Page 1

ORGANIZATORI

AGROTURISM & GASTRONOMIE ROMÂNEASCĂ CLUJ NAPOCA - 18 OCTOMBRIE, 2018

#umplecosul


AGENDĂ CONFERINŢĂ 10.00 – 10.30 Înregistrare + Pauză de cafea 10.30 – 11.00 CUVÂNT DESCHIDERE + BUNE PRACTICI INTERNAȚIONALE E.S Mihael Zupančič | Ambasadorul Republicii Sloveniei în România Arie Veldhuizen | Consilier Agricultură, Industrie Alimentară și Natură, Ambasada Olandei în România 11.00 – 12.15 AGROTURISM ȘI TURISM CULINAR ROMÂNESC ÎN 2018: CADRU LEGISLATIV ȘI SURSE DE FINANȚARE • Modele și resurse europene ce susțin diversificarea activității agricole • Politica națională pentru dezvoltare agricolă și rurală • Master Plan Național și proiectele de infrastructură menite să susțină dezvoltarea turismului rural culinar • PNDR 2014 – 2020 și măsurile ce susțin fermierii pentru a obține noi venituri prin diversificare în agricultură • Context european – politici de dezvoltare rurală Bogdan Tomoiagă | Secretar de Stat, Ministerul Turismului Claudiu Coadă | Director Direcția Active Fizice (măsuri agricole), Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Ionuț Diaconeasa | Consilier, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) Bogdan Licărete |Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) Maria Stoian | Președinte Fondator, Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) 12.15 – 13.15 Prânz tradițional românesc + Networking 13.15 – 14.30 IDENTITATE NAȚIONALĂ, SCHEME DE CALITATE NAȚIONALE ȘI EUROPENE, PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ • Promovarea internațională a produselor românești • Scheme de calitate pentru produsele românești tradiționale • Potențiale drumuri tematice Salam de Sibiu – Carmen Gavrilescu | Președinte Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu Produs Montan – Dănuț Ungureanu | Șef birou BSPPDD – Agenția Zonei Montane Porc de Bazna – Laura Chirilă Pașca | Marketing Manager, Fundația ADEPT Transilvania Drumul Brânzei Sibiu | Alin Chipăilă, Președinte Asociației Județene de Turism Sibiu și reprezentant consorțiu proiect Sibiu Regiune Gastronomică Europeană în 2019 Ciprian Morcan | Director General Hygia Consult 14.30 – 14.45 Pauză de Cafea + Networking 14.45 – 16.45 MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ – PARTEA 1 • Proiecte de succes și oameni care au generat experiente în mediul rural Alexandru Potor | Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)


Food Transilvania Market, lanțul scurt de aprovizionare | Felix Arion, Director General AgroTransilvania Cluster Anca-Monica Brata | Vicepreședinte Asociația pentru Cercetarea și Promovarea Produselor Agroalimentare Crișana Dorin Popa | Președinte Prototera George Corban | Fondator Mica Ilinca & Mica Ilinca Boletus Gourmet Asociația Mioritics - Colinele Transilvaniei | Mihai Dragomir, Membru fondator Convivium Transilvania – Transylvania Culinary Academy | Michaela Podolsky, Fondator 16.45 – 17.15 Pauză de Cafea + Networking 17.15 – 18.30 MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ – PARTEA 2 CONCLUZII • Proiecte de succes și oameni care au generat experiente în mediul rural Cosmin Dragomir | Fondator Gastroart.ro Mircea Groza | Maestru bucătar, cercetător, etnolog Transilvanian Brunch | Asociația My Transilvania, Cristian Cismaru, Fondator Antreprenoresti / RBL | Daniela Marișcu, Lider proiect Atilla Daragus | Președinte, ANTREC Covasna Mihail Ungurenuș | Fondator, Pensiunea Livada Bunicului 19:30 – 22.30 CINĂ + SPECTACOL CULINAR GASTRONOMIE ROMÂNEASCĂ Mircea Groza | Maestru bucătar Nico Lontraș | Chef, Rare Food Services 10:00 – 22.30 EXPO ȘI TÂRG VÂNZARE PRODUSE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI • Umple coșul cu bunătăți românești


