Page 1

FACULTATEA DE ARHITECTURA UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI

CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT

LUCRARE DE DIZERTATIE

AUTOR: ALIN CLAUDIU BITOLEANU INDRUMATOR: LECT.DR.ARH. STEFAN VALERIU MIHAILESCU

APRILIE 2018


ABSTRACT Modul în care arhitectura influențează societatea este de la sine înțeles. În prima parte, teza de față își propune să analizeze modul în care este influențată arhitectura de percepție, percepția de simțuri - și siturile de filtrul vizual. De asemenea, caută să descopere și să aprofundeze spațiul destinat cadrelor de imagini, în care percepția este actantul principal și factorul determinant. Conform celor studiate, spațiul cinematografic actual1, degrevat de alte funcțiuni, nu poate exista sau ar trebui regândit, drept dovadă stau mărturie cele 29 de cinematografe active, dintr-un total de 874 de cinematografe înainte de 19892, restul fiind inchiriate, dezafectate sau cu altă destinatie. Așadar, teza de față conlucrând și susțînând tema aleasă de proiect, caută soluții în vederea reutilizării și revitalizării spațiilor cinematografice de azi, naționale, independente pe lot, dezafectate, care (re)prezintă un potențial arhitectural nemărginit. În urma multiplelor tipuri de analiză, corpul lucrării reprezentat de argumentul central, plecând de la ipoteza că cinematografele independente pe lot, nu mai pot funcționa, este

construit

pe

necesitatea

complexificării

funcțiunilor

programului

arhitectural, adaptate la scara locului. Un al doilea argument asemănător ca importanţă este necesitatea ca aceste spații culturale, foste cinematografe, dispărute în țesutul urban, să aibă susținerea masivă a contextului

locativ limitrof, astfel

încât,

împreună, obiectul

arhitectural propus

spre

regândire și vecinătatea, conlucrând la ridicarea zonei pe plan cultural și arhitectural, să prospere.Mărind analiza de la general, reprezentată de situația globală, contemporană a cinematografelor, la scară națională, înainte de 1989, după schimbarea formei de guvernământ până în prezent şi mergând către un caz particular - Municipiul Roșiorii de Vede, cadrul de acțiune al proiectui de diplomă, lucrarea caută soluții pentru revitalizarea cadrului

arhitectural, cultural

și

social

al

localității,

în

zona

centrală.

De

asemenea, ea urmărește să înțeleagă spațiul de desfășurare al intervenției, dimensiunile acesteia și să propună un scenariu de creștere viitor și o strategie de dezvoltare a zonei centrale, astfel încât viața economică și viața socială roșioreană să fie îmbunătățită.

1

An 2018 Andreea Bujor, Ce s-a ales de fostele cinematografe din Bucureşti: cluburi de manele sau de fițe, paragină, B365.ro, 26 Ianuarie 2013 - 09:53

2

3


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

CUPRINS 1. INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 9 1.1 GLOSAR DE TERMENI .................................................................................................................... 9 2. PERCEPŢII SIMŢURI SI SIMBOLURI .................................................................................................... 11 2.1. Percepția în arte ......................................................................................................................... 11 2.1.1 Artistul și sensibilitatea ........................................................................................................ 11 2.1.2 Senzatia si perceptia ............................................................................................................ 13 2.2 Percepția în arhitectură .............................................................................................................. 15 2.2.1 Percepția spațiului ................................................................................................................... 15 3. SPAŢIUL CINEMATOGRAFIC. UN STUDIU DE LA AMATOR LA CINEFIL ............................................ 15 3.1. O scurtă istorie. Ce am învățat din ea? ...................................................................................... 17 3.2 Rolul imaginilor in arta ................................................................................................................ 19 3.3 Sala de spectacol, scenă și scenografia ....................................................................................... 19 4. PROGRAMUL ARHITECTURAL – CINEMATOGRAFE ŞI MIXT DE FUNCŢIUNI...................................... 23 4.1 Ce a fost și ce este, analiză de context........................................................................................ 23 4.2 Identificarea tipologiilor –de completat ..................................................................................... 23 4.3 Motivele dispariției ..................................................................................................................... 27 4.3.1. Context international: ......................................................................................................... 27 4.3.2. Context national.................................................................................................................. 29 4.4 Trend şi tendinţe în cinematografe. Perspective viitoare .......................................................... 29 4.5. Ce este de făcut? ........................................................................................................................ 33 4.6 Arhitectură vs. Cinematografie – asemănări și diferențe ........................................................... 33 5. APLICAȚII PRACTICE PE CINEMATOGRAFELE ACTUALE..................................................................... 37 5.1. Modalități de intervenție pe cinematografe existente. Revitalizare functională. ..................... 37 Transformarea Cinematografului “Modern” Suceava în Centru Cultural..................................... 37 Consolidarea, extinderea și modernizarea cinematografului Favorit, S+P+3E+Et.tehnic, sector 6, Bucureşti ....................................................................................................................................... 41 Arhitecți: AZPML, DFN Dario Franchini ......................................................................................... 45 5.2. Propunerea centrului de artă din arhem. Revitalizare urbană .................................................. 47 Locatie: .......................................................................................................................................... 47 An: martie 2014............................................................................................................................ 47 An estimat incepere constructie: 2018 ......................................................................................... 47 Cladirea ce urmeaza sa se construiasca in Arhem, la care castigatori a iesit propunerea arhitectilor olandezi NL Architects, se estimeaza ca va costa 32 de milioane de euro, din care 16,5 milioane sunt platite de municipalitatea din Arhem ............................................................ 47


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Noua constructie va gazdui muzeul municipal din Arhem cat si teatru de film ........................... 47 5.2.1 Cei patru finalisti pentru crearea noului centru de ArtA din Arhem. Aceiasi tema solutii diferite. .......................................................................................................................................... 47 Propunerea echipei new-yorkeze, SO-IL ....................................................................................... 49 „Clusterul de arte” propus de BIG ................................................................................................ 51 Kengo Kuma prezinta „Centrul Civic” in Arheim ........................................................................... 51 NL Architects desemnati pentru proiectarea centrului de arte din Arhem .................................. 53 5.3 Cinematograful Modern – studiu de caz, program tip, trăsături asemănătoare........................ 53 5.3.1 Context –locativ, cultural și social. ....................................................................................... 53 5.3.2 Activități și tendințe culturale .............................................................................................. 59 6. REZOLVARE LOCALĂ LA O PROBLEMA NAȚIONALĂ .......................................................................... 59 6.1 Concept și principii ...................................................................................................................... 59 Mediul intern: ............................................................................................................................... 59 Mediul extern:............................................................................................................................... 61 8. BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................... 69 8.1 CĂRȚI ........................................................................................................................................... 69 8.2 STATISTICI ȘI LUCRĂRI DE CERCETARE: ....................................................................................... 69 8.3 ARTICOLE, EMISIUNI ȘI FILME (WEB) : ....................................................................................... 69 8.3.1 CINEMATOGRAFIE ............................................................................................................... 70 8.4 SURSĂ IMAGINI: .......................................................................................................................... 70 9. ANEXE – ADENDDA ........................................................................................................................... 70

5


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT CUPRINS

ABSTRACT- INTRODUCERE- CUVINTE CHEIE 1. PERCEPȚII, SIMȚURI ȘI SIMBOLURI 1.1 Percepția în artă 1.1.1 Artistul și sensibilitatea 1.1.2 Senzația și percepția 1.2 Percepția în arhitectură 1.2.1 Percepția spațiului 2. SPAȚIUL CINEMATOGRAFIC. UN STUDIU DE LA AMATOR LA CINEFIL 2.1. O scurtă istorie. Ce am învățat din ea? 2.2. Rolul imaginilor în artă 2.3 Sala de spectacol, scenă și scenografia 3.

PROGRAMUL

ARHITECTURAL

CINEMATOGRAFE

ȘI

MIXT

DE

FUNCȚIUNI 3.1 Ce a fost și ce este, analiză de context 3.2 Identificarea tipologiilor 3.3 Motivele dispariției 3.4. Ce este de făcut? 3.5 Arhitectură vs Cinematografie – asemănări și diferențe 4. APLICAȚII PRACTICE PE CINEMATOGRAFELE ACTUALE. Folosință și utilizare. De la abstract la concret. 4.1. Modalități de intervenție pe cinematografe existente. Revitalizare functională. Studii de caz: -consolidare, extindere și modernizare cinematograf Favorit, S+P+3E+et.tehnic, sector 6, București; -transformarea cinematografului “Modern” Suceava în centru cultural; -Palazzo del Cinema di Locarno, Elveția; 4.2 Cinematograful Modern – studiu de caz, program tip, trăsături asemănătoare 4.2.1 Context –locativ, cultural și social

4.2.2 Activități și tendințe 5. REZOLVARE LOCALĂ LA O PROBLEMA NAȚIONALĂ 5.1 Concept și principii 7


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

5.2 Model de urmat 6. CONCLUZII. Aplicabilitatea studiului Cuvinte cheie: Simțuri, Percepție, Spațiu, Arhitectură, Context, Tendințe ;


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 1. INTRODUCERE Motivatia zonei de cercetare Totul – tema aleasă de proiect, situl, programul şi direcțiile de cercetare, au ca germene pasiunea mea pentru imagini, cu accent pus pe imagini cinematografice, modul în care acestea sunt percepute și resimțite de privitor, cât și ca participant al vieții sociale, importanţa spațiului public cu delimitările(atribuțiile) acestuia, dar și șansa de a întoarce, de a reda energia oferită de cadrul orașului, care mi-a fost gazdă mai bine de 18 ani. Premisa Situația contemporană a anului 2018, având la bază evoluțiile și schimbările culturale, sociale, economice și politice din ultimii 29 de ani, care au dus la dezafectarea a peste 800 de cinematografe la nivel național, generând fosile (obiecte) arhitecturale în zone centrale. Ipoteze de lucru Reactivarea clădirilor care găzduiesc fostele cinematografe împreună cu situl și contextul limitrof. Reactivarea spațiului public pierdut, datorită dezafectării a numeroase clădiri culturale ce au avut funcțiunea de cinematograf. Intensificarea / Creșterea nivelului urban din punct de vedere cultural. Creșterea nivelului economic și social, îmbunatăţind astfel stilul de viață în mediul urban prin dezvoltarea unor clădiri în zona centrală. Creșterea memoriei locului prin reactivarea mai multor clădiri. Realizarea unui proiect pilot ale cărui principii să poată fi utilizate la scară națională,de aici și enunțul “rezolvare locală la o problema națională”. Cum? Propunerea

unui

program

de

intensificare/complexificare

afuncţiunilor

fostelor

cinematografe. //Percepţia noastră e realitatea noastră, nu ceea ce se întamplă cu noi. Realitatea e 0 - doar energia (resimţită )contează (pentru noi)

UFO .

De ce arhitectură? Pentru a putea vorbi despre influența ahitecturii asupra societății, apriori trebuie asimilate termene de arhitectură, influență și societate. 1.1 GLOSAR DE TERMENI ARHITECTURÁ vb. tr. a construi cu rigoare (o operă literară sau artistică).

