Impuls 6

3 Impuls

S` nu-]i fie ru[ine s` ceri pre]ul corect al produselor de calitate Text: Attila Beer

e observ` o pasivitate general` a multor persoane cu rol de manager. Frica de a nu face nicio gre[eal` este mai mare decåt dorin]a de a g`si produse noi de succes. Accentul se pune mai mult pe reducerea cheltuielilor decåt pe investi]ii noi, astfel crescånd pericolul de a se scufunda [i mai adånc \n criza mental`. Pre]urile materiilor prime cresc ne\ntrerupt pentru al doilea an consecutiv [i trendul este cresc`tor [i \n 2011. O posibil` cale de a cre[te profitul - la pre]ul de vånzare neschimbat (!)

– ar fi cre[terea productivit`]ii prin investi]ii \n oameni [i ma[ini mai performante.

La \nceputul anului 2009, cota]ia aluminiului la LME a fost de cca.

1 000 USD/ton` [i, \n nu mai mult de 24 de luni, aceasta a crescut la 2 400 USD/ton`. Urm`rind cota]ia zilnic`, se pot constata sc`deri de pån` la 20%, ritm care poate s` ]in` chiar [i o lun`, dar, pentru o analiz` fondat`, trebuie urm`rit` tendin]a. Cota]ia este rezultatul reac]iilor brokerilor la datele cumulate ale cererii, ofertei [i a stocurilor. |n anii 2008 [i 2009, stocurile au crescut semnificativ, dar, de la sfår[itul anului 2009, produc`torii de lingouri au frånat produc]ia, dorind s` scape de stocuri. |n 2010, cererea a crescut cu 13%, iar \n anul 2011 se a[teapt` o cre[tere de 12%.

Este de re]inut c`, pe lång` cererea general` de materii prime accentuat` de specula]ii –, aluminiul este un material care poate \nlocui cuprul, care a suferit o explozie de pre] \n ultimii ani.

Economia cresc`toare neclintit din ]`rile gigante China [i India influen]eaz` la fel, \n direc]ie pozitiv`, evolu]ia pre]ului aluminiului. |n final, s` nu uit`m c` \n ]`rile dezvoltate – Germania de exemplu – sindicatele exercit` presiuni pentru m`rirea salariilor, gest de \n]eles, avånd \n vedere cre[terea economic` de acolo. Cre[terea

S

salariilor, \mpreun` cu cre[terea pre]ului energiei [i materiilor prime nu poate avea alt efect decåt m`rirea pre]urilor produselor finite provenite din aceste ]`ri.

La noi, \ns`, cre[terea economic` va fi nesemnificativ` \n 2011, urmånd ca, eventual, anul viitor s` savur`m efectele benefice [i \n construc]ii.

Dezvoltatorii imobiliari speculeaz` condi]iile de „foamete” din domeniul construc]iilor [i ob]in de la antreprenorii generali pre]uri din ce \n ce mai sc`zute. Antreprenorii generali, la råndul lor, transmit cu succes mai departe subantreprenorilor pre]ul uciga[.

Acceptarea invita]iei la concursul „cine d` mai mult discount” fa]` de oferta ini]ial` va avea un efect sigur: practica sc`derii marjei [i profitabilit`]ii, pe lång` sc`derea volumului de contracte, \nseamn` faliment.

Dezvoltarea economic` depinde foarte mult de a[tept`rile oamenilor de afaceri [i ale popula]iei. Asta \nseamn`, implicit, c` nu datele macroeconomice decid soarta individului, ci rezultatele individului se reflect` \n datele economice. S` nu lu`m ca model gre[eala bancherilor, care acum cå]iva ani, cånd se observa o cre[tere de pre] la imobiliare, au \nceput s` dea mai multe credite imobiliare. {i, deoarece existau credite u[or de accesat, pre]ul la imobiliare lua un nou avånt [.a.m.d.

Trebuie reinventat` esen]a economiei: produsul [i serviciile de calitate. S` oferim cu o mån` pie]ei acest produs [i aceste servicii, [i s` lu`m, f`r` ru[ine, cu cealalt`, pre]ul corect al acestora. Dac` aceast` opera]iune se \ntåmpl` suficient de des, vom avea succes.

Revist` editat` de Alukönigstahl SRL Bd. Unirii nr. 64, Bl. K4, Bucure[ti; tel: +40 21 327 77 80, fax: + 40 21 326 4860 Concept grafic [i redactare: igloomedia Brezoianu 4, ap. 1, Bucure[ti; tel./fax: +40 21 313 41 18; www.igloo.ro Concept editorial: Alukönigstahl SRL

Despre calitatea arhitecturii Text: arh. {erban }ig`na[ Pre[edinte Ordinul Arhitec]ilor din România

Problema calit`]ii arhitecturii este, în prezent, din ce în ce mai viu discutat`, deoarece tr`im, f`r` îndoial`, o perioad` de modificare substan]ial` a aspira]iilor, standardelor [i chiar a în]elegerii complexe a modului de interpretare a acestei categorii. Calitatea arhitecturii nu este o apreciere bazat` doar pe constante [i nu poate fi nici un subiect proiectat \n sfera gusturilor, al lui „non est dispuntandi”, relativ, accesibil doar ini]ia]ilor, sau vag. Calitatea arhitecturii este o problem` care nu poate fi desprins` de modul de în]elegere al arhitecturii îns`[i.

Cum s` discu]i despre calitatea a ceva ce nu po]i s` define[ti, s` descrii?

De ce despre calitate Problema arhitecturii, în]eleas` ca mediu construit, nu mai este demult o problem` doar individual`, privat`, de grup sau institu]ional`. Mediul construit este o aspira]ie [i un angajament comunitar, o tem` a oric`rei forme de guvernare. Mediul construit se supune strategiilor, politicilor, managementului, monitoriz`rii, programelor [i consum` resurse fabuloase la orice scar` de raportare. Actualmente, problemele se proiecteaz` de la scara local` la cea metropolitan`, de la cea regional` la cea global`,

explica]ia fiind, în primul rând, continuitatea mediului [i influen]a enorm` a construc]iilor asupra resurselor energetice [i problemelor climatice. Triunghiul demografie-energie-clim` se refer` din toate unghiurile la ceea ce este construit, deci la arhitectur`.

Cele câteva cifre alarmante sunt, de acum, binecunoscute – peste 50% din popula]ia planetei tr`ie[te \n mediul urban, peste 90% din timp este petrecut de oameni în spa]ii interioare, peste 40% din consumul de energie conven]ional` este folosit în construc]ii, iar combustibilii fosili nu mai ajung, în ritmul actual, mai mult de jum`tate de secol. Cifrele pot continua. Cert este, îns`, faptul c`, la nivel mondial [i la nivel european, în formule sensibil diferite, au ap`rut [i sunt în derulare conven]ii cu putere de angajamente guvernamentale care implic`, în primul rând, problemele energiilor folosite [i consumate în construc]ii. Aceast` discu]ie global` asupra eficien]ei energetice a declan[at dezbaterea despre calitatea arhitecturii.

Principala problem` prin care trecem cu to]ii, în acest context, este aceea de a rata [i distorsiona sensul calit`]ii, f`cåndu-l sinonim cu eficien]a energetic`, eventual, într-o accep]iune mai avansat`, cu anumite unghiuri ale conceptului de sustenabilitate. Altfel spus, suntem în marele pericol de a afirma fie c` tot ceea ce este eficient energetic reprezint` arhitectur` de calitate, fie c` doar ceea ce este foarte eficient energetic are calitate arhitectural`. Ca s` fac o

5 Impuls

compara]ie, nu e suficient s` ne dorim copii s`n`to[i. Ar trebui s` fie [i educa]i, cinsti]i, sinceri [i a[a mai departe. Arhitectura este o oglindire a condi]iei umane, reflectând, astfel, o complexitate într-o alt` complexitate. Nu trebuie s` ne fie team` s` lucr`m cu complexitatea. În]elegerea [i abordarea arhitecturii trebuie s` fie holistic`, considerând [i combinând multitudinea de aspecte.

Bineîn]eles c` o astfel de perspectiv` face dificil` crearea unui sistem de indicatori de calitate pentru arhitectur` [i, mai ales, evaluarea pe baza lor. În cazul arhitecturii intervine înc` o problem`, [i anume cea a necesit`]ii evalu`rii virtuale, în faza de proiect, înainte de a o realiza [i de a produce efecte greu reversibile sau corectabile. {i totu[i, nu avem alt` cale în afar` de a produce sisteme complexe de evaluare a calit`]ii, aplicabile în fazele anticipatorii ale proiectelor [i reevaluând arhitectura dup` edificare [i în timpul vie]ii sale, pentru a corecta în permanen]` sistemele însele.

Puterea de calcul, capacitatea de gestionare a datelor, nivelul de dezvoltare [i de eficien]` a telecomunica]iilor, aplica]iile GIS m` fac s` fiu convins c` avem [anse bune s` dezvolt`m instrumente de m`surare [i comparare a calit`]ii arhitecturii. În aprecierea arhitecturii nu este necesar` o precizie maxim` sau o etichetare strict`, ci doar evitarea erorilor [i contrabalansarea riscului de a judeca unicriterial sau neechilibrat. Cea mai mare dilem` a teoriei arhitecturii din prezent se poate rezuma \n discu]ia despre indicatorii de calitate. Cele dou` partide sunt, evident, obiectivii, care caut` [i afirm` posibilit`]ile de apreciere pe baz` de sisteme de indicatori de calitate a arhitecturii, [i subiectivii (calificativele îmi apar]in), care afirm` imposibilitatea de a judeca obiectiv arhitectura [i riscul imens de a îi denatura sensurile în cazul tentativei de a o m`sura. Datorit` acestei dileme, în mod practic [i în defavoarea ei, omenirea î[i întoarce fa]a de la problemele arhitecturii, uitând tot mai mult ace[ti termeni [i referindu-se la construc]ii, pe care le pot aprecia [i m`sura \n voie, dup` criterii diverse. În prezent, confuzia între arhitectur` [i construc]ii a atins cote academice [i de stat. Realitatea româneasc` exceleaz` \n aceast` confuzie, chiar dac` nici în restul continentului lucrurile nu stau foarte bine.

