Impuls 2

Impuls

#2

KAIZEN / PLAZA DEVELOPMENT OFFICES / POWER TOWER / STICLA ANTIFOC / SISTEME JANSEN / BUILDING MANAGEMENT SYSTEMS

1 Impuls

Falsa dilem` \n construc]iile verzi: sustenabil vs. ieftin

olosesc mult mai pu]in` energie decât o cas` tradi]ional`, au emisii sc`zute de CO2 [i un poten]ial exemplar de sustenabilitate. Acestea sunt doar câteva dintre avantajele cl`dirilor verzi. Care sunt, îns`, costurile asociate acestor avantaje? Este adev`rat c` o cas` ecologic` este mai scump` decât una standard? Conform Consiliului Român pentru Cl`diri Verzi, organiza]ie nonguvernamental` afiliat` unei asocia]ii cu renume mondial în domeniul construc]iilor sustenabile (WorldGBC), cl`dirile ecologice cost` pu]in mai mult, dar au o valoare mai mare decât cl`dirile standard.

Reprezentan]i ai Consiliului spun c` beneficiile m`surabile, dar [i cele greu m`surabile ale unei cl`diri sustenabile fac o astfel de construc]ie mult mai profitabil` pe termen lung decât o cl`dire obi[nuit`. În primul rând, pentru dezvoltatori, investi]ia într-o cl`dire sustenabil` înseamn`, din start, o reducere a riscurilor, comparativ cu investi]ia într-o cl`dire de tip tradi]ional. De ce? Pentru c` o astfel de investi]ie atrage cump`r`torii interesa]i de reducerea costurilor opera]ionale, de un mediu de lucru mai bun [i alte beneficii ale cl`dirilor verzi. „A construi verde cere o investi]ie ini]ial` mai mare numai dac` vom compara aceast` investi]ie cu una f`cut` pentru a construi o cl`dire mai slab` calitativ decât cele standard. Po]i încerca s` economise[ti bani construind cl`diri de calitate slab`. Îns` cre[terea standardelor în construc]ii, sc`derea costurilor tehnologiei, pierderea beneficiilor pe care le aduce aplicarea unor principii mai bune de proiectare [i design, precum [i con[tientizarea

F

crescând` a cump`r`torilor privind importan]a costurilor energiei vor face dintr-o astfel de investi]ie o strategie nerentabil`”, explic` Steven Borncamp, pre[edintele Consiliului Român pentru Cl`diri Verzi.

Apoi, o cl`dire sustenabil` prezint` beneficii m`surabile [i pentru cei care o folosesc, fie în scop personal, fie profesional. Un studiu publicat de Greg Kats pentru Massachusetts Technology Collaborative arat` c` productivitatea angaja]ilor este cu 1% mai ridicat` în companiile care activeaz` în cl`dirile care au ob]inut certificatul LEED pentru eficien]` energetic`. Toate acestea, în condi]iile în care o cl`dire care a ob]inut certificarea LEED pentru eficien]` energetic` cost` ini]ial cu 0,66% mai mult decât o cl`dire obi[nuit`.

Un alt element care cre[te cota de valoare a cl`dirilor verzi este faptul c` se depreciaz` mult mai greu pe pia]`, în compara]ie cu o cl`dire obi[nuit`. Fiind construit` la standarde mult mai înalte decât standardele de baz` în construc]ii, o cl`dire sustenabil` are toate [ansele s` r`mân` competitiv` pe pia]` chiar [i în cazul în care standardele de baz` devin mai preten]ioase.

Pia]a cl`dirilor sustenabile din România este în continu` schimbare, de[i consecin]ele crizei economice se fac resim]ite [i în acest sector. R`mâne de v`zut îns` cât de rapid` poate fi evolu]ia înspre un sector al cl`dirilor durabile, în condi]iile în care, de[i responsabilitatea revine în egal` m`sur` dezvoltatorilor, arhitec]ilor [i autorit`]ilor publice, ceea ce aduce echilibrul este cererea din partea clien]ilor. / Text: Alina Kartman, Romania Green Building Council

Revist` editat` de Alukönigstahl SRL Bd. Unirii nr. 64, Bl. K4, Bucure[ti; tel: +40 21 327 77 80, fax: + 40 21 326 4860 Concept grafic [i redactare: igloomedia Brezoianu 4, ap. 1, Bucure[ti; tel./fax: +40 21 313 41 18 www.igloo.ro Concept editorial: Alukönigstahl SRL

Procesul continuu de perfec]ionare Kaizen \n domeniul construc]iilor metalice

omeniul construc]iilor metalice are o mare contribu]ie la aspectul unei ]`ri. Fa]adele vitrate moderne sunt construite din sisteme de aluminiu, care con]in un grad mare de inova]ie. Anvelopa cl`dirii separ`, prin diverse elemente, interiorul unei cl`diri de mediul înconjur`tor. În birouri, case particulare, [coli, universit`]i, s`li de sport sau alte construc]ii, în zilele noastre, ferestrele îndeplinesc func]iuni care trebuie s` corespund` impunerilor tot mai severe privind eficien]a energetic` [i protec]ia mediului. Rezisten]a la efrac]ie, rezisten]a antifoc, construc]ii optimizate pentru persoane cu dizabilit`]i, precum [i producerea energiei prin sisteme solare [i fotovoltaice nu mai sunt simple slogane, ci au devenit realit`]i. Confruntat` fiind cu o multitudine de cereri, presiunea crescând` a concuren]ei, diverse norme [i normative, termene de execu]ie limit` [i marja de câ[tig tot mai mic`, via]a unei firme din domeniul construc]iilor metalice – prelucr`toare de sisteme de profile – nu este deloc simpl`. Deoarece influen]eaz` semnificativ caracteristicile unei construc]ii, munca prelucr`torului este foarte interesant` [i important`.

Companiile din domeniu trebuie – chiar [i f`r` a se putea baza pe un contract concret – s` fac` ni[te presta]ii anticipate. Discu]ii de planificare cu arhitec]i [i antreprenori, întâlniri cu speciali[ti în static`, modific`ri majore ale planurilor de proiectare cu pu]in timp înainte de lansarea în produc]ie, acestea caracterizeaz` activitatea în timpul preg`tirii unui proiect. Pentru a putea r`spunde acestor cerin]e, metodele de planificare a muncii în domeniul prelucr`rii profilelor s-au schimbat în ultimii 20 de ani în mod revolu]ionar.

Profilele [i feroneria folosite sunt rezultatul prelucr`rii computeri-

D

zate, din ce \n ce mai eficiente, a ofertelor. Pe lång` programele de calcul [i de proiectare în 3D, exist` acum [i ma[ini perfec]ionate, care ajut` efectiv în procesul de produc]ie. Dar oare asta este totul?

Rapoartele contabile ale companiilor din domeniu indic`, cu excep]ia celor foarte bine dotate tehnic, în raport cu alte bran[e, un grad mare de îndatorare, rentabilitate sc`zut`, stocuri prea mari [i lichidit`]i insuficiente. Prelucr`torul se simte obligat, având \n vedere termenele de execu]ie tot mai scurte, s` investeasc` în ma[ini performante, pentru c`, f`r` un anumit grad de automatizare al fabrica]iei, nu este posibil` realizarea unor proiecte mari. Cu ajutorul metodelor filozofiei japoneze Kaizen, al procesului de perfec]ionare continu`, reducerea timpului de produc]ie [i îmbun`t`]irea rezultatului companiei încep de la fiecare angajat.

Aceast` abordare induce, impus [i sus]inut în mod activ de conducere, implicarea fiec`ruia pentru o gândire [i ac]ionare comun`.

Procesele recunoscute [i dovedite defectuoase sunt, în mod independent [i f`r` prea mult` birocra]ie, schimbate. Dac` rezultatul modific`rii se dovede[te folositor, schimbarea se va p`stra, altfel, se va lucra din nou cu metoda cunoscut`. Este vorba despre politica pa[ilor m`run]i în toate compartimentele unei companii, începând cu departamentul tehnic, preg`tirea fabrica]iei, aprovizionare, atelier, montaj [i pân` la finalizarea construc]iei. Pe baza procedurilor din domeniul industriei automobilelor sau alte domenii, se poate face o transpunere [i pentru construc]iile metalice. |n cele ce urmeaz`, sunt enumerate câteva metode din Kaizen.

3 Impuls

Implicarea conducerii superioare Cele mai bune planuri ale unei companii nu sunt suficiente pentru a crea succese de durat`, \n cazul \n care conducerea superioar` a unei firme nu ia în considerare, în planificarea sa strategic`, conceptul de baz` al procesului de perfec]ionare.

Controlul calit`]ii totale Pu]ine companii pun, efectiv, în practic` un control complet al calit`]ii conform ISO 9000. Unul dintre principiile de baz` ale acestei metode este „autocontrolul controlat”. Pu]ine \ntreprinderi consider` controlul proceselor conform manualului calit`]ii un sprijin, [i nu o povar`. În aceste companii, s-a observat c`, chiar dac` ini]ial au fost reticen]i, angaja]ii s-au identificat cu necesitatea realiz`rii înregistr`rilor. CCT este o metod` prin care fiecare angajat, indiferent de treapta ierarhic`, î[i supravegheaz` [i evalueaz` munca, \n mod continuu. Gre[elile vor fi corectate sau anun]ate, dar nu vor fi transmise mai departe.

Mentenan]a total productiv` Anumite ma[ini [i procese trebuie verificate în mod continuu [i preventiv. Sub denumirea MP (mentenan]` preventiv`) se reg`sesc toate opera]iunile, de la cele de între]inere, vopsire a ma[inilor sau marcarea rutelor, pân` la \ntre]inerea sistemelor de computere. MTP are nevoie de cifre, pentru a putea evalua investi]ia într-o m`sur` luat`.

Principiul „la momentul potrivit” Prelucrarea profilelor nu este o industrie cu produc]ie de mas`.

Chiar [i la proiecte mari, cu volum mare de elemente de tâmpl`rie sau fa]ad`, se produc elemente pe comand` conform proiectului.

Un factor relevant este ca, în cadrul livr`rii în timp util, s` fie corect` [i originea p`r]ilor componente. Acest lucru e valabil pentru livr`rile interne [i de la furnizori.

Sistemul de propuneri Propunerile, indiferent c` vin din interior sau exterior, sunt considerate de c`tre Kaizen ca instrumentul de excelen]` pentru reducerea costurilor, cre[terea calit`]ii [i g`sirea de idei, respectiv impulsuri noi. „La ceva mai bun nu v-a]i gândit?” elimin` posibilitatea de a profita de p`rerile colaboratorilor. Doar \ntr-o companie unde exist` cooperare [i colaborare [i un interes evident pentru dorin]a de îmbun`t`]ire a activit`]ii se poate profita de ideile angaja]ilor. No]iunea de sistem de propuneri, în cazul Kaizen, \nseamn` mai mult decât aruncarea unei scrisori într-o cutie pentru sugestii.

Pe lâng` mobilizarea activ` fa]` de ceilal]i [i un schimb liber de idei în scopul dezvolt`rii produc]iei [i planific`rii muncii, se în]elege [i modificarea independent` [i responsabil` a modului de lucru, f`r` obliga]ia de consultare cu superiorii.

Satisfac]ia [i loialitatea clien]ilor Pe lâng` rela]iile interne, trebuie acordat` mult` aten]ie clien]ilor [i evalu`rii f`cute de ace[tia companiei. Nu trebuie s` se fac` nicio diferen]` între dezvoltarea produselor, datorit` unor motive interne, [i modificarea unor procese interne ca urmare a unor informa]ii venite din exterior. Pe lâng` angaja]i, clien]ii sunt cel mai important bun al unei companii.

