Page 1

www.agrimedia.ro Anul VI, nr. 10 (67) Octombrie 2012 Pre]: 9 Lei

1

Decembrie 2010


2

Decembrie 2010


Zona montană Fii bun dacă ceri BUNĂTATE, Fii adevărat dacă ceri ADEVĂRUL Vei găsi în viaţă numai ce dăruieşti Lumea este propria ta oglindă.” MAHATMA GANDHI Apreciem că este benefic modul de abordare al mijloacelor de informare în masă, cu precădere a presei de specialitate, a problematicii complexe şi prioritare pentru economia naţională din agricultură. Aici sunt abordate cu profesionalism, printre altele, teme majore privind dificultăţile cu care se confruntă fermierii în ceea ce priveşte finanţarea, retehnologizarea, depozitarea sau valorificarea producţiei. În egală măsură însă, se impune să se abordeze şi modalităţile de susţinere a activităţilor specifice din zona montană. Astfel, după cum este definită atât prin Legea muntelui nr. 347/2004 republicată, în Decizia Comisiei Europene nr. C/20083831 şi alte acte juridice subsecvente, „zona montană din ţara noastră este teritoriul de interes naţional economic special şi de mediu ce are o limitare considerabilă a posibilităţilor de utilizare a terenurilor agricole. situate la altitudine de peste 600 m şi cu pante de peste 15%, dar şi ca urmare a unor severe condiţii pedoclimatice”. Importanţa zonelor montane ca entităţi socioeconomice rezultă şi din faptul că acestea reprezintă 40% din suprafaţa Europei, pe care îşi desfăşoară activitatea 19% din populaţia acesteia. În România, aceaste zone se întind pe aproximativ 32,5% din teritoriul ţării, pe care vieţuiesc peste 3,8 milioane de concetăţeni. Populaţia care îşi desfăşoară activitatea în mod tradiţional în zona montană este creatoarea şi depozitara tradiţiilor poporului român. Nu trebuie trecut cu vederea că în zona montană se regăsesc peste 60% din monumentele istorice, dar şi ale naturii, inclusiv o mare parte a siturilor arheologice, şi un impresionant tezaur de artefacte, ce conservă, printre altele, şi mărturii ale ocupaţiilor locuitorilor acestor

www.agrimedia.ro

teritorii. Datorită specificităţii acestui areal, caracterizat în principal prin condiţii deosebit de grele de trai, se impune cu prioritate adoptarea din partea guvernanţilor a unor decizii adecvate de susţinere materială şi logistică. Viaţa economică, socială şi tradiţiile conservate în zona montană a României au fost studiate şi susţinute de-a lungul timpului, pe lângă numeroşi oameni de ştiinţă, şi de marele savant Dimitrie Gusti, iar în perioada anilor ’80 de ilustrul prof. univ. dr. Radu Rey. Datorită demersurilor domniei sale, a fost abandonat proiectul ceauşist de includere a zonelor montane în programul de colectivizare generală a agriculturii din România. După anul 1989, acelaşi neobosit om de ştiinţă a reuşit ca în subordinea Ministerului Agriculturii să înfiinţeze structuri instituţionale specializate - fosta Comisie a zonei montane, Institutul de montanologie, Agenţia naţională a zonei montane sau Centrul de formare şi inovaţie pentru dezvoltare în Carpaţi (CEFIDEC), unităţi de învăţământ agromontan şi, nu în ultimul rând, organizaţii nonprofit în domeniu. Toate acestea sunt menite să susţină cu fonduri bugetare, fonduri europene şi donaţii dezvoltarea vieţii economice în zona montană. Prin afilierea României la Asociaţia EUROMONTANA şi integrarea în marea familie a Comunităţii Europene, problematica zonelor montane din ţara noastră a căpătat dimensiuni internaţionale. Aşa s-a ajuns ca, prin Masura 211 din PNDR, prin Programul LEADER, prin diverse forme de perfecţionare şi documentare a celor interesaţi, zonele montane să beneficieze şi de un sprijin material semnificativ, în vederea îmbunătăţirii infrastructurii şi valorificării eficiente a resurselor naturale a acestor regiuni, în folosul locuitorilor acestora, dar şi a turiştilor. Este un început bun, dar insuficient. Factorii de decizie din ţara noastră, prin programe multianuale, inclusiv în domeniul agroturismului, acompaniate de sprijin financiar direcţionat eficient, trebuie să se implice fără întârziere, în mod continuu, în dezvoltatea zonelor montane. Contrar, acestea vor fi supuse unui proces constant de depopulare, iar în viitor nu ne vom mai putea mândri cu tezaurul etnogenezei noastre, aşa cum a fost păstrat şi lăsat de străbuni, şi, nu în ultimul rând, nu vom mai putea beneficia de un filon de resurse materiale de neînlocuit. Simona MUNTEANU Octombrie 2012

3


SUMAR: ISSN 2069 - 1238

Editorial

Marca Agrimedia contrafăcută!

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

10

François Hollande, prezent la a 26-a ediţie a târgului SPACE PNDR - o cofinanţare mai mare a proiectelor

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

12 14

Slaba absorbţie a fondurilor europene - o problemă principală

16

AIPROM a împlinit 10 ani de activitate

18

Dezbatere pe tema viitoarei politici agricole

22

NHR - o nouă siglă, o nouă înfăţisare

24

Producţia de biogaz în Franţa Primul Colocviu Naţional BIOGAZ - Rennes

28

Produsele Haifa, 100% asimilabile de către plante

34

Păianjenul roşu comun - un nou dăunător al porumbului

36

COOPERAREA - cheia succesului

40

Aerul, factor de vegetaţie

44

Agricultura are nevoie de produse fitosanitare inovative

46

Alimentaţia corectă, obiectivul crescătorilor de capre

48

SPACE şi INNOV’SPACE - inovaţii tehnologice în domeniul creşterii animalelor

52

Tehnologia strip-till, prezentată de Kuhn

54 56

Demonstraţii practice cu Massey Ferguson

60

Tehnologia de cultură a usturoiului

68

Producţia de miere a scăzut cu 50% în 2012

70

Tehnologii ecologice specifice culturii de viţă-de-vie

74

Cercetare românească pentru agricultura autohtonă

Anul VI, Nr. 10 / 2012 (67) Octombrie 2012 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro Bogdan Mareş

4

3 8

Octombrie 2012

Noua Eră Fendt

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012

5


 În dialog cu fermierii

• Ce culturi agricole aţi semănat în acea pentru înfiinţarea acestora şi ce planu Costin Ilie, administrator SC Jimagro SRL, localitatea Gherghiţa, judeţul Prahova „Exploatez o suprafaţă totală de 1.600 ha, iar în această toamnă am înfiinţat cultura de rapiţă pe 400 de hectare. Aceeaşi suprafaţă am cultivat şi anul trecut în asolament, dar, din cauza condiţiilor climatice nefavorabile, am reuşit să recoltez doar de pe 150 ha. Producţia medie obţinută a fost de 2.200 kg/ha. În ciuda riscurilor, cultura de rapiţă rămâne profitabilă. La ora actuală, planta se află în stadiul de 6-8 frunze, iar densitatea folosită este de 60 plante/mp. Utilizez hibrizi marca Limagrain. În privinţa tratamentelor, am aplicat un insecticid pentru combaterea dăunătorilor şi un erbicid pentru distrugerea samulastrei de grâu. Cultura de grâu va ocupa în acest an o suprafaţă de 500 ha, iar soiurile pe care le folosesc sunt Boema şi Dropia. Sunt mulţumit de aceste soiuri, la care am obţinut o producţie medie cuprinsă între 5.000 şi 5.500 kg/ha. O altă cultură înfiinţată este orzoaica pentru bere. Anul trecut am avut un contract de valorificare, însă acum nu am mai încheiat niciunul pentru a putea vinde producţia acolo unde preţul este mai favorabil. Pregătirea terenului pentru însămânţările din toamnă s-a realizat mai greu, din cauza lipsei de apă din sol. Din acest motiv, consumul de combustibil a fost mai mare cu circa 20% şi întreţinerea utilajelor agricole mai costisitoare. După recoltare, am intrat cu scarificatorul şi unul dintre avantajele acestei lucrări este că terenul este mai nivelat şi nu ies bolovani. Am aplicat îngrăşăminte chimice complexe, 18:46:0, în cantitate de 150 kg/ha. Preţurile la fertilizanţi au crescut cu 10-20% faţă de anul trecut. Dacă vor veni ploi până la 25 octombrie, sunt şanse ca producţia culturilor de păioase să fie bună, dar nu ştim cum va fi anul 2013. Investiţii majore nu sunt în plan, deoarece am finalizat din surse proprii construcţia unor magazii, cu o capacitate de stocare de 2.500 de tone. Iniţial doream să construiesc nişte silozuri cu fonduri europene, am depus un proiect în acest sens, a fost aprobat, dar din cauza birocraţiei am fost nevoit să renunţ.”

6

Octombrie 2012

Viorel Zahiu, administrator SC Agrozah 2005 SRL, localitatea Pogoanele, judeţul Buzău „În cadrul societăţii, lucrez o suprafaţă de 550 ha, iar în această toamnă am înfiinţat cultura de rapiţă pe 75 ha şi cea de grâu pe 120 de hectare. Anul trecut am întors toată suprafaţa cultivată cu rapiţă. În momentul de faţă, în câmp cultura arată bine. Am aplicat două tratamente, respectiv un insecticid şi un fungicid, în amestec cu un regulator de creştere, pentru a nu se dezvolta prea mult, ca să reziste peste iarnă. La rapiţă folosesc hibridul Hexagon, de la firma Monsanto, iar producţiile medii obţinute sunt cuprinse între 2.000 şi 2.500 kg/ha. Nu putem renunţa la cultura de rapiţă, deoarece este profitabilă, producţia este vandabilă şi ne aduce primii bani din anul agricol. Banii îi folosim, de regulă, pentru recoltarea grâului şi pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor prăşitoare. În această toamnă, am avut norocul să cadă circa 60 l/mp şi să putem ara terenul mai uşor, pentru a semăna grâul. Folosesc soiul Boema. În acest an, la cultura de grâu am obţinut o producţie mică, în medie de 3.000 kg/ha, însă am avut sole de pe care am recoltat o cantitate de 6 tone/ha. Planul de culturi pentru anul 2013 va mai cuprinde culturile de porumb, floarea-soarelui şi sorg. Cultiv de doi ani sorg şi îl înfiinţez, în special, pe terenurile mai slab productive. În privinţa fertilizării, am aplicat îngrăşăminte complexe 18:46:0 doar la grâu. Preţul azotatului de amoniu este la fel cu cel de anul trecut, în schimb la îngrăşămintele complexe a cunoscut o uşoară creştere. După cum a început anul agricol, am speranţe că va fi unul bun, grâul a răsărit şi rapiţa arată mult mai bine faţă de anul trecut. Anul acesta am investit în achiziţia unei semănători de păioase marca Kverneland, pe care am folosit-o în această campanie. Este o maşină care are o precizie bună la semănat, la viteze mari, şi poate fi alimentată uşor, deoarece are un buncăr de capacitate mare. Am toată gama de maşini şi utilaje agricole de care am nevoie şi nu trebuie să mai demarez alte investiţii în anul care urmează. Dispun şi de o magazie de stocare, cu o capacitate de 1.000 de tone, în care acum am depozitat porumb.”

www.agrimedia.ro


ceastă toamnă, cum aţi pregătit terenul nuri de investiţii aveţi pentru 2013?

„Campania de însămânţare a culturilor păioase s-a desfăşurat fără probleme şi am încheiat-o la data de 6 octombrie. Cultura de grâu ocupă în cadrul asolamentului o suprafaţă de 800 ha, orzul - 100 ha, iar rapiţa este înfiinţată pe 350 de hectare. În câmp, cultura de rapiţă se află într-un stadiu normal de dezvoltare, dar, din păcate, nu este uniformă. Folosesc hibrizi de la mai multe firme, precum Monsanto, Limagrain etc. Privitor la tratamentele aplicate, am realizat o erbicidare şi am folosit un insecticid pentru combaterea dăunătorilor. Anul trecut, rapiţa a fost semănată pe 250 hectare şi în primăvară am întors-o în totalitate. La sfârşitul lunii septembrie, în zona noastră au căzut precipitaţii şi acestea au fost binevenite pentru culturile agricole. Grâul şi orzul sunt în curs de răsărire. La cultura de grâu folosesc, în proporţie de 70%, soiuri româneşti. Terenul a fost pregătit bine, dar acum aşteptăm să plouă. Cu privire la fertilizare, am aplicat o normă de 150 kg/ha de îngrăşăminte complexe 18:46:0. În anul care urmează, dacă va fi un an agricol bun, intenţionez să măresc capacitatea de stocare cu 5.000 tone şi să ajung astfel la un total de 10 mii de tone. Totodată, doresc să achiziţionez un tractor de capacitate mai mare, de 400 CP, precum şi gama de utilaje aferentă.”

www.agrimedia.ro

Sebastian Târnăcop, administrator SC Agroseb SRL, localitatea Răsuceni, judeţul Giurgiu „Exploatez o suprafaţă agricolă de 1.600 ha, din care în această toamnă este ocupată cu grâu (750 ha), orz (300 ha) şi rapiţă (200 ha). Anul trecut am înfiinţat cultura de rapiţă pe o suprafaţă asemănătoare, dar nu am reuşit să recoltez nimic, deoarece am fost nevoit s-o întorc. Acum, cultura arată destul de bine, dar are mare nevoie de apă. La grâu, o parte din suprafaţa semănată a răsărit, iar cealaltă are mare nevoie de ploaie. Dacă nu vor cădea precipitaţii, există riscul să întoarcem cultura. Cei care au cultivat mai târziu, au şanse mai mari pentru că la noi sămânţa a germinat, plantele au răsărit, iar acum riscă să moară din cauza secetei. Rapiţa este mult mai sensibilă la lipsa apei, pentru că sămânţa se pune la o adâncime mai mică, de 3 cm, şi se usucă mai repede. În această perioadă avem mare nevoie de precipitaţii. La grâu, folosesc soiul Glosa, iar producţia realizată în acest an a fost de 4.200 kg/ha. La rapiţă, folosesc hibrizi de la firma Monsanto. Sămânţa de rapiţă a fost tratată cu un insectofungicid şi, după răsărire, am aplicat un insecticid de contact pe bază de cipermetrin. Pregătirea terenului în această toamnă s-a realizat cu costuri mai mari, din cauza secetei. După recoltare, o parte din teren l-am arat, iar alta am scarificat-o la adâncimea de 35-45 cm, după care am intrat cu grapa cu discuri. Agricultura, în general, este o loterie. Nu avem sisteme de irigaţii, ele au fost distruse sub ochii autorităţiilor, şi nu avem cum lupta împotriva secetei. Din ce în ce mai mult agricultorii sunt nevoiţi să aibă mare grijă ca prin lucrările pe care le fac să nu favorizeze evaporarea apei din sol. În această perioadă mai facem arături pentru culturile de primăvară. Mai am o suprafaţă de 100 ha pe care trebuie să o ar, dar aştept ploaia, pentru că nu pot intra. Pe această suprafaţă am avut cultura a doua, am semănat porumb pentru furaj, iar producţia obţinută a fost de 10 tone masă verde/ha. Pe lângă activitatea agricolă, deţin şi o fermă de vaci, cu 250 de capete. În acest an, am finalizat construcţia unui siloz cu capacitatea de 6.800 de tone, în care am stocat grâu, porumb şi floarea-soarelui. Facem investiţii pentru a ne simplifica munca, pentru a fi eficienţi. Tehnologia avansează şi trebuie să ţinem pasul cu ea. Trebuie să reducem cât mai mult perioada de timp petrecută în câmp, pentru că în agricultură avem ferestre mici de timp în care trebuie să facem toate lucrările necesare. Am gama de utilaje şi maşini agricole care să-mi asigure lucrul în timpul optim. Dacă ar fi să mai achiziţionez ceva, mă voi orienta către cele care au o capacitate mare de lucru.”

Octombrie 2012

Ana MUSTĂŢEA

Nicolae Sitaru, administrator Elsit Com SRL, localitatea Ciochina, judeţul Ialomiţa

7


ORIGINAL

T I E F R E T N U O C "AGRIMEDIA" brand name infringed! Dear readers / partners Due to the fact that we have noticed on agriculture publications market from Romania the presence of a so called group that promotes its publications and services under the name <Group „AGROMEDIA”>, we want to warn all our readers and partners that this entity has no relation, whatsoever with „AGRIMEDIA” magazine or to our company - SC AGRI MEDIA INVEST SRL, founded in February 2008, that holds the registered brand name „AGRIMEDIA”, based on the registration certificate no. 94529, issued by the State Office for Inventions and Trademarks (OSIM) on 24.04.2008. Following investigations, we have found that the so-called <Group „AGROMEDIA”> is a scam entity that promotes, across all public channels, including print and Internet, agricultural fairs and exhibitions, publications and services of SC PROFESIONAL AGROMEDIA SRL, company established long after the date on which our company already owned the registered brand name „AGRIMEDIA”. SC PROFESIONAL AGROMEDIA SRL, through anticompetitive practices, using a spool business type structure, through its representatives: Mihaela Prevenda, Ştefan 8

Octombrie 2012

Rancu and Adrian Nedelcu is using in bad faith, illegal and abusive the resemblance to the registered brand name of our „AGRIMEDIA” magazine in order to confuse our readers and partners, seriously affecting the interests of our company. The brand name and reputation of „AGRIMEDIA” magazine represents the investments, the hard work and the daily efforts of all our „AGRIMEDIA” magazine team members in over 5 years of activity, to provide a premium media product to our readers and partners with current and relevant information from the Romanian and European agricultural sector, in an excellent graphic, available both in print and on the „AGRIMEDIA” magazine’s website www.agrimedia.ro. These achievements are confirmed by awards and medals that our magazine received over time, from prestigious national and international institutions and organizations, such as: Sons and Friends of Caracal Association, the National Agency for Agricultural Consultancy, National Federation of Unions of Agricultural, Food, Tobacco, Domains and Related Services AGROSTAR, Food and Agriculture Organization (FAO - UN) Medals for recognition of activities to promote and support the FAO campaigns „United Against Hunger” in 2010 and 2011,

that we are proud of. Because, so far, the representatives of the so-called <Group „AGROMEDIA”> did not considered SUMMONS issued by our company on 24.09.2012, to stop „immediately” using „AGROMEDIA” name, we reserve the right to address the justice and claim damages. We also warn SC PROFESIONAL AGROMEDIA SRL and its representatives: Mihaela Prevenda, Ştefan Rancu and Adrian Nedelcu that, in accordance with European legislation transposed into national laws, infringement of registered brand names and unfair competition constitute an offense punishable under criminal law. To stop these anticompetitive, illegal and abusive practices, that rank SC PROFESIONAL AGROMEDIA SRL, so-called <Group „AGROMEDIA”> and its representatives outside any ethical, moral and legal standards, we recommend you to avoid using their publications and services as credible information sources. Yours sincerely, Simona Munteanu, General Manager AGRIMEDIA Magazine

www.agrimedia.ro


ORIGINAL

T U C Ă F A R T N O C Marca "AGRIMEDIA", contrafăcută! Dragi cititori / parteneri, Deoarece am constatat existenţa pe piaţa publicaţiilor agricole din România a unui aşa-numit grup, care îşi promovează publicaţiile şi serviciile sub denumirea <Group „AGROMEDIA”>, dorim să atragem atenţia tuturor cititorilor şi partenerilor noştri că această entitate nu are nici o legătură, de nici un fel cu Revista „AGRIMEDIA” sau cu firma noastră - SC AGRI MEDIA INVEST SRL, înfiinţată în februarie 2008 şi care deţine marca înregistrată „AGRIMEDIA”, în baza Certificatului de Înregistrarea a Mărcii nr. 94529, eliberat de OSIM la data de 24.04.2008. Ca urmare a investigaţiilor efectuate, am constatat că aşa-numitul <Group „AGROMEDIA”> este o entitate-fantomă, care are ca scop promovarea pe toate canalele, inclusiv print şi internet, la târguri şi expoziţii de agricultură, a publicaţiilor şi serviciilor companiei SC PROFESIONAL AGROMEDIA SRL, înfiinţată mult după data la care firma noastră deţinea deja marca înregistrată „AGRIMEDIA”. SC PROFESIONAL AGROMEDIA SRL, prin practici neconcurenţiale, utilizând o structură de business de tip suveică, prin reprezentanţii săi: Mihaela Prevenda, Ştefan Rancu şi Adrian

www.agrimedia.ro

Nedelcu, se foloseşte cu rea-credinţă, ilegal şi abuziv de asemănarea cu denumirea revistei noastre „AGRIMEDIA”, pentru a crea confuzie în rândul cititorilor şi partenerilor noştri, fapt ce afectează grav interesele companiei noastre. Recunoaşterea şi prestigiul mărcii revistei de agricultură „AGRIMEDIA” reprezintă investiţiile, munca şi eforturile susţinute zi de zi ale tuturor celor din echipa „AGRIMEDIA”, în peste 5 ani de activitate, pentru a le oferi cititorilor şi partenerilor noştri un produs media de calitate, cu informaţii actuale şi pertinente din domeniul agricol românesc şi european, într-o prezentare grafică excelentă, disponibile atât în versiunea tipărită, cât si pe site-ul www.agrimedia.ro. Aceste realizări sunt confirmate şi de numeroasele premii şi medalii obţinute de revista noastră în decursul timpului din partea unor instituţii şi organizaţii de prestigiu, naţionale şi internaţionale, precum: Asociaţia Fiii şi Prietenii Caracalului, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe AGROSTAR, Food and Agriculture Organization (FAO - ONU), medalii pentru recunoşterea activităţilor de promovare şi susţinere a campaniilor FAO - „Uniţi Împotriva Foametei” în 2010 şi 2011, de care

suntem mândri. Deoarece până în prezent reprezentanţii aşanumitului <Group „AGROMEDIA”> nu au dat curs SOMAŢIEI formulate de către compania noastră la data de 24.09.2012, de a înceta „de urgenţă” utilizarea denumirii „AGROMEDIA”, ne rezervăm dreptul de a ne adresa instanţelor judecătoreşti, solicitând daune. Avertizăm totodată compania SC PROFESIONAL AGROMEDIA SRL şi pe reprezentanţii săi: Mihaela Prevenda, Ştefan Rancu şi Adrian Nedelcu că, în conformitate cu legislaţia europeană, transpusă în legislaţia naţională, contrafacerea unei mărci înregistrate şi concurenţa neloială constituie infracţiuni şi se pedepsesc conform legilor penale. Pentru a stopa aceste practici neconcurenţiale, ilegale şi abuzive, care situează firma SC PROFESIONAL AGROMEDIA SRL, aşa-numitul <Group „AGROMEDIA”> şi pe reprezentanţii săi în afara oricăror norme etice, morale şi legale, vă recomandăm să evitaţi utilizarea, ca surse de informare credibile, a publicaţiilor şi serviciilor acestora. Cu deosebită consideraţie, Simona Munteanu, Director general Revista AGRIMEDIA

Octombrie 2012

9


François Hollande, prezent la a 26-a ediţie a târgului SPACE

Simona OLARU

Jean-Michel Lemetayer Lemetayer, preşedintele SPACE, a fost cel care a inaugurat, printr-un discurs, cea de-a 26-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Creştere a Animalelor în Rennes (Franţa). Acesta a început cu o scurtă prezentare a ceea ce înseamnă SPACE şi evouluţia lui de-a lungul anilor. Ajuns la cea de-a 26-a ediţie, acest târg este primul la nivel naţional şi pe locul 2 la nivel mondial. Lemetayer a declarat: „Suntem mândri că am reuşit să aducem salonul la acest nivel în decursul a 25 de ani. Am plecat de la 260 de expozanţi, în 1987, şi am ajuns la 1.300 în acest an şi de la 32.000 de vizitatori, la peste 100.000 aşteptaţi anul acesta”. Totodată, a ţinut să precizeze că SPACE nu are ca obiectiv să bată anumite

10 Octombrie 2012

recorduri, ci să constituie un instrument eficient în serviciul crescătorilor de animale şi să promoveze afacerile din acest domeniu. Ulterior, acesta a vorbit şi despre situaţia dificilă în care se află agricultorii, aceştia fiind cei mai afectaţi de creşterea preţurilor la materiile prime. „Confruntaţi cu inflamarea preţurilor la produsele agricole şi la materiile prime, fermierii sunt cei aflaţi în prima linie a furtunii”, a declarat Jean-Michel Lemetayer, preşedintele expoziţiei internaţionale de creştere a animalelor. El a subliniat necesitatea de „a restabili controlul la toate nivelurile”, cu accent în special pe dezvoltarea de „stocuri strategice”, şi a cerut ca „marii distribuitori să accepte creşteri de preţ corespunzătoare evoluţiei costurilor de producţie”, pentru a repercuta creşterea preţurilor la materiile prime. Vizita oficială a preşedintelui francez François Hollande, însoţit de trei dintre miniştrii săi, a fost o dovadă a sprijinului acordat agriculturii. După ce a făcut un tur al halelor expoziţiei, pentru a se întâlni cu expozanţii, preşedintele a fost întâmpinat la SPACE de către organizatorii evenimentului şi repezentanţii Bretaniei, prima regiune agricolă a Franţei. În discursul inaugural, Hollande a

asigurat publicul că este conştient de dificultăţile întâmpinate de fermieri, mai ales în ceea ce priveşte costul materiilor prime, declarând că în această situaţie se cere o reacţie rapidă şi de durată. Preşedintele francez, François Hollande, a folosit această ocazie şi pentru a anunţa planul său de acţiune pe trei niveluri, ce propune soluţii pentru problemele din agricultura naţională, europeană şi internaţională. Planul a fost prezentat preşedinţilor regionali şi Consiliului de Miniştri: „Statul va coordona aceste acţiuni cu fiecare regiune, aceştia fiind cei ce vor duce la dezvoltarea economică şi de formare”. Acest program promite totodată suport bancar pentru fermierii aflaţi în dificultate. Discursul a fost susţinut pe tema agriculturii, fiind o bună ocazie de a sublinia importanţa acestei industrii majore, în contribuţia pentru dezvoltarea economică naţională, a balanţei de plăţi a Franţei şi a vitalităţii regiunilor sale şi a ocupării forţei de muncă în acest cadru. Adresându-se comunităţii internaţionale, Hollande i-a informat pe participanţii la SPACE că, în cadrul G20, Franţa a susţinut ideea relansării unei politici de gestiune a crizei, pentru a proteja piaţa de instabilitatea preţurilor la alimente, obiectivele fiind de a crea o rezervă strategică de alimente.

www.agrimedia.ro


O nouă promoţie de absolvenţi ISFRADA La data de 3 octombrie a.c., Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMV) a găzduit ceremonia de absolvire a celor 11 cursanţi ISFRADA. Evenimentul a fost organizat de dna Irina Guihard, director al Institutului Superior Franco-Român pentru Alimentaţie şi Dezvoltare Rurală - ISFRADA, alături de dl Pascal Codron, preşedintele ISFRADA, dnii Sorin Cîmpeanu şi Vasile Vîntu, vicepreşedinţi ISFRADA, şi s-a bucurat de prezenţa ambasadorului Franţei în România, dl Philippe Gustin, dar şi a altor reprezentanţi ai serviciilor din Ambasada Franţei la Bucureşti. Evenimentul a reunit, pe lângă studenţii absolvenţi ai acestui an (2011-2012), viitorii studenţi, ce se vor forma în ediţia 2012-2013 (12 participanţi), şi absolvenţi ISFRADA din anii precedenţi. Astfel, am întâlnit-o pe Alina Creţu, absolvent ISFRADA şi actual director de marketing al companiei Limagrain România. „Am absolvit în anul 2005, an decisiv în viaţa mea. 2004-2005 a fost perioada în care m-am format pentru viitorul post, venind pregătită cu studii practice în agricultură, cu metode de învăţare şi de aplicare a măsurilor învăţate direct în compania unde voi lucra. Înainte de a veni aici, am făcut un stagiu de perfecţionare de 5 luni în Franţa. Cel mai mare avantaj este că, în afară de faptul că ai o viziune globală asupra agriculturii şi a economiei agricole la nivel european, dobândeşti cultura întreprinderii, care este foarte importantă, pentru ca apoi să te ghidezi în activitatea de zi cu zi.” Limagrain a fost una dintre primele companii care a susţinut acest program, însemnând susţinere financiară, dar şi prin diferite alte forme. De 12 ani, Limagrain a avut în fiecare an persoane pe care să le pregătească prin acest master al Institutului Franco-Român de Dezvoltare Agricolă. Este un program extrem de bine gândit, un program susţinut financiar de companiile care sunt interesate să-şi formeze cadre. Acest program, realizat sub egida Ambasadei Franţei în România, este susţinut financiar de companiile agricole interesate, dar şi de instituţiile de învăţământ superior din Franţa şi din România, respectiv USAMV Iaşi şi USAMV Bucureşti. Limagrain, având nevoie de cadre formate profesional, a început să finanţeze aceste mastere extrem de importante. A înţeles să investească acum 12 ani în acest program din România. A format în primii 4-5 ani doar oameni din România, treptat dezvoltându-se şi în alte ţări din Europa de Est, cum ar fi Rusia, Ucraina, Kazakhstan, Republica Moldova, Bulgaria. Aceste persoane fac un an de studii, apoi se întorc în companie şi sunt încadrate pe posturi de junior manager, comerciale, tehnicocomerciale sau de dezvoltare, în diferite ţări.

www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 11


În cadrul conferinţei cu tema „Comunitatea Rurală: Provocări şi Oportunităţi în Dezvoltarea Rurală în România în perioada 2014-2020”, organizată la jumătatea lunii septembrie, la Bucureşti, dna Cornelia Mihai, director general adjunct AM PNDR, a vorbit despre câteva dintre elementele noi ale viitorului Program Naţional de Dezvoltare Rurală, de după 2013.

