aks 9.qxp
12/13/11
2:12 PM
Page 1
aks 9.qxp
12/13/11
2:12 PM
Page 2
Revist` editat` de Alukรถnigstahl SRL Bd. Unirii nr. 64, Bl. K4, Bucure[ti; tel: +40 21 327 77 80, fax: + 40 21 326 4860 Concept grafic [i redactare: igloomedia Brezoianu 4, ap. 1, Bucure[ti; tel./fax: +40 21 313 41 18; www.igloo.ro Concept editorial: Alukรถnigstahl SRL
aks 9.qxp
12/13/11
2:12 PM
Page 3
3 Impuls
Premiul pentru Marketing 2011 \n Germania a fost atribuit companiei Schüco International Text: Schüco International Premiul pentru Marketing 2011 \n Germania a fost atribuit companiei Schüco International KG. Asocia]ia de Marketing din Germania acord` acest cel mai mare premiu pentru realiz`ri remarcabile de marketing principalului furnizor mondial care ofer` cele mai de succes tehnologii verzi pentru anvelopa cl`dirii, pentru punerea consecvent` \n aplicare a strategiei de marketing \n cadrul misiunii „Energie3 – cå[tig, economisirea de energie [i utilizarea \n re]ele”. Premiul va fi decernat \n cadrul unei gale festive la Muzeul pentru Comunicare din Berlin, pe 1 Decembrie 2011. Schüco continu` lista campionilor \n marketing care au fost premia]i de c`tre Asocia]ia German` de marketing, \ncepånd din 1973. Printre cå[tig`tori se num`r` companii renumite precum Porsche, Tchibo, Lufthansa, Schwarzkopf [i Deutsche Telekom. Pre[edintele juriului, Karl Georg Musiol, declar`: „Suntem profund impresiona]i de modul \n care Schüco, o companie bazat` pe tehnologie, a orientat consecvent anumite procese c`tre pia]`, c`tre partenerii [i clien]ii s`i. Marketingul este \n mijlocul strategiei companiei. Marketingul este ancorat \n centrul strategiei corporative [i gestioneaz` dezvoltarea de solu]ii de produse inovatoare pentru un mediu mai curat. |ntr-un mod exemplar, Schüco \[i afirm` responsabilitatea social`, pozi]ia de lider tehnologic pentru succesul economic durabil.” „Formarea unui brand este o component` esen]ial` a strategiei corporative. Astfel a reu[it Schüco s` transforme provocarea schimb`rilor climatice \ntr-o oportunitate pentru o dezvoltare durabil`. Suntem extrem de \ncånta]i de acordarea Premiului de Marketing German. Este pentru noi \n acela[i timp recunoa[tere [i onoare, ca societate bazat` pe tehnologie, s` ni se atribuie acest premiu de c`tre juriul Asocia]iei Germane de Marketing. Cl`dirile eficiente energetic pot reduce emisiile globale de CO2 cu 40%. |n acest sens, am evoluat de la speciali[ti \n ferestre spre o companie de tehnologie verde. Ast`zi oferim solu]ii complete de sistem, de la producerea energiei solare pån` la fa]ada eficient climatizat`. Vom continua [i de acum \nainte s` promov`m sub marca Schüco inova]iile dedicate tehnologiei verzi pentru mediul de munc` [i de via]`”, declar` Dirk U. Hindrichs, Director [i ac]ionar general al Schüco International KG. Succesul tehnologiei verzi Compania Schüco, fondat` \n 1951 \n apropiere de Bielefeld ca produc`tor de materiale metalice pentru construc]ii, este ast`zi un lider pentru sisteme de ferestre [i u[i [i un deschiz`tor de drumuri printre dezvoltatorii de produse eficiente \n domeniul energiei solare. Aceast` companie de familie de dimensiuni medii a realizat \n anul
2010, avånd 5.250 de angaja]i pe plan mondial [i 12.000 de firme partenere \n 78 de ]`ri, o cifr` de afaceri de 2,38 miliarde Euro. Energia viitorului Schüco a recunoscut mai devreme decåt al]ii rolul decisiv al schimb`rilor climatice pentru dezvoltarea mondial` viitoare [i a f`cut din megatendin]a „Energie“ centrul extinderii activit`]ilor sale: de la economisirea energiei, la producerea energiei pån` la managementul computerizat al cl`dirilor. |n primul rånd, Schüco se bazeaz` pe energia solar` [i pe soare ca surs` inepuizabil` de energie. |n punctul central se afl` viziunea cl`dirilor autonome, care produc energie electric` mai mult` decåt consumul propriu, o stocheaz` [i pot da energie \n re]eaua electric`. Pornind de la cerin]a primordial` c` produsele noi trebuie s` reprezinte \ntotdeauna solu]ii noi, Schüco investe[te masiv resurse proprii \n cercetare [i dezvoltarea de baz` [i este independent` de programele de sprijin guvernamentale, urmåndu-[i \n mod consecvent propria sa cale spre viitor. Mesajul brandului: tehnologie verde pentru planeta albastr` Misiunea brandului este comunicat` \n mod constant prin mesajul „economisirea, producerea [i transferul \n re]ea a energiei”. Ca furnizor de sisteme [i intermediar, Schüco este o plac` turnant` \ntr-o pia]` complex`, avånd ca grupuri ]int` prelucr`tori, arhitec]i, investitori [i beneficiari finali. Pe aceast` partitur`, Schüco desf`[oar` o comunicare clar` [i perfect controlat` de la centru \n domeniul B2B, cåt [i B2C. Au fost adaptate cu succes instrumente de marketing din domeniul bunurilor de larg consum. Cu sponsorizarea turneelor de golf, Schüco reu[e[te o \mbinare perfect` \ntre natur` [i tehnologie. O echip` de juc`tori de golf de clas` mondial` ca ambasadori ai m`rcii Schüco ajut` r`spåndirea pe plan mondial al mesajului s`u – cl`diri eficiente energetic pentru a proteja planeta albastr`. Investi]iile au fost eficiente, brand awareness [i popularitatea ar putea s` fi crescut \n mod semnificativ. Tanja Brinks, Director de Marketing [i membru al consiliului director Schüco, se bucur` [i consider` premiul german de marketing ca absoluta \ncoronare pentru managementul [i stategia brandului. „Cu noua noastr` identitate de brand comunic`m cu toate grupurile]int` interesate de subiectul de energie curat` [i de autonomia aprovizion`rii cu energie. |n acest fel am reu[it s` transform`m brandul Schüco dintr-o zon` de mic interes, \ntr-un nume cu r`sunet \n con[tiin]a publicului larg. Premiul de Marketing German este, de asemenea, un stimulent pentru viitor, temele brand [i marketing fiind zilnic pe agenda Schüco.”
aks 9.qxp
12/13/11
2:12 PM
Page 4
Renovarea fa]adelor pentru conservarea cl`dirilor istorice Studiu de caz: Universitatea Westminster, Londra, New Cavendish Campus Proiect realizat prin colaborarea: Rambol Uk, HS-OWL University of Applied Sciences DE [i Al-Promt Romånia Text/Foto: Drago[ Stan
Scopul acestei lucr`ri este de a oferi o metodologie de renovare a fa]adelor cl`dirilor construite \n secolul XX luând \n considerare limitele impuse de autorit`]ile locale cu privire la conservarea patrimoniului istoric. Metodologia a fost aplicat` Universit`]ii Westminster din Londra, iar solu]ia propus` a avut ca rezultat \mbun`t`]irea performan]elor \nvelitorii cl`dirii prin reducerea pierderilor de c`ldur` cu 60% \n timp ce autonomia luminii naturale a fost men]inut` la peste 40%, iar posibilitatea apari]iei efectului de orbire sub 15%. Un bun exemplu pentru reabilitarea unei cl`diri [i conservarea aspectului istoric este cazul imobilului „Bauhaus” din Dessau, Germania, una dintre cele mai importante realiz`ri arhitecturale din perioada modernismului, al c`rei arhitect a fost Walter Gropius. Datorit` importan]ei sale ca unitate de \nv`]`mânt, [coala a fost restaurat` \n 1940 [i deschis` par]ial dup` ce a fost afectat` de r`zboi. La zece ani dup` includerea obiectivului \n patrimoniul na]ional al Germaniei s-a \nceput restaurarea fa]adei cl`dirii prin \nlocuirea profilelor din o]el cu unele similare din aluminiu (1976). Toate detaliile din proiectul ini]ial au fost respectate \ntru totul, dat fiind faptul c` pân` [i sticla a fost realizat` \ntr-un singur strat. Metodologia propus` \n lucrare ajut` la analiza tuturor fazelor procesului de renovare \ntr-o ordine logic`. Aceasta con]ine urm`torii pa[i de efectuat: - Loca]ia cl`dirii [i utilizarea curent` - Necesitatea renov`rii - Situa]ia actual` – este \nregistrat` ca „imobil de patrimoniu na]ional”
aks 9.qxp
12/13/11
2:12 PM
Page 5
5 Impuls
- Valoarea [i importan]a cl`dirii – ce face aceast` cl`dire unic`/special` - Limit`rile impuse de autorit`]i – de exemplu p`strarea aspectului exterior - Analiza detaliat` a fa]adei – din punct de vedere arhitectural, materiale folosite, principiul de construc]ie, evaluarea situa]iei actuale, analiza static`, termic`, a luminii naturale [i orbirii, a rezisten]ei la foc, a ventil`rii [i drenajului ferestrelor, a zgomotului, a instala]iilor - Propuneri pentru renovare – \nlocuire identic`, renovare par]ial`, renovare total`, repara]ii - Dezvoltarea solu]iei propuse – se analizeaz` toate aspectele enumerate mai sus - Performan]ele realizate/raport al performan]elor realizate Universitatea Politehnic` Westminster este situat` \n centrul Londrei, pe New Cavendish Street nr. 115 [i \[i desf`[oar` activitatea \ntr-o cl`dire construit` \n 1970. Din func]ionarea actual` s-a observat un consum ridicat de energie, un spa]iu interior inconfortabil prin supra\nc`lzirea pe timp de var`, existen]a infiltra]iilor prin rosturi, suprafe]e cu temperaturi sc`zute pe timpul iernii urme de condens [i lipsa mentenan]ei. |n plus, multe ferestre sunt defecte. Acestea sunt cauzele care stau la baza necesit`]ii de a renova cl`direa. |n acest moment, aceasta nu este \nregistrat` ca fiind cl`dire de patrimoniu, dar este situat` \n zona ultracentral` a ora[ului, o zon` istoric` protejat`. Cl`direa are importan]` arhitectural` [i orice schimbare a aspectului exterior al s`u va aduce cl`direa \n situa]ia de a fi listat` ca patrimoniu, lucru care ar mic[ora [ansele de renovare [i va m`ri costurile oferite proiectului. Analiza detaliat` a fa]adei Proiectul finalizat \n anul 1970 apar]ine firmei Gollons Melvin Word & Partners. Fa]ada este realizat` din bronz arhitectural (alloy CW720R) [i are o form` rectangular`. Scopul arhitectului a fost realizarea unei fa]ade drepte, cu cât mai pu]ine \ntreruperi posibile, \n timp ce luxul, prestigiul [i longevitatea au fost date de culoarea maronie nobil` a bronzului arhitectural. Principiul de construc]ie a fost unul inovator pentru anii ‘70, fa]ada fiind realizat` din rame de fereastr` prefabricate [i instalate pe supor]i din o]el zincat. Elementele se conecteaz` \ntre ele pe orizontal`, similar cu o fa]ad` tip element, dar pe vertical`, printr-o pies` de tabl` din bronz. Zona vizibil` a ferestrelor este realizat` din sticl` float de doar 4 mm, iar zona de parapet este f`cut` dintr-un panel din azbest, pentru o mai bun` izolare termic`. Rosturile fa]adei sunt izolate cu un elastomer polisulfidic [i chit de ferestre. Posibilit`]i de drenaj sunt considerate doar la ochiurile mobile, restul fa]adei fiind considerat` etan[` la ac]iuni exterioare. |n analiza st`rii curente s-au observat urme de condens [i murd`rie la interiorul tuturor suprafe]elor orizontale ale profilelor. Analiza static` s-a f`cut la starea limit` ultim` [i la starea limit` de serviciu pentru \nc`rc`rile din vânt pentru \n`l]imea de 30 m [i orientarea vest (1,5 kN/m2) [i cele de siguran]` (0,5 kN la 1,1 m peste pardoseala curent`). Pe lâng` toate tipurile de profile a fost analizat` static [i sticla.