9


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT ARHITECTÚRĂ s. f. Știința și arta de a proiecta și construi clădiri. ♦ Stilul, caracterul, planul unei (sau unor) clădiri. ♦ Felul în care este construit sau alcătuit ceva; p. ext. aspectul compozițional al unei opere artistice; structură. – Din fr. architecture, lat. architectura[2] INFLUÉNȚĂ, influențe, s. f. 1. Acțiune exercitată asupra unui lucru sau asupra unei ființe, putând duce la schimbarea lor; înrâurire. [3] SOCIETÁTE, societăți, s. f. 1. Totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind legați între ei prin anumite raporturi economice. ♦ Ansamblu unitar, sistem organizat de relațîi între oameni istoricește determinate, bazate pe relații economice și de schimb; p. ext. sistem social. ♦ Cerc limitat de oameni de prim rang (prin poziție socială, situație materială etc.). 2. Asociație de persoane constituită într-un anumit scop (științific, literar, sportiv etc.).4. Grup de oameni care petrec un anumit timp împreună; tovărășie, companie. ◊ Expr. În societate = între oameni, în lume. [Pr.: -ci-e-] – Din fr. société, lat. societas, -atis3 Theoria (gr.)= privire, contemplare a realitatii “Arhitectura este marea carte a umanităţii.”4 “Arhitectura este alfabetul giganților, este cel mai mare set de simboluri realizate vreodată pentru a întâlni privirile oamenilor amenilor.”5 “Arhitectura este ajungerea la adevărul din afară.”6 “Arhitectura este voinţa unei epoci tradusă în spaţiu”7 Conform lui George Călinescu, arhitectura este știința și arta de a construi, una din artele cele mai pure, alături de poezie și muzică.8 Filozoful Victor Hugo o definește ca rezultatul stărilor omului. În opinia filozofilor, rolul arhitecturii este de a crea un mediu de viață sau chiar o lume. ( de mentionat sursa si reformulat… ) 2. PERCEPŢII SIMŢURI SI SIMBOLURI În experienţa arhitecturii se produce un schimb de substanţe particulare: dăi spaţiului din emoţiile şi gândurile tale, iar spațiul îți dă din aura sa, ademenindu-ţi simţurile și eliberându-ţi mintea.9 2.1. Percepția în arte 2.1.1 Artistul și sensibilitatea Sufletul, simţirea şi psihologia Noțiunea de percepție asigură puntea comunicațională cu psihologia, în primul rând, fiind, grosso modo un proces psihic senzorial, apoi, cu filosofia, ca treaptă primă a cunoașterii și cu 3

Ibidem/ IDEM Victor Hugo 5 Gilbert Keith Chesterton 6 Louis Kahn 7 Ludwig Mies van der Rohe 8 George Calinescu, curs de poezie, in principii de estetica 1939, Editura Fundaţiei pentru literatură şi artă în Biblioteca de filosofie 9 Juhani Pallasmaa, de completat… 4

11


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT arta, ca trăsătură aparte a structurii sufletești, știindu-se că el, creatorul de frumos are o sensibilitate peste media semenilor, precum și un suflet antrenat, capabil de a emoționa și crea artefacte generatoare de emoție. Practic, psihologia și arta nu se concep în absența simțirii, receptării și a sentimentelor, iar lăcășul celor din urmă se găsește în suflet, capabil a anima. De asemenea, nu-i de neglijat nici estetica, unde percepția servește drept instrument de apropriere, sesizare și măsurare a calofilului, căci tare greu i-ar mai fi unui artist cu un handicap la nivelul organelor de simt. Fie orb ori cu vederea scăzută pentru un pictor sau scriitor10,fie surd ca muzician11 sau cu probleme la un braț în situația unui sculptor, toate acestea sunt triste și rarisime realități, feţe indezirabile ale tragismului. Nu ne complacem în "desișul" ideatic perorând despre psihic, psihologie, căci nu ne găsim pe solul acestei discipline decât vremelnic și justificat până la o bornă. Precizez că germeni ai științei sufletului datează din Grecia antică, de pe vremea lui Platon - care acuză artiștii vremii că tulbură inimile și propunea localizarea lor la periferia statului ideal Aristotel, autorul primei teorii științifice pe tema artei, numite Poetică (1 și 2?)- și chiar înaitea celor 2, când înțeleptul Socrate pleda pentru CAlOCAGATIA- Bine, Frumos și Adevăr, iar un om cu suflet agreabil nu aduce daune societății, dimpotrivă o poate destinde, îi redă zâmbetul. Etimologia însăşi a cuvântului"psihologie", denotă un termen compus din grecescul "psihe'=suflet şi "logos"=ştiinţă. Lumea obiectelor pe care le observăm se construieşte prin generalizarea şi ordonarea fenomenelor, percepţia bazându-se pe experienţe directe cu lucrurile, iar abia atunci când intervine atitudinea analitică, se poate face o ierarhizare, de la nivelul obiectului fizic, la cel cultural. Atunci când vorbim despre pereceptie, vorbim de o experienţă directă cu lucrurile. Obiectele arhitecturale şi întreg spaţiul arhitectural pot fi înţelese doar dacă sunt atent studiate şi parcurse. Aşa cum s-a mai menţionat, o experienţă arhitecturală, nu constă într-o serie de imagini, obiectele arhitecturale pot da sens, pot separa sau uni, o succesiune de senzatii, după cum mentioneaza și Pierre Von Meiss. Perceptia tactila Simtul tactil al arhitectului îi va permite a vedea forme și a intui texturi. Pipăitul zidurilor cu mâinile va conduce la estimarea calității și gravității suprafețelor. Apoi, prin parcurgerea cu pasul a pardoselelor va conștientiza duritatea, moliciunea, finețea, luciul podelei. Perceptia vizuala Se stie că arhitectura lucrează cu forme și suprafețe, motiv de a o considera drept o artă vizuală. Organul ocular asigurăînțelegerea și asimilarea mentală a înconjurătorului. 2.1.2 Senzatia si perceptia Definiții: PERCÉPȚIE, percepții, s. f. 1. Proces psihic de cunoaștere senzorială, prin care obiectele și fenomenele sunt reflectate ca întregi; p. ext. facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; înțelegere, cunoaștere. ◊ Percepție extrasenzorială = telepatie…

Borges, de pildă, dicta cuiva gândurile și frazele-i unice; precum Beethoven

10 11

13


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT – Din lat. perceptio, fr.perception.12 Dupa cum însăsi definiţia cuvantului ne spune, percepția este un proces psihic senzorial complex, alături de senzație şi reprezentare.13 În cadrul omului, psihologia definește două mari categorii de procese ale cunoașterii, având fiecare trei, respectiv patru instrumente și un proces reglatoriu având patru instrumente. Cunoașterea senzorială si cognitivă: - procese psihice senzoriale:percepția, senzația si reprezentarea; - procese cognitive superioare: gândirea, limbajul, memoria si imaginația. - procese reglatorii ale activitatii umane: motivația, afectivitatea, voința si deprinderile; Toate acestea crează sistemul personalității umane compus din : - sistemul psihic şi personalitatea umană; - caracterul şi temperamentul; - aptitudinile şi creativitatea;14 Toate aceste procese și sistemul personalității umane sunt studiate de știința numită psihologie. Aceasta are ca domeniu de activitate cunoașterea sufletului, proveniența cuvântului fiind de origine greacă alcătuit din „psiho” (psychè) — suflet şi „logos” — cunoaştere15. Obiectul psihologiei este cunoașterea sau fenomenele cunoașterii iar „domeniul psihologiei ţine de acele relaţii şi fenomene în care există sau funcţionează informaţia”16. Suntem ceea ce simțim, iar asta poate fi tradus prin sistemul care pune în mișcare emoțiile, transformându-le în acțiuni, acțiunile devin treptat rezultate, ancorate în timp, iar tot mai des suntem asociați cu ceea ce avem, nu după ceea ce suntem și putem deveni.17 OM= Emotii => Actiuni => Rezultate = OM 2.2 Percepția în arhitectură 2.2.1 Percepția spațiului 3. SPAŢIUL CINEMATOGRAFIC. UN STUDIU DE LA AMATOR LA CINEFIL Deși, istoria filmului începe în majoritatea cărților de specialitate cu anul 1895, atunci când au fost proiectate pentru prima dată unui public mai mare de o persoană, cadre de imagini între 10 și 50 de secunde de către frații Lumière- numite Muncitorii părăsind 12

Dex 2009 Conf.univ.dr.Adriana Neacsu- Phihologie Generala- suport curs- facultatea de Filozofie Anul I, PP.2-91 14 Ibidem, PP.2-91 15 Idem 16 Conf.univ.dr.Adriana Neacsu- Phihologie Generala- suport curs- facultatea de Filozofie Anul I 17 T.Harv Eker –Secretele mintii de milionar 13

15


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Fabrică Lumière din Lyon (Sortie des Usines Lumière à Lyon ), se pot observa încercări de realizare a filmulelor cu mult înainte18. 3.1. O scurtă istorie. Ce am învățat din ea? O scurta istorie. Conform enciclopediei britanice19, care dedică un capitol important istoriei imaginilor în mișcare sau mai comun spuse filme, de la origini până în prezent, primii ani ai imaginilor, înaintea fotografiei (înaintașa sa) cât și a cinematografiei - dar departe de cum o știm noi astăzi**, încep în secolul XIX, mai precis la începutul aniilor 1830 odată cu aflarea fenomenului optic numit persistența vizuală, cât și a mișcării aparențe- numită fenomenulfi20 ( called the visual phi phenomenon). Primele aparate care puneau imagini in miscare au fost fenakitoscopul in 1832 şi turbina rotativă numită zoetropul (de corectat / verificat the zoetrope), în 1834. Următoarea provocare în arta fotografică precursoare a cinematografiei, reprezenta obținerea de instantanee a întâmplărilor dinamice din viață contemporană a anilor 30-80 ai sec. al-XIXlea, iar acest lucru a fost posibil reducând timpul de expunere de la o oră, la o sutime, până în final la o miime de secundă, timp atins în 1870. În anul 1877 au fost întinse sârmele de acționare a obloanelor a 12 camere întinse pe toată lungimea cursei de cai din Sacramento, SUA, astfel, fiind realizat primul instantaneu din istorie cât și primul cadru de imagini puse ulterior în opera care simula cursa.(simula /simuleaza ?)21 One photograph of a series taken by Eadweard Muybridge of a running horse.Courtesy of the British Film Institute, London

În 1877 Tomas Alva Edison a inventat aparatul de fotografiat, iar împreună cu tânărul asistent de laborator Dickson, având la baza lucrările lui Muybridge și ale lui lui Muybridge și ale luiMarey22au inventat Kinetograful, la 15m de film celuloid23 cu 40 de cadre pe secundă.

18

https://www.thoughtco.com/history-of-motion-picture-4082865 Robert Sklar, David A. Cook -History of the motion picture, ENCYCLOPAEDIA BRITANNICA, 11.10.2017 20 Ian P. Howard- Movement perception, ENCYCLOPAEDIA BRITANNICA 21 IDEM 20 22 Fizician francez care a realizat pentru prima data o serie de instantanee imposibil de vazut de catre ochiul uman cu un singur aparat, in 1882. Acesta a inventat aparatul cronofotografic care poate surprinde 12 instantanee pe secunda. 23 Ideea folosirii materialului celuloid a fost dezvoltata de ministru episcopal Hannibal Goodwin ca baza pentru emulsiile folografice impreuna cu inventatorul George Eastman care a fabricat rola de film celuloida in 1889, conform Enciclopediei Britanice – a se vedea note anterioare. 19

17


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

**The Kinetograph, a motion-picture camera developed by William Kennedy Laurie Dickson and Thomas Alva Edison from 1888.U.S. Department of the Interior, National Park Service, Edison National Historic Site


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Datorită alegerii lui Edison, de a nu își patenta internațional nouă invenție din 1891, Kinetoscopul, o versiune îmbunătățită a kinetografului din 1888, a fost copiată, îmbunătățită departe de invenția originară în America, în toată Europa, iar la Paris a avut loc o expoziție ce a stat la baza inspirației frățiilor Lumiere, Auguste și Louis. Aceștia au realizat prima demonstrație comercială pe 28 decembrie 1885, a unui scurt metraj, în urma inventării primei camere care filma și proiecta cu 16 cadre pe secundă, numită cinematograf24. Kinetoscope, invented by Thomas A. Edison and William Dickson in 1891-The Bettmann ArchiveCe am învatat din ea? Concluzii :

https://awesam333.wordpress.com/2014/02/ https://collections.museumvictoria.com.au/items/395847

3.2 Rolul imaginilor in arta 3.3 Sala de spectacol, scenă și scenografia 

Scenografia. Etimologie, definitie.

