Page 1

ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

LUCRARE DE DIZERTAȚIE__ UTCLUJ 2013 -2014____________________________________Ligia_Vlasa

.ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV. REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

1


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

2


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea de Arhitectură şi Urbanism

ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Lucrare de disertaţie Sesiunea septembire 2014

Student: Ligia Vlasa Îndrumător: lector dr.arh. Cristina Purcar Cluj Napoca 2014

3


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

4


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

CUPRINS

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 1.1 Introducere – prezentarea lucrării ……………………………………………………………………………..….8 1.2 Definirea noțiunii de „interactivitate”; spațiul interactiv……………………………………………10 CAPITOLUL 2. PERSPECTIVE ASUPRA EVOLUȚIEI MUZEELOR ÎN TIMP 2.1 Muzeul în Antichitate - galerii private. Museion. ………………………………………………………12 2.2 Muzeul în Evul Mediu - Rolul Bisericii ca și colecționar. Arta bizantină……………………….14 2.3 Muzeul în Renaştere – secolele XV-XVI – muzeul, punct de stabilitate în civilizația Europeană ……………………………………………………………………………………………………………………………….……14 2.4 Muzeul secolelor XVII-XVIII – specializarea muzeelor, muzeul ca instituție de stat ……….16 2.5 Muzeul secolului al XIX-lea- muzeul, „templu” închinat culturii…………………………………...18 2.6 Muzeul secolelor XX-XXI –arta contemporană, spatii interactive …………………………….……20 CAPITOLUL 3. ANALIZA CONCEPTUALĂ A SPAȚIILOR EXPOZIȚIONALE INTERACTIVE /STUDII DE CAZ 3.1. Problematica generală a spatiilor interactive în muzee . Studii de caz –efect educațional asupra societății……………………………………………………………………………………………………………………………..22 3.2. Natura spațiilor expoziționale interactive…………………………………………………………………….30 3.3. Arta participativă, colaborativă în scop educațional………………………………………………….…36 3.4. Gesturi arhitecturale pentru interactivitate în muzee………………………………………………..…38 3.5. Ambianța informală……………………………………………………………………………………………………..44 3.6. Expoziții interactive în spatiile expoziționale din toata lumea –exemple…………………..….49 3.7. Expoziții interactive în spatiile expoziționale din România – exemple…………………………..53 CAPITOLUL 4. DEZVOLTAREA TEMEI ÎN CADRUL PROIEECTULUI PERSONAL 4.1 Premise și sit…………………………………………………………………………………………………………………57 4.2. Propunere……………………………………………………………………………………………………………………59

5


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

CAPITOLUL 5. CONCLUZII 5.1 concluzii teoretice - REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII interACTIVE ………………………………………………………………………………………………………………………………..63

*BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………..…67 **SURSE IMAGINI ……………………………………………………………………………………………………….…69

6


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

7


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Capitolul 1. INTRODUCERE

1.1 Introducere – prezentarea lucrării Teama aleasă, „ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV” vine în sprijinul proiectului de diplomă, care își propune REVITALIZAREA notorietății EDUCAȚIONALE a orașului Alba Iulia, din perioada Barocă dată de Biblioteca Batthyaneum1, mai punctual, de Observatorul Astronomic de pe aticul acesteia. Programul ales fiind de muzeu („MUZEU ASTRONOMIC BATTHYANEUM”, amplasat în spatele Bibliotecii, semi-îngropat în bastionul Carol), se va susține printr-o documentație adecvată, care să demonstreze interesul social pentru spatiile interactive hight-tech din muzee, cu mare putere de evocare și transmitere a informațiilor. Cum arhitectura este o formă pentru un conținut, se vor studia anumite gesturi de limbaj interactiv arhitectural care influențează comunicarea și perceperea unor concepte în expoziții. Se va face abstracție de arhitectura interactivă generală ( a fațadelor cinetice, planșeelor etc), care este foarte exploatată în ultimii ani, iar lucrarea se ca limita strict la arhitectura spațiului în relație cu instalațiile interactive. Mai precis, la arhitectura care face parte din exponat sau este un simplu cadru pentru acesta. Se va puncta și conexiunea dintre elementele de design interactiv si arhitectură, care coexistă nemijlocit în perceperea spațiului interactiv. Căutările lucrării sunt concentrate pe felul în care se pot organiza expoziții în muzee, care să suscite interesul marelui public (și nu numai). Se va insista pe analiza și demonstrarea faptului că, în societatea contemporană, instalațiile și spatiile interactive din muzee sunt esențiale la nivel educațional. De asemenea, lucrarea își propune să explice nevoia de interacțiune a societății prin spațiile interactive expoziționale, de a comunica și de a-si însuși optim valori culturale cognitive. O serie de paradigme din întreaga lume, împreună cu numeroase studii de caz vor reflecta REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE. Lucrarea continua prin prezentarea în capitolul 4, in linii mari a conceptelor care stau la baza proiectului personal ca sinteza anotiunilor analizate in cadrul primelor trei capitole.

1

http://www.descopera.ro/descopera-alba/12976348-biblioteca-batthyaneum-si-comorile-cunoasterii-din-alba-iulia (Biblioteca Batthyaneum şi comorile cunoaşterii din Alba Iulia, accesat August 2014 )

8


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 0 – SPAȚIUL INTERACTIV (“everything that anything can be made of”, at Materials House)

9


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

1.2. Definirea noțiunii de „interactivitate”; spațiul interactiv.

Conform DEX2, termenul de ” „interactivitate” este un derivat al substantivului „interacțiune”:

„INTERACȚIÚNE, interacțiuni, s. f. 1. Formă de legătură a obiectelor, a fenomenelor etc., manifestată printr-o înfluențare, condiționare sau acțiune cauzală reciprocă. 2. (Fiz.) Acțiune reciprocă între două sau mai multe corpuri, sisteme fizice, fenomene etc. ♦ Formă de legătură între corpuri, realizată fie direct, fie prin intermediul câmpurilor fizice. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. interaction.”

Interactivitatea este, altfel spus, reacția implicită asupra unei acțiuni, unei comenzi. Un sinonim esențial pentru acest termen este „comunicarea” 3. COMUNICAREA este o acțiune care presupune un DIALOG, o interacțiune între două sau mai multe entități. „Comunicarea” este definită ca esența structurilor sociale, după afirmația omului de știința Paul Watzlanick 4 sau a multor altor autori din domeniul psihologiei. Putem, astfel, spune că societatea se definește prin suma experiențelor, a acțiunilor comunicate. „Interacțiunea” presupune participare la viața socială, singurul mod prin care o structură socială poate dăinui prin semnificație. Pe scurt, „ interacțiunea” înseamnă participare la COMUNITATE . Aceasta presupune socializare interactiv cognitivă – prin care se generează CUNOAȘTEREA. Procesul cunoașterii se desfășoară într-un spațiu natural amenajat, alcătuit din parți prelucrate ale realității, într-un așa numit „spațiu interactiv”. SPAȚIUL INTERACTIV, prin urmare, reprezintă locul (scena ) care ar trebui sa îmbogățească și să găzduiască această nevoie de comunicare socială. Spațiul interactiv este, în principiu, o sursă de îmbogățire culturală și spirituală a societății. Poate fi interpretat ca o scenografie. În studiul de față, scenografia poate fi găzduită/ creată de arhitectură, design, instalații și, bineînțeles, oameni ( care contribuie la animarea spectacolului, împărtășind sentimentul de solidaritate socială). Acțiunea și reacțiunea, generată de natura comunicării informației și de percepție, reprezintă „sufletul” spațiului interactiv .

2

Dicționar explicativ al limbii române 2009 (ediția a II-a revăzută și adăugită), Univers Enciclopedic, Bucureşti. COMUNICÁ, comúnic, vb. I. 1. Tranz. A face cunoscut, a da de știre; a informa, a înștiința, a spune. ♦ Intranz. (Despre oameni, comunități sociale etc.) A se pune în legătură, în contact cu...; a vorbi cu... 2. Intranz. A fi în legătură cu..., a duce la... Cămara comunică cu pivnița. – Din fr. communiquer. Sursa: DEX '09 (2009) 4 http://www.sagepub.com/sageEdge/chambliss/files/pdf/ref_04social.pdf ( Encyclopedia of Communication, Theory: Social Interaction Theories , accesat sep, 2009 ) 3

10


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

11


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Capitolul 2. Perspective asupra evoluției muzeelor în timp

2.1 Muzeul în Antichitate - galerii private. Museion Ideea de conservare a luat naştere în Grecia Antică, odată cu momentul de conştientizare a omenirii de propriul trecut. Locul în care se depozitau operele de artă şi colecţiile de ofrande se numea thesaurus – edificiu asemenea unei mici capele construite în proximitatea templului, ce avea menirea de a proteja colecţiile, darurile pentru zeităţi. Hieropii, conservatorii de astăzi, aveau rolul de a supraveghea şi de a inventaria obiectele de artă. Unul dintre cele mai mari tezaure de acest gen s-a păstrat la sanctuarul din Delfi. În marile centre elenistice se acorda o importanţă deosebită artelor, teatrului, literaturii, filozofiei. Centrul destinat acestor preocupări era museion-ul, sanctuar dedicat muzelor, dotat cu bibliotecă proprie. Pe lângă funcţia de învățământ şi cercetare, edificiul avea rol ştiinţific, fiind completat cu observatoare astronomice, parcuri zoologice şi botanice, etc. În istoria muzeelor şi bibliotecilor, un exemplu semnificativ îl constituie Museionul din Alexandria5 (sec al III-lea î.e.n.). Erudiţii vremii acceptaţi la Museion primeau îndemnizaţii, locuinţe pentru a se putea dedica exclusiv studiului. Medicii dispuneau de săli de disecţie, astronomii aveau la dispoziţie observatorul. Museionul din Alexandria a fost o adevărată academie de ştiinţe, considerată de istorici cea mai savantă instituția Antichităţii.6 Romanii utilizau termenul museion tot pentru a denumi locul de întâlnire a filozofilor. Obiectele de artă îşi găseau adesea locul în biblioteci, ce deveneau în mare măsura muzee, în reşedinţele împăraţilor romani, în temple, terme, teatre, în pinacoteci; pentru a-şi evidenţia superioritatea, conducătorii organizau, de asemenea, expoziţii în aer liber – în pieţe şi grădini -, unde colecţiile artei greceşti sau orientale erau prezentate drept pradă de război. Ulterior, la Roma, s-au construit portice – cadre speciale unde erau expuse opere de sculptură şi pictură, ce puteau fi admirate de public. În acest fel, s-a ajuns la ideea că tezaurele imperiale să primească un caracter public, rezultând muzeele romane. Agrippa, ginerele împăratului Augustus considera operele de artă “un fapt mult mai valoros decât exilarea lor în casele de la ţară.”7 În perioada Antichităţii,

5

http://istoriiregasite.wordpress.com/2011/03/20/biblioteca-din-alexandria-tezaur-spiritual-al-antichitatii-greco-latinesi-al-lumii/ ( Museion- ul din Alexandria – „Biblioteca din Alexandria, tezaur spiritual al antichității greco-latine și al lumii”, accesat iulie 2014 ) 6 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/398827/history-of-museums#toc76503 (History of museums - The precursors of museums/Evidence from antiquity, accesat iulie 2014 ) 7 Bazin, Germain, Le temps des musees, Paris, 1967.