DE CE AGROTURISM ȘI GASTRONOMIE ROMÂNEASCĂ? “Agroturismul promovat de ANTREC poate deveni atracţia principala a României, lucru subliniat şi de reprezentanţi ai Federaţiei Europene de Turism Rural EuroGites, dar şi de membrii Organizaţiei Mondiale a Turismului. Agroturismul și turismul rural reprezintă foarte bine imaginea unei Românii autentice, o Românie care spre deosebire de alte state europene, nu şi-a pierdut tradiţiile“ declară Conf. Univ. Dr Maria Stoian, președinte fondator ANTREC. „Ne-am propus să reunim sub această umbrelă profesioniștii din România care până acum au lucrat în proiecte independente, dar care toate converg către un tot unitar – potenţialul gastronomic românesc ce poate revitaliza comunități rurale. În secundar, proiectul stimulează un branding de țară - cultural gastronomic. Vrem să atragem atenția asupra acestui potențial naţional uriaș și să arătăm ce resurse avem la îndemână“, Mirela Scarlat, fondator TMT PR. “AgroTransilvania Cluster a fost creat cu scopul de a sprijini dezvoltarea sectorului agroindustrial prin creșterea competitivității asociației și a fiecărui membru în parte. Sun-

tem convinși de faptul că în cadrul acestui eveniment, savoarea gastronomiei locale, prin combinație dintre rădăcinile sale ce constituie minunata tradiție culinară din zonă și originalitatea inovativă a producătorilor, va deschide apetitul pentru dezvoltarea lanțurilor de valoare integrate ce vor aduce pe mesele turiștilor din pensiunile agroturistice gustul și aroma de neuitat ale bucătăriei ardelene” consideră Prof. Dr. Felix Arion, Directorul general al AgroTransilvania Cluster.

Conform Eurostat Romanian Agriculture Census 2010 & Fundația Adept Transilvania octombrie 2013 în România: • sunt 3,6 MILIOANE FERME, cel mai mare număr din EU-28.

• 71% din totalul fermelor înregistrează suprafețe de sub 3 HA, prin urmare, sunt neincluse în registrul agricol și neeligibile pentru sprijinul european pe suprafață • 42,750

de exploatații

desfășoară alte activități decât activitatea agricolă (240 din turism și 25 340 din procesare de produse)


#UmpleCosul #NewRomanianCuisineManifesto Avem nevoie de asumare publică! Faptul că gastronomia nu e prinsă în vreo politica publică sau în vreo strategie culturală ne face să nu putem deschide aripile mai larg. Când nordicii s-au strâns în 2004 la un loc să facă #NewNordicCuisineManifesto peisajul la ei arăta altfel decât arată acum la noi: bucătaria lor era atunci exact cum e a noastră acum, cu o identitate incertă și un trecut aproape uitat. Când nordicii s-au strâns în 2004 la un loc să facă #NewNordicCuisineManifesto aveau la fel de multă nevoie să facă asta pe cât avem noi nevoie acum. Și, totuși, de ce nu avem încă un #NewRomanianCuisineManifesto acum? De ce nu și-l asumă nimeni? E o întrebare pe care mi-am pus-o și pe care am primit-o în varii forme în tot felul de momente. Am găsit câteva explicații pentru motivul absenței unui astfel de manifest. Asta în ciuda faptului că noua bucătărie românească se naște, vedem că se naște, îi apar muguri și cresc lăstari, au loc evenimente și oamenii par pregătiți. O mână de oameni ne-am strâns într-o seară să vorbim despre asta. Alții se îndreaptă acum către un punct care va deveni un sindicat. Câteva tinere talente scormonesc înverșunat în cenușa istoriei și aduc trecutul pe mese în restaurantele moderne și perfect actualizate.

SOLUȚII

1.