aks 9.qxp
12/13/11
2:12 PM
Page 6
Analiza termic` a suprafe]elor ilustreaz` cauza urmelor de condens av창nd \n vedere faptul c` se puteau atinge [i 5째C pe suprafa]a baghetelor la o temperatur` exterioar` de 0째C. Valoarea de transfer termic Ua (W/m2K) a fost calculat` la 5,62 W/m2K, eviden]i창nd astfel cauza pierderilor mari de energie. Dup` analizarea mai multor principii de renovare s-a ajuns la concluzia c` o renovare par]ial` prin placare din interior ar fi cea mai eficient` din punct de vedere al costurilor [i ar fi totodat` o solu]ie sustenabil` [i reversibil`. Solu]ia tehnic` aleas` este folosirea unei folii cu efect termoizolator. Folia propus` este format` dintr-o polietilen` cu bule de aer [i un strat din aluminiu. Aceast` folie este ata[at` de profilul din bronz peste care se fixeaz` un profil extru-
dat special, cu rol de fixare [i un altul cu rol decorativ. Sticla a fost aleas` pe fiecare eleva]ie \n func]ie de mai mul]i parametri: coeficientul de transfer termic pentru sticl` Ug (W/m2K), transmisia luminii vizibile LT (%), factorul solar g(%), consum de energie pentru \nc`lzire/r`cire, ac]ionarea motoarelor electrice (kWh), autonomia luminii naturale DA (%), probabilitatea apari]iei efectelor de orbire DGP (%). Criteriul de selec]ie a fost determinat de alegerea unei configura]ii de sticl` care s` ofere: cel mai mic necesar de energie, cea mai mare autonomie a luminii naturale [i cel mai mic poten]ial de apari]ie a efectului de orbire.
aks 9.qxp
12/13/11
2:12 PM
Page 7
7 Impuls
Avantajele aduse de solu]ia propus`: 1. U[urin]a montajului (prin folosirea unui profil decorativ ce clipseaz` pe profilul fix) 2. Ofer` o imagine a profilului f`r` fix`ri vizibile 3. Capacul decorativ este fixat f`r` \ntreruperi pe toat` \n`l]imea montantului 4. Grosime ad`ugat` de doar 14 mm fa]` de situa]ia ini]ial` 5. Permite toleran]e de +/-5 mm aduse rosturilor dintre elemente 6. Permite folosirea sticlei duble termoizolante, prin care se realizeaz` urm`toarele reduceri ale necesarului de energie: Nord: 25% Sud: 62% Est: 54% Vest: 55% 7. Ranforseaz` profilul astfel \nc책t deform`rile s` fie mai mici dec책t cele sugerate de normativele curente. 8. Protec]ie la zgomot \mbun`t`]it` cu aprox. 5 dB. Aceast` variant` de renovare par]ial` func]ioneaz` ca un upgrade adus fa]adei, ea elimin` condensul care ap`rea \n trecut pe suprafa]a profilelor, etan[eaz` rosturile [i diminueaz` pierderile de c`ldur`, men]in창nd neschimbat aspectul exterior al cl`dirii [i, nu \n ultimul r창nd, \mbun`t`]ind confortul ocupan]ilor.
Din punctul de vedere al proprietarului imobilului, aceast` renovare \i va reduce consumul de energie, va diminua costurile de investi]ie prin folosirea de materiale disponibile pe pia]` [i extrud`ri reduse, \i va permite alegerea culorii suprafe]ei finite [i, cel mai important, \i va permite folosirea sau \nchirierea unui spa]iu interior mult mai mare fa]` de o placare a zonei de parapet cu rigips. |n concluzie, pentru o eficien]` sporit` a metodologiei propuse, ar fi recomandat un test \n faza incipient` pentru a stabili dac` proiectul corespunde cu execu]ia lucr`rii [i un test mostr` dup` alegerea solu]iei optime de renovare pentru a clarifica orice \ntreb`ri ap`rute \n acest studiu teoretic.
aks 9.qxp
12/13/11
2:12 PM
Page 8
Reabilitare termic` – tehnologie modern`, practic` [i eficient` Text: ing. Daniela Badea, Alukönigstahl Foto: Schüco International
ficien]a energetic` a cl`dirilor este o tem` de actualitate la nivel interna]ional. Conform prevederilor Directivei 31 din 2010, la nivel european se impune reducerea consumului de energie \n domeniul construc]iilor, dar [i utilizarea energiei din surse regenerabile. Aceste prevederi vizeaz` atât construc]iile noi, cât [i pe cele deja existente. Fondul locativ construit pân` \n prezent, \ncepând din anii ’50, este foarte mare, fiind alc`tuit din cl`diri care au fost construite \ntr-o perioad` \n care cerin]ele de performan]` energetic` erau foarte reduse sau aproape inexistente. Tocmai de aceea, \n cazul \n care o cl`dire existent` se renoveaz`, ar fi bine s` nu se piard` din vedere posibilitatea cre[terii eficien]ei energetice a acesteia.
E
Renovarea unei cl`diri existente are ca scop restabilirea func]ionalit`]ii acesteia, refacerea aspectului exterior [i interior, asigurarea unui grad ridicat de confort [i, nu \n ultimul rând, reducerea consumului de energie pentru \nc`lzire [i r`cire, dar [i a cheltuielilor de \ntre]inere. Din punctul de vedere al anvelopei cl`dirii, o solu]ie frecvent utilizat` atunci când este vorba despre renovarea unei cl`diri o constituie \nlocuirea tâmpl`riei existente cu o alta, mai performant` din punct de vedere al caracteristicilor de izolare termic`. |n acest sens, putem men]iona noile solu]ii constructive, disponibile pentru cele mai performante serii de tâmpl`rie Schüco. Special concepute pentru renov`ri, tocurile pentru modernizarea cl`dirilor permit, prin forma lor, montajul primelor ferestre din aluminiu, cu izolare termic` la nivel de cas` pasiv`, \ntr-un timp mult mai scurt. Datorit` acestui nou concept, vechiul toc r`mâne „pe pozi]ie”. Deoarece demontarea integral` a vechii ferestre nu mai este necesar`, timpul aferent montajului se reduce considerabil [i \n plus apare avantajul faptului c` interven]ia asupra etan[`rilor [i finisajelor interioare devine minimal`. O solu]ie complet` pentru modernizarea anvelopantei cl`dirii, o constituie \ns`, noul sistem de fa]ade Schüco ERC 50. Datorit` modului \n care a fost proiectat, acest sistem permite modernizarea cl`dirilor existente, acestea r`mânând \n stare func]ional`
aks 9.qxp
12/13/11
2:12 PM
Page 9
9 Impuls
pe toat` durata renov`rii. Acum nu mai este nevoie de evacuarea cl`dirii. Cu noul sistem de modernizare se creeaz` de fapt o a doua anvelopant` \n jurul cl`dirii, montajul f`cându-se prin exterior. Atunci când noua anvelopant` este complet montat`, se demonteaz` ferestrele existente [i se realizeaz` racordul dintre cl`dire [i noua fa]ad`. Aceast` leg`tur` se face din interiorul cl`dirii, separat, \n fiecare \nc`pere. Datorit` noii anvelopante, cl`dirile renovate cu sistemul ERC 50 r`spund cerin]elor de izolare termic` prev`zute la nivel european, putând atinge valori corespunz`tore standardului de cas` pasiv`. Acest sistem complex permite, pe lâng` calit`]ile de izolare termic`, integrarea sistemelor de ventilare descentralizat`, asigurând astfel un confort termic sporit [i posibilitatea de reglare separat, pentru fiecare \nc`pere. |n plus, ferestrele integrate \n acest sistem pot fi echipate cu feronerie mecantronic` – Tip Tronic care permite conectarea la sistemul de management centralizat al cl`dirii, asigurând astfel un aport controlat de aer proasp`t \n \nc`pere. Utilizarea unui sistem combinat de ventilare mecanic` [i natural` fiind ideal` atât din punct de vedere al confortului, cât [i din punct de vedere al consumului de energie. Este de asemenea posibil`, integrarea sistemelor de umbrire
exterioar` performante, contribuind astfel la diminuarea sarcinii termice din cl`dire. Montajul acestor elemente se poate face ascuns \n fa]ad`, [inele de ghidare fiind integrate \n structura de baz` a sistemului. Sistemul permite [i montarea panourilor fotovoltaice amorfe – Schüco ProSol, \n zonele opace ale fa]adelor. Astfel, pe lâng` beneficiile unei izol`ri termice performante, a unui aspect exterior modern [i a unui confort interior sporit, putem vorbi despre o cl`dire care \[i poate produce singur` o parte din energia pe care o consum`. Schüco ERC 50 permite montajul sistemelor de cabluri electrice prin exteriorul cl`dirii, profilele structurii de baz` fiind special proiectate \n acest sens. Un alt avantaj \l constituie designul exterior al cl`dirilor modernizate cu ERC 50, acestea putând avea aspect de fa]ad` structural`, semistructural` sau cu profile vizibile pe ambele direc]ii, fa]ad` cu panouri fotovoltaice sau fa]ad` placat` cu tabl`. Compatibilitatea cu sistemul de pere]i cortin` clasici FW50+ sau cu sistemul de fa]ad` FW50+ rece/cald, asigur` o mare flexibilitate din punct de vedere arhitectural. Astfel, noul sistem pentru modernizarea cl`dirilor poate fi u[or adaptat pentru necesit`]ile structurilor existente sau poate fi folosit pentru a crea o cl`dire cu arhitectur` complet original`.