Despre calitate \n România Ce este arhitectura [i ce sunt construc]iile? Accep]iunea, pe cât de larg r`spåndit`, pe atât de discutabil`, e cea conform c`reia construc]iile sunt tot ceea ce este construit, fizic, material, real, concret, pân` aici acceptabil, în timp ce arhitectura este, dup` unii, un domeniu restrâns al construc]iilor, acolo unde acestea ating

excelen]a, sau, [i mai discutabil, o component`, o parte a construc]iilor, care se refer` la ceea ce a produs arhitectul, adic` poate ornamenta]ia, ambian]a, chestiuni de concep]ie metaforic` sau chiar func]ionale. Legisla]ia româneasc` folose[te sintagma „partea de arhitectur`” a unei lucr`ri, a unui proiect. Sun` ca [i cum ai spune „partea din partitur` interpretat` de dirijor”.

Seam`n` cu discu]ia despre trup [i suflet. Trupul e construc]ia, trebuie s` func]ioneze, iar despre duh discut`m eventual, dup` aceea. Dar arhitectura nu e sufletul, în timp ce construc]ia ar fi trupul. Arhitectura e întregul, construit, cu toate efectele [i implica]iile sale [i nu e, în niciun caz, doar ceea ce a f`cut arhitectul. Iat` cum avem o lege a calit`]ii construc]iilor, dar nu una a calit`]ii arhitecturii, iar cea a construc]iilor nu seteaz`, de fapt, modul de m`surare a calit`]ii, ci inventeaz` doar un sistem de control al respect`rii normelor din câteva domenii. Aceast` lege vorbe[te despre calitate \n termenii respect`rii sau nerespect`rii unui barem minim normat. Nimic sistemic, nimic cultural, social, economic sau de mediu. Cu alte cuvinte, avem o lege a calit`]ii în construc]ii care ignor` principiile sustenabilit`]ii, conceptul cel mai actual [i avansat care guverneaz` dialogul despre mediul construit \n prezent, pentru viitor.

Ce e de f`cut pentru calitate Avem de trecut peste iner]ii, peste orgoliile unor bresle, peste interese de pia]` [i, mai ales, peste handicapurile inculturii. A percepe calitatea arhitecturii este, f`r` îndoial`, o problem` de cultur`, ce nu poate fi ascuns` sub prevalen]a tehnicii. Aceast` cultur` trebuie format` ]inând cont de datele fundamentale ale traiului în comunitate. Problema calit`]ii arhitecturii este fundamental` pentru calitatea vie]ii. Arhitec]ii din spa]iul european, reuni]i în Consiliul Arhitec]ilor din Europa lucreaz` pentru a implementa corect, \n mecanismele directivelor comunitare, abordarea holistic` a sustenabilit`]ii mediului construit. Arhitec]ii români au propus între coper]ile „Politicii pentru arhitectur` în România 2010 – 2015. Cultura mediului construit [i calitatea vie]ii” principiile [i setul de ac]iuni necesare, pe care le-a oferit institu]iilor statului pentru a le implementa, a[a cum se întâmpl` în majoritatea ]`rilor europene, dar deocamdat` nu a produs efecte. Avem nevoie de arhitectur` de calitate [i acest subiect nu poate fi l`sat s` fie doar o problem` comercial`, a pie]elor de consum. Arhitectura de calitate e un drept, cum spunem noi, înc` insuficient de limpede.

BAU München 2011 Text: arh. Drago[ Ciolacu Foto: arh. Drago[ Ciolacu

ünchen, capitala Bavariei, devine o dat` la doi ani [i capitala celor care, prin me[te[ugul lor, definesc lumea în care ne mi[c`m, fie ei arhitec]i, constructori sau instalatori. Evenimentul este marcat de organizarea unei grandioase expozi]ii de materiale, utilaje [i tehnici de construc]ie a produc`torilor specializa]i, nume grele din întreaga lume, care, sub o deviz` concis`, traseaz` tendin]a urm`torilor ani. Printre aceste nume se situeaz` [i Alukönigstahl, mai vechii no[tri colaboratori, care ne-au înlesnit o vizit` la târgul din acest an. Grupul de aproximativ dou`zeci de arhitec]i din toat` ]ara a participat, timp de dou` zile, la un program extrem de dens, deoarece expozi]ia propriu-zis` a fost înso]it` [i de dezbateri, expuneri [i, nu în ultimul rând, agape prietene[ti, toate organizate nem]e[te. Târgul este

M

g`zduit de Centrul Expozi]ional Messe, adic` fostul aeroport restructurat [i extins într-un adev`rat ora[, care, pe lâng` cele 14 hale întinse pe 18 hectare, a adunat în jurul s`u birouri, hoteluri, malluri, parcaje [i mult` verdea]`. Dar nu dimensiunea impresioneaz` – asta cel mult poate obosi –, ci logistica organizatoric` impecabil` [i sentimentul c`, la fiecare stand vizitat, ai mai f`cut un pas spre viitor. Timp de o s`pt`mân`, aproape 2 000 de expozan]i din 45 de ]`ri se întrec în a-[i etala nout`]ile care, la actuala edi]ie, au stat sub semnul conserv`rii energiei. Evenimentul atrage cam 250 000 de vizitatori, adic` un sfert din popula]ia Münchenului, [i asta se întâmpl` aproape lunar, deoarece târgurile cu tematici diverse se succed constant.

Programul a început printr-o expunere dedicat` arhitec]ilor – „Noi tendin]e în arhitectur`” – legat`, evident, de unele premiere în domeniul materialelor de construc]ie care au poten]ialul, ca mai mereu în istorie, s` schimbe conceptul arhitectural. Tendin]a actual` de economisire a energiei [i folosire a resurselor regenerabile nu putea s` lipseasc` din preocup`rile expozan]ilor [i, ca atare, energia verde a fost tematica expunerii. Problema se pune nu numai la nivelul conserv`rii energiei, ci [i a producerii ei prin tehnici alternative astfel încât cl`direa s` devin` autonom` din acest punct de vedere. Un avans considerabil în acest sens o au sistemele de tâmpl`rie, în care Alukönigstahl este lider, de fa]ade [i învelitori, adic` acele elemente care dau personalitate oric`rei construc]ii [i, implicit, îi determin` stilul. Peste tot, interesul informa]ional este stimulat de demonstra]ii, vizion`ri [i dezbateri în amfiteatre, bancuri de prob`, plasme uria[e, dar [i mici bistrouri unde toat` lumea parc` se cunoa[te de când lumea, în spiritul unei ospitalit`]i sincere [i organiz`ri proverbiale. Materialul informativ

7 Impuls

sub form` de pliante, cataloage [i chiar mostre se adun` în cantit`]i uria[e [i e greu s` renun]i la a[a o surs` documentar`, dar, din fericire, organizatorii s-au gândit [i la asta [i pun la dispozi]ie saco[e, gen]i [i chiar trollere pentru a-]i c`ra „prada”.

Târgul nu se reduce doar la business, ci produce la nivelul ora[ului o emula]ie special` pentru problemele urbanistice, de mediu, [i tendin]e arhitecturale în care se implic` administra]ia, înv`]`mântul [i organiza]iile profesionale. Din p`cate, programul nu ne-a permis s` vedem prea multe dintre expozi]iile, dezbaterile [i vizitele tematice organizate cu acest prilej care vizeaz` tocmai o implicare cet`]eneasc` autentic`. Am fost doar la o expozi]ie urmat` de o dezbatere public` pe teme de urbanism – „The Long Night of Architecture” – organizat` de prim`rie în chiar sediul s`u – o biju-

terie de arhitectur` veche – foarte mediatizat` [i de mare impact civic. Erau expuse planuri [i studii urbanistice, fotografii [i machete, dintre care dou` de mari dimensiuni – una cu centrul istoric [i alta cu zona nou` – prefigurau interven]iile propuse în zon`. Ca fost [i viitor organizator de olimpiade, administra]ia este foarte atent` cu impactul noilor dot`ri asupra patrimoniului local [i, de aceea, consultarea public` nu poate lipsi.

Münchenul este un ora[ fascinant, care poart` în el spiritul Mitteleurope, cu care se identific`, adic` lipsit de excese, dar dens în tradi]ii. Pentru a-l cunoa[te, nu sunt suficiente doar câteva ore, cât am avut noi la dispozi]ie, atât cât s` ne produc` nostalgii. „Cel mai mare sat al Europei” are un ]esut urban foarte aerisit datorat genezei sale, dar [i ultimului r`zboi, care a f`cut bre[e largi, neumplute cu blocuri, spre lauda autorit`]ilor, ci cu parcuri [i lacuri de-a lungul Isarului. Centrul vechi, bine conservat [i foarte lini[tit, nu tr`deaz` c` dincolo de parcuri se afl` un ora[ expansiv al secolului 21 care scrie pagini de arhitectur` modern` – Satul olimpic, Arena Allianz, aeroportul sau sediul BMW. Münchenezii î[i asum` istoria – de aici a început mi[carea nazist` – dar au înv`]at din asta c` important este doar s` fii contemporan cu viitorul.

Tehnologie verde pentru planeta albastr` La BAU 2011, Schüco a prezentat o nou` imagine a m`rcii Text: Adriana {erban Foto: Alukönigstahl SRL

chüco International KG este lider de pia]` pentru \nveli[uri de cl`diri orientate spre viitor. Acest nume este echivalent cu competen]a pe plan mondial pentru solu]ii de tehnologie solar`, ferestre, u[i, precum [i pere]i cortin`, pe scurt: pentru energie verde pentru planeta albastr`. Firma nu este doar ofertantul celor mai moderne tehnologii pentru ferestre [i pere]i cortin`, precum [i al solu]iilor pentru tehnologie solar`, ci [i consultantul de specialitate al arhitec]ilor, prelucr`torilor, proiectan]ilor [i investitorilor. Scopul este de a oferi fiec`rei pie]e solu]ii pe m`sur`, de la construc]ii private de locuin]e pân` la obiective industriale [i imobile de birouri, realizånd acest lucru cu un portofoliu de produse extrem de divers, din materiale valoroase, cu sisteme ce r`spund celor mai mari exigen]e privind eficien]a energetic`, siguran]a, confortul [i designul, fiind supuse celor mai severe standarde de calitate.

