fondul pentru recompensarea persoanelor care au contribuţie deosebită la activitatea și promovarea obiectivelor confederaţiei. 6.8 Excedentele sau deficitele bugetare anuale se reportează în anul următor. 6.9 Patronatul nu realizează profit. 6.10 Patronatul efectuează încasări și plăţi prin casieria proprie și prin conturi deschise la bancă. 7. ANUL FISCAL, BILANŢUL CONTABIL ȘI ALTE EVIDENŢE CONTABILE 7.1 Exerciţiul financiar începe de la 1 ianuarie și se termină la 31 decembrie a fiecărui an, cu excepţia primului exerciţiu financiar care începe de la data înregistrării Patronatului. 7.2 Întocmirea situaţiilor financiare anuale. Patronatul va întocmi anual situaţiile financiare și va ţine, cu prioritate contabilitatea în moneda naţională a activităţii realizate, conform dispoziţiilor legale privind sistemul de contabilitate din România. Situaţiile financiare anuale vor fi supuse aprobării Adunării Generale Ordinare, fiind însoţite de raportul Consiliului Director, de raportul cenzorului și de documente justificative. După aprobarea de către Adunarea Generală, aceste documente contabile vor fi depuse la organele fiscale de la sediul Patronatului, prin grija Președintelui Consiliului Director, în termenul legal. Personalul Patronatului. Membrii Consiliului Director, precum și cenzorii sunt aleși de Adunarea Generală. Restul personalului este angajat de către Consiliul Director, prin Președintele Consiliului Director, cu respectarea prevederilor în vigoare din legislaţia muncii. 7.3 Structura organizatorică detaliată a Patronatului, atribuţiile fiecărei structuri organizatorice și a conducătorilor acestora, modalitatea de organizare a muncii, modalitatea de lucru etc. se stabilesc prin Regulamentul de Organizare și Funcţionare a Patronatului, adoptat de către Adunarea Generală ordinară. 7.4 Drepturile, inclusiv salariile și obligaţiile personalului Patronatului se stabilesc de către Consiliul Director, cu respectarea legislaţiei române în vigoare. Salariile personalului angajat nu pot fi inferioare limitelor minime stabilite de legislaţia română în vigoare, pentru categoria de muncă respectivă și având în vedere timpul lucrat de salariat pentru Patronat. 7.5 Registrele Patronatului. Membrii Consiliului Director sunt obligaţi să pună la dispoziţia membrilor Patronatului, la solicitarea acestora, registrele Patronatului și să elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, copii certificate de pe ele. Patronatul va ţine următoarele registre: a) registrul membrilor care să arate denumirea și sediul persoanelor juridice, numele și prenumele, domiciliul reprezentantului legal (baza de date a cabinetelor înscrise); b) registrul ședinţelor și deliberărilor adunărilor generale, Consiliului Director, cenzorilor; c) registru de intrări - ieșiri documente; d) registrele prevăzute de legislaţia financiar-contabilă în vigoare. 12

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE


NEWSLETTER

8. ÎNCETAREA PATRONATULUI 8.1 Patronatul își pierde personalitatea juridică în cazurile și în condiţiile prevăzute de lege, precum și în următoarele cazuri: a) imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituit; b) imposibilitatea constituirii Adunării Generale sau a constituirii Consiliului Director în conformitate cu prezentul statut, dacă această situaţie durează mai mult de 1 an de la data la care Adunarea Generală sau, după caz, Consiliul Director trebuia constituit; c) reducerea numărului membrilor Patronatului sub limita prevazută de lege, dacă acesta nu a fost completat în termen de 3 luni; d) prin hotărârea Adunării Generale. 8.2 În cazul dizolvării Patronatului, bunurile rămase în urma lichidării se vor transmite către membrii săi, în condiţii stabilite de Adunarea Generală. Data transmiterii bunurilor este cea a întocmirii procesuluiverbal de predare-preluare, dacă prin acesta nu s-a stabilit o dată ulterioară. 9. RĂSPUNDEREA JURIDICĂ. ABATERI ȘI SANCŢIUNI 9.1 Membrii Patronatului sunt persoane juridice și persoane fizice autorizate care își desfășoară activitatea în domeniul medicinei de familie în sistemul asigurărilor de sănătate. 9.2 În cazul acestora se consideră ca abateri următoarele: a) nerespectarea obligaţiilor statutare, cum ar fi: 1) neplata cotizaţiei timp de șase luni; 2) neparticiparea nemotivată și sistematică la acţiunile organizate de Patronat; 3) întreprinderea unor acţiuni contrare intereselor Patronatului; 4) întreprinderea unor acţiuni care împiedică buna funcţionare a Patronatului; 5) întreprinderea de acţiuni de concurenţă neloială faţă de membrii Patronatului. b) implicarea în activităţi de fraudare a statului sau terţe persoane fizice sau juridice, dovedite printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. 9.3 În cazul persoanelor fizice desemnate să reprezinte înăuntrul Patronatului și pentru Patronat un membru persoană juridică abaterile pot consta în: a) denigrarea activităţii și imaginii Patronatului; b) angajarea Patronatului în acţiuni pentru care nu a fost autorizat de Consiliul Director; c) implicarea Patronatului în activităţi politice; d) abateri de la Codul Deontologic al Colegiului Medicilor din România; e) comiterea unor fapte cu caracter penal, pentru care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. 9.4 În cazul persoanelor care fac parte din Conducerea Patronatului la nivel naţional sau teritorial în afară de prevederile de la 9.3 se mai adaugă neparticiparea sistematică la activitatea organului de conducere în care a fost ales sau împiedicarea prin diferite mijloace ca aceste organisme de conducere să-și desfășoare în mod eficient activitatea. 9.5 Sancţiunile diferă în funcţie de gravitatea faptei constatată de către Consiliul Director și sunt următoarele: a) avertisment; b) avertisment ultimativ; c) suspendarea pe termen limitat din Patronat sau din funcţia de conducere; d) excluderea din Patronat. 9.6 Sancţiunile se propun și se aplică de către Consiliul Director, cu excepţia excluderii care este decisă conform punctului 4.6, litera b) a prezentului statut. 9.7 Persoanele care îndeplinesc funcţii de conducere, de execuţie și de control în cadrul Patronatului, răspund potrivit legii de consecinţele acţiunilor pe care le aprobă sau le execută și de prejudiciile ce ar putea rezulta în conformitate cu responsabilităţile ce le revin potrivit prevederilor Statutului. 9.8 Eventualele răspunderi materiale se stabilesc în conformitate cu prevederile Statutului și legile în vigoare, de către organismele și persoanele din cadrul Patronatului sau alte organe abilitate de lege, în limita competenţelor ce revin fiecăruia. JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

13


NEWSLETTER

10. ALTE PREVEDERI Toate comunicările și înștiinţările între membri, către și între personalul Patronatului privind funcţionarea Patronatului vor fi făcute în scris, prin curier, sub luare de semnatură, prin fax sau scrisoare recomandată, și se vor înregistra cu număr în registrul de intrări - ieșiri documente. Comunicările și înștiinţările se vor expedia la adresele consemnate în evidenţele Patronatului referitoare la membri și la personal. Orice modificare a datelor consemnate în evidenţele Patronatului referitoare la membri și personal devine opozabilă celorlalţi membri, personalului Patronatului și Patronatului numai dacă a fost comunicată în scris, la sediul Patronatului și numai din momentul în care comunicarea a fost primită de către Patronat. Anexa Nr. 1, conţinând adeziunile membrilor fondatori la înfiinţarea PMFB, organizaţie profesională și patronală - este parte integrantă din prezentul Statut. Modificarea prezentului Statut poate fi decisă prin procesul-verbal al Adunării Generale. Modificarea prezentului Statut produce efecte faţă de terţi de la data înscrierii acesteia în Registrul asociaţiilor și fundaţiilor. Prezentul statut a fost dezbătut, agreat și adoptat de către membrii fondatori ai Patronatului, respectându-se coordonatele stabilite în cadrul ședinţei adunării constituante a Patronatului din data de 06 decembrie 2008. Prin adeziunea la prezentul Statut, fiecare dintre patronii semnatari înţelege să devină membru fondator al Patronatului. Prezentul Statut este înţeles și însușit de fiecare dintre semnatari, conform adeziunii pe care fiecare membru fondator, prin reprezentantul sau legal, o subscrie și o parafează. Prevederile prezentului Statut, se completează cu dispoziţiile Legii Patronatelor nr. 356/2001, precum și cu orice alte dispoziţii legale incidente în vigoare, precum și cu orice alte regulamente ale Patronatului.

14

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE


NEWSLETTER

C E R E R E

D E

A D E R A R E

Cabinetul medical ........................................................................................................................................................................... cu sediul în localitatea ......................., judeţul ........................................................................................................................... Adresa cabinetului și/sau a sediului social............................................................................................................................. ............................................................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................................................... Nr. Înregistrare în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale ................................................................................................ C.U.I. ......................................................................... Telefon............................................................Fax........................................................ E-mail........................................................ Reprezentat prin Dr. ......................................................................................................................................................................

Prezenta cerere de aderare la Patronatul Medicilor de Familie din București și Judeţul Ilfov reprezintă și obligaţia de a depune cotizaţia pentru anul în curs în valoare de 50 lei.

Data

Semnătura reprezentantului legal și ștampila

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

15


AGENDA MF – POIECTE DE VIITOR

URGEMED

Urgen]e medico-chirurgicale: între medicul de familie [i spital

CURS PENTRU MEDICII DE FAMILIE

Dr. Rodica Tănăsescu

Preşedinte SNMF Medic primar MF, Formator MF

DRAGI COLEGI,

C

ând mi s-a propus ideea unui curs legat de urgenţe în medicina de familie (recunosc, a fost ideea Domnului Profesor Dragoş Vinereanu), prima reacţie a fost de negare, sau, cel puţin de rezervă…. Eram deja suprasaturată de reacţiile tendenţioase sau chiar mincinoase ale mass-media, de neînţelegere a realităţii a atâtor voci din sistem. Medicul de familie ar trebui să fie pentru unii din administratorii sistemului, o mașinărie cu randament maxim, care să rezolve, dacă se poate gratis, 24 din 24 de ore, 365 de zile pe an, toate activităţile nedorite de alţii, un ţap ispășitor pentru eșecuri, un argat bun la toate… Noi NU suntem urgentiști !!

Apoi, însă, gândul bun, raţiunea, profesionistul din mine și-au revenit... Poate că, iată, avem acum ocazia să înţelegem și să ne facem înţeleși... Orice medic, indiferent de 16

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

specialitate, în cabinetul său sau aiurea, trebuie să știe să intervină într-o urgenţă. Inclusiv medicii de familie. Urgenţele pun în pericol sănătatea sau viaţa bolnavului, uneori în timp de minute... Orice medic are cazuri de urgenţe în activitatea sa, DAR, având în vedere caracterul interdisciplinar special al medicinei de familie, noi putem avea urgenţe din orice domeniu.... În urgenţele majore, este important să acordăm ajutor cu profesionalism, desigur în limita curriculei noastre de pregătire, ca să nu încălcăm acel străvechi principiu “primum non nocere...”, sau “first, do not harm..” și să oferim pacientului șanse maxime până la sosirea urgentiștilor. Există urgenţe, în care o atitudine profesionistă sau o manevră

simplă, corectă și rapidă, pot salva viaţa pacientului. Într-un șoc anafilactic urgentiștii sosiţi în 15 minute, pot fi inutili.... Urgenţele zise minore chiar trebuie rezolvate corect în cabinet de către orice medic, indiferent de specialitate. Urgenţele sunt și ele o formă de medicină de prim contact. Depistarea rapidă, cu mijloace minime, a semnelor de gravitate, a simptomelor ce implică riscuri pentru viaţa bolnavului trebuie să fie deprinderi, reflexe, care să ducă la o abordare corectă, la o îndrumare corectă, strict necesare pacienţilor noștri. Repet, noi NU suntem urgentiști !!! La fel cum nu suntem “mici neurologi”, “mici psihiatri” sau orice altceva. Suntem medici de familie, o specialitate de sine stătătoare din ce în ce mai bine conturată. Nu dorim, nu putem să preluăm activitatea altor specialităţi... Avem însă o specialitate de prim contact și cu un caracter vast interdiscilplinar. Așa că, vrem, nu vrem, mai avem urgenţe... Și, ce facem, trebuie să facem corect și profesionist. Vă așteptăm cu drag la cursul nostru...