Ciclul PDAV [i standardizarea Ciclul PDAV, planificare – de f`cut – ac]ionare – verificare, descrie modul recomandat pentru abordarea unei probleme. În cadrul produc]iei, indiferent c` este atelierul de montaj sau [antierul, standardizarea este urm`torul pas de f`cut. Realizarea unui standard nou înseamn` s` modifici (îmbun`t`]e[ti) un mod de lucru existent, astfel încât s` nu se revin` la vechile obiceiuri.

Eliminarea timpilor mor]i/metoda în 5 puncte Cuvintele japoneze Seiso, Seiri, Shitsuke [i Seiton (5S) le putem traduce prin:

• Eliminarea lucrurilor nefolositoare • Ordinea trebuie s` fie evident` • P`strarea cur`]eniei locului de munc` • Ordinea ca regul` de baz` • Toate punctele de mai sus trebuie p`strate [i continuu îmbun`t`]ite Aceast` metod` este redus`, de unii dintre veteranii filozofiei Kaizen, la „metoda 3 O“: ordine, ordine, ordine, aceasta fiind unul dintre pilonii centrali ai Kaizen.

Cele [apte tipuri de risip` C`utarea continu` de moduri de perfec]ionare este scopul cel mai înalt în filozofia Kaizen. Studiul locului de munc`, respectiv al departamentului, este astfel axat pe g`sirea diverselor tipuri de irosire, cum sunt: supraproduc]ia, stocuri, transportul (intern [i extern), timpi de a[teptare, discontinuit`]i în aprovizionare, repara]ii, rebuturi.

Liste de verificare [i valori • Cu ajutorul celor 5, respectiv 7 factori, se poate avea o privire de ansamblu asupra situa]iei companiei: muncitori (angaja]i), material, ma[ini, metod`, m`suri. Se mai pot ad`uga înc` doi factori: mediu [i management.

• Cei [apte factori: Ce trebuie f`cut? Cine ce face, de ce, cum [i când? Unde se face treaba [i de ce se face a[a [i nu altfel?

• Muda, muri [i mura Dac` se iau în considerare cele 7 moduri de irosire de mai sus, observ`m trei elemente principale: irosire (Muda), supraînc`rcarea ma[inilor/angaja]ilor (Muri) [i apari]ia discontinuit`]ilor în timpul proceselor (Mura).

Focusarea pe fiecare din cele trei aspecte enumerate mai sus are ca scop vizualizarea func]ion`rii întreprinderii [i explicarea stadiului respectiv angaja]ilor. În prim-plan este omul [i acestuia i se cere în mod constant s` descopere abaterile [i s` fac` propuneri pen-

tru îmbun`t`]irea fiec`rui proces.

Conducerea are sarcina s` fac` posibil` colectarea datelor [i, astfel, s` fac` vizibile modific`rile. Dup` o perioad` de timp, se poate stabili dac` schimb`rile au avut efecte pozitive sau negative, [i s` se ac]ioneze în consecin]`.

Concluzii Metoda Kaizen, procesul continuu de perfec]ionare, are efecte pozitive. Dezvoltat` în industria construc]iei de automobile, a avut succes în acest domeniu. {i alte industrii au implementat p`r]i ale metodei. Unele firme au adoptat ideea, dar s-au îndep`rtat de principiile de baz` (nu s-a p`strat orientarea spre angajat). Alte companii au aplicat par]ial sau temporar principiile Kaizen, abandonându-le dup` un succes de scurt` durat`.

Principiile Kaizen sunt, în esen]`, urm`toarele: - orienteaz`-te spre om, implic`-l [i folose[te-i creativitatea; - urmeaz` un drum de perfec]ionare cu pa[i mici [i elimin` posibilele gre[eli; - dezvolt` rela]ii pozitive între departamente [i formeaz` grupe de lucru; - exist` dou` tipuri de raporturi furnizor-client! Pe lâng` aten]ia obi[nuit` acordat` clien]ilor externi, trebui acordat` aceea[i aten]ie pe plan intern, pentru schimbul complet de informa]ii/produse, eliminarea gre[elilor [i livrarea corect` a „produsului” între departamente.

Alexander Riemer – Alukönigstahl GmbH Bibliografie: Deming, W. Edwards: Out Of The Crisis; MIT Press, 2000 (edi]ia l din 1982) Hartmann, Edward H., „Successfully Installing TPM in a Non-Japanese Plant: Total Productive Maintenance”; TPM Press Inc. Pittsburgh, 1992 Imai, Masaaki: Gemba Kaizen, Wirtschaftsverlag Langen Müller/Herbig, 1997 Imai, Masaaki: Kaizen – Der Schlüssel zum Erfolg der Japaner im Wettbewerb, Wirtschaftsverlag Langen Müller/Herbig, 1992

5 Impuls

Plaza Development Offices Conceptul de fa]ad` dubl` \[i propune optimizarea cl`dirii din punctul de vedere al izol`rii fonice, termice [i al protec]iei solare. }inta este ob]inerea unui confort maxim [i, concomitent, reducerea consumului de energie al cl`dirii. Deoarece aceste func]ionalit`]i se influen]eaz` reciproc, trebuie stabilit` o prioritate privind aerisirea, protec]ia solar` sau izolarea fonic`.

Fa]ada dubl` se compune dintr-un \nveli[ exterior, unul interior [i spa]iul ventilat dintre cele dou` \nveli[uri. |nveli[ul interior separ` mediul din cl`dire de clima exterioar`. El este compus, de obicei, dintr-un geam termoizolant montat \ntr-o construc]ie de tip ram` [i asigur` func]ia de izolare termic` atåt vara, cåt [i iarna. |n majoritatea cazurilor, \nveli[ul interior se poate „deschide” pentru aerisire sau, cel pu]in, pentru \ntre]inere-cur`]are. |nveli[ul exterior asigur` protec]ie atåt fa]` de condi]iile atmosferice, cåt [i fa]` de zgomotul din exterior.

Acesta este, de obicei, un geam simplu, de siguran]`. Pentru a asigura aerisirea, spa]iul dintre \nveli[uri este prev`zut cu orificii de ventila]ie. Pentru a asigura un randament maxim, aceste orificii pot fi prev`zute cu ac]ionare.

Interspa]iul func]ioneaz` ca o ser`. |n zonele reci, se poate ob]ine energie solar` pasiv`. Pericolul supra\nc`lzirii se elimin` prin ventilare cu aerul exterior. Ventilarea se realizeaz` natural, prin curen]ii de aer cald [i prin influen]a våntului. |n interspa]iu se va monta o protec]ie solar` care re]ine radia]iile solare [i protejeaz` interiorul de factorii externi ridica]i de r`cire.

Imobilul aflat la intersec]ia str`zilor Iancu de Hunedoara [i C`derea Bastiliei din Bucure[ti va fi prima cl`dire prev`zut` cu fa]ad` dubl`. Pe dou` fa]ade ale cl`dirii se va monta un sistem format dintr-o tåmpl`rie performant` cu grad de izola]ie ridicat Schüco AWS 70 HI, cu un coeficient de transfer termic pe profil Uf de 1.4 W/m2K [i o coaj` exterioar`, montat` pe vertical` [i \nclinat` spre exterior, neizolat` termic, cu rol de protec]ie sonor`, protec]ie la vånt [i protec]ie termic`, datorit` interspa]iului de aer. Interspa]iul dintre cele dou` coji sau straturi este ventilat pe fiecare etaj \n parte. Ventilarea pe mai multe etaje nu a fost posibil` din considerente de protec]ie la foc. Pentru o eficien]` termic` maxim`, \n interspa]iu se va monta un sistem de umbrire activ de tip stor de aluminiu cu lamele de 60 mm l`]ime ac]ionate electric.

Lamelele vor fi vopsite cu o vopsea special`, cu grad foarte redus de reflec]ie, pentru a nu ap`rea fenomenul de „orbire”.

Umbrirea va fi comandat` centralizat, prin sistemul BMS al cl`dirii.

Aplicarea acestei solu]ii a permis ob]inerea unui coeficient de transfer termic global de 1.1 W/m2K [i a unui coeficient de transfer termic energetic pe timp de var` de g=0.1, respectiv de g=0.5 pe timp de iarn`.

Spa]iul dintre cele dou` coji este variabil de la 300 pån` la 600 mm.

Interspa]iul este vizitabil doar cu scop de \ntre]inere-cur`]ire. Alukönigstahl a acceptat provocarea de a fi proiectantul fa]adei acestui imobil, convingånd

Prima fa]ad` dubl` din Romånia

beneficiarul prin experien]a acumulat` pe pia]a interna]ional`. |mpreun` cu colegii de la Viena, am \ntocmit documenta]ia tehnic`. Pentru analiza termic` a fa]adei ne-am adresat firmei Dr. Pfeiller din Austria, o firm` cu o experien]` de peste 40 de ani \n fizica construc]iilor. |n urma solu]iilor prezentate [i aprobate de proiectantul general al cl`dirii, firma de execu]ie [i montaj MIMO a montat o mostr` pentru a putea fi vizualizat aspectul final al cl`dirii.

Avånd \n vedere complexitatea fa]adei [i urmând dorin]a beneficiarului, solu]ia personalizat` va fi testat` \n cursul acestui an la centrul tehnologic al Schüco de la Bielefeld Germania.

Obiectivul testului este analiza comportamentului fa]adei duble din punctul de vedere al: - etan[eit`]ii la ploaie toren]ial` - permeabilit`]ii la aer - comportamentului la seism Analizele arat` c` investi]iile suplimentare \ntr-o fa]ad` complex` cu grad ridicat de termoizola]ie [i un sistem de umbrire activ (protec]ie vara – cå[tig de energie iarna prin radia]ie) – pe lång` faptul c` asigur` un confort net superior – se amortizeaz` relativ repede (circa 5-7 ani), prin reducerea consumului energetic.

Text: Attila Anderlik, Alukönigstahl SRL

7 Impuls

Un loc al imaginilor diversificate, o cl`dire \n form` de „diamant” [lefuit.

Fa]` de „duritatea” imobilelor din zona intersec]iei dintre B-dul Iancu de Hunedoara [i str. C`derea Bastiliei, proiectul cl`dirii pentru birourile Societ`]ii Search Company se bazeaz` pe reluarea unei tipologii deja „clasice”, a epidermei de sticl` [i aluminiu.

Prezen]a \n alternan]` a sticlei [i panourilor de fa]ad` ETERNIT GRI va conferi ansamblului o identitate mai supl`, fa]` de construc]iile deja consacrate din aceast` categorie.

De asemenea, fa]adele triunghiulare ale volumului, gåndite pe toat` \n`l]imea construc]iei, devin un reper al intersec]iei celor dou` bulevarde. Acest lucru va fi accentuat [i prin transparen]a specific` sistemului Double Skin, proiectat de firma Alukönigstahl [i executat de firma Mimo.

Spa]iile etajelor curente sunt articulate prin casa sc`rii [i a lifturilor.

Func]iunea dominant` – biroul – gåndit` \n sistemul platourilor multifunc]ionale este deservit` [i de o baterie de lifturi panoramice.

Astfel, \ntre interiorul [i exteriorul cl`dirii se stabile[te o rela]ie vizual` de comunicare, prin parcursul vertical al ascensoarelor.