Cornelia MIHAI

Ana MUSTĂŢEA

PNDR - o cofinanţare mai mare a proiectelor „În viitor, va trebui să existe o singură strategie pentru fondurile europene, iar acest lucru se va realiza sub coordonarea Ministerului Afacerilor Europene. PNDR, împreună cu celelalte programe de dezvoltare, va avea o singură strategie, ceea ce înseamnă coerenţă. Comisia Europeană solicită statelor membre semnarea unui contract, a unui acord de parteneriat, care presupune stabilirea unor priorităţi. Nu va fi suficient să avem doar proiecte mari, cu valoarea contractată mare, va trebui să avem şi un număr de beneficiari suficient de mare care să contribuie la realizarea anumitor obiective. Este un element de noutate faptul că nu se va mai pune accent doar pe cantitate atunci când vorbim de utilizarea fondurilor europene şi se va merge pe calitate, iar aceasta trebuie să fie reflectată de indicatorii de impact”, a declarat dna Mihai. Potrivit acesteia, propunerea privind viitorul PNDR are, în general, un aspect de continuitate, măsurile pe care România le-a ales se regăsesc, de altfel, şi în programul actual, dar numai că ele vor fi mai integrate. „La ora actuală, în PNDR avem peste 40 de măsuri şi în viitor vor exista doar 20, pentru că acestea sunt mai integrate. Vom avea măsuri de agricultură care 12 Octombrie 2012

combină activităţi nonagricole. Apar noţiuni noi, precum instrumente de gestionare a riscurilor, unde fermierii vor putea primi compensaţii pentru pierderile înregistrate din cauza condiţiilor climatice nefavorabile, apariţiei bolilor la animale etc. Dacă dorim să folosim aceste mecanisme, trebuie să pregătim legislaţia şi, nu doar atât, ci şi instituţiile. În alte state membre, aceste instrumente de gestiune a riscurilor funcţionează din fondurile naţionale. Apar măsuri noi, cum ar fi reuşita proiectelor de investiţii, care vor fi acompaniate de instrumente financiare de creditare şi garantare. În România, din păcate, agricultura nu are o bancă, o instituţie dedicată acestui sector”, a spus directorul AM PNDR. În privinţa accesării fondurilor, dna Cornelia Mihai a declarat că fiecare stat membru are obligaţia de a simplifica procedurile, astfel încât să faciliteze absorbţia banilor europeni. O altă măsură nouă care se va regăsi în viitorul program de dezvoltare rurală face referire la înfiinţarea unui sistem de consultanţă pentru fermieri, iar susţinerea financiară pentru demararea investiţiilor în agricultură în următorul PNDR va fi mai mare. „Cei care vor depune proiecte vor putea beneficia de o cofinanţare mai

mare, ce va ajunge până la 85% şi chiar 100% la acţiunile de inovare. Finanţarea actuală este de 80%”, a afirmat dna Mihai. „Un alt element de noutate este flexibilitatea. Comisia Europeană a propus eliminarea sistemului de axe şi se vor creiona măsuri în funcţie de priorităţi, de obiective. Statul membru este liber să-şi definească aceste priorităţi. Trebuie să ne gândim de 10 ori şi să identificăm împreună cu partenerii care sunt priorităţile-cheie. Din experienţă, pot să spun că alegerea unui număr foarte mare de priorităţi complică într-adevăr partea de implememntare, dar dacă nu vom fi foarte atenţi, inclusiv la modul în care vom pregăti partea de informare şi consultanţă, există riscul ca anumite acţiuni, pe care fermierii sau populaţia rurală ar dori să le aplice, să nu se regăsească în PNDR. De aceea trebuie să luăm o decizie foarte bună. Suntem optimişti că viitorul PNDR va debuta în 2014 şi nu se va mai întâmpla ca în 2007, când nu aveam aprobat Program Naţional de Dezvoltare Rurală”, a afirmat Cornelia Mihai, director general adjunct AM PNDR.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 13


În cadrul conferinţei organizate de Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dl Achim Irimescu, secretar de stat în MADR, a vorbit despre potenţialul agricol românesc, care de mai bine de 20 de ani nu este pus în valoare. Rata de absorbţie a fondurilor europene este mică şi, dacă aceasta nu va creşte, România riscă să piardă sume importante.

Achim IRIMESCU

Slaba absorbţie a fondurilor europene - o problemă principală „La nivelul ţării, pentru perioada 2007-2013, avem la dispoziţie 34,5 mld. euro de la UE şi până la această dată am cheltuit doar 8 mld. euro, din care circa 7,6 mld. euro sunt doar pentru agricultură. Situaţia este gravă. Sunt absolut convins că România riscă să piardă sume importante, care sunt esenţiale pentru dezvoltarea mediului rural, şi nu dorim să dăm banii înapoi la UE, însă dacă nu vom reuşi să ne concentrăm şi să creştem absorbţia, în mod cert va exista riscul să pierdem cel puţin 1 mld. euro din cele 8 mld. euro câte sunt alocate pentru agricultura din România. Suntem în al şaselea an şi noi nu am plătit decât 5% din fondurile alocate”, a afirmat dl Irimescu.

Agicultura va beneficia de 21 mld. euro, din 2014 Acesta a adăugat că, în viitoarea programare financiară 2014-2020, România va beneficia de o alocare şi mai mare pentru agricultură şi că aceşti bani vor trebui să se regăsească în mediul rural românesc. Totodată, secretarul de stat a subliniat faptul că fondurile europene nu vor fi accesate fără eforturi, chiar dacă procedurile se vor simplifica şi că vor exista criterii foarte clare de selecţie. „Până în anul 2007, bugetul Ministerului Agriculturii nu a beneficiat de mai 14 Octombrie 2012

mult de 300-400 de milioane de euro, iar din 2014, timp de 7 ani, vom avea alocate fonduri europene în valoare de 21 mld. euro, adică vom ajunge la 3 mld. euro pe an. Aceasta este o sumă de 10 ori mai mare, care va trebui să se regăsească în bunăstarea oamenilor şi a mediului rural”, a spus dl Irimescu. În privinţa potenţialului agricol românesc, secretarul de stat a afirmat că este momentul să se întreprindă ceva, pornind de la principala problemă cu care se confruntă România, şi anume absorbţia slabă a fondurilor europene. „Trebuie să aducem în mediul rural valoare adăugată, prin utilizarea eficientă a fondurilor europene, pentru

că aceasta este problema numărul 1 cu care ne confruntăm. Avem o rată de absorbţie care nu este la nivelul la care ne-am fi dorit, de circa 50%. Din cele 8,84 mld. euro, am cheltuit doar jumătate şi ar fi fost bine dacă vorbeam de o rată mai mare. Dar tot timpul vorbim de potenţial. În discuţiile cu omologii din alte state membre, am constatat că toată lumea ştie de potenţialul României. Acum trebuie să vedem cum putem scăpa de acest „blestemat” potenţial. În acest sens, avem o oportunitate extraordinară, care este legată de programarea financiară viitoară 2014-2020”, a afirmat secretarul de stat.

Principala prioritate - dezvoltarea in infrastructurii rurale În opinia dlui Achim Irimescu, dincolo de priorităţile propuse de Comisia Europeană, România trebuie, înainte Eu de toate, să-şi dezvolte infrastructura rurală, pentru a le putea îndeplini. ru „Dacă ne uităm la priorităţile pe care le are „D CE în viitorul program de dezvoltare rurală, vedem că, în mare, priorităţile noastre ve nu se regăsesc. Întâlnim, de exemplu, încurajarea transferului de cunoştinţe în şi a inovării, care mi se pare destul de nebuloasă, sau reconstituirea, conservarea ne şi ameliorarea ecosistemelor. Consider că

www.agrimedia.ro


Fermierii ar trebui să participe la creionarea viitorului PNDR Potrivit secretarului de stat, pentru ca viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 să răspundă cel mai bine necesităţilor reale ale mediului rural românesc, acesta ar trebui dicutat şi realizat cu toţi actorii din domeniu. „Să vedem ce putem face realmente împreună, pentru că avem un an la dispoziţie să ne consultăm cu toţi cei

www.agrimedia.ro

implicaţi în acest sector. Vor fi mulţi bani, dar mai important este cum vom reuşi să cheltuim aceşti bani şi cum vom putea scăpa de birocraţia cu care ne confruntăm. Este extrem de important ca, în toate discuţiile cu noi, să vedeţi esenţa lucrurilor. Din păcate până acum, PNDR a fost determinat să răspundă solicitărilor anumitor grupuri de presiune. S-a dezvoltat bine sectorul vegetal şi mulţi bani s-au îndreptat în această direcţie, însă România importă 50% din carnea de porc, 80% din cea de vită, iar la carnea de ovine 70-80%. Pe viitor, va trebui să ştim exact încotro ne

îndreptăm, pentru că riscăm să pierdem bani importanţi”, a declarat dl Irimescu. Totodată, T acesta a făcut apel la fermieri să participe la discuţiile privind viitoarea politică agricolă comună, pentru ca acesta să corespundă aşteptărilor lor. „Va trebui să stabilim o listă a priorităţilor, pentru că nu mai putem face greşeala, aşa cum am făcut în actualul program, să le considerăm pe toate priorităţi. Este foarte important să studiaţi propunerile, pentru a veni la noi cu îmbunătăţiri, şi chiar să urmăriţi dezbaterile. Am constatat că foarte mulţi fermieri mari nu cunosc politica agricolă comună. Nu îşi ştiu drepturile, câţi bani ar trebui să primească şi este esenţial ca fiecare dintre beneficiari să ştie aceste informaţii. Mulţi dintre fermieri pot contribui la un viitor PNDR cât mai bun. Dacă România îşi va putea impune punctul de vedere la Bruxelles pe diverse căi, nu doar pe cele oficiale, atunci vom putea implementa în acest program priorităţile noastre”, a afirmat dl Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul MADR.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Octombrie 2012 15

Ana MUSTĂŢEA

sunt departe de priorităţile noastre reale. Politica agricolă comună şi programele de dezvoltare rurală vizează 27 de state, însă, în opinia mea, dezvoltarea infrastructurii rurale este principala noastră prioritate. Nu poţi face agroturism, nu poţi face nimic fără infrastructură atât timp cât nu ai şosele sau reţele de apă. Lăsând la o parte cuvântul potenţial, trebuie să vedem că există practic un decalaj. Este clar că pentru noi, în afară de dezvoltarea infrastructurii rurale, sunt foarte stringente măsurile care dispun dezvoltarea fermei. Investiţiile în ferme sunt esenţiale, dar să nu uităm că există un număr mare de ferme care folosesc caii la arat şi la lucrările agricole”, a spus dl Irimescu.


La data de 20 septembrie a.c., Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) a aniversat 10 ani de activitate pe piaţa autohtonă de profil. În cadrul evenimentului desfăşurat la Braşov, au fost prezentate rezultatele pe care aceasta le-a obţinut în urma diverselor proiecte demarate, precum pregătirea operatorilor privind prevenirea poluării din surse punctuale - TOPPS, managementul ambalajelor goale de pesticide SCAPA, utilizarea în siguranţă a produselor de protecţia plantelor - SUI şi oprirea traficului cu produse contrafăcute - SCUT.

AIPROM a împlinit 10 ani de activitate La ora actuală, AIPROM numără 17 membri şi reprezintă peste 80% din piaţa produselor de protecţia plantelor (ppp) din România. Asociaţia se implică în multe proiecte şi reuşeşte să facă cunoscut punctul de vedere al industriei, chiar şi în faţa forurilor europene. Structura şi modul de funcţionare ale asociaţiei au ca model statutul Asociaţiei Europene de Protecţie a Culturilor (ECPA), iar în anul 2005 a devenit membru deplin al acestei organizaţii europene. În 2006, AIPROM a făcut lobby în cadrul Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor privind implementarea Directivei 91/414/EC, care se referă la plasarea pe piaţă a ppp. În cei 10 ani de activitate, asociaţia a avut întâlniri repetate cu oficialităţile române, pentru a-şi exprima opinia cu privire la unele măsuri care vizează industria chimică de produse fitosanitare utilizate în agricultură. În anul 2008, AIPROM a implementat proiectele TOPPS, de pregătire a operatorilor privind prevenirea poluării din surse punctuale şi SCAPA managementul ambalajelor goale de pesticide. Totodată, a înaintat 16 Octombrie 2012

propuneri de revizuire a Directivei privind utilizarea sustenabilă a ppp, precum şi a Directivei 91/414/EC. „TOPPS este un proiect foarte important, care are ca destinaţie protejarea mediului înconjurător şi a operatorilor în privinţa utilizării corecte a produselor de protecţia plantelor în agricultură”, a afirmat dl Gheorghe Boţoman, vicepreşedintele asociaţiei. Din 2010, activitatea desfăşurată de AIPROM a fost una foarte intensă, având loc mai multe grupuri de lucru şi seminarii. „Principalul obiectiv a fost

implementarea Directivei 1107/2009 şi, în acest sens, s-au realizat întâlniri cu specialişti pentru expunerea corectă a acesteia. O altă directivă, care a făcut obiectul a două grupuri de lucru, a fost cea legată de utilizarea sustenabilă a produselor de protecţia plantelor - Directiva 2009/128/CE. De asemenea, am continuat implementarea proiectului TOPPS, primind un sprijin deosebit din partea Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) şi am iniţiat un proiect-pilot SUI privind utilizarea în siguranţă a

www.agrimedia.ro


ppp, iar implementarea lui a fost realizată în 2011. Pentru implementarea acestuia am primit asistenţă din partea ECPA”, a spus dl Boţoman.

în Germania, în vederea reciclării. „Ne-am fi dorit să putem recicla ambalajele goale de ppp în România, însă la capitolul trasabilitate nu stăm foarte bine”, a spus dl Iosif.

A crescut numărul produselor contrafăcute

Industria colectează 60% din cantitatea de ambalaje Un proiect excepţional cu care asociaţia se mândreşte este SCAPA managementul ambalajelor goale de produse de protecţie a plantelor. „Industria finanţează în totalitate acest program. A fost un proiect-pilot în 2007 şi implementat cu succes la nivel naţional în anul 2008. La ora actuală, sunt 57 de centre active de colectare, iar din acest an am lansat SCAPA mobil, ceea ce presupune stabilirea unui traseu predestinat pentru colectarea ambalajelor. Desfăşurăm două campanii de colectare, în lunile mai-iunie şi octombrie-noiembrie, la centrele disponibile în toată ţara”, a

www.agrimedia.ro

afirmat vicepreşedintele asociaţiei. Potrivit datelor prezentate, programul SCAPA a înregistrat în 2011 un grad de colectare de 55,8%, iar în acest an industria şi-a propus să depăşească 60%. „Este un rezultat foarte bun, având în vedere că proiectul nu a fost implementat cu mult timp în urmă”, a susţinut dl Iosif. Potrivit acestuia, ambalajele colectate erau incinerate, pentru producerea de energie, folosită la obţinerea cimentului, dar din acest an acestea sunt trimise

La sfârşitul evenimentului, dl Yves Picquet, preşedintele AIPROM, a tras unele concluzii privind agricultura României, în contextul evoluţiei demografice şi a disponibilităţii suprafeţelor agricole. „În anii ’50, populaţia lumii număra 2,5 mld. de oameni, iar fiecărui om îi revenea o suprafaţă de 0,52 hectare. În 2000, erau 6 mld., cu o suprafaţă medie de 0,25 ha/om. În anul 2050, se estimează că vor fi 9,2 mld. de oameni, iar suprafaţa care îi va reveni în medie unui om va scădea la 0,16 hectare. Pe lângă toate aceste aspecte, nu trebuie să uităm faptul că Europa are un deficit de circa 35 de milioane de hectare, pentru a-şi putea asigura necesarul de consum intern. În acest context, agricultura României are o şansă uriaşă. Cred că România va putea juca un rol important în Europa şi chiar la nivel mondial. Avem nevoie însă de o agricultură mai profesionalizată, ttrebuie să ne profesionalizăm fermierii şi să promovăm o agricultură sustenabilă”, a afirmat dl Picquet. În cadrul evenimentului, dl Yves Picquet a primit un certificat de excelenţă din partea AIPROM, iar dlui Gheorghe Boţoman i-a fost înmânat titlul de preşedinte de onoare pentru activitatea depusă de mai bine de 9 ani în cadrul asociaţiei. Pentru această distincţie, dl Boţoman a afirmat că implicarea sa în planurile A AIPROM va continua, punând la dispoziţie experienţa acumulată de-a lungul ttimpului. În privinţa planurilor sale de vviitor, acesta nu a dorit să le divulge, afirmând doar că are „în minte şi gând cel puţin 4 proiecte” la care se va angaja. La aniversarea a 10 ani de activitate, a fost aleasă şi noua structură a AIPROM, formată din: dna Iulia Nicola - preşedinte, dl Tiberiu Dima - vicepreşedinte, dl Alexander Buschermohle - vicepreşedinte şi dnii George Drăgan şi Claudiu Crânguş, în calitate de membri AIPROM.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Octombrie 2012 17

Ana MUSTĂŢEA

A Agricultura din România trebuie profesionalizată

Programul privind prevenirea traficului de produse de ppp contrafăcute - SCUT, iniţiat de ECPA la nivel european şi demarat în România în anul 2011 - a fost prezentat pe larg de dl Vasile Iosif, vicepreşedinte al AIPROM. „Fenomenul contrafacerii produselor de protecţia plantelor devine îngrijorător. La nivel de companie am receptat de 10 ori mai multe reclamaţii faţă de anul anterior. Sunt produse contrafăcute care le reproduc atât de bine pe cele originalee încât poţi analiza chiar şi o jumătate de oră ambalajul şi nu îşi poţi da seama că este fals. Aceste contrafaceri sunt extrem de periculoase, pentru că de cele mai multe ori sunt produse chimice care afectează pe o perioadă foarte mare de timp culturile, solul şi mediul înconjurător”, a declarat dl Iosif. Pentru a se asigura că produsele de protecţia plantelor nu sunt contrafăcute, fermierii sunt sfătuiţi să le achiziţioneze de la distribuitorii autorizaţi şi să solicite factură. AIPROM va continua şi în viitor campaniile de informare şi educare, astfel încât fermierii să poată recunoaşte cu uşurinţă produsele contrafăcute. Pentru siguranţa operatorului, la utilizarea produselor de protecţie a plantelor, asociaţia a lansat în acest an un echipament de protecţie complet.


În zilele de 12 şi 13 septembrie a.c., Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală şi MADR au organizat o conferinţă, în cadrul căreia au fost abordate subiecte actuale, de mare interes pentru România, atât din punct de vedere al dezvoltării rurale, în general, cât şi din perspectiva noii perioade de programare 2014-2020.

Dezbatere pe tema viitoarei politici agricole Evenimentul a avut loc într-un moment în care ţara noastră planifică, armonizează şi negociează, din punct de vedere tehnic, cu Uniunea Europeană noua Politică Agricolă Comună. Timp de două zile, specialişti şi factori de decizie ai Comisiei Europene au prezentat atât propriile opinii, cât şi informaţii de ultimă oră asupra viitoarelor direcţii ale politicii europene de dezvoltare rurală. Scopul conferinţei a fost acela de a informa, de a spori gradul de conştientizare şi de a crea o dezbatere în cadrul unui amplu proces de consultare, în vederea pregătirii noului Program Naţional de Dezvoltare Rurală. Conferinţa a fost un cadru de dezbatere important, util şi eficient nu doar pentru cei care doresc sau sunt implicaţi în proiecte de dezvoltare rurală, ci şi pentru viitorul întregii agriculturi. Printre subiectele prezentate în timpul conferinţei figurează noul concept european de dezvoltare rurală, reţelele rurale europene, noua abordare LEADER, precum şi modalităţi care pot sprijini, prin intermediul noului PNDR, fermele mici, tinerii fermieri, agricultura tradiţională, valoarea 18 Octombrie 2012

satelor şi conservarea biodiversităţii. Prima zi a conferinţei a fost deschisă printr-o serie de expuneri, care au avut în vedere rezultatele actualului PNDR şi noul concept al politicii de dezvoltare rurală propus de MADR pentru perioada 2014-2020. Cei prezenţi la conferinţă au participat la 4 ateliere de lucru, axate pe teme precum fermele mici şi asocierea, tinerii fermieri, abordarea LEADER în tranziţie şi conservarea biodiversităţii şi Înaltă Valoare Naturală a terenurilor agricole.

Printre concluziile atelierului privind fermele mici şi asocierea s-au regăsit necesitatea dezvoltării unor mijloace de informare privind beneficiile asocierii, existenţa unor subprograme separate şi a unui cadru legal pentru subvenţii pe suprafeţe mai mici de 0,3 ha, acordarea de facilităţi celor care lucrează ecologic terenul, scăderea plafonului pentru recunoaşterea Grupurilor de Producători, facilitarea accesului la microcreditare şi facilităţi fiscale acordate micilor producători.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 19


Grupul de lucru care a dezbătut programul LEADER a prezentat 10 concluzii, dintre care enumerăm: includerea oraşelor de dimensiuni medii în viitoarele GAL; creşterea transparenţei şi simplificarea procedurilor de lucru; întoarcerea la o abordare mai flexibilă; crearea unui cadru legislativ specific GAL,care să prevadă toată procedura de lucru şi instrumentele ce pot fi folosite pentru implementare; descentralizarea deciziilor la nivelul AM către regiuni; înfiinţarea unei agenţii a GAL sau altă structură funcţională. Totodată, acest atelier de lucru a mai propus crearea unui cadru legal pentru sprijinirea accesului la creditare, precum şi constituirea unei echipe interdisciplinare de specialişti, în vederea dezvoltării unor proiecte inovative. LEADER este un program de dezvoltare rurală la nivel local care răspunde nevolilor locale specifice. Pentru a accesa acest program, comunităţiile locale, grupate în teritorii, trebuie să creeze un parteneriat public-privat, denumit Grup de Acţiune Locală (GAL). În momentul de faţă, peste jumătate din populaţia UE trăieşte în afara oraşelor, iar zonele rurale reprezintă 90% din suprafaţa celor 27 de state membre. Dezvoltarea rurală a devenit astfel un domeniu de o importanţă vitală a politicii europene. În ultimii ani, accentul pus pe politica europeană de dezvoltare rurală le-a oferit agricultorilor şansa de a pune bazele unor afaceri competitive, atât prin achiziţionarea de noi tehnologii şi modernizarea facilităţilor existente, cât şi prin deprinderea de noi tehnici de producţie.

Ana MUSTĂŢEA

15 milioane de parcele în România Subiectul consolidării proprietăţii funciare în ecuaţia dezvoltării rurale a fost prezentat de prof. univ dr. Gabriel Popescu, din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, subliniind faptul că România se confruntă cu o parcelare excesivă a terenurilor agricole. „Proprietatea funciară ar trebui s-o abordăm cel puţin din 3 perspective: consolidarea, concentrarea şi capitalizarea. Dacă vorbim despre concentare, unele statistici arată că dimensiunea medie a fermelor din România este de 2,4 ha, iar în altele de 3,2 ha. Toţi conducem politica agrară 20 Octombrie 2012

către concentrare, creşterea dimensiunii, dar nu vedem ceea ce este foarte important, şi anume parcelarea. Sunt 15 milioane de parcele în România, cu o dimensiune medie de 6.000 mp. De unde să începem? Sunt multe sate, comune în judeţe precum Prahova, Buzău şi Vrancea unde proprietăţile funciare rezultate în urma reformelor încă mai sunt în zona de câmpie, la 100 km, iar noi trebuie să vorbim de performanţă. În istoria României, cel puţin de la Cuza încoace, nu a mai existat o lege a comasării. Este cea mai grea decizie de politică agrară, dar pe care trebuie s-o începem sau cel puţin să începem s-o gândim”, a spus dl Popescu.

O predictibilitate mai mare a sectorului Prezent la eveniment, dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vorbit despre necesitatea existenţei unei predictibilităţi a sectorului agricol din România. „Preocuparea mea este ca până la sfârşitul acestui an să merg la nivelul Parlamentului, dincolo de a intra în zona politică, pentru ca agricultura să intre din zona de predictibilitate. Vorbesc despre necesitatea de a avea linii directoare pe care agricultura şi dezvoltarea rurală să le urmeze în viitor. De fiecare dată când se schimbă guvernarea, se schimbă şi politica implementată în agricultură şi dezvoltare rurală. De aceea aş dori să prezint Parlamentului un plan de măsuri care să vizeze atât zona de agricultură, cât şi pe cea de dezvoltare rurală, iar elementul constant va fi dat şi de noul PNDR”, a afirmat ministrul Agriculturii. Acesta a mai declarat că, din 2014, cele

două agenţii de plăţi vor trebui să se unească, pentru ca o mare parte din probleme să se rezolve, iar procedurile să treacă printr-un proces de simplificare.

Riscul unei abordări pe criterii de naţionalitate între tinerii fermieri din UE Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dl Dacian Cioloş, a vorbit despre importanţa menţinerii măsurilor de sprijin pentru tinerii şi micii fermieri, în forma în care le-a propus Comisia Europeană. „Pentru tinerii agricultori există propunerea ca statele membre să acorde, în mod obligatoriu, o plată complementară în primii 5 ani de instalare. Aceasta este o propunere pe care am făcut-o, iar unele state membre încearcă să se alieze pentru ca această măsură să nu fie obligatorie, ci facultativă. Sper ca dl ministru Constantin să mă susţină, în ciuda presiunilor care vor veni din partea unor state membre, pentru ca aceasta să se aplice în mod obligatoriu. Nu vrem să existe o abordare pe criterii etnice, de naţionalitate, între tinerii agricultori din Uniunea Europeană. Dincolo de ree chilibrarea plăţilor directe, sper să există această susţinere complementară pentru tinerii agricultori. Măsurile de sprijin pentru tinerii şi micii fermieri sunt măsurile la care eu ţin şi o să pun toată energia pe care o am la dispoziţie pentru ca aceastea să fie aprobate aşa cum le-am propus, adică să fie în aplicate în mod obligatoriu”, a precizat oficialul european.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 21


Compania NHR Agropartners a cunoscut o dezvoltare extraordinară pe piaţa românească de maşini agricole de la fondarea sa, în anul 2000.

