Page 1

RAPORT FINAL 2010


1. Un gând după cel mai mare proiect de implicare socială Prin “Let’s Do It, Romania!”, ne-am propus să mobilizăm cât mai mulţi români pentru a curăţa mormanele de gunoi din arealele naturale ale ţării. Şi asta într-o singură zi. Suntem bucuroşi să spunem că aceasta a fost prima acţiune de implicare socială naţională realizată până acum în ţara noastră. Ea a fost posibilă datorită implicării fiecărui voluntar şi partener de organizare, cartare sau curăţenie. Vă mulţumim tuturor celor care v-aţi alăturat LDIR pentru acest succes! Împreună am fost forţa care a făcut totul posibil. Un alt succes al proiectului tuturor românilor este acela că am adus în atenţia publicului larg problema deşeurilor abandonate în natură. Prin realizarea hărţii deşeurilor am arătat că nu suntem încă pregătiţi să facem faţă cantităţilor de deşeuri pe care le producem. Mormanele de gunoi pe care le-am identificat pe hartă şi pe care le-am curăţat pe 25 septembrie 2010 au fost fie aruncate de oameni în areale naturale, fie depozitate acolo din lipsa altor soluţii. Încheiem în prezent un prim capitol al acestei probleme a României, gestiunea deşeurilor, dar îl deschidem pe al doilea: responsabilizarea cetăţenilor şi sprijinul construirii unei infrastructuri corespunzătoare pentru gestiunea deşeurilor în ţară. Aveam nevoie cu toţii de un astfel de succes şi ceea ce am clădit până acum este doar primul pas spre ceea ce ne dorim a fi ţara noastră. Pentru aceste două obiective avem nevoie în continuare de fiecare voluntar şi de fiecare partener cu care am construit şi înfăptuit acest succes. Aşadar, vă invităm să parcurgeţi acest document, pentru a înţelege în detaliu cum a fost transformată în realitate această idee care părea nebunească la început. Desigur, vă invităm să ne fiţi alături şi de acum încolo, în viitoarele ediţii ale proiectului. Let`s Do It, România!

Ziua de Curățenie Nationala, 25 septembrie 2010

1 | Pagina


Cuprins

1. Un gând după cel mai mare proiect de implicare socială........ 2 2. Mesaje de la coordonatori...................................................... 4 3. Obiectivele şi realizările noastre............................................ 10 4. Ziua de Curăţenie Naţională.................................................. 43 5. Resurse utilizate şi alte cifre din interiorul proiectului.......... 50 6. Planurile iniţiale versus realizările concrete.......................... 51 7. Concluzii şi recomandări pentru organizări viitoare.............. 54

2 | Pagina


2. Mesaje de la coordonatori Liana Buzea – Iniţiator şi Coordonator Echipa de Conducere “Let’s Do It, Romania!” Ceea ce iniţial mi s-a spus că era naiv să cred, iată că s-a dovedit a fi real. Românii s-au unit pentru a pune la punct o acţiune nemaifăcută până în prezent. Nimeni din ţara noastră nu mai avusese o astfel de experienţă până în 2010. Nimeni nu a mai pus la cale (la propriu) ţara noastră într-un scop constructiv. Dar iată că peste 200.000 de români s-au implicat şi au pus ţara la cale cu succes. Reuşita noastră este aceea că am lăsat o ţară puţin mai curată şi cu mult mai încrezătoare că poate avea succes în viitor. Acesta este câştigul real al proiectului “Let’s Do It, Romania!” Mai devreme sau mai târziu, am găsit oameni care şi-au suflecat mânecile şi care au renunţat la timpul lor liber (fie ele pauze de masă, seri, nopţi, weekenduri sau chiar concedii), pentru a face ceva concret pentru ţara lor. Au urmat câţiva paşi esenţiali, au adaptat sau chiar au gasit soluţii noi pentru ca în 25 septembrie 2010 orice român dornic de implicare să aibă tot ce era posibil pentru a derula această acţiune. Sunt conştientă că nu am reuşit să asigurăm peste tot ceea ce ne-am propus sau ar fi fost necesar. Sunt conştientă că încă există persoane care nu cred că această iniţiativă merita făcută. Nu pot să nu observ însă succesul nostru: am văzut că putem reuşi, iar de acum ne va fi mai uşor să fim proactivi şi constructivi. De acum avem încredere că se poate! Suntem oameni normali, suntem perfectibili, însă sămânţa succesului nostru a fost aceea de a ne propune să facem un lucru mic pentru o ţară aşa de mare. Şi am reuşit! Am crezut că merită făcut, am făcut şi am căutat alţii asemenea nouă. Aşa am obţinut câte un sprijin mic de la fiecare. Voluntarii şi ONG-urile au dat de la ei timp, cunoştinţe, recomandări şi chiar resurse financiare pentru a face lucrurile să meargă până la capăt; autorităţile ne-au pus la dispoziţie resurse precum oameni, săli, mijloace de transport, utilităţi sau materiale de comunicare; mass-media ne-au oferit spaţiu de promovare pentru a ne face auziţi în întreaga ţară şi pentru a atrage şi mai mulţi parteneri alături de noi; companiile ne-au oferit ceea ce am avut nevoie: saci, mănuşi, maşini, materiale de comunicare, spaţiu de găzduire sau depozitare, curierat, spaţii pentru conferinţe, transport pentru voluntari sau chiar voluntari; şi, nu în ultimul rând, mediul privat ne-a susţinut larg prin sprijinul cu gestiunea deşeurilor, susţinerea materială şi financiară şi chiar mobilizarea angajaţilor pentru a se implica în calitate de voluntari. Le mulţumim în mod special profesorilor şi elevilor care au dat în mare parte lecţia de succes în întreaga ţară: implicarea şi încrederea aduc succesul. Personal, am avut încredere că se poate, chiar dacă la un moment dat aproape că mi-o pierdusem. Cu toate acestea, peste 200.000 de români (şi includ aici şi colegi de organizare din întreaga ţară) mi-au dovedit că acest vis nebunesc s-a transformat în realitate. Vă mulţumesc pentru energie, pentru încredere şi pentru implicare.

3 | Pagina


Anamaria Hâncu – Coordonator Echipa de Comunicare “Let’s Do It, Romania!” Dacă aş fi ştiut de la bun început ce implică “Let’s Do It, Romania!”, poate nu aş fi avut acelaşi curaj nebunesc să mă avânt alături de colegii mei în realizarea celui mai mare proiect de implicare socială din ţară şi, cu siguranţă, nu aş mai fi scris acum aceste rânduri. Din fericire, lucrurile se întâmplă cu un scop, iar locul şi scopul meu au fost “Let’s Do It, Romania!”. Pe 17 septembrie 2009, odată cu primul comunicat de presă care anunţa că o echipă de entuziaşti îşi doresc o ţară mai curată şi vor să se întâmple acest lucru într-o singură zi, viaţa mea s-a schimbat. Şi sunt convinsă că şi cea a colegilor mei, a oamenilor minunaţi care ne-au fost aproape, şi, din fericire, a celor 200 000 de voluntari care au scris istorie alături de noi toţi pe 25 septembrie. Am început timid, dar energic pe Facebook şi pe Twitter, am luptat pentru cauza noastră şi veneam întotdeauna cu argumente constructive în faţa celor care încercau să ne taie elanul, neam bucurat pentru fiecare susţinător, mai mic sau mai mare care alegea să se “înroleze” în echipă şi ne-am ridicat mereu mai puternici după fiecare succes sau obstacol. Uitându-mă în urmă la tot ce a însemnat “Let’s Do It, Romania!” pe parte de comunicare, sunt nişte oameni dragi cărora îmi doresc să le mulţumesc şi să le arăt recunoştinţa mea pentru tot sprijinul (şi ştiu că nu este de ajuns): trustului PRO TV S.A. şi oamenilor de acolo care au crezut într-o ţară mai curată care poate deveni un vis împlinit, chiar şi pe vremuri de criză. Susţinerea enormă şi necondiţionată a PRO TV S.A. a adus proiectul în gândurile şi sufletele multor oameni care au înţeles că e important să iasă din casă pe 25 septembrie şi să treacă de la vorbe la fapte. “Let’s Do It, Romania!” a avut prieteni minunaţi alături din rândul persoanelor publice, prieteni care ne-au dus mesajul mai departe. Un mare mulţumesc se îndreaptă către Smiley, Adrian Despot, Cornel Ilie (Vunk), Zoli Toth (Sistem), Holograf, Cabral, Mihai şi Florin de la Hi-Q, Partizan, Călin Goia (Voltaj), Leonard Doroftei, Andreea Raicu, Inna, Andreea Bănică, KUMM, Bitză, Monica Tatoiu, Luminiţa Anghel, Dana Rogoz. “Let’s Do It, Romania!” s-a bucurat de sprijin intens din partea mass-media centrale, locale şi acest lucru s-a întâmplat de-a lungul întregului proiect. Ne-au ajutat să ajungem departe şi să devenim un proiect iubit, cunoscut şi apreciat. Mulţumiri speciale şi blogosferei din România care a crezut în noi şi nu ne-a lăsat la greu: Chinezu, Adrian Ciubotaru, Vlad Dulea pentru „Let’s Bike It!”, echipei de fotbal a bloggerilor care a purtat cu mândrie tricoul de “doer”. Am avut imn, site, ringtone, filmuleţe, spot tv şi radio, accesorii din fimo, magazin online, loc de întâlniri şi conferinţe (Cărtureşti), nimic nu s-ar fi întâmplat fără oameni incredibili care şiau făcut timp şi de noi şi ideile noastre care mai de care mai îndrăzneţe: Dragoş Gavrilă, Vali Chincişan, Marin Dinescu, Dragoş Frăţilă, Cristi Stanciu, Dragoş Smărăndescu, Cristian Enache, Ioana Blănaru, Vali Sălăgeanu, Cuzin Toma, Adrian Văncică, Alexandru Anca, Andreea Corneschi. Toate aceste lucruri au fost puse cap la cap şi duse la bun sfârşit de colegii mei din echipele locale de comunicare, oameni care mi-au arătat cât este de important să te pliezi pe specificul zonei şi să le vorbeşti oamenilor despre “Let’s Do It, Romania!” pe limba lor. Vă mulţumesc pentru tot!

4 | Pagina


Nu în ultimul rând, sunt dragii mei colegi din echipa de comunicare din Bucureşti alături de care am petrecut ore întregi încercând să fim creativi şi să găsim soluţii deştepte, cu buget minim: Anca, Oana, Ioana, Alexandra, Dan, Cezar, Bogdan. Vouă vă mulţumesc pentru că aţi crezut, nu aţi renunţat, aţi muncit zi şi noapte şi aţi scris o filă importantă din povestea “Let’s Do It, Romania!” şi a vieţii mele. Pentru toate aceste motive şi pentru multe altele pe care trebuie să le scriu la anul, “Let’s Do It, Romania!” trebuie să continue! Anca Baniţă - Echipa de Comunicare “Let’s Do It, Romania!” “Let`s Do It, Romania!” a fost cel mai nebunesc lucru pe care l-am făcut vreodată. Şi nici n-am stat să mă gândesc prea mult dacă vreau să intru în joc sau nu. Eram de acolo din peisaj, s-a mişcat ceva în mine imediat ce am văzut filmuleţul din Estonia şi am zis “trebuie s-o facem şi în România!”. Şi aşa a început totul. Acum când mă uit în urmă, nu îmi amintesc decât lucrurile bune şi momentele care şi-au pus puternic amprenta asupra mea, pentru că mi-au dat viaţă, pur şi simplu. Probabil că de asta mai sunt încă aici. De fapt, nu a fost uşor deloc. Noi, cei de la echipa de comunicare, am avut în grijă un lucru foarte important: vizibilitatea proiectului, cheia către voluntarii care aveau să iasă la curăţenie pe 25 septembrie. Am început destul de temător, cum începi de fiecare dată când nu ştii pe ce calci exact şi ce surprize vei mai avea la următorul pas. Uşor, uşor, am găsit oameni care ne-au sprijinit şi au fost alături de noi, pentru că au găsit aceeaşi motivaţie: aceea de a nu mai fi un simplu spectator şi de a face ceva concret pentru ca lumea să fie mai bună. Întâi agenţia Adventure, care ne-a creat o mare parte din materialele de promovare, apoi succesul nostru tot mai mare în social media, datorită voluntarilor care se alăturau cauzei, dar şi partenerii media, în frunte cu PRO TV S.A. Îmi place să spun că LDIR i-a adus împreună pe toţi oamenii de calitate care există în România. Încet, încet, am început să credem tot mai tare că, într-adevăr, putem face orice. Şi am fost tot mai curajoşi, şi ne-am dorit lucruri tot mai îndrăzneţe. Să avem vedete ambasadori ai proiectului, care să vorbească din inimă despre el, şi le-am avut (mulţumiri pentru Smiley, Adi Despot, Holograf, Cornel Ilie (Vunk), Zoli Toth (Sistem), Cabral, Mihai şi Florin de la Hi-Q, Partizan, Călin Goia (Voltaj), Leonard Doroftei, Andreea Raicu, Inna, Andreea Bănică, KUMM, Bitza, Monica Tatoiu, Luminiţa Anghel, Dana Rogoz). Să avem un imn al nostru, şi l-am avut, datorită trupei Partizan, care a reinterpretat celebra melodie “Fata mea”. Să fim prezenţi cu o campanie pe radio şi TV, cu spoturi realizate cu un buget aproape de 0, datorită unor oameni ca Marin Dinescu, Cuzin Toma, Dragoş Frăţilă, Adrian Văncică, Cristian Stanciu. Să avem un magazin online, unde să vindem produse brânduite, şi l-am creat cu ajutorul Smartgifts. Să oferim oamenilor chiar şi un joculeţ, care să îi stimuleze să iasă la curăţenie.

5 | Pagina


Am avut multă susţinere, şi din partea mass media centrale şi locale, cât şi din partea bloggerilor, care să declare cu mândrie că “pe 25 septembrie nu ies în oraş, fac curăţenie în toată ţara”. În final, am creat una dintre cele mai mari campanii de comunicare care a existat vreodată în România. Vă mulţumim tuturor. Sunt mândră şi de colegii mei din echipa de comunicare, pentru că au fost acolo până la final. Prima pe lista este Ana, colega şi prietena mea, urmată de Oana, Dan, Ioana, Bogdan, Cristina, Cezar, Alexandra. Şi avem şi un consultant din umbră, gata oricând să ne dea un sfat care să ne lumineze: este vorba despre prietena şi susţinătoarea înfocată a LDIR, Crenguţa Roşu. Ce m-a impresionat cel mai tare ca membru LDIR a fost deschiderea cu care ne-au ajutat oamenii în cea mai mare parte a timpului. A fost o perioadă în care orice mi-aş fi dorit, reuşeam să transform în realitate. Din acest motiv este atât de preţios proiectul pentru mine: mi-a arătat că trebuie doar să cred, pentru ca pasiunea mea să fie transmisă şi celor din jurul meu şi să devină o adevărată forţă. We Did It, Romania! Ştefan-Ionuţ Buciuc – Coordonator Echipa Financiar “Let’s Do It, Romania!” După cum veţi vedea în capitolul referitor la Fundraising şi Finanţare, “Let’s Do It, Romania!” 2010 a fost un proiect grandios, atât prin implicarea voluntarilor în finanţarea activităţilor, cât şi prin numărul şi calitatea partenerilor care ne-au fost alături. Am ales să nu vorbesc despre cifre aici. Sunt toate grupate în capitolul deja menţionat unde poate fi găsită o viziune contabilă a proiectului. Atunci, dincolo de cifre, ce înseamnă ”Let’s Do It, Romania!”?... Cred că primele doua cuvinte care îmi vin în minte sunt “entuziasm” şi “echipă”, în ordinea aceasta. Trebuie să mărturisesc încă de la început că a fost foarte greu să faci o campanie de fundraising pentru o iniţiativă grass root la nivel naţional, şi care, în plus, îşi propunea să fie cea mai mare iniţiativă a societăţii civile din istoria României. Şi toate astea în cel mai greu an pentru ţara noastră din istoria recentă. Extrem de dificil a fost să atragem experţi în diversele zone ale proiectului. Aici trebuie reamintit că LDIR 2010 a fost un proiect exclusiv bazat pe voluntariat. Foarte greu reuşeam să asamblăm echipe care să meargă la întâlniri cu posibilii parteneri şi va imaginaţi dezamăgirea care apărea când, după asemenea eforturi, răspunsul era negativ. Cu toate acestea am mers mai departe şi, începând cu martie 2010, din ce în ce mai mulţi oameni s-au alăturat proiectului. Pe parcurs, în echipa de Fundraising şi Finanţare au activat 16 oameni, dintre care 7 au reprezentat un nucleu care a rămas până la sfârşit. Dintre ei, doar 4 au putut merge în mod constant la intâlniri, ceilalţi îndeplinind diverse alte funcţii pe partea de back-up şi research.