CRONICA WEB-icarilor

Cronica web-icarilor Dr. Liana Gospodinov, Dr. Dan Mircea Popa Medic primar MF, Formator MF; medic specialist MF

Despre fibromialgie, o boală subdiagnosticată Fibromialgia este o afecţiune cronică a cărei cauză rămâne necunoscută caracterizată prin durere și redoare articulară, la nivelul mușchilor și tendoanelor. Simptome frecvent asociate sunt reprezentate de somn neodihnitor, oboseală matinală, anxietate, depresie, colon iritabil. Nu există un test de diagnostic specific, diagnosticul pozitiv efectuându-se pe simptomatologia clinică și excluderea altor afecţiuni cum ar fi: hipotiroidia – hormoni tiroidieni; hiperparatiroidia – Ca crescut în sânge b. Paget – fosfatază alcalină crescută; polimiozita – CPK crescută; hepatita, infecţie cu virus Epstein Barr, Sida – hemoleucogramă, transaminaze; cancer; lupus eritematos, poliartrită reumatoidă, polimialgie reumatică – VSH, electroforeză Ac. antinucleari, factor reumatoid; În fibromialgie toate investigaţiile sunt de obicei normale. Din punct de vedere terapeutic se descriu efecte pozitive în urma reducerii acţiunii stresului, a exerciţii-

lor fizice constante, evitarea alcoolului și a cofeinei înainte de culcare. AINS au valoare limitată, pot fi, în schimb, foarte utile antidepresivele triciclice (amitriptilina, doxepin) singure sau combinate cu fluoxetină (Prozac) și anxiolitice. Efecte pozitive asupra durerii au și pregabalina (Lyrica) și duloxetina (Cymbalta) dar și acupunctura. MedicineNet ian. 2009

Actualităţi în managementul osteoporozei Recent au apărut în publicaţia American Family Physician noi recomandări privind screeningul, prevenţia, diagnosticul și tratamentul osteoporozei în practica medicului de familie. Recomandările sunt următoarele: pentru toate persoanele diagnosticate (DEXA) cu osteoporoză sau fracturi de fragilitate în antecedente, se recomandă măsuri de prevenire a căderilor, administrarea a cel puţin 1200 mg/zi de Ca, asociat cu vitamina D 700-800 UI/zi; pentru prevenirea căderilor sunt recomandate exerciţii fizice, fizioterapie, identificarea și evaluarea factorilor de risc din

mediul casnic, reevaluarea sau întreruperea medicaţiei psihotrope (nivel evidenţă B); toate persoanele peste 60 ani ar trebui să primească suplimente de vitamina D (cel puţin 700800 UI/zi), asociat sau nu cu Ca, pentru reducerea riscului de fractură (nivel evidenţă B); pentru prevenirea fracturilor osteoporotice sunt recomandaţi bifosfonaţii cu următoarele indicaţii (nivel evidenţă A): Alendronat, 70 mg/săptămână, oral, pentru fracturi de șold, vertebrale și non vertebrale; Ibandronat, 150 mg/lună, oral, pentru fracturi vertebrale; Risedronat, 35 mg/săptămână, oral pentru fracturi de șold, vertebrale și nonvertebrale; Ibandronat, 3 mg/3 luni, patru doze IV, pentru creșterea densităţii minerale osoase; Acid zoledronic 5 mg/an, trei doze IV, pentru prevenirea fracturilor de șold, vertebrale și non vertebrale; Raloxifen 60 mg/zi, oral, pentru prevenţia fracturilor vertebrale la femeile post menopauză, în special la cele cu risc crescut de cancer de sân (nivel evidenţă A); Calcitonina la femeile în postmenopauză pentru prevenţia fracturilor vertebrale recurente (nivel evidenţă B); Teriparatide poate preveni fracturile vertebrale și nonvertebrale recurente la femeile cu fracturi vertebrale în antecedente (nivel evidenţă A). Recomandări de screening : toate femeile peste 65 de ani (nivel evidenţă A); femei în postmenopauză și bărbaţi între 50-69 ani cu factori de risc pentru fractură (nivel evidenţă C); toţi bărbaţii peste 70 ani (nivel evidenţă C) Mescape feb. 2009 JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

19


CRONICA WEB-icarilor

Corelaţia între consumul de alcool și cancer Modificări genetice ale unor enzime implicate în metabolizarea alcoolului pot crește riscul de cancer la persoanele consumatoare de alcool, este concluzia unor cercetări recente efectuate în Franţa. Modificările afectează cele două enzime alccoldehidrogenaza (ADH) și aldehiddehidrogenaza (ALDH). Aceste modificări cresc în mod semnificativ riscul de cancer la nivelul capului și gâtului, ca și cel esofagian, la băutorii de alcool. Se consideră că ingestia de alcool a reprezentat un factor major pentru producerea a 400.000 de cancere pe mapamond în 2002 și a dus la 323.900 decese. The Lancet Oncology ian. 2009

HDL sintetic ar putea ajuta la combaterea bolilor cardiovasculare Acualmente, atitudinea terapeutică în dislipidemii (hipercolesterolemii) implică medicamente care scad LDL colesterolul, acţiune susţinută printr-o dietă adecvată. Deoarece, până în prezent, nu există metode eficiente de creștere a HDL colesterolului, cercetătorii americani au sintetizat o nouă moleculă de HDL colesterol foarte asemănătoare cu cea naturală. Această moleculă conţine o nanoparticulă de aur acoperită de două straturi lipidice și de apoproteina A1. De noua moleculă, care se află în curs de cercetare, se leagă mari speranţe de o nouă abordare a prevenţiei bolilor cardiovasculare. MedicineNet feb. 2009

Hiperglicemia și memoria

C

onform unui studiu efectuat pe 3.000 de persoane cu DZ tip 2, o creştere a glicemiei peste limitele maxim admise duce pe termen lung la afectarea memoriei. Partici-

20

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

panţii la studiu au înregistrat scoruri inferioare la testele motorii de viteză, la cele de memorie şi la cele cognitive. Aceste rezultate au fost direct asociate cu nivelul de hemoglobină glicozilată din sângele pacienţilor. Persoanele cu diabet zaharat sunt supuse unui risc de 1,5 ori mai mare de a dezvolta maladia Alzheimer şi alte forme de declin cognitiv. “Pierderea memoriei şi demenţa Alzheimer sunt două din riscurile de complicaţie ale diabetului zaharat” - au concluzionat autorii studiului. Sursa: MedicineNet

Medicaţia anti- ADHD și riscul de cancer

D

ouă populare medicamente folosite în tratamentul ADHDmetilfenidat (Ritalin LA , Concerta) şi amfetamin (Adderall şi Adderall XR) nu provoacă modificări genetice cu risc crescut pentru dezvoltarea cancerului, arată un nou studiu efectuat în cadrul Universităţii Duke (Carolina de Nord- USA), înlăturând astfel temerea că această relaţie (medicaţie anti-ADHD- modificări tumorale) ar exista. Studiul a fost publicat în numărul din luna noiembrie a.c. al revistei Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry.

Sursa: http://news.yahoo.com

Greutatea corporală și maladia Alzheimer

F

emeile supraponderale, aflate la jumătatea duratei medii de viaţă comportă un risc mai mare de a dezvolta în ultima decadă de viaţă maladia Alzheimer. În schimb, pentru bărbaţii supraponderali aflaţi în aceeaşi perioadă de viaţă, există riscul apariţiei maladiilor degenerative ale creierului. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de cercetătorii Institutului de Sănătate din Baltimore (USA) şi apărute

în Jurnalul American de Epidemiologie. Studiul a mai arătat faptul că schimbările în greutate au avut efecte diferite la bărbaţi și la femei în ceea ce privește riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer. Pentru femeile cu un Indice de Masă Corporală (IMC) de peste 30, riscul de apariţie a maladiei Alzheimer a fost de șase ori mai mare decât la cele normoponderale. De asemenea, pierderea în greutate la vârsta adultă ar putea fi un semn de instalare a modificărilor specifice maladiei Alzheimer. În aceeași direcţie este și observaţia conform căreia persoanele masculine subponderale sunt mai predispuse apariţiei maladiei Alzheimer. Sursa: http://news.yahoo.com

Insomniile și maladia Alzheimer

I

nsomnia predispune la apariţia maladiei Alzheimer, susţin cercetătorii americani de la Universitatea Harvard. Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 317 persoane care acuzau că suferă de insomnii, iar oamenii de ştiinţă i-au monitorizat pe o perioadă de jumătate de an, timp în care subiecţii au fost supuşi mai multor sarcini intelectuale. Concluzia a fost că persoanele care suferă de insomnie îşi pierd în timp capacitatea de concentrare şi de memorizare a detaliilor. „Insomnia distruge capacitatea de a mai funcţiona a creierului. Somnul îi oferă creierului relaxare, iar cea mai importantă odihnă este cea din timpul nopţii”, spune dr. Robert Stickgold, coordonator al studiului. Specialiștii de la Harvard spun că Alzheimerul este o boală care afectează funcţiile de cunoaștere ale creierului, iar pierderea capacităţilor intelectuale ale individului este datorată în mare parte insomniilor.”

Sursa: www.medicalnewstoday.com


ABORDAREA CLINIC~ A ...

Sexul [i spaima Dr. Cristian Sever Oană Medic primar MF

R

ELAŢIILE SEXUALE ALE ANTICILOR, de orice natură ar fi fost ele, nu erau umbrite de nicio formă de păcat sau vinovăţie. Nicii grecii, nici romanii n-au făcut niciodată distincţie între homosexualitate şi heterosexualitate. Ei opuneau falusul (fascinus) tuturor orificiilor (spintrias). Castitatea (castitas) romană nu avea deloc sensul de virtute, fericire, neprihănire care a provenit din ea. În condiţiile în care “mater certissima, pater sempre incertus”, castitatea era un contract matrimonial prin care se asigura integritatea și puritatea castei. Familia se asigura că mama poartă embrionul provenit din sămânţa virilă a soţului legitim. Spaima însoţea doar infertilitatea soţiei și impotenţa soţului. Păcatul și vinovăţia relaţiilor sexuale au fost codificate mult mai târziu, în Evul Mediu creștin. În 1486, când Europa era în plină Renaștere, debilul papă Inocenţiu al VIII-lea a emis bula “Summa desiderantes”, care condamna dorinţa și seducţia sexuală și acuza vrăjitoarele de producerea impotenţei și a infertilităţii. Odată cu modernitatea, datorită mișcării de emancipare a femeilor, concepţiile se schimbă radical. Spaima de infertilitate a fost înlocuită cu spaima de sarcina nedorită. O sarcină inoportună putea distruge cariera profesională a unei femei sau o putea condamna la sărăcie, dacă era necăsătorită. Apariţia contracepţiei orale în a doua jumătate a secolului al XXlea a dus la dispariţia acestei temeri printre femeile din lumea civilizată. Eliberate de această spaimă, ele au putut să-și planifice familia și viaţa și să se bucure deplin de sexualitatea lor. Eliberarea a dus însă și la dispariţia prudenţei în relaţiile 22

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

sexuale. Drept consecinţă, a sporit și frecvenţa bolilor cu transmitere sexuală (BTS) și a cancerelor de col uterin în populaţia generală. Spaima a reapărut! Dacă pentru majoritatea BTS avem tratamente eficiente, SIDA și cancerul cervical continuă să bântuie imaginaţia și să umbreasacă fericirea populară. Deși cancerul cervical a fost înfrânt, în lumea civilizată, graţie examinării periodice și a frotiului Babeș-Papanicolau, el continuă să fie ucigaș redutabil în lumea subdezvoltată. Pentru toate aceste victime potenţiale, s-a ivit o nouă speranţă, odată cu aprobarea, în luna iunie 2006, de către US Food and Drug Administration (FDA), a vaccinului împotriva virusului papilomatozei umane. Virusul papilomatozei este ubicuitar și afectează specii diferite, de la păsări la balene. Numai viru-

sul papilomatozei umane (HPV) numără peste 1000 de serotipuri. Majoritatea sunt inofensive, unele produc veruci și câteva - cancer. Mai mult de 95% dintre cancerele cervicale conţin ADN de la HPV din tipurile oncogene 16, 18, 31, 33 și 45 (OMS – Consensus panel). ADN al HPV este transcris în ţesutul tumoral și majoritatea studiilor epidemiologice au confirmat o corelaţie puternică între infecţia HPV (cu sau fără cofactori) și apariţia cancerului cervical. Tehnologia modernă a elaborat două vaccinuri eficiente (vezi articolul din revistă, la pag. 148). Vaccinul produs de Merck a folosit cultura de drojdie pentru a sintetiza cele 360 de proteine care se asamblează spontan în 72 de capsomere ce formează capsida virală. Rivalii de la GSK au produs aceleași proteine într-un virus cultivat în celule ovariene ale larvei unei insecte. Până să se ajungă aici, s-a parcurs însă un drum lung, în care știinţa a trebuit să demonteze o mulţime de mituri pseudoștiinţifice care înconjurau această suferinţă. Prima contribuţie importantă a adus-o un medic din Florenţa, care a observat, în 1842, că prostituatele și femeile măritate mureau de can-


ABORDAREA CLINIC~ A ...

cer cervical, timp ce calugăriţele calugăriţele cervical în ti nu făceau boala. Deși se pare că el a realizat că este vorba de transmitere sexuală, totuși l-a derutat frecvenţa mare a cancerului la sân la calugăriţe. Concluzia a fost că strânsoarea corsetelor purtate de călugăriţe era de vină. Astazi ni se pare ridicolă această concluzie, dar să nu uităm că în anii 1950 cercetători profesioniști considerau smegma (celule descuamate în șanţul balanoprepuţial) vinovată de cancerul cervical. Este foarte ușor să greșești în medicină, și de aceea un pic de umilinţă nu strică! “Mai mult de 95% dintre cancerele cervicale conţin ADN de la HPV din tipurile oncogene 16, 18, 31, 33 și 45 (OMS – Consensus panel)” În anii 1930, cercetătorul Richard Shape de la Universitatea Rockefeller a auzit de la un prieten vânător că există iepuri cu coarne. Intrigat, i-a cerut un exemplar din acele coarne. După ce l-a macerat și l-a trecut prin filtre de porţelan, care lasă să treacă doar particulele de dimensiuni virale, a injectat produsul altor iepuri cărora le-au crescut coarne. Acestea erau de fapt niște negi uriași produși de virus. Descoperirea a rămas fără urmări, și ocazia a fost pierdută.