NHR - o nouă siglă, o nouă înfăţişare Un indicator al succesului nostru este creşterea numărului de angajaţi, de filiale, maşini de service, ingineri şi tehnicieni, precum şi a reţelei noastre de distribuţie şi, nu în ultimul rând, a numărului de maşini pe care le vindem în întreaga ţară. Cu siguranţă, acest succes se datorează în mare măsură dumneavoastră, clienţii şi colaboratorii noştri, cei care aţi avut încredere în noi şi în serviciile pe care le oferim. Această creştere fenomenală a făcut necesară schimbarea siglei noastre. Ideea a fost să creăm o marcă modernă, păstrând influenţele celei existente, dar şi introducând elemente noi, pe care le-am unificat într-un simbol nou, proaspăt, care arată un partener puternic. Acum suntem mândri să vă prezentăm noua noastră înfăţişare.

caracteristice principalei marci pe care o reprezentăm. Albastru, de la tractoarele noastre, iar galben de la combinele de cereale şi de furaje. Aceste culori sunt deja tradiţionale la New Holland, însemnând putere, încredere şi expertiză în domeniul maşinilor agricole. Pe de altă parte, forma futuristă înseamnă progres, inovaţie şi grijă faţă de mediu, la fel ca şi produsele de înaltă tehnicitate pe care le comercializăm în România. Am realizat astfel un nou aspect, care credem că are o puternică valoare de recunoaştere pentru clienţii noştri.

Avem încredere că, fiind ancoraţi în actualitate şi fără teama de dezvoltare şi de schimbările pe care le poate aduce viitorul, putem să facem faţă tuturor provocărilor. NHR Agropartners este partenerul dumneavoastră pe termen lung, pentru tot ceea ce contează în agricultură, atât astăzi, cât şi în viitor. Suntem parteneri. Suntem NHR - Agropartenerul dumneavoastră!

Albastru şi galben, într-o nouă formă! ALBASTRUL reprezintă tinereţea, partenerul de încredere, loialitatea şi profesionalismul, iar GALBENUL bucuria, creativitatea, optimismul şi energia de care dăm dovadă. Aceste două culori sunt 22 Octombrie 2012

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 23


Producţia de biogaz a luat avânt în Franţa, dovadă fiind proiectele ce se înmulţesc pe zi ce trece. Se aşteaptă ca în 2020 instalaţiile de biogaz să ajungă la o capacitate electrică instalată de 625 megaWaţi (MW), precum şi la o producţie de 555.000 de tone (echivalent) petrol/an. Dezvoltarea biogazului va contribui la atingerea obiectivului de 23% energie din surse regenerabile în Franţa în 2020.

Producţia de biogaz în Franţa Primul Colocviu Naţional BIOGAZ - Rennes Din dorinţa de a însoţi şi sprijini sectoarele în dezvoltare ale acestei industrii, Sindicatul Energiilor Regenerabile (SER) şi ramura sa Biomasa (France Biomasse Energie) au organizat primul lor colocviu anual „BIOGAZ”, în cadrul salonului SPACE 2012 (Rennes). Scopul acestui eveniment a fost de a aduna la tribuna sa persoane deja implicate în această industrie, ce-şi vor prezenta proiectele şi vor dezbate oportunităţile oferite de această tânără filieră a sectorului energetic. Franţa este al 4-lea producător de biogaz la nivel european. Prima în clasament este Germania, care produce 60% din energia primară provenită din biogaz la nivel UE, în peste 7.470 de instalaţii de biogaz. Este urmată de Marea Britanie, unde se face valorizarea electrică a biogazului provenit din depozitele de deşeuri, şi Italia, care susţine biogazul agricol. În Franţa, mare parte a energiei produse (aproape 70%) provine din depozite de deşeuri acoperite.

obţinerea biogazului din: • depozite de deşeuri acoperite (301 instalaţii, 4.900 de energie primară produsă, reprezintă 72,5% din productia totală); • staţiile de epurare a apelor urbane (60 de instalaţii, 905 energie primară produsă, 13,5% din producţia totală de biogaz), • staţiile de epurare industriale (80 de instalaţii, 400 de energie primară produsă, 6% din producţia totală). Bretania se

află în fruntea regiunilor franceze, având cel mai mare număr de instalaţii operaţionale, prin urmare şi cu cea mai mare cantitate de biogaz produsă anual.

Obiective pentru 2020: • la nivel global: biogazul să reprezinte 23% din totalul energiilor regenerabile • producţia de electricitate, pornind de la biogaz, să fie de 5 ori mai mare (obiectiv de 3.700 GWh în 2020) • producţia de energie termică, pornind

Există mai multe metode pentru 24 Octombrie 2012

www.agrimedia.ro


Instalaţia în fermă, amortizată în 6-7 ani Ferma GAEC ORVAIN, al cărei proprietar este Jérôme ORVAIN (agricultor, conduce ferma împreună cu soţia şi cei doi părinţi), are ca activitate creşterea de porcine, de bovine şi producţie de biogaz, prin intermediul instalaţiei AJP ORVAIN. Aceasta are: • putere electrică - 150 kW (producţie de 1.240.000 kWh/an, sau consumul a 350 de gospodării, fără încălzire) • putere termică - 182 kW (producţie de 1.500.000 kWh/an, sau echivalentul a 150 de tone de ulei/petrol). Substraturile valorizate sunt: efluenţii din creşterea bovinelor, însilozarea ierbii, deşeuri de cereale, legume etc. Mai precis, intrările în instalaţia de biogaz sunt: 900 de tone de gunoi de grajd, 300 de tone interculturi, 600 de tone tescovină de mere, 1.000 de tone peluză, 800 de tone deşeuri de cereale, 200 de tone deşeuri alimentare, 1.200 de tone legume/fructe, 120 de tone de deşeuri agroalimentare. Investiţia totală pentru această instalaţie a fost de 944.000 de euro (fără TVA), cu o perioadă de amortizare brută de 6-7 ani.

Instalaţia industrială BIONERVAL este una dintre filierele de valorizare a SARIA, ce are ca obiectiv cea mai bună valorizare a biomasei (SARIA este un grup internaţional specializat în produse de calitate destinate atât alimentaţiei umane şi animale, agriculturii, cât şi industriei. SARIA este, de asemenea, un prestator de servicii pentru agricultură şi industria agroalimentară, dar şi un furnizor de energii noi. SARIA Industries fabrică produse de înaltă calitate pentru partenerii

săi din industria agroalimentară. Iniţial, colectează materialele organice din întreaga filieră agroalimentară (marii distrbuitori, super/hipermarketuri, restaurante): produse deteriorate sau expirate, coproduse de la abatoare, deşeuri organice, uleiuri alimentare folosite, materiale cu riscuri specifice. Urmează procesul de valorizare, în cadrul căruia iniţial deşeurile colectate sunt tratate (la cald, prin decantaj, filtrare şi centrifugare), urmând ca apoi să fie împărţite în materii prime, ce vor fi valorizate în uzinele biodiesel şi în filierele tehnice. O a doua ramură a valorizarii este destinată deşeurilor solide şi lichide, ce vor fi folosite în instalaţiile de biogaz, pentru producerea de energie verde şi fertilizanţi. BIONERVAL oferă o expertiză şi experienţă recunoscute, în cadrul unei singure filiere, ce oferă o triplă valorizare (biomasa colectată este transformată în biogaz, fertilizanţi sau energie electrică), în cadrul unei oferte globale de gestiune a biodeşeurilor.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Acord cu Federaţia Rusă pentru comercializarea produselor de origine animală

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, s-a întâlnit la data de 10 octombrie a.c., la Ministerul Agriculturii din Rusia, cu omologul său din Federaţia Rusă, Fiodorov Nicolai Vasilievici.

www.agrimedia.ro

În urma discuţiilor, România a obţinut un acord foarte important din partea Rusiei în ceea ce priveşte comercializarea produselor de origine animală pe piaţa rusă de desfacere. În această privinţă, ministrul rus al agriculturii s-a angajat că, din luna noiembrie a acestui an, autoritatea sanitar-veterinară rusă va începe inspecţiile la întreprinderile româneşti care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele cărnii şi al laptelui, în scopul recunoaşterii capacităţii acestora de a răspunde cerinţelor sanitare veterinare impuse de piaţa rusă. Astfel, acest demers va permite producătorilor români de produse de origine animală să intre pe o piaţă cu un potenţial de consum uriaş. Ministrul Agriculturii din România a abordat în cadrul discuţiilor cu omologul rus aspectele de interes

ale oamenilor de afaceri români din sectorul agroalimentar, care au fost reprezentaţi în delegaţia care l-a însoţit. Interesele acestora vizează sectorul agroalimentar, dar şi comerţul cu îngrăşăminte. Un interes aparte subliniat de ministrul român îl reprezintă sectorul vitivinicol, care are un potenţial foarte mare de export pe piaţa rusă. Ministrul român a reiterat invitaţia către omologul său de a participa la târgul internaţional pentru agricultură IndAgra din Bucureşti, de la sfârşitul lunii octombrie. Delegaţia română a fost formată din secretarul de stat Achim Irimescu şi un grup de oameni de afaceri, preşedinţi şi directori generali ai firmelor ValVis Holding, Cargill, CrisTim, ProdLacta, precum şi vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România. Octombrie 2012 25

Simona OLARU

de la biogaz: să fie de 7 ori mai mare (obiectiv de 555.000 tep în 2020)


«Alege şi tu produse româneşti!» Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, împreună cu secretarul de stat Daniel Botănoiu au participat marţi, 9 octombrie 2012, la inaugurarea standului special de produse autohtone „Alege şi tu produse româneşti!”, în incinta hypermarketului Carrefour Băneasa. Prin intermediul acestui program se doreşte o mai bună prezentare a mărfurilor româneşti pe rafturile marilor magazine, precum şi încurajarea consumatorilor pentru a cumpăra legume şi fructe oferite de producătorii autohtoni.

„Scopul acestui proiect este de a promova cât mai mult produsele româneşti, pentru a-i ajuta pe producătorii agricoli să aibă o piaţă de desfacere, iar marile lanţuri de magazine din România reprezintă, poate, cea mai importantă piaţă de desfacere pentru produsele autohtone”, a declarat ministrul Daniel Constantin. Totodată, ministrul Agriculturii a afirmat că în lanţul de la producător la consumator lipsesc anumite verigi, motiv pentru care îşi doreşte ca în perioada următoare Ministerul Agriculturii să

dezvolte mai bine depozitele de colectare de legume-fructe, astfel încât acestea să ajungă mult mai uşor pe rafturile magazinelor sub o formă acceptată de toată lumea: etichetate, sortate, ambalate, aşa cum sunt reglementate de către legile în vigoare, nu numai la nivel naţional, cât şi în plan european. La finalul evenimentului, ministrul Daniel Constantin a precizat că speră ca „în scurt timp, din toate hypermagazinele din ţară să putem consuma cât mai multe produse româneşti”.

Soluţii pentru reabilitarea sistemului de irigaţii La sfârşitul lunii septembrie, ministrul Agriculturii Daniel Constantin a avut o întâlnire bilaterală cu comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn. Cel mai important subiect pe care cei doi oficiali l-au discutat a fost legat de necesitatea identificării de soluţii pentru reabilitarea sistemului de irigaţii din România, care să fie finanţat din fonduri europene, începând cu anul 2014. “În cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, am discutat despre punerea în aplicare a unui proiect pe care l-am mai anunţat. Acesta se referă la posibilitatea ca în perspectiva financiară 2014-2020 să finanţăm reabilitarea unui sistem, pe care România îl are deja la dispoziţie. Pe de o parte acest sistem va trebui să combată efectele pe care inundaţiile le-ar putea avea în România

şi pe de altă parte va fi folosit pentru ceea ce înseamnă zona agricolă, pentru zona de irigare. Există şi posibilitatea – o să discutăm cu doamna ministru Rovana Plumb - ca în anul 2013, chiar, din Programul Operaţional Sectorial de Mediu anumite fonduri să meargă ca şi proiect pilot, pentru finanţarea obiectivelor de acest fel”, a afirmat ministrul la finalul întâlnirii bilaterale. Guvernul României a analizat posibilitatea de a finanţa investiţii pentru dezvoltarea sistemelor de irigare în cadrul POS operaţional 2007-2013 (POS Mediu). Aceasta va implica o modificare a POS Mediu, în scopul de a introduce fie o Axă prioritară nouă, fie un nou domeniu major de intervenţie (DMI) în cadrul Axei prioritare 5 "Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai vulnerabile", precum

şi să identifice resursele de finanţare disponibile pentru această nouă Axă Prioritară / DMI prin realocarea de la celelalte axe prioritare ale POS Mediu. Detaliile tehnice privind aceste opţiuni vor trebui discutate de experţi, ţinând cont de situaţia implementării POS Mediu, precum şi de tipul de fond de finanţare. În scopul susţinerii propunerii de modificare a POS Mediu, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va trebui, de asemenea, să identifice acele proiecte care pot fi pregătite în regim de urgenţă (inclusiv bugetul acestora) şi puse în aplicare. Modificarea Axei prioritare 5 ar trebui să includă studiul de fezabilitate pentru irigaţii şi sistemul de drenaj. În acest sens, la nivelul Ministerului Agriculturii a fost deja constituit un grup de lucru cu reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Europene şi ai Ministerului Mediului şi Pădurilor.

APDRP a participat la Conferinţa directorilor agenţiilor de plăţi din Uniunea Europeană În perioada 12 – 13 septembrie 2012, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit George TURTOI, a participat la cea de-a 32-a Conferinţă a directorilor agenţiilor de plăţi şi organismelor coordonatoare din Statele Membre. Aceste conferinţe se desfăşoară bianual şi sunt organizate în Statele Membre care deţin preşedinţia Uniunii Europene, la acel moment. Astfel, evenimentul din această toamnă a 26 Octombrie 2012

avut loc în oraşul Pafos, din Cipru. La aceste întâlniri sunt invitaţi, de asemenea, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Curţii Auditorilor Europeni, cu atribuţii în gestionarea Fondului European pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA), pentru finanţarea Politicii Agricole Comune (PAC). ”Este un eveniment foarte important pentru schimbul de experienţă la nivel european asupra problemelor cu care se confruntă

agenţiile de plăţi, dar şi pentru validarea unor bune practici care să asigure o utilizare judicioasă a fondurilor europene. Nu în ultimul rând este o ocazie foarte bună pentru un dialog cu instituţiile Uniunii Europene, printre care şi Curtea Auditorilor Europeni sau Oficiul European de Luptă Antifraudă(OLAF). Discuţiile s-au concentrat mai ales pe viitoare programare a fondurilor şi implicaţiile ce decurg pentru agenţiile de plăţi”, a declarat George Turtoi, directorul general al APDRP.

www.agrimedia.ro


Timac Agro România se implică în viaţa comunităţii rurale Raluca MATEESCU, manager resurse umane Continuând tradiţia proiectelor de comunicare socială, care a debutat în 2009 cu evenimente adresate studenţilor şi cercetătorilor din domeniul agricol, Timac Agro România a iniţiat în vara lui 2012 două noi proiecte, având ca obiectiv susţinerea activităţilor sportive şi de învăţământ din Pogoanele, judeţul Buzău. În acest scop, Timac Agro România, în colaborare cu ISFRADA (Institutul Superior Franco-Român Agroalimentar şi Dezvoltare Agricolă) a sponsorizat echipa de fotbal Olimpia Pogoanele şi Liceul Teoretic Pogoanele. „Pentru că susţinem pasiunea şi dorinţa de a obţine performanţă, o echipă de fotbal care activează în Liga a IV-a, cu jucători care nu sunt profesionişti, s-a transformat într-o echipă de prieteni, pe care i-am ajutat cu plăcere cu echipamentele

necesare şi chiar i-am susţinut ca suporteri pe teren”, a spus dl Adrian Drăgan, director general Timac. Sponsorizarea de aproximativ 3.500 de euro a inclus: echipament complet pentru 50 de jucători, materiale pentru antrenamente (mingii, mănuşi, jaloane etc.) şi contravaloarea taxei de arbitraj pentru sezonul 2012/2013. Elevii din Pogoanele sunt elevi muncitori şi dornici să înveţe, pentru a reuşi în viaţă. I-am întâlnit în emoţia dinaintea Bacalaureatului în clase cu mobilier învechit. Am auzit cu plăcere de rezultatele lor (60% a fost media de promovabilitate a BAC-ului, mai mare decât media naţională) şi am hotărât să investim în reamenajarea completă a două săli de clasă, o investiţie de 13.000 de euro, care a inclus termopane, zugrăvire, recondiţionare parchet, lambriu, măşti calorifere, jaluzele verticale. Am adăugat acestora dotări la nivel european, cum ar fi videoproiectoare,

ecrane proiecte, sisteme audio, tablă magnetică, mobilier nou. O parte din echipa Timac i-a însoţit pe elevii claselor a IX-a şi a XII-a în prima zi de şcoală şi am fost mândri de bucuria lor că învaţă în clase noi, frumoase, că vor avea acum mijloacele de a transforma orele clasice în ore interactive, în care vor folosi şi mijloace audio-vizuale, că interesul lor pentru cunoaştere va creşte în acest fel. Unul dintre absolvenţii din promoţia 2012 a ales să urmeze Agricultura ca specializare. El a devenit astfel prietenul nostru, pe care îl vom susţine cu o bursă lunară de 200 de lei şi pe care îl vom ajuta să depăşească mai uşor greutăţile începutului la facultate. Cele două clase a XII-a ale liceului vor participa la prezentări de orientare profesională susţinute de managerul de resurse umane al Timac, sesiuni care sperăm să îi ajute în alegere carierei potrivite.

NOU Serviciul online al Revistei Agrimedia edia.ro http://www.agrim

t Ştiri, comentarii, analize şi informaţii la zi din domeniul agricol românesc şi european. t Un mijloc modern, eficient şi interactiv de a te informa, de a comenta şi de a face agricultură. t O sursă autorizată de ştiri, comentarii, analize şi informaţii. Aici este locul unde profesioniştii din agricultură, fermieri şi producători de inputuri şi utilaje agricole se întâlnesc. t Aici poţi să dai gratuit un anunţ de mică publicitate, poţi comenta pe Blog un articol din revistă sau poţi urmări online emisiunile Agrimedia Live TV.

www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 27

INTRĂ PE www.agrimedia.ro


Haifa, o corporaţie multinaţională şi un furnizor global de îngrăşăminte şi produse chimice industriale, este o prezenţă în creştere la nivel mondial, prezenţă ce îi permite să păstreze o legătură strânsă cu toţi clienţii şi utilizatorii finali.

Produsele Haifa, 100% asimilabile de către plante Şi pentru că doream să aflăm mai multe detalii despre compania Haifa, am stat de vorbă cu domnul Thanasis Rosoglou, director general Haifa SouthEast Europe SA, care ne-a acordat un scurt interviu.

care acum se întind pe 5 continente. Cu 12 filiale şi aproximativ 700 de angajati în întreaga lume, Haifa are o cifră de afaceri anuală de aproximativ 700 de milioane de dolari (2010).

Spuneţi-ne, va rugăm, câteva informaţii despre istoricul, faptele şi cifrele companiei.

Standardele industriale de producţie ale companiei Haifa funcţionează cu standardul de calitate ISO 9001; Standarde de mediu ISO 14001, TA LUFT 2002 (standardul german pentru calitatea aerului); Securitate şi Sănătate ISO 18001 şi deţine certificate speciale pentru produse alimentare de calitate: GMP, HACCP, BRC, Kosher, Halal şi NSK pentru îngrăşăminte.

Având două unităţi de producţie în Israel şi mai multe facilităţi de procesare în Europa, produsele Haifa sunt distribuite pe 5 continente, prin intermediul a 12 filiale şi o reţea globală de agenţi şi distribuitori. Atenţi la tendinţele pieţei şi la nevoile clienţilor, reprezentanţii companiei Haifa oferă stabilitate şi bună organizare, aspecte ce conduc la performanţă fără cusur, dar şi la flexibilitate prin produse, soluţii şi servicii personalizate. Haifa a fost fondată în 1966 de către guvernul israelian, cu scopul de a valorifica resursele naturale israeliene de potasiu din Marea Moartă, precum şi pe cele de fosfat găsite în regiunea Negev. Aflată în proprietate privată din 1989, Haifa este detinută de un holding american, controlat de către Trump Group, cu operaţiuni globale 28 Octombrie 2012

Standardele de mediu ale companiei Haifa sunt dedicate unei producţii de calitate superioară, prietenoasă cu mediul, prin utilizarea unui sistem inovator de control al gazelor cu efect de seră, ce reduce emisiile de oxid de azot şi care sunt reutilizate ca materie primă. Haifa utilizează gaze naturale ca şi combustibil în unităţile de producţie şi asigură emisii curate şi neutralizate, fără particule şi efluenţi.

Care sunt cele mai reprezentative produse

ale companiei? • Nutrienţi specializaţi pentru plante Haifa dezvoltă şi produce îngrăşăminte de specialitate pentru îmbunătăţirea nutriţiei plantelor, care oferă eficienţă şi valoare adăugată, compatibilitate cu culturile şi puritate. Produsele noastre permit o aplicare comodă şi asigură protecţia mediului. Soluţiile pentru agricultură ale Haifa sunt extrem de eficiente şi maximizează randamentele inputurilor date de nutrienţi, teren, apă şi instalaţii pentru diverse practici agricole. • Azotat de potasiu Produsul Haifa azotat de potasiu, Multi-K®, este o sursă unică de potasiu, datorită valorii sale nutritive şi contribuţiei sale la sănătatea plantelor şi la creşterea randamentelor. Multi-K® are proprietăţi chimice şi fizice distincte, care sunt benefice pentru mediu. Haifa oferă o gamă largă de produse pe bază de azotat de potasiu pentru fertilizare prin irigare (Nutrigation), stropire foliară, laterală şi fertilizare cu administrare controlată. • Fertilizanţi solubili în apă pentru fertilizare prin irigare şi stropire foliară Fertilizanţii hidrosolubili ai Haifa

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 29


realizează o aplicare eficientă pentru sistemul de fertilizare prin irigare sau stropire foliară şi asigură toţi nutrienţii necesari plantelor. Toate produsele Haifa, sărurile simple şi amestecurile NPK (azot, fosfor, potasiu) nu conţin clor şi sunt compuse doar din nutrienţi care sunt asimilaţi în totalitate de către plante. • Îngrăşăminte cu administrare controlată Tehnologia de pionierat Haifa de acoperire cu polimer MulticoTech™ este utilizată pentru fabricarea gamei Multicote® de îngrăşăminte cu administrare controlată pentru agricultură, horticultură, plante ornamentale şi gazon. Produsele Multicote® permit asigurarea continuă, constantă de nutrienţi, la o rată sincronizată cu nevoile plantelor. Produsele Multicote® sporesc eficienţa utilizării nutrienţilor, reduc costurile cu forţa de muncă şi pierderile. • Gama de produse pentru agricultura românească Azotat de potasiu, Multi-K GG 13.5-046.2, Multi-K Mg 12-0-43 2 MgO, Multi-K granulele 13-0-46, Multi-K Mg granulele 12-0-42 2 MgO, Bonus NPK 13-2-44. Fertilizanţi solubili în apă pentru fertilizare prin irigare şi stropire foliară: sărurile simple, Haifa-MAP, Haifa-MKP, Haifa-DKP, Magnisal. Amestecuri NPK (azot, fosfor, potasiu): Agrofeed 23-7-23 + ME, Agrofeed 1919-19 + ME, Agrofeed 20-20-20 + HME, Agrofeed 21-21-21 + ME, K-Energy 10-5-38 3 MgO 6 SO3 +0,2 +0,1 mil B.

Simona MUNTEANU

Cum se diferenţiază compania Haifa şi produsele sale de concurenţii săi dintr-o anumită piaţă, ţinând cont şi de anumite condiţii economice? Compania Haifa se diferenţiază prin gama variată de îngrăşăminte solubile în apă, ce se aplică eficient prin Nutrigation™ (fertilizare prin irigare) şi prin stropire foliară pentru o serie întreagă de substanţe nutritive pentru plante. Toată gama Haifa este reprezentată de produse pe bază de azotat de potasiu, sărurile simple şi amestecurile NPK (azot, fosfor, potasiu), care nu conţin clor, dar conţin 100% nutrienţi şi sunt 100% asimilabile de către plante. 30 Octombrie 2012

Programul Nutrigation™ (fertilizare prin irigare) oferă substanţe nutritive pure către plante, prin sistemul de irigare, furnizând cu precizie nutrienţii necesari în zona în care rădăcina are cea mai intensă activitate. Nutrigation™, bine echilibrat, oferă plantelor cu exactitate ceea ce le trebuie, în funcţie de schimbările de sezon. Zeci de ani de experienţă în producţia şi aplicarea de îngrăşăminte de specialitate pentru sistemul Nutrigation™ au făcut Haifa o companie lider în acest domeniu. Haifa este în mod constant la curent cu cercetarea agricolă şi ştiinţifică contemporană, în scopul de a extinde continuu linia de produse pentru a răspunde mai bine cerinţelor culturilor şi diferitelor condiţii de mediu. Fertilizarea foliară oferă rapid nutriţia suplimentară necesară plantelor, pentru a asigura randamente ridicate, la o calitate superioară. Este o metodă ideală de hrănire a plantelor în stadiul de creştere, atunci când absorbţia nutrienţilor din sol este ineficientă. Stropirile foliare la intervale de timp precise sunt, de asemenea, metode rapide şi eficiente pentru tratarea deficitelor de nutrienţi. Aplicarea foliară a nutrienţilor potriviţi, în concentraţii relativ scăzute, în etapele critice de dezvoltare a culturilor, contribuie în mod semnificativ la obţinerea de recolte mai mari şi la îmbunătăţirea calităţii acestora. Haifa oferă o selecţie de îngrăşăminte premium pentru aplicare foliară. Eliberare controlată a nutrienţilor pentru agricultură, horticultură, plante ornamentale şi gazon. În domeniul fertilizanţilor granulari Haifa produce linia Multicote® de îngrăşăminte cu eliberare controlată, prin folosirea tehnologiei sale MulticoTech cu polimer de acoperire. Aplicarea o singură dată a îngrăşămintelor cu eliberare controlată, înainte ca plantele să răsară, poate asigura necesarul de nutrienţi pe durata întregului sezon de creştere. Îngrăşămintele cu eliberare controlată sunt concepute pentru a hrăni plantele continuu, cu o eficienţă maximă a absorbţiei de nutrienţi. Utilizarea lor reduce costurile cu forţa de muncă şi pe cele de aplicare, deoarece aceasta se face independent de sistemul de irigaţii. Formulele Haifa Bonus sunt

îmbogăţite cu fosfor ca nutrient şi reduce pH-ul soluţiei la 4-5. Formulele Haifa Bonus conţin adjuvanţi speciali pentru o aderenţă sporită la suprafaţa frunzei, pentru o absorbţie sporită şi o acţiune prelungită. Se permite stropirea cu concentraţii mari şi este compatibil cu diverse pesticide, fiind posibilă amestecarea în rezervor pentru economisirea operaţiilor de stropire.