Text: arh. Adrian Spirescu

Tradi]ie [i actualitate, \ntr-un singur obiect: obloane din PVC de la Schüco International

Credite & informa]ii Arhitectur`: arh. Adrian Spirescu, arh. Marina Raicopol, arh. Lucica M\], arh. Cosmin Popa Antreprenor general: AMV – EUROCONSTRUCT Beneficiar: S.C. Plaza Development S.R.L. Suprafa]` desf`[urat`: 14.900 mp (suprateran`) Num`r niveluri: 4S + P +14E + etaj tehnic |n`l]ime maxim`: 69,00 m

Din pricina cre[terii constante a num`rului de locuitori ai planetei, al c`ror consum energetic cre[te propor]ional, pe plan mondial se caut` continuu solu]ii pentru economisirea energiei.

Schüco ofer` deja solu]ii viabile, eficiente energetic, atât pentru construc]ii noi, cât [i pentru renov`ri. |n spiritul economiei de energie, tradi]ionalele obloane ofer`, \n fiecare anotimp, protec]ie termic` suplimentar` [i o bun` protec]ie la intemperii. În acela[i timp, obloanele îi ofer` beneficiarului o izolare fonic` suplimentar` [i posibilitatea de a regla lumina incident` în fiecare camer`. |n plus, obloanele închise înl`tur` pericolul unei posibile spargeri. Nu în ultimul rând, obloanele constituie [i un element de decor pentru fa]ade. Putem enumera principalele caracteristici [i avantaje ale utiliz`rii obloanelor din PVC, de la Schüco.

Cu un num`r redus de profile se pot construi numeroase tipuri de ferestre [i deschideri. Profilul de ram` al oblonului con]ine o garnitur` coextrudat`, care serve[te la cre[terea etan[eiz`rii la vânt [i elimin` zgomotul f`cut de lamele prin lovirea de ram`.

Profilele pentru ram` [i travers` au o singur` camer` de armare, iar profilul de rigidizare este din aluminiu, deci greutatea oblonului se reduce considerabil. Lamelele sunt armate cu fibr` de sticl`, materialul fiind astfel foarte rezistent la intemperii [i p`strånd greutatea redus`. Din aceea[i cauz`, contrac]ia lamelelor este sub 1%, deci \ncovoierea sau deformarea lor este, practic, inexistent`, chiar

[i la dimensiuni mari. Alegerea culorii ferestrelor [i obloanelor din PVC este la îndemâna oricui [i are avantajele binecunoscute: izolare termic` excelent`, durat` mare de via]` [i un raport bun calitate/pre]. Spectrul de culori ale foliilor decorative se întinde de la clasicul alb pân` la nuan]e tari, viu colorate. Programul este îmbog`]it prin prezen]a foliilor structurate, ce imit` lemnul. Cele dou` nuan]e Sienna [i mai noua folie „nuc” completeaz` noua genera]ie de folii decorative, prin structura inovativ` a suprafe]ei (\ntre]inere u[oar` [i rezisten]` în timp) [i designul deosebit.

Inova]ie, performan]e, design, siguran]`, iat` câteva atribute ale produselor Schüco, care, ca p`r]i componente ale învelitorilor de cl`diri au rol de interfe]e între exterior [i interior, dar [i multe alte func]ii.

Hotelul Marma]ia din Sighetul Marma]iei (\n imagini) Construc]ia dateaz` din perioada 1941 – 1942. Ini]ial hotel de elit`, dup` terminarea celui de-al Doilea R`zboi Mondial a devenit spital de copii, iar \n 1978 a intrat \n circuitul turistic sub denumirea de Hotel Marma]ia.

Actualmente, este renovat complet, iar cl`direa p`streaz` arhitectura de influen]` austriac`, utilizåndu-se lemn, piatr`, obloane decorative, balcoane [i alte elemente specifice stilului. |n acela[i timp, s-a ]inut cont de cerin]ele energetice actuale, tåmpl`ria din profile de PVC [i obloanele Schüco integråndu-se perfect \n imaginea de ansamblu.

9 Impuls

Power Tower Prima construc]ie înalt` clasificat` drept „cas` pasiv`”

Energia necesar` noului sediu central al concernului austriac Energie AG provine de la soare, p`mânt [i aer.

Construc]ia sediului din Linz (Austria) al concernului Energie AG, finalizat` \n luna august 2008, a marcat începutul unei noi epoci în domeniul eficien]ei energetice a cl`dirilor înalte pentru birouri. Acesta este primul turn de birouri cu caracter de „cas` pasiv`”. Imobilul nu este bran[at la re]eaua de termoficare [i nu folose[te combustibili fosili pentru înc`lzire sau r`cire. Energia necesar` este ob]inut` din p`mânt [i din apa freatic`, respectiv, de la soare, fiind captat` de 700 mp de panouri fotovoltaice.

Astfel, conceptele, un pic abstracte pân` acum, ale eficien]ei energetice [i sustenabilit`]ii au fost realizate practic. Proiectul (realizat de firma Weber & Hofer AG din Zürich) a fost ales în urma unui concurs interna]ional de arhitectur`. Construc]ia selectat` a fost cea mai bun` variant`, atât din punct de vedere al costurilor, cât [i din punct de vedere strategic. Turnul, \nalt de 74 m, are 19 etaje, 2 nivele de mezanin [i 2 nivele de garaj subteran; \n total – o suprafa]` de 32.872 mp. Conceptul energetic general integrat pentru Power Tower a fost dezvoltat pe trei direc]ii: anvelopa imobilului/fa]ada cortin` – instala]ii – producerea energiei.

Anvelopa cl`dirii Peretele cortin` este o construc]ie special` Schüco, tip fa]ad` modular`, cu elemente fotovoltaice integrate. Sticla termoizolant` (cu trei straturi [i jaluzele integrate) reprezint` 60% din suprafa]`, iar restul de 40%, panouri din materiale cu izola]ie termic` superioar`, coeficientul de transfer termic global fiind mai mic de 0,8 W/m2K. Astfel, consumul pentru înc`lzire este redus, consumul energetic pentru r`cire este, de asemenea, sc`zut, datorit` reducerii c`ldurii solare imergente cu 90% (cl`direa nu este prev`zut` cu instala]ie de climatizare). Transparen]a optim` asigur` lumin` natural`, reducând astfel utilizarea luminii artificiale (consum redus de curent electric, reducerea c`ldurii emise de corpurile de iluminat).

Fa]ada este o construc]ie în trei straturi, în care este integrat un sistem nou de protec]ie solar`. Jaluzelele speciale permit accesul luminii naturale, asigurånd protec]ia solar` maxim`, precum [i vederea spre exterior. Atât jaluzelele, cât [i iluminatul artificial sunt comandate de unitatea central` de management a cl`dirii, în func]ie de condi]iile meteorologice.

Instala]ii |nc`lzire din „c`ldura p`mântului”.

Cu un 1kWh necesar func]ion`rii pompelor de c`ldur` [i 3 kWh c`ldur` din sol, produs` f`r` eliberarea de emisii nocive, se ob]in 4 kWh c`ldur` util` pentru înc`lzirea imobilului. R`cire cu „recele p`mântului”. Cu un 1kWh pentru func]ionarea pompelor de circula]ie pot fi transportate pân` la 50 kWh „agent rece” – climatizare gratuit`.

De[i instala]iile din Power Tower realizeaz` un climat interior s`n`tos [i pl`cut, consumul energetic pentru înc`lzire [i climatizare a fost redus la minimum. |ntregul sistem necesit` doar jum`tate din energia consumat` de o instala]ie clasic` \ntr-o cl`dire de dimensiuni similare. Climatizarea se face prin tavane radiante, f`r` convec]ie, corpurile de înc`lzire au putere radiant` mare [i reglare individual`, iar ventilarea se face controlat, cu fluxuri combinate de aer (evacuare – admisie), sistemul fiind silen]ios, s`n`tos [i economic.

Producerea energiei Producerea energiei este punctul central al acestui proiect.

Inova]ia const`, în primul rând, în combinarea tehnologiilor deja verificate în practic`, cu nout`]ile tehnice. Înc`lzirea, climatizarea [i ventilarea imobilului se realizeaz` cu o instala]ie combinat` de pompe de c`ldur`. Sunt exploatate p`mântul, apa freatic` [i soarele. Pentru înc`lzire [i climatizare se utilizeaz` energia extras` din p`mânt de sondele de adâncime (46 buc. de 150 m = 6900 ml) [i de pile de funda]ie (90 buc. a 10 m adâncime = 900 ml). De remarcat este faptul c`, vara, c`ldura evacuat` de sistemul de r`cire este transportat` [i depozitat` în adâncul p`mântului, urmând s` fie refolosit` pentru înc`lzire, în timpul iernii. Mai ales în perioadele de tranzi]ie, acest sistem face posibil` recuperarea energiei de pân` la 1:50. Solul din adâncuri va fi „înc`rcat” cu energie, astfel fiind folosit` la maximum capacitatea de stocare a p`mântului. O alt` surs` de energie este apa freatic`, energia fiind extras` prin dou` sonde. Apa de r`cire este folosit` mai ales pentru climatizarea centrului de management computerizat [i pentru ventila]ie (alimentarea cu aer proasp`t). C`ldura p`mântului furnizeaz` necesarul energetic de baz` pentru înc`lzire [i climatizare. Centrala solar` este montat` pe fa]ada de sud-vest, de la primul pân` la ultimul etaj. Doar casa sc`rii de evacuare face excep]ie. Panourile fotovoltaice au dimensiunea de 400x150 cm. Cu o suprafa]` de aproximativ 640 mp, este cea mai mare instala]ie solar` fotovoltaic` din Austria.

Produc]ia anual` de curent electric este de 42.000 kWh [i reprezint` un procent semnificativ din necesarul de energie electric` pentru infrastructura cl`dirii de birouri (IT, iluminat). |n concluzie, comparativ cu o construc]ie clasic` de acelea[i dimensiuni, emisiile de CO2 ale cl`dirii Power Tower sunt mai mici cu 300 tone/anual, având astfel o contribu]ie activ` la protec]ia climei.

Utilizarea eficient` [i efectiv` a energiilor regenerabile [i a panourilor fotovoltaice integrate în fa]ad` ofer` un str`lucit exemplu al unui concept de viitor, eficient energetic, pentru cl`dirile comerciale moderne.

11 Impuls

Tehnologie [i transparen]`

\n arhitectur`

Arh. Radu Teac` Arhitectura contemporan` este din ce \n ce mai mult legat` de tehnologie. Implicit, se elibereaz` treptat de „necesitate”, \nfruntând gravita]ia [i „intemperiile“ cu ajutorul performan]elor tehnice ale materialelor de construc]ie. O alt` caracteristic` important` a arhitecturii actuale, din aceea[i familie cu prima, este transparen]a – o calitate care se poate reg`si frecvent [i \n proiectele elaborate de biroul nostru.

Vitrajele generoase, pe suprafe]e mari, reu[esc s` creeze o rela]ie special` \ntre obiectul de arhitectur` [i peisaj sau situl pe care este construit, \ncurajând o leg`tur` strâns` cu natura. Aici sunt incluse [i luminatoarele, care permit o leg`tur` direct`

Cas` pe strada George Georgescu, Bucure[ti

(vizual [i nu numai) cu cerul. Aceast` barier` „eteric`” trebuie \ns` s` [i protejeze efectiv locuin]a, s` trezeasc` locuitorilor atât sentimentul de confort, cât [i de siguran]`.

Prin urmare, sticla care poate realiza performan]e vizuale [i estetice remarcabile are nevoie [i de o structur` pe m`sur`, care s` o sus]in` [i s` o poten]eze. Sistemele Schüco, prin calit`]ile fizico-mecanice ale profilelor de aluminiu sau PVC [i printr-o multitudine de sisteme, permit arhitec]ilor s` r`spund` unui num`r foarte mare [i variat de situa]ii pe care le ridic` proiectele.