Cu sloganul lansat \n anul 2007, Energy_ – economisirea energiei [i producerea energiei – Schüco a stabilit un concept energetic inovativ. Izolarea termic`, automatizarea imobilelor precum [i solu]iile solare eficiente fac posibil` sc`derea consumului energetic al cl`dirilor, producând în acela[i timp energie ecologic`.

Schüco dovede[te astfel c` urgent necesarele m`suri pentru protec]ia climei se pot armoniza cu succesul economic.

La începutul acestui an, la BAU 2011, Schüco s-a prezentat din nou ca o firm` dinamic`, vizionar`, inovativ` [i sustenabil`. Cu o

S

nou` identitate a m`rcii, Schüco s-a prezentat drept „compania viitor”. |n sfâr[it, datorit` recunoa[terii faptului c` circa 45% din consumul energetic mondial este datorat imobilelor, construc]iile eficiente energetic devin tot mai importante. Schüco î[i asum` ast`zi r`spunderi pentru viitor, prin cercetarea [i promovarea tehnologiilor inteligente, verzi, care produc energie curat` din echipamente solare [i ferestre, contribuind astfel la protec]ia planetei albastre.

Ca lider mondial al furnizorilor pentru \nveli[uri de cl`diri, Schüco este militant indiscutabil pentru protec]ia climei. Conservarea resurselor naturale ale planetei este, de mult` vreme, o realitate pentru companie. Pe lång` produsele tradi]ionale pentru ferestre, u[i [i fa]ade, s-au dezvoltat foarte puternic [i sistemele solare pentru energie termic` [i fotovoltaic`. Datorit` acestei evolu]ii se poate acum spune: pentru o lume prietenoas` [i luminoas`, un slogan inconfundabil – tehnologie verde pentru planeta albastr` – energie curat` din energia solar` [i ferestre. Aceasta este viziunea preferat` a companiei cu sediul central în Bielefeld, având peste 5 000 de angajati [i 12 000 de parteneri activi în 75 de ]`ri.

Cunoscutul logo câ[tig` o pregnan]` mai mare prin noua coloristic`: o nuan]` nou` de gri – simbol pentru tehnologie, continuitate, permanen]` [i încredere. Culoarea verde suplimentar` simbolizeaz` natura, con[tiin]a ecologic`, sustenabilitatea – [i pentru stilul de via]` [i atitudinea companiei.

9 Impuls

Cl`dirile viitorului vor avea bilan] energetic pozitiv Normele energetice europene stabilesc cerin]e din ce în ce mai mari asupra eficien]ei energetice a cl`dirilor. |n UE, începând din anul 2018, cl`dirile publice noi vor trebui s`-[i produc` singure cea mai mare parte a energiei necesare, iar din 2020 acest lucru se va aplica [i construc]iilor particulare. Aceste cerin]e ofer` mari [anse industriei construc]iilor.

La BAU 2011, Schüco a prezentat solu]iile sale pentru cre[terea eficien]ei totale a cl`dirilor, pentru modernizarea ferestrelor [i fa]adelor cu sisteme solare. Solu]iile de sistem oferite de re]eaua de energie Schüco îmbin` tehnologia inovativ` cu designul excep]ional. În acela[i timp, necesarul de energie pentru cl`diri noi sau modernizate scade drastic, ajungându-se la solu]ii pentru cl`diri auto-suficiente din punct de vedere energetic, cu bilan] energetic total pozitiv. Cheia pentru aceast` strategie economic` este utilizarea complet` a energiei solare. Rezultatul integr`rii în \nveli[uri performante de cl`diri este deosebit de impresionant, posibil în fiecare ]ar` [i în toate zonele climatice de pe glob. Pentru clarificarea standardelor de eficien]` energetic`, Schüco a definit clase energetice, pe zone climatice. Acestea indic` modul în care solu]iile oferite ac]ioneaz` activ asupra eficien]ei energetice ale unei cl`diri: de la cerin]ele standardelor energetice actuale pân` la bilan]ul energetic pozitiv. Clasele energetice pentru cl`diri E, E2 [i

E3 dau o orientare simpl`, clar` [i u[or de recunoscut pentru necesarul energetic al oric`rei cl`diri în fiecare zon` climatic`.

A devenit deja tradi]ie vizitarea expozi]iei de la München organizat` de Alukönigstahl pentru partenerii s`i. Printre cei aproape 2 000 de vizitatori din ]`rile concernului nostru, peste 100 de arhitec]i [i speciali[ti \n fa]ade din România au petrecut dou` zile în mijlocul evenimentelor de la BAU 2011.

Tehnologie verde pentru planeta albastr` Exemple Text: Daniela Badea Foto: Schüco International AG

n cadrul expozi]iei de construc]ii BAU 2011, mottoul firmei Schüco a fost „Tehnologie verde pentru Planeta Albastr`” . Prin acest motto, Schüco a vrut s` eviden]ieze faptul c` privirea sa este orientat` permanent c`tre viitor. Gama complex` de produse pe care le ofer` [i pe care le dezvolt` în continuare r`spunde, [i dep`[e[te chiar, cerin]ele Comunit`]ii Europene cu privire la eficien]a energetic` a cl`dirilor.

Tema cl`dirlilor eficiente energetic va deveni din ce în ce mai important` datorit` noilor directive aprobate la nivel european privind performan]a energetic` a cl`dirilor. Astfel, la nivelul anului 2020, se va vorbi doar despre cl`diri independente energetic, chiar [i la nivelul cl`dirilor private. Aceasta pentru c` este foarte important pentru viitor s` protej`m P`mântul de efectul de ser` [i acest lucru se poate face diminuând poluarea [i emisiile de gaze cu efect de ser`. O parte dintre acestea provin [i din energia primar` consumat` de cl`diri. Ea se poate reduce, pe de o parte, prin utilizarea unor materiale cu calit`]i de izolare termic` superioare [i, pe de alt` parte, producând energie din surse regenerabile, nepoluante.

Tocmai pentru a pune în eviden]` aceste posibilit`]i, [i nu numai, anul acesta standul Schüco a fost împ`r]it în trei zone [i anume: zona de energie E, zona de energie E2 [i zona de energie E3 fiecare

Î

avånd o anumit` semnifica]ie. În zona E au fost expuse produsele cu care Schüco ofer` solu]ii pentru economia de energie. Zona E2 a prezentat solu]ii de sistem pentru economia de energie combinate cu solu]ii pentru generarea de energie. Zona E3 a reprezentat zona cl`dirilor cu plus de energie, capabile s` utilizeze, stocheze, [i s` administreze singure energia produs`.

Dintre produsele performante din punct de vedere al izol`rii termice expuse anul acesta, putem aminti noua serie de ferestre AWS 90.SI. Având o adâncime a profilului de 90 mm, seria AWS 90.SI asigur`, pentru o l`]ime vizibil` de 117 mm, un coeficient de transfer termic pe ram` Uf = 1,0 W/m2K, devenind, astfel, prima serie de ferestre din aluminiu cu standardul de izolare termic` la nivel de cas` pasiv`.

Optimizarea zonei de izolare termic` a profilelor [i umplerea cu spum` a acesteia, crearea unei garnituri mediane multicamerale [i utilizarea în zona de vitrare a garniturilor cu spum` poliuretanic` coextrudat` au contribuit la diminuarea pierderilor de c`ldur` [i la atingerea performan]elor mai sus-men]ionate.

Aceast` nou` serie se poate realiza doar în varianta de ferestre coplanare la exterior [i necoplanare la interior, putând fi echipate cu feronerie aplicat`, ascuns` cu o greutate a cercevelei de pân` la 160 kg [i un unghi de deschidere de pân` la 90° – AvanTec, sau

11 Impuls

mecatronic`, cu o greutate maxim` a cercevelei de pân` la 160 kg [i o l`]ime de deschidere pentru ventilare de 400 mm – TipTronic.

Acestei noi serii de profile i se al`tur` [i o solu]ie pentru renovarea cl`dirilor existente, deoarece anul acesta Schüco a acordat o aten]ie deosebit` acestei probleme, oferind serii [i solu]ii noi, care s` permit` aducerea cl`dirilor vechi, prin renovare, la performan]e care s` ating` nivelul de cas` pasiv`.

Cu ajutorul tocurilor special concepute, seria AWS 90.SI se poate folosi pentru renovarea eficient` [i ra]ional` a cl`dirilor vechi, f`r` a mai fi necesar` îndep`rtarea în totalitate a ferestrelor existente.

Este suficient` demontarea cercevelor, a feroneriei [i a profilelor orizontale [i verticale intermediare, dup` care aripa ramei este \ndep`rtat` cu ajutorul unui dispozitiv special. Peste tocul f`r` arip` se poate monta noul profil de toc, conceput special pentru a permite mascarea u[oar` [i elegant` a tâmpl`riei vechi [i a zonei de izolare. Astfel, se poate face un montaj u[or [i rapid, f`r` costuri mari pentru finisajele interioare [i cu economisirea timpului necesar demont`rii tocului vechii tâmpl`rii.

O alt` serie performant`, care vine s` îmbog`]easc` gama produselor cu izolare termic` ridicat`, o constituie noua serie ADS 90.SI pentru u[i coplanare la interior [i la exterior. Cu o adâncime a profilelor de 90 mm, aceasta permite ob]inerea unui coeficient de transfer termic pe ram` de Uf = 1,4 W/m2K. U[ile vor fi disponibile dou` variante constructive. O prim` variant` este proiectat` pentru u[i de intrare în locuin]e, având cerceveaua placat` cu tabl` sau pe fa]a exterioar`, sau pe ambele fe]e [i permi]ând realizarea unor u[i cu dimensiuni de pân` la 1 400 mm l`]ime [i 2 500 mm în`l]ime, având o rezisten]` la înc`rcare din vânt clasa C5 [i o etan[eitate la ap` clasa 7A. Cea de-a doua variant` reprezint` o solu]ie în cazul u[ilor pentru institu]ii, putând ajunge la o greutate maxim` a cercevelei de pân` la 200 kg, fiind posibil` vitrarea cu geam dublu sau triplu termoizolant. Acestea pot fi echipate cu balamale care s` reziste la 1 000 000 de cicluri de func]ionare, cu broa[te cu func]ie de panic` sau cu elemente care s` asigure o clas` de siguran]` împotriva efrac]iei WK3. De asemenea, noua serie dispune de solu]ii de etan[are la partea inferioar`, care permit realizarea unor u[i f`r` bariere.