Încă din "Poetica" lui Aristotel datează acest concept, care provine din grecescul skin = scenă și gr.grahia=a scrie, a descrie. În accepție tradițională, termenul de scenografie ar cuprinde elemente bidimensionale, adică pictură, desenul, grafică, fotografia. De subliniat că prin anii 90 a crescut rolul graficii computerizate, asftel conturându-se, cel puțin, 2 definiții:

24

Cinématographe - https://www.britannica.com/technology/Cinematographe

19


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

dasa


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Scenografia este considerată drept o artă complexă, ce presupune multe genuri artistice, cu scopul vădit de a face spectacol. Din perspectiva cronologică, precizăm că în a 2-a jumătate a sec.XIX, Antonio Caimi susținuse teza unei fuziuni între pictură scenică și arhitectură teatrală. Precursorul sau, fam.Ferdinando Galli- bibiena, care picta peisaje arhitecturale pe pereți, taverne. Acești artiști se remarcaseră deja nu numai în Italia, la Bologna, ci și în Austria, Germania.

În al doilea rând, scenografia constituie organizarea de elemente

scenice pentru un spectacol teatral, muzical, coregrafc, prezentat în varianta "live" sau filmat (cinematografic, de televiziune). Scenografia rezidă într-o experiență rațională,senzorială, intelectuală, emoțională.

Scenotehnica reprezintă o tehnică de realizare a respectivelor componente

cinematografice.Influențat de pionierii modernismului Adolphe Appia și Edwrd Gordon Craig, noua scenografie pune semnul egalității între elementele de design, textul literar și tehnica actului artistic fiind parteneri egali în actul creației artistice. (spectacolului). Alte componente ale structurii: costumele, echipamentele electrice (corpuri de iluminat), spațiul ca scenă, podeaua, podul, camera de machiaje.

CONCEPTE/CUVINTE CHEIE:sala de spectacole, scena,cortina.. SALA DE SPECTACOLE

Structura: foaierul, garderoba, grupuri sanitare, casa de bilete,bar, loc de fumat, spații de socializare. Anexele salii: culise, cabina sufleurului, cabinele interpretilor. 

SCENA=un dreptunghi numit proscena, apoi avanscena, destinata publicului

Scena elisabetana=o scena înaintată spre public, cu un fel de fundal și gradene. SCENOGRAFIA 3.2.Scena clasica=cutia italiană, mai puțin dinamică decât cea elisabetană, e dotata cu arlechine(perdele) CORTINA e de 3 feluri: întinsă- se trage în sus; laterală-se trage în 2/ două părți, la stânga și la drepta; diafragm-cea mai spectaculoasă TANGA=bara din lemn/fier de sustinere; SUBSCENA, PODIUMUL, LUMINA , ClRCULARul(fundalul), MUZICA,DECORUL DECORUL contine: a) Staticul, subiectivul elementului realist; b) Dinamicul, abstractul OBIECTUL SCENEI 3.3.TEATRUL IN AER LIBER 21


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT SEMN_SIMBOL_ARHETIP(definitii) TIPURI de scene: naturale, produse,conventionale Paradigma, parabola,alegoria 3.4.Arhitectura religioasa Bibliografie: 1) V.I.Popa-Mic indeptar de teatru, Ed.Eminescu,Buc.,1977; 2) Ileana Berlogea-Istoria teatrului universal,Ed.Didactica si Pedagogica, 1981; 3) Ioan Iovu-Semantica artelor vizuale Ed.Antrophos, 2010 4) Abraham Moles-Psihologia kisch-ului,Ed.Meridiane, 1980

4. PROGRAMUL ARHITECTURAL – CINEMATOGRAFE ŞI MIXT DE FUNCŢIUNI 4.1 Ce a fost și ce este, analiză de context Odată cu începutul sec. XXI și cu apariția complexelor multifuncționale - de mari dimensiuni, în care se reunesc programe de arhitectură diferite, restaurante, cafenele, spații recreative și distractive- patinoar, îmbinate cu comerț, la care se alipesc și funcțiuni culturale - cinematografele și-au pierdut forța propriu zisă și au devenit parte din anasamblu. “Există mai multe moduri de a face filme ca Jean Renoir și Robert Bresson, care fac muzică. Ca şi Serghei Eisenstein, care pictează. Stroheim, care a scris romane vorbite în zilele filmului tăcut,ca şi Alain Resnais, care sculptează, ca Socrate - vreau sa spun Rossellini, care creează filosofia. Cinema, cu alte cuvinte, poate fi tot în același timp, judecător și litigent25. 4.2 Identificarea tipologiilor –de completat Concepte și principii. Cum au apărut cinematografele în lume și în țară. Evoulutie program. Înainte și după 1989. Tipologii de spații pentru cinematografe În blocuri - Individuale pe lot -În mallnoul tip de spațiu cinematografic.. Concepte și principii. Cum au apărut cinematografele în lume și în țară.Evoulutie program. Înainte și după 1989.. Tipologii de spații pentru cinematografe În blocuri - Individuale pe lot -În mallnoul tip de spațiu cinematografic. Conform Mariei Bikfalvi26, președintele sindicatului România Film, vorbind despre situația cinematografelor din țară cu accentual pus pe București, în anchetă realizată de site-ul de publicații și știri despre București, înainte de 1989 în țară existau 874 de cinematografe

25

jean-luc godard – nascut francez- elevetian – director de film, regizor si critic de film.. Andreea Bujor –Ce s-a ales de fostele cinematografe din Bucureşti: cluburi de manele sau de fițe, paragină, B365.ro, 26 Ianuarie 2013 - 09:53

26

23


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT funtionale aparținând RADEF27din care mai sunt funcționale 29 și 161 închiriate. Iar la nivelul capitalei, potrivit sursei citate, mai rămăseseră 5 cinematografe din 87 în proprietatea RADEF*: Cinema Patria, Cinema Scala, Cinema Europa, Cinema Corso, Cinema Gloria28. Din 2013 până în prezent au fost închise două din cele 5 cinematografe aflate în patrimoniul RADEF, respectiv Cinema Patria și Cinema Scala, iar Cinematograful Gloria a fost predat Primăriei Sectorului 3, Cinematograful Corso a fost predat Uniunii Cineastilor din RomâniaUCIN, iar cinematograful Europa are sechestru asigurător pus din cauza datoriilor la buget, fiind în executare silită29. Cinema Patria, cu o capacitate de 1014 locuri în anul 2015, în urmă promulgării legii care interzice activitățile în clădiri cu risc seismic30, a fost închis, clădirea fiind încadrată în gradul 2 de risc. Cinema Scala a fost inchis începand cu data cu data de 9 mai 2016, conform Maria Bikfalvi.31 Țin să menționez că pe site-ul România Film, la data la care această lucrare a fost scrisă**, sunt prezentate doar 16 cinematografe funcţionale la nivelul țării, din care unul singur este din București- Cinema Europa situat pe Calea Moșilor, nr. 127, sectorul 2, având o capacitate de 274 de locuri32. Dacă în 1913 în București existau aproximativ 40 de săli cu destinația de cinematograf sau săli multifunţionale - teatru film, spectacole, la finalul anului 1990, potrivit Institutului de Statistică, capitala își crescuse numărul de săli funcționale de cinema până la 77, toate aflându-se în proprietatea statului33. În 2011, conform site-ului ProCinema, în București sunt active 20 de obiective în care se pot vedea filme, cu o capacitate totală de 20 000 locuri, iar printre primele 3 poziții, după preferințele publicului, sunt sala Samsung Imax, situată pe Bulevardul Vasile Milea nr.4 în cadrul complexului AFI Palace Cotroceni, cu o capacitate de 384 de locuri, urmată de Sala Studio de pe Bulevardul Magheru nr. 29, cu o capacitate de 370 de locuri, iar pe locul trei în

Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor *La inceputul anului 2013 cand a fost scris articolul 28 Idem 20 29 Articol nesemnat, Cinema Scala din Bucuresti s-a inchis, Metropotam- Cinematografe-Scala, 9 mai 2016 30 Patricia Marinescu,Cinematograful Patria din Bucureşti a fost închis. Lider de sindicat: Oamenii au probleme şi nimănui nu-i pasă, Mediafax, Cultura-Media, Bucuresti 4 Dec. 2015 31 Idem nota 24 32 Conform site Romnia Film ** Decembrie 2017 33 http://www.feeder.ro/2017/03/14/41-cinema-2017-bucuresti/ 27

25


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT preferințele cinefililor este locația din strada Uranus 144, numită și E-Uranus, care deține un ecran în aer liber și o capacitate de 200 de persoane.34 în present**, in capitală se găsesc 40 de spaţii funcţionale cu destinaţia de cinematograf35. Din perspectiva capacității numărului de persoane, cel mai mare loc în care poți vedea filme,( în 2011- de actulizat și căutat informații în 2018) este Complexul AFI Palace Cotroceni de pe Bulevardul mai sus menționat, dispunând de 20 de săli de cinema cu o capacitate totală de 3850 delocuri.36 4.3 Motivele dispariției 4.3.1. Context international: Deşi funcţionază de mai bine de 120 de ani, perioada în care s-au vândut miliarde de bilete la spectacolele de film37, situaţia cinematografelor şi industria filmului pe plan internaţional suferă o accelerată cădere şi depreciere şi necesită regândirea formei actuale de difuzare a filmelor în cinematografe. Motivele acestei crize sunt date de ușurința cu care avem acces, în propriul living sau dormitor, la cele mai recente filme, pe ecrane din ce în ce mai mari, capabile a transmite imagini în două sau trei dimensiuni, cu sunet uniform distribuit de sistemele noastre sonore cu efecte speciale. Motivul principal pentru care oamenii se duc la cinematograf să vadă filme, nu este legat de atmosfera creată de cinematografe, ecranul imens sau starea creată, ci șansa de a vedea filmulele în premieră, înaintea altora38. Oportunitatea de a vedea filmele în premieră, oferită doar de cinematograf, în prezentul şi în viitorul apropiat este pe cale de dispariţie. Conform multiplelor studii de piaţă39, cât şi exemplului cu Netflix40, care oferă servicii de distribuire a filmelor în premieră, la cerere, cât și acordul companiilor de filme de a distribui filme în premieră către rețele de televiziune, va lua cinematografelor singurul lor punct forte( atu ) în fața vizionării filmelor

34

http://procinema.ro/stiri/top-7-cele-mai-tari-cinematografe-din-bucuresti.html http://metropotam.ro/cinematografe-din-Bucuresti-Romania/ 36 http://procinema.ro/stiri/top-7-cele-mai-tari-cinematografe-din-bucuresti.html 37 Conform https://mashable.com/2017/04/04/movies-theaters-dying-cinemacon-pvod/#0z4Zg9X3FPql 38 Idem 39 Idem 40 Netflix, Inc. este o companie americană, care se ocupă cu distribuirea și producția de filme. A fost fondată în 35

anul 1997 de Reed Hastings și Marc Randolph, cu sediul actual în Los Gatos, California. Pe data de 6 ianuarie 2016, compania a intrat pe piața de streaming video on demand online din România, Republica Moldova și alte 128 de state și teritorii. Pe piața română a intrat în competiție cu HBO GO și serviciile locale Seenow, Voyo și Digi Play.[7]

27


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT preferate de acasă. De asemenea, într-un articol publicat în octombrie 201641, criza cinematografelor a fost resimţită, în asa fel încat în 2014 s-a înregistrat cea mai scăzută audienţă în cinematografe din ultimii 20 de ani ( perioada 1994-2014) . 4.3.2. Context national Povestea cinematografului are la bază inventarea sa de către Fraţii Lumiere, urmând să fie facut celebru de actorii şi regizorii români, perioada comunistă folosindu-l pentru propagandă, iar autorităţile post-decembriste facându-l pierdut. Pe 1 august 1991, prin HG 530, i-a nastere regia autonomă, RADEF, care administrează toate sălile de cinema42. Legea nr. 772/2008 transferă toate cinematografele către consiliile locale. Informatiile web arată că acestea încep să fie închiriate privaţilor, devenind spații cu functiuni comerciale. O parte din cinematografele bucureștene au fost închiriate pe metru pătrat şi adăpostesc studiourile televiziunilor, altele, depozite pentru mobilă, cum este Cinema Bucureşti 43 cat si cluburi de noapte. Dacă în orașele mari, au fost înlocuite cu diverse spaţii, în oraşele mici, acestea au fost încredintate autorităţilor locale şi nu au nicio funcţionalitate. La nivel naţional, putem vorbi şi de cauza extinderii mall-urilor şi, implicit a multiplexului cinema. 4.4 Trend şi tendinţe în cinematografe. Perspective viitoare Pentru a combate trendul de scădere a publicului în cinematografe, se încearcă diverse metode de recâștigare și întoarcerea acestuia, astfel în prezent au apărut diverse forme de servicii, oferite de cinematografe, care să înlocuiască experiența resimțită acasă. Printre beneficiile în trend, se numără oferirea de săli private cu un număr restrâns de locuri, în care beneficiarii pot veni cu colegii de muncă sau cu clienți pentru a le oferi o experenţă unică și, totodată, intimă de vizionare a filmelor. Un astfel de serviciu este oferit de lanțul de multiplexuri HarkinsTheatres44, oferind un spaţiu numit Pavilionul ce se află în Brooklyn, New York. Un alt tip de servicii în trend oferite de cinematografele actuale sunt serviciile de tip premium, în care alături de film, primești o masă completă, un cocktails făcut manual, un