6 | Pagina


Dar spuneam mai devreme despre entuziasm şi echipă. Fără îndoială, aceste două elemente au făcut ca “Let’s Do It, Romania!”2010 să fie un succes. Mi-e foarte greu să descriu sentimentul extraordinar pe care l-am trăit în seara de 25 septembrie 2010, când toate veştile primite din ţară ne-au confirmat reuşita proiectului... a fost pentru prima data în viaţă când am simţit aşa ceva şi cu siguranţă n-o să uit niciodată acel moment. Cu această ocazie aş vrea să mulţumesc încă o dată Adinei, celor două Iulii, Silviei, lui Adi şi Andrei, tuturor celor care au făcut parte din echipa de Fundraising şi Financiar în 2010, dar şi celorlalţi colegi din proiect. Sunt nişte oameni minunaţi. Am învăţat foarte multe de la ei, am crescut alături de ei şi mă bucur că am rămas în ţară şi am făcut acest proiect. Am să mă limitez la o pagină, deşi cred că aş putea scrie la acest moment mult mai mult. Dar, aşa cum a dovedit “Let’s Do It, Romania!” 2010... nu vorbele sunt importante, ci faptele. Doar împreună putem schimba România! Let’s Do It… again, Romania! Ionuţ Iordăchescu - Coordonare Echipa IT “Let’s Do It, Romania!” “Let’s Do It, Romania!” este un proiect ambiţios în România. Mă bucur să văd entuziasm la participanţii de la acţiunile desfăşurate pe parcursul anului 2010. Cred că acest gen de acţiuni aduc optimism în orice societate. Pentru curăţenia din 25 Septembrie 2010, echipa IT a construit un sistem informatic începand chiar din luna ianuarie. Acesta este structurat după următoarele procese: cartare mormane de gunoi, înregistrare voluntari și echipe de voluntari, alocare mormane pentru voluntari. Informaţiile despre mormane, cât şi starea acestora au fost afişate pe harta României, iar orice actualizare era vizibilă imediat. Sistemul a furnizat rapoarte departamentelor financiar, logistică şi voluntari. Echipa IT a cuprins programatori şi suport tehnic. Programatorii au fost Tudor Jitianu, Alina Lupu, Cristian Ştreng şi Claudiu Farcaş. Suport tehnic au oferit Adrian Maftei, George Vornicescu, Horaţiu Ariciuc, Răzvan Todica, Ştefan Bălaşa şi Lucian Oncioiu. În sfârşit, vreau să mulţumesc în mod special firmelor GTS şi Media Sat pentru serviciile de colocare, cât şi pentru cele de call-center. Echipa de Logistică „Let’s Do It, Romania!” “Let’s Do It, Romania!” , o iniţiativă revoluţionară ţinută în picioare de tineri sub 35 de ani, care au scris nici mai mult nici mai puţin decât o pagină în istoria ecologică şi educaţională a României. Începutul a fost timid, ne-am adunat şi cunoscut prin întâlniri periodice, cu pretenţii de şedinţe. Componenţa echipei s-a schimbat în proporţie de 60% după 3 luni de activitate, iar după încă 2 aveam un nucleu de geografi care lucrau independent şi o făceau foarte bine.

7 | Pagina


Cealaltă jumătate a echipei s-a concentrat pe crearea unei structuri informaţionale de scară medie, care să reprezinte scheletul proiectului, din punct de vedere procesual. Nu am funcţionat ca o echipă de experţi. Am funcţionat mai bine, fiindcă ne-am dorit să ajungem mai departe în fiecare zi. Am plecat cu pregătiri, cunoştinţe, aptitudini, dorinţe şi personalităţi diferite şi am încheiat proiectul ca o echipă care are multe mărturii, experienţe şi învăţăminte de împărtăşit. Piedici au fost multe pe parcurs, şi merită menţionate doar pentru a marca jaloane din proiect şi puncte de referinţă în dezvoltarea noastră ca grup: resurse limitate, refuzuri repetate, atitudini rezervate şi neîncrezătoare. Nu am avut mereu acelaşi entuziasm, dar am avut mereu oameni în jur care ne-au fost exemple de atitudine şi de comportament. Micile break-through-uri aduceau zâmbete şi reuşite mai mari, iar marile bucurii ne-au motivat să transformăm dorinţa în determinare. Determinarea ne-a adus tone de deşeuri colectate şi începutul unei revoluţii, pe care ne propunem să o extindem temporal şi spaţial, cât mai repede şi mai departe. Mulţumim echipei de Comunicare, pentru hăinuţele de sărbătoare pe care le-a creat de-a lungul timpului. Mulţi parteneri şi voluntari au fost atraşi datorită vizibilităţii noastre în media. Le mulţumim colegilor din echipele Financiar&Fundraising pentru toate “Nu”-urile transformate în “Da!”. Echipei de coordonare voluntari suntem recunoscători pentru acei 200 000 de români care au ales să schimbe România într-o singură zi! Echipei de IT îi suntem datori pentru suportul tehnic acordat pe parcursul proiectului. Există o listă generoasă de parteneri logistici care ne-au ajutat necondiţionat şi fără sprijinul cărora structura pe care am reuşit să o construim nu ar fi fost la fel de valoroasă. Le mulţumim pe această cale şi contăm pe sprijinul tuturor şi în proiectele următoare. Ionuţ Mandanac – Coordonator Echipa de Coordonare Voluntari „“Let’s Do It, Romania!” ” “Let’s Do It, Romania!” a fost nimic mai mult, nimic mai puţin decât un proiect extraordinar şi fără precedent în ţara noastră. Anul 2010 a fost unul al încercărilor, fiind pentru prima dată când s-a organizat un asemenea proiect în România. Aşa se face că, pe parcursul implementării, ne-am lovit de tot ce ne puteam lovi: respingeri, discuţii interminabile, decizii grele, dar şi mici succese, surprize plăcute şi, în final, o satisfacţie incredibilă. Un lucru nu poate fi negat: proiectul ne-a schimbat tuturor viaţa, am avut multe de invăţat şi suntem cu toţii mândri că am fost acolo. Am arătat că, în ciuda scepticismului unora, se poate şi la noi şi am făcut un prim pas spre ţara pe care ne-o dorim cu toţii. Echipa de Coordonare de Voluntari a avut ca principale sarcini înregistrarea, instruirea şi oferirea de suport voluntarilor care au participat la acţiunile de cartare şi de curăţenie. Punctual, s-au realizat formulare de înscriere a voluntarilor, manuale cu instrucţiuni pentru etapele de cartare, respectiv de curăţenie, dar şi norme de siguranţă şi s-a oferit suport prin intermediul unui helpdesk online. Echipa a fost, de asemenea, responsabilă pentru recrutarea şi instruirea coordonatorilor regionali şi judeţeni, cu care ulterior s-a ţinut legătura pentru a asigura organizarea locală şi a obţine raportări din teritoriu.

8 | Pagina


Toate acestea au fost posibile numai mulţumită eforturilor şi entuziasmului colegilor din cadrul echipei, care au înţeles ca voluntariatul presupune dedicare şi responsabilitate, pe lângă actul de voinţă în sine. Mulţumiri şi felicitări merită toţi cei cu care am lucrat împreună: Ionuţ Tunaru, cel care a pus bazele echipei şi o persoană indispensabilă proiectului, Simona, Geo, Carmen, Alina, Narcisa, Silvia, Corina, Adriana, Rucsandra. De asemenea, nimic n-ar fi fost posibil fără aportul celorlaltor echipe din proiect, coordonatorilor regionali şi judeţeni şi partenerilor noştri. Nu în ultimul rând, trebuie menţionaţi cei aproape 200 000 de voluntari care au participat la acţiune, care au crezut în potenţialul acestui proiect de a schimba faţa României şi au spus „Da!” ideii nemaiauzite până atunci de a curăţa întreaga ţară, nu „într-o bună zi”, ci într-o singură zi! Mergem înainte! Romania, we did it! And we will do it again!

9 | Pagina


3. Obiectivele şi realizările noastre Acest proiect a avut misiunea de a implica voluntari, ONG-uri, autorităţi, companii şi mass media în vederea curăţării întregii ţări de deşeuri. Pentru a duce la bun sfârşit această misiune, am stabilit încă de la început o serie de obiective. Atunci când am pornit la drum, ne-am bazat aproape în întregime pe modelul eston. Am făcut publică iniţierea organizării acestui proiect şi, ulterior, am început să abordăm pe cale oficială instituţii publice, ONG-uri şi companii private. Cele mai importante etape ale proiectului au fost: • • • • • • •

formarea echipei centrale: septembrie 2009 ð mai 2010 atragerea partenerilor strategici: septembrie 2009 ð iunie 2010 realizarea hărţii deşeurilor: martie ð iulie 2010 acţiuni pilot de curăţenie: mai ð iunie 2010 Ziua de Curăţenie Naţională: 25 septembrie 2010 Follow-up şi evaluare: octombrie 2010 – mai 2011 lobby privind situaţia deşeurilor din România: octombrie 2010 ð termen nedefinit

Astfel, obiectivele stabilite pentru proiect au fost: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Formarea echipei centrale Atragerea partenerilor strategici Identificarea şi rezolvarea priorităţilor organizatorice Identificarea şi recrutarea voluntarilor Realizarea hărţii deşeurilor Obţinerea sponsorizărilor pentru realizarea acestui proiect Obţinerea sprijinului de PR şi comunicare (agenţii de publicitate, trusturi media, persoane publice etc.) 8. Dezvoltarea sistemului informatic Obiectivul 1: Formarea echipei de bază Decizia de a realiza acest proiect a fost luată pe data de 10 iulie 2009, de către echipa Asociatiei EcoAssist. Primul anunţ oficial a fost făcut pe 14 septembrie 2009, pe platforma asociaţiei, dar şi în presa centrală. De la primul anunţ public, în următoarele două-trei săptămâni au avut loc iniţial întâlniri unu la unu cu mai multe persoane (reprezentanţi ai ONG-urilor, persoane publice, reprezentanţi mass media sau chiar din rândul unor autorităţi), în vederea obţinerii unor reacţii, unor prime impresii sau chiar în vederea stabilirii unor variante de colaborare.

10 | Pagina


Iniţiativa grass-root a fost cea care a mers de la sine: fie prin e-mail, fie prin telefon, s-au anunţat persoane interesate să se implice în organizarea acestui proiect. Primele întâlniri de grup au avut loc între oameni care se aflau pe grupurile de discuţii sau în rândul cunoştinţelor iniţiatorilor. Prima întâlnire de grup a avut 14 participanţi, veniţi toţi din cercul iniţiatorilor. În decursul unei luni, ştirea a fost publicată în mai multe ziare, website-uri, bloguri, iar grupul de oameni interesaţi a ajuns la aproximativ 20 participanţi şi a oscilat de fiecare dată în jurul acestei cifre (deşi oamenii erau adesea noi). Întâlnirile fără o anumită temă (cu alte cuvinte, nu în echipe organizate pe domenii de activitate) au durat aproximativ 1 lună, şi au avut loc săptămânal. După patru astfel de întâlniri s-a luat decizia separării pe subechipe, pentru a eficientiza întâlnirile. Astfel, a fost atins primul obiectiv organizatoric: s-au pus bazele celor 6 echipe reprezentative, formate iniţial din: • • • • • •

conducere (3 oameni; în mod ideal se căutau maximum 5 la nivel naţional) comunicare (8 oameni; în mod ideal se căutau 10-15 la nivel naţional) voluntari (3 oameni; în mod ideal se căutau minimum 41 la nivel naţional) IT (1 om; în mod ideal se căutau 6 la nivel naţional) financiar (2 oameni; în mod ideal se căutau 14-16 la nivel naţional) logistică (4 oameni; în mod ideal se căutau minimum 41 la nivel naţional)

Pentru o perioadă scurtă de timp a existat şi echipa ”japoneză”, echipă care avea rolul de a media conflicte şi de a motiva oamenii. Această echipă a dispărut, odată cu plecarea primilor membri. Membrii identificaţi în acel moment din toate subechipele au convenit să caute alţi oameni pe care să îi aducă în primul rând în interiorul echipei lor. Până în luna februarie 2010 eram aproximativ 80 de oameni activaţi în acest proiect, iar un număr total de 23 prezent în echipele organizatorice. La începutul lunii ianuarie s-a pus la punct şi sistemul de organizare naţional: • echipa centrală (cei 80 de oameni activaţi, din care 23 în permanenţă activi, prin rulare) • echipa regională (pe cele 8 regiuni de dezvoltare ale ţării) • echipe judeţene (în 41 de judeţe)

Obiectivul 2: Atragerea partenerilor strategici În ceea ce priveşte partenerii strategici pentru acest proiect, aceştia au fost de 4 tipuri: autorităţi, organizaţii non-guvernamentale, companii de specialitate (transport şi procesare deşeuri) şi sponsori. În ceea ce priveşte autorităţile, acestea au fost contactate conform listei următoare: • • • • • •

Ministerul Mediului şi al Pădurilor Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sporturilor Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional Ministerul Apărării Naţionale Ministerul Agriculturii Ministerul Administraţiei şi Internelor (cu structurile aferente) 11 | Pagina


• • • •

Societatea Naţională CFR Călători S.A. Biserica Română ONG-uri de mediu ONG-uri care activau în social şi educaţie

În răstimpul a două luni au venit răspunsuri pozitive din partea unora dintre autorităţi: Ministerul Educaţiei, Ministerul Apărării Naţionale şi Jandarmeria Română. Dîntr-un număr de aproximativ 200 de instituţii vizate, aveam o rată de răspuns sub 1%. Totuşi, această rată de răspuns a fost mai bună decât cea din Estonia (aici rata iniţială de răspuns a fost zero). În ceea ce priveşte sectorul non-guvernamental, principalul obiectiv a fost implicarea ONG-urilor de mediu din România, reunite în Coaliţia de Mediu. La aproximativ două luni de la lansarea apelului, majoritatea ONG-urilor de mediu din Coaliţie au ales să nu se implice concret în organizarea acestui proiect. Motivul a fost acela că acest proiect tratează un efect, nicidecum cauza. Cu toate acestea, la nivelul susţinerii ideatice, răspunsul a fost pozitiv din partea coaliţiei. La începutul lui 2010 am început să abordăm şi structurile private, în vederea pregătirii etapei de cartare a ţării: • companii private din sistemul bancar, transporturi, telecomunicaţii, producţie etc. • agenţii de comunicare (PR, advertising) • trusturi media Majoritatea răspunsurilor au fost negative sau reţinute, motivele invocate fiind lipsa capacităţii de organizare a unui proiect de acest gen în România. Iniţial au fost înregistrate două sponsorizări modice de la doi vechi parteneri ai iniţiatorilor, constând în 5 bilete de avion pentru o echipă de reprezentanţi care a participat la un seminar de pregătire în Tallinn. Seminarul a fost organizat de iniţiatorii internaţionali ai acestei acţiuni. Pentru că unul dintre sponsori era o companie din domeniul gestiunii deşeurilor - ecovalor, în luna ianuarie 2010 a fost încheiat şi primul parteneriat pe partea de logistică, iar primele acţiuni pilot au fost stabilite în judeţele în care acest partener activa. La nivel de comunicare, la începutul lunii ianuarie a fost atrasă în proiect o agenţie de publicitate (Adventure), care, pe baza unui brief de creaţie realizat prin implicarea întregii echipe de proiect, a acceptat să realizeze pro bono conceptul campaniei de publicitate. Separat de această companie a fost găsit unicul expert pe PR implicat în acest proiect (Crenguţa Roşu). Obiectivul 3: Identificarea şi rezolvarea priorităţilor organizatorice. În cadrul primei întâlniri de grup au fost trecute priorităţile din acel moment, într-un document de bază: 1. Modul de realizare a echipelor de proiect: • câţi membri vor fi în fiecare echipă • cum se vor selecta membrii din echipă (criterii) • ce sarcini esenţiale sunt pentru fiecare echipă 12 | Pagina


2. Regulile de funcţionare: • ce reguli ar trebui să existe în interiorul acestui proiect • cum vor fi respectate aceste reguli (modalităţile de monitorizare, identificare a problemelor) • cum se întrerupe colaborarea cu anumiţi membri sau parteneri (care ar fi criteriile de descalificare din proiect) 3. Strategia de comunicare 4. Harta deşeurilor • recrutarea unui programator cu experienţă (sau a unei echipe de programatori cu experienţă) • identificarea şi implicarea cât mai multor voluntari care posedă sau pot să împrumute mobile cu GPS • identificarea şi implicarea unor firme producătoare de mobile cu GPS Dacă în ceea ce priveşte modul de realizare a echipelor de proiect lucrurile au fost stabilite concret (conform detalierii anterioare), în ceea ce priveşte regulile de funcţionare, lucrurile au fost mult mai flexibile. Pentru că aveam de-a face cu voluntari, iar activităţile au fost de multe ori imprevizibile, ne-am bazat foarte mult pe implicarea afectivă a membrilor echipei. Un jurământ de implicare în LDIR a fost creat şi semnat de către primii oameni din chipă, în cadrul primului teambuilding din 12 decembrie 2009. Acesta prezenta într-un limbaj prietenos principalele obiective în ceea ce privea implicarea voluntarilor, iar angajamentul asumat era unul de natură simbolică. 18 persoane au semnat jurământul de implicare în anul 2009, iar pe parcursul anului 2010 s-au strâns 41 de jurăminte. Cu toate acestea, în vara lui 2010 a fost necesar un pas suplimentar, de data aceasta unul formal. Pentru a proteja datele cu caracter personal ale voluntarilor înscrişi pe website până la finele perioadei proiectului, a fost introdusă o nouă regulă de siguranţă. În luna august 2010 s-au strâns aproximativ 70 de declaraţii pe proprie răspundere de la voluntari organizatori din Bucureşti şi din întreaga ţară, care au avut acces la bazele de date cu voluntari înregistraţi.

13 | Pagina


Teambuilding LDIR

În general, voluntarii care s-au retras din organizare au comunicat motivele pentru care au făcut acest lucru. În foarte puţine cazuri au avut loc interviuri de plecare din grup, majoritatea persoanelor precizând motivele clare pentru care părăseau proiectul (lipsa de fonduri, de timp, probleme în familie, nevoia unui al doilea loc de muncă etc.) Obiectivul 4: Identificarea şi recrutarea voluntarilor Voluntarii au reprezentat întotdeauna sufletul acestui proiect. În LDIR am avut nevoie de voluntari pentru: • Cartare • Organizare locală • Curăţenie La fel ca şi acţiunea de formare a echipei de bază, campania pentru recrutarea voluntarilor a demarat pe internet, odată cu publicarea formularelor de înregistrare. Un comunicat de presă a fost trimis, iar reţelele sociale (twitter, facebook, bloguri), cât şi alte canale online (grupuri de discuţii, portaluri, website-uri) au fost exploatate la maximum. De asemenea, reprezentanţi ai echipei au fost prezenţi la diferite posturi de radio (Radio Lynx fiind primul radio care a dedicat o serie de emisiuni exclusiv pentru acest proiect), dar şi în presa centrală şi pe canale TV: Antena 3 - Duminica de ştiri şi TVR1 – Trezirea la apel.