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 10
National Arena Text: Everest International Foto: Max Bögl GmbH
en`scut din propria cenu[`, asemenea p`s`rii Phoenix, Stadionul „National Arena” se vrea un simbol al rena[terii, al triumfului binelui, al speran]ei, al eternit`tii [i luminii. Construit ini]ial \ntre anii 1952-1953 [i denumit „Stadionul 23 August”, redenumit dup` revolu]ia din 1989 „Stadionul Na]ional Lia Manoliu”, acesta a fost complet demolat \n primele luni din 2008, iar reconstruc]ia lui total` a durat 3 ani [i jum`tate, pån` la mijlocul anului 2011. Aderarea la Uniunea European` a fost un pas important pentru Romånia, iar alegerea ca [i Antreprenor General pentru reconstruc]ia acestui obiectiv a unei echipe interna]ionale formate din profesioni[ti \n domeniul construc]iilor civile, joint-venture-ul format din Max Boegl (Germania) [i Astaldi (Italia), nu a adus decåt beneficii semnificative direc]ionate \n special spre cre[terea calit`]ii [i respectarea cu stricte]e a standardelor occidentale.
R
Noul stadion are o capacitate de 55.000 de locuri, dispuse pe 4 niveluri, dou` tribune [i dou` peluze, acoperi[ retractabil cu cabluri suspendate, dou` subsoluri – din care unul pentru vestiare, iar cel`lalt pentru pres` –, loja pentru VIP-uri la etajul I, gradene pen-
tru pres` [i spa]ii comerciale la etajul II, precum [i gradene – balcon pentru cabinele crainicilor de la radio [i televiziuni [i respectiv regii tehnice la etajul III, avånd la baz` un proiect similar cu cel al stadionului „Commerzbank Arena din Frankfurt”. Cele dou` arene au acela[i proiectant, acela[i arhitect, iar la construc]ia Stadionului Na]ional a participat [i unul dintre constructorii celui din Frankfurt. La 20 de ani de la revolu]ie, Bucure[tiul [i locuitorii lui, dar [i milioanele de romåni suporteri ai na]ionalei au ocazia, dup` finalizarea acestui proiect, de a spera c` via]a lor poate fi \n viitor mai bun`, c` ora[ul lor poate egala m`car ocazional, marile capitale occidentale. S-a demonstrat c` se poate prin voin]` [i r`bdare, [i dac` din cuvinte \nve]i, exemplele te pun \n mi[care. Construc]ia proiectului a fost similar` realiz`rii unui lego, asamblat prin intermediul unui server central din Germania, fiecare din cele 4.000 de piese avånd opt sau zece raze diferite. Pentru realizarea grinzilor atipice la dimensiuni agabaritice, antreprenorul a fost nevoit s` construiasc` \n [antier propria unitate de produc]ie de prefabricate. Toate solu]iile [i toate finisajele alese au fost decise dup` o analiz` riguroas` a parametrilor pozitivi [i negativi.
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 11
11 Impuls
Nivelul seismic din Romånia a diferen]iat [i personalizat Stadionul din Romånia de cel din Frankfurt, \ntrucåt a necesitat mic[orarea distan]ei dintre stålpii de sus]inere de la 18 la 6 m. Ace[tia au 2 m adåncime [i 600 mm grosime. Aspectul pe parcursul construc]iei era al unui templu grecesc realizat din coloane \nalte [i apropiate. Stålpii ilumina]i de pe marginea aleilor de acces te iau \n primire ca pe un avion gata de aterizare, sentimentul fiind de transpunere \ntr-un univers paralel. National Arena te a[teapt` måndr` [i se deschide in interior cu spa]ii largi, lift interior [i zone cu restaurante [i baruri echipate cu plasme, scaune [i mese moderne. Maximul de spectacol este dat de alegerea culorilor \n care au fost comandate scaunele, iar dispunerea acestora s-a facut rulånd un program special de calculator, care a preluat culorile Na]ionalei de fotbal a Romåniei [i care a permis arhitec]ilor din Germania s` simbolizeze un steag fluturånd. Senza]ia [i efectul ob]inut este al unui stadion care „pare mereu plin”, chiar \n lipsa total` a spectatorilor. Nocturna spore[te efectul occidental, iar tableta de marcaj cu 4 unghiuri de vizibilitate este cirea[a de pe tort! Suprafe]ele exterioare vitrate cumulånd aproximativ 3.900 mp, la care s-au ad`ugat pe parcurs panourile interioare din zona VIP [i Office (Tribuna 2), liftul de sticl` \n sistem spider, balustradele [i
parape]ii de sticl` au fost riguros proiectate, analizate, detaliate [i verificate \nainte de punerea lor \n oper`. Execu]ia acestora a fost asigurat` de Everest Int. Holding SRL, o echip` al c`rei singur motto de-a lungul existen]ei de peste 11 ani \n domeniul fa]adelor este „Orientarea c`tre Beneficiarul selectiv care [tie c` trebuie s` pl`teasc` pu]in mai mult pentru a ob]ine maximul de calitate”, un proces evolutiv, o stare de spirit care cere mult` r`bdare [i perseveren]`, care \[i dore[te s` ating`, dar [i s` dep`[easc` a[tept`rile clien]ilor, furnizorilor [i ale colaboratorilor s`i. Sistemele de fa]ad` utilizate nu puteau fi, \n acest caz, decåt livrate de liderul incontestabil \n domeniul anvelop`rilor de fa]ade Schüco, prin intermediul furnizorului intern Alukönigstahl Romånia. Vitrinele circulare cu unghi \nchis – dispuse la interiorul cl`dirii – pe 3 nivele – orientate c`tre spa]iul de joc – asigur` accesul din zona Lobby VIP, respectiv din cea a lojelor VIP de la etajele superioare. Ele se \ntind pe zeci de metri, avånd un aspect exterior tip fa]ad` cortin` structural`. De[i prev`zute cu capace orizontale la partea superioar` [i inferioar`, ele au fost astfel realizate \ncåt acestea se ascund \n tavan fals, respectiv \n pardoseal`. Eventualele interven]ii nu implic` probleme, \ntrucåt constructorul a prev`zut mici prefabricate adiacente fa]adelor u[or demontabile. Montan]ii din aluminiu sunt atipici fa]adelor obi[nuite – fiind similari coloanelor de beton – zvel]i \n form` de T – Sistem Structural
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 12
Schüco FW50+S SG. Etan[area pe vertical` este realizat` cu silicon Structural Dow Corning 791. Sistemul este compus din montan]i \n form` de T de 175 mm adåncime care s-au livrat la lungime fix` de 4,5 m, rigle de 130 mm standard, capace presoare-ornament plate fixate cu [uruburi din inox aparente, izolatoare de 17 [i 21 mm adåncime, garnituri tip „ventuz`” pentru fa]ada structural` atåt pentru rigl`, cåt [i pentru montant, supor]i de geam pentru greut`]i sticl` de pån` la 150 kg [i adåncimi diferite de sticl`, elemente de drenare a apei din canalul montantului, elemente de prelungire a canalelor montan]ilor, accesorii de aerisire a canalelor montan]ilor, garnituri de etan[are rigl`-montant, element de leg`tur` rigl`-montant (T-verbinder) special pentru leg`tura montantului f`r` camer` cu rigl` cameral`, accesorii pentru evitarea smulgerii capacelor ornament, band` butilic`. Fa]ada structural` con]ine inclusiv piesele de fixare ale sticlei \n bagheta de geam profil U din aluminiu eloxat. U[ile de acces inserate \n fa]adele cortin` sunt realizate \n sistem izolat Schüco ADS60, sunt foarte stabile \n timp, gradul de fiabilitate fiind unul dintre cele mai ridicate, sunt echipate cu balamale aplicate cu trei bra]e, vopsite \n culoarea tåmpl`riei, broa[te cu bil` cu fa]` inox, cilindri cu rota]ie dubl`. Toate u[ile din fa]ade (nu mai pu]in de 120 de canate) – au fost prev`zute cu sisteme de auto\nchidere de ultim` genera]ie Dorma TS 93. Toate u[ile duble au avut prev`zute amortizoare pe ambele canate [i sisteme Dorma GSR de \nchidere controlat` a canatelor. |n toate fa]adele au fost incluse conform scenariilor de incendiu, impuse de proiectare, deschideri tip panic`, cu design inovativ, Savio Bernini cu \nchidere \n 3 puncte – desenate de Pininfarina. Vitrina tip cortin` structural` dispus` pe partea exterioar` a cl`dirii – \n zona de acces VIP – este, din punct de vedere constructiv, similar` celor dinspre terenul de joc – \ns` aspectul circular este cu unghi deschis, [i \n`l]imea acesteia este mai mare. Sunt incluse \n aceasta 5 u[i duble echipate cu sistem de deschidere automat` Aprimatic Over Plus 230 V, pentru reglarea admisiei de aer.