Software-ul Haifa Nutri-net este software-ul Haifa care oferă tuturor posibilitatea să aplice cel mai eficient produsele Haifa. Haifast este software-ul auxiliar ce calculează programul de nutriţie al plantelor pentru culturile din mediu de plantare artificial. FloraMatch este un software inovativ, special conceput pentru a ajuta cultivatorii să personalizeze formula Multicote® conform cerinţelor culturilor şi condiţiilor de creştere. SMART! Software calculează programe optime de fertilizare, luând în considerare cerinţele nutriţionale ale culturilor, analiza solului şi a apei. Software-ul permite, de asemenea, o analiză a costurilor de fertilizare, pentru un control mai bun şi o planificare pe termen lung a bugetului. SMART! Software completează softul Haifa NutriNet. În timp ce NutriNet caută tipul şi cantitatea de îngrăşăminte necesare, conform stadiului de dezvoltare a culturii, SMART! asigură suportul pentru următorii paşi ai procesului: calcularea proporţiei pentru fiecare fertilizator în tancul de amestec şi rata de injectare a acestora în sistemul de irigare. Din punct de vedere al obiectivelor Haifa, dar şi al planurilor pentru anul agricol viitor, reprezentanţii companiei doresc o abordare mai de aproape în piaţa serelor în România. Aşadar, le urăm mult succes în activitatea pe care o întreprind, cu precizarea ca vom fi în continuare foarte interesaţi să publicăm în revista noastră informaţii cu privire la cercetările, produsele şi mai ales modul de implementare a acestora pe teritoriul României.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 31


Nutriţia organismelor vegetale nu trebuie considerată ca un simplu proces chimic, ci aşa cum este de fapt, ca un proces biologic. Procesele biologice nu se pot separa de cele fizice şi chimice; ar fi o greşeală să reducem legile biologice la cele chimice şi fizice sau să le identificăm.

Rolul microorganismelor în nutriţia plantelor Prin diferitele transformări pe care le suferă substanţele, nutriţia plantelor nu reprezintă decât un fragment din circuitul biologic al elementelor naturii anorganice şi organice. Între organismele vii, condiţiile de viaţă din sol şi nutriţia plantelor există o strânsă legătură. Fertilitatea efectivă a solului este determinată şi de satisfacerea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii biologice a microorganismelor din sol. În lipsa unei activităţi microbiologice corespunzătoare, solul nu pune la dispoziţia plantelor substanţele nutritive în cantitate îndestulătoare, astfel că are loc o fertilitate scăzută. În solurile acoperite de vegetaţie sunt mai multe microorganisme decât în cele neacoperite (ogor negru). De asemenea, în rizosfera plantelor, numărul microorganismelor este mai mare decât în zona în care nu există rădăcini. S-a constatat că o serie de microrganisme îşi desfăşoară activitatea numai în zona rizosferă a plantelor, iar în afara acesteia au o activitate redusă sau chiar deloc. În condiţii foarte favorabile, masa totală a microorganismelor din stratul arabil ajunge la 5-7 tone la hectar. În 32 Octombrie 2012

decurs de o lună, această masă vie se poate reinoi de 2-3 ori. Prin activitatea lor, microorganismele influenţează regimul substanţelor nutritive din sol. Este cunoscut faptul că pe rădăcinile tuturor speciilor din familia leguminoaselor trăiesc bacterii specifice, care acumulează azotul din aer şi că dezvoltarea în mod normal a acestor plante, ca şi a bacteriilor respective, nu se poate face în mod izolat. La o serie de plante erbacee şi lemnoase există pe sistemul radicular specii de ciuperci specifice (micoriză), care se află în relaţii reciproce cu rădăcinile plantei; dezvoltarea normală, atât a plantelor, cât şi a acestor ciuperci, nu poate avea loc separat. Bacteriile amonificatoare, nitrificatoare, fosforobacteriile, sulfobacteriile, ferobacteriile şi altele, prin activitatea lor în sol, contribuie la transformarea substanţelor în forme accesibile pentru plante. Atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi practic, este necesar să se admită că în natură există corelaţii „naturale între sistemele radiculare ale tuturor speciilor de plante şi organismele din sol, proprii fiecărei specii sau grupe

de specii de plante”. Microorganismele acestea sunt legate printr-o necesitate vitală de rădăcinile plantelor, de secreţiile sistemului radicular. La rândul lui, sistemul radicular este legat de aceste microorganisme, care, datorită enzimelor, transformă diferite substanţe minerale şi organice sub formă uşor asimilabilă de către plantă. Produsele de metabolism ale microorganismelor care trăiesc în rizosferă iau parte într-o oarecare măsură la procesul de nutriţie a plantelor. O parte a produselor de metabolism ale unor microorganisme servesc în nutriţia altor microorganisme. Cu cât în sol se creează condiţii pentru o activitate mai intensă a microflorei utile, cu atât plantele au la dispoziţie cantităţi mai mari de substanţe nutritive. Materia organică hidrocarbonată din sol constituie, pentru majoritatea organismelor - cu excepţia unora, ca de exemplu bacteriile nitrificatoare substratul din care acestea îşi iau energia necesară pentru procesele lor vitale. În lipsa materiei organice, activitatea biologică şi a altor microorganisme utile, care se hrănesc cu produsele rezultate din desfacerea hidraţilor de

www.agrimedia.ro


Ca urmare a raporturilor reciproce dintre plantele superioare şi microorganismele din rizosferă, primele s-au adaptat în decursul timpului acestui mod de

www.agrimedia.ro

viaţă, iar sucul lor celular, căpătând o acţiune bactericidă, le fereşte de atacul microorganismelor, fapt pus în evidenţă de mulţi cercetători biologi. O mare importanţă în nutriţia plantelor o are microflora din sol. Nutriţia plantelor are loc ca urmare a activităţii unui însemnat număr de specii de microorganisme, descendente unele din altele. În rizosfera fiecărei specii de plante se dezvoltă o microfloră specifică, care la rândul ei are un rol foarte important în nutriţia plantei. Aceste microorganisme ce se găsesc în jurul perilor radiculari, în afară de secreţiile radiculare, au nevoie în activitatea lor şi de alte condiţii. Totodată, o parte din produsele rezultate servesc ca hrană pentru alte microorganisme, care la rândul lor mobilizează diferite substanţe necesare nutriţiei plantelor, în partea minerală a solului sau din componenţa sa organică. Îngrăşămintele minerale încorporate în sol sunt consumate, în primul rând, de microorganisme, plantele folosind în nutriţie produsele de metabolism ale acestora. Deci, microorganismele ar pregăti nutriţia pentru plantele superioare. În solurile acide, unde microflora utilă nu se poate dezvolta din cauza acidităţii, plantele ar duce lipsă de substanţe nutritive, pe motiv ca au o activitate microbiologică slabă. Imediat ce s-ar crea pe aceste soluri condiţii pentru dezvoltarea unei activităţi normale a microorganismelor utile (prin neutralizarea cu calciu a acidităţii) s-ar îmbunătăţi şi condiţiile de nutriţie a plantelor. Nutriţia plantelor ar avea loc prin intermediul microflorei şi de aceea trebuiesc asigurate condiţiile necesare pentru activitatea ei normală. Înlăturarea acţiunii dăunătoare a acidităţii asupra bacteriilor se poate realiza prin introducerea unui amestec realizat din materie organică (turbă, mraniţă) bine descompusă, în cantitate de 1-3 tone la hectar, îngrăşăminte fosfatice (superfosfat 300 de kilograme la hectar) şi o cantitate mică de var ( 0,5-1 tone la hectar). Prin aceasta s-ar crea focare unde bacteriile ar găsi condiţiile necesare dezvoltării şi deci plantele care se hrănesc cu produsele de metabolism ale acestora vor creşte bine. Experienţele au dovedit însă că reacţia acidă a solurilor, dăunătoare plantelor agricole, nu se poate înlătura numai prin aplicarea amestecului amintit. În afară de aceasta, este stabilit că

plantele cultivate se comportă diferit faţă de aciditatea solului, în raport cu specia, soiul şi condiţiile de mediu. Între organismele vii şi condiţiile de viaţă exista o strânsă legătură. În procesul dezvoltării istorico-biologice, plantele superioare, datorită condiţiilor de mediu în care au crescut şi s-au dezvoltat, şi-au format însuşirea de a asimila sărurile minerale independent de organismele inferioare. Nu există nici un motiv care să arate că ele nu şi-au păstrat această însuşire şi în prezent şi că nu o folosesc în permanenţă. Dacă plantele s-ar hrăni exclusiv prin intermediul microoorganismelor, atunci nu se poate explica de ce în ţesuturile lor se găsesc, imediat după administrarea diferitelor îngrăşăminte minerale, aceleaşi forme sub care acestea au fost aplicate (nitraţi, săruri ale acidului ortofosforic etc.). Viteza de transformare biochimică a sărurilor minerale absorbite în diferiţi compuşi organici este de multe ori mai mică decât viteza de pătrundere a acestora în plantă, fiind în legătură şi cu concentraţia şi prezenţa altor elemente în soluţia nutritivă. Se cunosc şi plante superioare care secretă prin rădăcini în mediul exterior o serie de enzime foarte active, care contribuie la eliberarea substanţelor nutritive sub formă asimilabilă din formele minerale şi din cele organice. Aceasta este o dovadă în plus a capacităţii plantelor de a se hrăni independent de activitatea microorganismelor. Ţinând cont de datele de cercetare şi de interdependenţa proceselor ce se desfăşoară în sol, prin sistemul de îngrăşare trebuie să se creeze condiţii favorabile în primul rând pentru folosirea directă a îngrăşămintelor de către plante şi nu de către microorganismele solului, a căror activitate trebuie dirijată spre acelaşi scop, a cât mai bunei folosiri a îngrăşămintelor. În condiţiile de producţie nu se poate face abstracţie de prezenţa în sol a unei mase importante de microorganisme, iar prin măsurile agrotehnice şi aplicarea îngrăşămintelor trebuie să se creeze astfel de condiţii, încât substanţele nutritive să poată fi folosite cât mai mult de plante şi cât mai puţin de microorganisme.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Octombrie 2012 33

Victor VĂTĂMANU

carbon (celuloză), cum este de exemplu azotobacter, este redusă. Materia organică din sol este necesară nu numai pentru sintetizarea compuşilor organici care alcătuiesc corpul microorganismelor, ci şi prin energia ce se degajă în timpul descompunerii. Pentru îmbunătăţirea fertilităţii solului şi pentru o bună nutriţie a plantelor, se consideră că nu este de ajuns dacă se introduc în sol îngrăşăminte, ci trebuie totodată să se creeze condiţii favorabile dezvoltării unei activităţi microbiologice intense a florei utile. Prin activitatea lor, aceste microorganisme contribuie la formarea în mediul nutritiv a compuşilor organici şi la transformarea formelor greu solubile ale diferitelor substanţe în forme uşor asimilabile pentru plante. Lucrările raţionale ale solului şi aplicarea îngrăşămintelor sunt măsuri principale, prin care se asigură condiţiile necesare pentru o mai bună activitate a microorganismelor utile. Microorganismele din sol, în afară de rolul pozitiv de a mineraliza diferiţi compuşi organici şi de a-i face mai uşor accesibili plantelor, exercită şi o acţiune negativă, întrucât leagă în corpul lor diferiţi compuşi accesibili, necesari plantelor, atât din sol, cât şi din cei introduşi prin îngrăşăminte. „Acţiunea reciprocă a fiinţelor vii include colaborarea conştientă şi inconştientă, precum şi lupta conştientă şi inconştientă” (Dialectica naturii, pag. 249). Deci, în mod just, în cadrul acestor corelaţii stabilite între microorganisme şi sistemul radicular al plantelor nu trebuie văzută exclusiv colaborarea, ci adeseori între acestea are loc o luptă pentru asimilarea diferitelor săruri minerale. Microorganismele din sol pot imobiliza pentru timp îndelungat azotul şi fosforul uşor accesibil plantelor. Ori de câte ori se întroduc în sol paie sau gunoi de grajd păios are loc, datorită bacteriilor care descompun celuloza, o imobilizare a azotului uşor accesibil plantelor din sol. De aceea, în practică, aplicarea concomitentă a îngrăşămintelor minerale cu cele organice asigură o eficienţă mai mare, întrucât sărurile minerale în acest caz sunt mai puţin legate de microorganisme.


Păianjenul roşu comun - un nou dăunător al porumbului

Lazăr CHIRA

În ultimii ani, în culturile de porumb s-a semnalat prezenţa unui nou dăunător în incinta îndiguită din Insula Mare a Brăilei, precum şi în alte locaţii din judeţul Brăila. Acest dăunător este păianjenul acarian Tetranychus urticae - un păianjen polifag. Cum s-a ajuns la această situaţie? În anul 2007, o dată cu aderarea la Uniunea Europeană, se interzice în România cultivarea soiei modificate genetic. În acest fel, suprafeţele cultivate cu soia nemodificată genetic au scăzut de la 130-180 mii de hectare în 2005-2006 la 45-50 mii de hectare în 2008-2009. O dată cu reducerea drastică a suprafeţelor de soia, păianjenul roşu comun, care era dăunător specializat în culturile de soia, a trebuit ori să se adapteze noilor condiţii (fără soia), ori să dispară. Fiind un dăunator polifag şi aflându-se într-un areal strict delimitat, cum este acela din Insula Mare a Brăilei, şi cu o gamă restrânsă de posibile plante pentru hrănire (porumb, floarea-soarelui, grâu, orz, rapiţă), păianjenul roşu comun s-a specializat pe una dintre ele: porumbul. Atacul păianjenului roşu comun pe culturile de porumb a fost observat începând cu anul 2008. Din anul 2009 şi până în 2012, atacul s-a intensificat (favorizat şi de condiţiile meteorologice - temperaturi ridicate, asociate cu umiditatea scăzută), astfel încât, începând cu anul 2010, a devenit obligatorie aplicarea tratamentelor fitosanitare de combatere, în vederea reducerii pagubelor. Această situaţie, a atacului păianjenului roşu comun asupra culturilor de porumb, nu este unică, fiind frecvent întâlnită în zone extinse din Statele Unite ale Americii, în arealele cu temperaturi ridicate şi umiditate redusă, condiţii ce favorizează reproducerea şi supravieţuirea păianjenului. Acarianul iernează ca adult sub frunzele căzute, în resturile vegetale, pe sub 34 Octombrie 2012

bulgări de pământ sau în crăpăturile solului. De multe ori, pentru această perioadă se grupează mai mulţi acarieni într-o pânză comună. Anul următor, când temperaturile cresc peste 12-13˚C, femelele se deplasează şi pătrund în stratul de vegetaţie. Fiecare femelă depune pe parcursul vieţii aproximativ 100 de ouă rotunde, transparente, de culoare galben-verzuie, care sunt aşezate pe partea inferioară a frunzelor. În funcţie de temperatura mediului înconjurător, pot apărea 4-10 generaţii pe an, ceea ce înseamnă că, în condiţii optime (temperaturi ridicate şi lipsa umidităţii, vegetaţie bogată), specia tinde să se înmulţească în masă. Durata dintre generaţii este de 13-24 de zile, iar în lunile foarte călduroase, de 10-13 zile. Pagubele produse de păianjenul roşu comun constau în înţeparea frunzelor şi golirea celulelor de suc celular. Frunzele atacate ale plantelor-gazdă sunt acoperite pe partea inferioară cu o pânză fină, ca o plasă, în care trăiesc mai mulţi acarieni. Din cauză că acarienii sug sucul din celule frunzelor, pe acestea apar din ce în ce mai multe pete galbene, scade conţinutul de clorofilă, se reduce capacitatea fotosintetică şi cresc pierderile de apă din ţesuturi, rezultând pierderi de producţie. Pericolul major j ppe care-l reprezintă p

acest dăunător este determinat de capacitatea sa de înmulţire, în condiţiile temperaturilor extrem de ridicate şi a umidităţii scăzute din perioada de vară. În aceste condiţii meteorologice, într-un interval scurt, populaţia păianjenului creşte exponenţial, generaţiile se suprapun, hrănirea lor prin golirea de conţinut a celulelor frunzelor determină albirea, urmată imediat de uscarea completă a acestora. Având în vedere că aceste lucruri se petrec în faza de formare şi umplere a boabelor, o fază critică a porumbului, producţia va fi afectată atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ. Combaterea dăunătorului se face cu acaricide omologate pentru alte culturi, în momentul de faţă nefiind produse omologate pentru combaterea păianjenului roşu din porumb. Printre aceste produse vă enumerăm: Demitan 200SC, Envidor 240SC, Nissorun 10WP, Omite 750EW. Având în vedere condiţiile climatice din ultimii ani, cu veri cu temperaturi foarte ridicate şi secetoase, ne aşteptăm ca acest dăunător să se extindă şi în alte zone din România.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 35


Cooperare şi cooperativă sunt cuvintele cu care vă veţi întâlni cel mai des în acest material. Sunt sigur că acest concept are o rezonanţă morală desuetă, de care nu vă învinovăţesc. Istoria a imprimat asupra marii majorităţi dintre dumneavoastră o profundă neîncredere în mecanismul de asociere şi de a lucra împreună.

COOPERAREA - cheia succesului Din fire, sunt un om care încurajează cooperarea şi care, prin mijloacele pe care le deţin, încerc să vă conving că mai mult rău decât în situaţia în care vă aflaţi deja nu puteţi păţi. Ştiu, în România există deja nişte cooperative care funcţionează. Felicitări! Acum pledez pentru câştigarea încrederii în mecanisme de piaţă ale unei cooperative. Şi pentru a pune acest lucru la cale, nu trebuie să le inventăm. Ceea ce este bun la un stat vecin, aşa cum ne place mereu să ne uităm în ograda altuia, trebuie copiat şi folosit. Acesta trebuie să fie înţelesul materialului de faţă.

ezita să subliniez câteva cifre despre aceasta: o societate comercială, care este în fond o cooperativă de 15.000 de fermieri, pentru care lucrează 5.300 de angajaţi, care are o cifră de afaceri de 1,32 miliarde de euro şi un profit operţional de 23,4 milioane de euro. Cea mai importantă informaţie pentru mine a fost cea referitoare la faptul că fermierii sunt acţionari ai acestei cooperative, ceea ce le conferă atât drepturi, cât şi obligaţii,

de care se achită în totalitate în fiecare an. Înfiinţată în urmă cu 70 de ani, cooperativa Euralis are la ora actuală mai multe domenii de activitate, cum ar fi divizia de agricultură, divizia de produse alimentare şi divizia de seminţe. În total, deţine trei fabrici în Europa, una în Spania, una în Ucraina şi una în Franţa, la Lescar, care este cea mai mare dintre ele. Pentru domeniul de

Cooperativa Euralis La începutul lunii octombrie, am avut plăcerea să fac parte din grupul de presă care a efectuat o vizită de documentare în Franţa, la invitaţia companiei Euralis Seminţe România. Dintr-un program dens şi încărcat de multe informaţii am extras cele mai relevante motive care ajută pledoaria mea în favoarea cooperării. Poate că unii dintre dumneavoastră ştiţi deja câteva lucruri despre entitatea economică Euralis din Franţa, dar nu voi 36 Octombrie 2012

www.agrimedia.ro


activitate seminţe, cu care sunteţi mai obişnuiţi atunci când vorbim de Euralis, fabrica pe care am vizitat-o în Franţa are o capacitate de producţie de seminţe de porumb pentru 2 milioane de hectare. Punctul central al tuturor lucrurilor pe care le-am văzut şi discutat timp de două zile este porumbul. Ceea ce este impresionant este reprezentat de faptul că, în legătură cu această cultură, Euralis reuşeşte să închidă cercul, ceea ce cred cu tărie că este visul oricărui fermier: să fii capabil să produci sămânţă pentru întreaga zonă de sud-vest a Franţei, şi nu numai, să fiii capabil să pui la dispoziţia fermierilor inputurile necesare din domeniul protecţiei plantelor, apoi să cumperi de la fermieri întreaga producţie, pe care ulterior să o transformi/procesezi în diverse produse alimentare, sau să reuşeşti să vinzi cantităţi uriaşe de porumb de consum printr-un siloz-port, ca apoi să revii la producţia de sămânţă, pentru a relua un nou ciclu. Am înţeles din întreg acest angrenaj un lucru: liniştea de a te dezvolta este dată de consecvenţa partenerilor implicaţi în actul de cooperare. Fermierii ştiu din momentul înfiinţării culturii că producţia pe care o obţin are un cumpărător sigur care produce plus valoare, iar cumpăratorul are întotdeauna la îndemână toate ustensilele de a produce ceea ce piaţa îi cere. Acest demers scoate din ecuaţia zilnică lipsa unei viziuni şi a încrederii.

Un fermier mulţumit

Cooperativa Euralis este bazată pe finanţarea în comun a activităţilor, pe construirea în comun a spaţiilor de stocare de mare capacitate, pentru ca fermierii să fie capabili să comercializeze produsele lor aşa cum vor şi, mai ales, atunci când vor. Acest lucru permite finanţarea ulterioară a propriei dezvoltări în fermă, dar şi să finanţeze în comun cercetarea pentru îmbunătăţirea şi eficientizarea profitului. Christian Pees, preşedintele grupului Euralis, ne-a declarat: „Cooperativa a demarat activitatea cu cultura de porumb, care este cel mai important factor de succes în zona de sud-vest a Franţei. La început se făcea doar multiplicare

Poate că cea mai relevantă experienţă pentru dumneavoastră este discuţia pe care am avut-o cu un fermier francez, membru al cooperativei, a cărui familie se identifică cu istoria Euralis. Lavie Fourthicou, din comuna Denguin, este a doua generaţie de fermieri care se ocupă de cultivarea porumbului. Tatăl acestui fermier este unul dintre fondatorii cooperativei, din moment ce cu 70 de ani în urmă a început să producă alături de partenerul pe care îl are şi acum. Mărimea fermei nu este relevantă pentru discuţia noastră, pentru că imediat veţi spune că are o fermă mică faţă de cele din ţara noastră. Ferma are 75 de hectare, din care 5 sunt în repaos, iar pe câte 35 de hectare cultivă două varietăţi de

www.agrimedia.ro

de seminţe, dar cu timpul am produs varietăţi de porumb cerute de piaţă, cu ajutorul cercetării am realizat producţia de porumb necesar industriei alimentare, iar de aproape 25 de ani producem şi porumb dulce. Împreună cu fermierii am decis să dezvoltăm componente noi ale fabricilor noastre, cum ar fi fabrica pentru porumb dulce pentru boabe, fabrica de foie gras, creşterea raţelor. Acum suntem implicaţi în tot lanţul şi încercăm să aducem plus valoare pe fiecare verigă a lanţului filierei de producţie şi procesare a produselor agricole. Astfel, le oferim fermierilor membri ai cooperativei toate inputurile necesare producţiei de porumb, dar şi pasul succesiv de prelucrare a lui în produse finite care ajung la consumatori finali.”

porumb: porumb dulce şi porumb pentru consum. Din această suprafaţă pe care o lucrează, jumătate este proprietate, jumătate este arendă. Doar din punct de vedere statistic vvă comunic preţul unui hectar de pământ: 12.000 de euro. Arenda pe care o plăteşte este de 150 eeuro/an pentru fiecare hectar. SSubvenţia pe care o primeşte este, îîn medie, de 450 euro/hectar. Pentru acest fermier, anul acesta toate ccosturile de înfiinţare şi îngrijire a unui hectar de porumb s-au ridicat 800 de eeuro. Ştiu că vă mai interesează şi ssituaţia irigaţiilor şi a compactării. Ei bine, fermierii francezi nu ştiu ce este aceea o cultură neirigată, dacă vor să facă producţii mari. Pe de altă parte, adevărat este că şi regimul pluviometric este cu totul altul decât la noi: anul acesta a fost un an sărac în precipitaţii şi pentru ei, dar 1.000 de litri tot s-au adunat. În plus, terenul pe care îl lucrează este aşezat în parcele mari. Pe deasupra, producţia pe care o obţine este năucitoare: anul trecut a reuşit o producţie medie de 13 tone la hectar. Iar pentru anul acesta se aşteaptă la o producţie similară. Producţiile medii multianuale ale acestui fermier se află între 10,5 şi 12,5 tone la hectar, iar grupa FAO pe care o foloseşte frecvent este 580. Şi acum vine ştirea senzaţională: acest fermier face monocultură de 40 de ani şi ştie discuţiile privitoare la această temă, dar remarcă faptul că pentru el monocultura este benefică, din moment ce a avut spor de producţie, mai ales în ultimii 5 ani. Şi încă ceva: toată suprafaţa de teren pe care o deţine o lucrează singur, având la îndemână toată dotarea mecanică de care are nevoie. Singurul lucru pe care nu îl deţine este o combină, dar acest lucru este contracarat de serviciile pe care i le pune la dispoziţie cooperativa. Şi astfel am revenit la partea de colaborare de termen lung cu cooperativa: rolul cooperativei este cel de a cumpăra întreaga recoltă şi de a vinde la cel mai bun preţ al pieţei, dar să-şi vândă fermierilor inputurile la cele mai profitabile preţuri. Cooperativa îndeamnă fermierii să producă anumite culturi, pe care, în mod normal, ei nu le-ar cultiva din lipsă de desfacere a producţiei. Octombrie 2012 37


Valentin BLĂNARU V

Aici intervine cooperativa, care, pe baza unor studii de piaţă şi pe baza nevoilor propriilor fabrici de procesare alimentară, recomandă să facă legumicultură sau plante tehnice. Acelaşi lucru se întâmplă şi pentru partea de zootehnie, cu creşterea raţelorr şi a puilor, astfel încât fermierii să aibă siguranţa vânzării a ceea ce produc. Cooperativa vine şi cu o consultanţă de zi cu zi, având o echipă specializată de 130 de tehnicieni, care trebuie să afle permanent problemele fermierilor şi chiar să preîntâmpine posibile probleme. Cel mai mare avantaj este încrederea reciprocă şi lucrul împreună, care le conferă forţa de negociere, dar şi sporirea profitului. În Franţa, ca peste tot în lumea aceasta, nu este dificil să faci o anume producţie, ci să vinzi şi să faci acest lucru profitabil. Tocmai aici intervine cooperativa: fermierul este cel care decide când vinde producţia - fie la recoltare, direct din câmp, fie după o perioadă de stocare în siloz -, timp în care se aşteaptă un preţ mai bun. În tot acest timp, întreaga producţie se află stocată în silozurile comune ale cooperativei. Ca să vedeţi un model maxim de cooperare, vă rog să remarcaţi o „bijuterie” pe care cooperativa Euralis a realizat-o în urmă cu 50 de ani, în parteneriat cu alte cooperative: un siloz, cu capacitatea de stocare de 115.000 de tone de porumb, care deţine propriul doc naval de vânzare. O investiţie de aproape 20 de milioane de euro, care are forţa de a absorbi anual peste 1,2 milioane de tone de porumb, care pleacă peste tot în lume. Această investiţie este o cooperativă de cooperativei, în care Euralis deţine 55% din acţiuni, Maisadour - 27 de procente şi restul este deţinut de alte două cooperative. Cu un astfel de as

tot mecanismul de cooperare din Franţa funcţionează mai bine decât un mecanism de ceas elveţian, de ce nu se „exportă” în România o cooperativă, ci doar părţi ale afacerii. Răspunsul a fost extrem de franc: „Ceea ce putem noi să facem este să fim alături de fermieri în momentul în care vor decide să devină adevăraţi oameni de afaceri. Avem toată ştiinţa necesară pentru a-i îndruma spre realizarea unei asemenea cooperative”. în mânecă, orice fermier ar dori să producă cât mai mult, ştiind că vânzarea este asigurată. Pentru a beneficia de toate serviciile cooperativei, fermierul plăteşte o cotizaţie, dar care este impropriu spus cotizaţie, din moment ce devine acţionar cu un număr de acţiuni echivalente cu mărimea fermei cu care intră în asociere. Astfel, fermierul cumpără nişte părţi sociale, pe care are posibilitatea să le plătească pe durata a 5 ani de la momentul intrării în cooperativă, iar suma pe care trebuie să o plătească nu depăşeşte 5% din cifra de afaceri a fermei cu care vine în asociere. Interesul cooperativei este ca fermierul să crească permanent, astfel încât să cumpere noi părţi sociale, echivalente nivelului de dezvoltare, iar fermierul nu are cum să nu fie mulţumit, din moment ce veniturile sale cresc. Aceste părţi sociale nu pot fi vândute de la un fermier la altul, ci doar moştenite în cadrul familiei. În loc de concluzie, vă voi spune ceea ce am discutat cu Florin Constantin, directorul general al filialei pentru România şi Bulgaria a cooperativei franceze. Glumind, dar şi cu părere de rău că nu se poate face acest lucru şi la noi, am întrebat dacă

Trasabilitatea, ca martor al calităţii Am stat de vorbă cu François Ochin, directorul de industrializare seminţe, care ne-a explicat procesul de producţie a seminţelor. Poate că acest lucru îl mai cunoaşteţi, dar ceea ce am remarcat că prezintă real interes pentru acest om şi pentru companie este trasabilitatea. Acesta, deocamdată pentru noi, este un termen destul de vag, dar pentru această companie trasabilitatea este factorul de calitate de care se ţine cont pe orice verigă tehnologică, pentru fiecare dintre activităţile pe care fabricile din grup le desfăşoară. „Euralis preia întreaga producţie a fermierilor din zona de sud-vest. În zona în care ne aflăm am început recoltatul porumbului pentru sămânţă la data de 2 septembrie şi vom duce acest proces la final în prima parte a lunii noiembrie. Producţia de porumb vine de la fermier direct din câmp, înregistrată fiind cantitatea, hibridul şi se efectuează un set de analize din mostra care se recoltează la preluare. Porumbul ajunge la fabrică cu o umiditate de 35%, iar aici începe procesul de uscare, pe care îl oprim când ajunge la 12% umiditate. Acest proces este monitorizat permanent, fo folosind un sistem computerizat, şi du durează 72 de ore, la sfârşitul cărora 50 de tone de porumb bun pentru o re recoltă viitoare este stocat şi pregătit pe pentru a fi impregnat cu tratamentele pe care fermierul le solicită. Ca Capacitatea de uscare a fabricii es este de 1.000 de tone pe zi, iar fa fabrica foloseşte, pentru a produce ae aerul cald, numai gaze naturale”.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 38 Octombrie 2012

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 39


Aerul este un amestec de azot, oxigen, bioxid de carbon, vapori de apă, amoniac şi alte gaze. Fiecare din aceste componente joacă un rol în viaţa solului şi al plantei, deci fiecare trebuie considerat ca un factor de vegetaţie. O proporţie determinată, în special de oxigen şi de bioxid de carbon, asigură creşterea şi dezvoltarea plantelor în condiţii normale.