14 | Pagina


Presa locală a preluat mesajele în măsura în care au existat contacte relevante. Cu toate acestea, mesajele date mai departe au reprezentat la început principala modalitate de propagare a mesajului. Voluntarii au început online înscrierea pentru cartare, însă aceştia nu au fost contactaţi decât în momentul în care urmau să fie demarate acţiunile în fiecare judeţ în parte. Pentru început, pentru realizarea cartării pilot, au fost selectate judeţele Cluj şi Argeş (un judeţ cu mulţi voluntari înscrişi şi unul cu foarte puţini, tocmai pentru a compara situaţiile şi a învăţa din 2 experienţe diferite). Ulterior, a fost organizat şi un eveniment pilot în judeţul Timiş. Aşadar, au fost selectate din baza de date persoanele care, conform CV-urilor, au fost considerate cele mai potrivite pentru a face coordonarea pe judeţ, în zona de gestionare voluntari, respectiv de logistică (gestiune deşeuri). La sfârşitul lunii februarie erau înscrise în întreaga ţară aproximativ 90 persoane pentru organizare. Pentru cartare, erau înscrişi aproximativ 200 de voluntari, dintre care 89 numai în judeţul Cluj. În weekendul de cartare pilot din Cluj au participat aproximativ 100 de persoane, în cel de cartare din Argeş au venit 15 persoane, iar în cel din Timiş un număr de 22 de persoane.

Cum se face cartarea

În fiecare judeţ în care s-a demarat cartarea au fost recrutaţi iniţial responsabilii cu organizarea. Ulterior, aceştia au ajutat la răspândirea mesajului în cercurile lor şi, odată cu lansarea fiecărui eveniment local propriu-zis, mesajele au ajuns în atenţia publicului prin intermediul presei. Astfel, cercul organizatorilor s-a mărit în fiecare judeţ, iar echipele judeţene au recrutat voluntari din rândul cartatorilor, cunoscuţilor sau celor care s-au arătat interesaţi de acţiune. În data de 22 mai 2010, în judeţul Cluj, a avut loc prima curăţenie pilot. Pentru această acţiune au fost mobilizate primăriile din judeţ, iar evenimentul a fost promovat în mass-media. La curăţenia pilot din judeţul Cluj au participat 2500 de voluntari, elevi, localnici care au auzit de acţiune, cât şi oameni care beneficiază de asistenţă socială. 15 | Pagina


Curatenia pilot de la Cluj

În acelaşi mod a fost organizată şi curăţenia pilot din judeţul Argeş, care a mobilizat de asemenea aproximativ 2500 de voluntari, majoritatea provenind însă din şcoli. Până la finalul lunii iulie au fost implicaţi la nivel naţional: • aproximativ 300 de voluntari în organizare (lansare conferinţe, organizare cartare şi curăţenii pilot) • aproximativ 500 de voluntari pentru cartare Cu toate acestea, rata de acoperire era de 18% din suprafaţa ţării. Numărul voluntarilor, atât de organizare cât şi de cartare, a crescut vertiginos la începutul lunii septembrie. Foarte multe judeţe s-au reactivat în această lună, iar altele abia atunci şi-au găsit responsabili. În luna septembrie, au fost activi 1289 de organizatori şi aproximativ 800 de cartatori la nivel naţional. Formarea echipelor din ţară a fost un fenomen aparte. Proiectul a fost, în esenţă, o mobilizare de mase, iar pentru acest lucru a fost necesară alinierea unei echipe la nivel naţional şi aducerea la o viziune comună în ceea ce priveşte organizarea şi atingerea obiectivelor. Cu siguranţă, modul de pregătire şi de desfăşurare nu a fost omogen, iar acest lucru a fost vizibil încă de la formarea echipei de bază.

16 | Pagina


Pentru a motiva şi răspunde la toate întrebările organizatorilor locali, au fost organizate şi 2 întâlniri naţionale, ambele la Bucureşti, timp de un weekend fiecare. Ambele au avut și componenta de informare, dar şi pe cea de distracţie.

Intalnire națională LDIR

Apelul original lansat pentru organizarea LDIR a apărut în septembrie 2009. Imediat ce au fost disponibile formularele de înregistrare pentru organizatori şi cartatori, acestea au fost comunicate pe internet şi în presă, atât cât a fost deschisă pentru acest proiect în iarna anului 2009. Un prim element definitoriu a fost acela că rata de răspuns nu a fost omogenă în ţară, dar a avut un grad de omogenitate pe grupuri de regiuni. Astfel regiunile cu cele mai bune răspunsuri din partea societăţii au fost Nord-Vest, Centru, Vest şi Sud-Vest, iar regiunile cu rezultate mai slabe au fost Ilfov-Bucureşti, Sud, Sud-Est şi Nord-Est. Diferenţa între aceste regiuni a fost aceea că, la polul pozitiv au existat câte 20-30 de oameni înscrişi la organizare, iar la polul opus au fost câte 4-5 oameni cu CV-uri depuse. Nivelul de pregătire al celor înscrişi nu a fost peste tot cel compatibil cu munca ce urma să fie realizată în fiecare judeţ: • în unele judeţe nu a existat deloc posibilitatea recrutării unor oameni la nivelul necesar de pregătire pentru a putea face faţă organizării • în multe judeţe organizarea pe acest proiect de voluntariat s-a asigurat în mare parte cu sprijinul autorităţilor, iar aceste instituţii au făcut acest lucru din dorinţa de a nu rămâne în urmă judeţele pe care le reprezentau • în foarte multe judeţe nu există societate civilă (organizaţii non-guvernamentale) care să se implice într-un proiect de acest gen, sau mesajul nu a ajuns la acestea. Au fost cazuri în care organizaţiile existente fie nu au auzit de proiect, fie nu au fost interesate de acesta.

17 | Pagina


O detaliere a situaţiei regiunilor cu implicare anevoioasă în organizare: • regiunea Ilfov - Bucureşti nu a avut o echipă care să organizeze lucrurile aşa cum ar fi trebuit. Ilfov - Bucureşti a fost singurul judeţ din ţară în care deşi mai mult de 500 de voluntari s-au înscris la cartare, numai 7 persoane au participat la prima rundă. În această regiune au fost găsite persoane pentru organizare numai în ultima lună, iar acestea au făcut tot posibilul pentru a asigura nişte condiţii de bază în timpul rămas. • regiunea de sud-est a ţării (Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa), care a fost cea mai slabă în ceea ce priveşte implicarea din partea societăţii civile şi chiar şi a autorităţilor. Cele mai grele mobilizări au fost în judeţele Constanţa şi Tulcea, în care până în ultimile săptămâni nu am avut o echipă care să asigure organizarea în judeţ. La finele lunii august am aflat că în Constanţa proiectul era aşteptat a fi un eşec. Cu toate acestea, o minimă acţiune a fost organizată şi în aceste două judeţe. O excepţie a fost totuşi judeţul Buzău, care a avut un răspuns pozitiv atât din partea societăţii (oameni pregătiţi), dar şi a autorităţilor, companiilor private şi mass-media. • regiunea de nord-est a ţării (Suceava, Botoşani, Neamţ, laşi, Bacău şi Vaslui), în care la început lucrurile au prins contur în doar câteva judeţe, restul având o implicare minimă din partea câtorva persoane independente. Tot aici a existat şi o situaţie aparte, pentru că inundaţiile au afectat oamenii şi organizarea (a fost necesară reluarea cartării, cu eforturi mari, pentru că apa a schimbat locul deşeurilor). În județul Suceava au fost găsiţi oamenii potriviţi abia cu două săptămâni înainte de ziua de curăţenie, iar un singur om a luat legătura cu majoritatea autorităţilor, instituţiilor de învăţământ şi companiilor. Acest reprezentant a reuşit să ajungă din urmă judeţe care începuseră organizarea cu câteva luni înainte. • regiunea de sud a ţării (Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa) unde autorităţile au fost mult mai proactive, iar oameni care să se implice în organizare au fost la început doar 10. În judeţul Argeş, în care a avut loc a doua cartare, dar şi o curăţenie pilot, organizarea a fost făcută în mare parte de un student. Mai târziu, alţi 5 voluntari au completat echipa şi, împreună cu autorităţile, au avut cea mai bună mobilizare din această regiune (atât ca întindere cât şi ca participare) În lunile iulie şi august echipele şi aşa fragile din aceste regiuni au avut de înfruntat încă un obstacol, în contextul crizei economice. Multe echipe au fost aproape desfiinţate, din motive financiare sau pentru că am fost descurajate de rezultatele încercării de mobilizare a societăţii în ansamblu (instituţii publice, companii, mass media şi voluntari de organizare sau cartare). Toate aceste regiuni au avut multe provocări din acest punct de vedere. Meritul principal l-au avut coordonatorii regionali (în cazul Sudului şi Nord-Estului), care au petrecut mult timp mobilizând şi încurajând organizatorii judeţeni. De asemenea, au fost făcute demersuri inclusiv din Bucureşti (în cazul regiunii Sud-Est), pentru a motiva organizatorii judeţeni înscrişi. Marele noroc şi susţinerea semnificativă a venit din partea PRO TV S.A. care a ales să ne fie partener de drum lung şi să ne fie aproape în toate etapele semnificative ale Let’s Do It, Romania! Astfel că începând din luna mai, la Pro Tv au început să fie difuzate ştiri despre acţiunile de cartare sau despre „Let’s Bike It”, acţiunile de cartare pe biciclete. Fiecare acţiune de lansare locală a proiectului a fost adusă în atenţia publicului prin intermediul staţiilor locale Pro TV.

18 | Pagina


În aceeaşi perioadă la ProTV, AcasăTV, Sport.Ro, ProCinema, MTV şi la radio - ProFM naţional au fost create spoturi de către Pro Tv, care au fost difuzate de-a lungul întregii campanii. La finele lunii iulie, cele două spoturi oficiale Let’s Do It, Romania! au fost difuzate la ProTV, AcasăTV, Sport.Ro, ProCinema, MTV, iar spotul radio la Pro Fm naţional. Spre finalul verii 2010, moment în care campania de comunicare a început să fie tot mai intensă, datorită PRO TV S.A., în calitate de susţinător media principal, au apărut în aproape toate judeţele din aceste regiuni oameni motivaţi să se implice în organizarea acţiunii. Zonele în care apelul nostru original (acelaşi fără prea mare ecou în presă iniţial) a primit totuşi un raspuns puternic din partea societăţii au fost: • regiunea nord-vest (Satu Mare, Maramureş, Bihor, Cluj, Bistriţa Năsăud şi Sălaj), în județul Cluj realizându-se prima cartare şi curăţenie pilot, din acest judeţ venind şi modelele pentru pregătirea curăţeniei • regiunea centru (Mureş, Alba, Sibiu, Braşov, Harghita, Covasna) în care judeţul Braşov a ajuns judeţul cu cea mai mare participare ca voluntari din întreaga ţară; deşi iniţial nu avea mulţi voluntari înscrişi la curăţenie. Cu toate acestea, în cel puţin două judeţe a fost necesară multă energie din partea coordonatorului regional pentru a pune în mişcare şi alinia organizarea • regiunea vest (Arad, Hunedoara, Timiş şi Caraş-Severin) - aici a fost realizat cel de-al doilea pilot de curăţenie, în judeţul Timiş. Cu toate acestea, pornirea a fost dificilă în jumătate din regiune (Arad şi Caraş-Severin), societatea civilă nefiind interesată de acest proiect sau neavând mijloacele necesare pentru a se implica • regiunea sud-vest (Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Olt) - iniţial a pornit încet, fie din cauza lipsei de organizatori, fie din cauza lipsei de resurse. Această regiune a avut cele mai multe organizaţii implicate în organizare în judeţul Mehedinţi (patru organizaţii nonguvernamentale), dar în Gorj şi Vâlcea organizarea şi cartarea au pornit abia în ultima lună. Cu toate acestea regiunea a înregistrat într-un final o participare relativ mare în aproape fiecare judeţ. În ceea ce priveşte numărul voluntarilor de curăţenie, estimarea noastră a fost de 200.000 participanţi, cu o medie de 5.000 per judeţ. În ziua de 25 septembrie, voluntarii înregistraţi pe formulare de înscriere sau anunţaţi în sistem prin intermediul şcolilor sau primăriilor, la nivel naţional, au atins cifra de 184.744. Cu toate acestea, în fiecare judeţ au fost persoane care au ieşit la curăţenie în ziua respectivă, fără să treacă pe la punctele de înregistrare. Aşadar, cifra reală a participanţilor este estimată la peste 200.000 participanţi, însă cifrele exacte nu există. Obiectiv 5: Realizarea hărţii deşeurilor Aceasta a fost unul dintre cele mai discutate subiecte în primele luni de organizare. Harta deşeurilor, sau harta de lucru aşa cum am numit-o intern, a fost foarte mult dezbătută în cadrul echipei organizatorice. Existau multe necunoscute (programul în care să o realizăm, modul cel mai uşor de a introduce informaţiile pe ea [coordonate GPS, descriere, poză], dar şi modalitatea prin care ulterior informaţiile să poată fi prelucrate cel mai uşor.

19 | Pagina


Harta şi procedura de cartare au fost discutate pe parcursul a 5 luni. Pentru că soluţiile din Estonia nu au fost compatibile cu situaţia României, am luat acest procedeu de la zero. Astfel, ca prim pas, am decis să realizăm un test de cartare intern, pentru a vedea care sunt paşii necesari, care sunt lucrurile pe care trebuie să le îmbunătăţim şi care sunt provocările cu care ne confruntăm: Ø Echipa de coordonare voluntari a determinat în linii generale paşii pentru organizarea şi derularea cartării (acest lucru a implicat instrucţiuni de siguranţă, paşi de urmat şi explicarea documentelor de lucru) Ø Echipa de logistică a determinat 4 trasee pilot în judeţul Ilfov (fiecare traseu având aproximativ 100 km), au fost prelucrate şi tipărite hărţi care să conţină traseele respective (traseele au fost marcate cu săgeţi) Ø De asemenea, echipa de logistică a realizat un formular în baza căruia urma să centralizăm mormanele de deşeuri cartate. Spre deosebire de Estonia, care a avut întregul proces de cartare tehnologizat (aplicaţii mobile), în România nu acestea au stau la baza cartării. Telefoanele mobile cu GPS nu sunt atât de larg utilizate în ţara noastră, motiv pentru care am considerat necesară realizarea unui formular de centralizare a tuturor mormanelor identificate. Cartarea s-a realizat pe baza traseelor de cartare.

Traseu de cartare

Imediat ce vremea a permis ieşirea pe teren, coordonatorul desemnat pentru cartarea pilot a anunţat data pentru primul test (sâmbătă, 20 martie 2010) şi a programat întâlnirile pregătitoare. În total au fost 4 echipe de cartare cu câte 3-4 membri /echipă.

20 | Pagina


Pe baza acelui test pilot am determinat o serie de elemente neprevăzute până în acel moment: • traseele de 100 km nu puteau fi parcurse în întregime într-un interval de 4 ore (intervalul stabilit pentru realizarea cartării) • aparatele GPS au mai multe sisteme de măsurare, lucru pe care iniţial nu l-am prevăzut în realizarea formularelor de introducere a datelor pe intranet • instrucţiunile de siguranţă şi paşii de realizare a cartării trebuiau notate în documente pe care voluntarii să le poată studia înainte • necesitatea separării momentului de instruire cu momentul de realizare a cartării (pentru a putea explica în detaliu elementele cartării, pentru a putea răspunde întrebărilor venite de la voluntari) • eventualele probleme care pot apărea în teren: localnici îngrijoraţi că sunt monitorizaţi privind depozitarea neconformă a deşeurilor sau probabilitatea intrării pe proprietăţi private care nu sunt marcate corespunzător, apariţia unor conflicte cu localnicii

Cartarea pilot din Ilfov

După testul pilot au fost realizate 3 documente care au fost ulterior baza procesului de cartare: • manualul de cartare • instrucţiunile de siguranţă • formularul pentru centralizarea deşeurilor (fişa de morman) Harta online a fost furnizată de unul dintre membrii echipei, iar modul de introducere a informaţiilor a fost prin intermediul unui formular care replica fiecare câmp din fişa de morman tipărită şi utilizată de voluntari pe teren.

21 | Pagina


Pasul următor a fost stabilirea calendarului de cartare. Au fost alese două judeţe pentru a organiza evenimente pilot, folosind voluntari înscrişi pe website (aşadar, nu cei care au discutat procesul de cartare, ci persoane noi în ecuaţie). Judeţele pilot au fost alese Cluj şi Argeş (având deja planul de realizare a curăţeniilor pilot în acestea). Evenimentele urmau să aibă loc numai în weekend, din cauza timpului de aproximativ 6 ore necesar (pregătire + cartare). Voluntarilor nu li se putea solicita să părăsească locul de muncă sau orele de cursuri pentru a face această acţiune. Pentru că România are 41 de judeţe, realizarea cartării în fiecare judeţ pe rând nu a fost posibilă. Astfel, s-a agreat realizarea mai multor evenimente de cartare în fiecare weekend. Calendarul a fost realizat progresiv, luându-se câte două, trei şi într-un final patru judeţe în paralel.

Weekend

Judet 1

Judeţ 2

Judeţ 3

Judeţ 4

10-11 aprilie 25-26 aprilie 8-9 mai 15-16 mai 22-23 mai 29-30 mai 5-6 iunie 12-13 iunie 19-20 iunie 26-27 iunie 3-4 iulie 10-11 iulie 17-18 iulie

Cluj Arges Timis Sibiu Constanţa Iasi Brasov Neamt Prahova Galati Bihor Dolj Maramures

  Caraş - Severin Vâlcea Tulcea Botosani Mures Bacau Ilfov Braila Hunedoara Mehedinti Bistrita-Nasaud

      Călăraşi Vaslui Harghita Suceava Dambovita Buzau Arad Gorj Satu Mare

        Teleorman Covasna Vrancea Giugiu Ialomita Alba Olt Salaj

Calendarul cartărilor “Let’s Do It, Romania!”