Siguran]a sistemelor pentru luminatoare a oferit [ansa biroului Artline de a realiza o locuin]` introvertit` ce are ca surs` principal` de lumin` un mare vitraj amplasat \n zona central` a terasei (casa de pe strada Miroslavei).

Locuin]` individual` Târgu Jiu

De asemenea, cum precizam mai sus, calit`]ile fizico-mecanice ale profilelor ne-au permis ochiuri foarte mari de geam, care deschid spa]iile interioare c`tre exterior (fie c` este vorba de un lac sau de o curte generoas`), f`r` a exista montan]i sau traverse \n plus (este cazul locuin]elor de pe str`zile Marin Dracea [i George Georgescu).

Un alt aspect important este posibilitatea racord`rii sistemelor Schüco la un sistem automatizat general pentru construc]ii, ceea ce define[te conceptul de „cas` inteligent`”. Performan]a de a avea motoarele de ac]ionare a u[ilor [i ferestrelor ascunse \n profil creeaz` un avantaj \n realizarea unui design de interior caracterizat prin acurate]e.

Cas` pe strada George Georgescu, Bucure[ti

13 Impuls

Tåmpl`rie pentru protec]ie la foc

tem` actual`, [i „fierbinte” totodat`, r`mâne protec]ia la foc.

Pe de o parte pentru c`, în prezent, este în curs de elaborare un nou normativ de siguran]` la foc, care urmeaz` s`-l înlocuiasc` pe cel din 1999, pe de alt` parte pentru c`, chiar [i la nivel european, ]`rile din CE nu au reu[it s` se pun` de comun acord în aceast` privin]`, fiecare având propriile normative.

Important în acest domeniu este c`, începând din 2007, s-a adoptat la nivel european standardul EN 13501-2 pentru clasificarea în func]ie de comportarea la foc a produselor [i elementelor de construc]ie. Acest standard a fost preluat [i în România, sub denumirea SR EN 13501-2, fiind aprobat de ASRO pe data de 31 martie 2008. În aceste standarde sunt definite caracteristicile de performan]`, precum [i clasific`rile elementelor de tâmpl`rie pentru protec]ie la foc.

Putem vorbi, astfel, despre: „Etan[eitate la foc – E” prin care se în]elege capacitatea unui ele-

O

ment de construc]ie care are o func]ie de separare, de a rezista la expunere la foc numai pe o fa]`, f`r` a transmite focul la fa]a neexpus` ca rezultat al trecerii fl`c`rilor sau a gazelor fierbin]i. Ele pot provoca aprinderea fe]ei neexpuse sau a oric`rui material adiacent acestei suprafe]e. „Izolare termic` – I” este capacitatea elementului de construc]ie de a rezista la expunere la foc numai pe o fa]`, f`r` propagarea focului ca rezultat al transferului important de c`ldur` de la fa]a neexpus`. Propagarea trebuie s` fie limitat` astfel încât nici suprafa]a neexpus`, nici orice materiale din imediata vecin`tate a acelei suprafe]e s` nu se aprind`. De asemenea, elementul trebuie s` asigure o barier` împotriva c`ldurii, suficient` pentru a proteja persoanele din apropierea sa.

Nivelul de performan]` folosit pentru a defini izolarea termic` este cre[terea temperaturii medii pe fa]a neexpus` la 140ºC peste temperatura medie ini]ial`, cu cre[terea temperaturii maxime în orice punct limitat` la 180ºC peste temperatura medie ini]ial`. „Radia]ie – W” reprezint` capacitatea unui element de construc]ie de a rezista la expunere la foc numai pe o fa]`, astfel încât s` reduc` probabilitatea propag`rii focului, ca rezultat al radia]iei importante de c`ldur` fie prin element, fie de la fa]a neexpus` la foc la materialele adiacente. În cazul elementelor evaluate dup` criteriul de radia]ie, clasificarea trebuie dat` de timpul în care valoarea maxim` a radia]iei, m`surat` a[a cum se specific` în standardul de încercare, nu dep`[e[te valoarea de 15 kW/m2. „Ac]iune mecanic` – M” reprezint` capacitatea unui element de a rezista la impactul cu un alt element expus la foc. „Etan[eitatea la fum – S” este capacitatea elementului de a reduce sau elimina trecerea gazelor sau fumului de pe o fa]` a elementului pe cealalt`.

Pornind de la aceste caracteristici de performan]`, elementele de tâmpl`rie pentru protec]ie la foc pot fi împ`r]ite \n trei mari categorii [i anume : - elemente de tip E - etan[e la foc - elemente de tip EW - etan[e, care îndeplinesc criteriul de radia]ie - elemente de tip EI - etan[e [i izolate la foc Diferen]a dintre cele trei categorii de elemente se poate vedea mai exact din graficul de energie radiat` pentru o durat` determinat` de timp.

De exemplu, pentru o perioad` de expunere de 30 de minute, se poate observa, c`, în cazul unui element de tip EI, cantitatea de

energie radiat`, m`surat` la distan]a de 1 m, este considerabil mai mic` decât cea emis` de un element de tip EW sau E. Clasific`rile elementelor de tâmpl`rie conform SR EN 13501-2 sunt date în func]ie de tipul acestora. Putem vorbi astfel, despre clase de rezisten]` la foc pentru u[i [i obloane, pentru pere]i desp`r]itori (neportan]i) sau pentru pere]i cortin`. În cazul u[ilor [i obloanelor, pentru izolare termic` sunt definite dou` criterii diferite, clasificarea fiind f`cut` în mod specific prin utilizarea sufixului 1 sau 2 ata[at simbolului I. Izolarea termic` I1 limiteaz` cre[terea temperaturii în orice punct pe cadru la 180ºC, în timp ce I2 stabile[te o limit` maxim` pe cadru la 360ºC. Pentru pere]i cortin`, atunci când elementele sunt încercate pe ambele fe]e, cel mai mic timp determin` clasificarea final` a elementului.

|n domeniul tâmpl`riei pentru protec]ie la foc, punem la dispozi]ia clien]ilor no[tri o întreag` gam` de solu]ii, oferind variante constructive atât pentru tâmpl`ria din aluminiu, cât [i pentru tâmpl`ria din o]el.

Sistemul Schüco ADS 80 FR 30 pentru u[i [i panouri fixe are un design nou, cu o l`]ime vizibil` redus` (de la 137 mm) comparativ cu vechea serie FIRESTOP II EI 30.

Adâncimea de montaj de 80 mm [i cele cinci camere confer` profilului o înalt` stabilitate, permi]ând astfel ob]inerea unor panouri fixe cu în`l]ime maxim` de 3,0 m [i a unor u[i în dou` canturi cu dimensiuni de trecere de pân` la 2,82 m l`]ime [i 2,99 m în`l]ime.

Nuturile multifunc]ionale permit fixarea rapid` a feroneriei, montajul balamalelor cu prindere în fal] f`r` alte prelucr`ri mecanice

15 Impuls

suplimentare, precum [i o racordare u[oar` la corpul cl`dirii.

La noul sistem ADS 80 FR 30, prezen]a izolatoarelor antifoc nu mai este necesar`, r`cirea f`cându-se prin intermediul unor curen]i de aer care se formeaz` în interiorul profilelor atunci când acestea se înc`lzesc. Izolatoarele antifoc sunt obligatorii, totu[i, în [prosurile orizontale [i verticale, în bandoul u[ilor – atunci când se opteaz` pentru o astfel de solu]ie constructiv` –, precum [i în zona racordului la corpul cl`dirii în cazul panourilor vitrate fixe.

ADS 80 FR 30 are propriet`]i multifunc]ionale, cu el putându-se realiza u[i [i panouri vitrate fixe etan[e [i izolate la foc 30 de minute, dar [i etan[e la fum, asigurând totodat` [i rezisten]` la efrac]ie clasa WK2 sau WK3.

Vitrarea se poate face cu geam multistrat sau termoizolant, începând de la o grosime de 8 mm pân` la 53 mm, pentru calarea sticlei utilizându-se cale din lemn de esen]` tare.

În cazul în care baghetele declipseaz` [i cad, geamul este asigurat împotriva desprinderii din rame, prin intermediul unor benzi laminate autoadezive de 1,5 mm grosime, care, în caz de incendiu, expandeaz`, umplând golul dintre cadru [i sticl`.

La toate sistemele de tâmpl`rie pentru protec]ie la foc, este recomandat ca prinderea la corpul cl`dirii s` nu se fac` direct de profil, ci prin intermediul unor pl`cu]e de montaj speciale care ajut` la distribuirea for]elor care apar din dilatare. De asemenea, zona de etan[are dintre elementul de tâmpl`rie [i corpul cl`dirii trebuie s` fie de minimum 15 mm, materialele de etan[are utilizate fiind vat` mineral` cu temperatura de topire de aproximativ 1000ºC la interior [i silicon neinflamabil la exterior.

Cu sistemele din aluminiu Schüco pentru protec]ie la foc se pot realiza: 1. Vitrine [i u[i cu seriile: Clasificare conform DIN 4102 - FIRESTOP II G30/R30 - FIRESTOP II F30/T30 - ADS 80 FR 30 - FIRESTOP II F60/T60 - ADS 80 FR 60 - FIRESTOP F90/T90 2. Ferestre cu seriile: F30/G30 - AWS 60 FR 30 - AWS 70 FR 30 F30/G30 3. Fa]ade verticale cu seriile: - FW 50+ BF F30/G30 - FW 60+ BF F30/G30 4. Luminatoare cu seria: - FW 60+ BF F30/G30

Clasificare conform EN 13501-2 E 30 EI 30 (proces de retragere de pe pia]`) EI 30 EI 60 (proces de retragere de pe pia]`) EI 60 (NOU – începând din 2010) EI 90 EI 30/E 30 EI 30/E 30 EI 30/E 30 EI 30/E 30

Instala]ii pentru evacuarea fumului [i c`ldurii În cazul unui incendiu, fumul este prima cauz` care provoac` decesul. Sistemele pentru evacuarea fumului [i c`ldurii extrag fumul [i c`ldura de pe c`ile de evacuare, contribuind, astfel, la salvarea vie]ilor omene[ti.

Noua norm` european`, adoptat` [i în România, SR-EN 12101, impune o solu]ie complet` de sistem pentru evacuarea fumului, compus` din fereastr`, motor [i unitate de comand`. Instala]iile pentru evacuarea fumului Schüco satisfac aceast` norm` nou` [i ofer` o protec]ie eficient` oamenilor [i bunurilor.

Sistemele de evacuare a c`ldurii [i fumului au ca scop: - protec]ia persoanelor - men]in f`r` fum c`ile de evacuare - protec]ia mediului - diminueaz` pagubele aduse mediului - protec]ia bunurilor - protejeaz` materialele de construc]ie ale cl`dirii.

Sistemul Schüco se poate realiza în fa]ade cortin` verticale sau în luminatoare. În plus, poate fi folosit pentru ventila]ie [i climatizarea cl`dirii.

Dac` facem o compara]ie între cl`diri cu [i f`r` instala]ii de dezfumare, concluzia este foarte clar`. În cazul cl`dirilor echipate cu astfel de sisteme, în cazul apari]iei unui incendiu se deschid imediat ferestrele/ trapele de evacuare a fumului, ia na[tere efectul de horn, iar fumul [i c`ldura sunt absorbite spre exterior.