Pentru cre[terea eficien]ei energetice a cl`dirilor, solu]iilor de izolare termic` performante li se pot al`tura [i sisteme performante de aerisire, care, cu un consum minim de energie, s` asigure un confort sporit în înc`pere. O solu]ie în acest sens o constituie noul sistem Schüco VentoTherm de ventilare decentralizat` cu recuperare de c`ldur`. Având o în`l]ime redus` de construc]ie, pentru montajul deasupra tâmpl`riei fiind necesar un spa]iu suplimentar de numai 50 mm, Schüco VentoTherm se îmbin` perfect cu designul interior al ferstrelor, sistemul putând fi montat atât pe tâmpl`ria din aluminiu, cât [i pe tâmpl`ria din PVC Schüco. Cu aceast` solu]ie nou` de ventilare, aerul poate fi adus în înc`pere fiind înc`lzit pe timpul iernii sau r`cit pe timpul verii, instala]ia func]ionând pe principiul schimb`toarelor de c`ldur`. Astfel, putem avea aport de aer proasp`t în înc`pere f`r` a mai fi necesar` deschiderea ferestrelor, diminuând implicit pierderile de c`ldur` prin aerisire natural`. Schüco VentoTherm este prima instala]ie electric` de ventilare descentralizat`, cu o atenuare fonic` de 40 dB, cu recuperare de c`ldur`, echipat` cu filtre de

praf [i polen, cu func]ionare automat`. Instala]ia este prev`zut` cu dou` trepte de func]ionare, asigurând un aport de aer proasp`t de 15, respectiv 30 m3/or` cu un consum de maxim 13 W, fiind posibil` conectarea ei în sistemul de management centralizat al cl`dirii prin intermediul unei interfe]e LON. Schüco VentoTherm este disponibil` în patru variante constructive pentru func]ionarea ca element independent [i înc` patru variante cu acelea[i dot`ri ca primele, dispunând în plus de o interfa]` LON pentru conectarea la BMS-ul cl`dirii: - „Standard” – echipat` cu un sistem de ventilare în dou` trepte; - „Standard cu sistem de monitorizare a filtrului” – are în plus fa]` de prima variant` un sistem de monitorizare a filtrului ce indic` momentul în care acesta trebuie înlocuit; - „Confort cu sistem de monitorizare a filtrului” – dispune de un sistem de ventilare în dou` trepte, sistem de monitorizare a fltrului, senzor de CO2 [i senzor de determinare a umidit`]ii aerului din înc`pere. În plus, instala]ia mai de]ine o func]ie automat` care comut` aparatul în treapta 1 sau 2 de func]ionare, respectiv îl opre[te în func]ie de informa]iile primite de la senzori.

Montajul este simplu [i rapid datorit` supor]ilor autoreglabili, racordurilor de îmbinare [i elementelor de blocare prin tensionare.

Sistemul Schüco VentoTherm asigur` schimbul minim de aer necesar pentru a împiedica deteriorarea construc]iei, asigurând, totodat`, un climat pl`cut în înc`pere. Func]iile unei ferestre închise sunt men]inute pe toat` durata de func]ionare a instala]iei, fiind asigurate, de exemplu, protec]ia fonic` [i antiefrac]ie. În momentul opririi sau pornirii aparatului, un sistem de comand` integrat închide, respectiv deschide, automat zonele de admisie [i de evacuare ale aerului. Starea de func]ionare a instala]iei este indicat` de elementul de comand` printr-un sistem de afi[aj cu leduri.

Despre alte nout`]i, din zonele E2 [i E3, vom vorbi în edi]iile urm`toare.

HQ Victoriei Proiect de arhitectur`: Igloo Architecture Echipa: arh. Bruno Andre[oiu arh. Ana Diaconu, arh. Ana Maria Mihai Rezisten]`: Popp [i Asocia]ii Instala]ii: Arhi-Instal/MET Engineering Management de proiect: Aquincum Antreprenor general: MEP Construct International Text: Ana Diaconu Foto: Cosmin Dragomir

Atent negociat` \ntre impunerile func]iunii, sitului, investitorului [i arhitectului, volumul cl`dirii se contureaz` simplu [i echilibrat, nel`sând niciuna dintre for]ele generatoare s` par` mai puternic` decât celelalte. Forma terenului \mpreun` cu cerin]ele de eficientizare au dus la materializarea unui edificabil \n „L”: calcanul oferit de vecin pe latura de est a generat alinieri volumetrice c`tre strad`, regimul de \n`l]ime al zonei a impus retrageri ale nivelurilor superioare [i „dilu`ri” ale acestora, alegerea arhitectului a generat adres`ri volumetrice diferite c`tre strad` [i c`tre spatele parcelei – acesta din urm` fiind influen]at [i de cl`dirile de pe bulevardul Iancu de Hunedoara, iar [irul condi]ion`rilor [i devenirilor poate continua dup` cum se va vedea.

HQ Victoriei \nceputuri sau despre binecunoscuta provocare a construirii \n zonele protejate ale Bucure[tiului |n ce a constat de fapt provocarea: de[i f`r` a avea monumente \n imediata vecin`tate, situl aducea cu sine \nc`rc`tura unei zone protejate, cu o valoare ce rezid` mai degrab` \n „mas`” decât \n elemente-unicat, cu tipologii construite [i stilistice diverse, dar oarecum unitar` \n propor]ii [i func]iuni. Lipsit` de mai toate mijloacele ce au conturat contextul, arhitectura nou-construit` la num`rul 59 de pe strada Grigore Alexandrescu trebuia s` dea senza]ia c` \[i ascult` cu aten]ie „anturajul”, care de altfel o influen]eaz` inevitabil, dar c` \n acela[i timp \[i poate sus]ine propriul discurs.

HQ Victoriei azi Diferit de frontul predominant reziden]ial \n care se \nscrie, imobilul de birouri \[i rezolv` rela]ionarea cu spa]iul public f`r` s` beneficieze de simplitatea unei linii clare de separa]ie – gardul. Parterul s-a decupat din \ntreg prin cele dou` console albe ce \l \ncadreaz`, oferind senza]ia trecerii treptate public/privat, [i s-a dezvoltat la nivelul trec`torului spre care se deschide dezinhibat cu o fa]ad` de tip „all glass”.

Func]iunea, cu cerin]ele ei de uniformitate \n tratarea fa]adelor, precum [i to]i ceilal]i factori enumera]i \n prima parte au conturat o anvelopant` din pere]i cortin`/pere]i u[ori, fie ei majoritar vitra]i – \n volumul dinspre strad` cu orient`ri est-sud-vest – sau majoritar plini – \n volumul din spate cu orient`ri nord-est-sud.

13 Impuls

Contrazicând pentru \nceput caracterul zonei, paralelipipedul cu ponderea cea mai important` \n compunerea ansamblului, cel generat de extrudarea a 1 000 de metri p`tra]i pe \n`l]imea a 4 etaje, odat` \mpachetat \n vitrajul peretelui cortin`, este mai apoi punctat de trei volume „ag`]ate”, cu consisten]` [i materialitate diferite, ale c`ror propor]ii \l readuc [i \l re\nscriu \n rela]ia cu contextul. Pe partea dinspre strad` a volumului, cea majoritar vitrat`, beneficiile umbririi sunt binevenite, aceasta realizându-se prin folosirea parasolarelor sau prin extrudarea \n console a liniilor de nivel generatoare de retrageri sau de registre de fa]ad`.

Materialele anvelopantei, sticla [i placajele tip bond, de[i sunt clar exponente ale contemporanului, \ncearc` s` p`streze un ton neutru \n rela]ia cu vecin`t`]ile, prin lipsa de culoare – alb/negru.

Pe lâng` alb/negru, \n beneficiul utilizatorilor [i al zonei [i lucru rar pentru o cl`dire de birouri din zona central`, s-a ob]inut chiar [i o

fâ[ie verde, materializat` \n zona perimetral` a parcelei de la nivelul trotuarului, zon` ce, printr-o rezolvare structural` cu decalarea pe \n`l]ime a pl`cii de peste primul subsol, poate fi plantat`.

Nodul de circula]ii verticale [i cel con]inând zona de serviciu, logic amplasate \n centrul planului, cu distan]e acceptate fa]` de perimetru [i \mbr`cate \n diafragme de beton armat, au reprezentat pretextul pentru rezolvarea structural` cu „dal` groas`”, ce se dovede[te de mare ajutor pentru asigurarea flexibilit`]ii \n compartimentarea [i mobilarea spa]iilor. Nodurile centrale au generat mai departe pozi]ia accesului [i a lobby-ului de intrare [i, având drept pretext scurta plimbare pe latura de vest a cl`dirii, acestea din urm` au adus totodat` [i o \mbog`]ire \n elemente prelucrate la

nivelul parterului. Astfel, pardoseala prime[te linii direc]ionale din marmur` gri ce \ncorporeaz` covora[ele de intrare [i se \nal]` mai apoi pentru a se transforma \n parapet al recep]iei. „L”-ul desenat astfel se \nchide \ntr-o cutie-volum printr-un alt „L” a[ezat invers \n chip de copertin` sprijinit` din Alpolic gri \nchis, contrastant cu albul predominant \n parter. Construc]ia u[oar` ce marcheaz` intrarea prime[te [i elemente personalizate – numele cl`dirii \n litere volumetrice a[ezate \ntr-un decupaj.

Odat` spa]iul rectangular alb-negru transparent conturat, lobbyului de intrare i se atribuie [i calitatea locuirii printr-un element foarte simplu – poza ca „exponat” \n casele locuite. Imaginea ce ocup` cei aproape 7 metri din spatele recep]iei e v`dit distorsionat`. Abstract` [i compus` din pixeli de mari dimensiuni, cu o trimitere evident` spre lumea computerelor, aceasta nu putea povesti decât despre marea familie „corporate” ce locuie[te aceast` cas`.