12


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

13


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

muzeele romane erau asemenea muzeelor-fundaţii particulare din S.U.A., deoarece, deşi deschise publicului şi dotate cu custozi cu rol şi de ghizi, îşi păstrau caracterul privat al proprietăţii.8

2.2 Muzeul în Evul Mediu - Rolul Bisericii ca și colecționar. Arta bizantină. Interesul pentru artă se pierde în perioada feudală, odată cu invazia popoarelor migratoare, edificiile destinate acestui scop fiind folosite pentru apărare sau spaţii de cult în slujba noii concepţii religioase. Creştinismul va declara idoli păgâni tot ce a avut legătură cu arta antică. Este o perioada în care nu se produce artă, nu se colecţionează obiecte preţioase, iar cele existente sunt distruse. Odată cu trecerea timpului, creația artistică revine ca obiect de colecţie, iar biserica devine unul dintre colecţionari. Vechile edificii ale templelor şi construcţii din proximitatea mănăstirilor se transformă în depozite ale noilor tezaure. Atenţia colecţionarilor se îndreaptă spre geme, bijuterii şi obiecte din metale preţioase, utilizate la împodobirea crucifixelor. Unele tezaure antice păstrate devin tezaure medievale. 9 Opusă artei antice greco-romane, apare arta bizantină; locul Romei, oraş-muzeu, este luat de Constantinopol, iar după o scurtă perioadă, Bizanţul îşi va lăsa amprenta asupra culturii apusene.10

2.3 Muzeul în Renaştere – secolele XV-XVI - muzeul, punct de stabilitate în civilizația Europeană. Europa Apuseană păşeşte treptat spre Renaşterea carolingiană, ce se desfăşoară la nord de Alpi, în contact vizibil cu cultura bizantină. La curtea regilor franci se colecţionează obiecte preţioase din Bizanţ.Carol cel Mare va pune bazele unor tezaure, dovedind o mare admiraţie faţă de arta greco-romană, dar şi faţă de cea bizantină. În timpul domniei lui, muzeele şi bibliotecile europene sau îmbogăţit cu un număr semnificativ de obiecte de artă, dar şi cu manuscrise de o mare valoare. Printre primii colecţionari atestaţi documentar se află Giordano Orsini din Roma, care în secolul al XII-lea înfiinţează un cabinet de antichităţi, ce se va transforma ulterior în muzeu public.11

8

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/398827/history-of-museums#toc76503 (History of museums - The precursors of museums/Evidence from antiquity, accesat iulie 2014 ) 9

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/398827/history-of-museums#toc76503 (History of museums - The precursors of museums/ Medieval Europe, accesat iulie 2014 ) 10

Corina Nicolescu, Muzeologie generală, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979, p 12

11

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/398827/history-of-museums#toc76503 (History of museums - The precursors of museums/ Renaissance Italy, accesat iulie 2014 )

14


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

15


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Primul muzeu al lumii se află lângă Kyoto, Japonia într-o clădire de lemn ce datează din perioada secolelor VII-VIII. În Renaşterea europeană, Familia de Medici pune bazele celor mai importante muzee din Florenţa. Acestei perioade i se datorează multe din muzeele actuale italiene: Muzeul Luteran, Muzeul din Palazzo Venezia, Villa Medici din Roma, Galeriile Uffizi, Muzeul din Palazzo Pitti din Florenţa; şi treptat această tendinţă va cuprinde şi alte regiuni ale Europei, începând cu Franţa şi Germania.În Renaştere, noţiunea de muzeu îşi va găsi un loc stabil în civilizaţia europeană având ca exemplu museioanele greceşti. În atenţia colecţionarilor vor sta piesele artei greco-romane, bizantine, dar şi picturile contemporane, piese numismatice, bijuterii, tapiserii. 12

2.4. Muzeul secolelor XVII-XVIII – specializarea muzeelor, muzeul ca instituție de stat. În această perioadă, muzeele întră într-o nouă etapă de evoluţie, lumea iubitorilor de artă manifestând atracţie faţă şi de alte domenii, iar colecţiile primind un caracter universal. Îşi fac apariţia cabinetele de curiozităţi dedicate domeniului ştiinţelor naturii (astronomie, alchimie, geologie, etnografie, zoologie şi botanică), care se vor defini ca Muzee Naturale în Italia, Wunderkammer13 în Germania şi Chambre des merveilles în Franţa14. În 1683, Anglia, se deschide Ashmolean Museum la Oxford15, ce cuprinde colecţii de ştiinţe ale naturii, geologie şi arheologie. Apar, de asemenea, muzeele regale sau princiare cu rolul de conservare a patrimoniului şi colecționare a operelor artiştilor, în special a tablourilor localizate în cadrul reşedinţelor împăraţilor, la care se acordă şi accesul publicului în anumite zile.16 Cele două moduri de organizare a unei expoziţii – pe criterii ştiinţifice şi pe cele subiective – au dus la naşterea primelor controverse, expunerea logică concurând până în ziua de astăzi cu cea estetizantă. Înaintea anului 1800, când vizitarea muzeului nu este o activitate comună, apare o dilemă în privinţa scopului pentru care publicul se deplasa înspre acele spaţii. Exista câteva explicaţii, ce nu urmăresc o anumita ordine a importanţei, cum ar fi: pentru a studia; pentru a-şi îmbogăţi cunoștințele; din dorința de a vedea ceva nou; pentru a avea contact cu persoane cu gusturi asemănătoare; pentru a putea accesa o categorie socială superioară; pentru a putea declara ca a fost într-un muzeu; pe motive politice, în sensul în care patrimoniul cultural naţional aparţine întregului popor. 12

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/398827/history-of-museums#toc76503 (History of museums - The precursors of museums/ Renaissance Italy, accesat iulie 2014 ) 13 http://traveltoeat.com/the-first-museums-kunst-und-wunderkammer/(The First Museums, Kunst-und Wunderkammer, accesat Iulie 2014 ) 14 http://fr.m.wikipedia.org/wiki/Cabinet_de_curiosit%C3%A9s ( les Chambre des merveilles, accesat Iulie 2014 ) 15 http://en.m.wikipedia.org/wiki/Ashmolean_Museum (Ashmolean Museum la Oxford, accesat iulie 2014 ) 16 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/398827/history-of-museums#toc76503 (History of museums - The precursors of museums/ Royal collections, accesat iulie 2014 )

16


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

17


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Pe bazele puse în secolele precedente, în capitalele europene se vor dezvolta pe parcursul secolului al XVIII-lea numeroase muzee care vor supravieţui până în zilele noastre. În prima jumătate a secolului, se va ajunge treptat la o tot mai îngustă specializare a muzeului. Colecţiile vor fi organizate în funcţie de natura obiectelor, şi vor fi îmbogăţite în urma săpăturilor arheologice din Egipt, Grecia, Mesopotamia, Italia.17 Din punct de vedere al istoriei, muzeele americane s-au dezvoltat exact opus celor europene, muzeele publice constituindu-se cu mult înaintea celor particulare. Colecţiile de artă din America puse la dispoziţia marelui public au reprezentat baza muzeului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Revoluţia franceză din 1789 a oferit muzeului un aspect social, transformându-l în instituție de stat, şi s-a situat la baza muzeului modern prin intermediul a două teorii fundamentale. Prima se referă la faptul că “pentru prima dată muzeele întra în sistemul organizării statale ca instrumente de educaţie patriotică şi estetică, având funcţiunea şcolii”, iar a doua teorie menţionează că muzeul “va împlini treptat misiunea unui adevărat centru de cercetare, mai întâi în domeniul istoriei şi al arheologiei, apoi în acela al artelor şi ştiinţelor.”18

2.5. Muzeul secolului al XIX-lea- muzeul, „templu” închinat culturii. De-a lungul secolului al XIX-lea, apar discuţii pe baza noilor forme de muzeu în rândul teoreticienilor germani, constituindu-se două tabere : susţinătorii muzeului intensiv caracterizat de un conţinut exact, şi susţinătorii muzeului extensiv ce pornesc de la punerea în valoare din punct de vedere spiritual. În urma celor două teorii, se va pune accent pe o organizare riguroasă a spatiilor dintr-un muzeu şi se va ajunge la concluzia că vechile edificii sunt neîncăpătoare, iar noile clădiri vor trebui să fie adevărate temple închinate culturii. O altă consecinţă este apariţia muzeelor cu profile diferite : galeriile de pictură şi sculptură se separă de cele de artă, colecţiile naţionale de cele universale, obiectele de artă decorativă constituie expoziţii independente, iar muzeul etnografic îşi face loc printre celelalte tipuri de muzee. Conceptului de muzeu naţional i se opune cel de muzeu universal. Muzeele europene occidentale au fost inițial fondate pe principii naţionale; dar prin îmbogăţirea colecţiilor prin donaţii, achiziţii, cercetări arheologice proprii, aceste două concepte se vor suprapune. Ideea adunării obiectelor în funcţie de o temă este strâns legată de apariţia şi dezvoltarea muzeelor de istorie. Astfel, se nasc muzeele naţionale adăpostite în clădiri

17

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/398827/history-of-museums#toc76503 (History of museums - The precursors of museums/ Specialized personal collections, accesat iulie 2014 ) 18

Corina Nicolescu, Muzeologie generală, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979, p. 30

18


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

19


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

impunătoare, ale căror colecţii prezintă în ansamblu tot ceea ce un popor are particular faţă de altul – aspiraţiile sociale, naţionale, spirituale de-a lungul secolelor. 19 Deşi influențate de tendinţele muzeale europene la început, muzeografia americană şi-a creat propriul drum caracterizat de îmbinarea ştiinţei şi tehnicii cu arta. Astfel, o asemenea instituție este inclusă învățământului universitar şi şcolilor de arte frumoase, iar tehnica de evocare a unei epoci prin reconstituirea interioarelor este aplicată cu succes în S.U.A., faţă de Europa unde această idee nu a putut fi finalizată. 20

2.6. Muzeul secolelor XX-XXI - arta contemporană, spatii interactive Muzeele secolului XX străbat două perioade diferite : cea interbelică şi cea din ultimul sfert de secol. Noua tendinţă aplicată profilului noilor muzee are la bază multiplicarea şi diversificarea intereselor pentru acest domeniu. Se pune accent pe noi forme de prezentare şi organizare a expoziţiilor, cum ar fi îmbinarea stilului de viață a omului cu mediul natural. Tot din punct de vedere a organizării se va utiliza principiul interdisciplinar, care implică teorii şi probleme din domenii diverse, precum ecologie, arheologie, antropologie şi etnologie. Caracterul interdisciplinar al muzeului secolului XX se extinde şi la nivelul cercetării prin studierea şi prezentarea obiectelor de artă. Noile concepţii privind expunerea lucrărilor de artă stimulează înţelegerea marelui public, îi creşte interesul pentru frumos şi admiraţia pentru cultură, intensificându-se în acest fel rolul cultural–educativ al muzeului.21 Din punct de vedere arhitectural, prima etapă a muzeului secolului XX se caracterizează prin intermediul epitetului de muzee-clinici ca urmare a sobrietăţii prezentării şi a funcţionalismului clădirilor. După perioada interbelică, s-a renunţat la acest stil auster, iar noua concepţie adoptată a avut la bază un cadru modern, amenajat astfel încât obiectul de artă să fie susţinut îndeaproape de Arhitectura muzeelor contemporane este caracterizată prin simplitatea volumelor în sine, însă acest fapt compensează prin instalaţiile, mecanismele şi tehnologiile speciale a căror complexitate duce la crearea unui adevărat spectacol dedicat publicului. atmosfera epocii căreia aparţinea, o ambianţă specifică concepută cu elemente ajutătoare (fotografii, sisteme audio, sisteme de lumini, diapozitive, etc.)22

19

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/398827/history-of-museums#toc76503 (History of museums - The precursors of museums/ From private collection to public exhibition/ Collections of learned societies, accesat iulie 2014 ) 20 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/398827/history-of-museums#toc76503 (History of museums - The precursors of museums/ MUSEUMS AND NATIONAL IDENTITY, accesat iulie 2014 ) 21 Corina Nicolescu, Muzeologie generală, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979. p 42 22 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/398827/history-of-museums#toc76503 (History of museums - The precursors of museums/ The 20th century: museums and social change, accesat iulie 2014 )

20


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

21


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

CAPITOLUL 3. ANALIZA CONCEPTUALĂ A SPAȚIILOR EXPOZIȚIONALE INTERACTIVE /STUDII DE CAZ

3.1. Problematica generală a spatiilor interactive în muzee . Studii de caz –efect educațional asupra societății Există mulți cercetători si multe studii asupra mijloacelor de educare în spatiile expoziționale. Concluziile acestora sunt asemănătoare, toate demonstrând eficiența metodelor de educare interactive. Voi relata un rezumat în urma consultării unor prezentări privind educarea prin mijloace interactive, susținute la un simpozion23 în Muzeul Getty,în anul 2005. Acestea încurajează dezvoltarea unei ambianțe interactive în muzee, atractive atât pentru copii cât și pentru adulți. Studiile de caz problematizează următoarele: 1 - Folosința limbajului tactil în expozițiile de artă24, 2 - Cercetarea tehnologiei pentru a conecta copii cu istoria25 , 3 - Învățarea comportamentului muzeal într-o galerie interactivă26 , 4 - Când artiștii execută lucrări de artă interactive pentru copii27, 5 - Fabricând conținutul, joacă și spațiu prin participare28, 6 - Înțelegerea audienței29, 23

Denumirea pe engleză - “From Content to Play: Family-Oriented Interactive Spaces in Art and History Museums” http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/alvarez.pdf (Andrew Alvarez – The Use of Tactile Learning in Art Exhibits, accesat iunie 2014) 25 - http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/mcrainey.pdf (Andrew Anway et al – „Investigating Technology to Connect Children With History”, accesat iunie 2014 ) 24