Cea mai special` dintre tipurile de fa]ade realizate \n acest obiectiv, este cea care asigur` accesul pe terasa de peste zona de acces VIP [i, implicit, asigur` iluminarea natural` pe timp de zi a zonei de lobby. Dimensiunile golurilor (L`]ime 5,5 m x |n`l]ime 9 m – f`r` posibilitatea unei fix`ri intermediare) nu a permis folosirea fa]adelor cortin` clasice. Solu]ia aleas` de proiectantul de fa]ade care a detaliat [i asigurat suportul tehnic pe parcursul \ntregului obiectiv, Aram Hazarian – Aluplan, a fost de a folosi „fa]ada \ntoars`” – practic, montan]ii au fost a[eza]i orizontal [i fixa]i cu prinderi vizibile ornament \n stålpii de beton verticali. Peretele cortin` \n acest caz a fost realizat utilizånd sistemul FW50+SG – alc`tuit din montan]i de 250 mm adåncime la lungime fix` de 5,5 m (moment de iner]ie Ix=1759.19 cm4) pozi]iona]i orizontal ca [i rigle, rigle de 90 mm pozi]ionate vertical ca [i montan]i standard, capace presoare [i capace ornament pe orizontale de dou` tipuri (pe primele dou` [i ultimele dou` orizontale ornamente (12 mm adåncime) [i celelalte orizontale sunt marcate cu capace ornament tip ogiva cod Schüco V8-83380 (160 mm), verticalele sigilate cu silicon structural, excep]ie fac cele de pe conturul u[ilor de la fa]adele F05, izolatoare de 17 [i 31 mm adåncime, garnituri tip „ventuz`”, element de leg`tur` rigl`-montant (T-verbinder). Fixarea elementelor verticale suplimentar cu [uruburi cod Schüco 218530 [i prinderea elementelor orizontale de piesa de fixare lateral` cu tije filetate [i piuli]e ornamentale \nfundate din inox. Fa]ada semistructural` con]ine piesele de fixare ale sticlei din profil U montate \ntre foile de geam.
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 13
13 Impuls
|n aceste fa]ade s-au inclus pentru desfumare, ochiuri mobile tip senkklapp – Sistem Schüco AWS102. |n fiecare din cele 17 module f`r` u[i, 2 ochiuri mobile din 3, (cele laterale) au primit ac]ionare electric` a unui motor special EM Tandem (cursa 603 mm) care permite o curs` majorat`, s-au prev`zut foarfeci SPT22PRO care permit un unghi de deschidere de pån` la 90 de grade. Sticla utilizat` este una de genera]ie nou`, produc`torul Guardian punånd la dispozi]ie arhitec]ilor 3 tipuri de pelicule, din care s-a ales unitar pentru \ntregul obiectiv Sun Guard HP Neutral Plus 50 – parametrii principali ai acestei sticle fiind – Transmisia Luminoas` LT = 49%; Factorul Solar g = 34%; Coeficient Termic Ug = 1.1. Vitrinele din centrul arenei au avut, din motive de rezisten]` la impact, geamul exterior de 8 mm HP Neutral Plus 50 securizat – 20 mm interspa]iu etan[at cu silicon structural [i argon 90% – geamul interior fiind 4.4.2 mm. Vitrinele c`tre exteriorul arenei [i cele din zona Office Tribuna 2 – au avut, func]ie de dimensiuni, la exterior fie 6.6.1 mm HP Neutral Plus 50 (Fa]ada F1), fie 5.5.1 mm (Fa]adele F4, F15), geamul interior fiind mereu acela[i 4.4.2 (laminat din motive de asigurare a siguran]ei utilizatorilor). Liftul din zona VIP – a fost realizat \n sistem spider folosind piese speciale furnizate de Sadev FXR 1001 [i sticl` securizat` de 10 mm. S-au prev`zut pentru fixarea de structur` de sus]inere metalic`, piese metalice cu debitare waterjet [i \ndoire CNC. La etajul inferior vitrina din fa]a liftului, realizat` \n sistem Schüco AWS/ADS50 NI – cu profile colona, a fost prev`zut` pentru protec]ia la foc cu cortina virtual` RF 120 minute, produs` de compania COOPERS FIRE Ltd – Anglia.
Panourile interioare dintre zona VIP, vestiare, s`li de [edin]e sau destinate jurnali[tilor au fost realizate tot cu sisteme Schüco – \n acest caz neizolate – AWS/ADS 50 NI, folosind pentru respectarea condi]iilor statice profile colona. Sticla a fost \n cazul acestora tot una de siguran]` 6 mm securizat sau, dup` caz, 4.4.2 mm. Parape]ii desp`r]itori din tribune dintre zona VIP [i restul gradenelor s-a f`cut, din motive de transparen]`, cu sticl` laminat` dup` securizare prealabil` 8.8.4 mm, sus]inut` mecanic cu piese punctuale zincate, livrate de Q Railing, folosind inclusiv prin decuparea sticlei pini de siguran]`. Acelea[i piese s-au folosit [i la balustradele din zona VIP. |nchei aceast` prezentare cu sentimentul c` noi, „Echipa Everest”, am cå[tigat din colaborarea cu arhitec]ii germani [i coordonatorii decizionali ai acestui proiect o mare experien]`, am \n]eles cåt de important este ca \n cadrul unui obiectiv s` se stabileasc` [i s` se respecte priorit`]ile, s` existe mereu o balan]` echilibrat` \ntre calitatea execu]iei, recep]ia lucr`rilor [i decontarea acestora. Am finalizat lucr`rile cu sentimentul de \nving`tori [i dorim, pe aceast` cale, s` ur`m din toat` inima sportivilor pentru care s-a construit acest obiectiv s` \[i doreasc`, la fel de intens ca [i noi, s` p`r`sesc` terenul ca [i \nving`tori, s` aduc` satisfac]ie, måndrie [i bucurie \n inimile suporterilor na]ionalei Romåniei. Arena Na]ional` – \n cifre: * 3 ani construc]ia * 264 reflectoare * 94 c`i de acces * peste 100.000 de oameni la inaugurare * 55.000 de locuri * peste 8.000 de muncitori * 700 de tone de cabluri metalice * 67.000 m de beton * 7.200 tone de arm`tur` * 8.200 mp de gazon * 365 zile de folosin]` (acoperi[ retractabil) * 4 ecrane (32 mp fiecare)
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 14
Testarea mostrei Sky Tower la Centrul de \ncerc`ri din Bielefeld Text/Foto: Drago[ Stan, Al-Promt SRL
St`m de vorb` cu dl. Drago[ Stan, responsabil de [antier din partea firmei Al Promt, unul dintre cei doi fasadieri ce lucreaz` la obiectivul Sky Tower din Bucure[ti. Care sunt particularit`]ile obiectivului? |n primul rånd ar trebui men]ionat c` Floreasca SKY TOWER va fi, la momentul finaliz`rii, cea mai \nalt` cl`dire din Romånia (137 m – parter + 36 niveluri) ceea ce impune cerin]e speciale atåt din punctul de vedere al structurii, cåt [i al eficien]ei energetice [i confortului. Scopul este realizarea unei cl`diri de birouri de clasa A. O alt` particularitate este forma cl`dirii: elipsa fiind una dintre cele mai complicate forme geometrice. Acest lucru a impus \nc` din faza incipient` realizarea mai multor unghiuri de debitare a elementelor \n compara]ie cu o cl`dire care este sec]iune orizontal` un cerc. Un alt element ce eviden]iaz` acest proiect este folosirea sistemului element fa]ad`, \n Romånia existånd la momentul actual foarte pu]ine cl`diri unde a fost pus \n practic`. Exist` cerin]e speciale de izolare fonic`, termic` legate de \n`l]imea imobilului? Pentru izolarea termic` s-a cerut ca rezisten]a minim` corectat` pentru suprafe]ele vitrate s` fie R’min = 0.5 m2K/W. |n cazul izola]iei fonice a anvelopei cl`dirii \mpotriva zgomotului exterior, fa]ada trebuie s` \ndeplineasc` condi]ia de 38 dB (Rw +Ctr = 33) a indicelui de reducere a sunetului. Din punctul de vedere al etan[eit`]ii la aer, cerin]ele au fost de permeabilitate sub 0,3 m3/hm2, la o diferen]` de presiune de 600 Pa. |n cazul permeabilit`]ii la ap`, anvelopa trebuie s` reziste infiltra]iilor pentru o diferen]` de presiune de 900 Pa \ntre exterior [i interior. |nc`rcarea din vånt a pus cele mai mari semne de \ntrebare, cerin]a fiind de o deformare a semi-profilului vertical de maximum 15 mm sau L/200 pentru o \nc`rcare din vånt de 3.3 kN/m2 (3300 Pa).
Care a fost solu]ia Schüco? Cei de la Schüco au propus realizarea unor elemente de dimensiuni relativ mari pentru fa]ada de tip element (2.200x3.500) ce vor cuprinde dou` zone vizibile [i dou` zone de parapet fiecare. Acest lucru ofer` beneficiarului avantajul unui cost de material mai mic, dar implic` dificult`]i \n realizarea transportului [i montajului.