Lumin` [i spa]iu \n Forest House Text: Marius C`lin [i Roxana Ro[ca

xist` locuri [i case, exist` alegeri deliberate [i impuneri \n actul architectural. Forest House alege apropierea dintre natur`, din ce \n ce mai distant` \n teritoriul post-industrial, [i modelarea tehnologic` a luminii zenitale prin confortul locuitorilor ei - simultan un pasaj prin varia]iile luminii [i un pavilion reziden]ial \ntre ocular [i peisajul dens al p`durii. Locuin]a individual` – termen cumva „consacrat” – specific` aici realizarea unei amprente ecologice printr-un ansamblu de spa]ii domestice, intime, de articulare [i expunere a stilului de via]` [i a naturii \nconjur`toare. |ntotdeauna o experien]` pentru to]i participan]ii: client/locuitor, architect, cåt [i pentru tehnologia proiectului, acest tip de locuire activeaz` tr`iri continue prin descoperiri-eveniment, din timpul [i dup` finalizarea spa]iilor. Locuin]a individual` problematizeaz` rela]ia dintre protec]ia interiorului [i aspectele separa]iei acestuia prin fa]ade, sau elementele de interfa]` cu natura \nconjur`toare.

Aici, elementele vitrate sunt tratate ca echipament optic \ntre

E

g`sirea locului individualizat \n spa]iile casei [i transpunerea ini]iatic` a p`durii. |nv`luit` \n lumin` [i anotimpuri, Forest House este organizat` doar pe parter, iar mi[carea – ocular`, dar [i corporal` – \n`untrul locuin]ei re-direc]ioneaz` traseul parcurs, apropiindu-te de ea, prin pozi]ionarea central` a camerei de zi \ntr-un proscenium din care se deschid, cåt [i se ata[eaz` celelalte spa]ii programatice. Am realizat c` elonga]ia volumetric` a Forest House a devenit un instrument de oglindire, prin m`rimea, forma [i dispozi]ia ferestrelor asemenea unor filtre de transmitere a luminii, cåt [i de \ncadrare sau fixare a detaliului natural din p`durea \nconjur`toare [i gr`din`.

Astfel am ob]inut selec]ia unui finisaj exterior „ne-ars” (\n sensul plac`rii ceramice ventilate) \ntre golurile vitrate, peste care anotimpurile \[i vor \nc`rca umbrele. Datorit` num`rului limitat de ferestre mobile, circula]ia natural` a aerului prin cas` genereaz` o senza]ie de calm [i confort ambiental \n perioadele calde.

15 Impuls

Traseul interior leag` func]iunile locuin]ei \n succesiunea lor devenit` fireasc`, dezvoltat` \n jurul spinei centrale a luminatorului (Schüco FW50). Locuirea pe parter are \ntotdeauna avantajul locului, iar camerele orientate c`tre natur` privesc prin goluri ocupate de ferestre de diverse configura]ii. Lumina natural` p`trunde controlat \n fiecare spa]iu, prin aceste „goluri” motivate constant de senza]ia de „\nv`luire” \n lumin`. Dislocånd pere]ii exteriori, golurile se proiecteaz` \n planul vertical [i \n cel al plafoanelor, trasånd [i urm`rind atåt coridorul-spin` cåt [i peretele decupat al camerei de zi, orientate spre nord. Ca \ntr-o bibliotec`, camera de zi \[i men]ine calitatea luminii zenitale prin modelarea plafonului, un fabricat discontinuu, reactivånd efectele luminii asemenea reflec]iilor apei pe intradosul unui pod. Construc]ia peretelui cortin` folose[te profilul Schüco FW50, elementele de jaluzele exterioare orizontale-metalice pentru evitarea \nsoririi prea puternice a ferestrelor fa]adei de sud-est, cåt [i pentru diminuarea efectelor solare. Golurile p`trate ale fa]adelor se \nchid cu sistemul Schüco AWS60.HI, generånd „tablouri” precis direc]ionate, \nr`månd p`durea sau gr`dina. La interior, detaliile din zona ferestrelor au ca scop folosirea elementelor ca loc de [ezut, \ntr-o medita]ie tranzitorie [i revendicat` de locatari asupra propriei direc]ii [i distan]e fa]` de natur`.

Casa de pe Schlei Proiect pilot pentru Conceptul 2° Text/Foto: Schüco International AG

onceptul 2° a fost prezentat la BAU 2009. |ntre timp s-au realizat dou` proiecte pilot, o cl`dire public` [i o locuin]` colectiv`. Inspira]ia pentru dezvoltarea conceptului 2° a avut ca surs` varietatea naturii. Natura [tie dintotdeauna s` se adapteze la schimb`toarele condi]iile climaterice, la varia]iile anuale [i zilnice. Aceast` capacitate a fost transferat` conceptului modulelor 2°. Prin a[a-numitul sistem stratificat, anvelopa cl`dirii se poate adapta flexibil condi]iilor externe [i interne. Straturile mobile cu func]ii de izolare termic`, protec]ie solar` se pot activa în func]ie de necesit`]i.

Conceptul 2° este un sistem adaptiv – eficient energetic, cu design sofisticat [i un pionier prin adaptarea la condi]iile climatice.

Particularitatea conceptului 2° const` în dou` componente active din punct de vedere energetic: un sistem de straturi adaptive [i un perete termoplastic element activ. Sistemul stratificat se adapteaz` fa]adei în func]ie de nevoile individuale. Peretele termoactiv cu sistem de ventila]ie integrat reduce necesarul de înc`lzire [i r`cire a înc`perii. Acest sistem flexibil realizeaz` cele mai bune rezultate atât pentru bilan]ul energetic al cl`dirii, cât [i în ceea ce prive[te confortul [i comoditatea pentru utilizatori [i reziden]i.

Paul Sindram, arhitectul Casei de pe Schlei declar`: „Conceptul 2° m` fascineaz` datorit` variabilit`]ii sistemului. Transparen]a realizat` în combina]ie cu cea mai mare eficien]` energetic` este o piatr` de hotar \n standardul pentru case pasive. Filozofia concep-

C

tului 2° formeaz` baza pentru tehnologia fa]adelor inteligente [i eficiente energetic ale viitorului.” În timpul proiect`rii cl`dirii cu [ase apartamente, arhitectul [i proprietarul cl`dirii au fost de la început de acord ca la „Casa de pe Schlei” s` fie ceva complet nou, orientat spre viitor. Fa]ada acestei case de înalt` calitate arhitectural` [i structural` ar trebui s` fie echipat` ca prima cl`dire cu module Concept 2° înainte de începerea oficial` a produc]iei produsului – o provocare pentru arhitec]i, planificatori, proprietarul cl`dirii [i dezvoltatorul de produse de la Schüco.

Terenul acestui proiect exclusiv beneficiaz` de o pozi]ionare foarte atractiv` între fiordul Schlei [i ora[ul Schleswig. Aceast` cas` este caracterizat` de standardul ridicat de confort [i al materialelor, precum [i de dot`ri de lux. Apartamentele de 80-170 mp sunt caracterizate de planuri de etaj deschise [i spa]ioase [i sunt concepute ca apartamente duplex, iar interiorul este îmbog`]it cu materiale de mare valoare.

Exclusivitatea proiectului acestei construc]ii ar trebui, desigur, s` se reflecte în fa]ad`. Liniile curate [i designul estetic ale elementelor mobile cu dimensiuni generoase, pân` \n tavan, permit vederi spectaculoase ale peisajului maritim înconjur`tor [i realizeaz` treceri cursive de la spa]iul interior la cel exterior. Privit` din exterior, elegan]a sub]ire a profilelor fa]adei subliniaz` designul clasic atemporal al blocului.

17 Impuls

Pentru Casa de pe Schlei, elementele Conceptului 2° au fost ajustate conform cerin]elor de proiectare [i condi]iilor climatice specifice: panourile mobile au fost constituite din sticl`, izola]ie [i protec]ie solar` în fa]a pere]ilor termoactivi, iar elementele fotovoltaice fixe alternate cu panouri pentru fa]ad` albe, high-gloss.

Aceste elemente fixe de fa]ad` îi dau acesteia stabilitate [i structur`, iar elementele fotovoltaice reflect`, de asemenea, cerin]ele ecologice ale cl`dirii, u[or vizibile pentru oricine. Prin alternarea [i interac]iunea straturilor fixe [i mobile care formeaz` Conceptul 2°, se creeaz`, la nivelul fa]adei, o dinamic` care trimite spre mediul maritim al fiordului din Marea Baltic`.

Prestigiosul proiect iese în eviden]` prin designul s`u exterior [i r`spunde exigen]elor proprietarului cl`dirii pentru standarde ridicate de confort. |n acela[i timp, el încurajeaz` responsabilitatea fa]` de mediu – printr-o construc]ie cu consum redus de energie [i, prin urmare, ecologic`.

Pe lâng` designul sofisticat al cl`dirii, accentul proiect`rii a fost pus pe conceptul energetic global. Aceast` locuin]` multifamilial` beneficiaz`, fa]` de o cl`dire construit` în strict` concordan]` cu cerin]ele EnEV 2009, de o reducere semnificativ` a necesarului de energie pentru înc`lzire, r`cire [i aer condi]ionat.

Necesarul anual de c`ldur` al blocului de locuin]e este, la cei 15 KWH/ mp, foarte aproape de nivelul caselor pasive, dar semnificativ mai mic decât necesarul lor de energie primar`. În timp ce la

casele pasive se fac ferestre cu suprafe]e mari doar pe fa]adele sudice, datorit` nout`]ilor aduse de Conceptul 2°, „Casa de pe Schlei” a fost prev`zut` cu vitraje mobile de mari dimensiuni [i pe laturile orientate spre nord, est [i vest. Astfel, confortul este sporit considerabil. „Casa de pe Schlei” produce, cu elementele sale fotovoltaice cu strat amorf integrate în fa]ade [i cu cele 36 de elemente fotovoltaice suplimentare instalate pe acoperi[, mai mult` energie primar` decât are nevoie. Acest surplus este folosit de re]eaua electric` a ora[ului Schleswig. Prin urmare, o parte integrant` a conceptului de energie este, de asemenea, conexiunea la re]eaua de termoficare a ora[ului. Faptul c` termoficarea se caracterizeaz` printr-un factor foarte bun de energie primar`, din motive ecologice [i economice s-a optat pentru racordarea blocului de locuinte la acest sistem de înc`lzire.

Casa de pe Schlei combin` eficien]a energetic` ridicat`, designul modern [i arhitectura sofisticat`. Un pas decisiv înspre viitor – cu o fa]ad` supertehnologizat` [i o construc]ie f`cut` cu responsabilitate pentru un mediu durabil, de calitate. „Multifunc]ionalitatea elementelor corespunde exact concep]iilor mele despre dezvoltarea conceptual` a unei construc]ii contemporane. Un progres incredibil”, a declarat dna. Sibylle Schmid-Sindram, proprietarul acestei investi]ii.