26

http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/blake.pdf- (Kathryn Blake –“ Teaching Museum Behaviors in an Interactive Gallery”, accesat iunie 2014) 27

http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/buck.pdf ( Lisa Buck – “When Artists Make Interactive Works of Art for Children” , accesat iunie 2014) 28

http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/exley.pdf (Peter si Sharon Exley – “Crafting Content, Play and Space through Participation” , accesat iunie 2014) 29

http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/forbes.pdf (Julia Forbes et al – “Understanding Audiences” , accesat iunie 2014)

22


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

23


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

7 - Determinând copii să observe30, 8 - Învățând pentru amuzament31. Foarte multă din atenția acordată astăzi educației este concentrată spre metode clasice de educare precum școlile și sălile de clasă. Mediile informale de forma muzeelor oferă un potențial neexplorat pentru transmiterea informațiilor de tip social, cultural și științific, pentru corectarea prejudecaților și pentru îmbunătățirea comportamentelor și abilitaților cognitive. În aceste locuri informale învățarea se produce voluntar și orientată spre sine. Aceasta este determinată de curiozitate, descoperire, explorare liberă și împărtășirea experienței cu alții. Învățarea în muzee este o combinație între interacțiunea libera a vizitatorilor, care caută să își petreacă timpul liber, cu expozițiile. Eforturile pentru implementarea acestor potențiale nu sunt ușoare. Cercetătorii în educație care se aventurează în muzee, descoperă în puțin timp ca teoriile împământenite în educația formală (fig. 1 și 2) nu sunt foarte folositoare în stimularea și menținerea interesului vizitatorului. Mai devreme său mai târziu ei se bazează mai puțin pe teoria educaționala și mai mult pe observarea vizitatorilor în timpul vizitei, cum se mișca prin spatii, cat timp petrec citind, privind panourile și chiar ce galerii expoziționale aleg să viziteze.Pentru motivare și comunicare în muzee sunt necesare cunoștințe importante despre comportamentul vizitatorilor și felul în care ei asimilează informațiile în spatii orientate spre relaxare. Este important de reținut faptul ca procesul de învățare din muzee este un produs al activităților de explorare independente și sunt, în general, însoțite de recompense intrinseci. Nu exista un sistem de notare, nici un control de sus în jos și nu exista nici un motiv pentru ca vizitatorul să fie atent în afara propriului său interes. De obicei, experiența în spatiile expoziționale se petrece fără beneficiile unui profesor său a unei persoane aflate în cunoștința de cauza care să interpreteze ceea ce vizitatorul vede și face. Asta înseamnă ca publicul poate său poate să nu învețe ca premizele de la care pornește sunt greșite, ca știința poate fi distractivă și în același timp și stimulatorie intelectual, ca procesul de învățare poate fi interesant, său că lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par la prima vedere. Comunicarea unor cunoștințe substanțiale său alterarea unor prejudecați său atitudini în condiții de învățare informale este o încercare grea dar nu imposibila. Procesul de învățare pe cont propriu face deja parte din alte aspecte ale învățământului continuu cum sunt sportul, hobby-urile său muzica. Învățământul în condiții naturale poate să fie la fel de adecvat, folositor său eficient ca și învățământul formal. Howard Gardner (1983, 1991) și alții au dezbătut teoria cum ca mixarea experiențelor naturale cu mediul formează fundamentele pentru învățare și rezolvare a 17

http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/macrae.pdf (Marcia MacRae – “Getting Children to Look” , accesat iunie 2014) 31 http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/sousa.pdf (Jean Sousa –“ Learning for the Fun of It” , accesat iunie 2014)

24


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 1 (Educație formală : cel mai mare dușman al învățării este profesorul monolog, lipsa interacțiunii )

figura 2 : Educația formală: imagine manifest. „Hey! Teachers! Leave them kids alone!”– Pink Floyd

25


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

problemelor. Calitatea acestor rezultate este modelata de mediul în care se produc aceste procese de învățare. În muzee, cercetările sugerează că evenimentele ce operează în și în jurul expozițiilor pot determina un potențial de explorarea liberă a exponatelor și astfel o înțelegere aprofundata. Studii de caz asupra funcționării expozițiilor: Expozițiile pot să funcționeze daca organizatorii fac mai mult decât să creeze un conținut expozițional logic. Condițiile de livrare a conținutului (ex. interactivitate, filme, obiecte, cuvinte) și stimulii pentru ca publicul să participe la aceste conținuturi sunt la fel de importante ca și exponatele propriu-zise. Din nefericire, modurile de transmitere a conținutului și strategiile motivaționale sunt de obicei neglijate în timpul planificării expozițiilor. De asemenea, este nevoie de mai multa experiența directă cu publicul. Exista o serie de probleme la care se lucrează in muzee, cum ar fi luminatul deficitar, layoutul incomod, folosirea prea multor informații, limbajul nefamiliar și organizarea slaba au ca efect pedepsirea vizitatorului care va găsi și va folosi expoziția foarte greu și în consecința va extrapola experiența spre întreaga educație informala. De aceea expozițiile trebuie să reducă aceste caracteristici negative. O altă problematică a frecvenței vizitelor în muzee este vizitatorii trebuie să își limiteze timpul petrecut aici din cauza oboselii, foamei, parcării cu plata său altor probleme practice. (Media generala de timp petrecut la o vizita este de 1-2 ore). Unul dintre cele mai importante scopuri ale muzeelor este de a avea o galerie orientată spre un target tânăr său pentru familii. Pentru aceasta, există profesia de promotor de muzee* (termenul în engleza este "museum educator", termen care nu e tradus în limba romană). Aceasta profesie se refera la o persoană care se ocupă ca muzeul să fie văzut într-o lumină cat mai favorabilă, este libertatea echipei de a desfășura acțiuni care în alta parte a muzeului ar fi interzise. 32 Se poate crea un joc de culori, se pot încerca abordări noi, crea contexte, oferi vizitatorilor stimulări, și în general toate acele lucruri care sunt în mod obișnuit interzise într-o galerie principala din cauza RESPECTULUI pentru PIESE. De multe ori respectul și grija pentru piesele expuse este motivul pentru care curatorilor de expoziții li se interzice afișarea pieselor originale. Majoritatea galeriilor specializate se fac atractive prin folosirea mobilierului destinat copiilor, prin expunerea pieselor la o înălțime mai joasa, prin varietatea cărților și activităților. Galeriile pot fi concepute ca și o tranziție de la mediile familiare unde totul este fizic confortabil, luminos și tactil. Familiile apreciază de asemenea lipsa sentimentului ca tinerii ar putea strica un obiect de neprețuit. Acest aspect, al siguranței obiectelor, poate fi un argument pentru folosirea replicilor în locul originalelor. O replică poate fi mânuită, desenată, și manipulată cu efecte educaționale de 32

- http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/blake.pdf- (Kathryn Blake –“ Teaching Museum Behaviors in an Interactive Gallery”, accesat iunie 2014)

26


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

27


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

succes. Dar, se pune întrebarea, care este relația vizitatorului cu acest avatar și cu obiectul original când/dacă îl va întâlni? Rolul galeriilor pentru copii/familii este să ofere tranziția grupurilor neobișnuite cu muzeele spre o încredere în abilitatea lor de a vizita o galerie. O abordare folosită este protejarea pieselor mai mult său mai puțin asemănător cu modul în care ar fi expuse în galeria principală. O galerie pentru copii/familii trebuie să satisfacă și adulții. în timp ce în general copii nu vor citi etichetele, adulții vor citii instrucțiunile și informațiile (ambianța informală) dacă acest lucru durează câteva momente. În galeriile principale, obiectele etichetate sunt cel mai bun mod al muzeului de a atrage atenția asupra meritelor individuale ale fiecărui obiect. Fără interacțiune socială, este mult mai ușor să se transmită un anumit conținut despre obiecte decât să se predea abilități necesare descoperirii conținutului despre obiecte. Utilizarea interactivității în galeriile pentru copii/familii este probabil o încercare de a atinge nivelul unei prestări live fără prezenta prestatorului. 33 Multe muzee se afla în competiție pentru audienta familiilor cu centrele de știința, grădinile zoologice, sălile de sport, toate acestea având reputația unor locuri active și care angrenează participarea (fig. 3 ) vizitatorilor.

33

http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/blake.pdf- (Kathryn Blake –“ Teaching Museum Behaviors in an Interactive Gallery”, accesat iunie 2014)

28


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Figura 3 (ilustrație - participare interactivă)

29


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

3.2.Natura spațiilor expoziționale interactive

Spatiile expoziționale, în principiu, sunt purtătoare de semnificație, comunicatore pentru privitor. Putem vorbi de o formă de interacțiune ideologică între (orice tip de) exponat și persoana care percepe obiectul expus, indiferent de perioada istorică. Mă voi limita, însă, la perioada contemporană, la spatiile expoziționale avangardiste, care comunică optim informații socioculturale, mulate bine pe structura societății.

A. Natura artistică/ metaforică –sensibilizarea socio-cognitivă Spațiile interactive sunt deseori concepute prin arta scenografiei. Instalațiile devin astfel o invitație la spectacol , un show la care publicul ia parte. Sunt idei cu rol metaforic. Acestea pot fi comparate cu niște scut-metraje, locuri de dialog ale societății pentru a îmbrățișa și înțelege idei comune. Metafore, ideologii, crizele unei societăți pot fi puse în evidența prin instalații interactive care să ajute societatea să înțeleagă idei și concepte, la nivel cognitiv. E un mod de a crea o cultură prin artă punerii in scenă. Exemple : Instalația „ Eat me ” - „Manâncă-mă !” (fig. 4 ) alcătuită din 7000 bomboane este o metaforă creată pentru a putea „îndulci” efectul traumatic social, cauzat de tsunami-ului care a lovit 3 orașe din Fukushima, Japonia . Vizitatorii sunt încurajați sa consume instalația, iar apoi să arunce ambalajul intr-un colț special (care sugerează ,vizual , orașele distruse) . Pe aceeași temă (în urma cutremurului si tsunami-ul din 2011, din Japonia), instalația „Petale miscatoare interconectate” (fig. 5 ) realizare de designer-ul japonez Nao Tamura, sugereaza “fragilitatea vietii” si armonia cu natura. Instalatia creata de catre Ernesto Neto, “Nebunia este o parte a vietii” (fig. 6 ) , Poate fi admirată într-un magazin din Japonia. Este realizată ca o structură din tesatura care atârnă din tavan. Vizitatorii pot sa umble și să se joace pe aceasta instalație care evocă nebunia ca o parte necesară a vietii.

B. Natura informativ-digitală - zona media, tactilă Tehnologia digitală este foarte atractivă pentru cea mai mare parte a populației contemporane. Toată această preferința pentru ultimele apariții în tehnologie se poate caracteriza și explica, simplu, prin nevoia umana de interacțiune. De exemplu, noțiunea de „Touchscreen” este foarte populară, ea implicând participare la comunicare, prin folosirea propriilor mâini, degete – atingi tu tehnologia/ ecranul . Este mult mai firesc gândită pentru om, decât accesul la ecran , indirect, prin butoane, mouse etc . Interacționezi mai direct, participi mai rapid și palpabil la ceea ce 30


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 4 (Instalația metaforică „Eat me!” alcătuită din 7000 bomboane)

Figura 5 (Instalația metaforică „Petale miscatoare interconectate” simbolizează fragilitatea vieții)

figura 6 și 7 – =(Instalația metaforică „“Nebunia este o parte a vietii” evocă nebunia ca o necesitate a vieții)

Figura 8 ( Instanția digitală „Celula vie” – rol de învățare prin interacțiune, în celulă)

31


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

te interesează. Putem extrage nevoia de a atinge ca și unealtă a cunoașterii . Spatiile media expoziționale, care dispun de tehnologia Touchscreen, pot fi foarte utile și atractive societății noastre. S-ar ridica întrebarea dacă mai este nevoie de spatii pentru expozițiile digitale în muzee din moment ce ele pot fi vizualizate și la domiciliu? Boris Groys , în publicația „O genealogie a artei participative” afirmă că <<scopul servit de o expoziție care le oferă vizitatorilor o oportunitate de a folosi computerele și internetul în mod public devine acum evident – adică “răcirea” mediului internetului. O asemenea expoziție extinde atenția și concentrarea privitorului. Cineva nu se mai concentrează pe un ecran solitar, ci se plimbă de la un ecran la altul, de la o instalație digitală la alta. Itinerarul parcurs de privitor în spațiul expozițional subminează izolarea tradițională a utilizatorului de internet. În același timp, o expoziție care folosește web-ul și alte medii digitale face vizibil materialul, partea vizibilă a acestor medii – hardware-ul lor, materia din care sunt făcute. Toată mașinăria care întră în câmpul vizual al vizitatorului distruge astfel iluzia că tot ce are vreo importanță în câmpul digital are loc doar pe ecran. Mai important, oricum, alți vizitatori se vor rătăci prin câmpul de referință al privitorului, și adesea vor fi mai interesanți decât însăși exponatele. În acest fel, vizitatorul devine una dintre exponate, fiind conștient că este observat de ceilalți. Este conștient de poziția să fizică în spațiu. O instalație realizată pe computer stimulează astfel experiența conștientă a privitorului cu privire la propriul său corp, o experiență în mod normal marginalizată prin lucrul solitar la computer. >>34 O instalație digitală poate să ajute mult în procesul de învățare, de exemplu, instanția „Celula vie” (fig. 8 ) realizată de agenția CLEVER°FRANKE, care amplasează vizitatorii în lumea invizibilă a celulei. Se pot face astfel cercetări genetice printr-un joc interactiv.