Până la finele lunii iulie 2010, aproximativ 18% din suprafaţa ţării fusese cartată. Motivele pentru acest rezultat au fost: • inexistenţa unor fonduri disponibile din Bucureşti pentru voluntari (aşadar, toţi voluntarii au realizat această etapă cu resurse proprii) • inexistenţa GPS-urilor disponibile în fiecare judeţ în parte • lipsa voluntarilor necesari pentru realizarea cartării (rata de răspuns a fost de 30-40% din numărul voluntarilor înscrişi pe formulare în fiecare judeţ) Din acest motiv, cartarea a fost prelungită pe parcursul lunii august, iar în unele cazuri extreme ea a fost realizată chiar şi în luna septembrie. Cu o săptămână înainte de Ziua de Curăţenie Naţională pe harta deşeurilor erau identificate aproximativ 6500 de mormane de deşeuri, iar procentul de acoperire a teritoriului depăşea 60%. Trebuie precizat faptul că au existat judeţe în care nu s-a realizat deloc sau aproape deloc etapa de cartare: Tulcea, Giurgiu, Teleorman sau Suceava. În aceste judeţe voluntarii au fost îndrumaţi de către autorităţile partenere sau de către membri ai echipei de organizare spre zone poluate cunoscute. 22 | Pagina


Harta deșeurilor

Utilitatea hărţii deşeurilor a fost dublă: • Pe de o parte, pe baza acestei hărţi, situaţia deşeurilor depozitate necorespunzător în România a fost adusă pe agenda publică. • Pe de altă parte, această hartă a fost un instrument util organizatorilor judeţeni. Astfel, pe baza hărţii deşeurilor, organizatorii au putut evalua situaţia în judeţ, au putut identifica un necesar de voluntari (fie el şi aproximativ) pentru fiecare zonă în parte, un necesar de transport şi au putut face şi repartizarea voluntarilor disponibili în ziua de curăţenie. Procedura de alocare mormane Echipa de IT a realizat o procedură de alocare online a mormanelor. Pe baza înscrierii pe formularele de curăţenie, voluntarii au primit un cod de înregistrare în intranetul proiectului, iar de aici au putut selecta mormane de pe hartă (numărul maxim de mormane selectate depindea direct proporţional de numărul de membri din fiecare echipă). Cu toate acestea, majoritatea organizatorilor judeţeni nu au putut utiliza această procedură. Motivul a fost acela că mormanele aveau capacităţi diferite, iar din procedura online nu se puteau aloca mai multe echipe la acelaşi morman: • Dacă mormanul era mult mai mare decât capacitatea unei singure echipe, acesta nu putea fi alocat, conform procedurii, mai multor echipe. În multe cazuri, voluntarii selectau mormanele în funcţie de proximitate şi nicidecum de capacitate • Din punctul de vedere al organizatorilor judeţeni, nu exista siguranţa curăţării corespunzătoare a mormanelor respective 23 | Pagina


• De asemenea, exista riscul neutilizării corespunzătoare a capacităţilor de lucru ale echipelor de voluntari Procedura de alocare online a fost utilizată în judeţul Ilfov. În două zile de la furnizarea codurilor de acces voluntarilor înscrişi online, acest judeţ a fost „rezervat” în întregime. În acest caz, s-a realizat o cartare suplimentară, pentru identificarea altor zone de curăţenie pentru voluntari. Obiectiv 6: Obţinerea sponsorizărilor La începutul acestui proiect am preluat modelul folosit în celelalte ţări. Ne doream ca tot ceea ce urma să fie obţinut pentru organizarea şi derularea acestui proiect să vină sub forma voluntariatului (chiar şi sub formă de expertiză sau consultanţă în project management, comunicare, finanţare, logistică, negociere, juridic, IT etc.) sau sub formă de sponsorizări în produse sau servicii necesare desfăşurării activităţilor (transport, telecomunicaţii, materiale de lucru, GPS-uri, benzină, bonuri de masă, materiale de promovare, promovare). Această alegere a pornit de la premisa că, în societatea noastră, astfel de proiecte sunt mereu contestate, invocându-se motive precum atragerea de resurse supraapreciate, în detrimentul voluntarilor care urmează să facă munca pe gratis. Pentru că am dorit ca această iniţiativă a societăţii să nu provoace astfel de discuţii, am urmat acest principiu în perioada septembrie 2009 - martie 2010. În acest timp am căutat doar specialişti, servicii sau produse. Am reuşit acest lucru într-o mică măsură. Aşa cum precizam şi la obiectivul 1, primele sponsorizări au venit de la doi vechi parteneri ai iniţiatorilor. Aceştia au sponsorizat echipa de proiect cu 5 bilete de avion pentru echipa de reprezentanţi români care au participat la un seminar de pregătire în Tallinn, organizat de iniţiatorii internaţionali ai acestei acţiuni. Ø De asemenea, un sprijin iniţial a venit şi din partea Fundaţiei Cărtureşti şi Sălii de Lectură a Teatrului ACT, care ne-au găzduit întâlnirile de proiect primele 7 luni. Ø Tot printre primii care ne-au ajutat a fost şi agenţia de publicitate Adventure, care ne-a ajutat cu partea de strategie, dar şi creaţie pentru diverse materiale de promovare (tricouri, flyere, afişe sau bannere), cu care am lucrat pe parcursul proiectului. Realitatea a fost însă că, pe perioada primelor luni, nu am reuşit să atragem acele resurse necesare (produse, servicii şi experţi), decât într-o măsură foarte mică. Astfel, pentru a derula activităţile necesare (întâlniri de lucru, deplasări în teritoriu, telecomunicaţii, mâncare, lansări de conferinţe, cartare sau chiar pregătirea curăţeniilor pilot) fiecare om implicat în organizare a contribuit. Astfel, majoritatea celor implicaţi voluntar în acest proiect au acceptat să ofere din resursele proprii sau chiar să împrumute resurse pentru a putea începe activităţile. Fiecare a ales să facă acest lucru, fără a exista vreo impunere. În multe ţări în care această iniţiativă a fost organizată a fost aceeaşi situaţie. La începutul lunii mai a fost realizată prima propunere de buget pentru derularea activităţii de cartare şi cea de curăţenie pilot. Aceasta a fost necesară ca o completare a prezentării în timpul lansărilor în judeţ.

24 | Pagina


De asemenea, în aceeaşi perioadă a venit şi primul sprijin din partea a două companii de telecomunicaţii, sub forma a 30 de cartele în diverse reţele de telecomunicaţii, cât şi sub forma a 58 de telefoane mobile. În acest timp echipa de finanțare/fundraising a proiectului a început să se cristalizeze, crescând la 15 persoane. Până la 25 septembrie au mai ramas doar 7 membri activi, restul implicându-se doar în diverse activități punctuale, sau ieșind total din proiect din cauza obligațiilor familiale, lipsei timpului, studiilor în străinătate, intensificării activității la locul de munca etc. Eforturile tuturor celor implicați în campania de fundrasing pentru “Let’s Do It, Romania!” 2010 au fost incredibile. Este important de amintit ca acest proiect a fost demarat în cel mai greu an pentru România din punct de vedere social, în contextul fenomenelor meteorologice extreme din 2010. În plus, acesta reprezenta un start up unic în istoria României, un tip de proiect nemaintâlnit până la acel moment. Am construit campania de fundraising de la zero, incluzând aici baza de date, documentație specifică, bugetare, fișe de post, fluxuri decizionale, traininguri pentru fundrasing. La început companiile au manifestat o puternică reticență față de proiect, din cauza motivelor expuse mai sus. Deși am lansat campania de fundraising cu mult entuziasm, primele sponsorizări semnificative au venit cu ocazia realizării curăţeniei pilot din Cluj, 22 mai 2010. Pentru această acţiune s-au obţinut următoarele materiale: Categorie cheltuieli

Detalii

Cantitate

Mănuși chirurgicale Mănuși textil Saci menajeri Tricouri, șepci, veste, insigne Marcaje mormane Truse medicale Telecomunicații Combustibil Materiale comunicații Combustibil Apă Roll -up / Bannere

 

7,000 500 90,000 5,000 700 20       7,500 30 TOTAL (RON)

    utilajele de transport deșeuri afișe, fluturași caravană pregătire curățenie minerală / plată  

Cost estimat (RON) 20,000 90,000 50,000 7,000 8,000 4,000 8,000 6,000 2,000 10,000 10,000 215,000

O a doua serie de sponsorizări a venit odată cu realizarea curăţeniei pilot din judeţul Argeş şi Timiş, pe data de 5 iunie 2010, sponsorizări care au atins doar jumătate din valoarea curăţeniei pilot din Cluj. În total, sponsorizările în kind primite pentru acțiunile pilot s-au ridicat la suma aproximativă de RON 300,000.

25 | Pagina


După aceste două acţiuni, brake down-ul pe activitati și costuri al proiectului a putut fi făcut mai exact și o serie de elemente din buget au fost revizuite. Astfel, bugetul necesar a fost detaliat în 4 categorii generale: • • • •

organizare judeţeană organizare centrală cartare curăţenie

Totalul acestui buget a ajuns la 1.238.307 EUR (acest buget fiind cel necesar pentru derularea tuturor activităţilor fără aportul voluntarilor). Cost - RON -

Buget Total LDIR Cartare Curățenie Echipa Centrală Echipe Județene TOTAL

Cost - EUR -

697,201 4,109,824 301,237 67,861 5,176,123

166,794 983,211 72,066 16,235 1,238,307

Fondurile atrase, şi, implicit, cheltuielile proiectului au fost însă diferite. Mai jos, un grafic cu evolutia sponsorizărilor primite de echipa centrală LDIR 2010 în cash, pe luni (RON).

Evolutia sponsorizarilor in numerar incasate de LDIR 2010 120.000 100.000 80.000 60.000 40.000 20.000 0

Mar10

Apr10

May10

Jun- Jul-10 Aug- Sep10 10 10

Oct10

Nov10

În orice caz, Cifra de Afaceri a personalităţii juridice care a susţinut proiectul a fost în 2010 de aproximativ EUR 75.000. Din această sumă, aproximativ 58.000 EUR au reprezentat sponsorizări în cash.

26 | Pagina


Totalul sponsorizărilor non cash acordate proiectului pentru ziua de 25 septembrie a fost de 162.000 EUR. Este important de menţionat că LDIR a beneficiat şi de un sediu, începând cu luna iunie, până în luna octombrie, mulţumită unuia dintre partenerii proiectului, Environ. Mai jos este prezentată o statistică a sponsorizărilor primite de LDIR 2010, defalcată pe diferitele categorii de materiale și servicii primite, echivalate în bani (EUR). Nu sunt menționate în această raportare sponsorizările primite pentru transportul şi depozitarea deşeurilor strânse la gropile de gunoi pe tot parcursul acţiunilor pilot şi zilei de 25 septembrie şi nici costul campaniei media. Categorie materiale/servicii mănuși saci măști dezinfectant transport voluntari (autobuze) transport voluntari (microbuze) transport voluntari (autoturisme) apă /sucuri (0.5 litri) apă / sucuri (2 litri) cafea gustări tricouri pelerine salopete sponsorizare IT (site, mail etc) fluturași autocolante saci afișe afișe baze stocare premii GPS consultanță sediu Organizare Gala LDIR București telecomunicații TOTAL

Suma totala (EUR) 50.902 30.972 762 1.519 5.150 625 235 1.221 450 94 8.365 14.425 176 129 3.000 3.671 471 71 14.118 3.000 2.000 19.208 162.328

În principal, LDIR 2010 a fost sponsorizat de voluntarii participanţi în cadrul proiectului, atât cei implicaţi în organizare, pe parcursul aproape a unui an de zile, cât şi cei care au participat la curăţenia din 25 semptembrie. Contribuţiile lor au fost în bani, servicii, materiale, timp etc. Dacă ar fi să echivalăm această contribuţie doar în bani, estimând costul angajării acestor oameni în LDIR, un centralizator ar arăta conform tabelului următor.

27 | Pagina


Tip voluntari Leadership Wider Leadership Organizatori locali Cartatori Alți voluntari implicați în organizare Voluntari 25 sept raportați TOTAL

Număr

8 255 41 741 244 250.000 251.289

Timp implicare Cost (EUR) 12 luni 40.000 8 luni 382.500 8 luni 82.000 8 luni 74.100 10 luni 48.800 1 zi 3.000.000 3.627.400

La final, în baza rapoartelor primite din toata ţara şi integrării acestor rezultate într-o bază de date unică, am făcut şi o centralizare a sponsorizărilor primite în cadrul proiectului LDIR 2010: BUGET TOTAL LDIR 2010* bani, materiale, servicii, timp etc EUR RON % Sponsorizări primite de la companii 288.104 1.224.440 7,36% Sponsorizări ale voluntarilor 3.627.400 15.416.450 92,64% TOTAL 3.915.504 16.640.890   *incluzând sponsorizările primite pentru acțiunile pilot, dar excluzând sponsorizările primite pentru transportul și depozitarea deșeurilor colectate și costul campaniei media

Deşi iniţial bugetul necesar pentru finalizarea cu succes a proiectului a fost extrem de dificil de determinat, pe măsură ce acţiunile pilot se finalizau şi echipa s-a cristalizat, am reuşit ca estimările noastre să fie din ce în ce mai apropiate de realitate. În final, dacă am calcula în bani şi contribuţia voluntarilor, valoarea proiectului LDIR 2010 a fost de EUR 3.915.500, o sumă cu adevărat impresionantă având în vedere condiţiile economico-sociale dificile din 2010. Suma extrem de mare a contributiilor acordate de voluntari, 92,64% din totalul sponsorizărilor atrase, dovedeşte caracterul unic al LDIR 2010. Obiectiv 7: Obținerea sprijinului de PR şi media Campania de comunicare LDIR a fost una dintre cele mai mari campanii realizate vreodată în România, dat fiind faptul că a vizat întreaga populaţie a ţării. Chiar dacă nu a pornit cu un plan foarte bine pus la punct, campania a avut câteva momente importante şi a suferit îmbunătăţiri pe tot parcursul proiectului. Comunicarea a fost o etapă cheie în proiect, lansarea campaniei fiind un moment extrem de aşteptat de întreaga echipă naţională. La început, nu ştiam de unde să începem, pentru că nu aveam încă stabilite parteneriate media importante şi nu aveam niciun canal media la dispoziţie. Am acceptat orice sprijin şi orice idee, totul pentru a înainta. Pe parcurs, soluţiile au început să apară, iar echipa a prins curaj. În final, rezultatele campaniei se regăsesc, în primul rând, atunci când ne uităm la Ziua de Curăţenie Naţională.

28 | Pagina


Echipa de proiect a avut în prima parte a proiectului 7 persoane şi a oscilat în jurul acestei cifre. Două dintre persoane au fost implicate full time alternativ în proiect. •    Definirea obiectivelor campaniei - creşterea notorietăţii proiectului în rândul populaţiei din România - creşterea gradului de conştientizare în legătură cu cantitatea enormă de deşeuri din România - implicarea întregii populaţii în proiect (cartare şi curăţenie), pe diferite segmente, prin intermediul mass-media • Criteriile de evaluare - un număr minim de 800 de voluntari înscrişi pentru cartare - un număr minim de 3 voluntari în fiecare dintre echipele de organizare judeţene - un minim de 10 apariţii pe lună în media, din momentul în care am început comunicarea - cel puţin 80% din populaţia României să afle despre proiect - implicarea a cel puţin 5 vedete ca ambasadori ai proiectului - cel puţin 20 000 de vizitatori unici pe site în fiecare lună - cauza noastră de Facebook să fie în primele 3 din România •    Identificarea publicului ţintă Pentru noi, fiecare român este la fel de important, aşa că am vizat întreaga comunitate. Totuşi, ca target principal, pentru implicarea în organizare şi la curăţenie, am considerat tinerii între 14 şi 35 de ani, oameni de acţiune, deschişi la nou. •    Formularea mesajelor comunicate grupurilor ţintă Am avut mesaje diferite, în funcţie de etapa proiectului în care ne aflam: 1. Lansarea proiectului - România va face curăţenie generală pe 25 septembrie! Putem bate un record, România este cea mai mare ţară care organizează proiectul 2. Formarea echipelor de organizare locală - Vino să faci parte din echipa de organizare “Let`s Do It, Romania!” 3. Realizarea hărţii deşeurilor prin acţiuni de cartare - Devino voluntar pentru cartare! Ajută-ne să realizăm Harta Deşeurilor! 4. Atragerea voluntarilor pentru Ziua de 25 septembrie - Înscrie-te pentru Ziua de Curăţenie Naţională! Vino cu noi să facem curăţenie în toată ţara, într-o singură zi! În afara acestor mesaje principale, comunicate intens, au existat mai multe valuri de comunicare, centrate pe noutăţile din proiect, cum ar fi implicarea unor vedete ca susţinători ai proiectului sau lansarea imnului oficial. •    Descrierea etapelor campaniei 1. Lansarea proiectului (septembrie 2009 – martie 2010) Prima comunicare a proiectului a avut loc în septembrie 2009, când, printr-un comunicat de presă trimis publicaţiilor şi site-urilor de ştiri, am anunţat că ne propunem să curăţăm România de gunoaie într-o singură zi. Nu stabilisem încă data, era numai un prim anunţ, pentru a ne face cunoscute intenţiile. Am avut câteva apariţii discrete în mediul online + o apariţie pe prima pagină a unui cotidian cunoscut (Jurnalul Naţional) şi cam atât. Ştiam că nu ne va fi uşor să 29 | Pagina


convingem oamenii că vorbim serios şi că proiectul va deveni realitate în câteva luni. Aşa că am început să construim, încet-încet, cărămidă cu cărămidă şi ştiam că cel mai simplu loc din care putem pleca era mediul online. Aşa că am creat cauza de Facebook şi contul de Twitter, prin intermediul cărora am început să comunicăm timid progresele pe care le făceam. Pe 25 septembrie, cauza a fost pe locul 1 în România (65 000 de susţinători). Au urmat site-ul şi blog-ul proiectului, al căror trafic a crescut de la lună la lună, pe măsură ce proiectul a prins contur. Am ştiut de la început că o idee extrem de utilă este crearea unor bannere pe care bloggerii să le poată prelua – ceea ce s-a şi întâmplat, într-o foarte mare măsură. Lansarea oficială a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă, organizată simbolic cu fix 6 luni înainte de marea zi de curăţenie (pe 25 martie), la care au participat peste 30 de jurnalişti şi 3 televiziuni, acesta fiind unul dintre momentele cheie ale proiectului: în prezenţa Ministrului Mediului, a reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, Jandarmeriei Române şi al Apelor Române a fost anunţată oficial data evenimentului. În plus, un alt element pe care l-am gândit pentru a stârni interesul jurnaliştilor a fost semnarea la faţa locului a protocolului oficial de implicare a Ministerului Mediului în “Let`s Do It, Romania!”.