RE-profesionalizarea breslelor din ospitalitate. Că vorbim despre bucătari sau ospătari, hotelieri sau barmani, este nevoie de un învățământ profesional care ar trebui să pregătească baza de selecție a viitoarelor genii în domeniu. E greu să dezvolți gastronomia când lucrezi preponderent cu studenți, agenți de asigurări între joburi sau foști taximetriști

2.

Pregătirea României să sprijine instituțional ospitalitatea. Nici un domeniu, nicăieri în lume, nu s-a dezvoltat singur, de la sine, ba chiar cu gleznele legate.

3.

Asumarea în industrie a curentului #NouaBucătărieRomânească și publicarea unui #NewRomanianCuisineManifesto

Marius Tudosiei Fondator, băcan şi creator de mâncare Băcănia Veche


#UmpleCosul #NouaBucătărieRomânească Avem gastronomie românească? Care sunt elementele care ne diferențiază în Europa și în special în zona Balcanilor? Da, avem o gastronomie românească! Și o spun atât de răspicat încât sper ca nimănui să nu-i mai treacă prin cap să mă contrazică. Avem câteva direcții unice de abordare, încât suntem convinși acum, după zeci și sute de comparații cu bucătăriile vecine sau de aiurea, că ele sunt doar ale noastre. Avem peste 2000 de ciorbe și supe (borșul acru nu e prea cunoscut în alte părți), plăcintărim ca nici o altă nație, punem la murat chestii care uimesc lumea întreagă, gătim în general într-o manieră pe care nu o regăsim în alte părți. Da, e adevărat, bucătaria românească seamană și cu alte bucătării, însă nu putem spune despre nici una din lumea asta ca e atât de individualizată încât devine, prin asta, unică. Toate se influențează reciproc, de regulă pe baza proximității geografice, dar mai sunt și ex-

cepții - cum ar fi puternica influență a bucătăriei franceze asupra manifestărilor gastronomice thailandeze moderne (nu asupra celor tradiționale, care par să rămână neatinse). Ce știm sigur este că facem lucrurile în felul nostru. Că folosim ingrediente în felul nostru. Până și “regionalizarea” noastră gastronomică este unică în felul ei, ea venind însă din faptul că ne-am unit ca nație ceva mai târziu decât alții. Dacă ar fi să realizați o strategie de promovare pe regiuni a gastronomiei românești, ce produse / categorii de produse ați alege ca fiind reprezentative? Toata lumea își stabilește strategiile culturale în funcție de regiunile gastronomice și cred că primul lucru pe care l-as face dacă ar sta în puterea mea, ar fi să formez un grup de lucru care să fie principalul factor de obținere a DOC-urilor și IGPurilor pentru produsele românești. România are în momentul acesta 5, Italia peste 450, Franța parcă peste 600. Trebuie să ne uităm la modelele care au dat rezultate și să vedem ce anume le-a făcut să funcționeze. Ardealul e bun la brânzeturi de tot felul, Moldova face niște copturi excepționale, crud-uscatele dobrogene sunt grozave, Delta ne uimește cu pestele, vestul țării face un șonc/șoancă/șuncă un pic peste jamonul spaniol, sudul este acel “melting pot” care a transformat în felul său toate influențele