C. Natura participativă - Publicul contribuie la crearea unor concepte Nevoia de a participa, de a te simți activ ca și vizitator este o trăsătură esențială dată de instalațiile interactive. Oamenii contemporani așteaptă ca nevoia și abilitatea lor de a participa să fie luată în serios, să discute, să împărtășească opinii, idei și experiențe, să poată manipula oarecum ceea ce „consumă”. Există o serie de strategii și concepte participative în muzee, detaliate în acest capitol, la subpunctul 2. ( 3.2 Arta participativă, colaborativă )

D. Natura ludică - învățarea prin joc Spatiile de joacă pentru copii și nu numai se dovedesc a fi foarte eficiente în procesul de învățare. Jocul este o trăsătură a copilăriei, care e asociat cu distracția, amuzamentul și lejeritatea. 34

http://www.criticatac.ro/19794/genealogie-artei-participative/ (Boris Groys , O genealogie a artei participative 15., accesat ianuarie 2014)

32


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 9 și 10 ( Instalația ludică Autostadt -"playful learning landscape", la Volkswagen Autostadt, în Wolfsburg - structuri tridimensionale, interactive pentru copii )

figura 11 și 12 ( Instalația ludică „Imagination Playground”, în National Building Museum de David Rockwell - invita copiii să colaboreze pentru a construi propriile structuri din sute de componente albastre, moi și ușor de manipulat )

33


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Cum aceste nevoi nu dispar în timp, putem spune că este o plăcere în joc la orice vrâstă. Dacă anumite concepte pot fi însușite/învățate lejer, amuzant și plăcut, prin joc, este de recomandat să se profite de aceasta în mediile educative, mai ales în muzee. Instalația Autostadt (fig. 10 și 11) de J. Mayer H., oferă siluete uriașe pentru copii de toate vârstele, pentru a se cățăra peste sau urca în interiorul fiecăreia dintre sculpturi . Mayer, a revenit la centru de vizitare Volkswagen Autostadt, în Wolfsburg, pentru a crea un concept de structuri tridimensionale, interactive pentru copii. Instalația a fost concepută ca pe o ambianță de joacă cu rol educativ ( "playful learning landscape"), alcătuită din sculpturi din lemn masiv - rămășițe din trunchiuri de copaci tăiați. Acestea sunt accentuate tematic cu provocări atractive, diferite tipologii de motoare. Sculptura suscită curiozitatea copiilor pentru a descoperi și a explora. Această expoziție este menită și să inițieze copii și în domeniul sustenabilității. În National Building Museum, David Rockwell amplasează o instalație interactivă de joacă – „Imagination Playground” (fig. 11 și 12) . În urmă cu câțiva ani, după ce a devenit un tată, el s-a dedicat timpul procesului de învățare a copiilor prin joc. Va proiecta un mic loc de joacă din Manhattan, care are proprietatea de a suscita creativitatea copiilor. Aceasta a condus la o revoluție în design-ul locurilor de joaca. Astăzi, locuri de joaca „Imagination Playground” au fost instalate în 600 de locații din întreaga lume, invita copiii să colaboreze pentru a construi propriile structuri din sute de componente albastre, moi și ușor de manipulat. Tot mai mulți designeri cred că anumite tipuri de jucării și activități pot genera anumite tipuri de gândire în copii. Joaca este cea mai mare resursă naturală pe care o avem. În viitor, economiile nu vor fi conduse doar de un capital financiar, ci si de un capital de joc. Copiii , în calitate de consumatori ai zilei de mâine, pot învăța, astfel, mai devreme importanța resurselor din lume. Ei trebuie să fie învățați să fie responsabili de mici pentru că ei reprezintă viitorul nostru ecologic / economic și social.

E. Natură de tip manifest Instalațiile interactive pot primi un rol de manifest. Pentru prima sa expoziție personală la Muzeul Louisiana din Danemarca de Artă Modernă, artistul danez Olafur Eliasson-islandez a completat o aripă întreagă a muzeului cu un peisaj (fig. 13 și 14) de pietre gigantice, menite să imite o albie. Descris ca un "test asupra stresului dat de marea capacitate fizică din Louisiana", instalația reprezintă o expoziție a albiei, o imitație a peisajului natural care „invadează” una dintre importantele clădiri moderniste din Danemarca. Vizitatorii se pot plimba pe suprafața stâncoasă și pot empatiza ideea transmisă. Instalația „Land(e)scape” –căsuțe suspendate și incendiate (fig. 15 și 16) , a arhitectului Marco Casagrande este, evident, în această categorie.

34


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 13 și 14 ( instalație manifest la Muzeul Louisiana din Danemarca de Artă Modernă, de Olafur Eliasson; un "test asupra stresului dat de marea capacitate fizică din Louisiana” )

figura 15și 16 ( Instalația manifest „Land(e)scape”, de arh . Marco Casagrande –căsuțe suspendate și incendiate )

35


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

3.3 Arta participativă, colaborativă în scop educațional

În ultimii douăzeci de ani, se constată o scădere a publicului (cu precădere, a persoanelor sub 30 ani) 35 în muzee, galerii și alte instituții culturale. Deși acestea dețin valori culturale și civice unice, oamenii par să apeleze la alte surse de divertisment, învățare și dialog. Mai nou, aceștia împărtășesc opere de artă , muzică și povești cu alții pe internet. Din cauza interacțiunii și a dreptului la opinie din mediul online, ei chiar participă în număr record la viața politică, diferite evenimente voluntare , citesc chiar mai mult ca altădată. Marele public, nu prea mai merge să vadă exponate în muzee, în pofida evenimentelor de divertisment/ entertainment . Se naște astfel întrebarea:

Cum se poate reconecta o instituție culturală cu publicul, cum poate aceasta să-si comunice mai bine relevanța și valoarea în limbajul vieții contemporane? Cred că aceasta se poate face prin invitarea publicului de a participa la evenimentele culturale, de a fi activi prin experiențe culturale care să-i atragă. Oamenii vor ceva mai mult decât să treacă pasiv prin expoziții Pachetul social de Web are o mulțime de modalități și expresii care pot să facă actul de a participa mai accesibil ca niciodată . Vizitatorii, în general, au așteptări ridicate de la spatiile culturale, ei cer un spectru avangardist

al surselor de informare și culturale. Atunci când

oamenii pot participa la activitatea instituțiilor culturale, acestea devin centre de atenție cultural comunitară. 36 Există numeroase tehnici ce pot fi implementate în viața muzeelor, care pot provoca publicul să participe activ la animarea spațiului. Designul digital este vital în acest caz, multe instalații care captează publicul fiind strâns legate de acesta. în spatiile participative, AUDIENȚA trebuie plasată în prim plan, exponatul pentru audiență și nu invers. 37 Oamenilor trebuie să li se ofere o atenție individuală specială în muzeele contemporane interactive, fiecare oaspete să se simtă un musafir „vânat”38 pentru viața interactivă. Feedbackul este o unealtă care poate face vizitatorul să revină, atât timp cât este luat în serios. Anumite „trucuri” atât de populare în mediul online, pot fi asociate chiar și exponatelor. Nevoia de a-ti exprima opinia prin apreciere negativă său pozitivă se rezumă, mai nou, prin butonul „ LIKE” său „DISLIKE”. Într-o

35

Simon Nina, „The Participatory Museum ”, editura MUSEUM, Santa Cruz ,California , 2010, p. 1

36

idem, „The Participatory Museum ”, editura MUSEUM, Santa Cruz ,California , 2010, p. 2

37

idem, „The Participatory Museum ”, editura MUSEUM, Santa Cruz ,California , 2010, p. 34

38

idem, „The Participatory Museum ”, editura MUSEUM, Santa Cruz ,California , 2010, p. 39

36


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Figura17 și 18 (Instalația participativă "Ce vei lăsa în urmă?” de Nino Sarabutra, invită vizitatorii să meargă pe 100.000 de cranii miniaturale de porțelan după ce au contribuit la realizarea acestora)

37


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

galerie cu picturi, un astfel de „buton” ar face publicul să participe viu la viața expoziției, chiar mult mai interesat de subiect și de ceea ce ceilalți oameni percep. Ei pot deveni curioși doar din simpla nevoie de a-si exprima, la rândul lor, opinia.

Spațiile personalizate sunt de asemenea locuri ideale în muzee, care fac publicul să se simtă participant al vieții din spațiul cultural. După paradigma sistemul Google ”FROM ME TO WE”39 (care devine mult mai „bogat” de fiecare dată când cineva adăuga o informație, accesează o reclamă, își exprimă opinia) , pot fi implementate în muzee spatii colective participative, în care oamenii pot adăuga informații, observații personale dintr-un anumit domeniu. Aceasta poate fi foarte interesant, ca o muncă colectivă a societății în muzee. Amatorii dar și profesioniștii dintr-un anumit domeniu pot avea astfel o motivație de a frecventa destul de des spații culturale. De exemplu, de ziua Pământului, NASA a lansat o mișcare numită „Global Selfie mosaic”40 pentru a realiza imaginea Pământului , la o rezoluție scăzută de 3.2-gigapixeli, din selfie-uri trimise de oameni. S-au trimis 36,422 poze din 113 regiuni și țări , din simplul entuziasm de a participa la acest proiect creativ. Există un interes ridicat pentru participarea la proiecte comunitare, iar muzeele contemporane ar trebui să adopte spatii pentru acest fenomen, pentru a atrage publicul. Instalația interactivă realizată de Nino Sarabutra, "Ce vei lăsa în urmă?„ (fig. 17 și 18) invită vizitatorii să meargă pe 100.000 de cranii miniaturale de porțelan, care acoperă podeaua de o galerie. Sarabutra, implică în procesul de creație o serie de oameni, de la rude până la studenți, pentru a-l ajuta la a modelarea craniilor. La expoziție, aceștia au fost chemați si provocați la contemplare vițiilor proprii, la fel cum au făcut când au lucrat. Instalația a fost expusa la Sundaram Tagore Gallery, în Singapore, în 2013. Un exemplu memorabil si plin de culoare a artei participative este experimentul creat pentru copii „Children Collaborate On Art Piece” (fig. 19, 20, 21 și 22) de Yayoi Kusama O camera mobilată, alba, va fi umplută cu buline colorate, atașate de copii. Copiii participă cu bucurie și entuziasm la activitate. Finalul va arata ca o explozie de culoare, o lume plină de veselie, de viață.