Aerul, factor de vegetaţie I. Staicu consideră că, în general, componentele aerului din atmosferă şi din sol sunt aceleaşi cantitativ, numai proporţia lor diferă. Faţă de aerul atmosferic, în aerul solului proporţia de bioxid de carbon este mult mai mare, datorită descompunerii materiei organice de către bacterii şi alte microorganisme, în schimb proporţia de oxigen este mai mică. Proporţia de bioxid de carbon creşte până la 0,65%, deci de 22 de ori mai mult decât în aerul atmosferic (alţi autori dau cifre şi mai mari, până la 30%, deci de 1.000 de ori mai mult). Creşte şi proporţia de amoniac datorită descompunerii materiei proteice. În aerul solului, cantitatea de vapori de apă este mai mare decât în aerul atmosferic. În mod normal, aerul din sol este saturat cu vapori de apă. Această stare este foarte prielnică dezvoltării microorganismelor din sol, care prosperă într-un mediu în care umiditatea nu variază. Cantitatea de azot, de argon şi alte gaze nobile rămâne practic aceeaşi în aerul solului, ca şi în aerul atmosferic. Solul este un material poros. Între particulele elementare de sol, ca şi între agregatele constituite din particulele elementare, există spaţii mai mici sau mai mari, capilare sau necapilare. Totalitatea lor formează spaţiul lacunar sau porii solului. Spaţiul lacunar este 40 Octombrie 2012

plin cu apă şi cu aer. Între cantitatea de apă şi cantitatea de aer din sol este un raport invers: când creşte proporţia de apă, scade proporţia de aer şi invers. Când spaţiul lacunar este ocupat în proporţie de 2/3 cu apă şi 1/3 cu aer se creează cele mai bune condiţii pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. Rădăcinile plantelor au nevoie nu numai de apă, dar şi de aer. S-a măsurat consumul zilnic de oxigen al rădăcinilor unei singure plante şi el a variat în medie de la 0,394 litri pe metrul pătrat la cartof până la 0,580 litri pe metrul pătrat la tutun. De aceea, în solurile lucrate se urmăreşte realizarea unui raport optim între aer şi apă. Aceasta are o influenţă mare asupra absorbţiei apei şi a elementelor nutritive. O slabă aeraţie are o influenţă indirectă, prin reducerea sistemului radicular, şi o influenţă directă, prin

scăderea permeabilităţii pentru apă a rădăcinilor. Se poate constata o ofilire bruscă la tutun, imediat după încetarea unei ploi mari care saturează solul, iar după încetarea ploii se înseninează şi soarele dogoreşte. Solul săturat cu apă are aer puţin, apa nu poate pătrunde în plantă din cauza scăderii permeabilităţii rădăcinilor. Acumularea ionilor în ţesuturile rădăcinilor este puternic influenţată de concentraţia oxigenului din preajma rădăcinilor. Absorbţia activă sau absorbţia metabolică se face cu ajutorul respiraţiei. În condiţii anaerobe, în rădăcinile de orz nu s-au acumulat săruri chiar când au fost cufundate într-o soluţie nutritivă cu concentraţie mai mare decât concentraţia sucului celular. Fără respiraţie aerobă, celulele plantelor au permeabilitate foarte scăzută pentru săruri. Aerul din sol este necesar nu numai vieţii plantelor superioare, el este necesar v şi microflorei şi microfaunei solului. Raportul dintre diferitele componente ale R aerului, în special raportul dintre proporţia a de d oxigen şi celelalte componente, condiţionează dezvoltarea unora sau co altora a dintre grupele de microorganisme.

S Schimbul aerului din sol c cu aerul atmosferic În natură are loc un schimb continuu între aerul solului şi aerul atmosferic, deci în

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 41


o primenire continuă a aerului din sol. Această primenire este necesară, altfel acumularea de bioxid de carbon ar fi atât de mare încât ar periclita şi ar împiedica viaţa plantelor şi a microorganismelor. Primenirea se face prin difuziune şi prin schimbarea în masă a aerului. Primenirea prin difuziune (omogenizarea gazelor în repaus) se face în mod continuu şi de aceea ea apare mai importantă decât schimbarea în masă. Difuziunea nu este proporţională cu diametrul porilor, ci cu secţiunea totală a spaţiului lacunar. Cu alte cuvinte, difuziunea se face tot aşa de bine prin spaţiile mici ca şi prin spaţiile mari ale solului. Difuziunea gazelor creşte o dată cu temperatura solului. Între cantitatea de aer, respectiv de oxigen difuzat din sol, şi creşterea rădăcinilor este o strânsă legătură. S-a stabilit, măsurând difuziunea oxigenului din sol cu un microelectrod de platină, că o cantitate de oxigen eliminat prin difuziune reduce sau chiar opreşte creşterea rădăcinilor. Creşterea rădăcinilor în adâncime este influenţată de concentraţia de oxigen din straturile mai adânci, dar şi de difuziunea oxigenului care se înregistrează la suprafaţa solului. Primenirea în masă a aerului se face sub influenţa diferiţilor factori fizici şi biologici. Astfel, variaţiile de temperatură provoacă o remaniere a aerului. La căldură, aerul se dilată, nu mai încape în porii solului, astfel că o parte iese în atmosferă. La frig, aerul se contractă, volumul lui se micşorează, noi cantităţi de aer intră în sol. La oscilaţii termice de 10 grade Celsius între zi şi noapte, oscilaţiile de volum ale aerului sunt de 20%. În comparaţie cu alţi factori, temperatura solului îndeplineşte un rol secundar în primenirea aerului în sol.

Victor VĂTĂMANU

Vântul înlocuieşte aerul din spaţiul lacunar al solului cu aer proaspăt Între aerul atmosferic mai uscat de la suprafaţa solului adus de vânt şi aerul din sol, care este mai umed, se face un schimb. Aerul uscat pătrunde în sol şi aerul încărcat cu vapori şi cu alte gaze iese din sol la suprafaţă. Cu cât unghiul de incidenţă al direcţiei vântului cu suprafaţa solului creşte, cu atât cantitatea de aer înlocuit este mai mare. Apa de ploaie alungă din spaţiul 42 Octombrie 2012

lacunar al solului aerul încărcat cu bioxid de carbon şi alte gaze, iar după evaporarea apei din sol, în spaţiul eliberat de apă pătrunde aer proaspăt. Influenţa factorilor fizici arătaţi mai sus este mai mare sau mai mică, după gradul mai mare sau mai mic de permeabilitate a solului. Permeabilitatea este determinată de textură şi mai ales de structura solului. În solurile cu structură, îndeosebi în solurile alcătuite din agregate stabile, primenirea aerului este bine asigurată. Dintre factorii biotici, animalele care fac galerii în pământ (cârtiţele, popândăii, râmele, larvele, insectele etc.) contribuie la primenirea aerului în sol. Râmele, în special, contribuie mult la aerisirea solului. Cu toate procesele de primenire arătate, compoziţia aerului din sol rămâne neomogenă. Proporţia de bioxid de carbon este mai mare în preajma rădăcinilor şi în focarele de activitate mai intensă a bacteriilor. O anumită cantitate de aer este adsorbită de complexul coloidal al solului. Aşa cum sunt absorbite moleculele de apă, tot aşa sunt absorbite şi moleculele de aer.

Reglarea regimului de aer din sol prin mijloace agrotehnice Primenirea aerului numai prin mijloacele care s-au arătat mai sus nu este suficientă pentru a împlini cerinţele mari pentru aer ale plantelor cultivate. Trebuiesc folosite şi alte mijloace pentru a asigura primenirea continuă a aerului din sol. În terenurile în care bălteşte apa, temporar sau permanent, excesul de apă împuţinează aerul şi împiedică primenirea lui. Astfel de terenuri trebuiesc drenate dacă excesul de apă provine din pânza freatică şi desecate dacă excesul de apă provine din băltire. Cât de mult sunt influenţate plantele cultivate prin aeraţia îmbunătăţită în urma drenajului s-a putut constata în cadrul experienţelor efectuate, iar procentual, producţia a crescut cu circa 63-71% în cazul unui drenaj complet, foarte bun, faţă de martorul studiat cu drenaj parţial, insuficient. Pe solul complet drenat, unele specii agricole, cum ar fi bumbacul şi grâul, au crescut în mod normal şi au dat recolte dintre cele mai mari. Aeraţia este absolut necesară în culturile cu soluţii nutritive. Aerul este introdus prin injectare. S-a verificat experimental

efectul aerisirii soluţiilor nutritive. Orezul şi-a sporit recolta prin aerisirea soluţiei nutritive cu 62%, iar lupinul cu 84%. În sectoarele irigate, aplicarea intermitentă a irigaţiei contribuie la aerisirea solului, pentru că apa de irigaţie, ca şi apa de ploaie, alungă cea mai mare parte de aer din spaţiul lacunar, iar la întreruperea irigaţiei şi zvântarea solului intră în spaţiul lacunar aer proaspăt. Chiar şi în cultura orezului este necesar ca irigaţia să se întrerupă în anumite faze de vegetaţie, pentru ca pământul să se poată aerisi. S-a arătat că pământurile cu o bună structură au o permeabilitate mai mare pentru aer şi pentru apă. Toate măsurile culturale care asigură menţinerea structurii şi îmbunătăţirea ei asigură o mai bună primenire a aerului din sol. Reamintim că într-un sol cu glomerule mai mici de 1 mm în diametru, permeabilitatea pentru aer nu este bine asigurată. Spaţiile lacunare dintre glomerule au aproximativ aceleaşi dimensiuni mici ca şi glomerulele. Când solul primeşte apa, glomerulele mici se umflă, spaţiile dintre glomerule devin şi mai mici şi permeabilitatea pentru aer este foarte mult micşorată. Experienţele au dovedit că permeabilitatea pentru aer este bine asigurată când glomerulele au un diametru mai mare de 2 mm, chiar dacă solul este saturat de apă până aproape de capacitatea capilară. Lucrările solului, dintre care amintim: aratul, grăpatul, lucratul cu cultivatorul, prăşitul etc., urmăresc diferite scopuri în procesul de producţie agricolă. Unul dintre scopurile principale urmărite este primenirea aerului din sol. În special, în perioadele de încolţire, trebuie să se asigure oxigenul necesar încolţirii, prin afânarea stratului superficial în care este introdusă sămânţa. Cum sămânţa are nevoie şi de umiditate, stratul afânat şi bine aerisit trebuie să stea pe un strat ceva mai îndesat şi umed, care conduce mai bine umiditatea către sămânţă. Încolţirea decurge în condiţii optime când sămânţa este introdusă la limita dintre cele două straturi: stratul superficial afânat, care asigură oxigenul necesar, şi stratul imediat următor, mai îndesat, care asigură umiditatea.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 43


La aniversarea organizată în luna septembrie de Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), cu ocazia împlinirii a 10 ani de activitate, invitat special a fost dl Friedhelm Schmider, director general al Asociaţiei Europene de Protecţie a Culturilor (ECPA). Acesta ne-a acordat un scurt interviu, în cadrul căruia a vorbit despre efortul financiar şi despre lungă durată depusă în activitatea de cercetare pentru descoperirea de noi substanţe active, despre importanţa utilizării produselor de protecţia plantelor (ppp) într-o manieră sustenabilă cu mediul înconjurător şi, nu în ultimul rând, despre produsele contrafăcute comercializate pe piaţa europeană.

Agricultura are nevoie de produse fitosanitare inovative Zece ani sunt necesari pentru ca un produs de protecţia plantelor să fie plasat pe piaţă, din momentul în care se lucrează la substanţa activă şi se fac toate studiile şi testele necesare pentru ca aceasta să fie sigură pentru oameni şi mediul înconjurător. În tot acest timp, efortul financiar poate ajunge până la suma de 250 de milioane de euro. „Perioada pe care o parcurge un produs, din momentul în care se descoperă o substanţă activă, se fac cercetări asupra ei şi până când se comercializează ajunge până la 10 ani, iar bugetul care se extinde în acest interval de timp este de circa 200-250 de milioane de euro. Acest timp s-ar putea micşora dacă totul ar merge ca la carte, dacă rotiţele ar funcţiona cum trebuie, dar nu mai mult de un an. Nu putem restrânge perioada la 5-6 ani, pentru că vorbim de un produs inovativ, sunt necesare mai multe studii, teste toxicologice, biologice etc., iar toată această muncă de cercetare cere timp. Am avea nevoie însă de o autoritate de reglementare sau de un sistem de autorizare care să fie predictibil, pentru că, după ce ai investit atât timp şi efort financiar, ai 44 Octombrie 2012

nevoie de o certitudine pentru a şti că va fi certificată substanţa respectivă şi de aceea vorbim atât de mult pe baza unor dovezi ştiinţifice”, a declarat dl Schmider. Potrivit directorului general al ECPA, în cultura de cereale din Uniunea Europeană cele mai mari pagube sunt înregistrate ca urmare a atacului de acarieni şi ciuperci. Pentru combaterea acestora, este nevoie de produse noi, inovative, care să răspundă acestor provocări. „Când vorbim despre pierderile cauzate de boli în producţia europeană de cereale, ne referim în special

la cele produse de fungi şi faptul că apar noi tulpini care le conferă rezistenţă mai mare, ne obligă să găsim noi substanţe active şi soluţii de combatere mai bune decât cele de dinainte”, a afirmat dl Schmider. În aceeaşi ordine de idei, reprezentantul asociaţiei a vorbit despre studiul realizat de institutul italian de cercetare Nomisma, cu privire la rolul triazolilor în producţia de cereale din Europa şi importanţa activităţii de cercetare în crearea de produse noi, mai eficiente, capabile să asigure o bună protecţie fitosanitară a culturilor agricole.

www.agrimedia.ro

C


Potrivit acestui raport, la ora actuală Europa este un exportator net de grâu, producând circa 21% din producţia globală, iar triazolii joacă un rol important în asigurarea unui nivel de productivitate competitiv, de 5,3 t/ha, faţă de media globală de 2,9 t/ha. „Acest studiu subliniază contribuţia esenţială a triazolilor şi importanţa inovării. O scădere bruscă a producţiei de grâu în Europa ar fi un dezastru pentru pieţele europene şi o lovitură serioasă pentru securitatea alimentară la nivel mondial”, a spus dl Schmider, cu ocazia publicării studiului Nomisma. În Europa, programele de combatere a ciupercilor din culturile de cereale se bazează pe fungicide care conţin triazoli, pentru că eficacitatea celorlalte tratamente a scăzut după ce septoria a dobândit rezistenţă la acestea. Pentru că acum fungicidele triazolice sunt folosite cu succes pentru combaterea

septoriei, nu trebuie uitat faptul că septoria poate dobândi rezistenţă şi la acestea, iar în aceste condiţii rolul cercetării şi dezvoltării de noi substanţe active este cu atât mai însemnat. „Proiectul Nomisma subliniează faptul că, pentru a face faţă problemelor cu care ne confruntăm, avem nevoie, pe de o parte, de inovaţie şi pe de alta, de noi mijloace de acţiune. În privinţa dăunătorilor, suntem conştienţi că, o dată cu schimbarea climatică, se schimbă şi aceştia şi trebuie să ştim cum să acţionăm”, a subliniat directorul general al ECPA.

În privinţa produselor contrafăcute, dl Schmider a spus că acestea ar reprezenta, potrivit Oficiului de Poliţie al Uniunii Europene - Europol, circa 10% din totalul produselor de protecţia plantelor comercializate pe piaţa europeană. „Nu avem o statistică clară privind produsele contrafăcute existente pe piaţa europeană. Noi am plecat de la estimarea că aceste cazuri ar totaliza 7-8% din totalul ppp care sunt distribuite pe piaţa europeană. Totuşi, Europol estimează că ar fi un procent mai mare, de 10%, şi există temerea că aceste procente identificate nu reprezintă vârful aisbergului. Succesul în combaterea acestui fenomen se înregistrează atunci când toţi factorii implicaţi conlucrează. Pe de altă parte, există această campanie de mediatizare şi conştientizare a pericolului folosirii produselor de protecţie fitosanitară contrafăcute”, a declarat Friedhelm Schmider, director general al Asociaţiei Europene de Protecţie a Culturilor.

Ana MUSTĂŢEA

Studiul Nomisma arată că, fără triazoli, o mare parte din producţia europeană de cereale ar fi vulnerabilă la atacul de septoria un patogen reponsabil de cele mai mari pierderi în cultura de grâu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

SC PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL, cu peste 20 de ani de activitate, are ca obiectiv punerea la dispoziţia cultivatorilor din România a celor mai productivi hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi soiuri de soia, cu o înaltă puritate genetică şi acordarea de asistenţă tehnică, precum şi de alte servicii pentru realizarea de producţii şi profituri mari, Angajează: PROMOTORI judeţele: BUZĂU, BRĂILA, CONSTANŢA, CĂLĂRAŞI, GIURGIU, GALAŢI, IALOMIŢA, ILFOV, TULCEA, TELEORMAN, OLT Responsabilităţi: 1. Menţinerea unui contact permanent cu fermierii din zona de activitate 2. Identificarea potenţialilor clienţi 3. Administrarea conturilor de clienţi din regiune 4. Pregătirea la standard Pioneer şi controlul loturilor şi a încercărilor din zona de activitate 5. Asigură asistenţă directorului de vânzări la diferite activităţi Cerinţe: • absolvent al unei facultăţi cu profil agronomic • abilităţi de comunicare şi relaţii personale excelente concentrate pe client • cunoştinţe minime de calculator • posesie www.agrimedia.ro auto

Oferim: • un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte • salariu motivant • instruire permanentă • posibilităţi de avansare

Octombrie 2012 45

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită CV la e-mail: jean.ionescu@pioneer.com sau la fax: 021/303.53.01, până la data de 30 octombrie 2012.


În ultimul timp, atenţia fermierilor pentru creşterea şi exploatarea caprelor a crescut, tot mai multe ferme noi de capre fiind înfinţate în diferite zone ale ţării. Astfel, tot mai mulţi femieri sunt interesaţi de problemele care pot apărea în fermă în decursul unui ciclu de producţie.

Alimentaţia corectă, obiectivul crescătorilor de capre Alimentaţia reprezintă unul dintre factorii cu cea mai mare importanţă în creşterea şi dezvoltarea animalelor şi are o influenţă decisivă în exprimarea potenţialului genetic al acestora. O productivitate bună a caprelor depinde în mare măsură de alimentaţia corespunzătoare, în funcţie de necesităţile fiziologice. Astfel, modelul unei alimentaţii corecte înseamnă: • Favorizarea ingestiei pe faze, în funcţie de necesarul fiziologic, de calitatea furajelor, dar şi de tehnologia de furajare; • Adaptarea aportului de substanţe nutritive şi minerale pentru diferitele faze ale ciclului de producţie, în mod special pentru perioada de gestaţie şi perioada de alăptare; • Administrarea furajelor în funcţie de proprietăţile lor şi conţinutul în substanţe nutritive; • Evitarea pe cât posibil a tulburărilor de alimentaţie. În această perioadă, atenţia ne este îndreptată asupra alimentaţiei caprelor gestante, urmărind atât modificările fiziologice care apar, cât şi cerinţele nutriţionale. 46 Octombrie 2012

Gestaţia la capre este de 150 de zile (± 5 zile), aproximativ 5 luni, şi se împarte în două perioade: prima parte, care corespunde cu primele 3 luni de gestaţie (octombrie, noiembrie şi decembrie) şi a doua parte a gestaţiei, care cuprinde lunile a lV-a şi a V-a, respectiv ianuarie şi februarie. În prima parte a gestaţiei, structura raţiei furajere se menţine aceeaşi ca şi în perioada de montă. Din punct de vedere fiziologic, în această perioadă se dezvoltă embrionul, apoi are loc nidarea, de aceea reducerea bruscă sau severă a furajării poate determina mortalitate embrionară, care se poate întâlni la primipare (caprele la prima gestaţie) sau la caprele cu gestaţie multiplă. În această perioadă (octombrie, noiembrie şi decembrie), embrionul realizează creşteri de aproximativ 8-10% din greutatea totală intrauterină. Cerinţele nutriţionale pentru caprele gestante în prima perioadă nu trebuie deloc neglijate, deoarece capacitatea de ingestie este ridicată, iar furajarea nu trebuie să depăşească însă raţia

de întreţinere pentru a nu intensifica prea mult dezvoltarea anexelor fetale. Caprele sunt „gurmande”, dar pretenţioase din punct de vedere nutriţional, deosebind foarte bine nutreţurile de bună calitate. Trebuie să se excludă deci furajele îngheţate (este vorba despre caprele care sunt crescute în zona de munte, iar îngheţul apare mult mai devreme pe păşune), improprii furajării, mucegăite, deoarece determină imediat declanşarea avorturilor. În acestă perioadă de gestaţie, caprele îşi reconstituie aproape în totalitate rezervele corporale de grăsime. Subalimentaţia sau o alimentaţie deficitară, în „complicitate” cu alţi factori (adăposturi improprii, furaje slab nutritive etc.), au influenţe negative la caprele productive. În a ll-a parte a gestaţiei (ianuarie, februarie), respectiv lunile a lV-a şi a V-a de gestaţie, fetuşii cresc foarte repede, iar caprele sunt în stabulaţie. Capacitatea de ingestie a caprelor gestante începe să scadă treptat pe parcursul perioadei, astfel încât

www.agrimedia.ro


Principalele simptome ale toxinemiei de gestaţie sunt: • caprele sunt apatice • lipsa apetitului şi anorexie totală • miros acetonic al respiraţiei şi al urinei

www.agrimedia.ro

• ligamentele sacro-iliace flasce • deplasare dificilă, tremurături, pierderea echilibrului, edeme la nivelul membrelor, pierderea vederii Mortalitatea poate surveni în maximum 7 zile de la apariţia simptomelor dacă nu se iau măsuri imediate de schimbare a raţiilor furajere. În această situaţie, când consumul voluntar de furaje scade, este recomandată administrarea furajelor concentrate sub formă de granule, deoarece asigură aportul necesar de substanţe minerale şi vitamine, energie, în acelaşi timp cu administrarea de fânuri de foarte bună calitate, care înlocuiesc furajele grosiere şi pe cele de volum. Adăparea caprelor necesită, de asemenea, atenţia fermierilor. Caprele nu sunt mari consumatoare de apă, în schimb aceasta trebuie asigurată la discreţie şi de bună calitate, atât iarna, când furajarea este predominant uscată, cât şi vara, când temperaturile sunt ridicate. Necesarul de apă depinde de cantitatea de materie uscată consumată, de natura şi compoziţia raţiei furajere, de temperatura mediului înconjurător, dar

şi de starea fiziologică a animalelor. În general, consumul de apă este de 3,5 litri/1 kg substanţă uscată consumată. Neadministrarea apei o perioadă îndelungată duce la deshidratarea organismului, reducerea metabolismul şi creşterea temperaturii corporale. Reducerea cantităţii de apă determină scăderea consumului de substanţă uscată (măreşte digestibilitatea), încetineşte viteza de trecere a alimentelor prin tubul digestiv şi, în final, materiile fecale sunt mult mai uscate decât în mod normal. Adăparea corectă se face de două ori pe zi iarna, iar vara de 3 ori pe zi, cu specificarea ca în zilele caniculare caprele să aibă la dispozitie apă pe tot parcursul zilei. Trebuie evitate, de asemenea, situaţiile când apa este prea rece (iarna) sau caprele sunt înfierbântate sau gestante. De aceea, pentru a obţine performanţele dorite, este necesar să respectăm câteva reguli de bază în ceea ce priveşte furajarea, dar nu trebuie neglijată nici urmărirea zilnică şi riguroasă a efectivului de capre.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Octombrie 2012 47

Claudia IŞTOC

înainte cu 4 saptămâni de fătare se reduce ingestia cu aproximativ 20%, de aceea se recomandă administrarea a 200-600 g cereale/zi, pentru că un aport energetic insuficient poate duce la toxinemia de gestaţie. În stabulaţie, fermierii au posibilitatea să asigure raţii complet echilibrate din punct de vedere nutriţional. De aceea, se vor putea evita situaţiile-limită de subalimentaţie, scopul final al fermierului fiind obţinerea de producţii performante, adică un număr mare de iezi, dar şi o producţie mare de lapte. O furajare deficitară poate avea efecte negative, dintre care putem aminti: greutatea scăzută a iezilor la fătare, mortalitate ridicată la fătare (la caprele primipare sau la caprele cu gestaţie multiplă), reducerea la limită a rezervelor de grăsime la caprele gestante cu influenţe negative asupra producţiei de lapte şi, nu în ultimul rând, apariţia toxinemiei de gestaţie la caprele cele mai productive.


Cea de-a 26-a ediţie a târgului SPACE a avut loc la Rennes, în perioada 11-14 septembrie 2012, în cadrul unei atmosfere pozitive, resimţită atât la standurile expozanţilor, cât şi în cadrul celor 50 de conferinţe organizate.