Abia în anii nii 1 1980, 1980 cercetătorul german Harold zur Hausen, folosind tehnica amplificării ADN, a identificat HPV drept cauză a cancerului cervical. Dar cine să-l mai creadă, când precedentul vinovat, virusul herpetic, tocmai fusese disculpat? Din fericire, alte cercetări i-au venit în ajutor. În 1901, în The Lancet, s-a publicat un articol care arăta că printre femeile internate la Spitalul General din Leeds și din Londra, cele de origine evreiască nu făceau decât rareori cancer cervical. Acest articol a fost un “lung prilej de vorbe și de ipoteze”. Editorul de la The Lancet a susţinut că sarea producea acest cancer, iar evreii erau protejaţi pentru că nu mâncau șuncă sărată. Alţii au susţinut că smegma era de vină, deoarece bărbaţii evrei erau circumciși și nu făceau smegma. A trebuit să apară statul Israel, care a atras evreii din întreaga lume, pentru a se infirma această ipoteză. E drept că o mână de ajutor au dat și musulmanii, dar și sovieticii. Femeile musulmane, deși cu soţi circumciși, aveau o incidenţă crescută a cancerului cervical. În schimb, femeile de origine evreiască din Uniunea Sovietică, care aveau soţi necircumciși, aveau o rată scăzută a bolii. Un alt mit a fost doborât de ortodocși. Se credea că abstinenţa sexuală în timpul menstruaţiei preJURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

23


ABORDAREA CLINIC~ A ...

vine cancerul cervical. Studii făcute pe femei otodoxe, care practicau abstinenţa la ciclu, au infirmat și acest lucru. În toate culturile însă, cancerul de col se asocia cu parteneri sexuali multipli și cu sărăcia. Dar cine să observe aceste legături, când toată lumea bună medicală privea la microscop? Medicii de la Centrul Medical Wolfson din Israel au anunţat chiar că au descoperit gena care protejează de cancer cervical – p53 – și care, bineînţeles, este mai frecventă la evrei decât la nord-africanii omorâţi de acest cancer. Și, ca să le pună capac la toate, în anii 1980, s-a descoperit că verucile genitale conţin foarte puţin virus HPV. Ce poţi să faci în situaţii confuze? Te întorci la principiile fundamentale. Cercetătorul William Bonnez de la Departamentul de Vaccinuri al Universităţii Rochester a abordat veterinarii care tratau vacile de lapte având veruci pline cu virus. Primul pas a constat în teste hematologice pentru virus. Avea însă nevoie și de un grup martor, care să nu fi făcut sex vreodată. Din nou, calugăriţele au fost în primul plan al cercetării medicale. Surorile de la Sf. Iosif din Rochester (N.Y.) s-au oferit voluntar, răspunzând la chestionare privind trecutul sexual și donând sânge pentru analize. Grupul martor, de 50 de calugăriţe, a contribuit la abandonarea căii iniţiale de abordare, cu veterinari și virus bovin. Echipa de cercetători a colectat fragmente de ţesut infectat cu veruci genitale, provenit de la circumcizii, și l-a grefat pe șoricei modificaţi genetic pentru a nu respinge grefele. Rezultatul a fost apariţia de chisturi care conţineau suficiente copii virale HPV, pentru a se putea lucra cu ele. În cele din urmă, prin efortul a zeci de cercetători din întreaga lume, s-a reușit producerea vaccinului. A urmat apoi o bătălie juridică asupra patentului 24

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

(implicând Institutul Naţional de Cancer din Washington, Universitatea Rochester, Universitatea Georgetown și Universitatea Queensland), rezolvată după 13 ani, când Merck și GSK au acceptat să plătească drepturi de autor tuturor celor patru universităţi. Bătălia juridică nu a epuizat însă epopeea vaccinului. Societatea civilă are și ea un cuvânt de spus. Family Research Council, o organizaţie conservatoare din SUA, împreună cu alte organizaţii, se opune vaccinării anti-HPV. Pe siteul lor stă scris: “Tulpinile de HPV, care determină cancer cervical, se transmit numai prin contact sexual. Viziunea paternalistă potrivit căreia guvernul trebuie să te forţeze să

faci ceva numai pentru că acel ceva îţi va face bine, nu este aprobată de majoritatea familiilor americane, mai ales că transmiterea virusului poate fi prevenită doar prin modificarea comportamentului.” Dacă ar fi sa facă un exerciţiu de coerenţă în idei și consecvenţă în fapte, organizaţiile respective ar trebui să militeze pentru interzicerea testelor Papanicolau, a celor pentru alte BTS și, în general, împotriva educaţiei legate de bolile cu transmitere sexuală. Oare acei respectabili domni și doamne sunt convinși că sexul este trăit mai intens dacă este făcut cu spaimă? Acest lucru nu-l putem ști! Dar ce știm este că fără vaccin 300.000 de femei vor continua să moară anual în întreaga lume de cancer cervical.


PRAXIS LA SUPERLATIV

Algoritmi de diagnostic – calup 3 modificat dup` Griffit’s 2007 Dr. Rodica Tănăsescu

Medic primar MF, Formator MF

Exoftalmia A. Exoftalmia unilaterală Fără istoric de traumatism Cu febră: - celulita orbitală - tromboza de sinus cavernos ( la debut) Fără febră - neoplasm - meningocel - encefalocel Cu istoric de traumatism Fistula carotido-cavernoasă Hemoragie orbitară Emfizem Fractura B. Exoftalmia bilaterală Fără tremor, tahicardie, fără creșterea volumului tiroidei Cu febră, chemozis, echimoze: tromboză de sinus cavernos Fără febră, chemozis, echimoze: - exoftalmie pituitară - exoftalmie ereditară Tremor, tahicardie, mărirea volumului tiroidei: hipertiroidism, b. Basedow 26

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

Erupţia cutanată generalizată A. Fără administrare recentă de medicamente Cu istoric de comportament sexual cu risc înalt - SIDA - Herpex simplex - Sifilis secundar - Gonococemie - Limfogranulomatoza veneriană B. Fără istoric de comportament sexual cu risc înalt fără durere sau tumefiere articulară semnificativă Cu sufluri cardiace a. RAA b. endocardita bacteriană c. LES Fără sufluri cardiace a. Cu deglutiţie dureroasă - scarlatina - mononucleoza - leucemia b. Fără deglutiţie dureroasă Splenomegalie - purpura trombocitopenica - leucemia - bolile de colagen Fără splenomegalie

- meningococemie (cu redoare) - pelagra (malnutriţie) - cu febră - febra tifoidă - trichinoza - infecţii fungice - alte boli infecţioase

Faringita A. Fără administrare recentă de medicamente Cu exudat sau cu mărirea amigdaliană cu erupţie generalizată sau splenomegalie a. scarlatina b. mononucleoza c. leucemia fără erupţie generalizată, fără splenomegalie - faringita streptococică - difterie - gonoree - faringita meningococică Fără exudat, fără mărire amigdaliană Cu tiroida dureroasă - tiroidita subacută Cu tiroida nedureroasă a. Cu istoric de regurgitaţii sau pirozis - BRGE b. Fără istoric de regurgitaţii sau pirozis - faringita virală - carcinom - B. Hodgkin B. Cu administrare recentă de medicamente – Agranulocitoza !!

Febra de etiologie necunoscută A. Fără redoare de ceafă Fără administrare recentă de medicamente Cu durere abdominală - apendicita - colecistita - pancreatita - boala inflamatorie pelvină - pielonefrita - diverticulita


PRAXIS LA SUPERLATIV

Fără durere abdominală Disfagie, tuse - IACRS - faringita streptococică - pneumonie - mononucleoza infecţioasă b. Fără disfagie, fără tuse - fără sufluri cardiace cu icter - hepatita virală - colangita, colecistita - anemie hemolitică - carcinom hepatic fără icter – - fără durere articulară cu erupţie: - exantem, - reacţie adversă medicamentoasă - meningococemie fără durere articulară, fără erupţie: - pielonefrita - prostatita acută cu diaree - holera - febra tifoidă - salmoneloza - dizenterie - gastroenterite virale fără diaree - cu delir sau comă - malarie - encefalita - abces cerebral - șoc hipertermic - fără delir sau comă - sinuzite - abces dentar - boli de colagen - neoplazii

a.

Episodul acut de febră A. Fără administrare recentă de medicamente cu erupţie - Reacţie adversă medicamentoasă - endocardita - exantem - meningococemie Fără erupţie Fără simptome de tract respirator

- pielonefrita - bacteriemie Cu durere abdominală - Colecistita - Apendicita - Boala inflamatorie pelvină - Pancreatita Cu durere articulară - RAA - Poliartrita reumatoidă - Artrita septică - LES Cu simptome de tract respirator - IACRS - mononucleoza infecţioasă, hepatite virale - faringite streptococice - otite

Epistaxis A. Fără istoric de traumatism Administrare recentă de medicamente - aspirina - anticoagulantele - cocaina Fără administrare recentă de medicamente Hipertensiune arterială esenţială sau secundară Fără hipertensiune arterială - Fără febră a. istoric de alergii – rinita alergică, bronșita astmatiformă b. fără istoric de alergii - cu cardiomegalie sau sufluri cardiace – insuficienţa cardiacă dreaptă - fără cardiomegalie sau sufluri cardiace discrazii sanguine carcinom nazofaringian granulomatoza Wegener - Cu febră RAA rinite, IACRS alte afecţiuni febrile JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

27


COPILUL PRE}IOS

Examenele de bilan] ale copilului [i adolescentului Dr. Daniela Ştefănescu Medic primar MF

S M

ănătatea, conform definiţiei OMS, este “o stare de bine fizic, psihic şi social, şi nu numai absenţa bolii şi/sau a infirmităţii”. Ea este un dar al naturii, pe care noi ar trebui să-l păstrăm cu sfinţenie. edicul de familie este cel care poate menţine acest ‘‘dar’’, prin monitorizarea periodică, a stării de sănătate a pacienţilor săi.

date antenatale: evoluţia sarcinii, alimentaţia în timpul sarcinii, diverse boli în perioada de sarcină (infecţioase, cu transmitere sexuală, cronice - DZ etc.), profilaxia anemiei și a rahitismului, vaccinarea antitetanică, consumul de toxice (droguri, alcool, tutun) antecedente personale: rangul copilului, vârsta gestaţională, data și locul nașterii, travaliu, expulzie, prezentaţie, greutate la naștere, talie, perimetre (cranian, toracic), scor Apgar, scădere ponderală, icter fiziologic, tratamente aplicate, vaccinări (antihepatită tip B, antituberculoasă), criză genitală, căderea bontului ombilical, reflexe neonatale, teste de screening

Examenul clinic general al nou-născutului Fiecare vârstă se caracterizează prin a populaţiei infantile, depistează

probleme speciale medicale, ceea ce face ca această supraveghere să difere de la o vârstă la alta. La copil, datorită creșterii și dezvoltării accelerate, supravegherea medicală trebuie să fie continuă și bine cuantificată prin examene de bilanţ periodice. Acestea urmăresc: evaluarea creșterii somatice – greutate/ înălţime/ perimetre. dezvoltarea neuro-psiho-afectivă. depistarea întârzierilor de creștere și/sau dezvoltare. depistarea riscului de îmbolnăvire. stabilirea conduitei igienicodietetice, de îngrijire generală, în concordanţă cu nevoile copilului. aplicarea unor politici sanitare – vaccinări; profilaxia rahitismului și anemiei; eventual teste de screening. Aceste evaluări repetate menţin și îmbunătăţesc starea de sănătate 28

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

precoce unele boli organice sau deficienţe morfo-funcţionale, care, urmate de aplicarea unui tratament corespunzător, justifică moral, medical, social și economic, aceste examene. Ritmul supravegherii prin examene de bilanţ la copil este următorul: - nou-născutul la externarea din maternitate, la 1, 2, 4, 6, 9, 12, 15, 18 luni, apoi anual.

Examenul de bilanţ la externarea din maternitate cuprinde: date familiale: mamă - tată (vârstă, studii, stare civilă, activitate – profesie, grup sanguin, Rh, boli cronice) probleme în familie: convulsii, epilepsie, boli psihice, defecte de vedere, copii instituţionalizaţi, decese sub un an, obiceiuri alimentare particulare (regimuri vegetariene, naturiste), atitudinea familiei faţă de copil, nivel socio-economic etc.

Examinare clinică completă cu copilul dezbrăcat. Se va avea în vedere aspectul general al copilului cu poziţia preferată de acesta, tonusul muscular, reflexele arhaice, aspectul tegumentelor și mucoaselor, coloraţia acestora, gradul de reprezentare a ţesutului adipos subcutanat, prezenţa unor hematoame, edeme. Se va examina apoi sistemul osteo-articular, consemnând dimensiunile fontanelei anterioare și posterioare, manevra Ortolani, poziţiile vicioase ale membrelor (picior strâmb congenital). Urmează examinarea pe aparate și sisteme. Aspectele cele mai importante ale examinării pot fi notate într-un tabel, a cărui recitire are valoare orientativă la evaluările ulterioare.

Examenele de bilanţ ulterioare la 2, 4, 6, 9, 12, 15, 18 luni Aceste examene vor avea în vedere principalele modificări și trasformări


COPILUL PRE}IOS

pe care le suferă sugarul în acest interval de timp în creșterea și dezvoltarea sa. Se va urmări creșterea greutăţii, lungimii și a perimetrelor cranian și toracic, alimentaţia și diversificarea acesteia, prezenţa cicatricei BCG și efectuarea vaccinărilor, urmărirea dezvoltării psihomotorii, profilaxia rahitismului și a anemiei, apariţia dentiţiei (la un an sugarul are 8 dinţi). Principalele evenimente în dezvoltarea psihomotorie ce trebuie punctate sunt: 1 lună - reacţionează la zgomot; fixează cu privirea. 2 luni - urmărește cu privirea; apare surâsul. 3 luni - își ţine capul; gângurește. 4 luni - se sprijină pe braţe: apucă obiecte. 5 luni - stă în șezut dacă este sprijinit; emite grupuri de sunete. 6 luni - stă singur în șezut; are preferinţă pentru unele obiecte. 7 luni - examinează obiecte; emite grupuri de silabe (mama, pa-pa). 8 luni - își recunoaște numele; stă în picioare dacă este sprijinit. 10 luni - emite unele cuvinte. 11 luni - stă în picioare. 12 luni - face primii pași.

evitarea variaţiilor mari de temperatură (temperatura camerei 22-24° C). evitarea aglomeraţiilor și a contactului cu bolnavi. grilaje de siguranţă la scări, ferestre, blocarea prizelor, eliminarea jucăriilor care pot răni sau cu fragmente ce pot fi înghiţite și/sau aspirate bronșic. depozitarea în loc sigur, inaccesibil copilului, a medicamentelor și a substanţelor chimice.