41

http://businessjournalism.org/2016/10/4-new-movie-theater-trends/ http://www.romaniafilm.ro/despre-noi 43 https://www.feeder.ro/2017/03/14/41-cinema-2017-bucuresti/ 44 Idem 41 42

29


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 01 - iPic CEO Hamid Hashemi hangs out in a deluxe pod.45

Fig. 02 - 131 ft wide screen showing BBC Earth films edited for Orbi.46

45

https://nypost.com/2016/10/12/this-movie-theater-serves-food-thats-actually-delicious/

46

https://www.tribecafilm.com/stories/future-of-the-movie-theater-is-in-your-mind


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT ospătar și cineva responsabil care îți va aduce băutura și mâncarea fără că tu să fii nevoit să te ridici de pe scaun. Un astfel de exemplu este iPic, un cinemaograf de tipul serviţi masa înauntru 47, în sudul strazii Seaport, in New York, conform nypost48. O altă modalitate prin care cinematografele încearca să işi recâştige publicul pierdut, este oferirea unei experienţe unice, prin sisteme noi de difuzare oferite de IMAX, împreună cu Nagi49, capabile să integreze tehnologia ultra HD (4K)50, capabilă să reproducă imagini mult mai clare şi mai luminoase ca tehnologia 3-D.51 Un alt tip de de experiență și probabil cel mai modern și la început dintre acestea este transmiterea de către cinematografe a experiențelor senzoriale52, în care spectatorul devine parte a scenei, absorbind şi simţind trăirile scenei. Orbi53, un cinematograf experimentatal realizat în Yokohama, Japanoia, oferă spectatorilor şansa de a simţi, mirosi, auzi şi atinge – experienţe proiectate într-o lume reală.54 Regizorul Andrei Severny, ne spune ca Orbi este capabil sa livreze „iluzia completă a apartenenţei la film”55. „Fuzionarea lumilor reale și proiectate va produce o experiență perfectă - o iluzie completă de a face parte dintr-un film. Teatrul de film al viitorului va fi în mintea ta. Tocmai începem să învățăm și să înțelegem cum să controlăm, să manipulăm și să împărtășim percepțiile vizuale și auditive.”

47

dine-in Cinema https://nypost.com/2016/10/12/this-movie-theater-serves-food-thats-actually-delicious/ 49 Un sistem care combina formatele noilor filme cu tehnologia de proiectie 48

50 51

http://businessjournalism.org/2016/10/4-new-movie-theater-trends/ https://www.tribecafilm.com/stories/future-of-the-movie-theater-is-in-your-mind 53 http://www.bbc.co.uk/mediacentre/worldwide/190813orbi.html 54 https://www.tribecafilm.com/stories/future-of-the-movie-theater-is-in-your-mind 55 Idem 52

31


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 4.5. Ce este de făcut? Plecând de la ipoteza că cinematografele independente pe lot nu mai pot funcționa, de aici rezultând necesitatea complexificării funcțiunilor programului arhitectural, adaptate la scara locului, prin adosarea de spaţii multifuncționale, creșterea relației spaţiu public propriuzis56 cu spațiu public semiprivat57 – foaierul și spațiile de la parterul cinematografelor. Un al doilea argument asemănător ca importanţă este necesitatea ca aceste spații culturale, foste cinematografe, dispărute în țesutul urban, să aibă susținerea masivă a contextului locativ limitrof, astfel încât, împreună, obiectul arhitectural

propus spre

regândire și vecinătatea, conlucrând/să conlucreze la ridicarea zonei pe plan cultural și arhitectural, să prospere. Preluat abstract de reformulat.. 4.6 Arhitectură vs. Cinematografie – asemănări și diferențe Asemeni Arhitecturii care se diferențiază de artele vizuale prin ultilizarea mai multor dimensiuni, mișcare și timp, mult prea necesare parcursului arhitectural, așa și arta cinematografică se disociază de artele vizuale tradiționale utilizând încă de la începuturile ei dimensiunile menționate, la care se adaugă dimensiunea sonoră, la scurt timp după apariţia filmului mut. Datorită utlizării mai multor elemente artistice decât în artele precedente, cinematografia asemeni arhitecturii, ambele fiind arte de sinteză, care implică și subordonează alte dimensiuni artistice, tot ce ține de spectrul vizual și de muzică, ele, cele două arte înfrățite și în strânsă legătură, ba chiar cinematografia nu poate exista fără arhitectură, prezintă complexitatea artelor în formă desăvârșită contopită cu tehnologia la apogeul său. O altă asemănare foarte puternică , dată atât de spațiul efectiv cât și de spațiul imaginar, este prezența spațiului interior58 al arhitecturii manifestat fizic și a spaţiului interior al filmului – și aici nu mă refer la spațiul temporal și locativ al acțiunii, ci la transmiterea sentimentelor personajelor, la emoția interioară a acestora, cât și la gândurile lor adesea arătate ca un spațiu descris de dimeniuni și culori, pentru că el este un spațiu intim de reflectare al actantului piesei. Deși în ambele arte povestea narativă este dată de parcursul temporal al imaginii, arta cinematografică are un timp prestabilit, un ritm și o succesiune impusă de regizor la care publicul nu are acces, în schimb, în parcursul arhitectural, atât interior cât și exterior, privitorul devine actant, regizor și scenarist, el impunând ritmul parcursului, viteza, 56

Spatiu exterior Spatiu interior 58 Difererenta pe care pune accent Bruno Zvevi in „Cum sa intelegem arhitectura”, intre arhitectura si restul artelor vizuale 57

33


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT sensul imaginilor și timpul petrecut, iar rolul arhitectului este doar de a crea cadrul, scenografia, piesa rămânând deschisă și modificabilă de către privitor; Asemeni unui actor care ajunge prima dată pe o scenă, nu știe scenariul și nici replicile și își face propriul exercițiu de imaginație fără a avea neapărat experiență și cunoștințe în domeniu, la care să se poată raporta! Trăirea dată în ambele cazuri necesită o diegeza59, o succesiune logică sau mai puțin de cadre de imagini și sentimente ce se succed pe toată durata piesei, respectiv parcursului arhitectural. Asemeni artei teatrale, care este suportul artei cinematografice alături de arta fotografică, utilizarea ritmului este dată în strânsă legătură cu acțiunea narativă a piesei și absolut dependente și pragmatic ancorate în unitatea temporală, de timpul interior al piesei cât și cel la care are loc, spre deosebire de arhitectură la care ritmul este dat de elemente plastice- lumină, culoare, număr elemente etc. Odată impregnată pelicula de film cu actul narativ, având subordonate emoțiile, trăirile și sentimentele (transmise de actori) date de succesiunea evenimentelor, este capabilă să le reproducă la infinit, unui public nou, fără a pierde un gram din esența filmului și fără a adăuga noi elemente, spre deosebire de arhitectură, care, deși umblă triumfătoare cu caracterul de perenitate în baza definiției – odată cu trecerea timpului se schimbă, capătă patina vremii, înmagazinează istorie, fiind martoră a evenimentelor urbane, îmbătrânind odată cu acestea, schimbându-și constant aspectul, așadar, modificând constant mesajul transmis. Efecte și emoții urmărite. În obținerea emoțiilor publicului de-a lungul cinematografiei s-au folosit diverse tehnici, manipularea dimensiunilor- cea temporală având cadre mai lungi și mai scurte, care pun accentul pe sentimental, căutat pentru a fi transmis prin și de la ecran, manipularea imaginilor, a gros planului și prim planului, arătând ritmat scena de ansamblu, dar și detalii din cadrul ei. Timpul efectiv al rezultatului unei arte vizuale plastice, cu timpul sau timpii relativ al acțiunii tabloului, nu sunt într-o formă de legătură, dar spre deosebire de fotografie care stochează60 doar o informație temporală – un timp relativ al acțiunii petrecute în fotografieea fiind un instantaneu, spre deosebire de tablouri, care pot prezenta simultan timpi și acțiuni multiple închise în aceeaşi ramă, fără neapărată legătură între ei.

DIEGÉZĂ s.f. (Rar) Povestire, narațiune consecutivă; expunere. [Pron. di-e-. / < germ. Diegese]. 60 STOCÁ, stochez, vb. I. Tranz. A depozita un bun în stoc, a crea un stoc. – Din fr. stocker.sursa: DEX '09 (2009) 59

35


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig.05- Cinematograful Modern din Suceava inainte de interventie

Fig.06- Cinematograful Modern din Suceava dupa interventie


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 5. APLICAȚII PRACTICE PE CINEMATOGRAFELE ACTUALE. Folosință și utilizare. De la abstract la concret 5.1. Modalități de intervenție pe cinematografe existente. Revitalizare functională. Studii de caz: a) Consolidare, extindere și modernizare cinematograf Favorit, S+P+3E+et. tehnic, sector 6, București; b) Tansformarea cinematografului “Modern” Suceava în centru cultural; c) Palazzo del Cinema di Locarno, Elveția; Transformarea Cinematografului “Modern” Suceava în Centru Cultural Arhitecţi: Constantin Gorcea, Viorica Sârghi, Ioan Doinel Spineanu, Constantin Stroescu, Carmen Mariana Zorin Localizare: România, jud. Suceava, Suceava Indicatori Propuşi: RH: D+P+3E; Sd: 2550 m2 ; Su:1930,75 m2 ; POT: 64,7 %; CUT: 1,9 Similar în multiple planuri, atât amplasarea sitului în cadrul orașului, omonimia numelui, starea clădirii cât și contextul urban, fostul Cinema Modern din Suceava, reprezintă o sursă foarte bogată de informații, principii și direcții de dezvoltare, ce pot fi preluate în transformarea Cinematografului Modern din Roșiorii de Vede. Amplasat în zona centrală a orașului Suceava, de-a lungul unui parcurs pietonal, clădirea fostului Cinematograf Modern, actual Centru Cultural Suceava, beneficiaza de situarea la răscrucea a 4 drumuri cu grad mare de importanţă la nivelul orașului, asemănător omonimului din Roșiorii de Vede. O altă caracteristică ce ţine de amplsament, similară obiectului arhitectural propus pentru studiu, este faptul că, cladirea din Suceava este capăt de perspectivă din strada Nicolae Balcescu - stradă ce leagă centrul de drumul european E85numit strada Ana Ipatescu. Din punct de vedere arhitectural, după spusele autorului61, clădirea este inaugurată în 1958, cu 10 ani înaintea cinematografului din Rosiorii de Vede, care a fost realizat în anul 1968, fiind realizate în aceeași perioadă arhitecturală de avânt socialist, este construită în stil neoclasic stalinist62 atât în viziunea mea, cât şi a autorului, fiind o clădire cu forme simple, clare, simetrice şi epurată de ornamente – similar celei din Roşiori.