SPACE şi INNOV’SPACE - inovaţii tehnologice în domeniul creşterii animalelor Cei 1.300 de expozanţi, dintre care 360 din străinătate, au fost plasaţi în cei 62.500 mp de standuri, reuşind să atragă peste 109.000 vizitatori, dintre care 11.080 vizitatori din 110 ţări, număr ce depăşeşte cu 10% prezenţa vizitelor internaţionale din 2011. Atractivitatea naţională şi internaţională a serviciilor oferite pentru animale, în special animalele aduse pentru expoziţie, şi organizarea de competiţii au consolidat reputaţia de referinţă a salonului. Pe tema de construcţii şi echipamente pentru viitor, în zona de Cercetare şi Dezvoltare au fost prezentate numeroase inovaţii tehnologice pentru creşterea animalelor, ce au atras mulţi crescători interesaţi de tehnologie şi înaltă performanţă pentru viitoarele lor proiecte.

Interes deosebit acordat celor 47 de câştigători ai premilor INNOV’SPACE În cadrul unei ceremonii prezidate de ministrul agriculturii, Stéphane Le Foll, şi Laurie Thillman (Miss 48 Octombrie 2012

France 2011), cele mai bune inovaţii din domeniul agriculturii au fost premiate cu stele INNOV’SPACE, în cadrul temei „Viitorul agriculturii”. Premiile INNOV’SPACE au fost acordate acelor invenţii şi inovaţii considerate de către juriu că vor reprezenta viitorul agriculturii: confortul animalelor, rentabilitate îmbunătăţită, producţie şi condiţii sanitare îmbunătăţite. Juriul a fost format din experţi în agricultură. Anul acesta au fost primite 130 de cereri de înscriere, dintre care juriul a oferit 47 de premii: 36 evaluate cu o stea şi 9 evaluate cu 2 stele.

AGRI VIDEO SYSTEM CANAL-VACHE - cameră de supraveghere video În ultimii ani, suportul digital a devenit o resursă obişnuită în multe ferme. 78% din fermieri deţin un computer şi 70% folosesc Internetul (conform Institutului Francez de Statistică, pentru anul 2010). VISIONAUTE, care vinde camere de supraveghere video pentru creşterea animalelor, a oferit în ultimii ani posibilitatea vizualizării imaginilor prin intermediul Internetului. Astfel,

agricultorul are posibilitatea de a controla în timp real turma, indiferent unde se află. Fermierii apelează la această tehnologie tocmai pentru a optimiza timpul de lucru. Din declaraţiile celor ce o folosesc deja, aceştia nu ar mai putea renunţa la această facilitate. Aşa că au dezvoltat un nou serviciu de co-supraveghere între fermieri, prin intermediul unei platforme pe Internet. Aceasta permite fermierului să intre în contact cu un alt fermier, care foloseşte, de asemenea, VISIONAUTE, astfel că îşi pot supraveghea reciproc turmele în cazul absenţei unuia dintre ei. Această platformă este gratuită şi securizată, fiind finanţată de un banner publicitar.

BIG DUTCHMAN echipamente pentru porci Senzorul CO2 - pentru controlul ventilaţiei. Sistemele tradiţionale de ventilaţie controlează climatul unei clădiri exclusiv pe temperatura aerului şi a umidităţii. Acest senzor a fost dezvoltat pentru a calcula oxigenul consumat şi emisiile de dioxid de carbon produse de porci

www.agrimedia.ro


în timpul îngrăşării sau de puii de carne. Parametrii variază în funcţie de greutatea şi de activitatea acestora. Acestea sunt aspecte importante ale bunăstării animalelor şi al consumului de energie (încălzire şi ventilaţie). Folosind valorile de referinţă, aşa cum sunt declarate în standardul DIN18910-1 (2004), nivelurile minime de aer evacuat pot fi calclate în funcţie de vârsta şi greutatea animalelor. Scopul Senzorului CO2 este de a oferi un mediu în conformitate cu nevoile animalelor, dar şi de a reduce costurile de energie. Acest dispozitiv este încă în faza de testare.

c capacităţi diferite şi pilotate de S SI600 DeLaval, care gestionează 100 de reţete diferite; - distribuţia: căruciorul rulează de-a d lungul mesei de furaje, ghidat pe p o cale ferată. Numărul de m mese şi cantităţile sunt stabilite î prealabil de către crescător; în - gestionarea cirezii: DelPro este un s software de gestionare ce controlează, d asemenea, reţetele, pregătirea şi de p planificarea distribuţiei de hrană.

ECONO-FAN EUROPE Econofan - Ventilator

BIO4GAS BERT - metanizator BERT este o instalaţie de metanizare, special proiectată pentru a satisface nevoile crescătorilor de animale ce doresc să aibă o instalaţie autonomă în propria ferma. Designul simplu îl deosebeşte de alte astfel de metanizatoare: - piesele mecanice de amestecare au fost înlocuite de elemente fizice mult mai solide şi durabile; - procesul de metanizare a fost simplificat (utilizarea masivă a efluenţilor, nevoie minimă de alte produse). BERT iese în evidenţă şi datorită cerinţei reduse de energie. Reducerea de elemente mecanice duce la scăderea consumului de energie electrică, iar datorită izolarii totale (sol, pereţi, acoperiş) autoconsumul de caldură este limitat la mai puţin de 10% din căldura produsă. Capitalul redus şi costurile de funcţionare mici fac din BERT o propunere viabilă pentru proiecte de metanizare, pornind de la 20 kW de energie electrică.

BIOMIN FRANCE Biotronic® TOP3 - furaj suplimentar Acest produs este parte din abordarea BIOMIN în procesul de reducere a medicaţiei din furaje. Principala ţintă o reprezintă bacteriile Gram-negative, caracterizate printr-o membrană exterioară foarte protectoare. În primul rând, s-a urmărit slăbirea acestei membrane prin utilizarea unui permeabilizator, creat în departamentul numit Biomin® Per4izer. Apoi a fost creat un complex antibacterian, prin selectarea celor trei acizi organici cei mai

www.agrimedia.ro

eficienţi împotriva acestei bacterii (acidul formic, acidul acetic şi acidul propionic) şi a unui ulei esenţial, cinamaldehida, pentru acţiunea sa împotriva bacteriilor Gram-pozitive, în special Clostridia, ce apar frecvent în hrana pentru animale. Următorul pas a constat în verificarea sinergiei dintre acizii organici şi uleiul esenţial. Etapa finală a fost verificarea sinergiei dintre permeabilizator şi complexul antimicrobian. Pentru a optimiza această acţiune triplă, ingredientele active sunt plasate pe un suport vermiculit, ce asigură o eliberare treptată a ingredientelor active.

DELAVAL DeLaval Optimat - alimentator robotizat DeLaval Optimat este un sistem scalabil robotizat, pentru depozitare, procesare şi distribuţia hranei pentru animale de la distanţă, controlat prin intermediul softului DeLaval DelPro. Acesta permite: - depozitarea: masă cu podea în mişcare şi concasor, procesele fiind comandate de la distanţă; - prepararea: mixer staţionar de

A Acest sistem de ventilaţie foloseşte u un dispozitiv patentat, o cutie de vviteze, alimentat de la o sursă directă dde curent. Această cutie de viteze ppermite ventilatorului să funcţioneze ppe scară largă, cu viteză variabilă de lla 1 la 20 debitul iniţial. Acest lucru îînseamnă că sistemul de ventilaţie EEconofan poate fi folosit ca înlocuitor ppentru ventilatoarele de toate mărimile, ppornind de la 350 la 500 mm. D Datorită performanţelor şi eficienţei m motorului său, ventilatorul transformă ppână la 97% din energia electrică de iintrare în energie mecanică. Condus dde un dispozitiv de reglare, acesta ooferă un control perfect al fluxului redus de aer. Combinaţia de materiale inoxidabile de calitate, cum ar fi aliajul de plastic, fibra de sticlă şi aluminiul rezultă într-un produs robust şi durabil, reducând în acelaşi timp şi întreţinerea. Econofan foloseşte principiile volantului, stocând energia în greutatea elicei, pentru a creşte economiile de energie. Cuplat la sistemul său de control electronic (CEF) şi interfaţa de programare de reţea (IREF), acest ventilator poate fi operat de la distanţă, în mod individual. Testele au fost efectuate timp de doi ani, dovedind economii de energie de peste 80%.

JCB AGRI TELESCOPIC T4 Echipat cu noul motor JCB Ecomax, acest utilaj prezintă un interes semnificativ faţă de mediu. Motorul JCB T4 ECOMAX este cel mai curat din generaţia sa, fără filtru de particule diesel, nici reducere catalitică selectivă (AdBlue) sau catalizator de oxidare diesel (DOC). Acesta dispune de un sistem de combustie avansat, care oferă emisii scăzute şi consum redus de carburant, fără nici un alt tratament ulterior. Octombrie 2012 49


Astfel, JCB alege din start să nu creeze poluanţi, decât să-i trateze ulterior. Acest nou motor combină în mod simplu următoarele tehnologii: - un turbocompresor cu geometrie variabilă - un foarte mare sistem de presiune a combustibilului, funcţionează la 2.000 de bari. - o recirculare răcită a gazelor de eşapament (EGR) Noul T4 JCB Ecomax prezintă un vădit interes economic. Mai multă performanţă, mai multă eficienţă, cu un consum redus de combustibil, graţie motorului JCB EcoMAX T4.

p purceii pot intra şi ieşi după cum doresc. Atunci când este în modul blocat, A ppurceii pot intra, însă nu mai pot ieşi din aaceastă incintă. Asocierea sistemului EEASYTEK cu o lampă de încălzire permite aatragerea animalelor în acel loc. Scopul aacestui dispozitiv este de a reduce timpul pierdut cu transportul purceilor, ti îmbunătăţind în acelaşi timp condiţiile îm dde lucru ale crescătorilor de porcine.

OVOCONCEPT / ROBOT O J JUNIOR - robot de s stivuire şi paletizare J JUNIOR ROBOT aparţine unei noi generaţii de paletizatoare, ce n îîn înglobează două funcţii într-un ssingur robot: stivuire şi paletizare. În primul rând, JUNIOR ROBOT oordonează cofrajele de 30 de ouă în stive de câte 6 cofraje, iar ulterior vva paletiza stivele respective. Poate lu lucra cu tăvi, paleţi şi separatoare din pplastic sau din carton. Rata este de 32.000 ouă/oră, după un program de 3 ccompresie fără stivuitor, şi 54.000 oouă/oră, după un program de compresie ccu stivuitor. Preluarea şi depunerea ccofrajelor se fac în mod automat.

ACMA - echipament de anestezie pentru păsări Acest echipament include un afişaj electronic, ce permite ajustarea frecvenţei şi tensiunii asomatorului, în funcţie de mărimea şi tipul de pasăre. Afişajul indică în timp real intensitatea (în amperi) ce traversează animalul, precum şi tensiunea (în volţi) şi frecvenţa (în Hertz). Un generator de frecvenţă este adăugat apoi, permiţând o reglare precisă a acesteia din urmă (de la 0 la 1.500 Hz). Un potenţiometru, precum şi un minicomputer permit întoarcerea la valoarea de intensitate.

T TUFFIGO RAPIDEX / VigEbox - alarmă interactivă

FAF / FAF Le Rêve - canulă pentru hrănirea forţată

Simona OLARU

Canula pentru hrănirea forţată este proiectată pentru acest tip de hrănire, în cuşti grupate (alimentarea se face din sus). Aceasta permite penetrarea mai uşoară în esofagul raţelor, limba fiind forţată în jos, chiar dacă acestea se află cu spatele la operator. Canula FAF este echipată, de asemenea, cu o duză de pulverizare, astfel încât hrana este distribuită în mod egal, prevenind acumularea în exces, ce poate duce la candidoză. FAF Le Reve se recomandă în special pentru cuşti de grup atunci când poziţionarea verticală a canulei este aproape obligatorie şi atunci când raţele sunt presate de baza cuştii. Canula este fabricată din material plastic.

Poartă pentru cuştile de hrănire forţată Poarta pentru cuştile de hrănire forţată este confecţionată din plastic ABS, un material robust şi flexibil, proiectat să dureze şi să fie uşor de 50 Octombrie 2012

curăţat. Acest produs patentat este fabricat din bare curbe, astfel încât raţele să poate fi prinse, întoarse şi aduse mai aproape dintr-o singură mişcare, fără a închide complet cuşca.

ITEK / EASYTEK - paratură de restricţie pentru purcei În 2012, compania a realizat un sondaj de opinie, cu peste 30 de crescători de porci. Din acesta a rezultat nevoia de echipamente ergonomice, de productivitate, de inovare şi de economisire a timpului pentru crescătorii de porcine. 70% din aceştia consideră că a avea grijă de purcei încă de la fătare este sarcina cea mai dificilă şi cere mai mult timp, mai ales pentru că aceştia sunt greu de prins şi izolat în boxa pentru fătare. Sistemului de blocare EASYTEK permite blocarea manuală sau automată a purceilor într-o zonă închisă. Dispozitivul este compus din uşi, iar atunci când este utilizat în modul nonblocat (cel folosit de obicei),

E Este sigura alarmă complet interactivă. Inovaţia majoră a acestei alarme In cconstă în faptul că este conectată prin reţea la toate controlerele şi computerele de ultimă generaţie. Aceasta aduce o imagine cuprinzătoare asupra crescătoriei. Fiind un controler independent, VigEbox este capabil să supravegheze, să colecteze şi mai apoi să alerteze asupra punctelor critice din crescătorie, indicând cu precizie atât problema detectată, cât şi originea ei. Este mai mult decât o alarmă. Poate fi programată să informeze despre revizia ce trebuie făcută la o pompă, o supapă sau să reamintească despre o anumită sarcină. Pe lângă a reaminti, are capacitatea de a gestiona un întreg calendar de întreţinere. Fiind conectată la Internet, este uşor de controlat prin intermediul computerului, a unui smartphone sau a unei tablete. În cazul unei defecţiuni, poate trimite chiar şi un e-mail crescătorului.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 51


Tehnologia strip-till, prezentată de Kuhn

Ana MUSTĂŢEA

Compania franceză Kuhn, producătoare de utilaje agricole, reprezentată pe piaţa românească de firma Ipso Agricultura, a organizat în Republica Cehă, la începutul lunii octombrie, o demonstraţie cu echipamentele pe care aceasta le comercializează. În cadrul evenimentului a fost prezentată o tehnologie cunoscută în Statele Unite ale Americii de peste 30 de ani, dar care abia acum începe să prindă teren şi în Europa. Cunoscută sub denumirea de strip-till, tehnologia presupune cultivarea în benzi a plantelor prăşitoare. Potrivit specialiştilor Kuhn, pentru realizarea utilajului Striger de cultivare în fâşii au fost necesari 3 ani de teste. Utilajul a fost creat să lucreze în variate tipuri de sol, cu conţinut diferit de resturi vegetale. De asemenea, poate lucra şi în teren cu pietre. „Striger este un utilaj de cultivare în fâşii, de maximum 20 cm, iar restul suprafeţei rămâne nelucrată. În privinţa configuraţiei, utilajul dispune în faţă de un disc deschizător ce taie prima oară solul, pentru a permite dintelui să pătrundă mai uşor în sol, după care se află o grapă stelată ce înlătură resturile vegetale, pentru a lăsa banda de lucru curată. Urmează un dinte, care face o cultivare de la 5 până la 30 cm, iar în stânga şi dreapta lui se află două discuri reglabile ce limitează banda de lucru. În spate se află un tăvălug care închide suprafaţa lucrată şi are rolul de a tasa şi mărunţi solul, pentru că

52 Octombrie 2012

atunci când se intră cu semănătoarea de precizie avem nevoie de un sol fin, pentru ca sămânţa să aibă un contact bun cu acesta şi germinaţia să fie rapidă”, a precizat dl Gâdea. Acesta a afirmat că tehnologia strip-till prezintă mai multe avantaje, şi anume: un management mai bun al apei în sol, o gestionare optimă a resturilor vegetale, economie de combustibil şi timp. „Totodată, îngrăşămintele chimice pot fi aplicate în sol, iar ele pot fi mai repede asimilate de plante. Astfel, putem face o economie de inputuri, pentru că plasarea de îngrăşăminte este localizată. În agricultura convenţională, acestea sunt împrăştiate pe toată suprafaţa”, a spus reprezentantul Kuhn. Striger este disponibil în variante de 4 şi 12 rânduri, iar distanţa dintre fâşii poate fi de la 45 până la 80 cm. După ce se lucrează cu Striger, pentru a înfiinţa cultura trebuie să se intre cu o semănătoare de precizie, cu sistem de ghidare prin satelit, astfel încât aceasta să plaseze sămânţa exact în benzile făcute de utilaj. „Tehnologia strip-till începe să fie adoptată din ce în ce mai mult şi de fermierii europeni”, a precizat Dan Gâdea, specialist de produs Ipso. Folosind această tehnologie, doar 20% din suprafaţa terenului este lucrată, ceea ce duce la o economie semnificativă de combustibil.

Buncăr frontal pentru lăţimi de lucru mai mari Din gama semănătorilor de păioase pneumatice au fost descrise modelele Venta LC, Venta BTF şi Venta NCR.

Au fost prezentate două sisteme de semănat, unul cu discuri şi celalalt cu patină. Cele trei modele sunt echipate cu grape rotative. Noutatea este aceea că pe semănătoarea Venta BTF buncărul este frontal. La Venta LC, capacitatea buncărului este de 1.200 de litri, pe când la Venta BTF poate fi de până la 2.000 litri. „Buncărul frontal ajută la o distribuţie mult mai bună a greutăţii pe tractor, ceea ce ne permite să folosim o bară de semănat cu o lăţime de lucru mult mai mare. La această variantă lăţimea este de 5 m. Buncărul frontal poate fi folosit atât la semănătoarea de păioase, cât şi la cea de prăşitoare. Pentru amplasarea buncărului în faţa tractorului ai nevoie de tiranţi frontali, ceea ce îl face să fie o variantă mai scumpă. Cu toate aceste, este o soluţie care va prinde”, a spus dl Gâdea. Evenimentul din Republica Cehă organizat de compania Kuhn face parte dintr-un tur denumit Seedliner. În cadrul acestuia, pe lângă utilajul Striger şi semănătorile pneumatice din gama Venta, au mai fost prezentate: grapa cu discuri Optimer, cultivatorul Cultimer, plugul Multi-Master 122, grapa cu discuri Discover, semănătorile mecanice Premia, Integra şi Sitera, semănătoarea modulară Moduliner, semănătorile de păioase pneumatice Megant, Speedliner şi maşina de semănat Maxima. În numărul următor al revistei vom prezenta câteva dintre utilajele amintite.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


Vizita în Germania a câştigătorilor tombolei MEWI DEMO 2012 Între 25 şi 28 septembrie 2012, câştigătorii tombolei MEWI DEMO 2012 au fost în Germania, pentru a vizita cele două fabrici Horsch, de la Schwandorf şi Ronnenburg, şi pentru a ciocni o halbă de bere la Oktoberfest, în München. În prima zi, grupul de fermieri a mers în fabrica de la Schwandorf. După ce li s-a prezentat istoricul companiei, fermierii au fost întrebaţi despre ce utilaje ar dori să afle mai multe detalii. Cum fiecare a zis altceva, Christian Wolf, inginer de marketing, s-a văzut pus în situaţia de a le prezenta aproape întreaga gamă, românii fiind cu adevărat interesaţi despre tehnica Horsch. Datorită robusteţii utilajelor, eficienţei şi, nu în ultimul rând, a capacităţii mari de lucru, utilajele purtând marca Horsch sunt destinate cu precădere fermelor

www.agrimedia.ro

medii şi mari. Însă nu numai. Dl Marcel Andreescu, din Iazu, judeţul Ialomiţa, credea, până la această vizită, că utilajele Horsch nu sunt potrivite pentru ferma sa vegetală de 400 de hectare, însă, văzând la Schwandorf şi Ronnenburg modul în care sunt proiectate, concepute şi testate acestea, a plecat cu convingerea că un disc scurt Joker 3 CT va fi alegerea ideală pentru a lucra pământul Bărăganului. Înainte de a se îndrepta spre cea de-a doua fabrică Horsch, de la Ronnenburg, aflată la o distanţa de 300 km de prima, în timp ce grupul lua masa într-una dintre săli, dl Michael Horsch, fondatorul companiei, a venit şi i-a salutat pe fermieri, moment remarcat de toţi cei prezenţi. Dl Dinu Gheorghe, din Ciochina, judeţul Ialomiţa, spunea că, dacă ar fi să rezume în câteva cuvinte ceea ce l-a impresionat din experienţa germană, acestea ar fi „ordine, curăţenie, disciplină, muncă”.

În ferma vegetală unde este inginer lucrează cu utilaje Horsch, despre care ştie o mulţime de lucruri, pledând oricui doreşte despre superioritatea lui Tiger, Maestro, Pronto, Joker, Terrano ş.a. Încântat de cele văzute la cele două fabrici, dl Sandor Horvath, din Curtuişeni, judeţul Bihor, a spus că a văzut şi a înţeles, comparând, de ce utilajele Horsch sunt atât de competitive şi cerute pe piaţă, în ciuda preţului lor ridicat. „Apreciez precizia şi punctualitatea nemţilor, atitudinea lor faţă de muncă şi faţă de patron. Totodată, îi apreciez pe producătorii individuali, al căror exemplu este de urmat de toată Comunitatea Europeană.” Şi continuând seria impresiilor, dna Mariana Scripcaru, din Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ, spune că i-a plăcut atât de mult vizita în Germania, „că aproape că ar fi vrut să rămână acolo”...

Octombrie 2012 53


La data de 25 septembrie, compania Austro Diesel a început o campanie de promovare, prin demonstraţii practice în câmp, împreună cu parteneri şi dealeri Massey Ferguson.

Demonstraţii practice cu Massey Ferguson Lungul şir al demonstraţiilor a debutat la 25 septembrie, la SC Power Farming Company SRL, din comuna Petrăchioaia, judeţul Ilfov, şi a continuat la 28 septembrie cu SC Agro Conex SRL, localitatea Agigea, judeţul Constanţa, la 5 octombrie, cu SC Agrotrade SRL, localitatea Secuienii Noi, judeţul Neamţ, şi s-a încheiat la 9 octombrie, la SC Agro Universal SRL, localitatea Carei, judeţul Satu Mare. Prima demonstraţie a utilajelor Massey Ferguson, cea la care am participat, a avut loc la dealerul Power Farming Company SRL, unde, pe lângă tractoare din seriile MF 5400, MF 7600 şi MF 8600, prezentate de Alexandru Şerbănescu - sales manager Austro Diesel, au mai fost prezentate utilaje marca Overum şi Kongskilde, de către specialistul danez Tommy Overby. Noua serie MF 5400 are 14 modele, cu puteri cuprinse între 75 şi 144 CP. În medie, puterea maximă a motorului a fost îmbunătăţită cu 20, seria caracterizânduse printr-un consum scăzut de carburanţi, fiabilitate şi confort excelent de operare. Noul MF 5430 cu motor Perkins are 4 cilindri, capacitate hidraulică de 4,4 litri, putere maximă a motorului de 68 kW, ce dezvoltă 92 CP. Calitatea seriei MF 5400 este dată şi de ridicătorul în 3 puncte. Începând cu modelul MF 5455, butoanele montate pe aripi asigură reglarea comodă a înălţimii ridicătorului, facilitând ataşarea rapidă şi simplă a echipamentului. Sistemul hidraulic de înaltă performanţă asigură un debit excelent de ulei şi o capacitate sporită de ridicare. 54 Octombrie 2012

Lansarea noii serii MF 7600 la Agritehnica 2011 a adus cu sine un progres fantastic. Întrebuinţarea tehnologiei SCR de generaţia a doua la această serie complet nouă a atras numeroase premii, cum ar fi: „Maşina anului 2012“ sau „Tractorul de aur al anului 2012“, pentru stil. Acest tractor oferă eficienţă maximă fermierilor profesionişti şi contractorilor, care caută o performanţă de neegalat la o maşină puternică şi agilă. Tractorul poate fi comandat, în funcţie de preferinţele personale, în variantele: Essential, Efficient sau Exclusive şi implicit în funcţie de gradul de automatizare şi de nivelul de confort în cabină. Aceste 3 tipuri de clasificare se adresează, în primul rând, fermierilor care au nevoie de forţă brută. Au un tractor pe care îl pot folosi, indiferent de condiţii, complet echipat. Singurele diferenţe sunt de programare şi de confort. Trăsăturile de bază ale seriei MF 7600: 9 modele noi, între 140 şi 255 CP (Iso Max, fără Power-Management). În funcţie de model, acestea sunt disponibile cu sisteme de transmisie cu cuplare sub sarcină automată, semiautomată sau fără trepte şi în variantele Essential, Efficient sau Exclusive. Cea mai nouă tehnologie SCR de generaţia a doua de la AGCO POWER presupune utilizarea noului catalizator de reducere a oxizilor de ardere a motorinei (DOC), are un eşapament nou, ce oferă o vizibilitate optimă şi zgomot minim. Această tehnologie garantează un consum optim de combustibil şi AdBlue, prietenoasă faţă de mediu şi uşor de întreţinut. Noua serie dispune de o cabină nouă, cu un tablou de bord nou, cu funcţii adiţionale. Consola de comandă oferă diferite joystick-uri şi funcţiuni noi.

Centrul de comandă CCD (de la MF 8600) reprezintă progresul Massey Ferguson. „Un singur sistem pentru întoarcere la capăt de parcelă şi pentru manevrarea echipamentelor” garantează un confort ridicat de operare şi productivitate maximă. Tractoarele din seria 8600, 8650 (270 CP) şi 8690 (370 CP) sunt modelele de vârf ale companiei Massey Farguson, descrise simplu: putere, combinată cu eficienţă şi un consum redus de combustibil. Seria MF 8600 oferă fermierilor nu doar un spectru înalt de putere, până la 370 CP, dar măreşte şi productivitatea şi performanţele într-o multitudine de domenii. Cu ajutorul tehnologiei seriei MF 8600 puteţi reduce consumul de combustibil. Exploatarea şi principiul tehnologiei SCR permit reducerea costurilor. Avantajele seriei sunt reprezentate de: transmisia Dyna-Vt, prevăzută cu Dynamic Tractor Management (DTM), sistemul de ridicare frontal, complet integrat, cu o capacitate de 5.000 kg şi echipat opţional cu două cuple hidraulice frontale. Sistemul ramforsat de remorcare pe spate are o capacitate de ridicare de 12.000 kg. Suspensia QuadLink poate fi activată sau dezactivată, pentru a obţine o performanţă maximă, indiferent de condiţiile de lucru. Noua cabină panoramică ergonomică oferă cu 28% mai mult spaţiu. Cotiera din dreapta operatorului dispune de o consolă cu butoane de comandă, pentru un grad maxim de confort. Noile sisteme de suspensie ale cabinei OptiRide şi OptiRide Plus asigură un confort sporit şi productivitate ridicată. Sistemul hidraulic cu centrul închis permite un debit de 175 l/min. al pompei hidraulice.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 55


Prin deschiderea noii fabrici din Marktoberdorf, cea mai modernă din lume, Fendt, marca premium a corporaţiei americane AGCO, a păşit într-o nouă eră - cea a furnizării eficienţei.

Noua Eră Fendt Conferinţa de presă internaţională a producătorului german Fendt, marcă a companiei AGCO, a avut loc anul acesta, la 27 septembrie, dată cuprinsă în programul ceremoniilor prilejuite de deschiderea oficială a noii fabrici din Marktoberdorf.

Katana 65, combina pentru recoltat furaje verzi, urmat de Hubertus Köhne, vicepreşedinte, director de producţie, care, în ritmul alert al unui nou film de prezentare a brand-ului, a impresionat asistenţa cu detalii despre fabrica nou construită în Marktoberdorf.