EI 30/E 30

Cu sistemele din o]el Jansen pentru protec]ie la foc se pot realiza: 1. Vitrine [i u[i cu seriile: Clasificare veche conform DIN 4102 - ECONOMY 50 E30 G30/R30 - ECONOMY 60 E30 G30/R30 - JANISOL 2 EI30 T30/F30 - JANISOL 3 EI60 T60/F60 - JANISOL C4 EI90 T90/F90 2. Fa]ade verticale cu seriile: - VISS FIRE E30/E60 TV G30/G60 - VISS FIRE EI30/EI60/EI90 TVF30/F60/F90 3. Luminatoare cu seria: - VISS FIRE E30 TVS G30

Protec]ie în caz de incendiu

Clasificare nou` conform EN 13501-2 E (W) 30 E (W) 30 (o]el sau o]el inox 1.4401) EI 30 (o]el sau o]el inox 1.4401) EI 60 EI 60/EI 90 E 30/E 60 EI 30/EI 60/EI 90 E 30

Astfel, se ob]ine mai mult timp pentru evacuare. Acest mod rapid de ac]ionare în cazul unui incendiu protejeaz` cl`direa [i bunurile. În cazul unei cl`diri neprotejate, la scurt timp dup` apari]ia incendiului, interiorul se va umple de fum, îngreunând [i împiedicând salvarea pasiv` [i activ` a persoanelor. C`dura enorm` duce la distrugerea construc]iei.

Pentru ca instala]ia de evacuare a fumului [i c`ldurii s` func]ioneze impecabil, este neap`rat necesar ca toate componentele sistemului s` corespund` prescrip]iilor. Începând de la profile [i motoare de ac]ionare (cu tij` sau cu lan]), pân` la consolele de montaj [i garnituri, toate componentele trebuie s` fie perfect compatibile între ele. Siguran]a în func]ionare este dat` [i de faptul c` sistemele Schüco de dezfumare au fost încercate [i verificate [i în condi]ii mai grele decât cele impuse în normele europene. Încerc`rile de fiabilitate, cu pân` la 11.000 de cicluri de deschidere, au dovedit c` aceste construc]ii se pot folosi [i pentru ventila]ia curent`. Înc`rc`rile de vânt [i z`pad` la care ele rezist` sunt mult deasupra valorilor cerute.

Proiectan]ii, prelucr`torii, antreprenorii [i beneficiarii beneficiaz` de un plus de siguran]` cu acest sistem verificat de la Schüco.

17 Impuls

Sticla Antifoc Nefericitul eveniment recent petrecut la cl`direa de birouri Millennium din Bucure[ti va avea [i cåteva rezultate pozitive. Acest prim precedent stabilit \n cazul unei cl`diri \nalte [i de ultim` genera]ie, dar, din fericire, nesoldat cu victime omene[ti, va constitui pretextul mult-a[teptat pentru a[ezarea pe baze noi a legisla]iei [i metodologiilor de aplicare a regulilor, normelor [i standardelor din ]ara noastr`.

Celebrul P-118 revizuit era pe punctul de a fi finalizat.

Autorii au organizat o consultare a profesioni[tilor implica]i. |n aceste condi]ii, des`vår[irea [i apari]ia lui risc` s` mai dureze…

Clasa EW – sticl` rezistent` la foc VETROTECH. Noua clas` EW (REW) a fost introdus` \n standardele europene SR EN 13501-2, 1363-1 [i 1364-1. A fost definit termenul ([i func]ia) de „Radia]ie - W”. Este vorba de capacitatea elementului de construc]ie de a rezista la expunere la foc numai pe o fa]`, \mpiedicånd trecerea fl`c`rilor, a fumului [i a gazelor arse [i reducånd radia]ia pe partea opus` focului. Pentru aceste elemente, clasificarea trebuie dat` de timpul \n care valoarea maxim` a radia]iei, m`surat` a[a cum specific` standardul de \ncercare, nu dep`[e[te valoarea de 15 kW/mp. Vitrajele rezistente la foc din aceast` clas`, utilizate \ndeosebi la parti]ii pentru coridoare, culoare, casa sc`rilor, dar [i la fa]ade [i luminatoare, prezint` avantajul unei grosimi reduse fa]` de cele din clasa EI. Deci, \n acela[i timp, sunt mai economice.

VETROTECH Saint-Gobain International AG a creat [i livreaz` tipul de sticl` SGG CONTRAFLAM LITE, rezistent` la foc, pentru clasa EW care acoper` toate perioadele de incendiu de la 30 la 120 minute. Produs din 2 sau 3 foi de sticl` stratificat`, tratate termic [i separate prin intercalare din gel termo-spumant, el permite realizarea de panouri de mari dimensiuni. |n func]ie de durata rezisten]ei la foc, sunt disponibile diverse grosimi [i dimensiuni maxime (testate [i certificate): -

30 minute - 13 mm; dim. max: 1.500 x 3.000 mm 60 minute - 14 mm; dim. max: 1.500 x 3.000 mm 60 minute - 20 mm; dim. max: 2.300 x 3.800 mm 90 minute - 14 mm; dim. max: 1.400 x 2.230 mm 90 minute - 20 mm; dim. max: 2.000 x 3.000 mm 120 minute - 14 mm; dim. max: 1.225 x 2.338 mm 120 minute - 20 mm; dim. max: 2.000 x 3.000 mm

Una dintre foi poate fi o sticl` colorat` \n mas` sau decorativ`.

De obicei utilizat la interior \n vitraj monolit, SGG CONTRAFLAM LITE poate fi integrat \ntr-un vitraj izolant (pozi]ionat la interior).

Fiind un vitraj stratificat, produsul \ndepline[te, \n acela[i timp, [i func]iile de securitate [i izola]ie fonic` sporit` (37 dB).

Un alt produs recent care \ndepline[te cerin]ele aceleia[i clase EW (chiar [i ale clasei superioare, EI) [i destinat \ndeosebi designului interior \n cl`dirile contemporane de birouri este SGG CONTRAFLAM STRUCTURE. Cea mai important` caracteristic` a produsului este c` instalarea se realizeaz` f`r` montan]i metalici, panourile de sticl` fiind alipite. Rostul de etan[eitate este umplut cu un chit siliconic special. Se realizeaz`, astfel, aspectul de „flush glazing”. Acest sistem \ndepline[te, de asemenea, func]iile de securitate [i izola]ie acustic` sporit` (min. 38 dB).

Dimensiuni maxime – 1.800 x 3.500 mm pentru 30 minute. Toate aceste vitraje posed` marcajul CE. Ele vor trebui s` fie puse \n oper` numai cu o metod` corespunz`toare de montare \n sisteme de rame [i profile (de ex.: Jansen), cu etan[`ri [i materiale de fixare capabile s` \ndeplineasc`, la råndul lor, acelea[i criterii de rezisten]` la foc.

Lider european pentru produc]ia, transformarea [i distribu]ia sticlei rezistente la foc, Vetrotech SaintGobain International AG este o filial` a grupului francez Saint-Gobain, unul dintre cei mai mari produc`tori de sticl` din lume. Grupul opereaz` \n Romånia prin intermediul a nou` companii, fiind produc`torul cu cel mai diversificat portofoliu de materiale de construc]ie din ]ar`.

Text: Ion R`ducanu - Lucanik SRL, www.lucanik.ro

19 Impuls

O]elul, mereu \n top sisteme de profile din o]el Jansen solu]ii pentru arhitectura modern`

La Jansen, inspira]ia vine de la natur`. Profilele din o]el au fost astfel concepute \ncåt s` imite tulpinile plantelor sau oasele goale ale p`s`rilor. Rezultatele sunt simple [i previzibile: dimensiuni reduse ale profilelor [i o rezisten]` mecanic` sporit`. Efectele sunt benefice: mai mult` lumin`, siguran]` sporit`, o mai mare libertate de crea]ie, factori care sunt lua]i \n considera]ie \n egal` masur` atåt de arhitec]i, designeri sau utilizatori finali.

O]elul este prietenos cu restul materialelor de construc]ii. Este cunoscut faptul c` acest material are coeficientul de dilatare termic` aproximativ egal cu cel al betonului [i al sticlei. De aici, rezult` marele avantaj al construc]iilor vitrate cu structur` din o]el de a nu avea nevoie de sisteme pentru compensarea dilat`rilor. {tim cu to]ii c` economia de energie este una dintre priorit`]ile mondiale actuale. |n acest sens, utilizarea profilelor din o]el poate ajuta \n diminuarea pierderilor energetice, conductivitatea termic` a o]elului fiind de 4,5 ori mai sc`zut` decåt a aluminiului, iar cos-

turile pentru produc]ia de o]el fiind mai mici \n compara]ie cu cele pentru aluminiu.

Sistemele Jansen includ serii de profile pentru realizarea u[ilor [i ferestrelor cu [i f`r` barier` termic`, inclusiv din o]el inox, cu diferite clase de rezisten]` la fum, foc [i efrac]ie, cåt [i serii pentru realizarea pere]ilor cortin` [i a luminatoarelor.

Datorit` valorii ridicate a punctului de topire pentru o]el (1536°C, fa]` de 659°C pentru aluminiu), acesta are o plaj` larg` de utiliz`ri \n construc]iile vitrate rezistente la foc, atåt pentru fa]ade cortin`, luminatoare, cåt [i pentru u[i [i ferestre.

Rezisten]a mecanic` sporit` permite realizarea unor construc]ii suple, cu suprafe]e mari de sticl` (acesta fiind un atu important din punctul de vedere al designului) sau a unor construc]ii cu o siguran]` sporit` (diverse clase de efrac]ie), \n func]ie de necesitate.

Pornind de la profilele de baz` ale sistemelor Jansen, pot fi dezvoltate profile personalizate, \n func]ie de necesit`]ile arhitecturale specifice. Acestea dau flexibilitate arhitec]ilor, designerilor [i inginerilor structuri[ti [i le ofer` posibilitatea realiz`rii celor mai complicate forme. |n ultimii ani, pe lång` num`rul u[ilor rezistente la foc \nglobate \n diferite obiective, a crescut [i suprafa]a pere]ilor cortin` realiza]i cu profile Jansen. De la showroomul Colina Motors, atriumul de Bucharest Business Park sau luminatoarele de la Parcul Industrial Hemeius, la complexul de imobile Sema Park (deocamdat`, cl`dirile 1 [i 2), peretele cortin` din profile de o]el Jansen Viss [i-a dovedit calit`]ile, oferind spa]ii vitrate de mari dimensiuni, combinate cu o excelent` rezisten]` mecanic`.

Despre Sema Park: arhitect Drago[ MARIAN – Concept Fa]ade SRL „Avantajele majore ale sistemelor din o]el sunt date atåt de comportarea structural` excelent`, cåt [i de buna comportare la ac]iunea focului. |n condi]iile respect`rii specifica]iilor sistemului Jansen, datorit` conceptului acestuia, celelalte caracteristici fizice ale fa]adei rezultate sunt similare cu cele ale fa]adelor Schüco. Prin utilizarea o]elului \n locul aluminiului, costul ini]ial devine [i el un atu important al sistemelor Jansen.

La imobilul Sema Park, sistemul utilizat ne-a permis s` abord`m,

pe sec]iuni minime de profile, o re]ea spectaculoas` de perete cortin` – module de 2/4 metri [i 4/1,2 metri. De asemenea, interaxele de 4 metri ale elementelor de fixare a lamelelor de parasolar Schüco sau modulele de 1/4 metri ale luminatorului nu s-ar fi putut realiza mai bine \ntr-un sistem din aluminiu. Tot respectul pentru proiectan]ii [i produc`torii sistemelor elve]iene de fa]ad`.”