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 15
15 Impuls
Sistemul folosit este o solu]ie special` care porne[te de la sistemul de baz` USC 65. |n ideea diminu`rii costurilor, s-a ales \n locul col]arilor din aluminiu o prindere \n [urub a semi-profilului vertical cu cel orizontal. Pentru realizarea acesteia, profilul orizontal a fost extrudat special pentru a permite fixarea \n [urub. AdĂĽncimea profilului ales este de 150 mm, pentru a evita orice armare ce ar fi fost necesar` \n cazul profilului de 125 mm. Ce produs/caracteristici au fost testate la Bielefeld? |n ce condi]ii? |n Centrul de tehnologie SchĂźco din Bielefeld, standul de testare este amplasat \n interiorul fabricii [i are o dimensiune de 7x10 m. Aici s-a testat permeabilitatea la aer [i ap`, deformarea profilelor a 4 elemente de fa]ad` tip USC 65-tip special, precum [i rezisten]a la sunet a conexiunii dintre profile. Testul de transmisie a sunetului a fost realizat pentru o conexiune tipic` a dou` elemente de fa]ad`. Sticla folosit` a avut o importan]` major`. Valoarea estimat` de protec]ie la zgomot a sticlei este de 39 dB. Sticla [i acest rost
vertical/orizontal este unul dintre punctele slabe ale sistemului din punct de vedere al sunetului. Au fost satisf`c`toare testele? Da, sistemul s-a comportat foarte bine. La testul de siguran]`, sticla nu s-a spart, iar profilele nu au suferit deform`ri plastice. Infiltra]iile de aer fiind clasificate RE750, permeabilitatea la ap` s-a verificat pĂĽn` la valoarea de 1200 Pa, iar perfoman]ele statice ale profilelor au fost \n limita cerin]elor ini]iale pentru cei 3.3 kN/m2 la care a fost testat sistemul. Din punctul dvs. de vedere a meritat s` fie f`cute aceste \ncerc`ri? Da, consider c` au fost foarte folositoare. Nu numai pentru a compara rezultatele calculelor teoretice cu rezultatele test`rii propriu-zise, ci [i pentru a demonstra c` sistemul de fa]ad` propus face fa]` cu brio cerin]elor men]ionate \n contract.
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 16
Altfel de cl`diri de birouri Text/Foto: ADA SRL, Brasov
Suntem obi[nui]i s` clasific`m cl`dirile de birouri ca fiind preponderent simple, cu o structur` func]ional` [i volumetric` u[or de controlat, de organizat etc. Planul liber, fa]ade preponderent vitrate etc. sunt locuri comune \n discursul arhitecturii cl`dirilor de birouri. Totu[i, experien]a ne-a \nv`]at c` este vorba de mult mai mult decĂĽt atĂĽt. Fiecare proiect, fiecare cl`dire, influen]ate de loca]ie, de necesit`]ile pe care trebuie s` le \ndeplineasc`, dar [i de imaginea beneficiarului necesit` o abordare particular`. |n cazul Prim`riei ora[ului RĂĽ[nov, problema cea mai important` a fost integrarea unei cl`diri de dimensiuni destul de mari \ntr-un context istoric. Rezolvarea a venit prin \mp`r]irea cl`dirii \n trei volume separate (plus un corp de cl`dire existent care trebuia integrat \n cel nou) [i legate articulat prin mici corpuri de sticl`. Astfel, \n loc de un volum masiv care s` rup` scara urban` a contextului, cl`direa preia ritmul cl`dirilor existente. Zonele vitrate, tampon \ntre volumele riguros formate, permit trecerea luminii, dar [i o vedere \n`untru \n mecanismul de func]ionare al institu]iei.
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 17
17 Impuls
Proiectul pentru cl`direa Societ`]ii de Investi]ii Financiare (SIF) Transilvania prezint` situa]ia \n care interven]ia nou` asupra unei cl`diri existente porne[te de la necesit`]ile func]ionale moderne pe care un sediu al unei societ`]i trebuie s`-l \ndeplineasc`. |n aceast` situa]ie spa]iile de primire, de circula]ie, dar [i spa]iile suplimentare destinate birourilor sunt amplasate \ntr-o extindere nou` a cl`dirii. Toate acestea respect` \ns` scara cl`dirii existente. Cele dou` etape de construc]ie, cea nou` [i cea veche, conlucreaz`, se completeaz` reciproc.
Cl`direa Sediu Allianz-}iriac Asigur`ri din Bra[ov se constituie parte a frontului unei intersec]ii majore din Bra[ov, intersec]ie mobilat` cu func]iuni diverse: spital, reziden]ial, comer] – servicii, major` r`månånd totu[i prezen]a naturii – dealul \mp`durit ajuns \n mijlocul ora[ului. Restituind impunerilor sitului, func]iunii, investitorului, volumul cl`dirii impus de arhitect se contureaz` simplu [i echilibrat, cu o linie de arhitectur` modern`, replic` a unei construc]ii modern-interbelice aflat` vis-a-vis de amplasament. Func]iunea, birouri peisaj, cu cerin]ele ei de uniformitate \n conceperea fa]adelor au conturat o anvelop` din pere]i cortin` majoritar vitra]i spre intersec]ia – spa]iul public [i majoritar plini la fa]ada posterioar`. Materialele anvelopei, sticla, aluminiul [i placajul tip Bond, prin tonurile de griuri alese, \ncearc` s` se p`streze \ntr-o atitudine neutr` fa]` de natura \mp`durit` din planul secund, dominatoare de ansamblu. Volumul distinct al mezaninului (placat \n Bond cobalt – culoarea de identificare a beneficiarului principal) [i volumul corni[` (sala multifunc]ional`) articuleaz` [i anim` arhitectura riguroas`, modern`, a construc]iei.
Abord`rile particularizate ale fiec`rui proiect au dus la realizarea unor construc]ii f`cute cu responsabilitate pentru un mediu durabil, de calitate, combinånd generos designul modern, arhitectura sofisticat` [i eficien]a energetic` ridicat`.
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 18
Reabilitare termic`, Refa]adizare [i Reamenajare Cl`dire Cluj Text/Foto: Alukönigstahl SRL
Beneficiarul investi]iei: TEHNOMAG Conducerea [i proprietarii Institutului de cercetare [i proiectare tehnologic` TEHNOMAG din Cluj-Napoca au decis s` reabiliteze cl`direa \n care \[i desf`[oar` activitatea, apelånd la fonduri europene, pentru achizi]ia de echipamente de producere a energiei electrice, testare [i cercetare. Construc]ia \n cauz`, realizat` \nainte de 1990 va fi refa]adizat`, pentru \mbun`t`]irea performan]elor termice. Profitånd de cele trei fa]ade cu bun` expunere solar`, s-a ales o solu]ie progresist`, care va aduce aceast` construc]ie printre produc`torii locali de energie electric`. Totodat`, \ntreaga cl`dire va deveni „obiect de studiu” pentru Institutul Tehnomag, privind eficien]a energetic` a noii anvelope. Suprafa]a total` a pere]ilor cortin` m`soar` 1.520 mp. Ca solu]ie constructiv` s-a ales clasicul sistem de profile din aluminiu pentru fa]ade Schüco FW 50+ \n care vor fi \nglobate 72 de ferestre AWS
60 oscilobatante [i un num`r de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electric` din energia solar`. Pentru a face posibil` legarea panourilor fotovoltaice la instala]ia electric`, profilele sunt prev`zute cu canale speciale pentru trecerea cablurilor electrice. Pentru maximizarea performan]elor s-a ales pentru fiecare fa]ad` tipul cel mai potrivit de panou fotovoltaic. Pe fa]ada estic` vor fi montate 96 de panouri cu celule policristaline, pe cea vestic` 36, respectiv 90 pe cea sudic`, toate fiind tip Schüco MPE 230 PS 02 [i folosite \n zona de parapet. Restul panourilor fotovoltaice sunt cu strat amorf, care func]ioneaz` la fel de bine [i \n condi]ii de umbrire sau de \nsorire redus`. Se vor monta 97 de panouri Schüco ProSol TF cu transparen]` 20%, pe fa]ada sudic`, pe casa sc`rii [i pe pu]ul liftului [i un num`r de 18 module Schüco ProSol TF amorf opace, \n zona de parapet pe fa]ada nordic`. Toate modulele Schüco ProSol TF sunt termoizolate. Puterea instalat` a celor 380 de panouri fotovoltaice este de 63,23 KWp. Instala]ia fotovoltaic` complet` pe care o vom livra con]ine 10 invertoare pentru transformarea curentului continuu \n curent alternativ [i dou` acumulatoare de mare capacitate, pentru stocarea energiei electrice [i, desigur, materialele necesare cabl`rii [i conect`rii instala]iei fotovoltaice. Proiectul instala]iei fotovoltaice a fost realizat de Alukönigstahl.
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 19
19 Impuls
Extindere Universitatea Craiova Text/Foto: Getrix SRL Craiova
Beneficiar: Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept [i {tiin]e Administrative Amplasament: Craiova, jud. Dolj, strada Calea Bucure[ti nr.107 D Arhitectur`: Getrix Craiova – arh. Mihai Trif, arh. Leontin Trif, arh.urb. Adela Trif, arh. Andreea Trif, arh. Alexandru Sertis, arh. Mariana Trif, arh. Nicolae Trif Rezisten]`: Quake Design Bucure[ti – ing. Peter Lukacs, ing. Bogdan Nedelescu, ing. Ana Maria Popescu, ing. Petru Bacalu Instala]ii sanitare, Hvac, curen]i slabi, termice: Mc General Construct Bucure[ti – ing. Marian Cernovschi, ing. Silviu T`n`sie Instala]ii electrice: ing. Constantin Cojocaru, ing. Aurel Predescu Arie desf`[urat`: 12.500 mp Suprafa]` fa]ad` [i tåmpl`rie aluminiu: 4.560 mp Sistem utilizat: SCHÜCO FW50 + SG, SCHÜCO AWS/ADS 60 Noul sediu al Facult`]ii de Drept [i {tiin]e Administrative din cadrul Universit`]ii din Craiova, este amplasat \n incinta campusului Facult`]ii de Mecanic`, cu acces carosabil [i pietonal din Calea Bucure[ti, arter` major` de circula]ie a ora[ului, fapt ce \i asigur` accesibilitate maxim`. Amprenta construit` la sol de aproximativ 3.600 mp [i cea desf`[urat` de 12.500 mp fac ca prezen]a impun`toare a construc]iei s` ias` din scara contextului construit existent, discrepan]a echilibrat` de pozi]ionarea acesteia \n interiorul insulei urbane, \n plan secund, putånd fi observat` secven]ial din strada Petre Ispirescu. Aceasta este o prezen]` contrastant` la nivelul sitului, impunån-
du-se printr-o volumetrie masiv`, echilibrat` de suprafe]e mari vitrate, este o construc]ie interactiv`, atåt din punct de vedere vizual, cåt [i \n parcurgerea spa]iilor interioare, ce dore[te s` fac` fa]` cerin]elor utilizatorilor [i vizitatorilor. Cl`direa se prezint` atåt la exterior, cåt [i la interior prin trei episoade compozi]ionale tratate diferit din punctul de vedere al func]iunilor ad`postite, volumetrie [i materialelor de finisaj folosite: aula; corpul \nv`]`månt, ce ad`poste[te foyerul, s`li de curs, birouri, cabinete, sal` de sport, cafenea [i bibliotec`. Aula, cu o capacitate de 300 de locuri, este un volum compact, opac (finisat la exterior cu placaj de fibrociment) pe sub care se realizeaz` accesul principal \n foyerul facult`]ii. Aceasta poate fi considerat` cheia de interpretare a \ntregii compozi]ii volumetrice. Silueta sa opac` are particularitatea de a dialoga cu \ntregul context prin intermediul formei, generat` de o geometrie \n planuri frånte. Corpul \nv`]`månt, ad`poste[te s`lile de curs, birourile, sala de sport [i cafeneaua, toate acestea deschizåndu-se c`tre un atriu vitrat, prezent pe toat` \n`l]imea construc]iei. Peretele cortin` are capacitatea de a filtra lumina [i sus]ine for]a motrice a activit`]ii de \nv`]`månt. Biblioteca este un corp independent, rezultat al conversiei func]ionale a fostei cantine a campusului, într-un spa]iu care ad`poste[te un depozit impresionant de carte, o mini-tipografie, cabinete [i birouri pentru profesori [i studen]i [i o sal` de lectur` iluminat` natural prin intermediul unui luminator de mari dimensiuni. Aceasta este rela]ionat` func]ional [i integrat` din punct de vedere volumetric \n \ntregul ansamblu prin intermediul unei pasarele vitrate.