Examenele anuale de bilanţ ale copilului După vârsta de un an și jumătate se fac examene anuale, urmărindu-se în continuare dezvoltarea copilului, care are un ritm susţinut, dar mai puţin intens comparativ cu primul an de viaţă. În schimb dezvoltarea psihică (memoria, inteligenţa, atenţia, observaţia), are o rată de creștere înaltă. În primii 3 ani ai vieţii copilul realizează 25-30% din întregul potenţial al dezvoltării psihice umane. În această perioadă se definitivează dentiţia provizorie. Astfel, la mijlocul sau spre sfârșitul celui deal 3-lea an de viaţă, copilul are 20 dinţi de lapte, care vor fi schimbaţi în dinţi definitivi după vârsta de 6 ani. Dezvoltarea motorie este de asemenea intensă, copilul umblă

din ce în ce mai bine, se joacă și începe să desfășoare activităţi cu un anumit scop. În jurul vârstei de un 1,5 ani se instalează controlul sfincterian voluntar. La vârsta de 3 ani se duce singur la oliţă, se spală pe mâini și mănâncă singur. Aceasta este perioada în care se dezvoltă foarte rapid limbajul, la 3 ani copilul știe deja 300-400 de cuvinte și vorbește corect gramatical, devine conștient de persoana sa, despre care vorbește însă la persoana a III-a. Crescând, copilul își perfecţionează deprinderile și achiziţionează sistematic informaţii, lărgindu-și orizontul cultural. Un rol important în achiziţia acestora având în primul rând familia și, apoi, școala. Nu trebuie omise afecţiunile patologice prin care copilul trece în această etapă de vârstă, consemnând în special bolile infecto-contagioase specifice acestei vârste, posibilile intervenţii chirurgicale, vaccinările, patologia diverselor aparate și sisteme. Se vor face testări ale acuităţii vizuale și auditive, depistarea anomaliilor dentare, cu corectarea lor. Perioada de copil școlar corespunde cu pubertatea, vârsta de 11-13 ani, perioadă de trecere de la copilărie la adolescenţă, în care se

La fiecare examen de bilanţ se vor face recomandări privind: măsuri de igienă generală, stimulări psiho-afective, ambianţă corespunzatoare. expunerea la aer și soare. gimnastică și masaj de la vârsta de 3 săptămâni. baie zilnică până la vârsta de 1 an, apoi și la 3-4 zile, cu toaleta parţială, zilnică. interzicerea fumatului în preajma copilului. JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

29


COPILUL PRE}IOS

Băieţi

Fete

Stadiu Organe genitale externe -Iinfantil

Sâni

0

0 (sau peri fini)

-II-

Mărirea progresivă a testiculelor și a scrotului.

Păr mic și pigmentat “Mugure”, sânul crește puţin în diametru, pe regiunea pubiană. crește în dimensiune areola.

-III-

Penisul crește în lungime.

Păr mai des, închis la culoare, depășește pubisul.

-IV-

Penisul crește cosiderabil în lungime și grosime; la fel testiculele și scrotul, care se hiperpigmentează.

Părul are configuraţia Areola mamară cu aspect de disc, care de la adult, dar este se proiectează deasupra celei de a doua mai rar. rotunjimi care e sânul.

-V-

Dezvoltare deplină

Este deplin dezvoltat, Cele două forme suprapuse confluează cuprinde abdomenul și formează o formă netedă, rotundă inferior și coapsele. caracteristică sânului de femeie tânără.

desăvârșește dezvoltarea sexuală și se instalează personalitatea adolescentului. În cadrul larg al adolescenţei, pubertatea constituie un aspect al dezvoltării nu atât cantitativă, cât calitativă a organismului și a funcţiilor sale mai importante: apariţia și instalarea ciclului menstrual la fete, dezvoltarea organelor sexuale la băieţi, apariţia funcţiei și capacităţii reproducătoare, atât la baieţi cât și la fete, dar cu un avans de timp la sexul feminin.

Caracterele sexuale sunt apreciate prin stadiile Tanner Adolescenţa este considerată o perioadă critică a vieţii, deoarece, în această perioadă, copilul începe să-și contureze personalitatea, să iasă de sub influenţa familiei, modificându-și comportamentul, devenind încrezător în forţele proprii. Este perioada în care o serie de comportamente deviante: consu30

Pilozitate

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

0

Sânul și areola mamară au dimensiuni mari și începe să semene cu sânul de adultă cu contur lateral rotund.

mul de droguri, delincvenţa etc, pot influenţa evoluţia ulterioară a tinerilor în mod decisiv. De aceea medicul de familie va trebui să acorde o importanţă mai mare acestor categorii de pacienţi, ascultându-i, sfătuindu-i, făcând educaţie sanitară la fiecare consultaţie medicală. Vârsta adolescenţei este critică și pentru unele îmbolnăviri, care afectează organismul în perioada de maximă creștere și dezvoltare. Este perioada în care frecvenţa bolilor reumatismale, a nefropatiilor infecţioase, a tuberculozei, pot lăsa o amprentă serioasă pe starea de sănătate a tânărului dacă nu sunt depistate și tratate corect și la timp. O importanţă deosebită la această vârstă, trebuie să o acordăm bolilor cu transmitere sexuală, cât și apariţiei unei sarcini nedorite. Toate aceste date vor fi înregistrate în fișa medicală individuală a fiecărui pacient în funcţie de vârstă și sex, devenind oglinda tuturor

transformărilor, afecţiunilor patologice suferite de către acesta, cât și a intervenţiilor medicale necesare de-a lungul timpului. În concluzie, medicul de familie care are în îngrijire copii și tineri, ţinând cont de complexitatea problemelor cu care se confruntă, trebuie să fie un bun profesionist, cu tact și mult calm, pentru a-și apropia micii sau mai marii pacienţi, ca să-i înţeleagă și să-i poată trata așa cum se cuvine. Privit din acest unghi examenul de bilanţ reprezintă examenul responsabilităţii medicului faţă de starea de sănătate a pacienţilor săi. BIBLIOGRAFIE 1. Esenţialul în Pediatrie – Prof. Dr. Eugen Ciofu, Dr. Carmen Ciofu – Editura Medicală Amaltea Bucurelști, 1977 2. Bazele Medicinei de Familie vol. I-III – Dr. Adrian Restian – Editura Medicală – București – 2003 3. Medicina de Familie volumul I – coordonator Prof. Univ. Dr. Ioan Dorel Branea – Editura Universitas Company S.A. București, 2000 4. Protocoale în îngrijirea copilului – vol. I – Ediţia a II – a – IOMC “ALFRED RUSESCU” – 1999 5. Protocoale în îngrijirea copilului – vol. II – Ediţia a I – a – IOMC “ALFRED RUSESCU” – 2001


COPILUL PRE}IOS

Efectele utiliz`rii excesive a calculatorului asupra copiilor Dr. Daniela Ştefănescu Medic primar MF

P

utem spune că azi, nu mai suntem extrem de surprinşi când aflăm că un copil de 4 ani şi jumătate, cunoaşte mult mai multe despre jocurile pe calculator decât un adult, cu toate că nu ştie încă să citească. Ca părinţi, suntem extrem de fericiţi și copleșiţi de bucurie, atunci când copilul nostru descoperă tastatura și abilităţile de a o folosi, cât și internetul. Începem să ne punem întrebări atunci când pruncul nostru stă tot mai mult în compania ecranului cu imagini mișcătoare și când acesta devine cel mai bun prieten al său. Suntem contrariaţi când nu se mai desparte de ecran timp de 12-13 ore jocul sau chat-ul ajungând o dominantă în viaţa copilului nostru. Din păcate sau din fericire, trăim într-o lume supertehnologizată, calculatorul făcând parte din viaţa noastră de toate zilele, tinzând să devină un bun de larg consum. Dar oare creșterea rolului calculatorului în viaţa copiilor nu ne pune și câteva întrebări ? poate calculatorul să motiveze

cu adevărat copiii ca să înveţe mai bine și mai repede ? trebuie să înceapă copiii să utilizeze calculatorul de la vârsta de cinci ani, pentru a avea garanţia unei slujbe mai bune în viitor ? realizează calculatorul o “conectare” la viaţa reală ? este afectată dezvoltarea lor psiho-comportamentală ? Din cercetările efectuate, specialiștii au evidenţiat atât consecinţe pozitive cât și negative, ca efect al utilizării excesive a calculatorului de către copii. Voi enumera câteva dintre efecte.

Efecte benefice: creșterea dexterităţii manuale; creșterea performanţelor școlare; creșterea nivelului de cunoștinţe din domeniul informaticii; dezvoltarea aptitudinilor privind inteligenţa vizuală; creșterea scorului inteligenţei nonverbale.

Efecte negativele se reflectă asupra: stării fizice; dezvoltării psiho-cognitive; dezvoltării relaţiilor și a interacţiunii sociale; perceperii realităţii.

Efectele asupra stării fizice: prin sedentarism reprezintă un important factor de risc pentru obezitate. datorită poziţiei șezând în mod prelungit creează disconfort/ tensiune la nivelul mușchilor spatelui. în timp pot apărea poziţii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze). apariţia tendinitelor, numite chiar nintendinite (după numele jocului Nintendo), caracterizate prin durere severă la nivelul tendonului extensorului degetului mare drept urmare a repetatelor apăsări pe butoane din timpul jocului. poate fi un factor favorizant, pentru crizele epileptice (determinate de “licăririle frecvente” sau imaginile rapide luminoase). se poate asocia lipsa de somn, stresul sau alte cauze care scad pragul convulsivant. deprivarea de somn cauzează oboseală excesivă, ce poate duce la scăderea rezistenţei sistemului imun, cu creșterea vulnerabilităţii pentru boală. alte efecte precum: cefalee, tulburări de alimentaţie (bulimie), scăderea acuităţii vizuale, modificări ale frecvenţei cardiace (tahicardie).

Efectele asupra dezvoltării psiho-cognitive: poate determina tulburări emoţionale: anxietate, iritabilitate, JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

31


COPILUL PRE}IOS

chiar depresie. Copiii preferă să folosească computerul atunci când se simt abandonaţi de familie sau când stau mult timp singuri acasă, părinţii fiind la serviciu sau ocupaţi cu diverse probleme.

Efectele asupra dezvoltării aptitudinilor sociale: utilizarea îndelungată a calculatorului duce la tulburări de comportament: retragere socială, introversie, agresivitate verbală sau fizică, comportament exploziv, iritant, atunci când i se cere să facă altceva. apare o creștere a numărului “prietenilor electronici” la utilizatorii de calculator, odată cu o diminuarea relaţiilor de prietenie care implică interacţiunea umană. computerul în dormitor duce la izolare și scăderea timpului pentru alte activităţi sociale, și chiar pentru somn (odihnă).

Efectele utilizării calculatorului asupra perceperii realităţii: lumea virtuală creată de computer (jocuri, internet) îndepărtează copiii de cea reală, copilul interacţioneazã cu personaje simulate și creaturi diferite, acestea fac ca limita real - virtual să nu mai fie clară. „Nu fac diferenţa între lumea reală și lumea Internetului”, „asta pentru că s-au născut în epoca Internetului și îl privesc ca pe o parte a vieţii de zi cu zi” afirmă cercetătorii americani. Copiii sunt atrași spre calculator în special prin jocuri. Sunt însă jocuri și jocuri, iar unele dintre acestea, folosite excesiv, pot să devină dăunătoare. În prezent există o industrie profitabilă dedicată promovării 32

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

jocurilor electronice. Pe unele le vedem adesea butonate cu pasiune în mijloacele de transport în comun, pe stradă, în parc sau la școală, altele se găsesc în cluburi dotate cu automate de jocuri sau calculatoare. Esenţa jocului constă în utilitatea sa ulterioară. Un joc ar trebui să dezvolte gândirea, capacitatea de concentrare sau cea de creaţie. Există jocuri de șah, de logică, de strategie, de creaţie, dar și jocuri de acţiune. Primele categorii de jocuri corespund teoriilor cu privire la necesitatea jocului ca mijloc de învăţare, cele din urmă solicitând numai dexteritatea, capacitatea de reacţie și de atenţie. Aceste din urmă jocuri pot crea dependenţă. Mulţi părinţi nu-și dau seama de efectele nocive pe care le poate avea calculatorul, folosit numai în acest fel, asupra copiilor lor. Poate că unii sunt chiar mândri că odraslele lor sunt foarte dibace și petrec mult timp la calculator, fără să se gândească la antrenarea de fapt spre agresivitate și violenţă. În concluzie, majoritatea specialiștilor sunt de acord că părinţii trebuie să aibă un control asupra tipurilor de jocuri și timpul pe care copiii lor îl petrec în faţa calculatorului.

CÂTEVA SFATURI FOLOSITOARE DESPRE CUM PUTEŢI MINIMIZA EFECTELE NEGATIVE ALE JOCURILOR ASUPRA COPIILOR VOȘTRI: Fiţi atenţi la ratingul jocurilor video (vă oferă informaţii despre gradul de violenţă al jocului cât și grupa de vârstă pentru care este recomandat). Ţineţi calculatorul într-un spaţiu comun (ca sufrageria), NU în dormitorul copilului. Impuneţi reguli cu privire la numărul de ore pe zi pe care copilul tău are voie să le dedice jocurilor video. Monitorizaţi cu atenţie toate materialele media cu care copilul intră în contact –programele TV, filmele și internetul (mai ales că multe jocuri se pot juca direct pe internet). Fă-ţi timp să discuţi cu copilul tău despre jocurile care îi plac. Întreabă-l cu ce sentimente rămâne după ce se joacă și ce înţelege din jocul respectiv. Explică-i diferenţa între real și fictiv. Vorbește și cu alţi părinţi despre acest subiect, poţi afla multe lucruri folositoare din experienţele lor.