61Constantin Gorcea, in descrierea https://www.uar-bna.ro/2016/proiecte/139/ 62Conform autor

37


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig.07- Axonometrie Cinematograful Modern din Suceava cu propunere


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT O altă similitudine între cele două cinematografe este apartenența clădirii de un context urbanistic complex, cu clădiri construite în perioade diferite, sub formă unui țesut urban de tip palimpsest63, pornind de la clădiri din epoca medievală, cum ar fi Biserica Sfântul Nicolae, sec XVIII-XIX casele de pe strada Dragoș Vodă, continuând cu hotelul Continental Suceava, construit în anii 1970, până la locuințele colective ce bordează intersecţia.64 Intervenția autorilor de a transforma Cinematograful Modern în Centrul cultural a fost realizată prin extinderea volumului pe cele trei direcții de dezvoltare, lățime, lungime și înălțime, crescând astfel coeficienții de ocupare a terenului, POT și CUT, adăugarea de noi funcțiuni care să găzduiască spectacole, și acțiuni culturale, cât și o sală multifuncțională la etajul 2, pentru expoziții. Idei ce pot fi si ar trebui preluate in proiectul meu: - Supraetajarea clădirii existente cu structură metalică; - Realizarea turnului de scenă; - Mărirea POT , CUT și a Rh.; - Crearea noilor funcțiuni; - Noul acoperiș găzduiește și noile funcțiuni; - Spațiile tehnice vor fi la demisol sau subsol; - Etajarea sălii avand o fatada transparentă, deschisă spre oraș; - Preluarea elementelor existente de pe fațadă și integrate în noul ansamblu.

63PALIMPSÉST, palimpseste, s. n. Pergament sau papirus de pe care s-a șters sau s-a ras scrierea inițială pentru a se putea utiliza din nou și pe care se mai văd urmele vechiului text. – Din fr. palimpseste.sursa: DEX '09 (2009) 64Conform autor, in articolul citat

39


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig.07- Cinematograful Favorit din Bucuresti, propunere fatada


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Consolidarea, extinderea și modernizarea cinematografului Favorit, S+P+3E+Et.tehnic, sector 6, Bucureşti autor principal: arh. Radu Teacă localitate:

Bucureşti

suprafaţă construită: 865mp ; suprafaţă desfășurată: 4566mp anul proiectării : 2012 Amplasat în cartierul Drumul Taberei, la intersecţia străzilor( bulevard?) Drumul Taberei cu strada Sibiu din Bucureşti, Cinematograful Favorit, a fost unul dintre cele mai mari cinematografe din capitală ca număr de locuri în sală, după unele surse, al doilea după Patria65, iar în prezent el este dezafectat şi a fost propus un studiu de fezabilitate, cât şi o propunere din partea domnului arhitect Radu Teaca, la care până în prezent66, nu au fost începute lucrările de construcție. Conform unei anchete de presă67 realizate de grupul editorial al site-ului b365.ro68, pe 03 august 2011, proiectul iniţial era unul de recondiţionare şi extindere, fostul cinematograf păstradu-se, la care urmau să i se adauge două etaje suplimentare, care trebuiau să conţină o sală multifuncţională de 700 de locuri, o sală de lectură-bibliotecă, două săli multifuncţionale şi de conferințe cu o capacitate de 50 de locuri fiecare, cât și zone de alimentație publică şi un foaier încăpător de 450 mp. Tot în propunerea inițială, un lucru foarte interesant, pe care doresc să îl preiau în proiectul meu este folosirea pereților amovibili69, care permit dinamica spaţiului, utilizarea lui în funcţie de numărul de participanţi. Un alt lucru interesant în faza de proiect, care trebuie preluat, este „bucuria de a face un spaţiu public, o piaţetă... foaierele, holurile şi biblioteca sunt în directă legătură cu piaţeta..”70 După ce în varianta inițială se optase pentru păstrarea unei părți din fostul cinematograf și extinderea acestuia în spusele proiectanților din 201571 si 201672, proiectul

65http://www.b365.ro/sf-ul-favorit-ce-se-construieste-in-locul-fostului-cinematograf_86552.html#n 6601.03.2018 67 http://www.b365.ro/sf-ul-favorit-ce-se-construieste-in-locul-fostului-cinematograf_86552.html#n 68http://www.b365.ro/despre-noi 69Care poate fi separat de restul ansamblului fără ca acesta să se defecteze. – Din fr. amovible.sursa: DEX '09 (2009)

70

Autor proiect, arh.Radu Teaca intr-un articol pentru http://epochtimes-romania.com/news/arhitectul-raduteaca-noul-mall-cultural-favorit-va-fi-o-premiera-din-punct-de-vedere-tehnologic-in-romania---161865

41


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

71

http://www.b365.ro/mall-ul-favorit-cum-va-arata-sala-de-spectacole-versatila-de-la-centrul-cultural-favoritfoto_238197.html#n 72 http://www.b365.ro/incepe-modernizarea-cinema-favorit-de-la-cladirea-in-paragina-la-sala-de-spectacoleversatila-foto_247944.html


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT nou propune demolarea clădirii existente şi reconstrucţia uneia noi, având aceleași caracteristici funţionale și spaţiale ca cea din 2011. Se pare că după mulţi ani de amânare, deşi proiectul trebuia să înceapă în 2012 şi să fie finalizat în 2014, într-un articol recent73, se menționează că Primăria Sectorului 6, a prins în bugetul aprobat pentru 2018, banii necesari pentru începerea lucrărilor de reconstrucție a centrului cultural Favorit74. Doar timpul ne poate confirma dacă vor începe lucrările sau clădirea va mai rămâne la stadiul de ruină. Idei ce merită preluate in proiectul meu: - Noul obiect arhitectural trebuie să devină un pol de atracție zonală; - Integrare prin contrast; - Forma sculpturală vs. fațade clar delimitate; - Extinderea spațiilor interioare existente; - Coerență structurală; - Fațada principală sub formă de reper local; - Pereți amovivili75; - Realizarea unei piațete în relație cu spațiile interioare, foaierul clădirii.

73

Februarie 2018 http://drumultaberei.net/initiativa-favorit-uraaaaaa-exista-finantare-pentru-inceperea-lucrarilor-la-centrulcultural-favorit/ 75 AMOVÍBIL, -Ă, amovibili, -e, adj. 2. (Despre obiecte, piese, organe de mașini etc.) Care poate fi separat de restul ansamblului fără ca acesta să se defecteze. – Din fr. amovible. sursa: DEX '09 (2009) 74

43


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

Fig. 11-dsadsaas


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Arhitecți: AZPML, DFN Dario Franchini Localizare: Lucarno, Elveția Suprafață: 6500 mp Autorii propun pentru Palatul Cinema din Lucarno să construiască o structură care să fie noua identitate locală pentru Festivalul de film din Lucarno. Arhitecții propun demontarea acoperișului existent și adăugarea a 3 noi săli de cinema la nivelul etajelor superioare. De asemenea, ei optează pentru un acoperiș transparent, simbolizând ușurare peste o bază stabilă fiind evidentă inserția nouă peste clădirea existentă. Amplasat în Piața Remo Rossi, din Lucarno, Palatul Scolastico, în urma intervenţiei arhitecților de la AZPML, a devenit Palatul Cinema- identitatea locală pentru festivalul de film din Lucarno. Abordarea autorilor este una de lăudat și preluat, ei având că idei principale, crearea unei clădiri care să aibă o structură adânc înfiptă în memoria colectivă a cetățenilor orașului, fiind în strânsă relație cu aceștia, cât și o atentă gândire la resursele orașului. Conform autorilor76 care critică stilul arhitectural al ultimelor decenii în care arhitectura publică a fost în mod constant extravagantă, proiectul lor are ca principii utilizate, o reducere a resurselor economice, reciclarea urbană cât și păstrarea identității locului, prin păstrarea clădirilor acestuia. De asemenea, autorii critică dur și spun că este complet iresponsabil să negi o clădire existentă, să o demolezi și să construiești alta nouă în loc, în contextul în care resursele planetei sunt împuţinate și schimbările climatice au devenit o problemă critică, numind această atidudine „iresponsabilă”77. În viziunea autorilor citaţi78, revitalizarea urbană este cea mai bună metodă de intervenție și strategie de dezvoltare durabilă, cu precădere pe obiectul studiat. Ei consideră că revitalizarea pieței Remo Rossi, ca parte a spațiului public împreună cu funcțiunile noi propuse în noul Centru al filmului din Lucarno este prioritate strategică atât pentru localitate cât și pentru organizatorii Festivalului de film. Scopurile declarate ale autorilor “consolidarea și revitaliarea identității publice a Palatului de Cinema din Lucarno, cât și a pieții Remo Rossi. În proiectul finalizat anul trecut, în 2017, au fost implementate 3 săli noi de cinema, două mai mici, de 135 de locuri și una cât cele două la un loc, suprapuse pe două niveluri. De asemenea, a fost eliminat acoperișul de tip șarpantă, iar în locul lui a apărut un etaj nou, având o fațadă permisivă vizual, cu vitraje pe toate părțile acoperite de parasolare exterioare 76

https://www.archdaily.com/881639/palazzo-del-cinema-di-locarno-azpml-plus-dfn-dario-franchini Idem articol citat 78 Idem articol citat 77

45


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT sub formă de bucăți mici de metal sau plastic, mobile, în funcție de vânt, care creează ruptura dintre clădirea veche și intervenția nouă suprapusă. Idei ce pot fi preluate:         

Atenția dată spațiului public; Revitalizarea pieței urbane și legarea acesteia de funcțiunile noi propuse; Reutilizarea clădirii existente; Atenția pentru economie și reciclare; Atenția arhitectului la obiectele ce tin de momoria colectivă și identitatea locală;... Relația vechi – nou; Marcarea intervențiilor nou făcute; Supraetajarea clădirii existente; Etaj permisiv - transparent;

  

Mărirea spațiilor existente; Crearea de noi spații atractive; Dominantă verticală; 5.2. Propunerea centrului de artă din arhem. Revitalizare urbană

Concurs: Centrul Cultural ArtA Locatie: Str.Meijnerswijk nr.5, 6841 HA Arnhem,Olanda An: martie 2014 An estimat incepere constructie: 2018 Cladirea ce urmeaza sa se construiasca in Arhem, la care castigatori a iesit propunerea arhitectilor olandezi NL Architects, se estimeaza ca va costa 32 de milioane de euro, din care 16,5 milioane sunt platite de municipalitatea din Arhem79. Noua constructie va gazdui muzeul municipal din Arhem cat si teatru de film80 5.2.1 Cei patru finalisti pentru crearea noului centru de ArtA din Arhem. Aceiasi tema solutii diferite. SO-IL, BIG, Kengo Kuma& Associates, NL Architects, cei patru finalişti pentru competiţia centrului de artă din Arhem81 au avut atât abordări similare, cât şi contradictorii, unii faţă de alţii, în relaţia cu situl. SO-IL și BIG au pus în balanță prin abordări diferite, orașul și râul. Deși ambele birouri de proiectare creează o relație de echilibru, între cele două elemente, SO-IL propune zona centrală înălțată și pe capete un regim mai mic de înaltime, spre desosebire de BIG care propun zona centrală rotită și extremitățile indentice. Spre deosebire de Kengo Kuma&Associates şi NL Architects care au optat pentru crearea de relaţii de subordonare între oras şi râu, diferit unul faţă de altul. Dacă arhitecţii olandezi, câștigători ai concursului, au optat pentru marcarea traseului dinspre oraș spre râu, prin prounerea unui obiect în creștere, cu partea cea mai înaltă pe marginea râului, echipa 79

Conform https://www.gelderlander.nl/arnhem/wie-mag-het-kunstencluster-arta-ontwerpen~a6503f3f/ Focus Film Theatre –conform archdailly. 81 https://www.archdaily.com/478025/big-kengo-kuma-among-four-visions-unveiled-for-arta-culural-center-inarnhem 80

47


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT condusă de Kengo Kuma a propus accentul vertical înspre oraș, iar terasarea și scăderea în înălțime spre apă. Propunerea echipei new-yorkeze, SO-IL82 Suprafata construita: 8480mp Spre deosebire de celelalte trei propuneri, pentru centrul de artă din Arhem, SO-IL proune o amenajare teritorială, similară pe înălțime, sub formă de corpuri ieșite în trepte, până la jumătate, după care, celelalte două se retrag simetric, astfel creând în zona centrală un accent, sub formă de volum dominat, care unifică compoziția și adună corpurile către zona centrală. Această amenajare teritorială, cât și compozițională creează patru spații alveolare, deo parte și de alta a volumului central, oferind importanţă identică râului și orașului și creând perspective similare (din ambele părți. ) Arhitectura obiectului este una simplă, utilizând în compoziție 3 volume, 2 cuburi și un paralelipiped, așezate în trepte către zona centrală și lăsând parterul liber pe tot parcursul pietonal de la rău către oraș și invers. Arhitecții propun două ferestre mari, pe capete, una spre oraș și alta dispusă spre râu și una centrală dispusă către o mică piațeta la jumătatea parcursului. SO-IL împreună cu Architectuurstudio HH (AHH) și ABT, au propus o clădire neutră energetic, care urmărește să lege zona antropică reprezentată de partea interioară a orașului cu mediul natural format din râul Rhine. Autorii propun un obiect arhitectural simetric, pe cel puțin două direcții, în trepte pornind din ambele părți, atât dinspre oraș, cât și dinspre rău, format din 5 corpuri, în zona centrală fiind elementul unificator deschis pe două niveluri, dinamic în care se găsește un spațiu dinamic, multifuncțional. Acest corp, după cum, chiar autorii ne spun, este „totodată un loc productiv atât pentru formele de artă experimentală, cât și planificată, aparținând artelor vizuale, cinematografice și designului.”83 Acest spaţiu oferă „un catalog fară sfârşit de posibilităţi”.84 De exemplu, atriumul central, care este elementul unificator atat compozitional, volumetric, dar şi ca nivel de funcţiuni, el poate găzdui spectacole de modă, ateliere artistice, video proiecţii, chiar şi târg de cărţi.