Lucrările conferinţei au fost deschise de Martin Richenhagen, preşedinte şi CEO AGCO, care a prezentat realizările companiei-mamă a Fendt, AGCO, în toate zonele planetei, după care Peter-Josef Paffen, vicepreşedinte, director Fendt, a prezentat poziţia mărcii Fendt pe piaţă, în termeni de vânzări, cote de piaţă, evoluţii etc. În ciuda tendinţei de stagnare pe piaţa tractoarelor, Fendt aşteaptă la finele acestui an o creştere cu 17% faţă de 2011, ceea ce corespunde unui număr de 17.500 de tractoare, vândute prin cei peste 1.800 de parteneri şi dealeri din întreaga lume.

Din răspunsurile managementului la întrebările jurnaliştilor, este de remarcat afirmaţia ţ dlui Josef Paffen,, care a spus p

că „niciodată Fendt nu va fi produs altundeva decât în Germania”... Aveam să aflăm, a doua zi, la inaugurarea fabricii, cât de profund socială este politica Fendt, care pune omul şi comunitatea mai presus de simplele cifre de vânzări. Deşi exact cu câteva momente înainte de începerea prezentării practice a celor mai noi produse Fendt a început o ploaie de Allgäu, g ,

De la prezidiu, au luat apoi cuvântul dr. Heribert Reiter, vicepreşedinte, director Cercetare-Dezvoltare, care a prezentat noile produse Fendt - seria 500 Vario, combinele din seria C şi 56 Octombrie 2012

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 57


cu vânt puternic dinspre Alpi, jurnaliştii din peste 30 de ţări au părăsit elegantul cort în care se desfăşurau lucrările conferinţei pentru a vedea noua combină din seria C - combina pentru recoltat furaje verzi Katana 65, GuideConnect - sistemul de conducere a două tractoare cu un singur şofer, premiat la Agritehnica 2011, CargoProfi încărcătorul frontal „inteligent”, premiat, de asemenea, la târgul de la Hanovra, montat pe noul Fendt 500 Vario. L-am găsit pe teren pe Wofgang Henkel, prietenul echipei MEWI, care, la demonstraţiile în câmp de anul acesta, i-a încântat pe cei prezenţi cu măiestria sa în conducerea tractoarelor Fendt. Întrebându-l de ce nu este pe tractor, a spus că, datorită sistemului GuideConnect, nu e nevoie de doi conducători pentru două tractoare, deoarece, fiind conectate prin satelit, formează o singură unitate şi se descurcă fără el...

Inaugurarea noii fabrici Fendt din Marktoberdorf Ceremonia de tăiere a panglicii fabricii Fendt din Marktoberdorf, din 28 septembrie, a fost spectaculos combinată cu lansarea noii serii 500 Vario, creând astfel un eveniment impresionant, în care mândria de a fi bavarez s-a împletit cu apetitul americanilor pentru show. Oficialităţi, costume tradiţionale, copii, mai multe fanfare etc. Cei peste 300 de invitaţi au fost şi mai impresionaţi după plimbarea de-a lungul liniei de asamblare, ceea ce au reuşit să construiască cei de la Fendt fiind cu adevărat copleşitor. Atunci când americanii de la AGCO/Fendt şi-au făcut planurile pentru noile facilităţi de producţie, s-au gândit la mult mai mult decât o extindere... Investiţia de 300 de milioane de dolari în proiectul Fendt ahead2 a transformat întreaga reţea de producţie. Facilităţile de producţie au fost complet reproiectate, pe lângă clădirea complet nouă din Marktoberdorf dezvoltându-se şi fabrica din Asback-Bäumenheim (construită în 2010), unde sunt produse cabinele pentru toate tractoarele Fendt Vario. Datorită automatizărilor de ultimă oră, orice tractor Vario este construit pe aceeaşi linie de producţie. Fendt a redefinit complet procesul final de asamblare, folosindu-se de cele 58 Octombrie 2012

mai noi tehnologii şi metode de fabricare, pentru a reduce costurile de producţie şi a creşte eficienţa. După cum spunea Hubertus Köhne, directorul fabricii Fendt, dacă în vechea fabrică se realizau, într-un an, 12.500 de unităţi, acum se aşteaptă ca, datorită creşterii capacităţii de producţie şi a eficienţei, pe poarta fabricii să iasă 20.000 de unităţi anual. Adică o creştere a producţiei cu 60%. În clădirea strălucitoare şi spaţioasă, piesele componente sunt aduse direct la standuri, personalul tehnic asamblându-le cu ajutorul celei mai noi tehnologii. Odată montate, tractoarele se deplasează pe banda transportoare acţionată de laser, automat reglată în funcţie de modelul tractorului ce este asamblat. Linia de asamblare, cu lungimea de un kilometru, trece direct prin clădirea fabricii, astfel încât procesul de realizare a unui tractor începe la un capăt, iar la celălalt este aşteptat pentru testare. Capacitatea de producţie şi eficienţa acestei fabrici le va permite celor de la Fendt să facă faţă cererii de tractoare. În medie, este nevoie de două ore pentru ca un singur tractor să se deplaseze de-a lungul liniei de asamblare. Două tractoare din seria 300 Vario aşteptându-şi inspecţia finală, la capătul celei mai moderne linii de asamblare, în Marktoberdorf

va arăta fabrica peste un an: lucrările de construcţii au durat doar 13 luni.

Despre noua serie Fendt 500 Vario Lansarea noii serii Fendt Vario 500, în cadrul ceremoniei de inaugurare a fabricii din Marktoberdorf, a avut şi ea parte de fastul cuvenit unui „bun bavarez”. Imediat ieşit de pe linia de fabricaţie, s-a plimbat prin mulţime pentru a fi admirat, după care a condus oaspeţii din întreaga lume la intrarea în fabrică, pentru turul liniei de asamblare, în acordurile muzicii de fanfară. Lăsând la o parte fastul ceremoniilor, noul tractor din Marktoberdorf merită toată atenţia pentru cumulul de calităţi pe care le adună sub capotă. Noua serie 500 Vario include 4 modele, cu puteri cuprinse între 125 şi 165 CP. Având motor Deutz, 4,04 litri, 4 cilindri, tractoarele sunt prevăzute cu tehnologie SCR pentru a răspunde normelor Tier 4 Interim privind emisia de gaze. Un tractor din seria 500 Vario este dotat la fel ca şi cele din seriile mai mari, la care se adaugă câteva noi inovaţii ce îl recomandă, în special pentru lucrări cu încărcător frontal. Datorită celor 22 de prize hidraulice diferite, dispuse frontal şi în spate, poate lucra cu o mare varietate de utilaje ataşate. În plus, este foarte uşor de manevrat. Mai multe însă despre noua serie Fendt 500 Vario într-un articol viitor, aceasta urmând să aibă lansarea oficială pe piaţa românească în perioada 29 octombrie-1 noiembrie.

DOUĂ

TRACTOARE DIN SERIA 300 VARIO AŞTEPTÂNDU-ŞI INSPECŢIA FINALĂ, LA CAPĂTUL CELEI MAI MODERNE LINII DE ASAMBLARE, ÎN MARKTOBERDORF

Fabrica din Marktoberdorf este impresionantă: 85.000 mp (doar suprafaţa de producţie nou construită), pentru care s-au folosit 80.000 mc de pământ şi pietriş, 850 de tone de oţel, 20.000 mc de beton. Şi totul pare mult mai de admirat dacă ne gândim că, la conferinţa de presă de anul trecut, ziariştii au fost conduşi pe o movilă de pământ şi au fost puşi să-şi imagineze cum

UN FENDT 516 VARIO,

IMEDIAT DUPĂ IEŞIREA DE PE LINIA DE ASAMBLARE, „CONTOPIT” IMEDIAT ÎN MULŢIMEA PREZENTĂ LA LANSAREA SA

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 59


Usturoiul este originar din Asia Centrală. El se cultivă de foarte multă vreme în China, Japonia şi în alte regiuni din Orientul Îndepărtat, fiind apreciat ca o legumă foarte valoroasă. Grecii antici şi romanii consumau mari cantităţi de usturoi, iar la egipteni, în timpul construirii piramidelor, usturoiul reprezenta un produs de bază în alimentaţia sclavilor constructori, după cum precizează Valentin Voican şi colaboratorii săi.

Tehnologia de cultură a usturoiului În prezent, usturoiul se cultivă pe suprafeţe reprezentative în Europa, în special în zonele din centru şi sud-est, în Asia şi în America de Nord. În România, usturoiul ocupă 4% din totalul suprafeţei cultivate cu legume, fiind mai răspândit în cultură în nordul şi centrul Moldovei, în Oltenia, în Centrul Munteniei (chiar şi în zona Capitalei), dar şi în Banat. Răspândirea usturoiului, precum şi ponderea sa în cultură se datorează valorii alimentare şi utilizării sale largi în arta culinară, de la consumul crud (bulbili sau plante verzi), la obţinerea de preparate culinare, la prepararea mezelurilor şi a conservelor. Conţinutul său specific în uleiuri eterice, printre care cele mai importante sunt de natură organo-sulfurice şi fitoncide, a impus usturoiul şi ca materie primă în industria farmaceutică, având proprietăţi vermifuge, antiseptice şi stimulativ pentru apetit şi secreţii gastrice. Usturoiul este o plantă perenă, în cultură însă se comportă ca plantă anuală, deoarece nu formează flori şi sămânţă. În condiţiile climatice specifice României, usturoiul se comportă ca o plantă destul de rustică, fiind rezistent la frig, calitate care permite plantarea în câmp încă din toamnă. Atunci când planta este bine înrădăcinată din toamnă, usturoiul rezistă la frig până la temperatura de minus 60 Octombrie 2012

25 de grade Celsius. Bulbilii încep să vegeteze de la 4 grade Celsius. Din bulbii păstraţi la temperatura de 20-24 de grade Celsius, plantaţi primăvara târziu, nu se mai obţin bulbi. Usturoiul nu suportă umbra, cerând locuri de cultivare însorite. Concurenţa pentru lumină cu buruienile afectează mult producţia de usturoi. Deşi are un sistem radicular superficial, usturoiul nu este mai pretenţios la umiditate decât ceapa. Cu toate acestea, în multe regiuni ale României (podişul Moldovei, zona de câmpie) se practică cultura irigată a usturoiului de vară. Seceta din sol şi aer determină reducerea producţiei. În aceeaşi măsură, umezeala în exces, în mod deosebit în timpul maturizării bulbilor, provoacă putrezirea acestora. Usturoiul pretinde apă în stratul superficial (de până la 30-40 cm) la nivel de: 80-90% din capacitatea de câmp pentru apă în

timpul creşterii, 70-80% din capacitatea de câmp pentru apă la formarea bulbilor şi 60-70% din capacitatea de câmp pentru apă la maturarea bulbilor. Spre deosebire de ceapă, pentru cultura de usturoi aplicarea directă a îngrăşămintelor organice (gunoiul de grajd) va fi evitată, aceasta fiind recomandată când aplicarea sa se face la planta premergătoare. Faţă de îngrăşămintele chimice, usturoiul are aceleaşi pretenţii ca şi ceapa, respectiv o dată cu lucrările de bază pentru pregătirea solului în vederea plantării se vor aplica 300-350 de kilograme de sare potasică la hectar, la care se adaugă primăvara 200 de kilograme de azotat de amoniu. Calitatea bulbilor este influenţată favorabil de fertilizarea cu fosfor şi potasiu. Se va ţine cont în permanenţă de cartarea agrochimică efectuată de către Oficiile de Studii Pedologice şi Agrochimice Judeţene, care Pe oferă date concrete despre aprovizionarea of cu macroelemente a solului. Cele mai bune bu rezultate de producţie s-au obţinut atunci când usturoiul a fost cultivat pe at soluri aluvionare, uşoare şi permeabile, so bine bi aprovizionate cu substanţe fertilizante fe şi cu valoarea pH de 6,7-7,8. Tehnologia Te de cultivare a usturoiului presupune pr lucrări specifice, executate atât în timpul toamnei, cât şi în primăvară. A Astfel, pentru pregătirea solului,

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 61


Victor VĂTĂMANU

lucrările efectuate pentru înfiinţarea culturii din toamnă cuprind următoarele operaţiuni: discuitul (pentru desfiinţarea şi mărunţirea resturilor vegetale ale culturii anterioare), fertilizarea de bază (se aplică 250-300 de kilograme de superfosfat la hectar şi, acolo unde este cazul, 100-150 de kilograme de sare potasică la hectar), arătura de bază (se execută la adâncimea de 28-30 cm, pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor administrate), discuit + grăpat (pentru mărunţirea şi nivelarea solului) şi deschiderea rigolelor (în vederea modelării terenului). Aceasta se face în straturi înălţate, cu lăţimea la coronament de 104 cm. În ceea ce priveşte lucrările efectuate pentru cazul când cultura de usturoi se înfiinţează primăvara, acestea cuprind: afânarea superficială a solului (prin lucrarea cu cultivatorul şi grapa cu discuri, la adâncimea de 8-10 cm), fertilizarea de primăvară (când se administrează 200-250 de kilograme de azotat de amoniu), erbicidarea pentru combaterea buruienilor (se face cu 6-7 zile înainte de plantat) cu substanţele indicate de specialiştii fitosanitari ai Laboratorului Fitosanitar Judeţean, după care acestea se încorporează (dacă este cazul) în sol, la o adâncime de 8-10 cm, irigarea (în condiţii de secetă instalată imediat după erbicidare) şi deschiderea rigolelor, în vederea modelării terenului (aceasta se face în straturi înălţate, cu lăţimea la coronament de 104 cm). În ceea ce priveşte înfiinţarea culturii de usturoi, epoca de plantare poate fi: în toamnă (în lunile septembrie-octombrie, pentru a avea timp să se înrădăcineze) sau în primăvară (în lunile martie-aprilie). Pregătirea bulbilor pentru plantare presupune următoarele operaţiuni: alegerea bulbilor, desprinderea bulbililor (căţeilor) din bulb, sortarea bulbililor pe categorii de mărime, astfel ca să aibă o greutate medie de 1,5 grame şi să fie sănătoşi. Urmează tratarea bulbililor contra nematozilor (Dithlenchus dipsaci), cu soluţiile indicate de specialiştii fitosanitari în buletinul de avertizare. Plantarea se face manual, mecanic sau semimecanic (după ce se deschid şanturi mecanice, iar plantatul se face manual). Când plantarea se face manual, terenul trebuie marcat anterior, după cum urmează: pe teren nemodelat se plantează în benzi, de 5 rânduri, la distanţă de 20 cm şi între 62 Octombrie 2012

benzi de 40-50 cm (pe suprafeţe mai mici, pe care prăşitul culturii se face manual, se plantează usturoiul în rânduri echidistante, la 35 cm, şi pe rând la 6-8 cm); pe teren modelat, se plantează de regulă mecanic, câte 4 rânduri pe brazdă, la distanţă de 28 cm unul de altul, şi pe rând, de 6-8 cm, cu zone de protecţie la rigole de 10 cm sau în benzi a câte două rânduri, cu distanţa între rânduri de 25 cm şi între benzi de 34 cm, iar pe rând la 7 cm. În aceste condiţii, adâncimea de plantare a usturoiului trebuie să fie mai mică pe solurile mai compacte, adică -4 cm. Plantarea de toamnă se face la adâncimi mai mari, de circa 4-5 cm. În ceea ce priveşte cantitatea de bulbili folosiţi la plantat, aceasta trebuie să fie de 600-800 kg de bulbili (căţei) de usturoi. În ceea ce priveşte lucrările de întreţinere, acestea constau în: fertilizarea fazială, erbicidare, prăşitul solului, irigarea culturii şi combaterea patogenilor şi a dăunătorilor culturii de usturoi. Fertilizarea fazială se face de două ori, după cum urmează: prima, când plantele au 2-3 frunze normale, iar a doua la circa 20-25 de zile după prima, de fiecare dată aplicându-se cantitatea de 100 kg/ha azotat de amoniu. Erbicidarea, pentru culturile înfiinţate din toamnă, se va face în primăvară, când plantele au 2-3 frunze normale. Erbicidarea se va face cu substanţele şi în doza recomandată de specialiştii legumicoli din zonă. În ceea ce priveşte prăşitul solului, acesta se efectuează pe cât posibil mecanic, de 2-3 ori la adâncimea de 6-8 cm, uniform şi fără a provoca pierderi de plante. De asemenea, se poate face şi o lucrare de prăşit manual, numai atunci când este cazul. Irigarea culturii se face în mod deosebit atunci când se înregistreză fenomenul de secetă. Numărul de udări este de 4-5 udări sau, mai precis, ori de câte ori este nevoie. Norma de udare este de 300 mc/ha la o singura udare, pentru a asigura în sol o umiditate de circa 65-70 din Intervalul Umiditatii Active (IUA), la adâncimea de 30-40 cm. Cu circa 3-4 săptămâni înainte de recoltare nu se mai irigă cultura de usturoi. Combaterea patogenilor şi a dăunătorilor culturii de usturoi trebuie să se execute în conformitate cu datele difuzate de serviciul de avertizare al Laboratorului

Fitosanitar Judeţean. Una dintre bolile cu efecte distrugătoare pentru cultura de usturoi este Sclerotium cepivorum (putregaiul alb al usturoiului). Primele simptome al bolii sunt îngălbenirea şi uscarea frunzelor, care progresează lent, spre baza acestora. Rădăcinile sunt distruse şi are loc o putrezire umedă, urmată de acoperirea cu un miceliu alb, afânat (superficial). La suprafaţa ţesuturilor atacate sau în interiorul acestora se formează cleroţi mici, negri, sferici, tari, de 0,2-0,5 mm diametru. Dacă infecţia se produce târziu, putrezirea acestora continuă în depozite. Se recomandă, pentru combatere, substanţe de genul Rovral 0,25%, Sumilex 0,25%, Ronilan 0,25%, Calidan 0,25%. Unul dintre mijloacele cu bune rezultate în combaterea acestei boli este respectarea rotaţiei culturilor, de 5-6 ani. Dintre cei mai frecvenţi dăunători ai culturii de praz amintim: Nematodul bulbilor (Ditylenehus dispaci Kuhn), păianjenul bulbilor (Rizoglyphus aechinopus Fun.), Tripsul comun (Trips tabaci Lind.) şi gândacul roşu (Lilioceris meringera L.). Substanţele, doza şi momentul aplicării sunt stabilite prin buletinul de avertizare emis de Laboratorul Fitosanitar Judeţean. Recoltarea usturoiului se face când frunzele se îngălbenesc şi se usucă, iar tulpinile false se înmoaie. La culturile înfiinţate din toamnă, recoltarea are loc în luna iulie, cele înfiinţate în primăvară pot fi recoltate în perioada iulie-august. Lucrarea de recoltat se efectuează manual, prin smulgere, sau semimecanizat, cu dislocatorul şi strângerea manuală a recoltei. Pe suprafeţe mai mari, recoltarea se poate face mecanic, cu MRC 1,2, în agregat cu tractorul L-445 (acolo unde mai există). După recoltare, bulbii se aşază în grămezi mici sau în benzi, se lasă să se usuce 2-3 zile la soare, după care se condiţionează, se sortează şi se transportă la locul de păstrare peste iarnă (de regulă, localuri uscate, cu temperatură de 5-8 grade Celsius). Păstrarea de lungă durată a recoltei de usturoi se face la temperatura de 0-3 grade Celsius. Producţia de usturoi, în condiţiile respectării tehnologiei de cultură specifice , poate ajunge la 6-10 tone, uneori chiar mai mult la culturile înfiinţate din toamnă.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 63


Luna noiembrie, asemenea lunii octombrie, reprezintă o etapă deosebit de importantă în viaţă legumicultorilor. Aceasta datorită volumului mare de lucru, care înseamnă, de fapt, recoltarea ultimelor specii legumicole, eliberarea terenului de resturile ultimelor culturi, pregătirea patului germinativ pentru noile culturi, semănatul acestora şi, în final, executarea de arături pentru speciile care se seamănă/plantează în primăvară.

Calendarul lucrărilor legumicole din cursul lunii noiembrie Dacă ne referim la prima categorie, anume culturile încă existente în cultură, pentru o bună valorificarea a acestora sunt necesare următoarele operaţiuni: - irigarea tuturor culturilor existente, când este cazul, în funcţie de specia cultivată (ceapă verde, usturoi verde, ceapă din toamnă, usturoi din toamnă, salată, spanac etc.), de tipul de sol pe care sunt cultivate aceste specii, modul de irigare (aspersiune, picătură etc.), cu norme de irigare mici, de circa 100-150 metri cubi de apă la hectar. Se va avea în vedere efectuarea activităţilor determinate de metoda de irigare (mutarea aripilor de ploaie, amenajarea terenului pentru udare prin picătură, udarea prin brazde etc.), operaţiune care asigură apa necesară proceselor fiziologice ale plantei în sol; - recoltarea eşalonată a culturilor întârziate (varză de toamnă, ridichi de iarnă etc.). Această activitate presupune realizarea următoarelor operaţiuni: încărcat şi transportat recolta din câmp la locul de depozitare/păstrare sau în pieţele comerciale, descărcat cantităţile de recoltă, condiţionarea recoltei în vederea valorificării şi sortarea pe categorii de calitate şi preţ; - în paralel cu aceaste activităţi, se vor executa toate verigile tehnologice, în vederea semănării culturii de mazăre, în 64 Octombrie 2012

primele două decade ale lunii noiembrie, folosind pentru semănat cantitatea de 200-240 kg sămânţă la hectar din soiurile recomandate în Lista de soiuri din România. Cantitatea de sămânţă se măreşte progresiv cu înaintarea în luna noiembrie, deoarece riscul pierderii de densitate la unitatea de suprafaţă creşte. Semănatul acestei culturi trebuie făcut de aşa natură încât cultura de mazăre trebuie să răsară înaintea îngheţului sau în ferestrele iernii, fără că plantele să depăşească 6-8 cm înălţime. Pentru reuşita acestei cerinţe, este necesar a se ţine cont de condiţiile pedoclimatice specifice zonei de cultivare, precum şi de eventualele fenomene

extreme ale climei în zona de cultivare. Principalele lucrări mecanice efectuate în această lună au ca scop desfiinţarea unor culturi deja recoltate şi pregătirea terenului în vederea semănatului. Aceasta presupune următoarele activităţi: - desfiinţarea culturilor întârziate, în vederea pregătirii terenului, ceea ce înseamnă recoltarea ultimelor cantităţi de legume din speciile aflate încă în vegetaţie şi transportul acestora în afara perimetrului de lucru; - lucrarea terenului după desfiinţarea culturilor, cu discul (de preferinţă cu discul mare), pentru a toca mai bine resturile

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 65


Victor VĂTĂMANU

vegetale rămase în urma desfiinţării culturii. Această lucrare asigură afânarea superficială a solului la adâncimea de 12-15 cm şi mărunţeşte bine solul; - urmează operaţiunea de fertilizare, în principal fertilizarea cu gunoi de grajd, bine fermentat (de preferinţă compost), în doză de 30 de tone la hectar. Această fertilizare se aplică solelor ce urmează a fi cultivare cu tomate, varză, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, dovlecei. Pentru executarea acestei operaţiuni sunt necesare următoarele activităţi: încărcat gunoiul de grajd, transportat la sola pe care se va administra, descărcat în utilajul agricol cu care se va face împrăştierea şi împrăştierea cât mai uniformă a cantităţii menţionate înainte de arat; - în afară de aplicarea îngrăşămintelor organice, pentru toate culturile legumicole în ogor propriu se vor aplica şi îngrăşăminte chimice. De regulă, se aplică îngrăşăminte pe bază de fosfor (circa 300 kg/ha superfosfat) şi potasiu (sare potasică, în doză de 150 kg/ha). Pentru aplicarea cantităţilor menţionate sunt necesare următoarele operaţiuni: încărcarea sacilor de îngrăşăminte, transportat cantităţile necesare pentru solă/solele ce urmează a fi fertilizată/e, descărcat cantităţile de îngrăşăminte fracţionat la anumite distanţe, administrat cantităţile menţionate de îngrăşăminte chimice, cât mai uniform pe teren, cu mijloacele mecanice aflate în dotarea legumicultorului; - executarea arăturii de bază la adâncimea de 25-32 cm, la toate culturile în ogor propriu. Această operaţiune presupune dotarea cu tractoare de putere mare, cu 5-7 trupiţe, care execută un arat de bună calitate, uniform şi asigură obţinerea unui teren bine prelucrat. Foarte important este faptul că, pentru terenurile care nu se cultivă toamna, nu se va grăpa arătura, pentru a putea beneficia de efectul favorabil al iernii (îngheţ/dezgheţ, zăpadă, ploaie etc.). Pe lângă aceste activităţi, este nevoie de luarea unor măsuri importante pentru producerea de răsaduri în anul viitor. Pentru aceasta, sunt necesare următoarele operaţiuni: - asigurarea continuă a gunoiului de grajd prin activităţile de încărcat gunoiu de grajd, transport gunoi de grajd, aşezat gunoiul de grajd în platformă şi protejarea platformei de intemperiile naturii (ploaie, ninsoare, îngheţ etc.). Şi în acest caz sunt necesare maşini agricole de mare complexitate tehnologică, care să asigure 66 Octombrie 2012

împrăştierea uniformă a cantităţii de gunoi de grajd calculată la unitatea de suprafaţă, în funcţie de specia legumicolă ce urmează a fi semănată/plantată. Problema cea mai grea la ora actuală nu este asigurarea bazei materiale (tractoare de ultimă generaţie, maşini agricole cu randament ridicat etc.), ci asigurarea cantităţilor de gunoi de grajd necesare pentru fertilizarea unei suprafeţe din ce în ce mai mari. Lipsa sau dispariţia unităţilor zootehnice face ca această sursă de îngrăşare a terenului să dispară de la an la an, suprafeţele fertilizate cu gunoi de grajd scăzând de la un an la altul; - continuarea asigurării amestecului de pământuri, care presupune următoarele operaţiuni: încărcat, transportat, descărcat, cernutul pământurilor iniţiale. În rândul pământurilor iniţiale intră mraniţa, pământul de ţelină, pământul de grădină, nisipul, turba, compostul forestier etc. Pentru fiecare specie legumicolă în parte, deci pentru fiecare categorie de răsad, se stabileşte compoziţia procentuală a participării fiecărei categorii de pământuri în parte, în funcţie de cerinţele specifice; - pregătirea propriu-zisă a amestecului de pământuri presupune: omogenizarea părţilor componente, conform reţetei stabilite anterior, dezinfectarea întregii mase de pământ (a amestecului de pământuri), depozitarea corespunzătoare a masei rezultate în urma celor două procese în spaţii amenajate corespunzător (magazii, şoproane etc.) şi, în final, protejarea faţă de posibilele intemperii. Pentru o desfăşurare cât mai bună a întregii activităţi la nivelul lunii noiembrie, este necesară organizarea de la începutul lunii a întregii activităţi, prin următoarele aspecte: - actualizarea graficului de activităţi pentru următoarea etapă, cu estimarea necesarului de forţă de muncă (care este din ce în

ce mai greu de găsit), mijloace financiare (credite de la diferite bănci care agreează desfăşurarea activităţii în agricultură); - revizuirea listelor cu materialele din stoc şi necesare în lunile următoare, în primul rând cele pentru producerea răsadurilor, pentru contractarea lor. Această activitate este deosebit de importantă, având în vedere faptul că legumicultorii solicită aceste materiale din timp, pentru a putea declanşa la momentul optim pregătirea răsadurilor; - analizarea modului de derulare a unor contracte de creditare, servicii, aprovizionare cu produse pentru etapa următoare; - analiza modului de derulare a contractelor pentru livrarea legumelor în cursul anului, având în vedere faptul că, din cauza modificărilor climatice şi a înregistrării acute a fenomenului de secetă pedologică şi atmosferică, contractele pot suferi diferite ajustări; - măsuri de pregătire a spaţiilor pentru depozitarea unor specii de legume ce urmează a fi valorificate în cursul lunilor următoare, în special speciile de rădăcinoase, ceapă, usturoi, praz, varză, ridichi de iarnă, gulii etc. Desigur că toată activitatea prezentată anterior pentru buna desfăşurare a lucrărilor din cursul lunii noiembrie nu ar fi benefică dacă nu s-ar asigura o foarte bună activitate de comercializare a tuturor speciilor de legume, care presupune: - încărcarea, transportul, descărcarea recoltei de legume la locul de condiţionare sau la beneficiar (locuri bine amenajate, de preferinţă spaţii frigorifice, cu temperatură şi umiditate dirijate). În funcţie de specia legumicolă depozitată, parametrii amintiţi se pot modifica, fără a influenţa calitatea produselor depozitate; - condiţionarea recoltei, pentru o bună valorificare financiară în pieţele agroalimentare, care presupune: făcut legături, sortat, calibrat, şters/lustruit, ambalat, depozitat în condiţii optime până la livrare şi, în final, expedierea către beneficiar. După cum se poate constata, activitatea din legumicultură în cadrul lunii noiembrie este deosebit de complexă şi presupune mult talent, disponibilitate pentru efort şi mai ales dragoste pentru această ramură a agriculturii, aducătoare de beneficii materiale considerabile atunci când se respectă fiecare verigă tehnologică.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 67


Producţia de miere a scăzut cu 50% în 2012 În perioada 14-16 septembrie 2012, în incinta Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură din Bucureşti, s-a desfăşurat cea de-a 7-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA), în parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Din cadrul acestei instituţii au fost prezenţi dl Gheorghe Albu, secretar de stat, şi reprezentanţi ai Compartimentului de Agricultură Ecologică, ce promovează produsele ecologice, având în vedere cererea tot mai mare de astfel de produse atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. În 2010, producţia de miere certificată ecologic din România a fost de circa 3.650 de tone, ceea ce a reprezentat aproximativ 15% din totalul producţiei de miere pe ţară.