gastronomice pe care le-a primit. Eu cred că oamenii nu realizează că România are un potențial gigantic din perspectivă gastronomică. Ar fi posibil - și nu exagerez - să ne bazăm PIB-ul pe turism, gastronomie și vin. Însă pentru asta, ar trebui să vindecăm cumva impotența marilor strategi ai statului și să-i umplem de patriotism. E greu să-i facem să le pese. Din păcate, în lipsa acțiunii lor ferme și pe termen lung, acțiunile noastre ale micilor întreprinzători - sunt lipsite de anvergură. Contează, nu neg, însă e un efort enorm pentru un efect mic. Fără sprijinul unor politici publice coerente, ne zbatem ca scrumbia de Dunăre în afumătoare! În România, conform statisticilor sunt 3,6 milioane ferme, cel mai mare număr din EU-28, dintre care 71% sunt ferme mici, cu suprafețe de sub 3 hectare. În acest context, cum pot reprezenta agroturismul și gastronomia românească o soluție de capitalizare pentru fermierii / producătorii români? Studiul acesta are cinci ani. Lucrurile au evoluat fie prin aglutinare, fie prin dezvoltare, fie prin apariția unora noi, fondate pe alte principii de sustenabilitate și autosuficiență. În ultimele 12 luni, doar eu ştiu 6 cazuri de oameni care au părăsit urbanul în favoarea propriilor proiecte rurale. Gândiți-vă că pentru ceea ce ministerul ar numi “unitate turistică” :) (imi cer scuze că ma amuz de termenii lor din anii ’60) e nevoie de câteva camere, o bucătarie, ceva teren pentru microfermă și o familie care să aibă determinarea să ducă un astfel de proiect. Agroturismul pe care l-am cunoscut în Franta și Italia nu se baza pe mai mult. În Franta, am stat într-o fermă ecologică formată din (nu exagerez): 3 camere de închiriat, 2 grădinițe de

legume de aproximativ 250 mp în total, vreo 30 de pomi fructiferi și un om, Phillipe, fost corporatist, pasionat de agricultură ecologică, membru în câteva asociații ale păstrătorilor de semințe, bucătar de nivel mediu, culegător de plante sălbatice, inventator de rețete. Cam așa arată lucrurile când vrei să fii rezervat pentru minimum 4-6 săptămâni în avans! Repet: în lipsa unor politici publice în domeniu, totul este îngrozitor de greu. O să ne chinuim ca nişte sisifi moderni, o să facem bătături muncind de principiu în van. Micile reușite o să fie contabilizate de un stat hrăpăreț sau de niște asociații fără membri și fără programe pe termen lung. Este nevoie de sindicalizarea domeniului, de asociere, de programe și de viziune. În anul 2010, când am deschis Băcănia Veche, spuneam la o conferință că România ar putea să fie 50% bio în ospitalitate. Doar că nimeni nu și-a pus asta în cap până acum!

Marius Tudosiei Fondator, băcan şi creator de mâncare Băcănia Veche


#UmpleCosul Bucătăria Transilvaniei Avem gastronomie românească? Care sunt elementele care ne diferențiază în Europa și în special în zona Balcanilor? Gastronomie românească, în înțelesul semantic al expresiei, există de la momentul în care granițele României au fost trasate. Obiectivul nostru poate fi cercetarea în parcursul istoriei cu referire la gastronomie. Să avem în vedere geografia și clima, obiceiurile și ritualurile, să acceptăm influențele/ profilul multicultural al gastronomiei românești și mai mult să le privim ca pe o șansă spre diversitate. Bucătaria din Transilvania în parcursul vremii a primit recunoașterea unor critici culinari călători ai vremii. Gătitul era o stare, o cultură de masă care e drept, a fost insuficient scrisă dar, cu certitudine povestită și transmisă. Bucătăria românească pare atemporarală, dacă ar fi apreciată după memoria gustului fiecăruia, vine cu un bagaj sesizabil de amintiri și totuși, este mai puțin populară decât alte bucătării adoptate față de care s-au dezvoltat fidelități. Avem datoria morală de a-i reda sau construi după caz personalitatea și a o repune în scenă de consum. Specialiști, livratori de hrană și consumatori conectați, responsabili și activi în spiritul diversității și al identității. Nu este nimic diferit în istoria celorlalte bucătării care acum sunt

bine conturate pline de recunoaștere, au trecut și ele prin același proces. Diferența o face nivelul de interes și de asumare manifestat față de acest domeniu, au înțeles importanța lui și l-au tratat ca pe o direcție de țară. Au gândit concepte integrate, au folosit tehnici noi, inovative, au înțeles că abordarea hranei este mult schimbată, toate acestea le-au condus și mențin în topul preferințelor. Ține de viziune, o țară pentru a fi turistică trebuie să aibă destinații și gastronomie. Dacă ar fi să realizați o strategie de promovare pe regiuni a gastronomiei românești, ce produse / categorii de produse ați alege ca fiind reprezentative? Cultura gastronomică a fiecărui loc/regiuni trebuie să întrunească câteva condiții: fie în strânsă legătură cu istoria, formele de relief, calitatea pământului, clima, resursele/ingredientele, etniile, obiceiurile și poveștiriile culese din acel loc/regiune. Acestea sunt sursele de inspirație în alcătuirea și implementarea unui concept care să respecte locul cu specificul lui. Așa vom alunga “plictiseala”, vom completa savuros turul unei țări,