3.4. Gesturi arhitecturale pentru interactivitate în muzee După relația instalațiilor cu arhitectura, se pot clasifica următoarele tipologii de spatii: A. Spatii interactive care generează spațiul / ca și principiu de proiectare B. Spații interactive independente față de spațiul interior / flexibile 39

Idem, „The Participatory Museum ”, editura MUSEUM, Santa Cruz ,California , 2010, p. 85

40

http://www.jpl.nasa.gov/news/news.php?release=2014-161 („NASA Releases Earth Day 'Global Selfie' Mosaic”, accesat iulie 2014)

38


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 19,20,21 și 22 (Instalație participativă- „Children Collaborate On Art Piece” de Yayoi Kusama; o camera mobilată, alba, va fi umplută cu buline colorate, atașate de copii )

39


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

A. Spatii interactive care generează spațiul /ca și principiu de proiectare În faza de proiectare pentru muzee pe principii interactive, se poate ține cont de nevoile de participare a vizitatorilor prin gesturi creative apriorice. Nevoia de spatii speciale, care să încurajeze interacțiunea, comunicarea și care sa conucreze cu instalațiile adăpostite, poate fi exprimată prin limbaj arhitectural. În plan, sunt puse astfel zonele interactive dorite, ca mai apoi să se completeze, periferic, celelalte elemente de program, zonele interactive fiind generatoare de spațiu si formă. Ambianța informală poate constitui un element de compartimentare care să creeze zonificări precise si direcții spațiale. O platformă pe sol poate delimita o zonă si poate să conducă spre alta, astfel creând un traseu expozițional doar din designul instalațiilor și al ambianței lor. Vizitatorii Muzeului de Știința Patricia și Philip Frost ( fig. 23) deține un spațiu luxuriant de socializare, generat de un acvariu zenital ce oferă vizitatorilor o privire în cel mai scăzut nivel de viață mare. Acesta reprezintă un spațiu conceput, încă din proiectare, pentru o atmosferă interactivă. Elementele de arhitectură : pereții si solul, pot conlucra cu instalațiile. În expoziția "The Art of Scent" ( fig. 24, 25 și 26) - arta parfumului, prezentata in cadrul Muzeului de arta si design din New York, este printre primele expoziții care urmărește evoluția acestui domeniu. Ea este proiectata de firma Diller, Scofidio+ Renfro și are ca scop plasarea parfumului in rândul materiilor artistice lângă pictura, sculptura si muzica. Pentru a prezenta un simt care nu este de obicei adresat in muzee, designul elimina orice forma materiala asociata cu parfumurile, de exemplu ambalaj sau reclame. In schimb, vizitatorii intra intr-un spațiu alb, aparent gol, punctat de o serie de nișe in pereți. Publicul este invitat sa se aplece spre acestea, depășind barierele muzeelor tradiționale si declanșând un aer parfumat. Designul de mobilier, de asemenea poate genera spațiul arhitectural sau urban, ca și acest mobilier urban din Times Sqare care încurajeaza interactiunea și dialogul intim între prieteni, locuitori ai metropolei . Pavilioanele de arhitectură sunt concepute, in general, pentru a fi interactive. Bienala de Arhitectură de la Veneția este un exemplu bogat în acest sens. Blur Building (fig. 27,28,29 și 30) a fost creat ca și pavilion expozițional în anul 2002 de către studioul Diller, Scofidio+ Renfro și este o arhitectura a atmosferei - o masă de ceață rezultată în urma combinației forțelor naturale și artificiale. Apa din lacul Neuchatel este pompată, filtrată și împrăștiată sub forma unei ceți mărunte cu ajutorul unor duze sub presiune. În momentul accesului în acest pavilion orice referința vizuala și acustica sunt anulate, vizitatorul rămânând înconjurat doar de un câmp alb și sunetul alb produs de țâșnirea apei. Pavilionul se vrea o antiteza la mediile highdefinition și supra realiste și este un experiment de camuflare la scara mediului. Apa nu este doar situl și materia de baza a clădirii; este de asemenea și o plăcere culinară.

40


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 23 - un spațiu de socializare la Muzeul de Știința Patricia și Philip –Un spațiu conceput, încă din proiectare, pentru o atmosferă interactivă)

figura 24, 25 și 26 (expozitia "The Art of Scent”, în cadrul Muzeului de Artă si Design din New York. Pereții și solul conlucrează cu instalatiile, elementele de arhitectură fac parte din exponat)

figura 27,28,29 și 30 ( Pavilionul „Blur Building” de Diller, Scofidio+ Renfro, este o arhitectura a atmosferei )

41


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Intensificate de spațiul de arhitectură, perceptor.

instalațiile interactive pot avea un impact optim pentru

Muzeele memoriale (pentru holocaust, comunism etc) sunt caracteristice acestei tipologii . De pildă, Muzeul evreilor (Jüdisches Museum) din Berlin a lui Daniel Libeskind, are anumite spații interactive, create prin gesturi arhitecturale care să le pună în evidență. Shalekhet, (fig. 31) sala sumbră cu „frunzele căzute” evidențiată prin călcarea a 10000 de fețe de metal, reprezentând victimele războaielor și violentelor din întreaga lume, este intensificată de arhitectura creată ,evident, special pentru exponat. Instalația este pusă în „scenă” prin materialitatea neutră și rece a betonului aparent și lumină zenitală și dramatismul dat de înălțimea spațiului arhitectural. Aceste gesturi de arhitectură au un efect de copleșire asupra celui care trece printr-un astfel de spațiu. Senzația de nedreptate, inumanitate, călcarea unor vieți în picioare și absurdul sunt comunicate puternic prin arhitectură . Aceste spatii sunt interactive, prin simplul fapt că au puterea de comunica . Chiar și în lipsa instalațiilor, arhitectura simplă poate fi interactivă . Spatiile goale (fig. 32) (voids – sugerând lipsa evreilor din societatea nemțească) sunt unele dintre cele mai copleșitoare spatii metaforice ale muzeului. Libeskind le pune în evidentă prin verticalitate și vid. Senzația de gol, lipsă (prezența absenței ) este comunicată oaspeților printr-un limbaj arhitectural expresiv. Un alt spațiu interactiv al muzeului este Turnul Holocaustului (fig. 33) , sugerat de o prisma de 24 m h., în interiorul căreia e prezent un profund întuneric. Singura sursă de lumină apare, intangibila, de undeva de sus. Instalația - o scară înaltă, care nu duce spre pata de lumină, sugerează lipsa speranței, neputința și inumanitatea holocaustului. Spatiile interactive de tip „înghețat”(care nu sunt flexibile) , pot fi cele mai evocatoare într-un muzeu tematic.

B. Spații interactive independente față de arhitectură / flexibile / improvizate Se referă scenariul în care zonele expoziționale sunt bine delimitate de pereți sau alte elemente arhitecturale, iar instalațiile reprezintă doar o „umplutura” a spațiului, fără a-l influența planimetric. Aceste instalații nu reprezintă un criteriu de proiectare a spatiilor. În general, în astfel de cazuri, spatiile sunt dedicate expozițiilor temporare. Muzeele contemporane pot avea spații flexibile – abstracte care sunt, în principiu, golite de un mesaj în relație cu exponatele. Ele sunt doar un cadru, un decor al exponatelor, aduse în cultură prin pionierii Malevich și Mies van der Rohe. Marotta, autorul cărții „Contemporary Museums Paperback” prezintă muzeul contemporan ca „un act de îndepărtare, de reducere a complexității arhitecturale, doar la câteva, puține semnificanții, dar de efect” 41, iar această concepție

41

Marotta Antonello, „Contemporary Museums Paperback” , SKIRA, 2010, p. 21

42


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 31 (Shalekhet, „frunzele căzute”, de Menashe)

figura 33 (Figura Turnul Holocaustului, sugerat de o prisma de 24 m h., în interiorul căreia e prezent un profund întuneric. Singura sursă de lumină apare, intangibila, de undeva de sus)

figura 32 (Spatiile goale, „voids” – sugerând lipsa evreilor din societatea nemțească)

43


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

simplificată îmbrățișează și generează o viziune nouă asupra spatiilor de expunere. Cu alte cuvinte, muzeele contemporane, care adăpostesc spatii interactive, pot să fie deconectate de semnificația conținutului, instalațiile interactive putând fi mutate în mai multe locuri de expunere, său chiar improvizate în diferite spații. Muzeele contemporane au, în general, capacitatea de a fi flexibile la nivel de compartimentare. Spatiile improvizate interactive se realizează, de obicei, în clădirile istorice. Un exemplu ar fi labirintul metaforic "BIG Maze" (fig. 34) realizat de Bjarke Ingels pentru Washington's National Building Museum.

3.5 Ambianța informală Ambianța informală este o problematică considerabilă în muzeele contemporane. Prin intermediul designului si al tehnologiei, dar și a felului în care este pusă în operă (compartimentarea spațiului arhitectural ), ea își însușește rolul de a coagula elementele expuse , de a crea relații între privitori și exponat, de a ghida, de a atrage atenția si, nu în ultimul rând, de a INFORMA. În urma cercetărilor asupra artei punerii în scenă în muzee, s-a constatat faptul că gradul calității atenției vizatorilor variază de la implicarea pasivă la cea activă (vizitatorii compara lucruri, întreabă, caută conexiuni). Deși unii planificatori considera textul și materialele de interpretare a exponatelor ca și intruzive și inestetice, acestea sunt de mare ajutor pentru ca vizitatorul să perceapă o imagine mai amplă despre obiectul expus. Preferința aspectelor vizuale, senzoriale și emoționale ale exponatelor în defavoarea textului poate fi depășita printr-o grafica adecvată care să completeze experiența. Mulți vizitatori vor citi un text care este lizibil, care sugerează anumite acțiuni, care aduce un plus de mister său care ajuta la formularea anumitor predicții. 42 Un exemplu concludent ar fi conceptul futurist de artă stradală - Platforma interactiv-digitală AUDI (fig. 35 și 36), realizată de BIG-Bjarke Ingels Group. Proiectul este destinat ca să arate modul în care străzile viitorului ar putea relaționa cu șoferii, bicicliștii și pietonii. Prin intermediul tehnologiei si al artei grafice, platforma oferă informații digitale, pune în evidență traseul carosabil și pietonii (îi „sărbătorește” pentru simpla lor prezența acolo ). Această ambianță informală pune mult mai atractiv în valoare exponatul în comparație cu aspectul expoziției în lipsa acesteia . Ambianța informală conectează publicul cu obiectul expus. Un alt posibil exemplu de ambianță informală, care creează un spațiu intim de expunere, este bine reflectat de în cadrul expoziției „Toronto’s Interior Design Show”, prin pavilionul de expunere „Earth Inc. Booth at IDS” (fig. 37) . Acesta grupează, efectiv, exponatele fața de restul

42

Miles, R. S., Alt, M. B., Gosling, D. C., Lewis, B. N. & Tout, A. F. , „The Design of Educational Exhibits”, Eds 1988, London, Unwin Hyman

44


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 34 (Spatiu improvizat interactiv, în Washington's National Building Museum; labirintul metaforic "BIG Maze" realizat de Bjarke Ingels. Arhitectura nu a fost creată pentru instalație, s-a profitat de spațiul arhitectural existent )

45


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 35 și 36 (AMBIANȚĂ INFORMALĂ - platforma interactiv-digitală AUDI, realizată de BIG-Bjarke Ingels Group . Suport spațial interactiv )

figura 37 (AMBIANȚĂ INFORMALĂ dată de pavilionul de expunere „Earth Inc. Booth at IDS” – ambinața informală ca delimitator de spațiu)

figura 38 – posibil design AMBIANȚĂ INFORMALĂ

46


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

expoziției si invită vizitatorii, printr-un text informativ generos, la detalierea interior.

informativă din

Designul suportului informativ cunoaște o gamă largă de expresii (fig. 38). Depinde de tematică și context (fig. 39,40, 41, 42, 43 și 44) În spatiile expoziționale, de cele mai multe ori , ambianțele informale sunt anexate pereților, integrându-se bine în arhitectură. Loja de ciocolată belgiană (fig 45 ), realizată de Minale Design Strategy este un exemplu interactiv pe această tendință, des întâlnit în muzee. În caz ca este nevoie, ambianța informală poate fi foarte utilă ca și delimitare, zonificare spațială, de multe ori pentru a contura spatii interactive (fig. 46 ) . Domeniul muzeelor este asistat de cercetările educației informale. Tot mai multe muzee realizează ca trebuie să acorde o atenție sporita vizitatorilor și evaluează eficienta expozițiilor atât în timpul cat și după instalarea ei. Aceasta atenție asupra educației informale mărește potențialul de învățare și de apreciere a vizitelor la muzeu.43

43

Idem - , „The Design of Educational Exhibits”, Eds 1988, London, Unwin Hyman

47


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 39,40, 41, 42, 43 și 44 ( AMBIANȚĂ INFORMALĂ în diferite contexte )

figura 45 (AMBIANȚĂ INFORMALĂ, anexată pereților și bine integrată în arhitectură. Loja de ciocolată belgiană)

figura 46 (AMBIANȚA INFORMALĂ ca și delimitare, zonificare spațială )