SFAT FOARTE UTIL! Conform Academiei Americane de Pediatrie, copiii sub doi ani nu ar trebui să se uite deloc la televizor, iar cei de peste doi ani nu mai mult de două ore pe zi. BIBLIOGRAFIE 1. Virgil Gheorghe - Efectele televiziunii asupra minţii umane și despre creșterea copiilor în lumea de azi, Ed. Prodromos - Fundaţia Tradiţia românească - 2006. 2. www.scribd.com 3. www.supercarti.ro 4. www.didactic.ro


UTIL PACIENTULUI COPIL

Ce spunem p`rin]ilor… Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Medic primar MF

Utilizaţi întotdeauna biberoane bine curăţate și sterilizate. Utilizaţi de preferinţă apă plată săracă în săruri minerale (de ex.: sodiu sub 1 mg/l) la prepararea formulei de lapte; apa de puţ și – extrem de rar apă de la chiuvetă pot conţine nitriţi, care nu sunt distruși de fierberea tradiţională și pot determina intoxicaţii fatale copiilor până la vârsta de un an. Spălaţi biberoanele bine înainte de sterilizare, cu detergent neutru și apă caldă; clătirea iniţială și cea finală sunt bine de făcut cu apă rece. Sterilizarea dezinfectează, dar nu îndepărtează resturile rămase pe pereţii vasului. Puteţi utiliza sterilizarea în cuptorul cu microunde a biberoanelor și tetinelor, dar nu încălziţi NICIODATĂ laptele sau alimentele copiilor în acest fel cel puţin până la vârsta de doi ani.

Schimbaţi tetinele des (lunar) având grijă să le curăţaţi bine înainte de prima utilizare deoarece se livrează unse cu un ulei protector. Există mai multe forme, dimensiuni, cu un număr variabil de perforaţii, cu flux variabil, tetine cu orificii adaptate tipului de hrană astfel încât sugarul să beneficieze de condiţii cât mai bune de hrănire. Spălaţi întotdeauna tetinele și biberoanele imediat după utilizare și uscaţi-le într-un vas special căptușit cu o pânză curată pentru o bună scurgere a apei. Tetinele se deteriorează și capătă un miros dezagreabil dacă sunt lăsate închise și pline de resturi de lapte, iar degradarea acestora poate antrena numeroase infecţii ale sugarului (de exemplu stomatite, diaree etc.). Preparaţi întotdeauna o cantitate aproximativ egală cu nevoile sugarului. Laptele rămas nefolosit nu se mai poate da copilului. Preparaţi întotdeauna laptele înainte de utilizare, nu îl păstraţi la rece mult timp; laptele-formulă își pierde calităţile dacă este păstrat mult timp nefolosit, și poate căpăta un miros neplăcut, devenind chiar periculos pentru sugar. Folosiţi întotdeauna formula de lapte care vă este recomandată

de medicul de familie sau de medicul pediatru. Este posibil ca sugarul dumneavoastră să aibă nevoie de tipuri speciale de lapte-formulă. Dacă sugarul nu tolerează laptele prescris, luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră care vă va recomanda o altă soluţie potrivită. Nu trebuie să fiţi îngrijoraţi dacă sugarul nu tolerează un anume tip de formulă de lapte. Formulele de lapte sunt diferite ca gust, însă au compoziţii asemănătoare. Copilul dumneavoastră are propria personalitate și își dezvoltă preferinţele de la vârste foarte fragede, astfel încât nu trebuie să vă mire refuzarea unui anumit preparat.

Notă: Puteţi detașa și multiplica această pagină pentru a fi distribuită pacienţilor dumneavoastră

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

33


UTIL PACIENTULUI ADULT

Incompatibilitatea Rh Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Medic primar MF

E

xistă situaţii când organismul mamei poate produce anticorpi împotriva propriului copil. Este vorba despre incompatibilitatea între sângele mamei şi al copilului aflat în uter, numită INCOMPATIBILITATEA RH. Grupele sanguine O, A, B și AB se determină pe baza prezenţei sau absenţei anumitor proteine speciale, A și B la suprafaţa globulelor roșii. O altă proteină, numită factor Rhesus, determină împărţirea populaţiei în Rh pozitiv sau negativ. Întrucât gena care determină prezenţa proteinei Rhesus este prezentă la 85% din populaţie, 85% dintre persoane sunt Rh pozitive. Cu toţii știm că nu este bine să primim sânge de la persoane cu altă grupă de sânge decât cea pe care o avem. Acesta e motivul pentru care, în caz de accidente, în hemoragii, primul lucru înaintea unei transfuzii este determinarea grupei de sânge a pacientului. Dacă o persoană primește sânge ce conţine alte proteine de grup decât propriul sânge, ea va produce anticorpi împotriva proteinei „străine“ și va dezvolta o „alergie“ la acea proteină. De exemplu persoanele cu grup sanguin A, nu au proteina B. Dacă ar primi o transfuzie cu sânge aparţinând grupelor B, sau AB, care conţin proteina B, ar face o reacţie de incompatibilitate la proteina B, care ar putea duce chiar la moarte. 34

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

Probleme legate de „Rh“ apar doar pe parcursul sarcinii. Dacă o mamă Rh negativă are un copil Rh pozitiv, mama ar putea „reacţiona“ la sângele copilului și poate produce anticorpi anti-Rh. Cum, în mod normal, sângele mamei nu vine în contact cu sângele copilului decât în timpul nașterii, primul copil nu este afectat, de obicei, de această incompatibilitate. Atunci când mama va avea și alţi copii Rh pozitivi, concentraţia anticorpilor materni anti Rh va crește foarte mult. Anticorpii anti-Rh de la mamă vor trece, în cursul sarcinilor ulterioare, prin cordonul ombilical la copii și vor produce distrugeri ale globulelor roșii și anemie severă. De aceea, femeile însărcinate trebuie să se prezinte la medicul de familie împreună cu soţul, pentru luarea în evidenţă a sarcinii și determinarea Rh-ului, condiţie obligatorie pentru sănătatea viitorilor copii. Distrugerea globulelor roșii din sângele copilului determină acumularea, în cantitate mare, a unui pigment numit bilirubină care poate produce icter cu leziuni cerebrale cu paralizie, orbire, surditate și tulburarea dezvoltării intelectuale. Uneori sarcina „se oprește în evoluţie“ de obicei după a 28-a săptămână. Dacă sarcina e dusă la termen, copilul se naște colorat galben intens și are ficatul și splina enorme. În paralel, copilul suferă

de anemie severă, prin distrugerea hematiilor. Anemia și excesul de bilirubină pot fi corectate prin exanguinotransfuzii, imediat după naștere sau chiar în „burta mamei“ (înlocuirea sângelui propriu cu alt sânge, prin intermediul cordonului ombilical). Icterul dispare prin expunerea la ultraviolete imediat după naștere. Metoda transformă bilirubina periculoasă într-una netoxică pentru creier. Femeile Rh negative pot primi o injecţie cu o globulină antiD în săptămâna 28-32 de sarcină sau, cel mai târziu, la 72 de ore după nașterea unui copil Rh pozitiv. Odată sensibilizată la proteina D, globulina injectabilă nu mai are efect. Imunoglobulinele D trebuie administrate și în cazul unui avort, a unei sarcini extrauterine, sau după practicarea unei puncţii de recoltare a lichidului amniotic (amniocenteza) la femei Rh negative.

Notă: Puteţi detașa și multiplica această pagină pentru a fi distribuită pacienţilor dumneavoastră


DURA LEX, SED LEX

Nout`]i legislative Dr. Victor Daniel Ionescu Medic specialist MF

L

a data de 11 februarie 2009 a apărut Ordinul nr. 127 din 10 februarie 2009 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, publicat în Monitorul Oficial nr. 81 din 11 februarie 2009. Iniţial, am crezut că acest ordin al ministrului sănătăţii se referă doar la reorganizarea Autorităţii de Sănătate Publică ce redevine Direcţie de Sănătate Publică. Am găsit noutăţi care ne privesc și pe noi la art. 14. Astfel: Art. 14. - Directorul executiv adjunct pentru asistenţă medicală al direcţiei de sănătate publică judeţeană și a municipiului București, are următoarele atribuţii: b) răspunde de evaluarea necesarului de servicii medicale curative la nivel de judeţ, pe domenii de asistenţă medicală, și participă alături de furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări de sănătate la încheierea contractelor; - acest punct dă dreptul nou rebotezatelor Direcţii de Sănătate Publică să stabilească necesarul de servicii medicale și, implicit, de cabinete medicale aflate în contract cu CJAS; comisiile paritare existente la nivel judeţean devin inutile. f ) organizează și evaluează activitatea cabinetelor medicale, medicodentare, de îngrijiri de sănătate, a laboratoarelor și activităţilor conexe actului medical, indiferent de forma de organizare, precum și a unităţilor sanitare din subordine; - acest punct deschide larg poarta posibilelor abuzuri la care ne pot supune funcţionarii DSP-urilor; nu se ţine seama de faptul că toate cabinetele de medicina familiei și o bună parte a cabinetelor care acordă servicii medicale de specialitate în ambulator sunt private; aceste cabinete oricum sunt obligate să respecte legislaţia sanitară, dar conform acestui punct reprezentanţii legali ai acestor cabinete ar putea fi amendaţi pentru că programul de funcţionare al acestora nu este pe placul unui funcţionar, chiar dacă sunt respectate prevederile legale sau pentru că pereţii au fost zugrăviţi cu altă culoare decât cea preferată de cel care efectueaza controlul. i) evaluează, coordonează și monitorizează serviciile medicale furnizate în cadrul reţelei de asistenţă medicală primară, al reţelei ambulatorii de specialitate, precum și al reţelei de asistenţă spitalicească; - noile DSP-uri și mai vechile CJAS-uri se vor înghesui care să ne controleze mai întâi ceea ce tocmai a terminat de controlat cealaltă

entitate; cum va avea posibilitatea un funcţionar la DSP-ului să aprecieze, să coordoneze și să monitorizeze activitatea dintr-un cabinet privat (aflat sau nu în contract cu sistemul asigurărilor sociale de sănătate) altfel decât din punct de vedere scriptic; acest sistem nu va face altceva decât să ducă la atingerea unor noi culmi ale birocraţiei și nu la ameliorarea calităţii actului medical sau la îmbunătăţirea relaţiei medicpacient; să fie și această prevedere o cale pentru ameliorarea activităţii de îndrumare în teritoriu sau doar o altă poartă deschisă abuzurilor? Doresc să atrag atenţia asupra unor prevederi legislative care nu ne privesc în mod direct, dar au tangenţă cu activitatea noastră: este vorba de asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat și cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecţia socială a salariaţilor împotriva diminuării sau pierderii capacităţii de muncă și a decesului acestora, ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale. Din dispoziţiile Legii nr. 346/ 2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale aflăm că persoanele care desfășoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, precum și funcţionarii publici sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii. Au fost aduse modificări Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale prin Legea nr. 258/ 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 757 din 10/11/2008. JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

35


DURA LEX, SED LEX

Serviciile medicale corespunzătoare leziunilor și afecţiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale la care avem dreptul în calitate de asiguraţi s-au diversificat: -

asistenţa medicală de urgenţă la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate și în unităţile spitalicești; tratament medical ambulatoriu, analize medicale și medicamente, prescrise de medic; servicii medicale în spitale sau în unităţi sanitare cu personalitate juridică specializate pentru boli profesionale; tratament de recuperare a capacităţii de muncă în unităţi de specialitate; servicii de chirurgie reparatorie; cure balneoclimaterice; investigaţii de specialitate și analize de laborator, necesare în vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor.

O modificare esenţială adusă de această Lege este dată de completarea art. 135, respectiv: „Contravaloarea serviciilor medicale prestate în unităţile sanitare cu personalitate juridică și secţiile de boli profesionale, precum și în cadrul cabinetelor de medicină a muncii aflate în structura spitalelor, în scopul investigării și stabilirii caracterului profesional al bolii, se suportă din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul asigurărilor sociale de stat, pe baza contractelor încheiate de spitale cu casele teritoriale de pensii, indiferent dacă se confirmă sau se infirmă caracterul de muncă.”

36

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE


CORESPONDEN}E PE MF GRUP

Revolu]ia pe tastatur` Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Medic primar MF

T

ocmai când spuneam că lista noastră de discuţii pe yahoo începea să lâncezească, în aşteptarea primăverii şi a asteniei din dotare; când ne gândeam ce să mai inventăm să putem anima interminabilele discuții pe aceleaşi câteva teme intens bătătorite; chiar când ne gândeam dacă nu cumva ar trebui să creionăm o nouă strategie de comunicare ca să nu ne doboare plictisul; exact când simţeam că ne afundăm în rutină, au năvălit peste noi evenimente în cascadă. Întâi au fost alegerile la Societatea Națională de Medicina Familiei, eveniment îndelung așteptat și dătător de speranţe. Acum știm cu toţii rezultatele. Nici nu începusem să ne dezmeticim din eveniment bine, nici nu apucasem să învârtim cheia în broasca înţepenită la sediul redutei recent cucerite, că ne-am trezit cu vestea - ca un fulger - că noul sac de bani ai asistenţei medicale primare a intrat la apă cu tot cu petice și s-a mai și rupt pe ici - pe acolo! Atunci colegii noștri tari în calcule și-au luat o cafea ţeapănă, pixul și calculatorul, și-au suflecat mânecile și au decis că veniturile noastre scad cu 40% (mai precis cu 38, după ce se dădeau deoparte banii de la PNESSP). Asta a fost de natură să declanșeze un întreg arsenal de reacţii a căror comunicare a devenit indis-

pensabilă, având în vedere arealul extins pe care se întinde medicina de familie în România. Conducerea SNMF împreună cu cea a filialelor, Patronatului (Național, dar și a proaspătului Patronat de București și Ilfov) au început să gândească o strategie de reacţie. S-au conceput memorii, petiții, s-au depus proteste la CNAS, MSP, la comisiile de sănătate ale Parlamentului, direct la deputaţi și senatori din toate circumscripţiile electorale. Presa ne-a fost alături pas cu pas, obiectiv sau subiectiv, arătând corect zbaterile noastre, ori tendenţios adesea, menţinând confuzii dătătoare de dezbinare (vezi chestiunea cu venitul medicului - venitul cabinetului). Au urmat nenumărate intervenţii, înscrieri la cuvânt, audiențe deseori umilitoare pentru soli, petiţia online și nenumărate alte forme de lobby pentru medicina de familie. Am contactat organismele europene la care SNMF este afiliată și am transmis situaţia existentă și am reușit să deschidem ușa Parlamentului European pentru a pune pe ordinea de zi situaţia critică prin care trece medicina familiei în România. În paralel la SNMF s-a discutat necesitatea unei strategii unitare de reacţie, strategie care s-a concretizat într-o decizie a SNMF pe care aceasta a recomandat-o filialelor. A urmat cunoscutul protest al concediilor, între timp s-a reușit credi-

tarea atelierelor de lucru în perioada 18-22 februarie, pe teme de prevenţie și medicina omului sănătos, la CMR. În mod cu totul și cu totul surprinzător, la această formă inedită de protest au aderat multe din filialele SNMF, și chiar dacă au fost judeţe în care conducătorii medicilor de familie nu au știut să fie lideri adevăraţi și să își mobilizeze colegii, chiar dacă au existat judeţe în care asociaţiile firave sau inexistente nu au acţionat în niciun fel, colegii au reușit să fie informaţi despre ce avea să urmeze ȘI DATORITĂ listei noastre de discuţii pe yahoo, care în acele zile a devenit un fenomen. S-a întâmplat ceva extraordinar: dintr-o dată ne-am dat seama că în acest fel putem fi informaţi la cald despre tot ce se întâmplă în toate colţurile ţării, că astfel putem mobiliza și alţi colegi care nu sunt neapărat înscriși în asociaţiile locale. Numeroși dintre colegii noștri au devenit brusc interesaţi să se înscrie pe listă, intrările în această perioadă devenind copleșitoare. Au existat zile în care schimbul de mesaje a trecut dincolo de orice prognostic, astfel încât, în cele din urmă, faţă de lunile precedente, numărul de