bucătărie naivă, sinceră cu tehnici de preparare vechi/clasice, poveștile din prin bucătării și istorioarele locului pot aduce farmecul atât de necesar/ ar putea surprinde. Eu cred că drama este că tocmai aici, nu au fost conservate, au fost abandonate într-o slabă înțelegere a perspectivei. Spun asta din poziția unui om care a călătorit în ultimii 8 ani prin această țară în cele mai ascunse/ inedite locuri în căutarea elementelor specifice spațiului românesc.

adica ceea ce numesc francezi “Tour Savour”. Sincer, aș începe cu o hartă / o cartare a resurselor românești cu o legendă serioasă în care să fie de găsit: rase de animale, păsări de curte și sălbatice, categorii de pește, plante de cultură și spontane, producătorii cu produsele lor, tehnici de preparare și de păstrare, obiceiuri de masă, ritualuri (sărbători), gusturi specifice. Gustul poate fi definitoriu. Toate acestea trebuie așezate, descrise, conservate și asumate atât în mediul urban, cât și în cel rural, ele contribuie la definirea unei bucătării naționale cu accente regionale, locale. Bucătaria românească are încă nevoie a fi nuanțată și finisată, reinventată (chiar dacă acestă expresie este mult contestată), cu tehnici noi în preparare și așezată în tendințe, este cu referire la mediul urban, unde se impune dat fiindcă viața omului are caracteristici mult schimbate. În mediul rural putem păstra o

A nu se întelege că nu apreciez sau contest eforturile făcute în ultimii ani pentru recuperare, conservare și promovare. Cred însă, că mai sunt pași de făcut, că este nevoie de sincronizare și conectare a tuturor actorilor din domeniul gastronomic. În România, conform statisticilor* sunt 3,6 milioane ferme cel mai mare număr din EU-28, dintre care 71% sunt ferme mici, cu suprafețe de sub 3 hectare. În acest context, cum pot reprezenta agroturismul și gastronomia românească o soluție de capitalizare pentru fermierii / producatorii români? În agroturism pentru a fi sustenabil este indiscutabil nevoie de hrană bună, servicii complementare dezvoltate, creșterea calității acestora și dezvoltarea abilităților de ospitalitate. Aceasta poate constitui baza sustenabilă a unui turism gastronomic local.

Elena Daniela Graură Maestru culinar gourme tradițional Specialist în bucătăria Transilvaniei

*Studiu Eurostat Romanian Agriculture Census 2010 & Fundația Adept Transilvania octombrie 2013


#UmpleCosul Produsul montan – o oportunitate pentru dezvoltarea agroturismului din zona montană În zona montană, agricultura reprezintă principala resursă economică (40-60%). Astfel, se impune acordarea unei atenții sporite acesteia și găsirea de noi soluții pentru valorificarea superioară a produselor agroalimentare. Promovarea mențiunii de calitate facultative ”produs montan”, ar putea sa-i încurajeze atât pe producători ca să-și certifice astfel produsele, dar și pe consumatori, în sensul de a le câștiga încrederea și de a le oferi garanția pentru consum. Lanțurile scurte de aprovizionare (vânzarea de la fermierul montan la consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari), dar și vânzarea produselor certificate direct în cadrul fermei prin agroturism, pot reprezenta noi oportunități pentru producătorii montani. ZONA MONTANĂ DIN ROMÂNIA • 29.94% din suprafaţa țării