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 20
Sustenabil versus clasic Text: {tefan Simion, Alukönigstahl Foto: Schüco International AG
onservarea energiei [i generarea energiei sunt dou` concepte care pot fi sincronizate utilizånd tehnologie pentru o nou` genera]ie de sisteme de ferestre, u[i [i fa]ade, care are ca rezultat ob]inerea unei sustenabilit`]i durabile \n scopul reducerii consumului de energie primar`.
C
Arhitectura modern` folose[te foarte mult ca mod de exprimare sticla, o]elul, betonul, materiale care definesc [i influen]eaz` spa]iile unde ne desf`[ur`m activitatea (confort termic, calitatea aerului, luminozitatea). Dac` privim evolu]ia \n ceea ce \nseamn` sistemele de fa]ad` SCHÜCO „suntem \n grafic”, \n condi]iile \n care conceptul de eficien]` energetic` poate fi sus]inut prin sistemele de fa]ade propuse (figura 1). Trebuie s` facem diferen]a \ntre sustenabilitate [i eficien]` energetic`, motiv pentru care \n evolu]ia sistemelor de fa]ade suntem \n pozi]ia \n care putem s` spunem c` ac]ion`m sustenabil. Situa]ia impus` de conceptul de sustenabilitate [i eficien]a energetic` se reg`se[te [i \n modurile de evaluare ale diferitelor certific`ri pentru cl`diri ecologice, unde cu ajutorul sistemelor propuse de Schüco se pot cå[tiga puncte. Reprezentarea grafic` (figura 2) exprim` modul \n care evolu]ia sistemelor de fa]ad` propuse au servit pentru \mbun`t`]irea efi-
figura 1
cien]ei energetice [i pasul f`cut spre sustenabilitate prin apari]ia sistemului de fa]ad` SCHÜCO E2 cu echipamente de condi]ionare aerului [i producere a energiei electrice, integrate. SCHÜCO E2 este mai mult decåt un concept, este r`spunsul pe care Schüco \l d` din pozi]ia de lider tehnologic pe pia]a sistemelor de fa]ad` [i se asociaz` la modul \n care Le Corbusier a descris cl`dirile ca fiind „ma[ini \n care se tr`ie[te”. Se compune din 4 module func]ionale : • Sistemul de tåmpl`rie AWS pentru elementele care se deschid [i care se integreaz` \n sistemul de fa]ad` SCHÜCO FW50+SI/60+SI SA SFC85 • Sistem performant de umbrire SCHÜCO CTB • Sistem descentralizat de ventila]ie modular IFV • Sistem de generare energie electric` SCHÜCO PROSOL TF Aceste module func]ionale pot fi combinate [i adaptate \n func]ie de specificitatea proiectului [i se integreaz` prin elemente proprii sistemului .
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 21
21 Impuls
SCHÜCO CTB ( la teste)
sistem de ventila]ie modular IFV
SCHÜCO FW50+SI/60+SI sau SFC85
SCHÜCO PROSOL TF
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 22
Atunci cånd trebuie s` alegem \ntre construc]ia clasic` [i o fa]ad` E2, trebuie s` analizam mai mul]i factori, prezenta]i \n tabelul de mai jos. criteriu
sistemul centralizat
sistemul descentralizat
1
spa]iu necesar pentru echipament
mare
sc`zut
2
pierderea de presiune \n sistem
mare
nu este nevoie
3
randament ventilatoare
mare
sc`zut
4
suprafa]a necesar` pentru sistemul de distribu]ie
mare
nu este nevoie
5
cheltuieli cu protec]ia la foc
cheltuieli mari date de conductele prin zone cu protec]ie la foc
sc`zute
6
cheltuieli cu protec]ia la condi]iile meteo (umiditate)
sc`zute
ridicate
7
eliminarea condensului
u[or
nu este u[or / costisitor
8
costuri cu energia
9
costuri cu structura
costuri conducte / tavan fals
costuri mici
10
influen]are design fa]ad`
mic
ridicat
11
transmisia aerului viciat
redus
depinde de variant`
12
costuri cu \ntre]inerea
medii
ridicate
imposibil din cauza tavanului fals
posibil
ridicat
sc`zut
13 utilizarea masei termice a structurii 14
timpul de montaj / \n [antier
15 comportament \n caz de incendiu
vara: mai sc`zute decåt varianta descentralizat` vara: mai ridicate decåt varianta centralizat` iarna: mai ridicate decåt descentralizata iarna: mai sc`zute decåt centralizata
senzori
16
contorizare costuri / \ntre]inere
sitem pau[al de contorizare [i facturare
se poate contoriza individual
17
ajustare local`
temperatura
temperatura [i perioada
18
confort
sc`zut
foarte ridicat datorit` ajust`rilor individuale
19
suprafa]a de \nchiriere
figura 3
poate cre[te cu 20% (vezi fig 6)
De ce spunem c` suprafa]a de \nchiriere disponibil` cre[te? La o cl`dire cu ventila]ie centralizat` (fig. 3), cu \n`l]imea total` de 26 m, [i \n`l]imea unui etaj de 3,7m, spa]iul necesar tubulaturii este de 0,7 m. |n varianta cu ventila]ie descentralizat`, \n`l]imea etajului se reduce la 3,0 m [i la aceea[i \n`l]ime total` apar dou` etaje suplimentare. La un imobil cu o suprafa]` util` pe etaj de aproximativ 500 mp spa]iu de \nchiriat suplimentar cre[te cu suprafa]a aferent` celor dou` etaje suplimentare, deci 1.000 mp. La o chirie lunar`, de 10 Euro/mp, \ntr-un an de zile, suma ob]inut` suplimentar este de 120.000 Euro.
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 23
23 Impuls
Alegerea Solu]iei Pentru alegerea solu]iei optime, facem o simulare pentru un spa]iu de birou, de dimensiuni mari, considerånd urm`toarele: adåncime camer` max. 6 m, dimensiune travee 7,5 m (2,5x3 m), suprafa]a biroului: 45 m2. Volumul de aer ventilat minim necesar (conf. DIN 1946-2) este 6 m3 /h/m2. Aportul de aer proasp`t necesar (cf CEN CR1752 pentru zone destinate nefum`torilor) este 6,1/3,2/2,5 m3 /h/m2 sau 36/25,2/14,4 m3 /h/persoan`, \n fuc]ie de gradul de utilizare: ridicat/mediu/normal. |mpreun` cu proiectantul s-a luat \n considerare un grad de ocupare mediu, cf. DIN 15899/10 acesta fiind de 14 m2/persoan` (\n regim normal cu 2-3 persoane/aparat, rezultånd o suprafa]` de 28-32 m2 care trebuie deservit` de sistemul de ventila]ie. Din cataloagele Schüco, s-a ales schema de ventila]ie descentralizat` din figura 4, care este compus` dintr-un aparat pentru admisie de aer propasp`t, un aparat de evacuare [i un sistem de recirculare. Aici se vede compara]ia de costuri \ntre varianta centralizat` [i cea descentralizat`. Calcul parametri ie[ire Calculånd parametrii de ie[ire din instala]ia de ventila]ie, se poate face bilan]ul energetic pentru func]ia de r`cire/\nc`lzire, pentru cele dou` variante, iar rezultatele vor duce la luarea unei decizii corecte pentru modul de realizare a HVAC-ului (vezi fig. 5). Avantajele fa]adei E2 - randament superior, consum energetic mai mic (datorit` controlului individual) - flexibilitate \n func]ionare (set`ri individuale pentru fiecare zon` de func]ionare) - func]ionalitate sporit`, mai mult spa]iu liber - p`streaz` estetica interioar` [i exterioar` a imobilului
figura 4
- acces u[or la instala]ia de alimentare cu ap` cald`/rece a schimb`toarelor - nu se pot dezvolta microorganisme spre deosebire de climatizarea centralizat` unde accesul este dificil pentru \ntre]inere la zonele de tubulatur` - nu necesit` sisteme suplimentare de umidificare-dezumidificare, revizii permanente ale instala]iilor, - spa]iile pentru instala]iile de r`cire/\nc`lzire sunt reduse, nivel de zgomot redus - posibilitatea de a modifica temperatura aerului - pentru un regim de \n`l]ime dat [i a unui CUT/POT impus de PUZ se poate ob]ine o suprafa]` construit` mai mare prin cre[terea num`rului de nivele - posibilitatea integr`rii sistemeleor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice. Componentele 1, 2 [i 4 pot fi reg`site [i \ntr-o fa]ad` standard, elementul de inova]ie fiind ventila]ia descentralizat` integrat` \n fa]ada Schüco, pentu care a fost f`cut` aceast` analiz`.