21 Impuls

Sticla \n arhitectur` Text: Andreea Negrilescu Sticla este un material remarcabil, care a fost descoperit [i dezvoltat de-a lungul vremurilor. Produs` din amestecul celor mai comune minerale terestre, ne ofer` un material tare ca piatra, transparent ca apa [i inert chimic.

Descoperit` acum 4.000 de ani, a fost nevoie de 2.000 de ani pentru a se ajunge la ideea ca sticla s` fie folosit` la ferestre [i nu numai la fabricarea recipientelor. Cel mai probabil, condi]iile climatice ale locului primei inven]ii nu au cerut nicio \nchidere transparent` a spa]iilor.

F`r` sticl`, ne-am fi petrecut cea mai mare parte a ultimului mileniu \n spa]ii \ntunecoase, luptåndu-ne s` rezolv`m conflicte legate de protec]ia fa]` de intemperii, vedere, intimitate [i lumin`.

Sticla ca element de construc]ie Pentru a descrie sticla ca material de \nchidere a unei cl`diri, trebuie luate \n considerare mai multe aspecte: Transferul de energie de la interior la exterior (radia]ia cu lungime de und` lung`) Transferul de energie de la interior la exterior (pierderea de c`ldur`) \n climatele reci este cea mai important` problem` \n folosirea sticlei ca element de construc]ie. Avånd \n vedere c` rezisten]a termic` a unui panou de sticl` nu este comparabil` cu cea a unui perete masiv, din punct de vedere energetic, folosirea sticlei ar trebui limitat`. |n toate construc]iile, pierderea c`ldurii trebuie redus` la minimum.

Valoarea care descrie transmitan]a termic` este U, m`surat` \n W/(m2K), calculate conform normativului EN 673, sau m`surat` conform normativului EN 674.

Transferul de energie de la exterior la interior (radia]ia cu lungime de und` scurt`) Transferul de energie de la exterior la interior \n climatele calde sau \n timpul verii este o problem` important` pentru suprafe]ele largi \nchise cu sticl`.

Acumularea necontrolat` de c`ldur` \n cl`diri, prin radia]ia solar`, duce la a[a-numitul „efect de ser`” [i, \n final, la cheltuieli masive pentru r`cirea condi]ionat` a spa]iilor. |n regiuni cu climat rece, cå[tigul de c`ldur` poate fi folosit la ob]inerea unei balan]e energetice pozitive [i la reducerea costurilor pentru \nc`lzire. Acest efect este folosit \n mod special la \nchiderile „caselor pasive”.

Valoarea care descrie transmitan]a termic` este factorul solar sau valoarea g (m`surat` \n %), energia solar` direct transmis`, plus energia solar` reradiat` de foaia interioar` (prin absorb]ie) – conform normativului EN 410 Transmisia luminii Avånd \n vedere c` sticla este folosit` \n mod special pentru transparen]a sa, transmisia direct` a luminii trebuie s` fie cåt mai mare.

Transparen]a este descris` de valoarea luminii transmise

Lt/Valoarea reflexiei luminii Lr (m`surat` \n %) [i reprezint` radia]ia solar` transmis`/reflectat` \n spectrul luminii vizibile – conform normativului EN 410.

Sticla termoizolatoare Izolarea termic` [i protec]ia mediului Izolarea termic` eficient` este o component` indispensabil` pentru construc]iile de ast`zi, care se doresc eficiente energetic [i care urm`resc protec]ia mediului.

Con[tiin]a public` pentru probleme de mediu are un impact [i mai puternic \n industria construc]iilor. Ca r`spuns la „efectul de ser`” cauzat de schimbarea climatic`, mai multe reglement`ri de protec]ie termic` au definit, \nc` din 1995 (Germania), scopul reducerii considerabile a emisiilor de CO2 cauzate de procesele generatoare sau consumabile de energie. Luånd \n considerare armonizarea legislativ` \n curs la nivel european, restric]ii similare pentru emisiile de gaz sunt de a[teptat [i la nivelul ]`rii noastre.

Pentru industria construc]iilor, aceasta \nseamn` un efort enorm de a reduce drastic consumul \n scopul \nc`lzirii. |n acest context, \nchiderile de sticl` moderne ar trebui s` nu se limiteze doar la a oferi propriet`]i de izolare termic` excelente, dar s` ajute [i la extragerea energiei folositoare din radia]ia solar`. |n compara]ie cu alte materiale de construc]ie, sticla are unicul avantaj de a fi capabil` s` respecte aceste cerin]e \n scopul unei balan]e energetice pozitive, datorit` transparen]ei sale selective.

Propriet`]ile [i func]iile sticlei termoizolatoare cu pelicul` Sticla termoizolatoare modern`, care, pe de o parte, asigur` valori U de 1.0W/m2K, ca rezultat al peliculelor performante aplicate, poate reduce, [i cå[tigul nedorit de energie solar` cauzat de transmitan]a energetic` sc`zut`.

Sticlele moderne cu pelicul` aplicat` asigur` valori U excelente, avånd, de asemenea, o trasmitan]` energetic` remarcabil de bun`, care face posibil` utilizarea gratuit` a energiei solare pentru o balan]` termic` pozitiv` a cl`dirii.

Acest lucru este ob]inut cu ajutorul unui strat func]ional de argint ultrasub]ire, dar foarte eficient localizat \n interiorul geamului termoizolant. Aceasta \nseamn` c` lumina [i radia]ia solar` pot p`trunde \n interior f`r` vreun obstacol semnificativ, \n timp ce c`ldura este p`strat` \n interiorul cl`dirii. Spa]iile generos \nchise cu sticl` sau serele pot deveni, \n acest mod, colectoare solare \n

sezoanele reci [i pot ajuta la reducerea consumului energetic pentru \nc`lzire.

Confortul ca standard Un climat natural [i s`n`tos pentru locuit sau pentru activit`]ile zilnice, atåt \n cl`dirile reziden]iale, cåt [i \n cele comerciale, este un factor important pentru o via]` de calitate. Reducerea curentului de aer rece pe partea interioar` a geamurilor [i a tendin]ei de condens joac` un rol foarte important.

Sc`derea costurilor de \nc`lzire. Reducerea emisiilor.

Economisirea resurselor Folosirea geamurilor termoizolante cu pelicul` (ex: pelicula Low-E) va avea un efect pozitiv, nu numai asupra bugetului, dar [i asupra protec]iei mediului.

Sticla de control solar Arhitectura contemporan` este remarcabil` pentru generozitatea cu care folose[te sticla. Construc]ii reziden]iale [i birouri, inundate de lumin`, joac` un rol important \n calitatea vie]ii noastre. Gradul de transparen]`, \ns`, poate duce la un cå[tig de c`ldur`, nedorit \n timpul verii, [i la o pierdere de c`ldur`, nedorit` \n timpul iernii.

Cå[tigul de energie \n fa]adele cl`dirilor comerciale, \n special, dar [i ale celor reziden]iale, duce la costuri incontrolabile pentru climatizare. Transmisia energiei solare prin sticl` poate fi redus` atåt prin reflexie direct`, cåt [i prin absorb]ie. Este u[or de \n]eles c` modul cel mai eficient de a reduce transmisia total` direct` (factorul solar sau valoarea g) este prin cre[terea gradului de reflexie c`tre exterior. |n acest mod, se reduce atåt transmisia direct` a energiei, cåt [i \nc`lzirea sticlei prin absorb]ia enegetic`.

Avånd \n vedere c` radia]ia cu lungime de und` lung` intr` direct

\n interior, este evident c` reflexia (sticlele reflexive) este totdeauna mai eficient` decåt absorb]ia (sticlele colorate \n mas`). |n regiuni cu condi]ii climatice calde, reflexia radia]iei solare cu lungime de und` scurt`, \n timpul zilei, rezolv` numai un aspect al problemei. Transferul de c`ldur` (radia]ia cu lungime de und` lung`) de la mediul exterior c`lduros la mediul interior climatizat poate fi evitat prin aplicarea pe sticl` a unor pelicule eficiente.

Pentru a ob]ine reflexii energetice potrivite diverselor zone climatice, au fost dezvoltate sticle speciale cu pelicule de control solar. Sticlele cu cele mai bune performan]e, atåt din punct de vedere al luminii, cåt [i al energiei, sunt de obicei ob]inute prin aplicarea unor pelicule prin sputerizare magnetronic` (SunGuard, Cool-lite, Stopray etc.).

Dezavantajele sunt posibilit`]ile limitate de procesare \n zonele de fabrica]ie ale produc`torilor de geam termoizolant, fiind necesar` o investi]ie important` \n utilaje [i echipamente de \nalt` tehnologie. Pe de alt` parte, exist` [i sticle cu pelicul` pirolitic` (Stopsol, Antelio, Sunergy etc.), care este foarte durabil` [i poate fi procesat` u[or, f`r` a fi nevoie de o tehnologie special`. Aceste sticle au dezavantajul c` au performan]e tehnice limitate [i, \n timp, se pot deteriora dac` sticla este montat` cu pelicula la exterior, lucru care se \ntåmpl` frecvent \n ]ara noastr`.

Performan]e \mbun`t`]ite. Aplica]ii nelimitate Fiecare furnizor de sticl` a descoperit, cu mult timp \n urm`, nevoia de a conserva energia prin folosirea unor pelicule cu performan]e \mbun`t`]ite aplicate pe sticl`. Avantajele peliculelor moderne de control solar au ridicat baremul eficien]ei energetice, combinånd performan]ele solare [i termice cu o transmisie a luminii ridicat`.

Aceste sticle sunt capabile s` reduc` energia solar` nedorit`, \n timp ce permit p`trunderea la maximum a luminii vizibile.

Adi]ional cerin]elor actuale pentru sticla de control solar – culori omogene, procent optim de transmisie energetic` [i propriet`]i de izolare termic` – seriile de sticl` cu performan]e ridicate ofer` posibilitatea nelimitat` de aplica]ii arhitecturale [i procesarea relativ u[oar` a acestora.

Sticlele de control solar cu selectivitate m`rit` (ex: SunGuard HP/HS, Cool-lite SKN, Stopay etc.) sunt produse prin aplicarea unei pelicule reflexive de argint, ca strat func]ional, [i dau valoare ad`ugat` fa]adei: - selectivitate m`rit`: ofer` maximum de control solar, p`strånd o transmisie ridicat` a luminii vizibile; - izolare termic` \mbun`t`]it` (valori U minime, f`r` o pelicul` low-E adi]ional` \n componen]a geamului termoizolant).

23 Impuls

Asocia]ia Profesional` a Designerilor de Iluminat (PLDA www.pld-a.org), care sunt mai apropia]i de zona arhitectural`.

Grani]ele dintre cele dou` asocia]ii nu sunt clar delimitate [i, în multe cazuri, proiectan]ii sunt membrii atât CIE, cât [i PLDA. Tendin]ele din ultimii ani - Implicarea arhitec]ilor [i designerilor în realizarea de aparate de iluminat ale c`ror forme s` r`spund` cerin]elor arhitecturale moderne - Eco-design - cre[terea interesului pentru reducerea consumului de energie electric` pentru iluminat. Noul normativ european EN 15193 a introdus un nou indicator LENI (Lighting Energy Numeric Indicator), care exprim` raportul dintre energia electric` consumat` într-un an pentru iluminat [i suprafa]` (kWh/mp an) - Utilizarea amestecurilor de lumini colorate (mixajul de culori a fost apanajul teatrelor, dar este tot mai utilizat în hoteluri sau centre comerciale) - Obiecte cult (aparate de iluminat cu forme u[or de recunoscut [i care exprim` [i gusturile arhitectului [i beneficiarului) |ns`, de departe, evenimentul cel mai important legat de iluminat este retragerea treptat` de pe pia]` a l`mpilor cu incandescen]`, \ncepånd din septembrie 2009. Regulamentul

Tehnicile de iluminare de la func]ional la emo]ie Iluminatul a devenit o disciplin` tot mai legat` de arhitectur`, iar accentul s-a mutat de la realizarea unor instala]ii func]ionale spre încadrarea în conceptul general de arhitectur`, aparatele de iluminat devenind o component` esen]ial` a designului interior [i exterior.