30 | Pagina


Conferința de lansare oficială

Conferința de lansare oficială

31 | Pagina


O parte din echipa prezentă la Conferința de lansare

2. Formarea echipelor de coordonare locală (martie 2010 – aprilie 2010) Următoarea etapă în proiect a fost construirea unor echipe locale, care să sprijine organizarea de la Bucureşti şi care să gestioneze organizarea la nivel local. Pentru a atrage voluntarii în proiect, am folosit 3 tactici: • comunicat de presă, trimis atât presei centrale, dar mai ales presei locale • anunţuri pe site-uri de job-uri (e-jobs, myjob) • anunţuri în social media 3. Realizarea Hărţii Deşeurilor prin acţiuni de cartare (aprilie 2010 – august 2010) Din acest moment, lucrurile au devenit cu adevărat serioase. Am început să comunicăm despre implicarea în cartare (comunicate de presă trimise presei locale din fiecare judeţ) şi despre rezultatul acesteia: Harta Deşeurilor, pe care am folosit-o ca un simbol al întregului proiect, care dă greutate şi care trage semnalul de alarmă asupra situaţiei grave a deşeurilor din România. Harta este disponibilă online şi a fost într-o continuă transformare, pe măsură ce cartarea a fost realizată în fiecare judeţ. Unul dintre efectele cele mai interesante şi relevante ale Hărţii a fost faptul că, în timpul unei curăţenii pilot organizate în judeţul Cluj, voluntarii nu au mai avut ce curăţa, pentru că autorităţile le-o luaseră deja înainte, curăţând tot, pe baza Hărţii. Echipa “Let`s Do It, Romania!””a călătorit în toată ţara, judeţ cu judeţ şi a organizat de fiecare dată o conferinţă de presă, la care au fost invitate autorităţile şi presa locală, împreună cu voluntarii înscrişi pentru cartare. 4. Înscrierea pentru Ziua de 25 septembrie (august-septembrie 2010) Eram conştienţi că până în luna august nu ar fi avut rost să comunicăm puternic despre înscrierea la curăţenie, care era încă departe, pentru că oamenii nu îşi fac planuri cu atât de mult timp în avans. Lunile august şi septembrie au fost însă două luni explozive, luni în care am 32 | Pagina


intensificat comunicarea pe toate canalele pe care le-am avut la dispoziţie şi în care am reuşit să transformăm în realitate chiar şi cele mai nebuneşti dorinţe din zona comunicării. Am început prin a implica diverse personalităţi publice în campanie, ca mesageri pentru publicul lor ţintă, prin intermediul unor testimoniale atractive şi mobilizatoare. Smiley (prima vedetă care s-a alăturat cauzei noastre), Adrian Despot, Cornel Ilie (Vunk), Zoli Toth (Sistem), Holograf, Cabral, Mihai şi Florin de la Hi-Q, Partizan, Călin Goia (Voltaj), Leonard Doroftei, Andreea Raicu, Inna, Andreea Bănică, KUMM, Bitza, Monica Tatoiu, Luminiţa Anghel sunt vedetele care au devenit susţinători “Let`s Do It, Romania!” şi care au transmis exact mesajul despre care vorbeam la început: „Pe 25 septembrie nu contează cine eşti şi ce faci, laşi totul şi vii la curăţenie! Înscrie-te pe site-ul proiectului!” Colecţia de testimoniale se găseşte pe canalul de Youtube, Letsdoitro.

O parte dintre vedetele care au devenit ambasadori LDIR

33 | Pagina


O altă iniţiativă care s-a concretizat tot în această perioadă a fost organizarea unor evenimente proprii, atât în Bucureşti, cât şi în ţară. • Let`s Blog It! - eveniment dedicat bloggerilor, organizat în Bucureşti, pentruîmprietenirea bloggerilor cu proiectul

Let`s Blog It!

• Let`s Bike It! – gândit special pentru biciclişti, desfăşurat periodic în Bucureşti, în jurul acţunilor de cartare, dar şi pentru socializare şi pentru creşterea vizibilităţii proiectului

Let`s Bike It!

• Evenimente locale, organizate cu diverse ocazii: în Sălaj și Brașov, organizatorii au realizat în faţa Primarilor harta deşeurilor din judeţ numai din dopuri, pentru a 34 | Pagina


sărbători finalizarea cartării, dar şi pentru a trage un semnal de alarmă referitor la cantitatea mare de deşeuri existentă. Un alt caz special este „Let`s Party!”, petreceri „Let`s Do It!” organizate în mai multe judeţe din ţară, cu scopul de a spori notorietatea proiectului.

Harta din dopuri realizată la Brașov

Conferința de presă locală

35 | Pagina


• Gala LDIR, organizată în luna octombrie, moment în care am mulțumit tuturor partenerilor și suporterilor LDIR

Gala LDIR

Imnul “Let`s Do It, Romania!”, lansat în luna septembrie, a avut la rândul său un farmec aparte. Cu toate că am fi putut alege să creăm un cântec drăguţ, pe care însă să nu îl recunoască nimeni, ne-am gândit că cea mai bună alegere este o melodie deja cunoscută românilor, cu rezonanţă şi plină de semnificaţii. Aşa a apărut imnul oficial “Let`s Do It, Romania!”, o reinterpretare a celebrei “Fata mea”, cântată de trupa Partizan, care a devenit “Ţara mea”, în noua formulă cu versuri adaptate la ideea proiectului. Imnul a avut un succes uriaş, ajungând la 5000 de vizualizări pe canalul Youtube în numai câteva zile de la lansare şi având chiar şi o sonerie de telefon dedicată. Pentru a transmite şi publicului spiritul “Let`s Do It, Romania!” am organizat concursuri în care ideile şi efortul de a ajuta proiectul au fost răsplătite. Au fost organizate 3 concursuri: • un concurs cu poze cu deşeuri, jurizat de celebrul fotograf Alex Gâlmeanu în care premiul cel mare a fost un portret realizat exclusiv din materiale reciclabile • un concurs de idei creative de promovare pentru “Let`s Do It, Romania!”, pentru care am oferit invitaţii la un important eveniment al industriei de PR • un concurs de spoturi video cu şanse de virale pentru a promova proiectul, cu premii constând în camere foto şi video Am avut chiar şi un joculeţ care poartă numele proiectului şi care duce exact la ideea principală: strângerea deşeurilor din arealele naturale. Jocul consta în strângerea cât mai multor gunoaie, într-un timp limitat, ca training pentru ziua de 25 septembrie.

36 | Pagina


Joculetul LDIR

Un mare impact l-au avut şi cele 2 filmuleţe realizate special pentru proiect: Circuitul PET-ului în natură, filmuleţ educativ, şi Hitler - un filmuleţ care a avut extrem de mult succes în mediul online, fiind o interpretare a unui viral celebru pe youtube. Încă de la început, ne-am dorit ca fiecare etapă din proiect, fiecare întâlnire de lucru, eveniment important să fie filmat pentru ca la final să avem un fel de documentar. Acest lucru nu a fost posibil, însă începând cu luna mai, prietenii noştri de la Decât o Revistă şi-au desemnat un coleg, Gabriela Piţurlea, care a fost alături de noi la şedinţe, conferinţe locale, aniversări, toate momentele-cheie. În luna octombrie, cu toţii am putut citi povestea Let’s Do It, Romania! în Decât o revistă. Conferinţa de presă pentru anunţarea ultimelor detalii dinaintea Curăţeniei Naţionale a avut loc pe data de 20 septembrie. Conferinţa a fost “o chemare la arme” pentru toţi locuitorii ţării, dar şi momentul în care am comunicat statusul şi informaţiile legate de desfăşurarea curăţeniei de pe 25 septembrie.

37 | Pagina


Conferința de presa din 20 septembrie

Foarte important de menţionat este şi faptul că am avut susţinerea blogosferei, pe tot parcursul proiectului. Toţi bloggerii mari au scris cel puţin o dată despre proiect şi majoritatea au afisat bannere de susţinere. O iniţiativă care merită menţionată este cea a blogger-ului Chinezu, cel care a lansat o campanie specială în mediul online, cu bannere prin care şi-a propus să îl convingă pe preşedintele Traian Băsescu să susţină acţiunea. Chiar dacă acesta nu a răspuns în vreun fel, ideea a făcut înconjurul blogosferei la acel moment.

Bannerul lansat de Cristian China-Birta (chinezu.eu)

38 | Pagina


În plus, tot pentru bloggeri, am creat pe site colţul “Social media exclusive”, dedicat special oamenilor activi în reţelele sociale, care au fost plăcut surprinşi să descopere bannere create numai pentru bloggeri, dar şi un twibbon cu logo-ul “Let`s Do It, Romania!” cu care poate fi personalizat foarte uşor orice profil de Facebook sau Twitter şi un widget care, odată instalat, a aratat noutăţile de pe Facebook, Twitter şi blog, împreună cu numărătoarea zilelor rămase.

Twibbons pe Twitter – primii susţinători

În luna septembrie, apariţiile la TV şi în presă s-au înmulţit, cele mai importante dintre ele fiind la Ştirile PRO TV (în mai multe rânduri), PRO TV - Happy Hour, TVR2 – Ora de Ştiri. The Money Channel, Radio Guerilla, Pro Tv Internaţional.

LDIR la Happy Hour, împreună cu mai multe vedete PRO TV

39 | Pagina


LDIR la Stirile PRO TV

De asemenea, mai mulţi membri ai proiectului au susţinut diverse prezentări la evenimente relevante: PR Forum, Webstock. Canalele de comunicare utilizate pe partea de PR: • online: site, blog, bannere web, social media: Twitter, Cauză de Facebook, twibbons, cont de Youtube, cont de Picasa • conferinţe de presă (una organizată la nivel central, la Bucureşti şi câte una în fiecare judeţ, cu ocazia lansării proiectului la nivel local) • comunicate de presă • evenimente proprii • lideri de opinie şi personalităţi publice care au devenit ambasadorii proiectului • imn dedicat proiectului • concursuri care să implice publicul şi care să ducă mesajul la un nivel personal • alte canale creative: soneria de telefon “Let`s Do It, Romania!”, jocul “Let`s Do It, Romania!” În cee ce priveste partea de advertising, momentul cheie a fost încheierea parteneriatului media fără exclusivitate cu PRO TV S.A, care a devenit principalul susţinător media al proiectului. Trustul media a oferit promovare gratuită, în regim social (după ce am obţinut acordul CNA pentru aceasta campanie) pe majoritatea canelelor sale. Agenţia Adventure este cea care ne-a ajutat o bună perioadă de timp pentru strategia de advertising. De asemenea, şi agenţia Art Bazar a oferit suport punctual, cât şi persoane fizice: Dragoş Gavrilă (website design), Bogdan Apetroaei (programare website), Răzvan Dumitrescu (DTP outdoor), Theo Ungureanu. Agenţia Adventure a fost cea care a decis că logo-ul în limba engleză are nevoie de un slogan în limba română, care să explice întregii populaţii ce reprezintă proiectul. Astfel s-a născut sloganul: „Curăţenie în toată ţara, într-o singură zi”.

40 | Pagina


LDIR a avut parte de promovare pe următoarele canale de comunicare: • ziare şi reviste - machete de presă. Au fost realizate cu ajutorul agenţiei Adventure şi au apărut în Zile şi Nopţi, Business Magazin, 7 seri, Gândul, ZF, Ce se intampla, doctore? (ultimele 4 facand parte din trustul PRO TV S.A). • flyere, stickere, stegulete şi afişe. Au fost realizate cu ajutorul agenţiei Adventure şi distribuite atât în Bucureşti, cât şi în ţară.

Stickere LDIR

Stegulete LDIR

• panouri indoor (Bucureşti), cu machete realizate de agenţia Adventure şi promovate în reţeaua Elevate. De asemenea, promovarea indoor a fost oferită şi de Indoor Media, în gări, în cinema şi în şcoli, mulţumită parteneriatului cu PRO TV S.A..

41 | Pagina


Panou indoor

• panouri outdoor (Bucureşti, Prahova, Argeş). În acest moment, parteneriatul cu agenţia Adventure se încheiase, aşa că am apelat la alţi susţinători LDIR pentru a realiza aceste machete. Răzvan Dumitrescu este cel care ne-a ajutat în această zonă, iar News Outdoor a fost susţinătorul nostru media pe acest segment. • radio. Spotul radio a fost realizat în 2 variante, cu ajutorul lui Cristian Stanciu şi Marin Dinescu. Cristi a fost cel care a pus la dispoziţie studioul pentru înregistrare şi este şi cel care a împrumutat vocea sa pentru unul dintre spoturi. Pentru cel de-al doilea spot radio, campionul mondial Leonard Doroftei a fost vocea din spate, spunând tuturor ascultătorilor că pe 25 septembrie lasă mănuţile de box şi le ia pe cele de curăţenie. Copywriter pentru aceste spoturi a fost Dragos Frăţilă, unul din oamenii de creaţie care ne-a fost aproape pe tot parcursul proiectului. Spotul radio a fost difuzat pe PRO FM şi RFI, precum şi pe foarte multe posturi de radio locale. • TV. Aceasta a fost cea mai mare provocare pentru echipa de comunicare, din cauza resurselor financiare necesare pentru a produce acest spot. Iniţial se dorea implicarea mai multor vedete, dar s-a renunţat la aceasta variantă, pentru că perioada de filmare a fost în timpul verii, atunci când toată lumea era plecată în vacanţă. De asemenea, am apelat la mai multe case de producţie şi regizori, majoritatea arătându-se dispuşi să colaboreze pro bono, atât timp cât erau acoperite cheltuielile de producţie (oricum, prea mari pentru bugetul nostru). În final, spotul TV a avut un buget de 1500 euro şi a fost filmat la Cheia, cu ajutorul unei echipe formate din 3 persoane: Bogdan Lazăr (producţie), Marin Dinescu (regie) şi Daniel Soare (sunet). Copywriter a fost Dragoş Frăţilă, iar actorii care au acceptat să apară în spot sunt Cuzin Toma şi Adrian Văncică. La final au existat 2 spoturi TV, „Mustarul” şi „La copac”, cel de-al doilea fiind realizat pe moment. Spotul TV a fost difuzat şi pe AXN, Sport.Ro, Animax, UTV, Music Channel, în afară de toate posturile PRO TV S.A. 42 | Pagina


Filmarea spotului TV

• online, promovarea s-a făcut prin intermediul bannerelor pe: o site-uri care s-au alăturat galeriei de susţinători media: Internetcorp (9am.ro, kudika.ro, wall-street.ro, yuppy.ro), Imedia (eva.ro, cinemagia.ro, topsanatate.ro, retetegustoase.ro, program24.ro), smartfinancial.ro, TPU.ro, ejobs.ro, studentie. ro, monden.info., etc o site-uri din trustul PRO TV S.A: stirileprotv.ro, protv.ro, sport.ro, acasatv.ro, profm. ro, perfecte.ro, conquiztador.ro, incont.ro, mtv.ro, infopro.ro, h-multiplex.ro, procinema.ro, cinemapro.ro, mediapromusic.ro, mediafax.ro, protvi.ro, apropo.ro, descopera.ro, greenblog.ro, intrefete.ro, promotor.ro, go4it.ro, zf.ro, gandul.info, businessmagazin.ro, csid.ro, protvmagazin.ro, onemagazine.ro • materiale branduite LDIR: tricouri (care au putut fi personalizate cu mesajele clienţilor, existând şi mesaje standard cu acţiuni care nu se fac pe 25 septembrie), căni, toate vândute prin intermediul magazinului online de pe site-ul smartgifts.ro

43 | Pagina


cani LDIR

varianta tricou LDIR

Evaluarea campaniei de PR

• Cauza de Facebook a fost numărul 1 în România, cu peste 65 000 de membri, iar contul de Twitter a avut peste 2000 de urmăritori în luna septembrie • peste 950 de menţiuni pe site-uri şi peste 400 de post-uri pe blog-uri despre proiect • blogul “Let`s Do It, Romania!” a fost pe locul 1 în zelist.ro, topul celor mai influente bloguri din România în luna septembrie şi încă două luni după acţiunea de curăţenie • peste 90.000 de vizitatori în săptămâna 20-25 septembrie pe site-ul LDIR • peste 556 de apariţii în presa locală, numai în ultima săptămână de proiect • 35 de apariţii TV • 20 de vedete implicate în campanie ca ambasadori ai proiectului Obiectiv 8: Dezvoltarea sistemului informatic Echipa de IT şi-a început activitatea începând cu luna noiembrie 2009. Sistemul informatic a fost structurat pe Google Apps, pentru organizatori (în perioada noiembrie 2009-ianuarie 2010 s-a configurat platforma Google pentru conturile de email din domeniul letsdoitromania.ro) şi pe Joomla – pentru aplicaţiile de Intranet (cartare, curăţenie). Au fost create 450 conturi de email pe Google Apps, iar pe Intranet au fost create 10669 de conturi pentru voluntarii de cartare şi curăţenie. Din punct de vedere al sistemului informatic, procesul de cartare a fost folosit de voluntari astfel: 1. voluntarul se înregistrează pentru cartare 2. voluntarul înscris primeşte un cont în aplicaţia de intranet 3. voluntarul îşi printează fişa de morman şi merge la cartare 4. voluntarul introduce datele de la cartare în intranet Datele introduse au fost prelucrate şi afişate pe harta deşeurilor. Aceasta a putut fi accesată la începutul anului 2010.