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

37


CORESPONDEN}E PE MF GRUP

mesaje a crescut de aproape trei ori!!! ( 3000 în decembrie și ianuarie, 7815 în februarie, 300 de membri noi în această perioadă). În momentul în care scriu suntem în stare de armistiţiu. Nu avem încă proiectul de Norme CoCa pentru 2009, avem niște promisiuni din partea CNAS și a MS pentru 2009, dar persistă suspiciuni, tocmai datorită unei viziuni particulare a actualei echipe ministeriale asupra medicinei de familie, datorită unei lipse acute de comunicare, în condiţiile în care SNMF a făcut numeroase demersuri pentru continuarea dialogului. Am încercat protestul prin comunicarea către CJAS și CASMB a deciziei de concediu luate de fiecare cabinet PRIVAT de medicina de familie. Poate nu am reușit să facem asta jumătate dintre noi, poate unii au dorit să se alăture acestui protest și s-au temut, ori au fost împiedicaţi.

38

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

Unora nu le-a păsat, și aceștia sunt încă mulţi. Cu toate acestea în acele zile, s-a întâmplat ceva absolut unic, o imensă solidarizare a medicilor de familie care au reușit să miște din amorţeală Casele de asigurări. A urmat o reacţie în lanţ, CNAS și MS au devenit brusc interesate de dialog, motiv pentru care au avut loc negocieri. Sigur că s-a întâmplat brusc! În faţa evidenței închiderii cabinetelor nu a mai fost cale de întors din faţa negocierii! Înainte de a porni de fapt acest protest inedit, perfect legal, în acord cu prevederile Contractului- Cadru, am obţinut dialogul dorit, rezistând uniţi în faţa ameninţării ridicole a CNAS cu controale în perioada de concediu de odihnă declarat (controale revocate ulterior). Am obţinut în plus: atenţia presei, atenţia colegilor din alte specialităţi cu alte forme de organizare, care ne-au invidiat pentru unitate. Mai presus însă de toate am obţinut dovada faptului că uniţi suntem puternici și că de fapt comunicarea este esenţialul! De aceea ne adresăm acelor colegi care nu au avut curajul în acel moment să ne fie alături: poate nu aţi avut minima speranţă că se va întâmpla ceva, poate v-aţi temut de controale, poate nu aţi știut ce

ni se pregătește ori poate că nu v-a păsat… Dacă însă veţi rămâne pasivi în momentul în care ne va fi ajuns cuţitul la os, toată această solidaritate minunată pe care am obţinut-o se va prăbuși. Trebuie să realizaţi că suntem extrem de puternici, DAR NUMAI ÎMPREUNĂ, și că este foarte posibil să fie nevoie să nu semnăm contractele în 2009 până nu ne vom putea obţine dreptul de a rămâne independenţi, privaţi și funcţionali în limitele competenţei noastre! În continuare sperăm ca lista noastră să poată funcţiona ca un liant între medicii de familie din toată ţara. S-a putut atunci, se va mai putea dacă vom ști să ne strângem în jurul ideii de comunicare. Nici nu mai este atât de greu: astăzi oricine poate avea oriunde acces la internet, toţi medicii de familie au laptopuri pe care lucrează în cabinete, dar de pe care pot și comunica între ei, chiar și pe lista noastră de mesaje.

În aceste zile, la Conferinţa Naţională deja știm care este poziţia noastră și ce vom face de mâine. Totuși, nu vom reuși decât împreună!


S~ NE ÎNTOARCEM ÎN TRECUT...

HIPOCRATE „P`rintele grec al medicinei“ Dr. Daniela Ştefănescu Medic primar MF

H

ipocrate s-a născut în anul 460 î. Hr., în Grecia pe insula Cos, în anul 460 î.Hr. Reprezentant de seamă al şcolii medicale de la Cos, şi-a câştigat reputaţia de cel mai mare medic al timpului său. Hipocrate reprezintă și astăzi o culme de nedepășit a înţelepciunii medicale și care ar trebui să slujească drept călăuză a practicii vindecătoare. Operele lui Hipocrate s-au impus și au rămas de nezdruncinat, de-a lungul timpului, constituind și astăzi ’’Biblia medicinei’’. A promovat curăţenia, exerciţiile fizice și odihna, ca metode de menţinere a sănătăţii. A pus bazele primului set de observaţii medicale bazate pe observaţii și raţionament, ’’sistemul hipocratic’’. A fondat o școală de medicină, la Cos. Școala din Cos privea organismul ca pe un tot unitar, în continuă legatură cu mediul extern, boala fiind văzută ca o afectare generală a organismului în totalitate. Există ideea de har, de talent, căci „dacă ai un har, poţi să practici medicina, dacă acesta lipsește, totul este zadarnic”. A fost unul dintre primii medici care a respins ideea potrivit căreia,

mânia divină sau a spiritelor ar putea afecta sănătatea. A scris 62 scrieri, ’’colecţia hipocratică”, lucrări foarte diferite ca subiect, întindere și nivel de prezentare: 5 lucrări de etică și deontologie medicală (sistem de reguli, valori, percepte asupra relaţiei dintre medic și societate/pacient/alţi medici). lucrări de patologie generală (aer, apă, epidemii, „despre bolile omului” etc.). lucrare de patologie specială, care se referă la epilepsie, „Boala sfântă”. lucrări de oftalmologie, pediatrie, obstetrică, ginecologie. lucrări despre fracturi, luxaţii, articulaţii. lucrări „despre inimă”, „despre mușchi”, în ciuda faptului că disecţiile pe cadavre erau interzise. lucrare pentru întărirea sănătăţii „medicina oamenilor sănătoși”. Starea de sănătate (eucrazia) era considerată starea de echilibru cantitativ și calitativ al componentelor organismului și anume umorile cardinale, care defineau patru lichide: bila galbenă (ficatul) bila neagră (splina) sângele (inima)

mucusul, flegma (creierul). Stările posibile erau de rece/cald; respectiv uscat/umed. Echilibru se datora unui principiu numit „neuma”, pe care organismul îl lua prin respiraţie, organismul opunându-se bolii printr-o forţă naturală, reacţionând în mod spontan, și readucând organismul la funcţionarea normală, dacă aceasta a fost perturbată. Prin observaţiile făcute asupra sănătăţii și bolii, au fost definite tipologic patru temperamente, în funcţie de umoarea care era predominantă: coleric (predomină bila galbenă) melancolic (predomină bila neagră) sanguin (predomină sângele) flegmatic (predomină flegma) Starea de boală (discrazia) era definită ca un dezechilibru între umori, produs prin influenţa unor factori etiologici (factori negativi din mediul extern). Unui medic îi era recomandat ca atunci când se ducea într-o zonă, să evalueze diferiţii parametri

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

39


S~ NE ÎNTOARCEM ÎN TRECUT...

meteorologici, cât și alţi factori consideraţi patogeni, precum obiceiurile sau poziţiile vicioase, modurile de iluminare a locuinţelor etc. În ceea ce privește bolile infecto-contagioase, acestea erau aduse de „miasme morbide” (substanţe toxice emanate din bălţi cu ape stagnante și apoi purtate și aduse de vânturi). Nu exista nicio incriminare a factorilor supranaturali, nici chiar în cazul „bolii sfinte” (epilepsia); cauza fiind considerată la fel de naturală, doar că aceasta nu era încă descoperită. Investigaţia bolnavului, prin prisma autorilor hipocratici, scotea în evidenţă extraordinarul simţ de observaţie. Există bolnavi, nu boli. Se remarcă efortul depus pentru individualizarea fiecărui caz:

40

JURNALUL UL MEDICULUI DE FAMILIE

reconstituirea evoluţiei bolii, de la debut până la momentul prezentării. descrierea stării prezente după examinări succesive. formularea unei ipoteze despre evoluţia de viitor a bolii. teoria „zilelor critice”. Terapeutica hipocratică cuprindea elemente de psihoterapie, dietetică, exerciţii fizice, terapie medicamentoasă (naturistă, dar cu eliminarea medicamentelor vegetale fără eficienţă). Relativa pasivitate a medicului hipocratic, își gășește explicaţia în credinţa capacităţii „physisului”, de a acţiona în mod spontan pentru refacerea organismului și cu intervenţia medicului numai după aceea. A redactat jurământul care este rostit și astăzi: ’’Jur pe Apolo medicul, pe Asclepios, pe Higeea și Panaceea, pe toţi zeii și zeiţele, luându-i ca martori că voi îndeplini, pe cât mă vor ajuta puterile și priceperea, jurământul și legământul care urmează: Pe învăţătorul meu într-ale medicinei îl voi socoti deopotrivă cu cei care m-au adus pe lume, voi împărţi cu el averea mea și la nevoie îi voi îndestula trebuinţele, pe copiii săi îi voi privi ca pe niște fraţi și dacă vor dori să devină medici, îi voi învăţa fără plată și fără să le cer vreun legământ. Preceptele, lecţiile orale și tot restul învăţăturii le voi împărtăși fiilor mei, fiilor învăţătorului meu și ucenicilor uniţi printr-o făgăduială

și printr-un jurământ, potrivit legii medicale, dar nimănui altcuiva. Voi îndruma îngrijirea bolnavilor spre folosul lor pe cât mă vor ajuta puterile și mintea și mă voi feri să le fac orice rău sau orice nedreptat. Nu voi încredinţa nimănui otrăvuri, dacă îmi va cere, și nici nu voi îndemna la așa ceva. Tot astfel nu voi încredinţa niciunei femei leacuri care să o ajute să lepede. Îmi voi petrece viaţa și îmi voi îndeplini meșteșugul în nevinovăţie și curăţenie. Nu voi practica operaţia scoaterii pietrelor din bășica udului, lăsând-o în seama celor ce se ocupă cu aceasta. În orice casă voi intra, o voi face spre folosul bolnavilor, păzindu-mă de orice faptă rea și stricătoare comisă cu bună știinţă, mai ales de ademenirea femeilor și a tinerilor, liberi sau sclavi. Orice aș vedea și aș auzi în timp ce-mi fac meseria sau chiar în afară de aceasta, nu voi vorbi despre ceea ce nu-i nicio nevoie să fie destăinuit, socotind că, în asemenea împrejurări, păstrarea tainei este o datorie. Dacă voi respecta acest legământ fără să-l calc, fie să mă bucur pe deplin de viaţa și de meseria mea, pururi cinstit de ceilalţi, iar dacă îl voi nesocoti și voi fi un sperjur, merit să am o soartă dimpotrivă’’. A murit în 377 î.Hr. BIBLIOGRAFIE: 1. Miracolul grec în medicină: HIPOCRATISMUL G. Brătescu Editura Humanitas 1992


CU GÅNDUL LA...