Prin „instala]ie de iluminat func]ional`” se \n]elege o abordare inginereasc`, bazat` pe ob]inerea criteriilor minimale din normative, în special a nivelului de iluminare (de exemplu, 500 lx într-un birou). Proiectarea se bazeaz` pe programe de calcul gratuite (Dialux a devenit un standard peste tot în lume), iar rezultatele pot fi [iruri de aparate de iluminat 600x600 mm, înglobate în tavanul fals, f`r` nicio leg`tur` cu arhitectura cl`dirii.

Pe de alt` parte, lumina creeaz` emo]ii, iar arhitec]ii vorbesc deseori despre iluminat în termeni de atmosfer` creat`. Atunci când arhitec]ii discut` despre iluminatul unei galerii de art` sau al unui restaurant, ei se fac rareori în]ele[i de ingineri, care încearc` s` traduc` emo]iile în termeni tehnici (tip de lamp`, nivel de iluminare, luminan]e etc.). O alt` problem` în aceast`

percep]ie a iluminatului rezid` în faptul c` „frumuse]ea este în ochii celui care o prive[te”. De exemplu, o cl`dire de Peter Zumthor poate fi perceput` de unii ca iluminat` perfect [i ca un material estetic ascetic, \n timp ce al]ii o pot percepe ca prost iluminat` [i spartan`.

O parte a problemei este legat` [i de educa]ie. La facult`]ile de architectur` nu se studiaz` ca disciplin` separat` iluminatul, \n compara]ie cu universit`]ile din str`in`tate. La Universitatea din Liverpool, de exemplu, iluminatul natural [i electric se studiaz` pân` la trei semestre. De asemenea, la facult`]ile de instala]ii de construc]ii sau electrotehnic`, de unde provin proiectan]ii în domeniu, se face maximum un semestru de arhitectur`, insuficient pentru o în]elegere \n ansamblu. O încercare de rezolvare a acestei disfunc]ionalit`]i o reprezint` cursurile postuniversitare în domeniul luminii [i iluminatului organizate de Comitetul Na]ional Român de Iluminat – CNRI [i Catedra de Luminotehnic` (detalii pe www.cnri.ro).

La ora actual`, speciali[tii în iluminat sunt grupa]i fie în organiza]ii conduse de Comitetul Interna]ional de Iluminat (CIE – www.cie.co.at), care ]in de o direc]ie fun]ional`, fie în

244/2009 al Comisiei Europene prevede retragerea, din septembrie 2009, a l`mpilor cu incandescen]` (inclusiv cele cu halogen) mate sau opal [i a l`mpilor cu incandescen]` clare cu putere mai mare de 100 W, iar apoi, treptat, a tuturor l`mpilor cu incandescen]` clare r`mase. L`mpile cu reflector \ncorporat nu fac obiectul acestui regulament. Pân` în 2012, toate l`mpile cu incandescen]` (inclusiv o bun` parte din l`mpile cu halogen) vor fi retrase de pe pia]`.

Considera]ii generale Din 2008, LFC – l`mpile fluorescente compacte – au în plus un timbru verde de 0,90 RON, ceea ce a scumpit suplimentar aceast` variant`. Din p`cate, în România, nu exist` o mentalitate de protec]ie a mediului, iar motiva]ia alegerii LFC ]ine mai mult de economiile de bani ulterioare.

Lampa cu incandescen]`, descoperit` în 1879 de Edison, a reprezentat un moment de r`scruce în civiliza]ia insustrial` [i mul]i speciali[ti r`mân ata[a]i de ea. PLDA (Professional Lighting Design Association) s-a pronun]at împotriva retragerii l`mpii cu incandescen]`. Pe site-ul www.pld-a.org este prezentat acest punct de vedere [i este dat exemplul Noii Zeelande, care a renun]at la recomandare. Comitetul Interna]ional de Iluminat (CIE) nu [i-a exprimat un punct de

25 Impuls

vedere oficial. Oricum, ideea retragerii l`mpilor cu incandescen]` nu a venit din partea asocia]iilor profesionale din iluminat. În cadrul discu]iilor premerg`toare lu`rii acestei decizii, ]`rile din Europa de Est, bazându-se pe experien]a comunist`, s-au pronun]at împotriva retragerii, motivånd c` orice este interzis devine mai interesant. Cuba a interzis vânzarea sau importul de l`mpi cu incandescen]` din 2005, dar aceast` solu]ie a fost impus`. Probabil c` o solu]ie alternativ` ar fi fost aplicarea unei suprataxe, asem`n`toare accizelor la tutun, în a[a fel încât diferen]a de pre] LFC – lamp` cu incandescen]` s` nu fie atåt de mare.

Punct de vedere CNRI CNRI s-a pronun]at întotdeauna pentru solu]ii de eficien]` energetic` [i s-a implicat activ în promovarea l`mpilor fluorescente compacte. Prin Centrul de Ingineria Iluminatului din ClujNapoca, speciali[tii CNRI au participat la programul EnERLIn (EuropeaN Efficient Residential Lighting Initiative), program european care avea ca scop promovarea solu]iilor care conduc la economie de energie electric` în iluminatul reziden]ial, axat în principal pe l`mpile fluorescente compacte. Analiza pie]ei a ar`tat c` tehnologia l`mpilor fluorescente compacte a ajuns la maturitate [i, prin introducerea unei carte europene de calitate

privitoare la acest tip de l`mpi, s-a ajuns la o solu]ie de calitate.

Pe de alt` parte, analiza LED-urilor ne conduce la ideea c` acest tip de l`mpi nu e destinat înlocuirii directe a l`mpilor cu incandescen]` (în sensul de a avea un soclu [i dimensiuni asem`n`toare), ci deschide calea spre noi concepte de iluminat liniar, sau pe suprafe]e circulare ori paralelipipedice.

Printre avantajele l`mpii cu incandescen]` se num`r`: redarea foarte bun` a culorilor, dimensiuni reduse, reglarea u[oar` a fluxului luminos, costuri reduse – care nu sunt înc` egalate de produse similare, dar mult mai eficiente energetic. Din aceste motive, speciali[tii în iluminat au rezerve fa]` de m`sura retragerii l`mpilor cu incandescen]`, chiar dac` sunt de acord cu principiul economiei de energie. Probabil c` Regulamentul 244, împreun` cu nemul]umirile unor consumatori, vor provoca companiile produc`toare în a oferi în scurt timp solu]ii care s` r`spund` acestor observa]ii. Suntem de acord cu utilizarea pe scar` larg` a l`mpilor fluorescente compacte, dar atragem aten]ia c`, în anumite situa]ii, nu avem solu]ii de caracteristici identice pentru l`mpile care vor fi retrase de pe pia]`.

Project Management teorie, practic`, adaptabilitate

dr. ing. Dorin BEU dr. ing. Mihai HUSCH

Conceptul de project management a ap`rut ini]ial în Statele Unite ale Americii, ulterior fiind preluat în Europa de Vest. În România, conceptul a ajuns la începutul anilor ‘90, urmând o cre[tere reticent` din cauza situa]iei incerte din ]ar`.

Vitalis Consulting a fost creat` în urma corel`rii a dou` idei importante la momentul respectiv cu o serie de solu]ii adaptate [i cu avantajul unei echipe specializate \n mediul local, toate fiind aspecte esen]iale în practica project management.

Conceptul de project management cuprinde o arie extrem de larg` \n sectorul construc]iilor. Înc` din faza incipient` a proiectului, managerul de proiect poate concepe un program-cadru de lucr`ri, poate identifica posibilele obstacole în procesul de execu]ie, poate oferi asisten]` privind studiile ce trebuie efectuate în vederea unei execu]ii cât mai fluide, dar [i consultan]` privind elemente ce ]in de latura de costuri a proiectelor, \ntocmirea bugetelor [i cash flow-ului.

De[i nu exist` o defini]ie concret` pentru ceea ce face un manager de proiect, cel mai important aspect este acela de previziune.

Previziunea este important`, de la cele mai mici detalii ale unui

proiect, pån` la situa]ii ce pot influen]a negativ desf`[urarea procesului de execu]ie, de la situa]ii ce pot duce la întârzierea proiectelor, pân` la g`sirea de solu]ii de reduceri de costuri, eficien]` energetic`, cât [i alegerea celor mai potrivite solu]ii privind standardul de calitate dorit de beneficiar.

De[i conceptul de project management este acela[i \n orice col] al lumii, practica face diferen]a. Solu]iile inovatoare privind materialele de construc]ii, utilajele [i tehnologia folosite \n procesul de execu]ie, normativele aflate în continu` adaptare la nevoile pie]ei [i dezvoltarea sustenabil` sus]in evolu]ia practicii de project management. Toate aceste elemente corespund pieselor unui puzzle, iar datoria companiei de project management este de a pune piesele cap la cap pentru dezvoltarea, execu]ia [i predarea amplasamentului într-un standard de calitate cât mai ridicat.

Vitalis Consulting a adaptat elementele de project management \n mediul economic actual, reu[ind astfel s` contribuie la realizarea unor proiecte precum Evocasa Selecta (Adama – Bucure[ti), Evocasa Uptown (Adama – Ploie[ti), Hotel Ibis (Bucure[ti) etc.

Florin POPA, Managing Partener Vitalis Consulting

27 Impuls

BUILDING MANAGEMENT SYSTEMS BUILDING MANA GEMENT SYSTEMS Eficien]` energetic`, administrare [i confort

Pre]urile energiei, aflate într-o cre[tere continu`, precum [i prevederile legale privind economisirea ei, din ce în ce mai numeroase, aduc tot mai des în con[tiin]a antreprenorilor de construc]ii, a arhitec]ilor, a proprietarilor de cl`diri [i a utilizatorilor acestora tema „Eficien]a energetic` a cl`dirilor“. Conform planului de ac]iune al Comisiei Europene 1, cel mai mare poten]ial de economisire de energie (27 30% pân` în anul 2020) se aplic` cl`dirilor existente.

La eficientizarea energetic` a unei cl`diri contribuie numero[i factori.

Iat`-i pe cei pe care-i consider`m ca factori cu influen]` major`: • izolarea contra influen]elor meteorologice [i a radia]iilor solare. Aici este inclus` [i diminuarea pierderilor de energie printr-o izolare îmbun`t`]it`; • produc]ia în func]ie de necesit`]i a energiei de înc`lzire [i/sau de r`cire; • utilizarea eficient` a c`ldurii exterioare (de exemplu, temperatura aerului sau a solului) sau r`cirii exterioare (de exemplu, ventila]ia [i r`cirea efectuate în timpul nop]ii); • repartizarea eficient` a energiei de înc`lzire [i de r`cire, cu pierderi cât mai reduse; • utilizarea energiilor regenerative, pe cât mai mult posibil, [i men]inerea unor eficien]e cât mai ridicate în utilizarea combustibililor; • reglarea optim` a instala]iilor existente de HVAC; • reducerea necesarului de energie în instala]iile HVAC (pompe de recirculare, ventilatoare etc.).