82

SO-IL acronimul pentru Obiective Solide – Idenburg Liu este un birou de proiectare infiintat in 2008, cu sediul in New York si este format din doi fosti membrii ai echipei SANAA, la care ulterior s-a adaugat in 2013 Ilias Papageorgiu. Sursa: http://so-il.org/about 83 https://www.archdaily.com/478913/so-il-shortlisted-to-design-arnhem-s-arta-cultural-center 84 Idem

49


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT „Clusterul de arte85” propus de BIG86 Suprafata construita: 8000mp

Propunerea echipei condusă de faimosul arhitect danez, Bjarke Ingles, este una realizată parametric, având la baza conceptului, multiple diagrame de compoziție funcțională interioară, mixând zona filmului cu zona artei, zone ce tind să se întrepătrundă, separate de o piață urbană interioară. Asemanator celor de la SO-IL, din perspectiva compozitiei urbane, este proiectul propus de BIG, care creează un corp rezultat prin rototranslaţia 87 a două volume asemanatoare ca proporţii, simetric pe două direcţii, creând dualitate şi o relaţie de similitudine între oras şi râu. Numele sugestiv ales, de cluster88 al artelor, sugerează întrepătrunderea celor două simple volume, după cum se arată în diagrame89, cutia neagră reprezentând cinematograful, dispus cu faţa către oraş, iar cutia albă sugerând muzeul de arta dispus spre râu. Deși proiectul este unul spectaculoas și propune vederi ample de pe anvelopanta acoperișului, cu restaurantul privind spre râu și spațiul proiecțiilor respectiv al atelierelor către oraș, proiectul tratează lungul străzii cu detașare, fără să comunice cu el, accentuând zona de tranzit. Din cauza lateralului jumate opac, jumătate transparent, creând un front continuu, în lungul străzii către râu, obiectul pierde șansa de crearea a unor spații de staționare cum ar fi piaţetele, pe care celelate trei proiecte le propun. Cu toate acestea, există în zona centrală, pe fațada longitudinală, o zonă pavată, sub formă de piațeta urbană, sub obiect. Kengo Kuma prezinta „Centrul Civic”90 in Arheim Suprafata construita: 8400mp Învelit într-un „elegant ecran filigranat91”, realizat din plăci de ţiglă roşie, ce fac trimitere, şi sunt prezente în contextul locativ al proiectului, Centrul Civic propus ca răspuns la tema lansată de oraşul Arhem, pentru realizarea unui centru cultural, doreşte a fi „o piaţă multietajată de artă” ce joacă rolul de „living urban”92. Caracteristica dominantă în proiectele lui Kengo Kuma, Centrul Civic din Arhem prezintă o mulțime de elemente ce conlucrează la întrepătrunderea mediului natural cu cel antropic, prin realizarea de gradene urbane, spații verzi amenajate, oglinzi de apă ce se prelungesc în lungul clădirii și care prezintă ocazional mici cascade de apă.

85

https://www.archdaily.com/478348/big-shortlisted-to-design-arta-arts-cluster-in-arnhem Bjarke Ingels Group este un birou de proiectare international care in prezent are 3 sedii, unul in Londra, celalalt in New York si sediul mama in Copenhaga, de unde a luat nastere. Firma este fondata, dupa cum si numele ii spune, de Bjarke Ingels alaturi de care sunt cei 11 parteneri principali si alti 7 asociati in New York si 6 in Copenhaga. Sursa: https://www.big.dk/#about 87 ROTOTRANSLÁȚIE, rototranslații, s. f. Mișcare completă a unui corp, obținută prin suprapunerea unei rotații și a unei translații. – Din fr.rototranslation sursa: DEX '09 (2009) 88 cluster (cuv. engl. [’klastər], „ciorchine”, formă eliptică de la tone-.Pentru Cowel, c. este, în mod cu totul arbitrar, un produs al armonicelor* superioare dar, în mod sigur, un derivat din glissando*-ul obținut pe clapele (1) albe și negre ale pianului (sens în care vedea și Boulez, în 1963, înrudirea dintre c., vertical și glissando-ul oblic). Sursa: DTM (2010) 89 A se vedea figura .. 90 https://www.archdaily.com/479213/kengo-kuma-shortlisted-to-design-arnhem-s-arta-art-cluster 91 FILIGRÁN, filigrane, s. n. 1. Lucrătură artistică de orfevrărie, asemănătoare ca aspect cu o dantelă, realizată din fire subțiri de aur, de argint etc. sudate între ele. 2. Marcă transparentă imprimată în timpul procesului de fabricație în structura unei hârtii. [Var.: filigránă s. f.] – Din fr. filigrane. Sursa: DEX '09 (2009) ORFEVRĂRÍE, orfevrării, s. f. Meșteșugul creării obiectelor de artă aplicată, din metale prețioase. Obiecte prelucrate prin acest meșteșug. Comerț cu obiecte fine de aur și de argint. [Var.: orfevreríe, orfăurăríe s. f.] – Din fr. orfèvrerie. Sursa: DEX '09 (2009) 92 Conform autorului. Sursa: Idem nota 81 86

51


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Toate acestea, împreună cu amenajarea unor spații verzi, precum și realizarea unui foaier urban, permisiv, accesibil direct din parcursul pietonal, oferă proiectului legătura cu mediul în care este inserat, realizând astfel unirea orașului cu râul. NL Architects desemnati pentru proiectarea centrului de arte din Arhem93 Suprafata construita: 8500mp Proiectul castigator realizat de echipa olandeza cu sediul in Amsterdam94, propune realizarea unui element cu multiple terase, ce cresc spre rau, avand rol de parc urban inaltat. Solutia aceasta, diferit fata de celelalte trei proiecte anterior mentionate, propune un corp ce se dezvolta dinspre oras spre rau, ce creste in terase si care permite multiple trasee pietonale si incurajeaza publicul sa urce pe cladire prin scarile exterioare ce inconjoara terasele inverzite, pentru a beneficia de o vedere spectaculoasa. Odata ajunsi in capatul terasei superioare, se poate accede in cladire atat printr-un traseu pietonal interior ce strabate galeriile si muzeul, cat si utilizand circulatiile verticale automatizate, ascensorul si in anumite zone scarile rulante. De-a lungul strazii ce face legatura intre oras si rau, cladirea se deschide pe masura ce ajungi in port, dominand spatiile vitrate. Acest spatiu intermediar face legatura intre muzeul aflat deasupra si salile de spectacole95 de sub. Asadar din perspectiva functionala cladirea contine in partea inferioara salile de film, in zona mediana foaierul si in partea superioara muzeul. Acest lucru a fost apreciat de juriu care a concis ca proiectul urmareste „ cercetarile recente care demonstreaza ca lobiul sau foaierul in multe cluscere de arta este in zona centrala, unde acolo este ceva de facut si ceva de experimentat”96 Crearea unei piatete in fata cladirii, asezarea longitudinala .. Functional, proiectul imbina cu succes zona cinematografica cu zona de muzeu.

5.3 Cinematograful Modern – studiu de caz, program tip, trăsături asemănătoare. În urma analizei făcute, am descoperit că cinematograful Modern din Rosiorii de Vede, face parte din proiectele realizate în perioada socialistă, este un program tip, el având corespondenți în orașe precum Motru, județul Gorj- unde întâlnim cinematograful Minerul, în Dej, din Județul Cluj, Cinema Arta și, respectiv, Cinema Dacia din Târgu Jiu, Județul Gorj. De asemenea, există multe cinematografe din aceeași perioadă, omonime, în orașe precum Craiova, Brașov, Hunedoara și Pitești. 5.3.1 Context –locativ, cultural și social. Istorie si personalitati Context locativ Roșiorii de Vede sau “Russenart”97 este un municipiu situat în Câmpia Română, Judeţul Teleorman, România. Din punct de vedere geologic, se suprapune pe unitatea din faţa Carpaţilor, denumită Platforma Moesica.

93

https://www.archdaily.com/517416/nl-architects-chosen-to-design-arnhem-s-arta-center Fondata in 1997 de catre Pieter Bannenberg, Walter van Dijk și Kamiel Klaasse. 95 Sali de film si teatru 96 Idem 91 94

53


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

97

Vlad, Eugen Ovidiu Vlad - Rosiorii de vede. Pagini monografice- Editura Teleormanul Liber – 1994, pag. 7


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Context istoric Cercetătorii arată că este una dintre cele mai vechi așezări urbane din țară. Peste 400 de ani a fost reședința de județ, ca mai apoi să ajungă capitala regiunii Teleorman. Cu 4000 de ani înaintea erei noastre, în epoca neolitică, apar mărturii cu privire la existența unor urme a două cetăți trace: Palanca și Livezi. Au fost găsite picturi și obiecte care atestă faptul că cele două cetăți au fost formate în anul 2000 î.e.n. În urma unor săpături arheologice au fost găsite fragmente ceramice, unelte de piatră sau topoare. Datorită acestor descoperiri, cercetătorii au ajuns la concluzia că orașul aparține civilizației tracilor. În secolele IV-III î.e.n se presupune că a fost construită cetatea Albești, în extremitatea sud-estică a orașului, un promontoriu fortificat cu șanț de apărare. În secolul II, î.e.n, apare civilizația celtă, cu ocazia prezenței celților. În secolul I e.n, teritoriul roşiorean este parte integrată din “regiunile de la patrulaterul Boemiei până la munții Haemus și țărmul nord vest al Mării Negre” formate de regele Burebista (70-44 1.e.n). Era noastra În secolul I imperiul român se extinde către Dunăre. Teritoriul a fost transformat extinzându-se Moesia Inferior la Nord de fluviu, independentă de provincia Dacia. În sec. III orașul se afla peste fundațiile unui castru roman, care făcea parte din Limes Transalutanus. În sec. II pe una din hărțile geografului egiptean Ptolemeu apare sub numele latin de PIRUS-Târgul perelor sau GRUS, denumirea simplificată, RUS și respectiv RUȘI. Cea dintâi mențiune se găsește în hrisovul dat de Neagoe Basarb către Mănăstirea Cutlumuz de la Athos(1512-1513). În 18 mai 1526 apare prima consemnare a numelui complet sub formă “Rușii de Vede”, aflată în actul emis de Radu de la Afumați. La sfârșitul secolului al IX lea, zona este supusă unei năvăliri barbare (pecenegi, de origine turcă). Stăpânirea lor durează până la cea de-a două jumătate a secolului al XI-lea, când intervine năvălirea tătarilor, anul 1241, fiind și ultima invazie a popoarelor migratoare98. În sec XVI devine căpitanie pentru corpul călărașilor, își pierde caracterul sătesc și devine târg. Denumirea de Roșiorii de Vede apare la 9 mai 1864, într-un act oficial al Școlii de băieți din oraș (pag. 512, după ASF, Teleorman, fond Școală nr. 1, dos, 302/1864, filă 15. ISTORIA CINEMATOGRAFULUI IN ROSIORII DE VEDE