Geze la BAU 2011 \n München GEZE – Curbele noastre sunt mai estetice!

u doar inova]iile tehnologice evidente formeaz` o component` permanent` a for]ei inovatoare a companiei Geze, ci [i aspectele legate de sustenabilitate [i preocuparea fa]` de efectele schimb`rilor demografice. De aceea, cånd dezvolt`m produse [i sisteme \n centrul tehnologic Geze, lu`m \n considerare atåt criteriile sustenabilit`]ii ecologice [i economice, cåt [i aspectele legate de calitatea vie]ii. Sistemele f`r` obstacole pentru u[i automate [i ferestre, spre exemplu cu telecomand`, ]in cont de necesit`]ile genera]iilor \n vårst` de måine.

O tem` care va fi determinant` pentru viitorul tehnologiei pentru u[i [i ferestre din viitor o reprezint` eficien]a energetic`. Ferestrele „inteligente” cu tehnologii de ac]ionare [i control coordonate economisesc energie [i asigur` confort [i siguran]` suplimentare.

Sistemele de control [i monitorizare a deschiderii ferestrelor \n caz de incendiu sau doar pentru ventilarea zilnic` vor deveni standard \n cå]iva ani. Geze este deja preg`tit`! Prin tehnologii inovatoare ce pot fi utilizate \n cadrul sistemelor integrate pentru solu]ii de evacuare \n caz de urgen]`, compania furnizeaz` noi solu]ii pentru necesit`]ile de siguran]` \n permanent` cre[tere.

Func]ionalitatea f`r` obstacole, utilizarea flexibil`, siguran]a, sustenabilitatea [i designul integrat sunt prioritare cånd vine vorba despre sistemele manuale [i automate de u[i produse de Geze.

Automatiz`rile Geze cu noile butoane cu senzori cu LED sunt mai confortabile [i prietenoase \n utilizare. Un alt punct de atrac]ie al standului Geze de la BAU 2011 combin` designul des`vår[it cu siguran]a certificat` \ntr-un nou sistem de u[` glisant` circular, care – sofisticat \ns` robust – face fa]` cu succes solicit`rilor \n cre[tere referitoare la siguran]a antiefrac]ie [i protec]ia \mpotriva vandalismului.

N

Mix-ul tehnologic al vitrajului [i feroneriei reprezint` mai mult decåt o optic` bun` [i un plus estetic. Geze a continuat dezvoltarea sistemelor complete din sticl` integrate IGG, \mpreun` cu tehnologia consacrat` a ac]ion`rii Slimdrive, ob]inånd astfel solu]ii eficiente din punct de vedere energetic. Al`turi de numeroase alte beneficii, Geze prezint` [i varietatea de moduri facile \n care poate fi utilizat sistemul manual pentru pere]i glisan]i (MSW).

De asemenea, Geze combin` siguran]a [i designul cu protec]ia preventiv` \mpotriva incendiilor \n domeniul evacu`rii fumului [i c`ldurii (RWA). Un nou sistem RWA de ac]ionare cu lan], integrat [i cu consum energetic sc`zut, \n care ac]ionarea integrat` este mascat` \n profilul ferestrei, a fost doar unul dintre produsele prezentate \n cadrul tårgului. Ac]ionarea [i feroneria sunt ascunse, \mbun`t`]ind astfel designul ferestrei. Cea mai puternic` variant` atinge o deschidere de 900 mm \n numai 60 de secunde \n cazul fumului sau c`ldurii, conferind ferestrei atribute aerodinamice extrem de ridicate. Concluzia este c` aceast` variant` poate fi, de asemenea, folosit` ca NRWG. Func]ii suplimentare binevenite ofer` mai mult` siguran]` [i confort atåt pentru utilizatori, cåt [i pentru cl`diri.

Unitatea de control de urgen]` Geze THZ are acum [i versiunea „Comfort” \n gama sa. Atractiv [i cu dimensiuni extrem de mici, designul ofer` economie de spa]iu [i poate fi, ca atare, instalat` \n locuri vizibile chiar [i acolo unde avem un spa]iu limitat \n casa sc`rii. Un avantaj al noilor butoane integrate pentru evacuarea fumului [i c`ldurii [i pentru ventila]ie este faptul c` nu mai sunt necesare cablaje separate pentru fiecare dintre ele. |n cazul unui incendiu, butonul de evacuare a fumului [i c`ldurii (RWA) poate fi utilizat pentru a declan[a manual alarma. Butonul pentru ventila]ie

19 Impuls

poate fi, de asemenea, pentru a controla func]ia de ventila]ie natural`. Ambele butoane au iluminare interioar`, fiind astfel mai u[or de indentificat [i de utilizat. |n cazul unui incendiu, iluminarea spore[te nivelul de siguran]`. THZ Comfort face posibil` conectarea unei solu]ii complete pentru evacuarea fumului. Cu o ie[ire de curent de 3,4 amperi, aceasta este deosebit de puternic` [i ofer` o deosebit` flexibilitate \n selectarea ac]ion`rilor de ferestre.

La Geze, siguran]a \n construc]ii \nseamn` siguran]a sistemului.

Geze a prezentat noile sisteme de securitate integrate pentru a administra sarcini complexe referitoare la c`ile de evacuare [i urgen]`. O atrac]ie a expozi]iei din domeniul tehnologiei de siguran]` o reprezint` o \ncuietoare antipanic` autoblocant` multifunc]ional` pentru u[i \n dou` canaturi, cu automatizarea bilateral` a ambelor foi de u[`. Deschiderea [i deblocarea ambelor canaturi asigur` o evacuare sigur` a fumului [i un acces confortabil pe ambele foi operate automat \n caz de fum sau incendiu. Noile sisteme de control al accesului online [i offline de \nalt` performan]`, spre exemplu pe baza datelor biometrice, \nseamn` c` u[ile independente sau integrate \n sistem pot fi combinate \ntr-un mod flexibil.

Cercet`torii prev`d \n viitor condi]ii meteorologice extreme [i fluctua]ii de temperatur`. |n unele ]`ri, diferen]ele de temperatur` sunt deja foarte mari. |n aceste condi]ii, amortizoarele de u[` montate la exterior sufer` fluctua]ii de performan]` [i, astfel, nu mai pot asigura func]ionalitatea dorit`. Dac` temperaturile fluctueaz` des de-a lungul anului, amortizorul necesit` reglaje regulate. Acest proces are nevoie de timp [i produce costuri nedorite. Noile TS 5000 T [i TS 4000 T sunt dotate cu o valv` inovatoare cu termo-

stat, care economise[te timp [i bani [i asigur` \ntotdeauna un reglaj perfect al u[ii, chiar [i \ntr-un climat variabil.

Spre deosebire de valvele termostabile, valvele cu termostat autoreglabil pot reduce influen]a temperaturii asupra timpului de \nchidere cu o cincime, \nsemnånd c` acesta r`måne aproape constant. Gra]ie compens`rii aproape complete a fluctua]iilor de temperatur` \ntre -15°C [i +40°C, nu mai este necesar` ajustarea manual` a timpului de \nchidere. Astfel, efectele frigului sau c`ldurii sunt compensate \n mod automat. Ambele noi variante „T” sunt identice din punct de vedere constructiv cu amortizoarele TS 5000 [i TS 4000 [i au toate func]iile suplimentare. Ele nu necesit` eforturi suplimentare pentru montaj sau mentenan]`.

Sistemele BMS integrate, care controleaz` diverse p`r]i ale sistemului [i furnizeaz` o imagine de ansamblu a situa]iei, devin din ce \n ce mai uzuale. Noi sisteme bazate pe internet, ce \ndeplinesc cerin]ele \n cre[tere ale proiectan]ilor, utilizatorilor [i montatorilor au fost, de asemenea, prezentate.

Service-ul [i mentenan]a calificate sunt esen]iale dac` dori]i s` asigura]i, pe termen lung, siguran]a \n operare, durabilitatea [i, \n consecin]`, sustenabilitatea produselor Geze.

Seviciile Geze sunt bazate pe tehnologia de ultim` or`.

Comunicånd wireless prin intermediul internetului sau GPRS-ului, ele simplific`, \n mod considerabil, administrarea cl`dirilor [i minimizeaz`, astfel, costurile adi]ionale. Acestea sunt doar cåteva dintre ultimele inova]ii. Geze a uimit [i continu` s`-[i uimeasc` partenerii cu multe altele!

GEZE ROMANIA S.R.L. www.geze.com

Certificatul de Performan]` Energetic` Text: ing. Liviu Fosa – auditor energetic tori numerici care se calculeaz` luåndu-se în considerare mai mul]i factori externi [i interni cl`dirii: - izola]ia termic`; - caracteristicile tehnice ale cl`dirii [i instala]iilor; - proiectarea [i amplasarea cl`dirii în raport cu factorii climatici exteriori; - expunerea la soare [i influen]a cl`dirilor învecinate; - sursele proprii de producere a energiei; - climatul interior al cl`dirii, care influen]eaz` necesarul de energie.

De ce ne trebuie un Certificat energetic Calitatea unei construc]ii de a consuma pu]in` energie pentru asigurarea confortului termic interior nu este deloc de neglijat, c`ci un consum de energie redus înseamn` cheltuieli de exploatare mici. Valoarea unei locuin]e, pre]ul ei, depinde [i de m`rimea consumului de energie termic`, electric` [i gaze naturale al locuin]ei respective, consum stabilit prin Certificatul energetic.

Certificatul energetic al cl`dirii este un document oficial, valabil timp de zece ani de la data emiterii, prin care se atest` performan]a energetic` a cl`dirii [i a instala]iilor aferente. Acest certificat întrege[te imaginea asupra valorii construc]iei, fiind un instrument util pentru proprietarul cl`dirii în ac]iuni privind vånzarea-cump`rarea, renovarea, asigurarea etc.