44 | Pagina


Pentru ziua de curăţenie, echipa de IT a programat aplicaţiile web, pentru ca alocarea mormanelor la echipele de voluntari să se poată realiza online. Din punct de vedere al sistemului informatic, procesul de curăţenie a fost folosit de voluntari astfel: 1. voluntarul se înregistrează pentru curăţenie 2. voluntarul înscris primeşte un cont în aplicaţia de Intranet 3. voluntarul îşi creează o echipă din minimum 5 oameni 4. voluntarul îşi selectează de pe harta mormanele pe care le va curăţa Astfel, folosind sistemul informatic, voluntarii au introdus 6590 de mormane din care 2910 de mormane au fost alocate în procesul de curăţenie. În luna septembrie este configurat call-center-ul „Let`s Do It, Romania!”, pentru a răspunde tuturor întrebărilor voluntarilor cu privire la ziua de curăţenie. A fost definit un IVR (Interactive Voice Response) pentru apelurile care intrau în call-center. Call-center-ul a funcţionat începând cu data de 20 septembrie, până la data de 1 noiembrie 2010. Rolul call-center-ului a fost multiplu: • în săptămâna dinaintea curăţeniei, voluntarii au putut adresa întrebări legate de Ziua de Curăţenie Naţională • pe data de 25 septembrie, call-centerul a răspuns întrebărilor organizatorice • în perioada 26 septembrie 2010 – 1 noiembrie, call-center-ul a preluat sesizările cu privire la sacii de gunoi neridicaţi

Call-center LDIR

Aplicaţiile au fost construite folosind platformele: PHP+Mysql, CMS joomla, Javascript. Acestea au fost găzduite de GTS Telecom şi Media Sat. Call-center-ul a fost oferit de Media Sat.

45 | Pagina


4. Ziua de Curăţenie Naţională În noaptea de 24 septembrie 2010, majoritatea voluntarilor din organizare erau în frenezia ultimelor aranjamente. Echipa naţională se afla la centrul de comandament din Bucureşti, iar echipele judeţene la centrele de comandament din reşedinţele de judeţ. Pentru că o mare parte din resurse a venit în ultimele două săptămâni, cei 1289 de organizatori implicaţi în momentul 25 septembrie 2010 au trecut prin ultima încercare: livrarea resurselor în locurile în care erau necesare, rezolvarea oricăror situaţii apărute în ultima clipă. De asemenea, tot în ultimele zile, ulterior distribuirii materialelor conform planurilor elaborate, s-au realizat verificări pentru a identifica orice resursele materiale suplimentare, s-au reverificat scenariile pentru punctele de înregistrare, traseele pentru mijloacele de transport, s-au rediscutat soluţiile pentru situaţiile de urgenţă, înlocuirea organizatorilor care nu au putut participa. Au fost trimise persoane în teritoriu, iar echipa naţională a fost mobilă în ziua respectivă. În data de 25 septembrie, ora 06:00, organizatorii erau deja la centrele de comandament, fie aşteptând maşinile de transport, fie pregătind coletele cu saci, mănuşi, afişe şi fluturaşi pentru punctele de înregistrare din capitală, fie aşteptând voluntarii. Conform programului stabilit, la ora 08:00 au început să sosească voluntarii pentru curăţenie la punctele de înregistrare. Acest lucru se întâmpla în fiecare reşedinţă de judeţ şi în fiecare localitate care s-a mobilizat pentru această acţiune.

Voluntarii sositi la ora 08:00 la unul dintre punctele de inregistrare

46 | Pagina


Programul din ziua de curăţenie naţională a fost următorul: 08:00

- sosirea voluntarilor la punctul de înregistrare

08:00 - 15:00

- alocarea mormanelor - reverificarea instrucţiunilor de siguranţă - derularea acţiunilor de curăţenie cu voluntari - transport saci strânşi către bazele intermediare - redistribuire materiale suplimentare către zonele cu deficit - întoarcerea voluntarilor la punctele de înregistrare - rezolvarea tuturor problemelor apărute la faţa locului

15:00 – 16:00

- raportarea rezultatelor de la voluntari spre organizatorii locali

16:00 – 17:00

- raportarea rezultatelor de la organizatorii locali la cei judeţeni

17:00 – 18:00

- raportarea rezultatelor de la nivel judeţean la nivel regional

18:00 – 19:00

- raportarea rezultatelor de la nivel regional la nivel naţional

19:15

- comunicarea primei runde de rezultate oficiale

Voluntari la curățenie pe 25 septembrie

47 | Pagina


Voluntari la curățenie pe 25 septembrie

La orele 14:00 au venit primele rapoarte din teritoriu, prin SMS-uri. Iniţial acestea au ajuns la coordonatorul naţional, care a transmis rezultatele mai departe, prin SMS. Rapoartele cu primele mii de voluntari implicaţi au fost primite prin SMS! În acest timp, mai multe televiziuni au contactat organizatorii pentru declaraţii care urmau să apară în seara de 25 septembrie.

48 | Pagina


Interviuri realizate cu membrii echipei de organizare

Începând cu ora 16:00, rezultatele au venit la call-center, prin telefoane şi ulterior şi prin e-mailuri. Timp de câteva ore informaţia a circulat în toate direcţiile, iar documentul centralizator a fost cel mai fierbinte subiect, timp de cel puţin o săptămână. La ora 19:00 am putut furniza şi primele rezultate oficiale! Peste 150 000 de voluntari participaseră la Ziua de Curăţenie Naţională, iar acestea erau numai rezultate parţiale! În acea seară am trimis și comunicatul de presă oficial şi am organizat şi o scurtă conferinţă de presă, unde au fost prezenţi jurnalişti de la PRO TV şi AgerPress. Acela a fost momentul în care întreaga echipă a strigat în cor: “Am făcut-o, România!!!!”

Organizatorii din centrul de comandament din Bucuresti urmarind stirile de la TV

49 | Pagina


Organizatorii din centrul de comandament din Bucuresti urmarind stirile de la TV

La final de zi, toată lumea cânta şi sărbătorea cu tort şi cu şampanie. Televizorul era deschis şi fiecare început de jurnal de ştiri era aşteptat cu sufletul la gură. Ştirea noastră a deschis jurnalul de la TVR, care a acordat peste 25 de minute acestui eveniment important, iar PRO TV şi Prima TV au avut şi ele informaţii despre subiect. În centrul de comandament din Bucureşti sala era plină, iar lumea se bucura la fiecare ştire dată pe tema proiectului. Niciun coordonator nu s-a dus la culcare în seara respectivă, s-a petrecut munca de mai bine de un an de zile în grup, alături de cei care au muncit cot la cot pentru a face posibil acest proiect. Pentru că ... a urmat PETRECEREA!

Sarbatoare în centrul de comandament de la Bucuresti

50 | Pagina


Obosiţi şi extrem de fericiţi, toţi membrii echipei de proiect s-au îndreptat spre KULTURHAUS, clubul care a găzduit petrecerea LDIR! Au fost invitaţi toţi suporterii proiectului, toţi cei care au participat la curăţenie şi toţi partenerii noştri. A fost gândit chiar şi un mic program, care i-a avut ca moderatori pe coordonatorii echipelor de IT şi fundraising. Desigur, întreaga echipă a urcat pe scenă şi fiecare a putut spune, în câteva cuvinte, ce a însemnat LDIR pentru ei, totul în aplauzele publicului. A urmat un moment artistic de dans, iar apoi ... petrecerea! Toată lumea a sărbătorit până dimineaţă, acela a fost momentul în care echipa s-a sudat cu adevărat, pe versurile imnului oficial: „Ţara mea este model!” În timpul acţiunii i-am avut alături şi pe Nara Petroviç (Slovenia), Heikki Attila (Finlanda), Daniela şi Nadia Cibotari (Moldova).

Let`s Party – echipa de organizare pe scena

51 | Pagina


Let`s Party! Pe 25 septembrie

În luna octombrie (15-17 octombrie), am organizat și un teambuilding de 3 zile la Plaiul Foii, pentru a sărbători și împreună cu colegii noștri din întreaga țară succesul acțiunii.

Teambuilding la Plaiul Foii

52 | Pagina


Şi ce au spus voluntarii de la curăţenie? “Campania “Let’s do it Romania!” a fost o experienţă sau, mai curând, un pretext de a arăta celorlalţi și mai ales mie însumi că îmi pasă, că sunt capabil să mă implic în activităţi de voluntariat pentru protejarea mediului. Pentru câteva ore, împreună cu colegii mei, am reuşit să ne coordonăm energiile într-una dintre înfruntarile unui război pe care fiecare ar trebui să-l poarte cu indiferenţa din jurul nostru. Am câştigat o luptă, dar soarta războiului nu este încă decisa. Mă bucur că am avut şansa de a fi parte dintr-o astfel de experienţă şi îmi doresc să particip şi pe viitor la cât mai multe acţiuni de acest tip”. (Ionuţ SCHIPOR, clasa a XI-a G, Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, Rădăuţi – Suceava) “Când am aflat de această campanie am fost mai întâi circumspectă, neîncrezătoare cu privire la finalitatea ei, pentru ca ştiam că noi românii avem multe, enorm de multe lucruri de făcut la capitolul ecologie, igienizare a spaţiilor verzi, protejarea mediului înconjurător etc. Aflându-mă în mijlocul unei naturi afectate de nepăsarea multora dintre semenii noştri, scepticismul meu a făcut loc dezamăgirii şi revoltei care, din fericire, în final, după orele de strans deşeuri, s-au transformat în bucuria şi satisfacţia celui ce a reuşit să pună o piatră la edificiul numit responsabilitate ecologică.” (Irene CIOBANU, clasa a XI-a F, Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, Rădăuţi – Suceava) “Cu ce am rămas? Am rămas cu mulţumirea că am participat, că am făcut ceva şi că nu am stat cu mâinile în sân. Nu a fost foarte greu de curăţat, doar că am fost şocaţi şi trişti să vedem câte lucruri poate să arunce omul în natură. Acum, ceea ce sper e să nu se termine aici. Să se mai organizeze şi anul viitor o acţiune similară. Mormanele mari de zeci de ani au fost curăţate, într-un an se vor strânge altele, dar cu siguranţă nu la fel de mari. Dacă se va face o zi de curăţenie câţiva ani de acum încolo, sigur va fi mult mai bine. Deja este mai bine! :) Sper doar ca organizatorii să nu se dea bătuţi sau să se lase descurajaţi de ce zic unii sau alţii şi să continue. Acesta a fost primul pas… dar dacă noi o să povestim cum a fost şi o să împânzim net-ul cu poveştile noastre, la următoarea curăţenie o să fim sigur mai mulţi şi mai bine organizaţi :)” “Am un zâmbet larg pe faţă şi gândul cu care am venit de la Let’s Do It, Romania! este că dacă vrem, putem şi împreună, am fost martorii unei schimbări. Mulţumesc echipei LDIR pentru şansa pe care ne-aţi oferit-o şi pentru implicarea voastră de aproape 1 an!” “Priviţi-i pe cei ce  s-au mobilizat astăzi: dincolo de orice, România, am facut-o! Intr-o lume a indiferentei, noi am incercat să facem diferenta. Am pornit cu gandul ca fiecare dintre noi conteaza, ca fiecare gest, oricat de mic,  isi are insemnatatea lui. Am dorit să transmitem tuturor ca putem trai într-un mediu mai curat, dacă toti contribuim la asta. Am invatat ca dacă ne dorim indeajuns, impreuna putem schimba lumea. Iar pe 25 septembrie 2010 am facut acest pas și neam simtit utili. Si satisfacuti. WE REALLY DID IT, TOGETHER !!!”

53 | Pagina


5. Resurse utilizate şi alte cifre din interiorul proiectului Pentru realizarea acestui proiect au fost mobilizate resurse într-un numar foarte mare. Mai jos prezentăm în formă sintetică câteva din cifrele documentate ale acestui proiect. Resurse utilizate şi cifre documentate despre organizare: • 38 judeţe cartate vs 1058 cartatori implicaţi • 41 județe curăţate vs 184.744 participanţi înregistraţi + aprox 30.000 spontani • parteneriate cu autorităţile semnate vs oameni implicati o 5 parteneriate centrale (Ministerul Mediului şi al Pădurilor, Centrul Naţional de Voluntariat Provobis, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sporturilor, Jandarmeria Română, Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului) vs. 1657 autorităţi locale o 1289 organizatori implicaţi în toată ţara vs. > 255 ONG-uri implicate (organizare + curăţenie) • 58.000 EUR sponsorizări în cash, 162.000 EUR inkind vs 3.627.000 EUR estimaţi drept aport propriu voluntari • 447.985 saci deşeuri menajere + 248.7 tone deşeuri din construcţii + 325 mc alte deşeuri (voluminoase) vs. aprox. 250.000 voluntari implicaţi • 294 parteneri logistică implicaţi (salubrizare, colectare selectivă, valorificare şi depozitare finală) vs. 349 companii implicate • 60 organizatori naţionali vs 21 coordonatori regionali vs 84 organizatori judeţeni vs. 1145 organizatori locali • nr. voluntari înscrişi pe website vs. număr de oameni implicaţi o cartare: 2318 înscrişi vs. aprox 1200 implicaţi o curăţenie: aproximativ 70.000 înscrişi pe web vs. 184.744 înscrişi la punctele de înregistrare o organizare: 775 înscrişi pe wesbite vs. 1289 implicaţi final Resurse utilizate şi cifre documentate despre cartare: • 38 județe cartate vs. 63% acoperit din RO • medie de 8 oameni organizare / judeţ vs. medie de 25 oameni cartare / judeţ • nr. mormane identificate: 38 judeţe cu mormane afişate, 6453 mormane gunoi încărcate pe hartă • componenţă mormane: volumic, principalele categorii au fost 43% materiale de constructii, 22% plastic, 20% nereciclabile (textile, deșeuri organice) și 15% alte categorii (hârtie, sticlă, cauciuc, metale, obiecte voluminoase) • 12.000 EUR aport propriu voluntari naţionali vs. 167.000 EUR necesari pentru cartare naţională • analiza cost beneficiu o 63% din RO acoperita vs 12.000 EUR utilizaţi (fonduri proprii ale voluntarilor) o 1058 oameni implicati vs 6453 mormane identificate

54 | Pagina


Resurse utilizate şi cifre documentate despre curăţenie: Număr judeţe curăţate: 41 Medie participanţi per judeţ: 4.506 Procent din teritoriul ţării curăţat: 45% Număr instituţii de învăţământ gimnazial (şcoli): 1776 Număr primării implicate: 1657 Număr puncte de înregistrare: 1124 Număr ONG-uri implicate: 255 Cantităţi de deşeuri strânse: 447.985 saci deşeuri menajere + 248.7 tone deşeuri din construcţii + 325 mc alte deşeuri (voluminoase) • Resurse materiale implicate: o 105,812 perechi mănuşi o 387,148 saci o 50 pelerine o 29,439 măşti o 922 dezinfectant o 138 transporturi efectuate o 2582 băuturi o 7,110 gustări o 5,109 tricouri o 50 salopete o 1500 bandane o 23 070 afişe o 115,100 fluturaşi o 263,400 autocolante saci o 3 roll-up-uri o 12 bannere o 26,600 diplome o 2494 alte tiparituri o 2 corturi o 5 GPS-uri o 60 telefoane mobile o 30 cartele telecomunicaţii o 1 call-center • • • • • • • •

• Total sponsorizări obţinute vs. buget necesar: aprox. EUR 20.000 curăţenie vs. total 980.000 EUR necesar curăţenie

55 | Pagina


6. Planurile iniţiale versus realizările concrete Pentru acest proiect calendarul de activităţi a fost făcut iniţial din Bucureşti, de către coordonatorul de proiect şi echipa de coordonatori de echipe formată la începutul anului 2010. Pe baza acestuia urma să se desfasoare intregul proiect. Iată care au fost datele stabilite, datele realizate şi motivele amânării acestora. Calendarul LDIR din anul 2010 Activitate Data planificată Pre-pilot cartare (jud. Ilfov realizat 27 - 28 februarie exclusiv cu echipa de organizare)

Pilot cartare I judeţul Cluj (primul pilot cu voluntari din afara organizării)

6 - 7 martie

Pilot cartare II – județul Argeş (al doilea pilot de cartare cu voluntari)

10-11 aprilie

Data realizată Motivele decalării În primăvara lui 2010 iarna s-a prelungit, având loc ninsori şi ploi abundente (un val de nori veniţi 20 - 21 martie dinspre Marea Mediterană). Echipa a avut de suferit, trebuind să amâne de 2 ori pre-pilotul de cartare. Deoarece pre-pilotul din judeţul Ilfov (pe baza căruia s-au constatat majoritatea elementeleor necesare unei cartări de succes) a fost amânat în mod 10 - 11 aprilie repetat, şi pilotul din Cluj a suferit amânări. Cu toate acestea, detaliile puse la punct au fost indispensabile în realizarea hărţii deşeurilor (harta de lucru a proiectului). Întrucât echipa de organizare nu era formată, nu s-au putut demara procedurile şi pentru al doilea prepilot întrucât nu existau în acel 24-25 aprilie moment mai mulţi oameni disponibili pentru organizare. Această cartare a fost pregătită mai scurt, însă cartarea s-a realizat cu succes.

56 | Pagina


8-9 mai TM + CS În mare parte, aceste acţiuni au fost respectate. Aşadar, în prima zi a fost realizată conferinţa de presă 22-23 mai CT + TL şi instructajul voluntarilor, iar în cea + CL de-a doua zi a fost realizată cartarea propriu-zisă pe teren. De asemenea, 29-30 mai IS, BT, în săptămânile următoare cartării VS, TL oficiale, fie s-au realizat completări, fie s-au introdus pe intranetul oficial 5-6 iunie BV, MS, al proiectului datele colectate din HG, CV teren. Au existat câteva judeţe care nu au dorit să organizeze lansarea 12-13 iunie NT, acţiunii în weekend sau nu au avut BC, SV, VN >70% păstrate confirmări din partea invitaţilor oficiali sau chiar voluntarilor. Acestea au fost 19-20 iunie PH, IF, reprogramate în timpul săptămânii. DB, GR 15-16 mai SB + VL

Demararea planului de cartare în ţară

Cu toate acestea, cartarea în sine a fost prelungită până în luna septembrie, din cauza lipsei unor resurse care să facă posibilă implicarea voluntarilor în timp util. În alte cazuri (judeţele TR, GR şi TL), ea nu a fost realizată pentru că nu au existat voluntari organizatori care să se ocupe de activităţile din proiect, inclusiv cartare.

26-27 iunie GL, BZ, BR, IL 3-4 iulie BH, HD, AR, AB 10-11 iulie DJ, MH, GJ, OT 17-18 iulie MS, BN, SM, SJ

Curăţenii pilot în judeţele cartate (Cluj şi Argeş)

Cluj 22 mai 22-23 mai

Acest pilot a fost împărţit în două. Pe de o parte echipa din Cluj a fost formată şi au fost demarate procedurile de organizare din timp, pe de altă parte în Argeş echipa nu a fost formată (în acel moment exista un singur student care s-a implicat).