48


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

3.6 Expoziții interactive în spatiile expoziționale din toata lumea –exemple Muzee de știința Museum of Science and Industry din Chicago (fig 47,48,49,50 și 51 ) este unul dintre cele mai mari muzee de acest gen din lume și oferă experiențe interactive menite să inspire inventivitatea și curiozitatea. Viziunea muzeului este de a inspira și motiva copii, nu doar să își atingă potențialul maxim în științe, tehnologie, medicina și inginerie, spune David Mosena, președinte al muzeului. In expoziția "Science Storms" (Furtunile științifice) vizitatorii pot să cerceteze principiile fundamentale de chimie și fizica responsabile pentru cele mai interesante fenomene naturale, în timp ce asista în timp real la producerea lor. Scopul acestei expoziții este de a plasa vizitatorul în mijlocul acțiunii și a-l determina să caute răspunsuri la cum și de ce se întâmplă diferite fenomene în natura. Printre posibilitățile oferite se numără crearea unei tornade înalte de 12 metrii; producerea unei furtuni cu descărcări electrice cu ajutorul unei bobine Tesla de 12 metrii în diametru pentru a descoperi principii de magnetism și electricitate; aprinderea și controlarea unui foc într-un spațiu securizat pentru a-i observa comportamentul în diferite condiții; crearea unui curcubeu cu ajutorul unei prisme optice, recreând experimentul newtonian de a observa natura luminii; transformarea apei în vapori, apoi în gheata și din nou în apa pentru a explora stările apei în natura; declanșarea unei avalanșe de 12 metrii pentru a descoperi dinamica particulelor; producerea unui tsunami de-a lungul unui bazin de 18 metrii cu ajutorul căruia să se comunice forța și mișcarea valurilor. Aceste experimente interactive sunt însoțite de prezentări media care explorează știința din spatele acestor fenomene, explicate de cercetători și oameni de știința din cele mai renumite centre de știința - NASA, Universitatea Harvard etc. Încă de la inaugurarea să din anul 2000, Museo Interactivo Mirador (figura 52,53,54,55 și 56) a devenit cel mai vizitat muzeu privat din Chile. Clădirea se întinde pe o suprafață de 7200 mp și este situat în parcul public Brazil din Santiago. Metodologia muzeului se bazează pe interactivitate, educație distractiva și învățare prin acțiune. Muzeul conține aproape 300 de module interactive răspândite în 14 camere tematice și atingând o varietate mare de activități adresate tuturor vârstelor: Citadela, spațiu destinat muzicii în care vizitatorul poate cânta la diferite instrumente muzicale; sală cu lumini; sală fluidelor; Cinema 3D; sală de mecanica, în care sunt prezentate unele dintre cele mai importante invenții care stau la baza tehnologiei; sală pentru electromagnetism; sală pentru robotica; sală percepțiilor, în care sunt prezentate iluzii optice, imagini tridimensionale și module interactive care arata cum percepția vizuala poate afecta echilibrul; sală pentru minte și creier; sală pentru energie și electricitate. Muzeul oferă , de asemenea, și ghiduri pentru profesori și program de noapte pentru instituțiile

49


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 47,48,49,50 și 51 ( Museum of Science and Industry din Chicago oferă experiențe interactive menite să inspire inventivitatea și curiozitatea. . Scopul acestei expoziții este de a plasa vizitatorul în mijlocul acțiunii și a-l determina să caute răspunsuri la cum și de ce se întâmplă diferite fenomene în natura )

figura 52,53,54,55 și 56 (Museo Interactivo Mirador conține aproape 300 de module interactive răspândite în 14 camere tematice și atingând o varietate mare de activități adresate tuturor vârstelor )

50


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

care își desfășoară activitatea după masa. Unul din scopurile principale este de a oferi profesorilor mijloacele necesare implementării predării interactive a științei și tehnologiei, precum și actualizarea curriculei naționale predate în scoli în aceste domenii. 44 Muzeele de istorie Muzeele moderne sunt din ce în ce mai mult experiențe care mixează generațiile. Acest lucru înseamnă ca muzeele devin locuri pentru discuții, dezbateri și interacțiune. La National World War II Museum din New Orleans (fig 57 ) exista un cinema 4D pentru o experiența autentică a razboiului. "La un moment dat efectiv ninge peste vizitatori", spune Patrick Gallagher, unul dintre arhitectii muzeului. Tot el spune ca desi "exista factorul de distracție prin prisma căruia povestim istoria, vrem, de asemenea, să invitam vizitatorul să ia parte la poveste și la un nivel emoțional, nu doar să relatam faptele întâmplate." Tehnicile 4D acaparează toate simțurile publicului cu ajutorul efectelor digitale, decorurilor în mărime naturala, animațiilor și efectelor atmosferice, precum și cu ajutorul filmului și sunetului. Vizitatorii experimentează vibrațiile tancurilor ce mărșăluiesc în deserturile din nordul Africii, zăpada în timpul bătăliei de la Bulge și atacul armat asupra avionului lor B-17 în timp ce încearcă să bombardeze Germania nazista.45 Muzeele de arta Noua British Galleries (fig 58,59,60,61,62 și 63 ) din cadrul muzeului Victoria și Albert din Londra este bogata în expoziții care fac uz de provocări și chiar de jocuri. Aceasta galerie s-a deschis în 2001 și cuprinde doua etaje ale muzeului în care sunt expuse mobilier britanic, textile, haine, ceramica, sticla, bijuterii, argint, picturi și sculpturi. Acestea reprezintă designul și arta britanica din timpul domniei lui Henric al VIII-lea până în timpul domniei reginei Victoria. Premisa de la care a pornit întreaga configurare a galeriei a fost rezultatul cercetărilor comportamentului mulțimilor din muzee care arata ca unii oameni învață mai ușor printr-o abordare directă în timp ce alții sunt interesați mai mult să cunoască o teorie pe care să o aplice ulterior. În mod tradițional, muzeul Victoria și Albert a funcționat perfect pentru metoda analitica de învățare - pentru cei ce învață prin observare și filtrarea informațiilor și care căuta să înțeleagă datele , dar a oferit puține oportunități pentru cei ce prefera să încerce lucrurile pe cont propriu sau care caută înțelesuri personale în obiectele observate.46 De aceea scopul a fost ca prin aceasta intervenție, muzeul să ofere oportunități pentru toate stilurile de învățare și să creeze un loc pentru învățare, dar în același timp și de relaxare.

44

http://www.mim.cl (ghiduri pentru profesori și program de noapte pentru instituțiile care își desfășoară activitatea după masa, accesat iulie 2014 ) 45

46

http://en.wikipedia.org/wiki/National_World_War_II_Museum (National World War II Museum , accesat iulie 2014) http://www.vam.ac.uk/content/articles/h/hands-on-exhibits-in-galleries/ (British Galleries)

51


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 37 (La National World War II Museum din New Orleans exista un cinema 4D pentru o experiența autentică a razboiului)

figura 58,59,60,61,62 și 63 ( galerii interactive la Victoria and Albert Museum, Londra; oferă oportunități pentru cei ce preferă să încerce lucrurile pe cont propriu sau care caută înțelesuri personale în obiectele observate.

52


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Una din metodele folosite a fost utilizarea variației, cu schimbări de ritm și prezentare. Unele expoziții sunt prezentate în spatii monumentale și elegante, altele vor invita vizitatorul să privească mai aproape un singur obiect intrigant său să observe o mulțime de obiecte din aceeași familie dintr-o data. Muzeele pentru copii Israelul are mai multe muzee pe cap de locuitor decât oriunde altundeva în lume. Cu peste 230 de muzee (si numărul este în continua creștere), turiștii și cetățenii au luxul opțiunii subiectului preferat: arta, știința, istorie, design, arhitectura, tehnologie. De aceea, existenta unui muzeu destinat în exclusivitate copiilor și familiilor trebuie să vina cu o abordare proaspăta și unica. Israel Children’s Museum din Holon (fig. 64 ) încurajează părinții și copii deopotrivă să exploreze, să atingă, să simtă, să se cațere și să descopere. Ceea ce oferă nou acest muzeu este oportunitatea vizitatorilor să ia parte la o poveste cu tematică stabilită. Copii (și însoțitorii lor) sunt încurajați să își folosească simțurile și să reacționeze la stimulii prezenți pe tot parcursul "aventurii". Dintre problemele prezentate de aceste povesti cele mai interesante se referă la subiecte sociale majore cum ar fi incluziunea persoanelor cu dezabilități, comunicarea între generații, perceperea mediului înconjurător "in liniște", conștientizarea diferitelor ritmuri ale vieții cotidiene etc. Toate aceste expoziții-scenariu se vizitează, spre deosebire de alte muzee pentru copii, ghidat, din cauza fenomenelor și problemelor cu răspunsuri complicate său chiar fără un răspuns clar pe care le vizează. Curatorii au hotărât să sacrifice gradul de libertate fațaă de alte muzee de același tip în favoarea comunicării mesajului.

3.7 Expoziții interactive în spatiile expoziționale din România – exemple Deocamdată, în România nu există exemple concludente de muzee interactive, însă numărul de expoziții interactive în muzee este în creștere. Muzeului de Istorie Naturala "Grigore Antipa" (fig. 65 și 66 ) din București. Misiunea acestuia este "studiul biodiversităţii prin cercetare bazată pe colecţii şi transferul cunoştinţelor astfel achiziţionate către public, urmărindu-se educarea să concomitent cu petrecerea agreabilă a timpului liber, popularizarea cunoştinţelor legate de fauna României şi cea mondială, ca şi sensibilizarea publicului faţă de problemele actuale legate de protecţia mediului şi conservarea habitatelor". 47 După redeschiderea să din anul 2011, “vizitatorul nu mai trece pasiv prin muzeu, ci interacționează cu piesele în funcție de timpul pe care îl are la dispoziție, de interesul pe care îl are pentru o anumită

47

http://www.antipa.ro/ro/categories/42/pages/36 (Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa, accesat iulie 2014 )

53


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 65 (Israel Children’s Museum din Holon încurajează părinții și copii deopotrivă să exploreze, să atingă, să simtă, să se cațere și să descopere.

figura 66 și 67 (Muzeului de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din București, spații interactive )

54


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

tematică.De asemenea, informațiile pe care le furnizează dioramele sunt completate și cu proiecții ale mediului natural de viață al animalelor, cu prezentări pe plasme său cu panouri grafice 48. Principala noutate a reorganizării constă în schimbarea tematicii expoziției. În loc de prezentarea sistematică asemănătoare lecțiilor de zoologie, s-a optat pentru o prezentare dioramatică pe bioregiuni: alpină, continentală, panonică, stepică și pontică, la nivelul demisolului. La parter, fauna mondială este prezentată după criteriul biogeografic cu un număr de specii reprezentative în diorame, completate cu piese umede prezentate sub forma cilindrilor verticali. La etaj sunt prezentate mai multe teme: originile și evoluția vieții, paleontologie, lumea insectelor și complexitatea speciei umane. Tot la acest nivel sunt spațiile interactive, destinate copiilor și nu numai. Aici vizitatorii interacționează cu proiecții holografice în mărime naturală de dinozauri cerb gigant, elefant de stepa său rechini. Printre instalațiile interactive prezente în muzeu mai este și un dom de proiecție a sistemului solar.49 La Alba Iulia, în Decembrie 2006, la Muzeul National al Unirii, a fost vernisată expoziția “Spiritul informatic, slujitorul dumneavoastra numeric”, organizată de Cité des sciences et de l’industrie La Villette-Paris, cu sprijinul Ministerului Afacerilor.Spre deosebire expozițiile cu care publicul român este obișnuit, unde exponatele nu pot fi atinse, de aceasta data publicul a fost invitat sa intre în lumea tehnicii și să se joace. Joaca este însa una de învățare, pe 12 teme. Vizitatorii au avut ocazia să descopere că algoritmurile, codurile, programarea sau rețelele au un rol mult mai mare în viața lor decât și-ar fi imaginat, și s-au și distrat mișcând, de exemplu, cu un joystick brațul unui robot.50 Expoziţie interactivă „Ceramica de ieri şi de azi” (fig. 67 ) de la Muzeul Judeţean Satu Mare51. A fost un eveniment cu totul special; Trei ceramişti si-au expus lucrările demonstrându-și măiestria în arta lor direct în faţa celor care au vizitat expoziţia. O altă expoziție interactivă, „Simte Matematica” (fig. 68), la Muzeul Tehnic National Dimitrie Leonida evidențiază preferința muzeelor pentru evenimente participative, care atrag publicul și, mai ales, au rol educativ. Expozițiile temporare din muzee, devin din ce in ce mai des prezentate intr-un mod interactiv. Această predispoziție spre spatii interactive va schimba, treptat , viața în muzee le din România și odată cu ea, mentalitatea oamenilor.