Indicatorul de performan]` energetic` al cl`dirii, care constituie data esen]ial` a Certificatului energetic, este „consumul anual de c`ldur` specific pentru înc`lzire [i apa cald` menajer`“, care se ob]ine prin raportarea consumului anual de c`ldur` la suprafa]a desf`[urat` (util`) a construc]iei.

ealizarea certificatului energetic const` \n determinarea caracteristicilor termotehnice [i func]ionale reale ale sistemului cl`dire-instala]ie, \n scopul caracteriz`rii structurii din punct de vedere energetic.

Conform legii 372/2005, Certificatul energetic al cl`dirii (denumirea complet` fiind Certificat de Performan]` Energetic`) este un document tehnic cu caracter informativ [i care atest` performan]a energetic` a unei cl`diri.

Performan]a energetic` a cl`dirii – energia efectiv consumat` sau estimat` pentru a r`spunde necesit`]ilor legate de utilizarea normal` a cl`dirii, necesit`]i care includ în principal: înc`lzirea, prepararea apei calde de consum, r`cirea, ventilarea [i iluminatul.

Performan]a energetic` a cl`dirii se determin` conform unei metodologii de calcul [i se exprim` prin unul sau mai mul]i indica-

R

Cine \ntocme[te Certificatul de performan]` energetic` [i cåt timp este valabil Atåt Certificatul de performan]` energetic`, cåt [i Auditul Energetic al cl`dirii este \ntocmit de c`tre auditorii energetici pentru cl`diri, autoriza]i de Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Locuin]ei [i este valabil 10 ani.

Care sunt clasele de performan]` energetic` dup` care se clasific` cl`dirile [i notele care se acord` |n func]ie de performan]a energetic`, cl`dirile se clasific` \n 7 clase pe o scal` energetic`. Se porne[te de la clasa A, caracterizat` prin consumul cel mai sc`zut de energie, pån` la clasa G, corespunz`toare celui mai ridicat consum specific de energie.

Sistemul de notare e de la 1 la 100, nota calculat`, dup` un criteriu bine stabilit, fiind cu atåt mai mare cu cåt cl`direa are o eficien]` energetic` mai ridicat`.

21 Impuls

Recomand`ri pentru reducerea costurilor cu energia prin îmbun`t`]irea performan]ei energetice a apartamentului Solu]ii recomandate pentru anvelopa cl`dirii: - sporirea rezisten]ei termice a pere]ilor exteriori peste valoarea minim` prevazut` de normele tehnice în vigoare, prin izolarea termic`; - sporirea rezisten]ei termice a pl`cii peste subsol peste valoarea minim` prevazut` de normele tehnice în vigoare, prin izolarea termic`; - sporirea rezisten]ei termice a terasei peste valoarea minim` prev`zut` de normele tehnice în vigoare, prin izolarea termic`; - \nlocuirea tâmpl`riei exterioare existente din lemn [i metal aferent` spa]iilor comune, cu tâmpl`rie eficient` energetic; - \nlocuirea tâmpl`riei exterioare existente din lemn [i metal aferent` camerelor apartamentului, cu tâmpl`rie eficient` energetic – acela[i tip pentru \ntreaga cl`dire.

Pentru evitarea cre[terii umidit`]ii interioare [i asigurarea calit`]ii aerului interior, tâmpl`ria va fi prev`zut` cu fante higroreglabile.

Solu]ii recomandate pentru instala]iile aferente cl`dirii: - refacerea izola]iei conductelor de distribu]ie agent termic înc`lzire [i ap` cald` de consum aflate în subsolul cl`dirii; - montarea robine]ilor cu termostat pe racordul corpurilor de înc`lzire din spa]iile comune; - asigurarea calit`]ii aerului interior prin ventilare natural` sau ventilare hibrid` a spa]iilor comune; - montarea debitmetrelor pe racordurile de ap` cald` [i ap` rece [i a gicacalorimetrelor; - montarea becurilor economice în locul celor cu incandescen]` din spa]iile comune.

Prin reabilitarea termic` ob]inem: - reducerea cheltuielilor de \ntre]inere, pentru plata energiei termice, datorit` sc`derii importante a pierderilor de c`ldur` [i, prin aceasta, a consumului; - \mbun`t`]irea condi]iilor de confort; - cre[terea valorii imobilului pe pia]a imobiliar`; - reducerea emisiilor de noxe [i, deci, un mediu mai curat.

M`sur`torile efectuate la cl`dirile pilot arat` o sc`dere a consumului de energie termic` cu pån` la 60%. Altfel spus, dac` o cl`dire avea un consum de energie termic`, \n lunile de vårf, de 100 Gcal, consumul de energie termic` al aceleia[i cl`diri, dup` reabilitare, \n aceea[i lun` [i \n condi]ii de temperatur` similar`, poate s` scad` la 40 Gcal.

|ncepånd cu data de 1 ianuarie 2011, devine obligatorie elaborarea certificatelor [i punerea acestora la dispozi]ia poten]ialilor cump`r`tori sau chiria[i de c`tre proprietari, \n cazul \n care se \ncheie contracte de vånzare-cump`rare sau \nchiriere a locuin]elor unifamiliale [i a apartamentelor din blocurile de locuin]e. Pentru toate celelalte cl`diri care se construiesc, sunt våndute sau \nchiriate, elaborarea certificatului de performan]` energetic` este deja obligatorie \ncepånd cu data de 1 ianuarie 2007. |n cazul cl`dirilor existente care necesit` lucr`ri de reabilitare termic`, fundamentarea oportunit`]ii [i necesit`]ii reabilit`rii termice se face prin Auditul Energetic.

Certificatul se elaboreaz` pentru urm`toarele cl`diri noi sau existente, care se construiesc, sunt våndute sau \nchiriate: - locuin]e unifamiliale; - blocuri de locuin]e; - birouri; - cl`diri de \nv`]`månt (cre[e, gr`dini]e, [coli, licee, universit`]i, c`mine, internate); - spitale, policlinici; - hoteluri [i restaurante; - s`li de sport; - cl`diri pentru servicii de comer] (magazine, spa]ii comerciale, sedii de firme, b`nci); - alte tipuri de cl`diri consumatoare de energie (cl`diri industriale cu regim normal de exploatare); Proprietarii de imobile au obliga]ia de a prezenta, \n momentul vånz`rii sau \nchirierii, certificatul de performan]` energetic`.

Pentru categoriile de cl`diri noi care se construiesc, certificatul se elaboreaz` prin grija investitorului/proprietarului [i este inclus \n documenta]ia pentru recep]ia la terminarea lucr`rilor, p`stråndu-se la cartea tehnic` a construc]iei sau la proprietar pån` la constituirea acesteia.

Pentru cl`dirile care se vånd sau se \nchiriaz`, certificatul se elaboreaz` prin grija proprietarului [i se prezint` la \ncheierea contractului de vånzare-cump`rare, respectiv a contractului de \nchiriere. Certificatul energetic este eliberat proprietarului, iar acesta \l pune la dispozi]ia poten]ialului cump`r`tor sau chiria[. |n cazul cl`dirilor cu o suprafa]` util` de peste 1 000 mp, aflate \n proprietatea/administrarea autorit`]ilor publice sau a institu]iilor care presteaz` servicii publice, certificatul va fi afi[at \ntr-un loc accesibil [i vizibil publicului. Se afi[eaz` la loc vizibil [i temperaturile interioare recomandate.

Jansen AG la BAU 2011 Fascina]ia o]elului Text: Daniela Badea Foto: Alukönigstahl SRL

entru to]i cei implica]i în domeniul construc]iilor, târgul de construc]ii de la München este un eveniment important, în cadrul c`ruia sunt lansate, de fiecare dat`, produse noi, special create pentru a r`spunde cerin]elor actuale ale pie]ei construc]iilor. Este deja cunoscut faptul c`, la nivel european, se acord` o importan]` deosebit` calit`]ii construc]iilor noi, dar [i celor care se renoveaz`, tendin]a fiind de a ob]ine cl`diri „independente energetic”, iar scopul final fiind acela de a reduce cât mai mult poluarea mediului [i, implicit, de a proteja mediul. În acest scop, în domeniul tâmpl`riei, se încearc`, în primul rând, ob]inerea unor performan]e cât mai bune din punct de vedere al izol`rii termice.

O propunere în acest sens o constituie noua serie de profile izolate din o]el Janisol Arte, aceasta fiind special proiectat` pentru a permite renovarea elegant` [i durabil` a cl`dirilor vechi [i, în special, a cl`dirilor industriale. Aceast` nou` serie de profile zvelte asigur`, pe de o parte, un design pl`cut [i, pe de alt` parte, o protec]ie termic` corespunz`toare cerin]elor contemporane. Janisol Arte permite ob]inerea unor rame vitrate cu aspect de gril` fin` [i cu o stabilitate bun`. Adâncimea de construc]ie a profilelor este de 60 mm, acestea fiind aproape la fel de stabile ca profilele înguste ale seriilor deja existente. L`]imea vizibil` a profilelor începe de la 25 mm, zona ochiurilor mobile având o l`]ime vizibil` de 60 mm.

Sistemul permite vitrarea cu geamuri termoizolante cu grosimea

P

începånd de la 20 mm pân` la 34 mm. Deocamdat` se pot realiza ochiuri mobile cu o dimensiune maxim` de 800 mm l`]ime [i 1 600 mm în`l]ime cu o greutate maxim` de 60 kg. Ca tipuri de deschidere, sistemul permite realizarea ferestrelor cu deschidere batant` cu unul sau dou` canaturi, oscilant`, clap` sau clap` cu coborâre, cu deschidere exterioar`. Feroneria utilizat` poate avea designuri diferite, ferestrele putând fi echipate fie cu mânere [i balamale din o]el inox cu prindere mecanic`, fie cu balamale sudabile [i mânere din o]el. De asemenea, sistemele de închidere pot fi realizate fie în variant` cu închidere într-un punct, fie cu închidere multipunct. Aspectul interior al tâmpl`riei poate fi diferit, în func]ie de tipul baghetelor de vitrare, acestea putând fi baghete rectangulare din aluminiu, cu prindere prin clipsare, sau corniere din o]el cu prindere în [uruburi aparente.

Janisol Arte este un sistem complet nou, care se bazeaz` pe un nou tip de izolator termic, foarte rezistent [i pe o nou` tehnologie de îmbinare a profilelor. Caracteristicile deosebite ale materialului din care este f`cut izolatorul permit prinderea mecanic` cu [uruburi atât a baghetelor de vitrare, cât [i a elementelor de feronerie. Deoarece etan[area elementelor mobile se face pe dou` garnituri, sistemul asigur` caracteristici de performan]` foarte bune putând fi utilizat cu succes în domeniul renov`rilor.