Cu gândul la … Dr. Rodica Tănăsescu Medic primar MF

Adina Ştefănescu

atipice i r u t c e l …

Inteligenţa materiei Dumitru Constantin

D

umitru Constantin Duncan, medic neurolog şi psihiatru, cercetător, profesor şi scriitor, a îndrăznit, într-o epocă în care era o îndrăzneală şi visul, să scrie o carte care abordează zonele de frontieră ale cunoaşterii, ba chiar să „descopere“ interferenţa ştiinţei cu doctrinele mistice. Autorul îndrăznește, într-o epocă cenușie, care interzice gândul și sufletul, să aducă în faţa cititorilor ideea că, în afara aparenţei palpabile a materiei, mai există ceva. Există o esenţă inefabilă și misterioasă, un flux informaţional și energetic, care organizează universul. Lucrurile, obiectele, stelele și omul însăși par a apare din acest câmp universal de energie. Cartea, scrisă acum mai bine de 20 de ani, a fost desigur interzisă. Și iată că ideile unei minţi neliniștite și neconvenţionale, „ascunse sub preș“, încep să aibă confirmări. Avem acum o ediţie nouă și adusă la zi a acestei cărţi revoluţionare. Se pare că suntem creaţia unui câmp informaţional și energetic. Nu materia „superior organizată“ gândește, ci gândul, spiritualitatea, creează materia. Lumea are un substrat spiritual, iar conștiinţa omenească nu este o întâmplare a evoluţiei, ci o creaţie firească a „materiei inteligente“. Medicul pornește în lucrarea sa de la fapte și observaţii știinţifice, și readuce în faţa cititorior vechea polemică între „darwiniști“ și „misticii creaţioniști“. Modelul creaţionist pornește de la ideea unui model, a unui plan universal inteligent, care duce la apariţia inteligenţei și a conștiinţei. Contrar acestei concepţii, viaţa în univers pare a fi urmarea unui accident, în viziunea evoluţioniștilor. Cartea începe cu un buchet de întrebări de o delicateţe infinită, dintre care spicuim: „Cum s-ar putea vinde sau cumpăra cerul ori căldura pământului? Ideea ni se pare stranie. Dacă prospeţimea aerului și murmurul apei nu ne aparţin, cum le putem vinde?“. Lucrarea a apărut în 1981 și s-a bucurat de o primire de excepţie din partea biologilor, psihologilor, informaticienilor sau clericilor. Primirea „oficială“ a fost însă dură, și cartea a fost retrasă când a fost propusă pentru premiul Academiei Române. Lucrarea „Inteligenţa materiei“ își propune să abordeze, în actuala ediţie, laturile esenţiale ale cunoașterii, indiferent de caracterul sursei - știinţifică, empirică sau revelată - pentru a găsi un răspuns la întrebările fundamentale ale omului și pentru a schiţa o posibilă cale de urmat. Ideea de Inteligenţă ordonatoare de univers, de raţiune cosmică, nu este nouă. La modul vag și întrebător, orice om de bun simţ, în faţa ordinii din natură, își spune că „trebuie să existe ceva“ care să o justifice. Întreaga gândire filozofică este preocupată de aceste întrebări. Evident, este specifică și tuturor doctrinelor religioase. Probabil că viitorul va fi din ce în ce mai preocupat de aprofundarea celor două modele clasice de cunoaștere. Chiar dacă modurile de studiere a Universului sunt diferite, concluzia ambelor modele se îndreaptă către ideea că există o esenţă spirituală în Univers. Această esenţă spirituală, indiferent dacă o numim câmp energetic, informaţional sau Dumnezeu, este creatoarea, matricea universului material. Știinţa a depășit deja modelele restrictive, mecaniciste, care au dominat câteva secole mentalitatea societăţii occidentale. Religia însă nu a schimbat încă nimic, rămânând la un model dogmatic, nepotrivit conștiinţelor contemporane. Vom asista poate la recunoașterea naturii spirituale a Universului, când ambele viziuni vor ajunge la această unică certitudine. Așa cum spune autorul, „Dumnezeu se întoarce în istorie și în știinţă, după ce a fost izgonit un timp îndelungat, și se întoarce sub forma unor concepte de ultimă oră, precum câmpurile subtile de energie și JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

41


CU GÅNDUL LA...

informaţie aflate la baza materiei(...) Am plecat de la necesitatea de a ne cunoaște pentru a ști ce avem de făcut. Ne-am întrebat dacă, mânaţi de o continuă sete de cunoaștere, ne este accesibil adevărul ultim sau absolut. Am văzut că simţurile noastre ne „înșeală“, că percepem o Realitate pe care o vedem diferit nu numai de la specie la specie, dar și de la om la om“. După un optimism naiv, în virtutea căruia „totul se știe“ sau „se poate ști“, știinţele actuale, prin fizica modernă, ne spun că suntem obligaţi să operăm doar cu aproximaţii, Realitatea „ultimă“ sau mai exact „prima“ fiindu-ne inaccesibilă, s-au acceptat și alte căi de cunoaștere decât cele impuse de gândirea raţională sau de știinţele exacte. La ce întrebări nu s-a răspuns încă prin știinţele exacte? Nu poate fi definită în termeni știinţifici sursa Universului, momentul Zero al Marelui început (teoria Big-bang-ului imaginează evenimentele petrecute ceva mai târziu), sursa vieţii și a evoluţiei, misterul morţii, armonia universului (în ciuda teoriilor care se vor suficiente), mecanismele interne ale gândirii, ciudata lume a psihicului ș.a. Toate aceste răspunsuri pot fi intuite, uneori revelate, după cum susţin religiile, dar niciodată demonstrate. Religiile, pe de altă parte, pleacă de la admiterea existenţei a ceva anterior, care nu poate fi explicat, de dimensiune infinită, pe care mintea noastră finită nu poate să-l cuprindă. Sunt taine, ca să folosim un termen consacrat, la care nu avem acces. O parte dintre acestea au fost descifrate pe căi empirice, altele prin gândirea intuitivă sau cu acces la alte niveluri de cunoaștere și, în fine, latura lor fenomenologică a fost cunoscută în parte prin știinţe. Rezultă de aici că niciuna dintre căi nu poate fi negată în efortul de cunoaștere, fiecare descoperind o parte mai mare sau mai mică din Adevărul despre noi, dar nici una în totalitate. Exclusivismul oricăreia dintre acestea nu poate să însemne decât lipsă de informare și închistare dogmatică. Există două surse esenţiale prin care accedem la Adevărul despre noi: una experimentală, mediată empiric sau știinţific și o alta revelată. Omenirea a avansat tehnologic și a creat, din păcate, o civilizaţie orientată spre exterior, către obiecte, pentru că știinţa a crezut că poate explica, măsura, manipula totul. O mare eroare. „Niciodată omenirea nu a avut mai multe bunuri materiale ca în prezent și niciodată nu a fost mai nefericită și mai bolnavă ca acum, când ruptura faţă de forţa inteligentă, spirituală și coordonatoare a Universului este aproape totală...“, spune doctorul Dumitru Constantin. În limbaj mistic, omul s-a rupt de Dumnezeu. Toate sistemele mistice spun că adevărul trebuie căutat în interior, în omului. Descoperim acum că și știinţa ne sugerează să căutăm marea iinima n în psihicul omenesc. Întoarcerea către interior, drumul către fiinţa ccheie h noastră intimă, înseamnă reîntoarcerea către sensul existenţei. Întoarcerea n către adevărurile primordiale ale umanităţii sunt șansa de a permite spirică tualităţii să se întoarcă în lume. tu Rezultatul este că nimeni nu există doar pentru sine, ci este un nod de interrelaţii, de interacţiuni cu ceilalţi. Este greu de spus ce ne aparţine d numai nouă și ce datorăm celorlalţi. Așadar suntem vital conectaţi cu n aalţii, dependenţi de ei și atitudinea noastră faţă de ei ar trebui să fie în al consecinţă. În această confluenţă cu lumea, orice acţiune exercitată într-un co punct se va reflecta automat asupra întregului. Nu ne putem, deci, sustrage p legilor Universului nici cel puţin atunci când gândim în singurătate și tăcere. le Deoarece creierul D i l nostru, t corpull nostru t nu există și nu funcţionează decât în conexiune cu alte creiere - vizibile sau invizibile, știute sau neștiute. Vom înţelege în acest context de ce acţiunile noastre negative manifestate faţă de semeni sau doar gândite vor avea o influenţă nefastă asupra ansamblului în care trăim. Suferinţa provocată va fi a tuturor, inclusiv a noastră. Făcând rău deci, altuia, se face rău tuturor și nouă înșine. Invers, gândurile bune, actele pozitive vor avea o reflectare benefică asupra celorlalţi și a noastră. Avem acum o explicaţie pertinentă a îndemnurilor la 42

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE


CU GÅNDUL LA...

iubire, la generozitate, la altruism, la modestie, la respect pentru alţii, la concentrarea minţii noastre numai pe gânduri pozitive. Înţelegem acum de ce ura, invidia, agresivitatea, lăcomia, viciul, orgoliul, orice alt gest sau gând negativ sunt dăunătoare și pentru noi și pentru ceilalţi. Culegem ceea ce semănăm. Să fi știut toate acestea religiile care, fără excepţie, au imaginat coduri morale aproape identice? În mod cert, cei iniţiaţi le-au știut, pentru că le întâlnim în istoria tuturor. Probabil vom lua parte la o întâlnire a religiilor cu știinţa! Să fie oare întâmplător ? Istoria omului este o istorie a devenirii sale de la Sacru la Profan, mai exact a căderii de la Sacru la Profan. De Sacru s-a ocupat religia, de Profan știinţa. Cu sau fără voia sa, toată viaţa omului este o oscilaţie între Sacru și Profan. Autorul speră că acum, prin revenirea la Sacru, la spiritualitate, omul va avea șansa de a-și descoperi Sinele, Fiinţa esenţială, propriul său adevăr, cel al fiinţei în care sunt înscrise finalitatea și acţiunea, simbolul și realul. A vorbi astăzi despre „sensibilitatea plantelor“ a devenit ceva banal. Pentru un adolescent poate fi însă un punct de pornire în redescoperirea Realului, în căutarea de sine. Asistăm la o conștientizare a fenomenului de alienare din societatea modernă. Dumitru Constantin este însă încrezător în înţelepciunea Universului, prin regăsirea spiritualităţii. Iată că există și remediul. După secole de știinţă fără spiritualitate, fără Sacru, se pare că astăzi „umanitatea se află pe drumul de întoarcere acasă, în adevărata noastră fiinţă“, prin căutarea conștientă a sensului, prin reîntoarcerea către adevarata esenţă, prin căutarea adevărului în interior, prin recunoașterea supremaţiei esenţei spirituale a întregului Univers. O lectură incitantă, născătoare de întrebări, de introspecţie...O lectură atipică...

… teatru

Anul montărilor Shakespeare. Cea mai nouă premieră a teatrului Bula la Bulandra este spectacolul „Lear” după William Shakespeare. Având o distribuţie în exclusiv exclusivitate v feminină și un regizor de talie „internaţională” premiat în 2008 cu UNITER. Montarea se anunţa a fi una spectaculoasă și multdiscutată și așteptările au fost îndeplinite. Mariana M i Mihuţ Mih aduce d pe scenăă un Lear puternic, cu un orgoliu nemăsurat care este capabil să condamne destine atunci când nu îi este respectată autoritatea. Pe parcursul spectacolului asistăm la măreţia și decăderea unui monarh care nu mai face diferenţă între vanitate și admiraţie/iubire sau care nu își dorește să mai facă această diferenţă. Andrei Șerban a reușit să aducă pe scena teatrului Bulandra actriţe foarte cunoscute atât din generaţia consacrată cât și din cea nouă: Mariana Mihuţ, Valeria Seciu, Virginia Mirea, Dana Dogaru, Ada Navrot, Ioana Pavelescu cât și Dorina Chiriac, Andreea Bibiri, Daniela Nane, Emilia Bebu și proaspăta câștigătoare a premiului UNITER pentru debut Cristina Casian. Dacă cunoașteţi sala Grădina Icoanei/ Toma Caragiu veţi fi complet luaţi prin surpindere de spaţiul modificat de către regizor și scenograful Dragoș Buhagiar – scena are publicul pe două părţi, iar pe perioada spectacolului veţi avea surprize privitor la funcţionalitatea decorului – spaţiul se schimbă și înainte și după pauză creând o atmosferă în care publicul e atras imediat. Despre partiturile actoricești nu pot să spun decât că se împart între categoria regal teatral – respectiv Mariana Mihuţ, Valeria Seciu, Virginia Mirea, Andreea Bibiri și partituri foarte bine conduse: Ada Navrot, Mihaela Mihăescu, Maria Obretin, Iuliana Ciugulea, Cristina Casian. Andrei Șerban este un maestru al ritmului așa că nu rataţi această premieră. Este un spectacol pe care trebuie să îl vedeţi și să îl comentaţi așa cum face deja toată presa de specialitate împărţind argumente pro și contra acestui inovator regizor. Alte premiere: Hamlet după W. Shakespeare, regia Laszlo Bocsardi – Teatrul Metropolis Visul unei nopţi de vară după W. Shakespeare, regia Dragoș Galgoţiu – Teatru Metropolis Furtuna după W. Shakespeare, regia Cătalina Buzoianu – Teatrul Mic Epopeea lui Ghilgamesh regia Dragoș Galgoţiu – Teatrul Odeon Un duel după A. P. Cehov, regia Alexandru Dabija – Teatrul Naţional Sala Atelier JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

43


CU GÅNDUL LA...