• 3.354.041 locuitori - 15.08 % din populație

• circa 2,1 milioane în familii de agricultori • 1,3 •

milioane fermieri activi 815.000 exploatații agricole 254.348 înscrise în Registrul

• Unic de Identificare a Fermelor (APIA) în 2016

Principalele avantaje pe care care un producător le poate avea comercializând produse certificate ca produs montan: • Evidențiere calitatea produse și materie primă folosită • Valorificare superioară față de alte produse din aceeași categorie • Prezența activă în piața agroalimentară alături de marii producători


• fonduri alocate pentru zona montană în 2017 - 205.987.917 euro dintr-un total de 1.011.623.057 Euro la nivelul țării (20,4 %)

• 8 produse tradiționale certificate ca și “produs montan”

• 67 produse atestate ca și “produs montan”

Situația produselor montane certificate în România: JUDEȚ NUMĂR NUMĂR PRODUSE DECIZII ACORDATE

1. ARGEȘ 2.. BACĂU 3. CARAȘ-SEVERIN 4. COVASNA 5. HARGHITA 6. MUREȘ 7. NEAMȚ 8. PRAHOVA TOTAL

2 1 5 2 8 4 28 6 3 1 3 1 15 5 3 1 67 21

În concluzie, participarea la schemele de calitate încurajează obţinerea de produse agricole și alimentare de înaltă calitate, prin identificarea soluțiilor inovative, precum: folosirea practicilor prietenoase cu mediul, optimizarea utilizării resurselor și factorilor de producție. Participarea la schemele de calitate a fermierilor care deţin exploataţii agricole, contribuie la adăugarea de valoare produselor agricole, dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare și dezvoltarea pieţelor locale.

Dr. ing. Dănuț Ungureanu Expert-consultant agroturism montan Șef birou BSPPDD – Agenția Zonei Montane (AZM)


#UmpleCosul Povestea Porcului de Bazna Porcul de Bazna este un proiect implementat de către Fundația ADEPT Transilvania în parteneriat cu Consiliul Local și Primăria Comunei Bazna, dar și cu experții Horia Șimon și Elena Daniela Graură. Ideea acestui proiect ne-a venit în cadrul unei alte inițiative importante, ESSEDRA- Dezvoltare Socio-Economică și de Mediu durabilă a Zonelor Rurale, atunci când, în urma colaborării cu Slow Food International, am ales să încercăm să salvăm această rasă autohtonă, Porcul de Bazna, prin reintroducerea în sistemul de consum. Ce a presupus proiectul Prima etapă a implicat înscrierea acestei rase în Arca Gustului, https:// www.slowfoodusa.org/ark-of-taste, o

bază de date creată de către Slow Food International cu produse alimentare care sunt pe cale de dispariție, fie ca urmare a pierderii unor rase sau soiuri locale, fie ca urmare a pierderii cunoștințelor de preparare sau de conservare tradiționale. Apoi, cu sprijinul specialiștilor Slow Food, am înființat Prezidiul Porcul de Bazna și al Asociației Crescătorilor de Porc de Bazna și am participat la ediția din 2016 a Terra Madre - Salone del Gusto, cel mai mare eveniment mondial dedicat micilor producători și fermieri, care promovează conceptul de GUSTOS. CURAT. CINSTIT. În anii 2016, 2017 și 2018, Festivalul Porcul de Bazna a avut și o componentă de educare a consumatorilor,


dar și a celor care dețin unități de alimentație, cu privire la importanța consumului de produse locale. De ce este importantă promovarea porcului de Bazna Considerăm necesară promovarea porcului de Bazna din două perspective: • tradiția în creșterea acestei rase este strâns legată de organizarea tradițională a gospodăriei țărănești, iar rasa s-a adaptat creșterii în condițiile de mediu (este adaptat creșterii în aer liber și pe pășune) • din punct de vedere gastronomic, carnea acestui porc este probabil cea mai gustoasă carne dintre rasele tradiționale din zonă, dar și a raselor moderne, potrivit specialiștilor în gastronomie Mesajul nostru... Prin broșura ”Povestea Porcului de Bazna”*- un prim rezultat concret