Pentru a avea o experienţă relevantă, Argeş & Timiş a doua curăţenie pilot a fost cuplată 5 iunie cu un alt judeţ, pentru a testa rezistenţa echipei de organizare la coordonarea simultană a mai multor judeţe. În weekend-ul 5-6 iunie au avut loc două curăţenii pilot şi trei cartări (programul de cartare a fost demarat) 57 | Pagina


Iniţial comunicarea pe canalele LDIR s-a concentrat pe problema deşeurilor. Cu toate acestea, în canalele externe a fost comunicată partea de planificare, povestea proiectului, recrutări, cartări pilot, curăţenii etc.

Martie ’10 = luna deşeurilor Campania de comunicare naţională

Sept ’09 / sept ’10 = PR Iun / Sept ’10 = campania de advertising (tv, radio, print, etc)

Ziua naţională de 25 septembrie curăţenie 2010

Partea de PR a început încă de la primul comunicat de presă, a continuat cu interviuri acordate de organizatori către diverse publicaţii, participări în emisiuni, participări la diverse evenimente (în cadrul cărora erau susţinute şi prezentări de proiect) şi evenimente creative (precum realizarea hărţii României din capace de plastic, organizarea unui concurs cu poze cu deşeuri). Sept 2009 Iulie 2010

25 septembrie 2010

Începând cu luna august s-a intrat şi în promovarea pe partea de advertising (spoturi radio şi TV). Aceasta a fost tardivă deoarece nu a fost identificat un sprijin pentru realizarea concretă a acestor spoturi, astfel au fost necesare fonduri pentru realizarea lor. Fondurile au venit relativ târziu în proiect. Difuzarea spoturilor a fost gratuită, lucru care a ajutat enorm proiectul. De asemenea, în luna august au venit alături de echipă mai multe persoane publice care au acceptat să filmeze testimoniale despre proiect, testimoniale care au ajuns la ştirile susţinătorilor media, lucru care a atras şi mai tare atenţia asupra proiectului şi care a crescut baza de voluntari motivaţi şi dornici să se implice în proiect. Post-curăţenie au fost organizate o serie de evenimente, printre care Gala LDIR, petrecerea LDIR, cât şi înscrierea LDIR în cadrul unei serii de concursuri sau chiar primirea unor premii de către organizatori. Ziua a fost păstrată. Acesta a fost elementul central al campaniei de comunicare, al implicării tuturor partenerilor de proiect. Deşi în unele judeţe condiţiile meteo nu au fost favorabile, totuşi aceştia au ieşit şi acţiunea s-a derulat cu succes.

58 | Pagina


Campania de advocacy

Oct - dec 2010

Predarea ştafetei Oct - dec 2010 mai departe

încă nerealizată realizat

Această campanie nu a fost realizată încă în structura LDIR. În prezent proiectele din Moldova („Hai, Moldova!”) şi cel din Ucraina au la bază documentele utilizate în „“Let’s Do It, Romania!” ”

7. Concluzii şi recomandări pentru organizări viitoare “Let’s Do It, Romania!” a fost o mişcare socială realizata la iniţiativa societăţii civile (Asociaţia EcoAssist a fost iniţiatorul proiectului), ca urmare a acţiunilor realizate în primul rând în Estonia, urmate de cele din Lituania, Letonia, Portugalia şi Slovenia. Mişcarea din România a fost organizată în mare parte prin implicarea unor persoane fizice independente din fiecare judeţ. Organizatorii au fost în masă covârşitoare tineri (între 18 şi 30 de ani), care au oferit timp, resurse materiale, financiare şi energie pentru a vedea această mişcare realizată şi în România. Această mişcare socială a fost un început pentru organizarea evenimentelor de anvergură pe bază de voluntariat în România. Chiar dacă nu a fost perfect organizat, a demonstrat că mişcările sociale de anvergură sunt posibile şi în țară noastra. Recomandări pentru viitoarele ediţii „Let`s Do It, Romania!”: 1. Realizarea listei de parteneri esenţiali (din mediu public, privat şi non-guvernamental). Pentru un proiect de succes există o serie de parteneri ce nu pot lipsi: A. instituţiile publice la nivel central şi local. Aceste instituţii sunt esenţiale pentru asigurarea componentei educative a acestui proiect, dar şi a unei finalităţi constructive şi naturale într-o astfel de acțiune socială: educarea şi oferirea posibilităţii de implicare a publicului în menţinerea curăţeniei. Alături de aceste instituţii este esenţială derularea unor campanii de conştientizare locale şi de identificare a oricăror modalităţi prin care voluntarii se pot implica alături de instituţiile publice. Toate aceste campanii favorizează schimbarea atitudinii publicului larg faţă de gestiunea deşeurilor proprii. O abordare mai tehnică şi mai aprofundată poate include identificarea unor modalităţi de diseminare publică a informaţiilor privind tipologia de deşeuri, multitudinii de soluţii şi modalităţi corecte de gestiune a deşeurilor, promovarea obligaţiilor şi drepturilor prevăzute în legislaţie, cât şi implicarea publicului în enforcementul legislativ. Un al doilea factor important în relaţia cu autorităţile este de natură logistică. Instituţii precum Ministerul Mediului (prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Gărzii Naţionale de Mediu) au capacitatea să deschidă şi să asigure funcţionalitatea relaţiei cu partenerii de logistică (precum colectori, reciclatori, salubrizori şi agenţi economici care deţin rampe de depozitare deşeuri).

59 | Pagina


Al doilea rând de autorităţi absolut esenţiale în organizarea logistică îl constituie Consiliile Judeţene, Instituţiile Prefectului şi Administraţiile Publice Locale. Acestea pot facilita obţinerea transportului, tratării şi/sau depozitării deşeurilor fără taxă, mai ales pentru că administraţiile publice locale au atribuţia de a gestiona deşeurile de pe raza localităţii (implicit deţin contractele de prestări servicii cu operatorii din domeniu şi deţin fonduri pentru gestiunea deşeurilor). De asemenea, strict din punct de vedere organizatoric, sprijinul acestor instituţii este important şi la ridicarea deşeurilor într-un interval de timp optim, evitând astfel crearea unor noi locuri de depozitare necontrolată a deşeurilor sau chiar situaţia nefericită de îngropare în pământ a deşeurilor strânse de voluntari, din cauza necooperării cu operatorii de salubritate. B. O altă categorie de parteneri esenţiali o constituie mass-media (care va comunica mesajul în mod eficient şi rapid către toate zonele ţării şi va asigura credibilitatea în rândul partenerilor şi a cetăţenilor). Mass-media au un rol cheie în educarea şi sensibilizarea publicului larg pentru a se implica în acţiuni în interesul comunităţii. Astfel, odată obţinuţi partenerii instituţionali din rândul autorităţilor, este absolut esenţială implicarea mass-media în atingerea obiectivului central şi esenţial al acţiunilor sociale, de interes comunitar: transmiterea mesajelor corecte, etice şi imparţiale, încurajarea schimbării atitudinii publicului, sesizarea unei probleme şi oferirea unei palete de soluţii pentru a rezolva problema, cât şi furnizarea unor modele sau facilităţi prin care aceste soluţii pot fi puse în aplicare. Acest element este fundamental în acţiunile sociale, în folosul comunităţii, iniţiate de către societatea civilă. Orice abatere sau omitere de la aceste elemente poate decredibiliza sau atrage după sine o imagine neagtivă, lucru care poate compromite succesul acţiunii. Apoi, din punct de vedere organizatoric, atunci când este folosită corect, mass-media poate deveni un aliat în capacitarea echipei organizatorice cu personal competent, cu parteneri instituţionali competenţi/compatibili şi chiar un aliat în diseminarea mesajelor organizatorice corespunzătoare. Cu sprijinul mass-media (ideal naţionale şi locale împreună) pot fi diseminate mesaje absolut esenţiale în organizarea proiectului, pot fi atraşi potenţiali organizatori şi parteneri locali, se poate obţine chiar sprijinul unor comunităţi întregi (atunci când organizatorii nu au capacitatea de a atinge pe cale directă fiecare comunitate locală). De asemenea, massmedia pot facilita sprijinul sau proactivitatea comunităţilor locale/participanţilor, atunci când aceste lucruri sunt necesare. În cazul primului proiect naţional, datorită mass-media, am putut obţine sprijinul publicului pentru a contribui cu un minimum de elemente necesare în derularea activităţilor (mulţi voluntari şi-au adus propria pereche de mănuşi şi propria rolă de saci, ajutând astfel organizatorii, care nu au putut asigura integral echiparea voluntarilor)

De asemenea, mass-media ne-au ajutat şi la o mai bună coordonare a voluntarilor: un mesaj structurat şi transmis în timp util poate asigura fluiditate organizatorică în ziua de acţiune (în acest sens voluntarii pot fi informaţi de anumite proceduri ale proiectului, de un anumit program, de anumite zone care necesită intervenţie, etc).

60 | Pagina


2. Conturarea planului de activităţi şi a responsabilităţilor organizatorice cu cel puţin 9 luni înainte de acţiunea propriu-zisă Întrucât organizarea unei astfel de acţiuni se realizează în mare parte prin muncă voluntară, este importantă realizarea unui calendar de activităţi şi a unui plan de acţiune clar, cu cât mai mult timp înainte posibil. Atragerea resurselor umane în regim de voluntariat este dificilă, în România acest lucru fiind încă în stadiu incipient. Implicarea voluntarilor în activităţi de organizare este destul de dificilă, pentru că trebuie urmat un anume protocol, mai ales în relaţia cu partenerii instituţionali. Voluntarii trebuie să posede un anumit profesionalism pentru a atrage parteneri competenţi, extrem de utili pentru realizarea proiectului. Aşadar, un program realizat cu cât mai mult timp înainte, cu responsabilităţi clar definite, va acorda timpul necesar de pregătire a voluntarilor şi pentru organizarea proiectului în sine. O definire clară a responsabilităţilor va ajuta voluntarii care se înscriu pentru organizare să estimeze corect timpul necesar, sprijinul de care este nevoie pentru a putea duce la îndeplinire toate responsabilităţile (trebuie ţinut cont de faptul că voluntarii nu se pot implica la program normal de lucru, aşa că timpul necesar pentru organizarea proiectului poate fi dublu faţă de condiţiile normale). În acelaşi timp, o prezentare realistă a aşteptărilor, o verificare temeinică a înţelegerii adecvate a aşteptărilor pe fiecare post este esenţială în asigurarea unei compatibilităţi între resursa umană şi postul ocupat.

Anexe utile: • Ghid proiect • Work breakdown structure • Calendar activităţi • Obiecte vizate • Manual cartare • Manual pregătire curăţenie • Manual curăţenie • Riscuri Observaţie. Din prima experienţă organizatorică s-a constatat că este dificilă atragerea unor fonduri din mediul privat suficiente pentru a acoperi integral necesităţile organizatorice. Motivele sunt multiple, cel mai important fiind faptul că există o reţinere din partea multor instituţii private de a se implica, până la apariţia unor rezultate concrete sau procese finalizate. În acelaşi timp, pentru putea evolua, este necesară atragerea de resurse umane, materiale şi financiare. Acest cerc vicios trebuie luat în calcul în momentul organizării unui proiect de o asemenea anvergură. În cazul LDIR, cercul a fost rupt prin contribuţia voluntarilor de organizare şi a participanţilor care au contribuit cu resurse proprii, pentru că au crezut în idee. De asemenea, trebuie luată în calcul dificultatea accesării unor fonduri comunitare, din cauza imposibilităţii respectării cu stricteţe a unui calendar de activităţi impus de astfel de programe de finanţare. Lucrul cu voluntarii implică întârzieri, depăşiri de termene ocazionate fie de imposibilitatea realizării sarcinilor sau de necesitatea reluării acestora.

61 | Pagina


3. Încheierea recrutării echipei cu cel puţin 4 luni înainte de acţiunea propriu-zisă Este esenţială acordarea unui timp suficient recrutării resurselor umane organizatorice. Iniţiativa grass-root trebuie să aibă timp pentru a produce rezultatele aşteptate (sau impuse) de o astfel de iniţiativă. Membrii echipei trebuie selectaţi şi evaluaţi (cel mai sigur printr-o perioadă de probă), pentru a vedea dacă sunt potriviţi cu cerinţele proiectului. După această perioadă, este important să fie asigur un ritm constant de lucru. Abordarea voluntarilor faţă de munca de organizare nu este omogenă: în unele cazuri aceştia pot fi proactivi, în alte cazuri aceştia necesită o monitorizare şi o reglare constantă a ritmului de lucru. Din experienţa proiectului pilot (în cadrul căruia cea mai semnificativă parte a muncii din teritoriu a fost realizată în ultima lună), pentru acest gen de activitate naţională este necesară asigurarea echipei organizatorice cu minimum de 4 luni înaintea acţiunii oficiale, timp în care se pot acoperi paşii de organizare, fără sacrificii sau eforturi considerabile.

Un element important este organizarea unor întâlniri de lucru naţionale, în cadrul cărora se poate face schimb de experienţă între echipele din diferitele regiuni ale ţării, iar echipele organizatorice vor fi astfel aduse la acelaşi nivel de cunoştinţe şi know-how. Pentru că aceste întâlniri nu pot avea loc pe parcursul mai multor zile (în general un weekend este perioada maximă posibilă), este necesară o pregătire bine pusă la punct, verificarea informaţiilor tehnice transmise şi concentrarea pe elemente tehnice, procedurale, pe soluţii posibile, pe schimb de informaţii în obţinerea unor soluţii. Deşi partea de socializare este extrem de importantă (pentru a obţine coeziunea grupului), trebuie mereu avută în vedere atingerea obiectivelor întâlnirii, pentru a fi siguri că toţi voluntarii au primit soluţii pentru problemele lor.

O regulă nescrisă a recrutării voluntarilor este aceea că aceştia vin motivaţi într-o astfel de acţiune şi îşi menţin motivarea, atât prin asocierea cu oameni pasionaţi şi determinaţi, cât şi prin obţinerea unui progres şi a unor rezultate bune. Satisfacţia lucrului bine făcut trebuie să primeze în acest gen de acţiuni.

4. Compatibilitatea voluntarului de organizare cu postul Deşi vorbim despre o acţiune de voluntariat, având în vedere amploarea şi nivelul la care se discută cu partenerii de proiect, este esenţial ca voluntarii să fie responsabili şi riguroşi în organizare. Proiectul implică foarte multe resurse alocate (sponsori, parteneri de logistică, voluntari) și presupune anumite riscuri (de rănire, de provocare daune unor echipamente ale partenerilor sau chiar ale propriilor bunuri). În plus, există şi riscul de a dăuna activităţilor sociale în general (cu cât mai renumită este o anumită iniţiativă, cu atât mai răsunător poate fi un eşec sau o greşeală). Este importantă înţelegerea completă a elementelor de project management, de logistică, de IT, de comunicare, de gestiune financiară, de organizare a evenimentelor de teren, dar şi înţelegerea riscurilor impuse de un astfel de proiect.

62 | Pagina


De asemenea, un eveniment de o asemenea anvergură trebuie să se desfăşoare cu luarea în calcul a prevederilor legale: • legislaţia privind protejarea datelor cu caracter personal http://dataprotection.ro/, • legislaţia aferentă gestiunii deşeurilor www.mmediu.ro/legislatie/gestiune_deșeuri.htm • legislaţia sponsorizării www.stiriong.ro/documente/282.html • legislaţia de bază a organizării societăţii civile http://legislatie.resurse-pentru-democratie. org/26_2000.php

Organizarea nu poate fi lăsată pe seama inerţiei locale, iar faptul că proiectul se bazează pe voluntariat nu înseamnă că cei implicaţi nu sunt responsabili pentru acţiunile lor. Partenerii implicaţi impun disciplină în organizare, respectarea termenelor limită şi livrarea rezultatelor. Prin munca lor, organizatorii asigură transmiterea informaţiilor necesare partenerilor de organizare şi o calitate a rezultatelor finale şi evită prejudicii de imagine acţiunilor de acest gen, organizatorilor, partenerilor sau participanţilor. 5. Transparenţa gestionării fondurilor După experienţa primului proiect, s-a constatat faptul că o acţiune de anvergura LDIR nu poate fi realizată exclusiv cu produse sau servicii, indiferent cât de mare este dorinţa organizatorilor de a evita posibile suspiciuni pe tema fondurilor. Din acţiunea pilot s-a constatat faptul că această strategie, deşi onestă, duce la acumularea de datorii financiare din partea organizatorilor. Este imposibilă atragerea tuturor resurselor necesare în produse sau servicii (telecomunicaţii, transport, masă, echipamente de lucru, servicii de comunicare, contabile sau administrative). La fel de importantă este transparenţa utilizării fondurilor în timp real. Chiar dacă o acţiune de acest gen este greu de monitorizat în timp real, este importantă centralizarea periodică a situaţiei financiare şi prezentarea publică a acesteia. Pot apărea cheltuieli considerabile la nivel naţional, acestea fiind decontate în mod curent sau retroactiv, lucru care face imposibilă realizarea tuturor activităţilor curente în timp real, având în vedere că vorbim despre muncă voluntară. Un alt element important în asigurarea transparenţei (evidenţelor contabile şi financiare) este protejarea datelor cu caracter personal pentru toţi cei implicaţi (datele ce figurează pe ordinele de plată, ordinele de retragere numerar, pe facturi sau alte evidenţe contabile ce conţin datele unor persoane fizice sau juridice). În caz contrar, organizatorii îşi pot atrage după sine acţiuni în justiţie pe motivul securităţii datelor cu caracter personal). Nu în ultimul rând, transparenţa este importantă pentru a păstra o imagine reală şi curată a unei astfel de acţiuni. De asemenea, la nivelul întregului proiect, este importantă atât prezentarea situaţiei contabile şi financiare, cât şi evaluarea contribuţiei în produse şi servicii din partea sponsorilor, partenerilor, organizatorilor sau chiar participanţilor (în funcţie de posibilitatea estimării acestor aporturi), pentru o evaluare corectă a efortului organizatoric. 6. În ceea ce priveşte reprezentarea la nivel de proiect, este important să existe un reprezentant principal care să poarte mesajele organizatorice în relaţia cu comunitatea şi publicul larg şi care să vorbească în numele întreagii echipe de proiect (la nivel naţional sau internaţional, în comunitatea internaţională „Let’s Do It!”). 63 | Pagina