Cele mai eficiente instala]ii de reglaj din punct de vedere energetic pornesc generatoarele de c`ldur`, respectiv de frig, numai la solicitarea unui consumator. Fiecare consumator – fie c` este un circuit de înc`lzire, o instala]ie de preparare a apei calde menajere, o instala]ie de climatizare sau un sistem de reglaj separat pe înc`peri – poate emite, a[adar, o solicitare de nivelul valorii sale nominale spre generatoarele de c`ldur`, respectiv de frig, exact atunci când este necesar un proces de reglare.

Deoarece timpii de folosin]` pentru fiecare consumator sunt reglabili individual, nu este disponibilizat` energie inutil`, evitându-se astfel risipa. Scopul este generarea unui confort maxim cu un nivel cât mai redus de energie.

Algoritmii clasici de reglare sunt înlocui]i prin solu]ii inovative foarte eficiente, care economisesc energia. Noile metode permit nu doar o mare eficien]` energetic`, cu respectarea optim` a cerin]elor de confort, ci asigur` [i o durat` de via]` mai lung` a instala]iilor [i permit prelungirea ciclurilor de între]inere.

Atingerea unei eficien]e energetice, respectiv a unei economii în exploatare, este în direct` rela]ionare cu sistemul de management al cl`dirii.

Datele de consum [i alte date de func]ionare a instala]iei trebuie colectate mai întâi, pentru a putea lua o decizie bazat` pe fapte. Rolul sistemului BMS dep`[e[te aici simpla colectare a datelor. De cele mai multe ori, el este utilizat [i ca memorie intermediar`, în care sunt acumulate [i agregate date, dar [i ca „repartizor de date”, pentru a pune la dispozi]ia diver[ilor utilizatori datele dorite prin intermediul accesului de la distan]`. Utilizatorii pot fi în acest caz atât operatorii (de ex. partenerii de service), cåt [i calculatoarele, care prelucreaz` datele în continuare.

Datele brute sunt evaluate – automat sau manual – pentru a putea determina calitativ [i cantitativ poten]ialul de optimizare. Evaluarea automat` poate fi efectuat` de c`tre sistemul BMS sau de c`tre un sistem centralizat de management al energiei, conectat la sistemul BMS local. Deoarece analizele trebuie s` stea la dispozi]ia mai multor utilizatori, [i aici accesul de la distan]` (de ex. prin intermediul unui browser de internet) este de dorit.

Dac` se constat` nevoia de optimizare, aceasta poate fi efectuat` direct, prin comanda de la distan]` a sistemului BMS prin browser, f`r` a fi necesar` deplasarea la instala]ie.

Dup` ce optimizarea a fost realizat`, se verific` rezultatul. În acest scop, sistemul BMS trebuie s` colecteze [i s` evalueze din nou date, pentru a le compara cu starea interioar`.

Centralizarea informa]iei despre fiecare sistem integrat \n BMS aduce deja, conform experien]ei acumulate de ani buni de implementare, un alt set de beneficii extrem de important atât pentru proprietarii cl`dirilor, cât [i pentru utilizatorii lor, indiferent de specificul acestora (comercial, office, reziden]ial, industrial, hotelier etc.)

Adminstrare facil` [i cu costuri mici Informa]ia provenit` de la senzorii prezen]i în toat` cl`direa legat` de performan]a diverselor instala]ii (înc`lzire, r`cire, iluminat etc.), de starea lor fizic`, posibile defec]iuni sau alarme, este integrat` \n softul sistemului BMS, care poate lua decizii prestabilite în func]ie de input sau preg`ti rapoarte. Astfel, administrarea [i între]inerea tuturor acestor sisteme devine mai simpl` [i mai pu]in costisitoare.

Posibilitatea accesului de la distan]` – nu doar pentru utilizator, ci [i pentru sistemele specializate care prelucreaz` în continuare datele – permite un management centralizat al cl`dirilor.

Confort De asemenea, sistemul preia din cl`dire input despre temperatura, concentra]ia de CO2, umiditatea sau chiar CO din subsoluri. Prin acela[i soft cu parametri prestabili]i [i prin automatiz`rile implicate, sistemul ia decizii de men]inere a unui standard de calitate a aerului, aducând acel grad de confort atât de apreciat în anumite cl`diri.

Sistemul de supraveghere video, sistemul de acces \n cl`diri, lifturile [i chiar sistemul de detec]ie incendiu pot fi integrate \n BMS, ceea ce duce, la fel ca [i în cazul celorlalte sisteme integrate, la beneficii de acela[i tip.

{i ar mai fi ceva. S` ne închipuim o cl`dire în care totul func]ioneaz` foarte bine, dup` un program prestabilit, dar flexibil în func]ie de anotimp, program de lucru, nevoi specifice etc. O cl`dire în care costurile mici de administrare se reflect` în costul limitat de \ntre]inere suportat de utilizatorii ei. O cl`dire în care ace[tia se simt foarte bine, în siguran]` [i într-un mediu s`n`tos. Oare merit` o asemenea cl`dire un pre] mai bun de chirie per metru p`tra, sau o recomandare a unui client mul]umit c`tre un altul?

În concluzie, sistemele BMS joac` un rol esen]ial în via]a unei cl`diri, a proprietarilor [i a utilizatorilor ei.

GEZE cå[tig` premiul „red dot design award 2009“

Re]elele Sfâr[itului

Un premiu interna]ional de renume pentru designul produselor acordat sistemului de u[` glisant` din sticl` f`r` ram` GEZE Vetroslide.

Tr`im, parc` din ce în ce mai mult, într-o lume a re]elei. |n fapt, o expresie atât a consumismului, cât [i a globaliz`rii educa]iei [i a produselor culturale. O lume în care exist` interdependen]` material`, nu spiritual`! Firele v`zute [i nev`zute ale re]elei sunt un fundal vizual pentru noul proiect al artistului Francisc Chiuariu.

Pe dimensiunile mari ale pânzei ne sunt dezv`luite – într-o tehnic` impecabil`, ce parafrazeaz` stilistic epoca mae[tilor Rena[terii, în care discursul hiperfigurativ [i narativ î[i ia partea leului – toate fantasmele, umbrele, luminile [i întreb`rile ontologice ale unui artist având [i con[tiin]a valorii de sine, dar [i con[tiin]a propriei fragilit`]i în fa]a Re]elei.

Re]eaua te poate include, dar, prin efect, î]i poate crea un sentiment castrant de a fi tu însu]i, f`r` a mai avea libertatea total` asupra formelor de gândire [i de tr`ire. Excluderea din Re]ea, ori dac` nu excluderea, absen]a din „network”, î]i poate da vertijul unei excomunic`ri sociale [i materiale. Francisc Chiuariu, în linii [i tu[e de o concrete]e de orfevrier, st`pânind cu ingeniozitate [i sensibilitate construc]ia plastic` a feluritelor [i imaginatelor Re]ele, î[i d`, prin aceste noi lucr`ri, maturitatea creatoare.

Formele sale au o suprafa]` narativ` [i chiar ezoteric` – fie c` e un Suveran Pontif ]inând în bra]e Pruncul Sfânt c`ruia nu i se distinge fa]a, fie c` e vorba de al`turarea unor pantofi de firm` lâng` picioarele lui Buddha, toate aceste forme sunt prinse într-o re]ea prin care iepurii, simbol al [ansei [i al norocului, încearc` s`-[i g`seasc` un prezent [i un viitor. Dimensiunea Sfâr[itului prin

multiplicarea unei scheme, a unei conven]ii (inclusiv prin [abloanele de gust [i cele vizuale) d` viziunea de for]` interioar` care amprenteaz` Re]elele lui Francisc Chiuariu. Sunt convins c` for]a acestor pânze mari va trece dincolo de mode [i timp, cu o iradiere spiritual` [i stilistic` pe cale de a canoniza expresia artistic` inconfundabil` a unui mare pictor român. Cei care vor s` capitalizeze acest mare talent al lui Francisc Chiuariu ar trebui, cu gr`bire, s`-i cumpere lucr`rile pân` când cota lui nu va deveni european`.

Re]elele lui Francisc Chiuariu sunt printre cele mai importante propuneri [i certitudini artistice ale lui 2009. În plin` criz` moral`, spiritual` [i material`, s-a n`scut o mare oper` despre firele care ne înso]esc ori ne vestesc Sfâr[itul!

Dan Mircea CIPARIU

Cu un design remarcabil [i inovator, noul sistem pentru u[i glisante din sticl` f`r` ram` GEZE Vetroslide a convins \n cadrul uneia din cele mai dure competi]ii interna]ionale de design. La categoria de produse Arhitectur` [i design interior, sec]iunea „product design“, produsului Vetroslide i s-a acordat certificatul de calitate „red dot” de c`tre un juriu format din exper]i din domeniu, pentru calitatea excep]ional` a designului.

Juriul, condus de Prof. Dr. Peter Zec, directorul centrului de design North Rhine-Westphalia, a evaluat produsele nominalizate \n func]ie de criterii ca: grad de inova]ie, func]ionalitate, ergonomie, durat` de via]`, impact ecologic, calitate autodeclarat` [i con]inut simbolic [i emo]ional. |n total, anul acesta, s-au prezentat evalu`rilor acestui juriu peste 11.000 de produse din 60 de ]`ri. Aproximativ 12% dintre acestea au primit distinc]ii.

Sistemul de glisare pentru u[i Vetroslide cu fixare \n puncte Cu noul sistem de glisare pentru u[i din sticl` f`r` ram` Vetroslide, GEZE a punctat remarcabil, prin [ina de glisare din sticl`. Tradi]ionala cale de rulare din o]el inoxidabil a fost, acum, \nlocuit` de o „lam` de sticl`“ fixat` \n puncte, care convinge prin designul unic [i prin gradul maxim de transparen]`. Func]ionalitatea [i estetica ofer` posibilit`]i de construc]ie nelimitate \n locuin]e private [i la dotarea interioar` a cl`dirilor de birouri, hoteluri, cabinete medicale sau spa]ii comerciale. Foaia de u[` gliseaz` u[or pe role, prinse \ntr-un punct, pån` la pozi]ia dorit`, fiind men]inut` sigur pe traiectorie cu ajutorul unui ghidaj \n pardoseal`. Rolele de precizie \nalt`, din material plastic, concepute s` suporte solicit`ri extreme, asigur` o durat` mare de via]` [i o func]ionare complet silen]ioas` a u[ii. Feroneria vizibil` se reduce, astfel, la minimum. Toat` feroneria pentru sticl` poate fi simplu [i rapid premontat`. Vetroslide permite utilizarea canaturilor cu pån` la 80 Kg din sticl` ESG [i VSG. Conform declara]iei expertului \n design Prof. Dr. Peter Zec, ini]iatorul premiului „red dot design award”: „Produsele de succes se disting prin faptul c` \[i pot dovedi valoarea \n condi]ii reale de exploatare“.

Vetroslide a fost prezentat pentru prima dat` anul acesta, \n ianuarie, la BAU München 2009, cel mai important tårg din Europa pentru arhitectur`, materiale [i sisteme pentru construc]ii.

Premierea sistemului de glisare pentru u[i din sticl` f`r` ram` Vetroslide cu distinc]ia „red dot award” reprezint` o nou` confirmare a leg`turii de succes [i de viitor \ntre cerin]ele cele mai \nalte de calitate [i func]ionalitate cu un design atr`g`tor, reg`sit` \n toate produsele cu marca GEZE. Geze GmbH Reprezentan]` Romånia Str. Ionescu B`ican, nr. 22, sector 2, RO-021835 Bucure[ti Tel./Fax +40 21 250 77 50 office-romania@geze.com www.geze.com