al demersurilor noastre - aducem în prim-plan importanța conservării cunoștințelor tradiționale, transmise de-a lungul generațiilor și a raselor locale, bine adaptate mediului din care provin în detrimentul unei evoluții abrupte a consumerismului de masă. Concret, subliniem importanța trasabilității produselor și a relației pe care pot și trebuie să o dezvolte consumatorii și producătorii și a faptului că, alegând produse locale, încurajăm dezvoltarea micilor producători în mod sustenabil și că astfel de produse pot contribui la buna imagine și a gradului de atractivitate a zonei pe plan regional, național și european. În contextul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019, propunem o serie de evenimente culinare prin care localnicii și turiștii deopotrivă pot (re)descoperi gustul pentru produsele locale, pregătite cu gust, curat și cinstit.

*https://fundatia-adept.org/ro/carti-si-brosuri/


SLOVENIA Un exemplu de agricultură dezvoltată pe agroturism și gastronomie O țară de munți cu agricultură mică, Slovenia este un model de agroturism original dezvoltat în ferme tradiționale, de familie și bazat pe o bogăție de produse și servicii gourmet. • 80 % din suprafață acoperită de dealuri și munți • 6.5 hectare media suprafață / fermă • 89% din munca prestată în domeniul agricol realizată cu ajutorul familiei • 9 % dintre proprietarii agricoli au studii superioare de specialitate (comparativ cu media europeană de 7%) • Peste 15 produse tradiționale certificate pe scheme de calitate europene DOP și IGP. De exemplu, brânza Tolminc din lapte de vacă este una dintre cele mai recunoscute produse tipic slovene din categoria Denumire de Origine Protejată. Producția de furaje, prelucrarea laptelui și toate procesele tehnologice se desfășoară în regiunea Upper Posočje. Model de bună practică – ferma Arkade-Cigoj O fermă de familie, care datează de la începutul secolului al XIX-lea. Când Iordan și Silva Cigoj au preluat-o în 1989 de la părinții Iordaniei, Branko și Zmaga, ferma era situată în cea mai veche casa a satului. Aceștia au adus treptat un “aer modern” tradițional, iar în 1996, au realizat o nouă construcție cu o pivniță și cu mai mult spațiu pentru activitățile agricole generale, întreaga fermă fiind mutată la marginea orașului sat. Șapte ani

mai târziu, în 2003, fermierii au făcut un pas mai departe și au deschis pensiunea Arkade-Cigoj și un restaurant. În prezent, ferma este specializată în creșterea porcinelor și a bovinelor având propriul abator pentru porci și o unitate de producție pentru diferite produse de calitate: salam, cârnați, pancetta și specialitățile slovene la un pret aproximativ de 18 EUR/kg.

“Nu avem nici unul spa, fără atracții, cum să păstram turiștii? Ne-am gândit noi că bucătăria locală este interesantă” spune Silva. Arkade-Cigoj în cifre • 140 de porci dintre care 70 sunt de rasa Mangalita • 40 de hectare de teren cu podgorii (în creștere soiuri precum Rebula, Malvasia, Merlot și Cabernet Sauvignon) • 20.000 de sticle per an pe care le vând în magazinul propriu • 20 vaci de rasă Angus • Cifra de afaceri anuală a fermei: 500.000 €