figura 5
aks 9.qxp
12/13/11
2:13 PM
Page 24
Keep the message, Pass the frame on to a child Text/Foto: arh. Bogdan Pop
www.asdesign95.ro |n perioada 25 septembrie - 1 octombrie 2011, s-a desf`[urat congresul interna]ional UIA Tokyo. Pentru acest eveniment, OAR a organizat concursul de concept [i design pentru pavilionul romån la Tokyo cu tema „Decalogul unei arhitecturi responsabile [i receptive 2050”. Premiul \ntåi a fost acordat echipei ASDESIGN 95: arh. Bogdan Pop (curator), arh. Astrid Rottman, arh. int. Lidia Stoica \n colaborare cu arh. Marius Urzic` – LEED AP [i stud. arh. Cassandra Pop. cl`direa inteligent-sustenabil` \n 2050 – DECALOG Cl`direa noii paradigme arhitecturale este fundamental nou` prin creierul pe care \l prime[te. Acest nou „corp”, invizibil la vedere, va avea un impact uria[ asupra utilizatorului [i domeniului arhitecturii, determinånd cele zece comandamente arhitecturale ale decalogului 2050: 1. inteligent` – gestionarea proprie, astfel \ncåt s`-[i adapteze culoarea, textura [i chiar forma la condi]iile exterioare, va face „comer]” de energie, va gestiona propriile resurse [i rela]ia cu soarele; 2. senzorial` – furnizarea de informa]ii c`tre „creier”: traiectoria soarelui, temperatura de interior, detec]ia fumului, pana de curent, analiza apei, alerta de cutremur; 3. interactiv` – interac]iunea cu utilizatorii, cu mediul [i prin intermediul re]elelor exterioare inteligente cu alte cl`diri; 4. adaptabil` – adaptarea \nveli[ului cl`dirii la condi]iile de mediu exterioare: traiectorie soare, clim` [i anotimp; schimbarea, dac` este necesar`, a func]iunii, par]ial` sau total`; 5. interdependent` – emiterea, stocarea, transferul [i primirea
de informa]ii prin intermediul re]elelor inteligente; generarea, stocarea, transferul [i primirea de energie prin intermediul re]elelor inteligente; 6. discret` – accesibil` pietonal, gestionarea performan]elor energetice ale cl`dirii, reducerea amprentei de carbon; 7. bio-mimetic` – prioritizarea ac]iunilor direc]ionånd resursele c`tre cele mai importante activit`]i, \n timp ce ac]iunile mai pu]in importante sunt inhibate; recuperarea, tratarea [i reutilizarea apei; 8. protectoare – gestionarea r`spunsului cl`dirii \n caz de pericol; monitorizarea \n timp real a parametrilor componentelor structurale, precum [i a \ntregii structuri; 9. temporar` – ciclu de via]`, reciclare, conversie, gestionare de[euri; 10. holistic` – toate cele de mai sus cu arhitectul jucånd rolul de lider \n situa]ia \n care complexitatea este \n cre[tere la toate nivelurile; pavilionul inteligent-sustenabil Ideea amenaj`rii este o ilustrare a conceptului nostru: arhitectura anului 2050 va fi una inteligent` [i sustenabil`. Am folosit doar ce aveam la dispozi]ie – materialele obligatoriu de furnizat, pentru ob]inerea unui spa]iu minimalist [i interactiv, f`r` energii [i resurse suplimentare. Valoarea resurselor existente a fost astfel transferat` dinspre o investi]ie de unic` folosin]` \n amenajare \nspre una din piesele componente inteligente. Acestea sunt chiar materialele informative – rame foto digitale care con]in pe USB-uri conceptul nostru [i care vor putea fi reutilizate de vizitator, op]iunea don`rii lor copiilor sinistra]i fiind una deschis`.
aks 9.qxp
12/13/11
2:14 PM
Page 25
25 Impuls
1.
2.
3.
4.
5.
Implicarea vizitatorului a fost esen]ial` \n transmiterea mesajului. Fiecare individ a putut s` tranziteze pavilionul sau s` fie un utilizator al acestuia, interac]ionånd cu instala]ia propus`: s` priveasc` proiec]iile de pe cei doi pere]i opu[i sau s` decid` s` ia o ram` fotografic` digital`, l`sånd un spa]iu gol. Prin acest experiment comportamental, publicul a fost pus \n situa]ia de a tr`i un act decizional cu conota]ii \n lumea real` a consumului de resurse finite, amintind conceptul central al sustenabilit`]ii: responsabilitatea fa]` de genera]iile viitoare, prin analogia cu
6.
grij` pentru „genera]iile” urm`toare de vizitatori. Existen]a efemer` a pavilionului a fost „desenat`” \n timp de construirea instala]iei de c`tre noi (vezi imagini sus) urmat` de „topirea” ei, ramele foto digitale fiind luate una cåte una de c`tre vizitatori (vezi imagini jos). Realizarea efectiv` a instala]iei a fost f`cut` „cu materiale locale”, ramele foto digitale fiind achizi]ionate de la produc`torii japonezi pentru \ncurajarea produc]iei locale [i reducerea costurilor de transport.
7.
8.
9.
10.
aks 9.qxp
12/13/11
2:14 PM
Page 26
Renovare cu cå[tig de energie
Merkur Arena Text/Foto: Schüco International
|n Germania, programul de reabilitare a cl`dirilor publice s-a ocupat masiv de [coli, spitale, dar nu au fost uitate nici s`lile de sport. Programul extins de m`suri de reabilitare aplicat s`lii de sport Merkur Arena, leag`nul echipei de handbal din Liga 1 Tus Nettelstedt, Lübbecke, un ora[ din Nordrhein-Westfalia, nu a crescut doar atractivitatea acestui loc ca punct de \ntålnire. Modernizarea s`lii, precum [i noua instala]ie fotovoltaic` transform` acest loc \ntr-un cå[tig pe termen lung pentru mediu [i pentru oameni. Sala de sport din Lübbecke a fost construt` \n anul 1978. „Pe atunci, pre]ul petrolului era \nc` sc`zut, iar con[tientizarea problemelor de mediu nu era atåt de pronun]at` cum este ast`zi – izola]ia termic` a fa]adelor era ne\nsemnat`. Deci, \n acest caz, pe lång` un aspect nou, mai atractiv, s-a pus accentul pe \mbun`t`]irea
eficien]ei energetice” spune dl. Heinz Meyer, directorul firmei de construc]ii metalice Wiko din Lübbecke despre proiectul de construc]ie \n care s-au folosit 1,8 milioane euro din programul de stimulare al guvernului federal. De ace[ti bani nu a profitat doar ora[ul Lübbecke, ci [i economia jude]ului. Din cele 42 de contracte pentru diverse lucr`ri, 30 au fost efectuate de companii [i ateliere locale. Renovare extensiv` Lucr`rile de renovare ale cl`dirii au durat cinci luni, constructorii profitånd \n primul rånd de vacan]a de var` a echipei de handbal. Ultimele lucr`ri la fa]ada sudic` s-au f`cut dup` ce echipa reluase antrenamentele, iar fa]ada neterminat` a fost acoperit` cu folie mat` de plastic, pentru ca soarele s` nu perturbe juc`torii. |n final, termenele au fost respectate, iar inaugurarea s`lii s-a f`cut la \nceputul lunii noiembrie 2010.
aks 9.qxp
12/13/11
2:14 PM
Page 27
27 Impuls
Renovarea Merkur Arena din Lübbecke
Reabilitarea energetic` s-a materializat \n primul rånd \n izolarea fa]adei cortin`, izolarea acoperi[ului [i prin integrarea unui sistem fotovoltaic \n fa]ada sudic`. Pentru ob]inerea caracteristicilor termice dorite s-au folosit profile din aluminiu cu izola]ie extrem de bun`, sistemele pentru u[i [i ferestre Schüco AWS [i ADS 75.SI [i sistemul pentru pere]i cortin` Schüco FW 60+.HI. Modulele fotovoltaice folosite, Schüco ProSol TF sunt de tip amorf, unul dintre avantajele lor fiind func]ionarea perfect` [i la lumin` difuz`, f`r` a fi influen]ate de unghiul de inciden]` a luminii, deci ideale pentru integrarea \n fa]ad`. Suprafa]a total` a instala]iei fotovoltaice compus` din 84 de module m`soar` 400 mp [i realizeaz` o putere de 32 kWpeak. Efectul asupra mediului \nconjur`tor este reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu aproximativ 13.000 tone \ntr-un an. Pe lång` \nnoirile vizibile, exist` [i alte modific`ri care au r`mas ascunse. Astfel, s-a f`cut o re]ea comun` de \nc`lzire cu colegiul aflat al`turi. Pe viitor, pentru \nc`lzirea halei se va folosi centrala termic` a colegiului. |n plus, a fost instalat` o instala]ie de \nc`lzire prin radia]ie [i a fost modernizat` instala]ia de ventila]ie. „Cu aceast` renovare am pus acum bazele unei economii de energie durabile [i pe termen lung”, a declarat la inaugurare, prefectul jude]ului. |n s`pt`månile dinaintea inaugur`rii s-au f`cut auzite multe comentarii pozitive, care au ar`tat c` tehnologia inovatoare [i un design atractiv nu se exclud reciproc.
Loca]ie
Lübbecke
Anul construc]iei
1978
Suprafa]a ferestrelor schimbate
60 m2
Suprafa]a u[ilor schimbate
40 m2
Suprafa]a fa]adei fotovoltaice
900 m2
Coeficientul de transfer termic
|nainte de reabilitare
Dup` reabilitare
Ferestre
3,28 W/m2K
1,30 W/m2K
U[i
3,28 W/m2K
1,50 W/m2K
Fa]ada fotovoltaic`
3,28 W/m2K
1,10 W/m2K
Coeficientul mediu
3,28 W/m2K
1,13 W/m2K
Economii anuale de combustibil
22.881 litri/an
Reduceri anuale emisii CO2
71.366 kg CO2/an
Produc]ia de energie electric` produs` de ProSol
22.500 kWh
aks 9.qxp
12/13/11
2:14 PM
Page 28
Corona TopAlu: Ferestre din PVC cu capac exterior din aluminiu Text: Adriana {erban, Alukönigstahl Foto: Schüco International; Orhideea Gardens
|n general, ferestrele din PVC ofer`, \n cele mai multe cazuri, cel mai bun raport pre] – performan]e. În particular, dac` vorbim despre fa]adele cl`dirilor, aluminiul ofer` un aspect estetic mai atractiv. Corona TopAlu de la Schüco reune[te ambele calit`]i [i astfel a creat un nivel nou pe pia]`: combinarea ferestrei economice, clasice, din material plastic, cu un capac exterior din aluminiu. Peste tot unde se dore[te ob]inerea unui aspect ca de profil de aluminiu, combina]ia dintre sistemele din PVC Corona [i capacele de aluminiu ofer` o alternativ` deosebit de economic`. De exem-plu, pentru imobile cu utilizare mixt`, unde pentru zona comercial` preten]ioas` de la primele nivele se prefer` pere]i cortin` mai scumpi, din aluminiu, pentru etajele superioare, cu destina]ie de birouri sau locuin]e, se pot folosi ferestre Corona TopAlu. Astfel se pot face economii substan]iale f`r` a afecta aspectul estetic general al cl`dirii [i f`r` a face rabat de la calitatea materialelor aprovizionate.