Istoria României, Editura Academiei R.P.R, București, 1964, vol. III, P.26

98

55


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Începând din anul 1894 se juca teatru, urmând că în anul 1908 să joace pe scenă actorul Constantin Notarra în piesa Oedip rege.Sursa? În 1934 se înființează primul cinematograf, în 1936 al doilea, iar în 1944 apare cel deal treilea cinematograf. Personalități + context cultural Literatură: 

Zaharia Stancu (1902-1974), în romanul ”Pădurea nebună”, vizează pădurea de peste râul Vedea.  Zaharia Stancu a fost cel mai performant președinte al Uniunii Scriitorilor și traducător al Bibliei.  Gala Galaction (1879-1961) a fost decan la Facultatea de Teologie la Chișinău, apoi la București şi traducător al Bibliei. Este autorul lucrării, ”Papucii lui Mahmud”, în care acțiunea se petrece la biserica Serdăreasa.  Marin Preda(1922-1980) în romanul ”Moromeții” face referire la orașul Roșiori; A fost director al editurii Cartea Românească şi cel mai important romancier din perioada postbelică. Ziaristică: 

Ion Procopiu (1862-1917) a fost preşedinte al Sindicatului Ziariștilor și director al cotidianului „L’independence Roumaine”;

Grigore Păucescu (1842-1897) a fost o personalitate influentă pentru literatura română, susținându-i financiar pe mulți dintre scriitorii perioadei respective, printre care pe Alexandru Vlahuță, care îi era fin; În fosta lui casă din București, actualul sediu al Uniunii Arhitecților, s-a recitat pentru prima dată, de către Mihai Eminescu, Scrisoarea a III-a;

În 1530 apare primul text în limba română, iar în 1574 Radu Gramaticu a tradus un Tetraevangheliar, aflat azi la Londra în British Museum.

Arhitectură: 

Ion D. Berindei(1871-1928) a realizat Palatul Mogoşoaia din Bucureşti şi Palatul Culturii din Iaşi99.

Sculptură: 

Doru Draguşin (n. 1954), cel mai bun azi, cu lucrări în Elveţia100

Muzică:

99

Stan V.Cristea, Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor teleormăneni, Editura Rocrisss, 2005, pp. 65-66 Idem, p161-162

100

57


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 

Stancu Dumitru(1915-2005)-primul dirijor la CNA. A înfiinţat şi dirijat “Formaţia de instrumente populare de suflat” în anul 1980101;

Irina Dogeanu, prim soprană la Opera din București;

Floarea Calotă, solistă de muzică populară. A obţinut demnitatea de deputat în legislatura, 1990-1992;

Orchestra Orzisorul din 1950 a acompaniat pe celebrii cântăreti de muzică populară, Gică Petrescu şi Maria Lătăreţu. 5.3.2 Activități și tendințe culturale

Lipsa spațiilor culturale din cadrul municipiului, împreună cu creșterea spațiilor dedicate jocurilor de noroc, a pariurilor sportive și a barurilor au dus si continua să o faca, la scăderea drastică a nivelului educației zonale, ducând la probleme serioase la nivel social. În ceea ce priveşte edificiile culturale, vorbim de trei spaţii dezafectate, patru actuale şi două foste. Spaţiile actuale sunt: Casa de Cultură, Muzeul de istorie Petre Voivozeanu, Biblioteca Gala Galaction și Sala de expoziţii. Spaţiile dezafectate sunt: Cinematograful Carpaţi- Monument istoric realizat in 1933, Cinematograful Modern 1968, cat si Teatrul de Vară din Parcul Nicolae Bălcescu, numit popular și “parcul de la gară”. Alte spatii culturale care și-au schimbat functiunea: fosta Bibliotecă municipală Gala Galaction- actual cabinet medical particular și fosta casă de cultură- actualul sediu al protoeriei. De asemenea este de mentionat ca in planurile de sistematizare din 1981, tinăndu-se cont de populația municipiului, gradul de urbanizare cat si nevoile constante de spații culturale, a fost propus, pe langa cele Așa dar, lipsa spatiilor culturale, dezafectarea si relocarea lor, 6. REZOLVARE LOCALĂ LA O PROBLEMA NAȚIONALĂ 6.1 Concept și principii Mediul intern: În urma analizei SWOT, observăm că amplasamentul propus împreună cu imobilul pe care îl găzduiește, beneficiază de multiple puncte forte, ce țin de mediul intern, acestea fiind datorate amplasamentului în centrul orașului, de-a lungul unui important parcurs pietonal ce leagă primăria, centrul, piața agroalimentară, cât și cele două spații verzi amenajate, Parcul Central și Grădina Publică. Așadar, situl este ușor accesibil, atât pietonal, cât și rutier.

101

Stan V. Cristea,Introducere in istoria cuturala a judeţului Teleormanr, Editura Rocriss, 2002, pp.295

59


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT O altă caracteristică importantă ce ține de amplasament este poziționarea sitului în intersecție, fapt care generează perspective multiple de pe patru direcții principale din cadrul orașului, cât și un capăt de perspectivă de pe strada Ion Luca Caragiale. Fațada principală retrasă față de aliniament, deschisă către stradă printr-un spațiu alveolar pune în valoare spațiul public propriu-zis și creează oportunitatea de a realiza funcțiuni la parter de tip foaier, care să fie în legătură cu acesta. Concluzii mediu intern : Datorită poziției centrale în cadrul orașului, vecinătățile de tip cultural, funcțiunea existentă, cât și dimensiunile sălii - fiind cea mai mare sală de spectacole din oraș, situl cât și clădirea reprezintă un punct crescut de atractivitate, fiind un spațiu sociopetal cu un potențial enorm de exploatare. Datorită punctelor slabe ale sitului, ce țin de mediul intern și necesitatea rezolvării acestora, în măsura în care acest lucru este fezabil, atât financiar, cât și arhitectural și urbanistic, punând în discuție o strategie viitoare de dezvoltare a zonei centrale pentru următorii 15-20 de ani, vor rezulta câteva principii şi direcţii arhitectural urbanistice de dezvoltare: 

Creșterea regimului de înălțime va îmbunătății lizibilitatea clădirii;

 Sporirea coeficienţilor urbanistici locali de ocupare a terenului, cât și utilizarea acestuia, împreună cu dezvoltarea și regândirea țesutului de locuințe individuale vor crea continuitate în câmpul vizual, cât și coerență compozițional volumetrică; 

Realizarea locurilor de parcare subterane vor rezolva o problemă zonală de supraaglomerare de mașini parcate pe spațiul public pietonal, în special pe trotuar, cât și pe spațiul verde. Regândirea spațiului public propriu-zis, prin reamenajarea spațiului frontal obiectului propus, cât şi mărirea spaţiului interior de tip foaier102, spaţiu public semiprivat în legatură directă cu (acesta ? ) spaţiul public propriu-zis103vor determina creşterea calităţii spaţiului public, cât şi legarea acestuia de spaţiul pietonal central prin extensie104. Creșterea foaierului, regândirea intrării principale, cât și acceselor secundare cu rol de evacuare sau intrarea actanților, vor duce la o îmbunătățire a funcționalității obiectului arhitectural nou propus.

Un ultim considerent ce ține de siguranța în exploatare, cât și de aspect este necesitatea consolidării structurii de rezistență și refacerea aspectului interior și exterior. Mediul extern: Oportunităţile sitului sunt multiple şi acestea ţin în special de contextul locativ, dar şi

de cel social, cultural local.

102

Ideea de foaier urban- cresterea spatiul public cat si imbunatatirea acestuia exterior 104 Marirea si continuarea spatiului pietonal existent catre piațeta 103

61


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Datorită poziției, situl reprezintă un pol economic important, cu funcționalitate și atractivitate ridicată, el fiind o problema de interees local și un mediu propice de investiție cu amortizare rapidă și cu perspective fezabile de producere a unui profit semnificativ. Concluzii: Deoarece situl și clădirea fac parte din Strategia de dezvoltare a municipiului Roşiorii de Vede 2012-2020, reprezentând o prioritate strategică105 încadrată I.5 Reabilitare Cinematograful Modern, eventual în parteneriat public privat - proiect nr.19 106, fezabilitatea studiului cât şi a proiectului, cât şi miza acestora sunt reale. PERIATA FORMULAREA

TREBUIE PUTIN

Oportunitatea dezvoltării și investirii în obiectivul

arhitectural propus rezidă și din dezvoltarea localității din punct de vedere cultural, având multiple spații de învățământ, precum: 7 grădinițe, 7 școli, 2 colegii, 3 licee- unități de învățământ publice și o școală postlicieală privată107. O altă oportunitate ce poate fi fructificată și este totodată și un punct forte al sitului este/o reprezintă situarea în proximitatea spațiilor verzi amenajate, Grădina Publică la 170 m de mers la pas, respectiv Parcul Central la 400 m de mers la pas, fapt care centrează situl într-un ax de circulație între cele două spații amintite. Lipsa intervenției asupra sitului și a obiectului arhitectural, va duce la o clădire parazitară în centrul orașului, inutilizabilă, fapt care necesită o rezolvare sub forma unei intervenții, care să țină cont de toate aspectele defavorabile și să le rezolve. Din cauza??? Degradarea acută a clădirilor din zona centrală va genera o diminuare a calității vieții, ducând la scăderi masive a valorii terenurilor și implicit a economiei locale. De asemenea, din cauza lipsei unor programe și funcțiuni care să atragă publicul, cetățenii tineri ai orașului/tinerii vor opta pentru mutarea în alt oraș, acest fapt de relocare are/având loc în prezent și va duce la/avea ca efect depopularea orașului. Prin urmare: Dacă nu se intervine, zona va suferi deprecieri masive a fondului arhitectural, care vor atrage după el/sine scăderea economică a terenurilor din zonă, scăderea nivelului de trai, economic, cultural și social. Dacă nu se intervine strategic pentru îmbunătățirea zonei centrale, investind în spațiile culturale, și va continua creșterea de spații comerciale de tip casino, baruri și pariuri sportive, orașul va fi sufocat de o lipsă de cultură ce va atrage după sine scăderea nivelului de trai/conduce la degradarea calității vieții/cu implicații majore asupra calității vieții.