Sibiu. A fost Capitală Culturală Europeană în anul 2007 și mii de S turiști turiș români și străini sunt atrași de farmecul cetăţii săsești din Transilvania. Med Mediatizat din ce în ce mai mult ca oraș turistic, Sibiul are ce arăta și cu ce să-și întâm întâmpine oaspeţii. În orice anotimp în care te hotărăști să-ţi petreci vacanţa te vei simţi minunat. Parcurile, rezervaţiile naturale își așteaptă vvizitatorii, începând cu primăvara, oferindu-le acestora o frumuseţe nemaiîntâlnită prin flora bogată, fauna și lacurile sărate. Rezervaţia Naturală Lacul fără Fund este un simbol turistic al fostei zone balneare de la Ocna Sibiului. Exploatarea zăcămintelor de sare a provocat apariţia unor mari goluri subterane. Lacul fără fund luând naștere prin prăbușirea tavanului unei ocne părăsite în anul 1775. Are o formă ovală cu o adâncime de 34,5 metri și un diametru de 50 metri. Din anul 2004 lacul împreună cu o suprafaţă de 2.000 m din jurul său a fost declarată rezervaţie naturală și este ocrotit de lege. Muzeele Sibului sunt cele mai căutate de turiști, deoarece își păstrează și astăzi gloria trecutului. Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai importante monumente în stil baroc din România. A fost construit în etape, între anii 1778-1788, pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept reședinţă. Saloanele baroc și spaţiile de recepţie păstrează și astăzi piesele originale: sobele în stil rococo și neoclasic, tapetul de mătase roșie și cel de hârtie pictat în stil oriental, candelabrele din sticlă de Murano și piese de mobilier transilvănean de secol XVIII. Primele două etaje ale palatului sunt ocupate de galerii de artă ce cuprind aproximativ 1500 de opere de origine flamandă, olandeză, romanească, etc. La ultimul etaj se află biblioteca Brukental, care numără aproximativ 300.000 de piese constând în manuscrise, cărţi străine, cărţi românești vechi, reviste de specialitate și lucrări moderne și cabinetul de Stampe, ce întrunește peste 3.000 de desene, acuarele și gravuri. Și cum toamna se numără bobocii așa încep evenimentele culturale să se înmulţească. Festivaluri de o notorietate internaţională de jazz, dans, sau film își deschid porţile începând cu luna octombrie. Festivalul Internaţional Jazz and More (16 - 18 octombrie 2009) promovează muzica de avangardă și cele mai reprezentative curente muzicale contemporane: New, Avant, Free-Jazz. Festivalul Internaţional Astra (26 octombrie - 1 noiembrie 2009) de film documentar și antropologie vizuală, este unul dintre cele mai interesante, valoroase și căutate festivaluri de gen din Europa. Regizori și producători de documentar se întâlnesc cu un public entuziast, care umple sălile de dimineaţă până noaptea târziu. După atâta materie cenușie supraîncărcată la maxim, ai posibilitatea ca în perioada 28 noiembrie – 23 decembrie să îţi stimulezi și simţurile papilelor gustative cu preparatele tradiţional săsești de la Târgul de Crăciun organizat în Piaţa Mare în fiecare an. Și ca să fie desfăţ total te poţi relaxa plutind ca vântul pe gheaţa fin amenajată tot în mijlocul pieţei. De asemena, poţi încerca să-ţi petreci o zi de vis și în staţiunea Păltiniș. Se află la o distanţă de 32 km faţă de Sibiu, iar condiţiile de schi sunt excelente. Pârtiile fiind deschise începând cu luna decembrie și până în aprilie. Ele sunt accesibile pentru toţi împătimiţii sporturilor de iarnă. În staţiune se mai pot vizita obiectivele turistice Schitul și Casa memorială a filozofului Constantin Noica. Nemţi, italieni, spanioli, englezi toţi roiesc pe străzile Centrului Istoric în căutarea muzeelor, a cafenelelor, buticurilor cu antichităţi și a voiei bune ce o degajă locul. Vino și tu să simţi toate acestea.

ã … vacanþ

44

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE


CU GÅNDUL LA...

Karaoke înseamnă, voie bună și să cân indiferent dacă ești un pic răgușit cânţi sau ai o voce de aur. Dacă îţi place scena și vrei să devii o mică vedetă printre ast este soluţia. prieteni atunci asta

re … relaxa

te … concer

Bucureștiul este împânzit de astfel de localuri ce ne dezmiardă cu cântări de luni până duminică. În majoritateaa lor se cântă acompaniat de un microfon,, boxe și un ecran pe care sunt afișate ver-surile melodiei. În altele te simţi ca la Măruţăă e în studio, ai o adevărată formaţiei în spatele e tău iar tu chiar trebuie să dai o probă de e O-la-la căci cuvintele nu mai sunt afișate pe ecran. n Karaoke a luat fiinţă în anul 1970, în orașul Kobi, Japonia sub bagheta muzicia-e nului Daisuke Inoue. Termenul de karaoke poate fi interpretat ca „orchestră virtuală“,, deoarece îţi poţi stabili tonalitatea dorităă și poţi cânta fără ajutorul unei formaţii.. n Inventatorul, Daisuke Inoue, a construit un șină un dispozitiv de încasare șin sistem muzical combinând două boxe de mașină, a monedelor, folosit la telefoanele publice cu fise și un amplificator. Fiecare melodie cântată costa 100 de yeni. El s-a mulţumit doar cu ce primea pe melodie și cu zâmbetul publicului, însă aceasta invenţie i-ar fi adus 150 milioane de dolari dacă o breveta. În 2004, Daisuke Inoue a fost premiat cu Ig Nobel Prize – o parodie a premilor Nobel acordate în fiecare an, având motoul „întâi îi facem să râdă și după îi punem să gândească“.

Madonna. adonna. Cel mai în vogă artist al timpurilor noastre va concerta în ţara noastră. Turneul, ce străbate din 2008 lumea, se numește Sticky & Sweet Tour. El se va desfășura pe data de 26 august 2009 în Parcul Izvor promovând ultimul album al cântăreţei „Hard Candy”. A fost vizionat de peste 2,3 milioane de spectatori din 58 de orașe, înregistrând vânzări de bilete record pretutindeni. Datorită succesului care îl are turneul este programat să aibă loc până în anul 2010. Celebra cântăreaţă s-a lansat în muzica pop a anilor 80 cu hitul „Like a virgin” la faimosul post de televiziune MTV. De atunci și până acum a îmbinat mai multe stiluri de muzică pentru a captiva inima fanilor ca să nu o excludă din această acerbă competiţie pe scena muzicală. Organizatorii evenimentului au pus biletele în vânzare începând cu data de 3 martie. Categoriile de preţuri sunt VIP – 800 lei, Gold Bar (secţiunea din faţa scenei) – 600 lei, Gazon A (după secţiunea Gold Bar) – 160 lei și Gazon B – 120 lei.

Nu s-a considerat niciodată un inventator însă tot globul se bucură de sistemul creat de el ce a luat de-a lungul anilor diferite forme atât tehnice cât și de design. America a cheltuit aproape 200 de milioane de dolari în anul 2002 pe echipament și muzică de karaoke. În China și Anglia au apărut în anul 2003 primele karaokecab – taxiuri ce au fost dotate cu ecran, boxe și microfon pentru clienţii ce doresc să cânte în voie în timpul cursei. Finlanda a intrat în Guiness Book în anul 2008 pentru cele 446 de ore, 4 minute și 5 secunde cântate de clienţii unui club de karaoke doborând astfel recordul Chinei de 214 ore. Karaokemania și-a făcut apariţia și la noi prin anul 2005. Primele cluburi fiind AS Pub și ONX. Erau pline de petrecăreţi care își încercau vocile alături de micile și marile vedete muzicale ale vremii. Treptat această zonă a divertismentului s-a dezvoltat ajungând la un număr de aproximativ 20 de localuri numai în București. E posibil să ai unul chiar lângă Concertele anului 2009 tine și să nu știi. În centrul vechi avem Cafe Deko (marţi ora 20), Opium (miercuri, ora Nazareth 26 aprilie la Arenele Romane, București 20), Downstairs – Complex Floreasca (joi, ora 20), Taverna Viilor – vis-a-vis de City Anathema 29 aprilie la Sala Palatului, București Mall – (tu vii cu textul, ei au formaţia – Kenny G 30 aprilie la Sala Palatului, București vineri, ora 22). Depeche Mode 16 mai în Parcul Izvor, București Placebo 21 iunie la Romexpo, București Ce mai aștepţi? Alege o locaţie și distrează-te alături de prieteni sau de noi AMF-B căci suntem plini de surprize.

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

45


BANCURI CU MEDICI

Legile lui Murphy în medicină

Glume

1

. Gravitatea rănilor este, de obicei, direct proporţională cu greutatea pacientului.

...culese, fără îndoială, de Dr. Victor Ionescu Medic primar MF

Când ești sătul până peste cap de munca ta și ești pe punctul de a face o depresie, crezând că la muncă nimic nu funcţionează cum ţi-ar plăcea, fă următorul lucru: du-te la prima farmacie pe care o găsești și cumpără un termometru rectal „Johnson & Johnson” (doar această marcă, nu alta). Desfă-l și citește cu atenţie instrucţiunile. O să găsești urmatoarea frază în instrucţiuni: - fiecare termometru rectal „Johnson & Johnson” a fost testat PERSONAL în fabrica noastră. Atunci închide ochii și repetă cu voce tare de cinci ori: „sunt mulţumit/ă că nu lucrez în departamentul Calitate al „Johnson & Johnson” și după aceea poţi să râzi și să te întorci fericit la muncă....

Electricianul spitalului intră la Reanimare și le spune bolnavilor cu masca de oxigen pe faţă: - Băieţi, luaţi o gură mare de aer că trebuie să schimb niște siguranţe...

Doi colegi stau de vorbă: - Ai auzit? A murit șefu’. 46

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

- Da. Și mă tot întreb cine a mai murit odată cu el. - De ce? - Păi, scria în anunţ că „odată cu el a murit unul dintre cei mai capabili angajaţi ai firmei noastre...”

2

. Faptul că medicul a dat bolii tale un nume, nu înseamnă că știe ce boală ai.

3

. Apelurile de urgenţă apar, de obicei, când te pregătești să iei pauza de masă.

4 5

. Orice urgenţă are 3 faze: panică, teamă și remușcare. . Nu poţi vindeca prostia.

La interviu: - Sunteţi căsătorit? - Nu. - Ne pare rău, dar noi avem nevoie de persoane care sunt obișnuite să se subordoneze..

La Biroul de Resurse Umane: - Ne pare rău, dar nu vă putem angaja pentru că nu avem ce să vă dăm de lucru. - Păi, asta n-ar fi așa de grav....

Doi soţi merg să ia cina la resturant. Farfuria de supă se varsă pe rochia ei cea nouă. Supărată și asteptând să fie consolată de soţul romantic, spune: - Uite cum arăt, ca o scroafă! La care el răspunde: - Și te-ai mai și murdărit pe deasupra!!!

Lista anti-depresie a lui Stash

1

. Plimbaţi-vă cu mașina. Parcaţi la marginea drumului, puneţi-vă ochelarii de soare și scoateţi pe geam uscătorul de păr. Îndreptaţi-l către mașinile care vin din faţă. Acum număraţi câţi șoferi frânează brusc în faţa voastră!

2

. Reîncărcaţi automatul de cafea din biroul vostru cu cafea decofeinizată timp de trei săptămâni. Când toată lumea nu va mai fi dependentă de cafea, schimbaţi-le cafeaua cu ESPRESSO.

3

. Dacă scoateţi bani la ghișeul băncii la rubrica scopul folosirii banilor scrieţi: „pentru marijuana”.

4

. Când sunteţi pe un coridor, săriţi în loc să mergeţi. Apoi încercaţi să număraţi câte persoane se uită lung la voi!


BANCURI CU MEDICI

Întrebare: Cine a fost Cristofor Columb ? Răspuns: Primul socialist: nu știa unde merge, habar n-avea unde se află și toate acestea pe banii contribuabililor.

Întrebare: Ce poţi face când doctorul îţi interzice să te apropii de votcă ? Răspuns: Bei votca de la distanţă, cu paiul.

Soţul și soţia la poarta Raiului. Sf. Petru le repartizează un bungalow pe o plajă însorită, lângă o mare albastră, totul cu o climă perfectă. - Aveţi teren de golf și de tenis, piscină, iar dacă vă este foame și nu aveţi chef să gătiţi, puteţi merge la oricare din barurile din apropiere. Totul este gratis. Soţul către soţie: - Ai văzut?... Dacă nu erai tu cu tărâţele tale, cu antioxidanţii și fulgii de ovăz și fibrele vegetale.... puteam ajunge aici încă de acum 10 ani!

La facerea lumii, Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe oameni să prospere, a hotărât să dea printr-o “Lege Divină” fiecărei naţii câte două virtuţi. Astfel, EL i-a facut: - pe elveţieni - ordonaţi și respectuoși faţă de legi; - pe englezi - perseverenţi și studioși; - pe japonezi - muncitori și răbdători; - pe francezi - culţi și rafinaţi;

- pe spanioli - veseli și ospitalieri etc. Cand a ajuns la români, Dumnezeu a spus îngerului consilier care și nota: - românii vor fi inteligenţi, cinstiţi și buni politicieni; După ce a publicat-o în „Monitorul Celest”, îngerul a remarcat: - Doamne, ai dat tuturor popoarelor câte două virtuţi, iar românilor trei. Oare, în acest fel, nu cumva ei îi vor depăși și exploata pe toţi ceilalţi? - Ai dreptate! Atunci să revenim cu o „Ordonanţă”. Pentru că virtuţile Dumnezeiești, odată acordate nu se mai pot lua înapoi, precizez că nimeni nu va putea avea mai mult de două virtuţi, din cele trei, în același timp! Și, astfel, se explică de ce românii care: - sunt inteligenţi și cinstiţi, în niciun caz nu fac politică; - sunt cinstiţi și fac politică, categoric nu sunt inteligenţi; - fac politică și sunt inteligenţi, fără niciun fel de dubiu, nu sunt deloc cinstiţi.

5

. Dacă sunteţi la restaurant și vreţi să comandaţi ceva, cereţi „apă plată dietetică”.

6

. Sunaţi-vă prietenii cu cinci zile înainte de a merge la o petrecere și spuneţi-le că nu veţi putea fi prezent din cauza unei dureri de cap.

7

. Când scoateţi bani de la bancomat, strigaţi din toate puterile: „Am câștigat! Am câștigat!”

8

. Dacă vă aflaţi într-o grădină zoologică, luaţi-o brusc la fugă către parcare strigând îngrozit „Salvaţi-vă! Au scăpat toate animalele!”

9

. Dacă aveţi copii, la masa de seară spuneţi-le că din cauza recesiunii va trebui să renunţaţi la ei.

10

. La farmacie, cumpăraţi o cutie de prezervative și apoi întrebaţi farmacistul unde este cabina de probă.

Era odată un tânăr care își dorea foarte mult să devină un „mare” scriitor. Când i se cerea să explice ce înţelege prin „mare” el spunea: - Vreau să scriu lucruri pe care să le citească toata lumea, lucruri la care lumea să reacţioneze la un înalt nivel emoţional, lucruri care să-i facă să plângă, care să-i facă să ţipe, să se vaite de durere, de disperare și de enervare!” Dorinţa i s-a indeplinit, oamenii reacţionează chiar așa când văd rândurile scrise de el! Tânărul lucrează pentru Microsoft... scrie mesaje de eroare! JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

47


GRAFICE CU TÅLC

Grafice cu tâlc Cristian Covătaru

48

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

JMF 1 / 2009  

Jurnal trimestrial editat de AMF-B Nr. 1 / 2009