48

http://www.ziare.com/weekend/timp-liber/holograme-si-dinozauri-3d-la-muzeul-antipa-1101830 (Holograme si dinozauri 3D la Muzeul Antipa) 49 http://www.antipa.ro/ro/categories/41/pages/20 (Planimetrie Muzeu Grigore Antipa, accesat iulie 2014 ) 50

http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/6126-expozitie-interactiva-cu-totul-inedita#sthash.m3eO1dpa.dpbs (“Spiritul

informatic, slujitorul dumneavoastră numeric”, accesat august 2014 ) 51

http://www.copilul.ro/evenimente-copii/evenimente-la-zi/Expoziție-interactiva-Simte-Matematica-la-Muzeul-Muzeul-TehnicNational-Dimitrie-Leonida-a14595.html (Expoziţie interactivă „Ceramica de ieri şi de azi”, accesat august 2014 )

55


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 67 (Expoziţie interactivă „Ceramica de ieri şi de azi” de la Muzeul Judeţean Satu Mare; Trei ceramişti si-au expus lucrările demonstrându-și măiestria în arta lor direct în faţa celor care au vizitat expoziţia.

figura 68 (expoziție interactivă, „Simte Matematica”, la Muzeul Tehnic National Dimitrie Leonida )

56


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

CAPITOLUL 4. DEZVOLTAREA TEMEI ÎN CADRUL PROIEECTULUI PERSONAL

4.1 Premise și sit

TEMA: Pentru lucrarea de diplomă am ales ca și program- MUZEUL, mai precis Muzeu Astronomic, pentru a evoca memoria/reputația orașului Alba Iulia, din perioada Barocă. Situl, aflat în intravilanul municipiului Alba Iulia, este ales chiar pe unul din bastioanele cetății - Bastionul Carol (fig 69 ) , lângă Biblioteca Batthyaneum. Cum pe aticul acestei biblioteci se afla, în perioada Barocă, al 4-lea observator astronomic din Transilvania, și cel mai modern de la acea Epocă, un muzeu contemporan astronomic ( MUZEU ASTRONOMIC BATTHYANNEUM ) , ar fi propriu contextului istoric. CONTEXT : Bastionul Carol, este concesionat printr-un contract de asociere societății: SC WINNER’A CLUB ȚĂLANR. Această societate a amenajat pe bastion o bază sportivă și de agrement (9506 mp), care nu se integrează funcțional și estetic în cetate52, nu pune în valoare monumentul istoric și este impropriu zonei istorice - mai precis prin vecinătatea sa cu Biblioteca Batthaneum. Biblioteca Batthyaneum, filiala a Bibliotecii Naționale de Stat, are o valoare inestimabila la nivel național, dar și internațional datorită tezaurului cultural pe care aceasta îl deține . Edificiul în stil baroc a avut destinații succesive in cursul secolului XVIII : biserică cu două turle, depozit apoi spital al armatei şi observator astronomic şi bibliotecă (1792-1798). 53 Observatorul astronomic, a funcţionat numai până la Revoluţia din 1848, când a fost bombardat. Ulterior, a fost transformat în muzeu, destinaţie cu care a mai funcţionat vreme de un secol. Biblioteca a funcţionat neîntrerupt până astăzi, fiind administrată de episcopia romanocatolică din Alba Iulia până în 1953.

52

http://www.abnews.ro/investigatii/buget/item/818-alba-iulia-oras-amanetat-un-hectar-de-cetate-pentru-doar-50de-euro-lunar-cazul-winners-club-talnar (Un hectar de cetate pentru doar 50 de euro lunar. Cazul Winners Club Talnar ) 53 http://www.descopera.ro/descopera-alba/12976348-biblioteca-batthyaneum-si-comorile-cunoasterii-din-alba-iulia (Biblioteca Batthyaneum şi comorile cunoaşterii din Alba Iulia, accesat August 2014 )

57


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 69 (AMPLASAMENT EXISTENT, BASTIONUL CAROL. Se observa terenul de sport si piscina de agrement)

figura 70 ( PLAN DE SITUATIE PROPUS, s-a urmărit o intervenție discretă in sit și conservarea zonelor verzi )

58


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Biblioteca Batthyaneum, clădirea care „umbrește” o parte a clubului sportiv, nu a avut niciodată o relație fericită cu această societate, nu asigură continuitatea fizică, funcțională și spirituală a cadrului construit.

ARGUMENT –INTRODUCERE ÎN PROIECT: Printr-o intervenție contemporană, se dorește amenajarea unui muzeu științific astronomic, modern, semi-îngropat în Bastionul Carol și asociat cu Biblioteca Batthyaneum (fig 71 și 72 ). Scopul programului este de a reînvia reputația educațională pe care Biblioteca a avut-o la nivel național si internațional în perioada Barocă, de a stârni publicului larg interesul pentru știință și spațiu (Batthyány a permis prin actul de constituire accesul liber pentru oricine, independent de apartenenţa religioasă la bibliotecă şi la observatorul astronomic ) . Legarea programului de memoria orașului va contribui la restaurarea identității cetății, prin LIMBAJUL INTERACTIV adus în muzeu, prrin instalații (Science On a Sphere 54 , planetarium 3D 55 , simulatoare spatiu 56 , apa digitala57, instalatii informative media etc) care rezenoază cu societatea contemporană.

4.2. Propunere Designul exterior a fost generat de limitele si reglementarile urbanistice : înaltime, POT, CUT și de dorința de a respecta geometria bastionului, de a crea un spatiu axial, geometric, care crează monumentalitate spațială. În interior, din nevoi de spațiu, s-a sapat înca un nivel sub gropa existentă, a terenului de sport (bastionul are 13 m. h ; până la o distanța de 10 m față de ziduri, se poate interveni în adâncime). Muzeul are 3 nivele, unite printr-un atrium, creat ca să conlucreze cu instalatiile interactive și elemente adăpostite. (fig 73 ) Chiar și designul scarii interioare participă la metafora spatiului central, pentru a sugera elipse care induc privitorul in legile Uuniversului. Spatiul central este concentrat pe sfera interactiva creată de NASA, „SOS” (science on a sphere), care dă senzația că Pământul, animat de patru video-proiectoare, chiar pluteșite în acel spațiu . Ea reprezintă un suport educativ popular, în muzeele de știință și universități.

54

http://www.esrl.noaa.gov/news/2006/sos/ (Science on a Sphere brings the world into the classroom, accesat ianuarie 2014 55 https://www.flickr.com/photos/imiloa_astronomy_center/4277280463/ (planetarium 3D) 56 http://www.celebrationsource.com/spaceball.html (simulatoare spatiu) 57

http://www.dezeen.com/2012/10/04/rain-room-by-random-international-at-the-barbican/ (rAndom International, creaza particule de ploaie digitale)

59


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 71 si 72 ( SECTIUNE realizata prin aticul bibliotecii Batthyeneum, sala observatorului restaurat, o viitoare galerie expo, amenajata in pod. Conexiunea vizuala cu bastionul carol se fece pe o fereastra existena )

figura 43 (SECTIUNE prin sit, conexiunea vizuală cu Biblioteca Batthyaneum)

60


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

La mezanin, simetric , de o parte și de alta, există o expoziție permanetă cu planetele din sistemul nostru solar pană la Capsula Soarelui, și alta, a celor 29 de sateliți cunoscuti pâna acum de cercetători, până la Capsula Lunii. Cele două capsule sunt izolate fonic de spațiul central, unde poti auzi muzica Soarelui sau a Lunii (Nasa a înregistrat sunete în spatiu, prin simulări și calcule, pentru planete, sateliti, creînd sinfonia Universului58) . Muzeul este o sculptură a spațiului interactiv, el leagă toate instalatiile și spatiile ca într-o scenografie (fig 74 ), Un planetarium 3D a fost îngropat in bastion, având o capacitate de 100 persoane. El poate fi folosit și pentru vizionarea filmelor 3D, aducând astfel un alt punct de atracție pentru oraș. Pentru iluminatul și ventilarea subsolului, s-a creat o curte de lumină tronconică, în care este amplasată o instalatie care reprezintă constelatiile, cel mai bine fiind puse în valoare noaptea. Muzeul este echipat si cu o mediatecă, cu cafetarie, care poate fi folosită și în afara orelor de vizitare ale muzeului. De la acest nivel, in partea periferică , exista un spațiu participativ pentru copii. Receptia te întampină cu un ochi de apă, care poate fi vizualizat si de la subsol. Aici, acesta este „sărbătorit” de o instalție interactivă digitală, care generează particule de apă, cu care oamenii pot interacționa, simbolizănd H2O în univers. Subsolul va fi amenajat cu simulatoare ale gravitației si spațiului, și multe alte experiențe interactive (75 ) , mai ales media, atractive pentru o mare parte a populației. Muzeul a fost proiectat pentru a fi un punct de atracție pentru locuitorii orașuli, dar și din afară (precum pe vremea lui Batthyany, în care mulți oameni – chair și din afara României, veneau la Batthyaneum pentru cultură : lectură sau observații astronomice ). Partea veche a observatorului astronomic, va putea fi vizitată ca și elemet autentic, de la care s-a generat muzeul memorial contemporan. Aici pot fi văzute frescele frumoase din camera observatorului și obiectivele de observație păstrate. În camera obscură, se poate vedea și instrumentul și tehnica improvizată din perioada Barocă. Accesul la observatorul de pe Batthyaneum se va face independent de cel al bibliotecii, pe altă casă de scară existentă. Astfel poate să funcționeze împreună cu Muzeul Astronomic hight tech, din spatele Bibliotecii, pe care aceasta îsi „aruncă umbra istoriei”. Cum toate aceste instalații și spatii atrag publicul larg, putem concluziona ca ele pot să aducă o revitalizare în modul de educare formal.

58

https://www.youtube.com/watch?v=UAPNfKADA7Y (Symphonies of the Planets 2 - NASA Voyager Recordings )

61


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

figura 74 ( INSTALAȚII INTERACTIVE FOLOSITE; este o arhitectura care conlucreaza cu instalatiile; spațiul central a fost facut sa fie interactiv, un principiu de proiectare )

figura 75 ( EXEMPLU DE INSTALATIE INTERACTIVA digitală, folosită la subsol, în zonele obscure) .

62


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Capitolul 5 Concluzii

5.1 concluzii teoretice - REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE Este nevoie de folosirea unui limbaj interactiv în muzee pentru a fi in pas cu diversitatea societății. Principii pentru revitalizarea educației în muzee ( cum și de ce oamenii reușesc să învețe din muzee) vin din interogații, extrase din analizele și temele capitolelor precedente: * Cum pot lucra mai eficient echipele de panificare a expozițiilor/ a spatiilor arhitecturale din muzee? * Ce strategii arhitecturale, de design, tehnice sau artistice sunt adecvate pentru a schimba atitudinea neproductivă a vizitatorului său pentru a corecta prejudecați ? * De ce unele formate de expunere funcționează mai bine decât altele (ex. ambianțele interactive, strategii interogative, strategii de joacă), care dintre aspectele acestor expoziții contribuie la succesul lor? Sunt unele formate mai potrivite pentru anumite scopuri educative? * Nivelul de lizibilitate, percepția spațiului arhitectural sau al designului, cunoștințele despre un anumit subiect, stilul de învățare, constrângerile de timp sau alte caracteristici proprii fiecărui vizitator afectează activitățile și atenția? * Care este impactul pe termen lung al limbajului interactiv din muzee asupra activităților școlare, învățământului continuu, alegerilor vocaționale, atitudinilor vizând mediul sau activitățile familiale? Putem miza pe progresul din ultimii ani, care a făcut posibilă introducerea în spatiile publice a unor trăsaturi care sa faciliteze învățarea voluntară a unor abilități cognitive. Muzeele pot oferi oportunitatea unică nu numai pentru a studia felul în care oamenii învață în timpul unor activități de petrecere a timpului liber, dar și pentru a oferi alternative pentru mediile educaționale formale. Din studiile de caz presentate, observăm că, pentru a comunica optim societății

contemporane, muzeele trebuie sa-și însușească un limbaj interactiv. Vizitatorii apreciază de cele mai multe ori vizitele la muzeu atunci când au parte de spații cu expoziții interactive, în care se pot implica direct. În general, muzeele știu cum să organizeze aspectele estetice și fizice ale spatiilor expoziționale, însa motivațiile, prejudecatule, atitudinile și capacitățile de învățare ale vizitatorilor sunt mai puțin înțelese (la aceasta ar trebui sa se lucreze constant, fiindcă au caracter volitiv ).