105

Strategia de dezvoltare a Municipiului Rosiorii de vede pentru 2012-2020, P. 123 Idem P. 142 107 4 Inspectoratul scolar judeteal Teleorman- Rețeaua școlară pentru anul școlar 2017-2018 106

63


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Dacă nu se intervine, creând atracții, spații de expoziție, locuri de muncă - proaspeții absolvenți de liceu și facultate vor pleca. Viziune 

Creșterea calității vieții

Dezvoltarea zonei centrale

Îmbunătățirea nivelului cultural local și regional

Ridicarea nivelului social

Intensificarea nivelului economic Misiune

Ridicarea nivelului arhitectural zonal

Creșterea valorii terenurilor

Crearea unui element unificator la nivelul spațiului urban

Creșterea spațiului public semiprivat

Prelungirea spațiului public pietonal

Utilizarea mijloacelor sustenabile și principiilor sustenabile

Rezolvare locală la o problema națională. Program

Centru cultural multifuncțional

Dezvoltarea spațiilor de expoziție

Ridicarea unui turn minimal de scenă

Refacerea sălii de spectacol

Crearea circulațiilor verticale

Realizarea parcajelor subterane 6.2 Model de urmat

Concluzii 

ocuparea etajelor extinse cu funcțiuni de interes local

eficientizarea locurilor de parcare 65


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT 

amenajarea spațiilor verzi

insulă cu specificitate urbanistică diferită de restul țesutului

necesitatea creerii unui reper local

dezvoltarea pe înălțime

inserarea funcțiunilor atractive și dezvoltarea activităților locale

utilizarea sistemelor sustenabile

clădire reper la nivel local Elemente care ar fi folosite:

energie verde prin folosirea panourilor fotovoltaice și stocarea energiei electrice

captarea apei pluviale de pe amvelopanta acoperișului și utilizarea ei ca apă menajeră gri

folosirea energiei geotermale cu ajutorul pompelor de căldură pentru diminuarea consumului energiei termice

utilizarea ferestrelor cu celule fotovoltaice

dinamica fațadei principale

acoperiș verde

creșterea vizibilității clădirii prin creșterea în înălțime cât și atractivitatea fațadei

termoizolarea clădirii -a fațadelor și anvelopantei acoperișului;

design recognoscibil

dezvoltare durabilă, utilizarea unei structuri metalice reutilizabilă;

crearea a 1900 mp spații multifuncționale

crearea a 20 de locuri de parcare;

accent vertical în intersecție

67


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Note bibliografice: 1. Strategia de dezvoltare a Municipiului Rosiorii de Vede pentru 2012-2020, P. 123 2. Ibidem, P.123 3. Ibidem, P. 142 4. Inspectoratul Școlar Judeteal Teleorman- Rețeaua școlară pentru anul școlar 2017-2018 5. ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL, REGULAMENT LOCAL DE URBANISM -MUNICIPIUL ROŞIORII DE VEDE ETAPA III - PROPUNERI REGLEMENTĂRI VOLUMUL I – MEMORIU GENERAL P.11 6. Idem P.37 Surse: http://www.isjtr.ro/retea-plan-acte-studii/reteaua-scolara.html http://www.primariarosioriidevede.ro/

7. CONCLUZII. Aplicabilitate studiului 8. BIBLIOGRAFIE 8.1 CĂRȚI Arnheim, Rudolf Arnheim, Artă și percepția vizuală. A psihologie a văzului creator, Editura Polirom- Ed. a 2-a. – Iași, 2011 Pallasmaa, Juhani Pallasmaa, Privirea care atinge: arhitectură și simțurile, Editura Fundației Arhitext design, Aristarco, Guido Aristarco - Cinematografia că artă Deleuze, Gilles Deleuze CINEMA 1. Imaginea-mișcare - Editura Tact – noiembrie 20, 2013

Vlad, Eugen Ovidiu Vlad - Rosiorii de Vede. Pagini monografice- Editura Teleormanul Liber – 1994 Vlad, Eugen Ovidiu Vlad - Rosiorii de Vede în fotografii din sec XX- Editura Aius – Craiova 2015 Gehl, Jan Gehl –VIAȚA ÎNTRE CLĂDIRI- utilizările spațiului public – Editura Igloomedia, București 2011 8.2 STATISTICI ȘI LUCRĂRI DE CERCETARE: Ian P. Howard - Movement perception, ENCYCLOPAEDIA BRITANNICA 8.3 ARTICOLE, EMISIUNI ȘI FILME (WEB) : Liu, Ani Liu Smelfies, and other experiments în synthetic biology, TEDxBeaconStreet, Boston November 2016

Alwar Balasubramaniam, Art of substance and absence, TED conference, TEDIndia, India November 2009 69


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

8.3.1 CINEMATOGRAFIE Le concert, director Radu Mihăileanu, 20 noiembrie 2009 România Un cartuș de kent și un pachet de cafea, director Cristi Puiu, 7 februarie 2004 Germania tată – fiu discuta de angajarea bătrânului.. Moartea domnului Lăzărescu, director Cristi Puiu, 22 septembrie 2005, România plimbat prin 4-5 spitale.. 8.4 SURSĂ IMAGINI: Fig. 01- arhivă personal

9. ANEXE – ADENDDA --------------------------PANA AICI ----–TREBUIE COMPLETAT PROBABIL DE VAZUT

-----------------------------------------------------------JOS VECHI DAR MAI MULT 11.BIBLIOGRAFIE 11.1 CARTI Arnheim, Rudolf Arnheim, Arta si perceptia vizuala. A psihologie a vazului creator, Editura Polirom- Ed. a 2-a. – Iasi, 2011 de Botton, Alain de Botton, Arhitectura fericirii, Editura Vellant - Ed. I, 2009 Eco, Umberto eco, Istoria frumusetii Editie ingrijita de Umberto Eco, Grupul Editorial RAO - Bucuresti, 2005 Pallasmaa, Juhani Pallasmaa, Privirea care atinge: arhitectura si simturile, Editura Fundatiei Arhitext design, Pallasmaa, Juhani Pallasmaa, Privirea care atinge: arhitectura si simturile, Editura Fundatiei Arhitext design,

Herbert, Herbert Read Imagine si idee-functia artei in dezvoltarea constiintei umane

Pierre Bourdieu, Regulile artei Ed Editura Art- Ed. a 2-a. –???, iulie 2012 Jean-Jacques Wunenburger,Filosofia imaginilor Editura Polirom- ----, 2004

Bachelard,Gaston Bachelard,Poetica Spaţiului Editura Paralela 45---Bachelard,Gaston Bachelard,Apa Şi Visele --Guido Aristarco - Cinematografia ca arta


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Georges Sadoul-Istoria cinematografului mondial,ed.Stiintifica, 1961 ANDRE BAZINCe este cinematograful? Vol. I2014Editura:UNATC PressColectie:Analiza si teorie de film Gilles Deleuze CINEMA 1. Imaginea-miscare - Editura Tact – noiembrie 20, 2013: in asteptarea volumului 2 : Maurice Merleau-Ponty Fenomenologia perceptiei Anul aparitiei: 1999 Editura Aion

T.Harv Eker, Secretele mintii de milionar

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Estetica, de Benedetto Croce; Frumosul, categorie estetica; Categorii estetice; Estetica, wikipedia;

http://www.caslam.ro/

aici de descarcat si lucrat

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Esteticade Tudor Vianu Principii de estetica , de G.Calinescu Estetica.texte si interpretari, de Vasile Morarcursul actual de a Univ.Bucuresti Studii de estetica, de R.Ingarden; I.KANT,Critica puterii de judecata Actualitatea frumosului, de H.G.Gadamer Estetica ...functionala,de David Tomsed ?? Istoria esteticii, de K.E.Gilbert si H.Kuhn; Pt.o istorie a imaginarului, de Lucian Boia Corin Braga,UBB, Litere curs de filosofia artei. Mari orientări tradiționale și programe contemporane de analiză, vol. I 2017 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1. GODARD, Jean-Luc. Godard on Godard. New York: Da Capo Press, 1986. p.208. 2. PALLASMAA, Juhani. The Architecture of Image. Existential space in architecture. Helsinki: Rakennustieto Publishing, 2007. p.14. 71


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

3. VIDLER, Anthony. The Explosion of Space: Architecture and the Filmic Imaginary. Assemblage, No. 21 (Aug., 1993), pp. 44-59, Cambridge: The MIT Press, 1993. p.47. 4. ARAGON, Louis. "Du decor", Le Film 131, 1918, p. 8-10. In: VIDLER, Anthony. The Explosion of Space: Architecture and the Filmic Imaginary. Assemblage, No. 21 (Aug., 1993), pp. 44-59, Cambridge: The MIT Press, 1993. p.50. 5. PANOFSKY, Erwin. Style and Medium in the Motion Pictures. Bulletin of the Department of Art and Archeology, Princeton University, 1934. p.32. 6. TOORN, Roemer van. Architecture Against Architecture - Radical Criticism Within Supermodernity. Available at: http://www.roemervantoorn.nl/architectureagai.html. Accessed on: 05/04/2010. P.9. 7. SANTOS, Fábio Allon dos. Architecture as a film agent. Vitruvius - Arquitextos, 2004. Available at: http://www.vitruvius.com.br/revistas/read/arquitextos/04.045/616 Accessed on June 25, 2014. 8. PALLASMAA, Juhani. The Architecture of Image. Existential space in architecture. Helsinki: Rakennustieto Publishing, 2007. p.17. 9. MALLET-STEVENS, Robert. Le Cinema et les arts: L'Architecture, Les Cahiers du MoisCinema, 1925. In VIDLER, Anthony. The Explosion of Space: Architecture and the Filmic Imaginary. Assemblage, No. 21 (Aug., 1993), pp. 44-59, Cambridge: The MIT Press, 1993. p.46.

-LUATE DIN ARTICOLUL DE PE ARCHDAILLY----------------------------------------------------------------------------11.2 ARTICOLE IN REVISTE: … 11.3 STATISTICI SI LUCRARI DE CERCETARE: enciclopedia britanica… 11.4 ARTICOLE, EMISIUNI SI FILME (WEB) : Liu, Ani LiuSmelfies, and other experiments in synthetic biology, TEDxBeaconStreet, Boston November 2016

Alwar Balasubramaniam, Art of substance and absence, TED conference, TEDIndia, India November 2009 11.4.1 CINEMATOGRAFIE Le concert, director Radu Mihaileanu, 20 noiembrie 2009 Romania


CINEMATOGRAFUL, REPER URBAN REINVENTAT Un cartus de kent si un pachet de cafea, director Cristi Puiu, 7 februarie 2004 Germania

tata â&#x20AC;&#x201C; fiu discuta de angajarea batranului..

Moartea domnului Lazarescu, director Cristi Puiu, 22 septembrie 2005, Romania plimbat prin 4-5 spitale.. Marfa si banii, director Cristi Puiu, 2001 ?? 10 iunie 2004, Ungaria Bacalaureat, director Cristian Mungiu, 20 mai 2016, Romania Pozitia Copilului, director Calin Peter Netzer, 8 martie 2013, Romania 11.5 SURSA IMAGINI: Fig. 01- arhiva personala 12. ANEXE http://www.b365.ro/despre-noi http://www.romaniafilm.ro/cinematografe/cinema-europa-bucuresti http://www.mediafax.ro/cultura-media/cinematograful-patria-din-bucuresti-a-fost-inchislider-de-sindicat-oamenii-au-probleme-si-nimanui-nu-i-pasa-14909072 http://metropotam.ro/Utile/cinema-scala-din-bucuresti-s-a-inchis-art1783714497/ 24 http://metropotam.ro/cinematografe-din-Bucuresti-Romania/ http://www.capital.ro/istoria-cinematografiei-de-la-filmul-mut-la-imax144598.html?&page=1 http://www.feeder.ro/2017/03/14/41-cinema-2017-bucuresti/ http://procinema.ro/stiri/top-7-cele-mai-tari-cinematografe-din-bucuresti.html https://www.thoughtco.com/history-of-motion-picture-4082865 https://www.britannica.com/art/history-of-the-motion-picture https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_film https://www.britannica.com/topic/illusion#ref488246 https://www.britannica.com/topic/movement-perception#ref488125 https://www.britannica.com/topic/phi-phenomenon https://www.britannica.com/topic/perception/Primary-tendencies-in-perceptualorganization#ref488355 https://ro.wikipedia.org/wiki/Film_de_anima%C8%9Bie https://ro.wikipedia.org/wiki/Tehnica_proiec%C8%9Biei_cinematografice https://www.britannica.com/art/animation#ref282277 https://awesam333.wordpress.com/2014/02/ 73


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" –

"ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING

Strada Academiei 18–20, Telefon: (+40-21) 307.71.59, (+40-21) 315.54.82, Fax: (+40-21) 312.39.54. COD 010014 - BUCURESTI, ROMANIA

https://www.britannica.com/technology/Cinematographe https://issuu.com/fac.arhitecturasiurbanism.upt/docs/scenografia_note_de_curs.doc https://issuu.com/fac.arhitecturasiurbanism.upt/docs/teoria_arhitecturii_-_curs_1_-_5 https://issuu.com/fac.arhitecturasiurbanism.upt/docs/teoria_arhitecturii_-_curs_6_-_7 https://issuu.com/fac.arhitecturasiurbanism.upt/docs/teoria_arhitecturii_-_curs_8_-_11 https://issuu.com/fac.arhitecturasiurbanism.upt/docs/curs_teoria_arhitecturii https://issuu.com/fac.arhitecturasiurbanism.upt/docs/curs_-_arte_vizuale

10 cinematograful, reper urban reinventat dizertatie alin claudiu bitoleanu 2018 03 14  
10 cinematograful, reper urban reinventat dizertatie alin claudiu bitoleanu 2018 03 14  
Advertisement