O noutate important` este faptul c` acest sistem combinat se poate integra [i \n fa]ade din aluminiu Schüco. Deci, pe viitor, se vor putea realiza [i pentru obiective cu fa]ade cu suprafa]` mare solu]ii inteligente cu combina]ii economice de materiale. Aceast` combina]ie reune[te avantajele economice, ecologice [i tehnice ale ambelor materiale: sistemele pentru ferestre Corona au valori excelente pentru izola]ia termic`, dep`[ind clar cerin]ele directivei europene de economisire a energiei (EnEV). Capacul din aluminiu aplicat pe profil cre[te rezisten]a fa]` de factorii de mediu [i totodat` durata de via]` a \ntregului ansamblu. Prin folosirea materialului plastic reciclabil [i folosirea economic` a aluminiului, acest produs contribuie la protec]ia mediului. În ceea ce prive[te configurarea ferestrelor, Corona TopAlu ofer` o mare varietate de op]iuni: pentru capace sunt disponibile gamele de culori RAL [i de eloxare, vopsea cu aspect metalizat sau imita]ie de lemn etc. Se pot alege culori diferite pentru toc [i cercevea. La prelucrarea capacelor se poate folosi t`ierea clasic` la 45° sau noua „\mbinare cap \n cap“ care imit` modul de asam-
aks 9.qxp
12/13/11
2:14 PM
Page 29
29 Impuls
blare a ferestrelor din lemn. De asemenea, pentru partea interioar` a ferestrelor se pot alege o multitudine de culori. Capacele TopAlu sunt disponibile pentru sistemele din PVC Schüco Corona CT 70 AS Plus, Corona SI 82 Plus [i SI 82+ Plus. Pentru CT 70 exist` \n toate cele trei variante de cercevea, Cava, Rondo [i Clasic, cu cercevea coplanar` sau semicoplanar`. Se pot realiza toate tipurile de ferestre, u[i de balcon, u[i liftant glisante sau u[i de intrare. Acest sistem se poate combina f`r` probleme cu sistemele Schüco pentru sere [i pentru pere]i cortin`. Un exemplu de utilizare a acestei solu]ii constructive pentru ferestre [i u[i este ansamblul reziden]ial Orhideea Gardens, din Bucure[ti. Cele peste 400 de apartamente beneficiaz` de calit`]ile „calde” ale materialului plastic din interior, de \ntre]inerea u[oar` a acestuia [i de durata mare de via]` [i rezisten]a la intemperii a capacului din aluminiu aplicat la exterior. Sistemele de ferestre din plastic cu capac exterior din aluminiu câ[tig` prin impactul lor vizual [i, astfel, corespund standardelor arhitecturale ridicate.
aks 9.qxp
12/13/11
2:14 PM
Page 30
Designul unei vacan]e exotice de lux \n Republica Dominican` Text/Foto: Go Travel SRL
i visat vreodat` o destina]ie binecuvåntat` tot timpul anului de raze calde de soare, cu nisipuri perfect albe umbrite de [iruri nesfår[ite de palmieri [i ape cristaline turcoaz-deschis? Daca nu, acum este timpul s` \]i la[i imagina]ia s` zboare c`tre un astfel de loc incredibil de la cap`tul cel`lalt al lumii… c`ruia i se spune simplu, Republica Dominican`.
A
Cucerirea celui mai atr`g`tor loc de pe p`månt Republica Dominican` sau La Española (Mica Spanie) cum este alintat`, este o ]ar` insular` din nordul M`rii Caraibelor, descoperit` de Cristofor Columb \n anul 1492. Temerarul explorator a apreciat-o ca fiind cel mai frumos p`månt al Lumii Noi, iar spaniolii veni]i mai tårziu s` o cucereasc` au fost pur [i simplu cople[i]i de splendoarea acestui p`månt virgin cu nisipuri de zah`r alb, vegeta]ie verde smarald [i mun]i stånco[i \nnobila]i de cascade ce se revars` spectaculos. Ast`zi, peisajul dominican este faimos pentru plajele sale paradisiace de la Marea Caraibelor ce se \ntind pe 1.300 km de coast`. Printre cele mai populare se num`r` Playa Grande, Sosua Beach, Playa Dorada, Punta Cana [i Playa Bavaro. Cåt despre coastele
muntoase ale insulei, acestea au o frumuse]e s`lbatic` [i ajung pån` la 3.175 m (vårful Pico Duarte). Capitala Paradisului Capitala ]`rii este Santo Domingo, pe numele s`u complet Santo Domingo de Guzman, punctul zero de unde a \nceput colonizarea [i cel mai vechi ora[ al Lumii Noi. Ora[ul \mbin` perfect facilit`]ile luxoase cu farmecul societ`]ii vechi [i o arhitectur` colonial` impresionant`. Printre atrac]iile turistice demne de aten]ie se num`r`: Muzeul Omului Dominican, Muzeul de Art` Modern`, Palatul Na]ional, arena sportiv`, falezele cu palmieri, Faro del Colon, construit \n form` de cruce [i care proiecteaz` noaptea pe cer o raz` de lumin` sub forma unei cruci [i Los Tres Ojos, un grup de pe[teri [i lagune cu ap` dulce. Pasiona]ii de shopping au la dispozi]ie o mul]ime de buticuri [i branduri celebre atåt americane, cåt [i europene. Printre cele mai populare centre comerciale din ora[ se num`r`: Plaza Central, Acrópolis, Blue Mall, Megacentro, Mercado Modelo, Calle El Conde, Bella Vista Mall, Avenida Duarte, Plaza Lama, Americana Departamentos, Sema, Multicentro Churchill [i IKEA.
aks 9.qxp
12/13/11
2:14 PM
Page 31
31 Impuls
Zile [i nop]i de miere \n Punta Cana Punta Cana este sta]iunea vedet` a Republicii Dominicane, faimoas` pentru plajele sale [i istoria colonial` spaniol` veche de 500 de ani. Sta]iunea este amenajat` \n stil european, are dimensiuni comparabile cu ale unui ora[ [i distrac]ii pe m`sur`. Printre facilit`]ile de agrement se num`r` Parcul Manati, sporturile de ap`, spectacolele cu delfini [i cai dresa]i, terenurile de golf, sta]iunile climaterice, gr`dinile tropicale [i zoologice. Punta Cana este \n topul destina]iilor turistice excep]ionale pentru luna de miere. Paradoxal, Republica Dominican` este singurul loc de pe glob unde str`inii \[i pot desp`r]i destinele \ntr-o singur` zi. Din 1971, Legea Divor]ului le permite so]ilor care vin aici din orice parte a lumii s` ob]in` un divor] rapid f`r` s` li se pretind` reziden]a. Cu toate astea, nu sunt \nregistrate prea multe divor]uri anual. {i adev`rul este c` un loc atåt de romantic ca Republica Dominican` poate s` clinteasc` cele mai ferme hot`råri [i s` \nmoaie inimile cele mai \nghe]ate. Descoper` experien]ele locale! Descoper` buc`t`ria local`: preparatele proaspete, homarul fiert, måncarea picant`, tradi]ionalul merengue, raci sau creve]i la gr`tar. |n plus, localnicii \]i recomand` cu c`ldur` måncarea lor tradi]ional` preferat`: La Bandera, un preparat din orez, buc`]ele de carne, legume [i banane pr`jite. La final, strope[te masa \mbel[ugat` cu o bere Dominican Republic Presidente sau un cocktail cu rom. Iar dup` cin` nu te gr`bi s` te \ntorci \n camer`. Republica Dominican` este ]ara cu cea mai atractiv` [i mai ani-
mat` via]` de noapte din zona Caraibelor. La apusul soarelui, atåt localnici, cåt [i turi[ti se dezl`n]uie \n cluburile de dans de pe plaje. Mixurile DJ-ilor se aud din Santo Domingo pån` \n Puerto Plata, \n timp ce juc`tori tårzii \[i \ncearc` norocul \n cazinourile din resorturi [i se \ncurajeaz` cu b`uturile gratuite. |n Republica Dominican`, limba oficial` este spaniola castilian`, dar peste tot vei \ntålni [i vorbitori de limb` englez`. Ora local` este UTC-4 ore, iar moneda na]ional` este pesosul Dominican „DOP”. Clima Republicii Dominicane este tropical` maritim` [i are doar dou` sezoane: var` [i iarn`. }ara nu este p`r`sit` niciodat` de mångåierea cald` ale soarelui. Vara, temperaturile sunt cuprinse \ntre 27 [i 30 grade Celsius, \n timp ce iarna se situeaz` \ntre 22 [i 25 grade Celsius. C`l`toria vie]ii tale Pove[tile vacan]elor perfecte nu se scriu din fantezii, ci din planuri \ndr`zne]e transformate \n realitate. Un sejur complet \n Republica Dominican` are toate [ansele s` se transforme \n cea mai frumoas` experien]` a vie]ii tale. Majoritatea complexelor hoteliere au un puternic accent colonial, ce re\nvie epoca \n care Republica Dominican` f`cea parte din [iragul de „perle” ale Spaniei. De la arhitectur` pån` la \mbr`c`mintea personalului hotelier, totul st` sub semnul gloriosului s`u trecut. Serviciile, \ns`, se aliniaz` celor mai \nalte tendin]e ale secolului XXI. Republica Dominican` are tot ce \]i po]i imagina [i chiar mai mult, te a[teapt` s` o descoperi. www.gotravel.ro
aks 9.qxp
12/13/11
2:15 PM
Page 32