63


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

64


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Spatiile din muzee trebuie compartimentate si planificate astfel încât să încurajeze comunicarea corectă și să capteze atenția vizitatorilor; expozițiile au nevoie de activități cu un scop precis său activități de descoperire (ex. formularea de predicții, finalizarea unei sarcini, răspunderea unei întrebări), care angajează atenția. Scopul este ca vizitatorii să folosească spațiul si conținutul expoziției ca și cadru pentru activități de învățare. Cu alte cuvinte, rezultatele pozitive obținute în urma participării și a implicării susțin atenția. Aceste recompense (intrinseci) pot lua multe forme, dar pot include lucruri simple ca și finalizarea unei sarcini, obținerea unui scor predefinit într-un test de performanță, său predicția unui eveniment. Trebuie să acorde o mai mare atenție, încă de la începutul, procesului de organizare : detarminarea amplasamentului, a spațiul arhitectural, a acelor metode de expunere cum sunt: ambianța informală, locurile personalizate participative, limbajul, dimensiunea cuvintelor, iluminatul etc. Acestea au o mare influență asupra modului în care vizitatorul își distribuie atenția: în mod aleatoriu și nefiltrat său în mod activ și concentrat. Apăsarea aleatorie a butoanelor, utilizarea scenografiei de arhitectură și a exponatelor, stimularea senzorială a spațiului, luminii său a sunetului sunt de asemenea destul de satisfăcătoare pentru a susține atenția, indiferent daca aceasta se acorda său nu în mod conștient. Școlile au multe lipsuri în modul și în materialele prin care elevii sunt educați. Muzeele sunt unice prin faptul că pot completa și colabora cu instituții de învățământ – direct sau indirect.

Interesul crescut pentru expoziții interactive în muzee ( presispoziția spre spații interactive în România și în afara țarii, paradigma exemplelor ) demonstrează faptul că, prin instalații si spații arhitecturale interactive, vizitatorii pot fi stimulați/motivați să cunoască și să descopere ceea ce expozițiile oferă. În concluzie, REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE ar trebui să devină un principiu prioritar al muzeelor contemporane, de la conceperea spațiului arhitectural și până la cele mai mici detalii de organizare multidisciplinară.

65


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

66


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

*BIBLIOGRAFIE Cărți : 

Antonello Marotta , „Contemporary Museums Paperback” – June 15, 2010

[DEX '09] Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), Academia Română, institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009

Corina Nicolescu, Muzeologie generală, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979

Marotta Antonello, „Contemporary Museums Paperback” , SKIRA, 2010

Miles, R. S., Alt, M. B., Gosling, D. C., Lewis, B. N., and Tout, A. F. (1988), ”The Design of Educational Exhibits.” , Unwin Hyman, London, second edition.

Simon Nina, „The Participatory Museum ”, editura MUSEUM, Santa Cruz ,California , 2010

Articole on-line :        

Andrew Alvarez – „The Use of Tactile Learning in Art Exhibits”, disponibil online : http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/alvarez.pdf, accesat iunie 2014 Andrew Anway – „Investigating Technology to Connect Children With History”, disponibil online : http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/mcrainey.pdf, accesat iunie 2014 Jean Sousa - –“ Learning for the Fun of It”, disponibil online http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/sousa.pdf, accesat iunie 2014 Julia Forbes - “Understanding Audiences”, disponibil online : http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/forbes., accesat iunie 2014 Kathryn Blake –“ Teaching Museum Behaviors in an Interactive Gallery”, disponibil online : ttp://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/blake.pdf, accesat iunie 2014 Lisa Buck -“When Artists Make Interactive Works of Art for Children”, disponibil online : http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/buck.pdf, accesat iunie 2014 Marcia MacRae - “Getting Children to Look”, disponibil online : http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/macrae.pdf, accesat iunie 2014

Nicholas Poole- “The Evolution of Museums” (Presentation to the Leicester School of Museum Studies students as part of the Collections Trust's 'Collections Management' module), slideshow disponibil online: http://www.slideshare.net/nickpoole/the-evolution-of-museums Peter si Sharon Exley- “Crafting Content, Play and Space through Participation”, disponibil online : http://showmuz.files.wordpress.com/2009/08/exley.pdf, accesat iunie 2014 67


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

Site-uri internet: 

 

         

   

http://www.descopera.ro/descopera-alba/12976348-biblioteca-batthyaneum-si-comorile-cunoasteriidin-alba-iulia (Biblioteca Batthyaneum şi comorile cunoaşterii din Alba Iulia, accesat August 2014 ) http://www.sagepub.com/sageEdge/chambliss/files/pdf/ref_04social.pdf (Encyclopedia of Communication, Theory: Social Interaction Theories , accesat sep, 2009 ) http://istoriiregasite.wordpress.com/2011/03/20/biblioteca-din-alexandria-tezaur-spiritual-alantichitatii-greco-latine-si-al-lumii/ ( Museion- ul din Alexandria – „Biblioteca din Alexandria, tezaur spiritual al antichității greco-latine și al lumii”, accesat iulie 2014 ) http://www.britannica.com/EBchecked/topic/398827/history-of-museums#toc76503 (History of museums - The precursors of museums/Evidence from antiquity, accesat iulie 2014 ) http://fr.m.wikipedia.org/wiki/Cabinet_de_curiosit%C3%A9s ( les Chambre des merveilles, accesat Iulie 2014 ) http://en.m.wikipedia.org/wiki/Ashmolean_Museum (Ashmolean Museum la Oxford, accesat iulie 2014 ) http://www.criticatac.ro/19794/genealogie-artei-participative/ (Boris Groys , O genealogie a artei participative 15., accesat ianuarie 2014) http://www.jpl.nasa.gov/news/news.php?release=2014-161 („NASA Releases Earth Day 'Global Selfie' Mosaic”, accesat iulie 2014) http://www.mim.cl (ghiduri pentru profesori și program de noapte pentru instituțiile care își desfășoară activitatea după masa, accesat iulie 2014 ) http://en.wikipedia.org/wiki/National_World_War_II_Museum (National World War II Museum , accesat iulie 2014) http://www.vam.ac.uk/content/articles/h/hands-on-exhibits-in-galleries/ (British Galleries) http://www.antipa.ro/ro/categories/42/pages/36 (Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa, accesat iulie 2014 ) http://www.copilul.ro/evenimente-copii/evenimente-la-zi/Expoziție-interactiva-Simte-Matematica-laMuzeul-Muzeul-Tehnic-National-Dimitrie-Leonida-a14595.html (Expoziţie interactivă „Ceramica de ieri şi de azi”, accesat august 2014 ) http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/6126-expozitie-interactiva-cu-totulinedita#sthash.m3eO1dpa.dpbs (“Spiritul informatic, slujitorul dumneavoastră numeric”, accesat august 2014 ) http://www.esrl.noaa.gov/news/2006/sos/ (Science on a Sphere brings the world into the classroom, accesat ianuarie http://www.dezeen.com/2012/10/04/rain-room-by-random-international-at-the-barbican/ (rAndom International, creaza particule de ploaie digitale) https://www.flickr.com/photos/imiloa_astronomy_center/4277280463/ (planetarium 3D) http://www.celebrationsource.com/spaceball.html (simulatoare spatiu)

68


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE

*SURSE IMAGINI

Copertă –http://www.dezeen.com/2014/03/21/autostadt-installation-by-j-mayer-h-creates-shapes-for-children-toclamber-over/ 0. http://arch2o.com/materials-house-thomas-heatherwick/ 1. http://observationpaper.com/post/25323556116/the-biggest-enemy-to-learning-is-the-talking 2. http://muycritical.blogspot.ro/2012/05/you-will-not-disrespect-president-in.html 3. http://degreesearch.org/blog/education-without-creativity-isnt-enough/ 4. http://www.junk-culture.com/2013/06/eat-me-interactive-installation-made.html 5. http://www.dezeen.com/2014/04/15/moving-plastic-petals-interconnection-installation-by-nao-tamura/ 6 si 7. http://www.trendhunter.com/trends/madness-is-part-of-life 8. https://www.behance.net/gallery/9289889/Living-Cell-Interactive-installation 9 și 10. http://www.dezeen.com/2014/03/21/autostadt-installation-by-j-mayer-h-creates-shapes-for-children-toclamber-over/ 11 și 12. http://www.fastcodesign.com/1671326/an-interactive-exhibit-chronicles-the-history-of-building-blocks 13 și 14. http://www.dezeen.com/2014/08/19/olafur-eliasson-louisiana-museum-of-modern-art-denmark-giantlandscape-rocks-riverbed/ 15 și 16. http://casagrandetext.blogspot.ro/2008_12_01_archive.html 17 și 18. http://laughingsquid.com/interactive-installation-invites-visitors-to-walk-on-100000-tiny-porcelainskulls/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed:+laughingsquid+%28Laughing+Squid% 19,20,21 și 22. http://designtaxi.com/news/351526/Children-Collaborate-On-Art-Piece-By-YayoiKusama/?interstital_shown=1 23. http://www.styleofdesign.com/architecture/patricia-and-phillip-frost-museum-of-science-grimshaw-architects-2/ 24,25 și 26. http://www.indesignlive.com/articles/the-art-of-scent 27,28,29 și 30. http://www.designboom.com/eng/funclub/dillerscofidio.html 31.http://en.wikipedia.org/wiki/Jewish_Museum,_Berlin#mediaviewer/File:Shalechet_(Fallen_Leaves)_installation.jpg 32.http://en.wikipedia.org/wiki/Jewish_Museum,_Berlin#mediaviewer/File:Void,_the_Jewish_Museum,_Berlin_P71600 61.JPG 33.http://en.wikipedia.org/wiki/Jewish_Museum,_Berlin#mediaviewer/File:Holocaustturm_im_J%C3%BCdischen_Museum_innenan sicht.jpg

69


ARHITECTURA MUZEELOR ÎN LIMBAJ INTERACTIV –REVITALIZAREA FUNCȚIEI EDUCAȚIONALE A MUZEELOR PRIN SPAȚII INTERACTIVE 34. http://www.dezeen.com/2014/04/03/big-bjarke-ingels-maze-washingtons-national-building-museum/ 35 și 36. http://www.psfk.com/2011/12/audis-digital-interactive-roadway-concept-is-futuristic-street-art.html 37. http://www.beigeisdead.com/index.php/2012/02/torontos-interior-design-show-part-ii/ 38. http://www.pinterest.com/pin/576320083535431065/ 39. http://www.pinterest.com/pin/576320083535431047/ 40. http://www.pinterest.com/pin/576320083537354434/ 41. http://torafu.com/works/mai 42 http://www.mirror.co.uk/news/weird-news/worlds-most-expensive-restaurant-sublimotion-3707883 43 și 44. http://www.msichicago.org/ 45. http://colunas.revistaglamour.globo.com/referans/2011/01/26/loja-de-chocolates-belgas/ 46. http://transform-mag.com/ps/17-being-young-in-germany#id=9039 47,48,49,50 și 51. http://allezallie.wordpress.com/2011/09/16/museumofscienceandindustry/ 52,53,54,55 și 56. http://lapanderetadeldomingo.wordpress.com/2012/05/27/el-museo-interactivo-mirador-unimperdible-para-grandes-y-chicos/ 57. http://www.extron.com/company/article.aspx?id=wwiimuseum 58,59,60,61,62 și 63. http://www.vam.ac.uk/content/articles/h/hands-on-exhibits-in-galleries/ 64. http://israelkids.co.il/blog/post/Children-s-Museum-of-Israel-Holon 65 și 66. http://totb.ro/exclusivitate-in-curand-holograme-si-dinozauri-3d-la-muzeul-antipa/ 67. http://www.satmareanul.net/2013/11/12/expozitie-interactiva-de-ceramica-la-muzeul-judetean-satu-mare/ 68. http://www.copilul.ro/evenimente-copii/evenimente-la-zi/Expozitie-interactiva-Simte-Matematica-la-MuzeulMuzeul-Tehnic-National-Dimitrie-Leonida-a14595.html 69. Fotografie realizată de firma „Fotografii Aeriene”, 2013 70. Fotografie realizată de autor, în septembrie 2014 71 și 72. Fotografie realizată de autor, în septembrie 2014 73 Fotografie realizată de autor, în septembrie 2014 74. Fotografie realizată de autor, în septembrie 2014 75. Fotografie realizată de autor, în septembrie 2014

70

Ligia vlasa dizertatie muzeul în limbaj interactiv  

:)

Ligia vlasa dizertatie muzeul în limbaj interactiv  

:)

Advertisement