EROII VAD DE PE O POZITIE MA] INALTA
Eroii vid de pe o pozilie mai inalti A SASEA LEGE A CONCENTRARII CRITICETI!' Ctt cfu r,edem rnai mtilt, ut
afit
naern mai mtLlte
opfiwti.
Cu cAt suntem mai dispqi sd vedem cu ochii nogtri fi.zici, cu atAt mai multA informatie poate ajunge la creierul nostru. Cu cAt creierul are ma_i mul!6 jnf-o1mq!ie, cu atAt putem lua in considerare mai muite oplt.gl! Cu cat avem mai multe optiuni, cu atai mai bune vor fi deciziilc p(- care le luhm. De la inceput oamenii au fost intr-o pelman_entd cdutare de a idrgi informatia de care dispr.in, pentru a,lua decizii mai bune. De timpuriu au descoperit cd putenr vedea mai mult dacd stam pe un virf de mttnte_ decAt dacd ne afl5m pe fr.rndul unei vdi. Cr-r cAt inf,ltimea e mai mare, cu atAt vom plimi mai rnr.rltd ir-rformatie. Ca si primitivul, tot ce pnteam face era sd urcdm, sd ne cdldrdm sau sd ne tdrdm spre cel mai inalt punct pentlu a vedea turmele de animale sau pentru a ne pAndi inamicii. Dar, pe mdsurd ce timpul trecea, s-au inmr"rllit si abilitdtile omului de a se ridica in pozilii tot mai inalte din care sd examineze sitr.ratiile gi problemele. De exemplu, in timpul Rdzboir.rlui Civil, ofilerii au constatat cd pot utiliza baloane cu aer cald ca si se ridice deasupra cdmpului de lr-rptd pentnt a vedea
77
poziliile inamicului. Aceastd noud pelspectivd a schimbat felirl in care igi plinuiau strategiile 9i deciziile de Iuptd. Acest fapt demonstreazd cea de-A gasea lege a concentrdrii criticerM. Cu ckt t:edem rnai ntult, cu atht nuent rnai multe optiuni. Cdnd tehnologiile au avansat, au avansat 9i abilitdtile noastre de a ,,ridica" perspectiva si de d spori informatia disponibild. Azi putem vedea intreaga h-rme din spaliu prin intelmediul satelililor. La fel, cdnd te confrunli cu o situalie dificili, este sahjtar sE te retragi pulin din respectiva situatie. Este util si te ridici pAnd la o stare n'rentald mai inaltd. Eioii vid posibilitdti pe care al;ii nu le vdd nici de pe o pozilie mai inaltd. Ce vei putea vedea tu, cAnd veil inv6pi s5-pi'i?ejti piin ochii eroilorl-E1oii r,'dd solulii noi \, Ia probleme vechi, Eloi!vdct cdi alternative pentru atin- | gerea obiectir.'elor lor, cAnd altii vdd nurnai funddturi. I Antlrony Robbins, autor al cdr"fii Wtlhnited PoLtter, relateazd o intAmplare interesantd despre colonelui Sanders, inainte ca acesta sd devind faimos. La 65 de ani, colonelul Sanders era falit. Era momentul cAnd ar fi trebuit sd se pensioneze si sd trdiascd din pensie sau din dividendele investitiilor sa1e. Dar nu era cazul lui. Tot ce avea era numai modesta pensie lunard, de 105 clolari. Era cea mai dificild perioadd din viala lui pentru a se mai confrunta 9i cu o crizd. Autostracla care trecea prin fala lestaurantului sdu fusese deviatd gi afacerea i se ducea de rApd. Tot ce-i mai rdmdsese era o reletd ,,foarte bund" de pui prAjit. GAndegte-te - o reletd de pui prijit! Pare potriviti pentru a-!i lega de ea speranlele gi visurile? Dar s-a mullumit cu ce avea gi a continuat cu tot avAntul. A prins ideea asta din ners. Ideea iui mdreali era sd vAndd relbta de ptii ii; ln schimbui unui procent din profitul lor; sI lc arate oamenilor cum sd-gi prepare puiul. S-a imbrdcat intr-nn .