Un sistem nou, care îmbog`]e[te gama produselor oferite de firma Jansen în domeniul tâmpl`riei din o]el, este sistemul Janisol pen-

23 Impuls

tru u[i liftant-glisante. Stabilitatea ridicat` a profilelor din o]el izolate termic ofer` posibilitatea realiz`rii unor rame zvelte cu suprafe]e vitrate mari care s` ofere lumin` [i un confort sporit în interiorul înc`perii. Deoarece etan[area se face cu garnituri pe întreg conturul cercevelelor, sistemul se poate utiliza cu succes pentru închiderile vitrate ale camerelor cu terase mari circulabile, asigurånd un climat pl`cut în înc`pere pe timp de iarn`, datorit` propriet`]ilor de etan[are foarte bune, dar [i oferind posibilitatea îmbin`rii spa]iului interior cu cel exterior pe timp de var` datorit` cercevelelor mari. Adâncimea de 80 mm a profilului ofer` posibilitatea vitr`rii cu geamuri dublu sau triplu termoizolante, permi]ând, astfel, ob]inerea unui coeficient de transfer termic de 0,9 W/mpK. Cu noul sistem Janisol pentru u[i liftant-glisante se pot realiza elemente alc`tuite dintr-o foaie fix` [i una mobil`, cu dimensiuni maxime de 4 000 mm l`]ime [i 3 265 mm în`l]ime per element [i o greutate a cercevelei modelului standard de pân` la 300 kg. Ca o versiune special`, se pot realiza [i elemente cu greutate maxim` a cercevelei de pân` la 600 kg. În ciuda greut`]ii mari, cerceveaua gliseaz` foarte u[or pe [inele de glisare din aluminiu, montate în pragul inferior de înalt` calitate, din material plastic armat cu fibre de sticl`, care permite, pe de o parte, ob]inerea unui profil stabil [i rezistent cu o în`l]ime redus` cu acces u[or chiar [i pentru handicapa]i [i, pe de alt` parte, asigur` o izolare termic` foarte bun`.

Fuziune \ntre sport [i energie la Schüco Arena, Bielefeld Text: Adriana {erban Foto: Schüco International

odernizarea [i extinderea unui stadion de fotbal este dovada \ncrederii \n viitor [i stimuleaz` sustenabil mediul sportiv-cultural. A[a au gåndit [i responsabilii clubului Arminia [i ai firmei Schüco, cea care a dat [i numele stadionului \n momentul asum`rii spectaculosului proiect al construc]iei unei tribune noi. {i pentru c` stadionul poart` numele unui deschiz`tor de drumuri \n domeniul economisirii energiei [i producerii acesteia, acest proiect pilot a devenit un obiectiv de referin]` pentru demonstrarea poten]ialului energetic [i de design al tehnologiei fotovoltaice aplicate pe cl`diri.

M

Construc]ia tribunei de est, realizat` din mai multe sec]iuni constructive, a completat [i modernizat stadionul Arminia Bielefeld, acum un stadion competitiv pentru campionatul na]ional. S-a realizat o tribun` cu locuri pe dou` etaje, care r`spunde tuturor cerin]elor celor mai moderne stadioane [i arhitecturii unei construc]ii comerciale. Noua tribun` principal` are \n total mai mult de 6 700 de locuri, num`rul total de locuri diponibile acum pe stadion

ajungånd la 28 000.

Solu]ia special` a proiectului a constat \n construc]ia unei tribune moderne cu nou` nivele, bazat` pe noile concepte de utilizare [i configurare multifunc]ional` a spa]iilor interioare – spa]ii VIP [i anexe pentru diverse utiliz`ri, ca la cele mai mari stadioane construite pentru Campionatul Mondial 2006. Conceptul specific pentru Schüco Arena este \mp`r]irea tribunei \n dou` p`r]i, printr-o teras` de mari dimensiuni, care duce la un business-club spa]ios.

La primul etaj au fost integrate birouri moderne pentru VIP cu dimensiuni de la 89 la 335 mp. {i mai exclusiviste sunt birourile de la nivelul superior. |n spectaculoasa „mansard`“ au fost amenajate patru „birouri celeste”, care parc` plutesc deasupra terenului. |nc`peri \nalte cu geamuri de mari dimensiuni [i terase spa]ioase, orientate spre ora[ [i spre terenul de joc – sunt caracteristicile acestor spa]ii elegante. Acestea ofer` un mediu de munc` \ntr-o construc]ie de tribun` unic` \n Europa, cu acoperi[ solar, high tech, de mari dimensiuni.

25 Impuls

Combina]ia dintre sport [i producerea energiei, respectiv construc]ia sustenabil`, reprezint`, \n cazul Schüco Arena, o asociere fericit`, pentru c` s-a putut realiza aici o construc]ie de acoperi[ solar pe dimensiuni comandate, folosind numeroase solu]ii specifice proiectului. |n acel moment, \n 2008, era vorba de cel mai mare acoperi[ fotovoltaic. Din multe puncte de vedere, construc]ia acestei instala]ii fotovoltaice a fost un pionierat.

Trebuia g`sit cel mai bun compromis \ntre estetic` [i func]ionalitate. De exemplu, o tem` a fost ob]inerea umbririi [i iluminatului natural prin aranjarea variabil` a modulelor fotovoltaice cu diferite tipuri de celule.

Deasupra scaunelor, unde a fost cerut` mai mult` lumin` pentru spectatori [i pentru cre[terea gazonului, au fost reduse num`rul [i densitatea celulelor din modulele pe direc]ia terenului de joc.

Deasupra råndurilor superioare, densitatea celulelor a crescut, pentru a reduce efectul de orbire. Pentru a optimiza cå[tigul de energie, au fost eliminate \n mare m`sur` efectele de umbrire, prin interconectarea modulelor cu o construc]ie special` de-a lungul

marginii acoperi[ului, pe toat` lungimea terenului, pe care s-au montat [i proiectoarele, eliminånd astfel uzualele turnuri. Completa vizibilitate a tehnologiei fotovoltaice a f`cut necesar` ascunderea cablurilor sub profilele presoare. {i pentru a[ezarea invertoarelor de curent a trebuit s` se g`seasc` o solu]ie specific` care s` fie acceptat` de cerin]ele constructive, ele fiind fost a[ezate \ntr-o zon` u[or accesibil`, deasupra intr`rii \n „birourile celeste”. Pentru c` \n timpul func]ion`rii de multe decenii a acoperi[ului solar acesta va trebui s` reziste unor mari oscila]ii de temperatur`, \ntre -20° [i +60° , la intervale de 6 m au fost a[ezate profile duble pentru preluarea dilat`rilor prin intermediul arm`turilor din o]el, \n ale c`ror camere interioare se afl` [i cablurile.

Rezultatul tuturor acestor m`suri, este, din punct de vedere tehnic, un acoperi[ solar eficient energetic, care a ob]inut aspectul optic elegant [i suplu dorit, [i asta \n ciuda faptului c` aceast` construc]ie este de aproximativ zece ori mai grea decåt un acoperi[ din tabl`.

Compara]ie \ntre tipuri de instala]ii fotovoltaice Deoarece stadionul Schüco Arena a fost modernizat \n mai multe etape, iar tribuna sudic` era deja echipat` cu o construc]ie standard de acoperi[ fotovoltaic, se poate face acum o compara]ie practic` \ntre dou` concepte diferite pentru producerea energiei electrice pe cl`diri. Ambele solu]ii – varianta de acoperi[ opac \nclinat la 30° de pe tribuna sudic` [i acoperi[ul semitransparent al tribunei estice, produc cantit`]i comparabile de energie. Cele dou` instala]ii produc \mpreun` aproximativ 20% din consumul anual de curent al stadionului. Dar, \n timp ce solu]ia standard serve[te exclusiv scopului pentru care a fost realizat` – producerea energiei electrice, [i doar acest lucru poate fi calculat pentru recuperarea investi]iei, solu]ia special` folosit` pentru tribuna estic` demonstreaz` func]ionalitatea multipl` [i efectele pe care le poate avea tehnologia fotovoltaic` dedicat` specificului obiectivului. Aceast` a doua instala]ie solar` este integrat` \n noul acoperi[ al tribunei [i este complet la vedere. Au fost folosite 4 tipuri diferite de module fotovoltaice Schüco Prosol, puterea instalat` fiind de 112 kW, iar produc]ia anual` de 740 kWh. Utilizarea luminii naturale, optimizarea cre[terii gazonului, caracterul hightech [i, nu \n ultimul rånd, exemplul dat pentru domeniul de construc]ii publice, sunt realiz`ri reale, pe lång` energia electric` produs`. Aceste lucruri se pot lua \n considerare la calculul amortiz`rii costurilor de investi]ii, adev`rat mai ridicate, la asemenea construc]ii speciale.

Ferestre [i fa]ade cu economie de energie |n consonan]` cu strategia energetic` dual` a firmei Schüco, economia energiei s-a f`cut prin utilizarea celor mai moderne (la nivelul din 2008) tehnologii pentru ferestre [i fa]ade. Astfel, la arcadele de la nivelul 0, la lojele de la nivelele 2 [i 4, la spa]iile de birouri de la nivelul 5, precum [i la fa]adele din spate s-a folosit sistemul pentru pere]i cortin` Schüco FW 50+.HI. Au fost integrate ferestre lamelare [i ferestre de acoperi[ pentru evacuarea fumului. {i la celelalte ferestre [i u[i din construc]ie s-a dorit optimizarea izol`rii termice, [i s-au folosit ferestre [i u[i din seriile de profile din aluminiu 70.HI. O construc]ie separat` a fost fa]ada casei sc`rilor, de 20 m \n`l]ime [i peste 8 m l`]ime, care a fost realizat` cu o construc]ie din aluminiu fixat` pe structura de o]el. |n total, s-au montat 4 000 mp de fa]ade. Pentru continuarea conceptului de transparen]` [i deschidere [i \n interior, \n situa]ii limit` de siguran]`, pentru u[ile de evacuare s-a folosit sistemul de u[i rezistente la foc 30 min. Schüco Firestop II.

27 Impuls