Olanda

Ce a făcut anul acesta când provincia NOORD-BRABANT a deținut titulatura de Regiune Gastronomică Europeană A creat un program educațional unic, în valoare de 2,5 milioane euro și care a reunit antreprenori, universități, studenți, cercetători și specialiști în sănătate, chefi și experți în gastronomie pentru a reinventa sistemul alimentar de la fermă la furculiță. Timp de 10 luni, în fiecare lună în provincia Brabant, a fost prezentat un subiect care reprezintă o inovație în felul în care este produsă, gătită și consumată hrana. Martie - Împreună împotriva risipei alimentare Aprilie – Mâncare din Brabant Mai – Mănâncă bine, trăiește bine Iunie - Școala sănătoasă Iulie – Noul fermier August – Comunitatea sănătoasă Septembrie – Producând mâncarea împreună Octombrie – Analizând date în gastronomie Noiembrie – Să mănânci conștient Decembrie – Ospitalitate în Brabant A creat Manifestul Gastronomiei Olandeze, a scris și publicat o carte dedicată acestui manifest. Deoarece și în Olanda, ca în toate țările europene, gastronomia a suferit schimbări de-a lungul timpului, acest manifest face referire în special la modul în care este produsă hrana – sustenabil și responsabil, dar și la faptul că ingredientele sunt locale, fiecare chef susținător a gastronomiei olandeze gătind după rețeta 80 – 20: 80%

produse locale și 20% din import. “Este plăcut să observi că sunt din ce în ce mai mulți chefi care abordează acest sistem. Avem, mai nou, și un brand - Dutch Cuisine. Uimitor, dar avem și noi bucătăria noastră, însă nu o promovăm atât de agresiv cum o fac alții. Deja Agenția Națională de Turism, Guvernul și alți chefi susțin acest brand”, a afirmat Christian Weij, chef, specialist în produse fermentate. A creat o etichetă gastronomică - Taste of Van Gogh Trei chefi au creat eticheta Taste of Van Gogh care conține patru profiluri gastronomice diferite. Restaurantele care folosesc unul dintre aceste profiluri gastronomice și achiziționează ingrediente locale, pot utiliza eticheta Taste of Van Gogh.


Mircea Groza Maestru bucătar, etnolog Da, avem o bucătărie națională! Patrimoniul gastronomic românesc este fabulos. Nu știu de ce unii nu vor să creadă asta! Asemenea întâlniri au loc foarte rar, mult mai rar decât ar fi nevoie. Sper într-un început bun, sper să devină obișnuință asemenea sesiuni de comunicare. Și mai sper să participe toți cei care cred în tradiție, cred în țăranul român și pot face ceva pentru promovarea acestora, pot lua decizii în acest sens.

Carmen Gavrilescu, Președinte Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu Acesta este momentul perfect pentru a discuta despre dezvoltarea unui brand teritorial pentru a ne proteja și comercializa produsele. Trebuie să ne aplecăm și asupra interesului de a dezvolta turismul gastronomic în regiune pentru a ne promova produsele, Salamul de Sibiu IGP fiind un exemplu.

Cristian Cismaru, Fondator și Președinte Asociația My Transylvania Consider că inițiativele punctuale, la nivel de oras/județ, constituie doar baza unei dinamici regionale. Dacă nu învățam bine unii de la alții și ne alegem o direcție comună e foarte greu să dezvoltăm economia locală pe principii sustenabile. Mai mult, sunt curios să văd ce fac alții și bucuros să povestesc ce facem noi.

Mihai Dragomir, Membru fondator Asociaţia Mioritics - Colinele Transilvaniei În activitatea noastră de dezvoltare a ecoturismului în Colinele Transilvaniei avem un focus special pe partea de gastronomie locală. Experiența culinară se regășește atât în produsele și evenimentele turistice dezvoltate, cât și în activitatea cu comunitățile locale. Este un domeniu în care ideile și cazurile de bună practică trebuie prezentate și dezbătute.

Cosmin Dragomir, Jurnalist și fondator Gastroart.ro Când e vorba de gastronomia românească nu precupețesc nici o ocazie de a discuta despre subiect. Sunt într-o continuă căutare de informații și experiențe și cred că și de aici voi pleca acasă mai împlinit.

Profile for TMT PR

AGROTURISM & GASTRONOMIE ROMANEASCA  

În Anul Centenarului, TMT PR crează cadrul pentru a celebra antreprenoriatul în mediul rural inspirat de produsele și tradițiile culinare au...

AGROTURISM & GASTRONOMIE ROMANEASCA  

În Anul Centenarului, TMT PR crează cadrul pentru a celebra antreprenoriatul în mediul rural inspirat de produsele și tradițiile culinare au...

Advertisement