68 Octombrie 2012

În cadrul târgului din acest an, au participat circa 90 de expozanţi - producători şi procesatori de miere şi alte produse apicole, dar şi producători de echipamente apicole. La conferinţa de deschidere a târgului, dl Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, a afirmat că producţia de miere din acest an, de circa 12.000 de tone, este mai mică, comparativ cu cea din 2011, când s-a obţinut o cantitate de 21.000 de tone. „Dacă România realizează, în medie, o producţie anuală de miere

situată între 20.000 şi 22.000 de tone, plasând-o din acest punct de vedere pe locul 7 în Europa, în acest an, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, cantitatea de miere înregistrată este mai mică cu 55-65%. Anul trecut, mierea a fost printre singurele produse care s-au ieftinit în marile magazinele, însă în 2012 ne vom aştepta la creşteri de preţ de până la 15%”, a afirmat dl Fetea. La mierea de tei s-au obţinut producţii mulţumitoare, spre deosebire

www.agrimedia.ro


de rezultatele înregistrate la celelalte sortimente de miere. „În Tulcea şi în bazinele masive cu tei, s-au obţinut producţii bune, la floarea-soarelui culesul a debutat foarte bine la primul extras, obţinându-se în medie între 10 şi 15 kg per familia de albine, dar apoi, din păcate, a urmat o secetă cruntă, care a dus la uscarea florilor şi, după cum ştiţi, la peste 35 grade Celsius planta nu mai secretă nectar”, a afirmat preşedintele ACA.

www.agrimedia.ro

Efectivul de albine din România, comparativ cu cel existent la nivelul Uniunii Europene, poziţionează apicultura din ţara noastră pe locul 4, după Spania, Grecia, Franţa, iar cu privire la producţia de miere, pe locul 7. Efectivele de familii de albine la nivel global sunt într-o uşoară scădere în ultimii ani, mai ales începând cu anul 2007, ca urmare a apariţiei fenomenului de depopulare masivă a familiilor de albine, fiind afectate majoritatea ţărilor mari producătoare de miere. Din acest motiv, se pare că şi producţia globală de miere este într-o uşoară scădere.

slabe. Mierea este singurul produs care are o cerere nelimitată pe piaţa mondială. România exportă miere, iar calitatea acesteia este recunoscută, deoarece alţii o cumpără pentru a o folosi la cupajare, în amestec, pentru a creşte calitatea altor produse apicole”, a afirmat dl Şiceanu. Preşedintele ACA a declarat că România exportă mai mult de jumătate de producţia de miere, deoarece românii nu sunt printre cei mai activi consumatori de miere din Europa, şi importă circa 1.000 de tone. „Aceast import ne afectează, din cauză că realizează o presiune mare asupra preţurilor la produsele apicole româneşti. Nu ne referim la produsele apicole care vin din spaţiul intracomunitar, ci la cele care vin, de exemplu, din China, Argentina şi nu sunt taxate de statul român. Consider că nu este protejată producţia apicolă internă”, a spus dl Fetea. În opinia directorului ştiinţific din

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai importanţi producători de miere ca vvolum de producţie din lume, în 2006 producţia din UE fiind de 200 mii de ttone, reprezentând aproximativ 14% din totalul mondial. Cei mai importanţi producători mondiali sunt China - 22%, SUA - 6%, Argentina - 6% şi Turcia - 5%. O mare parte a mierii din UE este realizată în estul Europei, în special în Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria. UE-27 a importat miere în valoare de 348 de milioane de euro în 2006. Importurile de miere în UE fluctuează, în general, în funcţie de creşterea preţului. În Uniunea Europeană se produce mai ales miere polifloră şi mai puţin monofloră. Mierea de salcâm şi cea de tei sunt cele mai importante sortimente de miere monofloră produse în UE. Mierea de salcâm provine, în special, din Ungaria, România şi Bulgaria, deşi ea se produce şi în alte ţări. Producţia de miere la nivel mondial este de 1,2-1,4 milioane de tone, cantitate ce reprezintă mai puţin de 1% din producţia de zahăr. În Uniunea Europeană, consumul mediu anual este de 0,3-0,4 kg/ locuitor, în Italia, Franţa, Marea Britanie şi Portugalia fiind de 1-1,8 kg/locuitor, iar în Germania, Austria, Elveţia, Ungaria şi Grecia de 2-3 kg. În România, consumul mediu pe cap de locuitor este de 0,5 kg miere/an.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Octombrie 2012 69

Ana MUSTĂŢEA

Adrian Şiceanu, director ştiinţific în cadrul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură, a spus că 2012 este unul dintre cei mai dificili ani din ultima perioadă pentru apicultori, nu doar sub aspectul producţiilor mici realizate, dar mai ales din cauza faptului că familiile de albine intră în iarnă slăbite, în special acelea care nu au beneficiat de culesul de polen şi nectar în ultima perioadă a sezonului. „Seceta a afectat zone apicole întregi şi sunt mulţi apicultori care spun că în acest an nici nu au murdărit centrifuga de miere. Sunt apicultori de elită care practică această meserie de zeci de ani care trebuiau să vină la târg, dar au renunţat. În zona Ardealului, de exemplu, aproape că nu s-a făcut miere. Producţia naţională de miere a scăzut cu până la 50% faţă de cea obţinută în 2011, iar potenţialul nostru de producţie este de peste 20.000 de tone. Anul acesta a fost aproape dezastruos, iar la mierea de salcâm producţiile sunt extrem de mici. Pe lângă faptul că producţia de miere este mică, problema este că albinele nu şi-au asigurat nici măcar rezerva pentru iarnă. Trebuia să aibă culesul de polen şi nectar pentru a forma familii rezistente pentru iernare - o premisă pentru o producţie bună anul următor. Apicultorii vor avea cheltuieli foarte mari, aşa cum au avut aproape în tot acest sezon. Mulţi apicultori se plâng că nu au reuşit să asigure familii de albine puternice atât cât ar fi trebuit, astfel încât să aibă un start bun anul următor”, a spus dl Şiceanu. Potrivit directorului ştiinţific, pe piaţa mondială va fi o criză de miere, iar aceasta se va resimţi când va începe sezonul rece. „Este o criză de miere în toată lumea, atât în Europa, cât şi în SUA, deoarece producţiile au fost foarte

cadrul ICDA, s-a creat o educaţie a consumatorului român şi acesta preferă acum produsele apicole autohtone, pentru că au garanţia calităţii.


Factorii edafici, împreună cu factorii climatici, influenţează creşterea şi fructificarea viţei-de-vie, cantitatea şi calitatea producţiei de struguri, densitatea şi durata de viaţă a plantaţiei, rezistenţa la boli, secetă, îngheţ etc.

Tehnologii ecologice specifice culturii de viţă-de-vie Constituind o monocultură îndelungată, ecosistemul viticol generează o gamă largă de inconveniente, cum ar fi: eroziunea accentuată a solurilor pe terenurile în pantă, cu pierderea orizontului fertil de la suprafaţa solului; reducerea conţinutului solului în materie organică; înrăutăţirea şi chiar degradarea însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului, însuşiri ce stau la baza fertilităţii acestora; impactul nefavorabil al fertilizării chimice şi al pesticidelor utilizate în tratamentele fitosanitare asupra mediului înconjurător, în sensul spălării nitraţilor în profunzimea solului, dar şi al acumulărilor de reziduri de pesticide în sol şi pe plante; apariţia fenomenelor de compactare antropică a solului, prin utilizarea agregatelor mecanice în perioade umede; dezechilibre de nutriţie minerală, care generează o sensibilitate mare la agenţii patogeni (boli, dăunători, îngheţ, secetă etc.). Optimizarea ecosistemului viticol are la bază următoarele verigi: maximizarea producţiei viticole; creşterea calităţii producţiei de struguri şi a profitului net; micşorarea costurilor, prin reducerea utilizării forţei de muncă manuale; folosirea raţională a resurselor economice şi ecologice; conservarea mediului, prin conservarea solului, a ecosistemului, 70 Octombrie 2012

a biotopului şi, nu în ultimul rând, eliminarea, pe cât posibil, a poluării. A. Teodorescu şi colaboratorii consideră că evitarea degradării structurii solului se poate realiza prin efectuarea lucrărilor mecanice la o maturitate fizică şi o umiditate optimă a solului, prin executarea a 2-3 lucrări concomitent, la o singură trecere a agregatului mecanic, evitarea impactului cu solul a organelor tractoarelor noi, de mare capacitate (pneuri, şenile etc.), prin înierbarea intervalului dintre rândurile de plante, covorul vegetal instalat la suprafaţa solului având rolul de tampon între suprafaţa solului şi organele tractoarelor. Înierbarea intervalelor dintre rândurile de plante, mulcirea solului, utilizarea îngrăşămintelor organice naturale sunt numai câteva din multitudinea de operaţiuni ecologice specifice unei viticulturi biologice. De asemenea, covorul vegetal este recomandat şi în plantaţiile viticole situate pe terenuri în pantă, unde eroziunea de suprafaţă îşi face simţită prezenţa; rolul acesteia iese în evidenţă prin interceptarea apei din precipitaţii, protejarea suprafeţei solului de impactul picăturilor de ploaie şi, nu în ultimul rând, datorită frecvenţei microsporilor, infiltrarea apei este mai

rapidă, conducând nemijlocit la o creştere a capacităţii solului de reţinere a apei. Biologia solului este reprezentată în sistemul viticol prin flora şi fauna existente. Intervenţiile antropice, agrotehnica viticolă agresivă, lipsa îngrăşămintelor organice au condus la o degradare biologică a solului, la distrugerea, parţială sau totală, a microflorei şi faunei din sol; această activitate a organismelor vii din sol este strâns legată de descompunerea substanţei organice şi, nu în ultimul rând, de alcătuirea biomasei vii a solului. Întreţinerea solului prin înierbare anuală sau permanentă, utilizarea îngrăşămintelor organice conduc la reluarea, întreţinerea şi dezvoltarea activităţii microbiene a solului; de asemenea, utilizarea mulcilor organici-vegetali pe suprafaţa solului are drept consecinţă reluarea şi chiar intensificarea vieţii microbiene a solului. Solul înierbat şi cel acoperit cu mulci prezintă o mai mare constanţă a valorilor temperaturii, cu impact asupra proceselor de lemnificare şi mineralizare a substanţei organice, prin amplificarea acestora. Potenţialul biologic al unui sol poate fi cuantificat prin valoarea biomasei microbiene, prin determinarea activităţii enzimatice şi analiza produşilor de degradare; totodată, substanţa organică

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2012 71


Victor VĂTĂMANU

biodegradabilă a fost identificată drept o sursă de hrană importantă pentru microorganismele din sol, al cărui microclimat edafic echilibrat se identifică cu totalitatea condiţiilor optime asigurate de suportul pedologic. În ceea ce priveşte humusul din sol, putem afirma că principalele surse de materie organică sunt: resturile vegetale proprii plantaţiei viticole (frunze, buruieni, vârfuri de lăstari, coarde tocate) şi îngrăşămintele organice aplicate de om (gunoi de grajd, îngrăşăminte verzi, compost de tescovină, mulci organic etc.). Solurile viticole sunt deficitare în materie organică, această sărăcire dând naştere la o serie de fenomene care pot stagna creşterea şi dezvoltarea plantelor. Prezenţa materiei organice pe plantaţiile de viţă-de-vie asigură ameliorarea structurii solului, diminuează pericolul eroziunii solului, favorizează regimul aerohidric şi de nutriţie din sol, îmbunătăţeşte activitatea microflorei solului şi, prin mineralizare, constituie o sursă de elemente nutritive în sol. Criza energetică, scumpirea rapidă a îngrăşămintelor chimice, impactul acestora asupra mediului înconjurător aduc în actualitate utilizarea îngrăşămintelor naturale (organice), a tescovinei şi a drojdiilor compostate, a composturilor forestiere. Utilizarea acestora într-un mod raţional conduce la o creştere a conţinutului în humus, la o îmbogăţire a activităţii microbiene, la o mai bună aerare a solului, la o creştere a capacităţii de stocare a apei pluviometrice, la o diminuare a eroziunii de la suprafaţa solului. Covorul vegetal, anual sau permanent, realizat prin înierbarea intervalelor dintre rândurile de plante, prin reziduurile organice lăsate în sol, constituie un mijloc sigur şi eficace de sporire a conţinutului în materie organică. Dacă analizăm prevenirea, diminuarea şi combaterea eroziunii solului prin metode ecobiologice, putem afirma că eroziuna solului se face simţită, cu precădere, în plantaţiile viticole situate pe forme de relief cu pantă moderată şi mare, iar rândurile de plante sunt orientate pe direcţia deal-vale. Pe lângă metodele clasice de prevenire a eroziunii/amenajării antierozionale (terase, canale de scurgere etc.), captarea şi drenarea izvoarelor de coastă, amplasarea rândurilor pe direcţia curbelor de nivel, în ultimul timp se recomandă folosirea îngrăşămintelor verzi, 72 Octombrie 2012

înierbarea temporară sau permanentă a intervalelor dintre rânduri, mulcirea suprafeţei solului cu diferite materiale, mobilizarea profundă periodică a solului. Covorul vegetal instalat la suprafaţa solului are un rol important în prevenirea şi diminuarea eroziunii solului prin: interceptarea picăturilor de ploaie şi atenuarea forţei de lovire a solului; obţinerea unui obstacol natural împotriva scurgerilor superficiale de apă; creşterea capacităţii de pătrundere şi circulaţie a apei pe profilul de sol, determinarea rolului rădăcinilor superficiale instalate în primii 10-12 cm de la suprafaţa solului. Aceleaşi efecte benefice asupra eroziunii sunt regăsite şi în cazul acoperirii suprafeţei solului cu un strat compact de mulci, care, pe lângă protejarea antierozională, menţine relativ constantă, pe adâncime, umiditatea solului şi, totodată, sporeşte conţinutul solului în materie organică. Pentru combaterea integrată a buruienilor, conceptul de „combatere integrată” a fost definit drept un sistem echilibrat, bazat pe combaterea buruienilor cu mijloace mecanice, fizice şi chimice, al cărui impact asupra mediului înconjurător a condus la menţinerea fertilităţii solului, la obţinerea de producţii cantitative şi calitative de struguri superioare, în anumite condiţii optime de eficienţă economică. Principiile de bază ale acestui sistem integrat de combatere au nu doar o semnificaţie ecologică, ci şi una economică, reprezentate prin: eliminarea substanţelor active, cu riscuri mari de toxicitate asupra solului, plantei şi a mediului înconjurător; extinderea erbicidării postemergente şi mai ales utilizrea ei pe vetre; utilizarea unor doze minime, de efect, în cantităţi minime de apă. În scopul diminuării la maximum a toxicităţii; în scopul conservării solului şi protecţiei mediului se recomandă ca, începând din luna august, să se renunţe la erbicidare şi la praşile mecanice; utilizarea înierbării anuale sau permanente a intervalelor dintre rândurile de plante, deoarece prin cosire se diminuează rezerva de buruieni existentă; utilizarea mulcilor organici, în scopul completării rezervei minerale a solului, dar şi a sufocării buruienilor ce răsar şi se dezvoltă prin stratul de mulci. Fertilizarea biologică a viilor se poate face prin cultura plantelor anuale pe intervalele dintre rânduri, folosite ca îngrăşământ verde, care influenţează favorabil însuşirile fizice, chimice şi biologice

ale solului, fără să afecteze creşterea, dezvoltarea şi fructificarea viţei-de-vie. Ca îngrăşăminte verzi pot fi folosite specii de plante cu ciclul biologic scurt, cu creştere rapidă, care produc o biomasă mare, unele dintre ele (categoria de plante leguminoase) cu posibilităţi de fixare a azotului atmosferic: mazăre consumabilă sau furajeră (cu normă de semănat de 100-150 kg/ha), lupin (150- 200 kg/ha), bob (150-200 kg/ha), soia (150-200 kg/ha), borceag de primăvară (60 kg ovăz la hectar plus 120 kg mazăre la hectar), secară (80-100 kg/ha), măzăriche etc. În perioada mai-iunie, la îmbobocirea sau înspicarea plantelor, ele se toacă mărunt şi se lasă ca mulci pe suprafaţa solului, până la uscare definitivă, urmată de încorporarea în sol, în urma unei lucrări de mobilizare a solului. Fertilizarea organică în viticultura biologică are ca obiective menţinerea sau sporirea fertilităţii solurilor şi a activităţilor biologice; se consideră eficientă o doză de 3050 de tone la hectar de gunoi de grajd sau compost de tescovină, din care, în urma descompunerilor şi transformărilor, rezultă humusul, cu rol important în fertilitatea solurilor şi în nutriţia plantelor. Încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice conduce nemijlocit la sporirea eficacităţii acestora, datorită grăbirii descompunerii şi transformării în humus, cu ajutorul microorganismelor din sol. Folosirea îngrăşămintelor minerale, alături de cele organice naturale şi de cele verzi, este mult mai oportună şi cu efect imediat dacă se aplică sub forma îngrăşării extraradiculare (foliare). Eficienţa economică a acestui tip de fertilizare se regăseşte în dozele extrem de mici ce se aplică la unitatea de suprafaţă, volumul redus de lichid (soluţie), precum şi în modul de aplicare concomitent cu tratamentele fitosanitare. De asemenea, s-a omologat sistemul ecologic şi biologic de fertilizare la viţa-de-vie, sistem constituit dintr-o fertilizare organică la sol cu 30-50 tone/ha compost de tescovină, coroborat cu o fertilizare foliară cu vinasă îmbogăţită în macro- şi microelemente; acest sistem ecologic de fertilizare poate fi parte componentă dintr-o agrotehnică viticolă ecologică, ale cărei segmente sunt alcătuite din etape ecologice.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


Dezvoltării Rurale nr. 98/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu - M.O. nr. 0678 din 2012

Ordinul nr. 205 din 6 septembrie 2012 privind modificarea Listei cu rasele de taurine de carne, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 168/2012 - M.O. nr. 0650 din 2012

Ordinul nr. 138 din 2 iulie 2012 privind modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, al ministrului Sănătăţii şi al ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 116/153/358/2005 - M.O. nr. 0651 din 2012

Hotărârea nr. 911 din 5 septembrie 2012 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 796/2012 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate - M.O. nr. 0654 din 2012

Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor - M.O. nr. 0661 din 2012

Ordinul nr. 3309 din 29 august 2012 privind stabilirea unor măsuri aplicabile managementului produselor de protecţie a plantelor în condiţii de siguranţă pentru mediu - M.O. nr. 0661 din 2012

Decizia nr. 476 din 19 septembrie 2012 privind constituirea Comitetului interministerial pentru rezolvarea problemelor referitoare la suprafeţele de teren afectate de calamităţi naturale în anul agricol 2008-2009 - M.O. nr. 0663 din 2012 Ordinul nr. 209 din 12 septembrie 2012 pentru nominalizarea punctelor de debarcare şi a centrelor de primă vânzare de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ pe anul 2012 - M.O. nr. 0663 din 2012 Ordinul nr. 212 din 19 septembrie 2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 480/2009 privind constituirea Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit pentru seminţele de consum - M.O. nr. 0665 din 2012

Ordinul nr. 161 din 30 iulie 2012 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată“, 212 „Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană“ şi 214 „Plăţi de agromediu“ din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, precum şi pentru nerespectarea eco-condiţionalităţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru Pilonul I, aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2012 - M.O. nr. 0658 din 2012

Ordinul nr. 214 din 24 septembrie 2012 pentru aprobarea încheierii convenţiilor privind finanţarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, la speciile bovine şi ovine/caprine, precum şi a cuantumului de plată înscris în adeverinţă - M.O. nr. 0673 din 2012

Ordinul nr. 57 din 28 august 2012 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii

Ordinul nr. 219 din 28 septembrie 2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi

www.agrimedia.ro

Ordinul nr. 210 din 17 septembrie 2012 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente trimestrului II al anului 2012, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0681 din 2012 Hotărârea nr. 966 din 3 octombrie 2012 pentru modificarea şi completarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 828/2007 privind înfiinţarea Sistemului de protecţie a indicaţiilor geografice şi denumirilor de origine ale produselor agricole şi produselor alimentare - M.O. nr. 0690 din 2012 Hotărârea nr. 967 din 3 octombrie 2012 pentru modificarea şi completarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 134/2008 privind specialităţile tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare - M.O. nr. 0690 din 2012 Legea nr. 164 din 4 octombrie 2012 privind transmiterea unor suprafeţe de teren de 645 mp, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe IonescuŞişeşti“ - Institutul de CercetareDezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor - Palas, judeţul Constanţa, în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. a obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire a municipiului Constanţa“ - M.O. nr. 0694 din 2012 Decizia nr. 488 din 9 octombrie 2012, pentru modificarea Deciziei primului-ministru nr. 476/2012 privind constituirea Comitetului interministerial pentru rezolvarea problemelor referitoare la suprafeţele de teren afectate de calamităţi naturale în anul agricol 2008-2009 - M.O. nr. 0694 din 2012 Octombrie 2012 73


Procera Genetics este o companie privată cu capital 100% românesc, care activează în domeniul cercetării agricole. Aceasta s-a născut din nucleul de cercetători ai Departamenului de CercetareDezvoltare din cadrul companiei Procera Agrochemicals, din care, după 8 ani, s-a desprins anul trecut, pentru a-şi putea canaliza întreaga atenţie şi a-şi concentra toate eforturile asupra problemelor specifice cu care se confruntă fermierii români.

„CREĂM

ROMÂNIA PENTRU CONDIŢIILE DIN ROMÂNIA” ÎN

Cercetare românească pentru agricultura autohtonă Georgeta DICU, director Cercetare - Procera Genetics SRL Fiind axată pe ameliorarea porumbului şi a florii-soarelui - două dintre principalele culturi care definesc agricultura românească -, compania are ca principal obiectiv obţinerea de material genetic adaptat (linii parentale şi hibrizi), creat special pentru condiţiile diferitelor zone agricole din România. Anual, testăm în reţeaua proprie (4 centre de testare - Fundulea, Brăila, Vâlcelele şi Lovrin) peste 1.500 de hibrizi experimentali de porumb şi 700 de floarea-soarelui, pe care îi analizăm cu exigenţă, promovându-i în reţeaua de testare ISTIS pe cei care se apropie cât mai mult de cerinţele pieţei şi, implicit, de aşteptările fermierului român. Actualmente, avem înscrişi în reţeaua de testare 10 hibrizi noi de porumb şi 6 de floarea-soarelui. De asemenea, testăm materialul genetic de floarea-soarelui pentru rezistenţa la noile rase de Orobanche cumana într-un câmp special din judeţul Tulcea, iar pentru rezistenţa la Plasmopara halstedii, în laborator, în condiţii de infecţie artificială, în colaborare cu Institutul de la Novi Sad (Serbia). Cercetarea şi implicit rezultatele ei sunt extrem de importante, prin urmare am considerat esenţială accelerarea procesului de ameliorare, prin efectuarea unei generaţii 74 Octombrie 2012

suplimentare, pe timpul iernii, în emisfera sudică. Astfel, timpul obţinerii unui hibrid experimental poate fi redus la jumătate! În plus, în programul de ameliorare a porumbului folosim încă din anul 2008 tehnicile de haploidie, în vederea obţinerii rapide a liniilor homozigote, di-haploide şi a hibrizilor de porumb cu aceste linii. Ne putem mândri cu 4 inductori de haploizi Procera, creaţi de cercetătorii noştri, inductori cu perioade de maturitate şi frecvenţe de inducere diferite, pe care îi folosim în interes propriu; pe unii chiar i-am licenţiat către companii şi universităţi din Argentina, Japonia, China şi Thailanda şi avem perspective de licenţiere şi către alte instituţii publice sau private din afară sau chiar şi din România. În prezent, sub brandul Genetica Procera avem deja omologaţi 2 hibrizi (PF 100 şi PRO 229), pe care-i comercializăm atât în România, cât şi în alte ţări ale UE, şi alţi doi hibrizi nou ieşiţi pe piaţă: PRO 111 SU şi PRO 112 SU. Toţi hibrizii de floarea-soarelui marca Genetica Procera prezintă rezistenţă genetică la lupoaie (Orobanche cumana) - un parazit extrem de dificil al acestei culturi şi totodată rezistenţă homozigotă la erbicidele sulfonilureice pe bază de tribenuron metil. Astfel, cultivarea lor prin Tehnologia

Procera reprezintă soluţia optimă pentru controlul buruienilor-problemă din această cultură (pălămida şi cornuţii). Ca bilanţ al activităţii programului de ameliorare la porumb, putem remarca în portofoliul Procera 5 hibrizi de porumb cu grupe de maturitate diferite - de la FAO 290 până la FAO 540, cu capacitate de producţie superioară (Cera 3908, Cera 6, Cera 2504, Bărăgan 48 şi Cera 10) şi lucrăm la dezvoltarea rezistenţei la erbicide nespecifice, pe bază de quizalofop-p-etil un antigramineic postemergent cu eficienţă ridicată şi costuri de utilizare reduse. Credem cu convingere în cercetare - şi o susţinem prin investiţii de ordin material şi uman -, dar şi în informare, promovăm prin toate mijloacele posibile hibrizii creaţi în România, pentru a putea ajunge la beneficiarii lor de drept: fermierii români. Prin urmare, îi invităm pe toţi cei interesaţi să ne viziteze câmpurile de cercetare şi loturile de prezentare pentru a ne cunoaşte hibrizii - cartea noastră de vizită - şi pentru a observa cu ochii lor modul în care se manifestă culturile în diferite faze de creştere şi dezvoltare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


3

Decembrie 2010


4

Decembrie 2010

Revista AGRIMEDIA Octombrie 2012  

Revista de agricultură Agrimedia, cu știri, analize, comentarii și informații din Agricultura. Informează-te ACUM la nivel European!, tehnol...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you