Din experienţele internaţionale vorbim despre adulţi (Estonia Rainer Nolvak 40+, Slovenia Nara Petrovic30+, India Anita Bhargava 40+) dar şi despre persoane foarte tinere, cum este cazul Moldovei (Nadia Cibotari, 18). Este esenţial ca persoana aleasă să poată reprezenta cu demnitate, seriozitate, dar şi carismă echipa organizatorică, să se poată angaja în elemente de natură organizatorică (să înţeleagă, deci, proiectul în sine) atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional. În cazul LDIR, au existat mai multe persoane care au fost reprezentanţi pentru proiect, neexistând o imagine unică asociată cu acesta. Experienţa arată că aceste persoane reprezintă cu succes un proiect nu datorită notorietăţii lor, ci datorită dedicării lor faţă de cauză şi capacităţii de a o înţelege şi prezenta în detaliu. De asemenea, într-un proiect de voluntariat cu o implicare naţională, contează foare mult înţelegerea muncii în echipă. Spiritul de echipă trebuie să includă realism şi autoevaluare continuă, dar şi un entuziasm debordant, alături de seriozitate şi responsabilitate. Un reprezentant nu este relevant, dacă echipa din care face parte nu este bine închegată, la fel cum proiectul nu are un reprezentant adevărat, dacă acesta nu are un set de valori minime şi o viziune de ansamblu asupra acţiunii. De asemenea, reprezentantul echipei trebuie să transmită valorile echipei, dar şi să aibă capacitatea de a gestiona un astfel de proiect (experienţă concretă pe organizare, viziune de ansamblu, capacitate de a lua decizii constructive pentru proiect şi pentru partenerii angrenaţi cu resurse: instituţii publice, companii private, trusturi media şi ONG-uri). Ideal ar fi ca acest reprezentant să fie un adevărat lider, care să inspire şi să transmită pasiune şi entuziasm la fiecare apariţie. Reprezentantul nu este unicul care munceşte în echipă, acest lucru nefiind posibil pe evenimente la o asemenea scală, dar acesta trebuie să oglindească pregătirea, capacitatea şi valorile oamenilor implicaţi în organizarea proiectului. 7. Feedback din teritoriu Evidenţiem mai jos câteva nevoi şi/sau soluţii comunicate în rapoartele finale solicitate echipelor locale. Încheiem acest capitol cu o analiză succintă a problemelor organizatorice cele mai mari. Nevoi, probleme şi soluții identificate sau cerute de la nivel judeţean (unele precizări au fost modificate, pentru a asigura o formulare adecvată acestui document) • • • • • •

Probleme şi sugestii pentru etapa de pregătire – echipa centrală promovarea începută foarte târziu a dus la atragerea tardivă a organizatorilor şi, mai ales, a resurselor financiare nu au existat soluţii naţionale şi standardizate pentru transportul deşeurilor comunicarea internă trebuie structurată şi stabilită din timp, de asemenea trebuie adoptate soluţiile cu mai mult timp înainte (şi nu atunci când devin necesare) centralizarea este foarte utilă, dar numai în anumite limite, deoarece regiunile şi chiar judeţele diferă mult, iar nevoile şi modul de acţiune pot fi diferite cartarea nu este bine realizată vara, primăvara este un anotimp mult mai indicat pentru curăţenie, pentru a evita problemele cu vegetaţia crescută în etapa de cartare mulţi dintre cei înscrişi pe website-ul oficial nu au fost de găsit atunci când au fost contactaţi 64 | Pagina


• negocierile/parteneriatele ar trebui purtate/semnate la nivel central, mai ales în ceea ce priveşte autorităţile publice • este util ca în echipa de organizare să existe oameni din ONG-uri (care au experienţă în organizarea de proiecte cu voluntari şi au deschiderea de a construi un proiect cu resurse reduse) • project manager-ul nu trebuie să aibă un loc de muncă cu normă întreagă pentru a putea face faţă volumului foarte mare • evenimente la care era nevoie de mai mulţi voluntari implicaţi în derularea diverselor activităţi organizatorice. Situaţiile s-au rezolvat prin cooptarea oamenilor de pe margine pentru a ajuta. În general însă, este nevoie de mai mulţi voluntari din ONG-uri pentru a ajuta la organizarea evenimentelor (de promovare în special). • în spatele echipei de organizare este utilă o echipă de consultanţă, un board of advisers cu experienţă în organizarea unor proiecte mari, manageri de firmă, cu care să se ţină legătura în mod constant • este nevoie de o echipă mult mai mare la IT, pentru a putea face faţă solicitărilor din teritoriu • materialele au fost prea generale pentru echipele judeţene, fiind necesară regândirea acestora pentru a fi utilizate local • echipa din Bucureşti trebuie să aleagă în primul rând organizatori judeţeni excelenţi • o mai bună promovare în mediile în care sunt şanse de a găsi oameni potriviţi pentru echipa de organizare • testarea principalelor calităţi absolut necesare pentru membri noi pentru a se încadra în tiparul dorit (se poate face şi prîntr-un chestionar pe email) • încheierea pentru fiecare membru a unui contract de voluntariat în care să fie specificate drepturile și obligațiile pe care le are • nu au fost comunicate pe site-ul oficial toate instituțiile implicate • solicitarea unor raportări dese, sancționarea prin demitere a celor care nu sunt implicați și o mai mare responsabilizare a conducerii regionale • recrutarea din timp a membrilor pentru echipele locale • o comunicare foarte bună cu coordonatorii regionali, pentru ca echipele locale să apeleze direct la aceștia, și nu la echipa centrală • raspunsuri prompte din partea persoanei/grupului care se ocupă de recrutare, pentru a nu pierde oameni valoroși care doresc să se implice • stabilirea unor norme de conduită valabile pentru toată lumea • definirea cât mai exactă a responsabilităților oamenilor din teritoriu și a celor din echipa centrală • existența unei documentații scrise (pentru orice) – a părut destul de bine făcută în prima parte a proiectului, dar a lipsit uneori cu desăvârșire în a doua parte a proiectului, când ar fi fost foarte utilă • decentralizarea recrutarii: coordonatorii regionali să se ocupe de găsirea unui coordonator conducere județean și apoi să-l ajute în formarea echipei, iar coordonatorul județean să aibă mână liberă în alegerea oamenilor, primind indicații de la regional • formarea cartatorilor prin conferințe și workshopuri • cartarea mormanelor după obținerea colaborării cu comunitățile locale • simplificarea documentelor de raportare, dar și de gestiune a acțiunii • simplificarea sistemului intranet • implicarea concretă și reală a ministerelor în acțiuni de asemenea amploare – multe instituții au fost sceptice cu privire la acest proiect 65 | Pagina


• conștientizarea de către organizatori a pericolelor unei asemenea acțiuni asupra sănătății voluntarilor, indiferent de măsurile de protecție • este nevoie de oameni care cunosc sistemul din instituțiile cheie – consilii județene, inspectorate școlare, salubrizatori / reciclatori, firme de publicitate, garda de mediu • obținerea finanțării europene și distribuirea resurselor financiare în timp util către toți organizatorii județeni/regionali Probleme și sugestii pentru etapa de pregătire – echipele locale • lipsa fondurilor / resurselor de la nivel central, fapt ce a determinat o activitate locală de strângere de fonduri • din membrii inscriși într-unul dintre județe, cei care locuiau permanent în județ nu au avut timpul/nu au vrut să se implice în organizare. • au existat și membri de organizare fantomă - aceștia apăreau cu numele, însă nu au răspuns la nicio solicitare de implicare și nu au participat concret în proiect • implicarea autorităților a fost foarte redusă, primarii comunelor au delegat în special profesori pentru acțiune, iar în rest nu s-au implicat • majoritatea primăriilor, şcolilor şi instituţiilor implicate doresc să colaboreze într-un astfel de proiect, fără să aloce fonduri proprii • canale de comunicare între judeţe (comunicare pe orizontală pentru schimb de păreri, întrebări, soluţii etc.) • materialele trimise în ţară au ajuns foarte târziu, într-un moment în care era imposibilă distribuţia în teritoriu; în acest caz s-a solicitat sprijinul urgent din partea operatorilor de salubritate şi al voluntarilor, însa această soluţie nu este în niciun caz una general funcţională. • o mai bună anticipare a etapelor următoare şi încadrare în termene. Pe cât posibil, ar fi de dorit standardizarea şi sincronizarea etapelor proiectului, chiar dacă se întâmplă ca unele judeţe să fie devansate de altele • o mai bună gestionare a fondurilor şi asigurarea transparenţei în timpul realizării proiectului; • comunicare mai promptă (o mai mare disponibilitate din partea echipei centrale). • organizarea mai multor întâlniri naţionale este de dorit încă din primele luni de proiect • neimplicarea coordonatorului judeţean a dus atât la frânarea activităţilor de organizare, precum şi la conflicte între membrii echipei; după ce acesta nu a mai fost parte din echipă, organizarea s-a realizat cu oamenii implicaţi şi dedicaţi • împărţirea fiecărui judeţ pe mai multe zone, fiecare cu organizatorul său, pentru că gestionarea unui întreg judeţ necesită un consum foarte mare de resurse • interdicția de a organiza și alte acțiuni adiacente, cum ar fi un Marș al Curățeniei. Acesta a avut totusi loc la Iași, fiind foarte târziu pentru a fi oprit • necesarul de saci obținut la cartarea „clasică” (făcută cu voluntari care au parcurs trasee prestabilite) a fost aproximativ 13% din necesarul total de saci (mormanele cele mai mari au fost găsite când voluntarii au întrebat oamenii prin sate unde au ei zone cu gunoi). Restul datelor provin de la primarii și ocoalele silvice. • operatorul de salubrizare a refuzat să ridice deșeurile din locurile mai dificile, aflate la distanță mare de localitatea de proveniență. În aceasta situație, s-a facut apel la personalitățile din județ pentru a interveni și situatia s-a rezolvat în cateva minute Probleme și sugestii pentru Ziua de Curăţenie • voluntarii nu au avut răbdare să fie înregistrați în mod organizat la niciun punct de înregistrare, să li se explice condițiile de participare și să li se dea alte informații utile. (organizatorii nu au avut o solutie pentru nerăbdarea voluntarilor, din păcate trimiterea în 66 | Pagina


• •

teren s-a făcut fără o bună cunoastere a parametrilor organizatorici) în ziua de curățenie, reprezentanți ai primariei au plecat înainte de sfârșitul acțiunii, iar operatorii de salubritate și-au retras mașinile de pe teren fără să anunțe. Din acest motiv, a fost necesară rechemarea unui reprezentant al primariei care să mobilizeze din nou mașini speciale, împreună cu coordonatorii locali, pentru a strânge sacii rămași. nemulţumirea partenerilor din cauza mediatizării absente sau slabe de după eveniment, rezolvata prin publicarea de articole pe blog nemulţumirea partenerilor, din cauza întârzierii semnării contractelor şi facturilor la centru. În cele din urma, situaţia a fost remediată (au existat intârzieri frecvente din cauza faptului ca echipa de la centru era subcapacitată, un număr redus de membri au fost implicați exclusiv în acest proiect, majoritatea membrilor fiind implicați cu jumătate de normă în organizare. Nivelul de incărcare a fost maxim în luna septembrie, în mare parte din cauza organizării pe ultima sută de metri a majorității județelor din țară, dar și din cauza faptului că majoritatea partenerilor au decis să se implice numai în ultima lună) materialele s-au terminat, iar voluntarii cereau tot mai multi saci și mănuși – în acest caz a fost nevoie de contributia organizatorilor

Scurtă analiză a posibilelor soluții și abordări într-un proiect de anvergură națională Având în vedere elementele raportate din teritoriu, se impune o analiză a diferenţei între perspectivele şi totodată responsabilitățile organizatorilor de pe diferite paliere (național, regional și județean): 1. la nivel național • trebuie identificate parteneriate și soluții generale, de ansamblu, care să asigure în primul rând un cadru pentru întreaga acțiune. Aceste soluții generale trebuie privite cu flexibilitate și deschidere față de diferențele dintre regiuni și chiar județele din aceeași regiune. Soluțiile concrete pot să varieze în funcţie de oameni, administraţie, nivelul de dezvoltare economică şi cel al societăţii civile, sau chiar politic (cum este foarte frecvent în administrația româna) • trebuie menținut un sistem de monitorizare care va asigura în primul rând mobilizarea locală (de multe ori echipele județene argumentând că lipsa unor verificări frecvente și solicitări constante de rapoarte a constituit o cauză a stagnării progresului local) • la nivel central se vor identifica resurse financiare în procent mult mai mare decât în regiune sau în județ, în mare parte datorită dezvoltării economice sporite. Cu toate acestea, trebuie setate așteptările corespunzător: nu se vor putea asigura integral resursele pentru o întreagă țară din capitală. De aceea, atragerea și gestionarea resurselor locale trebuie încurajată și comunicată de la început, pentru a evita situația în care “până nu se trimit resursele de la centru echipa județeana nu poate demara acțiunea” • în ceea ce priveste acordurile cu instituțiile publice, acestea trebuie incheiate la nivel național, acolo unde este posibil (multe instituții centrale nu au dat curs invitației de a se implica în proiect). Acestea trebuie căutate activ la nivel județean. De cele mai multe ori problemele au fost de natură politică: deoarece în fruntea unei anumite instituții era un reprezentant dintrun anumit partid politic, în local nu s-au implicat instituțiile de pe nivel ierarhic inferior (lucru intâlnit frecvent în relația cu administrațiile publice locale – primăriile) • în ceea ce privește comunicarea, echipa națională are un rol esențial în primul rând pentru că devine un model pentru organizarea de pe toate palierele. Aceasta asigură o comunicare fluidă și constructivă pe toate domeniile (lucru care în realitate poate însemna dificultatea 67 | Pagina


urmăririi tuturor detaliilor la nivel central); Un foarte mare risc al proiectelor de voluntariat este o existență unor relații informale, fapt care poate afecta relațiile de lucru și, implicit, comunicarea într-un proiect de o asemenea anvergură. Informația trebuie să ajungă în cel mai scurt timp direct la cel care o poate și trebuie să o gestioneze, chiar dacă nu există simpatie între toți voluntarii implicați în proiect. 2. la nivel regional • coordonatorii regionali sunt necesari în mod curent pentru a permite monitorizarea și asigurarea / sprijinirea implementării soluțiilor în județe, fiind mult mai eficientă urmărirea a 5 sau 6 județe simultan (faţă de 41) • cea mai bună variantă este atunci când regionalul are capacitatea de a se deplasa în fiecare județ, putându-se astfel implica și asigura rezolvarea situațiilor în timp mult mai scurt, menținând totodată motivarea organizatorilor județeni. • În cazul LDIR, mobilizarea regiunilor nu a fost omogenă, din cauza viziunii și disponibilității diferite ale regionalilor (unii coordonatori s-au implicat mai greu, datorita lipsei de timp, alți coordonatori au avut timp dar s-au implicat “de la birou”, iar alți coordonatori au mers pe teren și au lucrat alături de echipele județene, motivând în acest fel echipele). • deciziile participative sunt mult mai greu de luat; Pentru că un proiect atât de mare trebuie să funcționeze, trebuie eliminată obsesia pentru detalii la nivel național și cultivată identificarea soluțiilor locale prin efort local • nu este realist să se aștepte din nicio parte promovarea unor soluții general valabile (pentru că județele nu se aseamănă, nicio soluție detaliată de la nivel central nu va putea mulțumi integral) • nu s-a luat niciodată decizia eliminării unui membru (subiect care rămâne unul sensibil într-un proiect de voluntariat). Totuși, în formularele de raportare s-a propus înlocuirea regionalilor care nu fac faţă 3. la nivel județean • este necesară cultivarea ideii de adaptare a soluțiilor generale în functie de disponibilitatea locală a diverșilor parteneri potențiali, dar și în functie de capacitățile de organizare ale județului (resurse umane, materiale, parteneriere cu cât mai mulți susținători locali: mass media, instituții publice și private, cât și identificarea oricăror surse posibile de echipamente, săli și persoane din local); • trebuie setate așteptările corespunzător capacităților organizatorice și nivelului de organizare (din experiența primei acțiuni reiese clar faptul că acele regiuni sau chiar județe care au căutat activ soluții și s-au consultat la nivel național pe diversele căi de acțiune, au înregistrat succesele cele mai mari) • la nivel de resurse financiare și materiale trebuie de asemenea setate așteptările conform situației economice, dar și intinderii țării (nu este realistă așteptarea ca toate soluțiile să fie rezolvate din Capitală, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al complexității soluțiilor posibile • materialele, resursele financiare sau soluțiile în general nu pot fi identificate în intregime de la nivel central, în primul rând din cauza diferenței între regiuni și chiar județe din aceeași regiune! • singurul lucru realist este acela de a realiza un sistem general, agreat și respectat la nivel național (pentru a asigura unitate și coerență proiectului), cât și necesitatea raportării și consultării la nivel național (de multe ori județenii au argumentat lipsa solicitării / verificării curente drept o cauză a inerției organizatorice pe plan local) 68 | Pagina


Resurse și linkuri Video despre Let`s Do It! - Estonia: www.youtube.com/watch?v=A5GryIDl0qY Contul de Youtube: http://www.youtube.com/user/LetsDoItRO Website: www.letsdoitromania.ro Website Let`s Do It World!: www.letsdoitworld.org RAPORTUL FINAL LET`S DO IT, ROMANIA! Raportul a fost scris de Liana Buzea Editor: Anca Baniţă Autori ai rapoartelor pe echipe (în ordine alfabetica): Anca Baniţă, Ştefan Buciuc, Anamaria Hâncu, Ionuţ Iordăchescu, Ionuţ Mandanac, Luciana Petroiu Design: Răzvan Dumitrescu Anul apariţiei: 2011 Document electronic ce poate fi copiat sau transmis

Raport Let's Do It, Romania! 2011  

raport final 2010

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you