Page 1

1

Decembrie 2010


2

Decembrie 2010


Cu bune şi rele Cu ceva vreme în urmă, mai exact la data de 27 septembrie, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul Valeriu Tabără, a comunicat, într-o conferinţă de presă, bilanţul unui an de la preluarea mandatului. Este o realitate de necontestat că în anul agricol 2010-2011 s-au obţinut cele mai mari recolte din ultimele două decenii. Acest fapt îl datorăm atât condiţiilor pedoclimatice favorabile, sprijinului bugetar, cât şi subvenţiilor comunitare care s-au acordat în cuantum apreciabil, şi mai ales la timp, dar şi unor decizii profesionale inspirat dispuse de staff-ul ministerului. După cum rezultă din bilanţul prezentat, pentru recoltele de cereale şi legume-fructe sunt asigurate spaţii de depozitare adecvate, dispuse corespunzător în profil teritorial, iar certificatele de depozit pot, în sfârşit, constitui garanţii pentru accesarea unor credite bancare. S-a acţionat pentru intrarea în efectivitate a Camerelor agricole şi pentru eficientizarea pieţelor agricole. Strategia în domeniul creşterii animalelor a fost definitivată, iar pentru realizarea acesteia au fost promovate şi adoptate 19 acte normative, în special pentru acordarea unor forme de sprijin financiar şi ajutoare de stat stimulative creşterii unor rase de animale. S-a acţionat şi pe linia echilibrării balanţei import-export pe produse agroalimentare de origine animală. Realizări notabile au fost înregistrate şi în domeniul implementării PNDRPOP, prin creşterea gradului de absorbţie a unor fonduri europene. După cum rezultă din bilanţ, nu a fost omisă din preocupările titularului portofoliului agriculturii româneşti

www.agrimedia.ro

nici cercetarea agricolă. Astfel, prin Legea nr. 72/2011, au fost aduse amendamente la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea ASAS, iar prin cele 12 acte normative se preconizează îmbunătăţirea activităţii de cercetare. Sperăm să se şi realizeze acest deziderat! A fost abordat şi un subiect de mare actualitate, în special în această perioadă de „secetă pedologică”, şi anume sectorul Imbunătăţiri funciare. Acest sector, cândva mândria agriculturii româneşti, se tot reorganizează în ultimii 20 de ani, însă fără a înregistra o eficienţă evidentă. Dacă ne gândim numai la sectorul irigaţii, că suprafaţa amenajată a scăzut de la 3 milioane hectare, cât era în 1989, la aproximativ 200 mii hectare, în prezent, deşi acest sector absoarbe alocaţii bugetare considerabile, inclusiv împrumuturi rambursabile de peste 80 milioane $ contracte cu Banca Mondială pentru dezvoltarea irigaţiilor, în acest an a fost asigurată apa doar pentru 86 mii hectare. Seceta este un motiv real de îngrijorare pentru fermierii care, în perioada septembrie-început de octombrie, cu greu reuşesc să însămânţeze culturile de toamnă. Poate în cel de-al 12-lea ceas, factorii decizionali vor găsi soluţii efective ca resursele financiare alocate sectorului Imbunătăţiri funciare, cu precădere celui de irigaţii, să asigure apa atât de necesară agriculturii. Altfel spus, Bilanţul anului agricol 2011-2012 va fi şi pe măsura apei de irigaţii care va curge pe canale, având în vedere şi faptul că unele prognoze hidrologice pentru anul 2012 nu sunt încurajatoare. Simona MUNTEANU Octombrie 2011

3


SUMAR: ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Editorial

Calculul Unităţilor de Dimensiune Economică (UDE) pentru ferme a fost actualizat

10

Împreună pentru promovarea agriculturii viabile

12 14

Comisia Europeană propune un nou parteneriat între Europa şi fermieri

16

Simpozion al Asociaţiei Specialiştilor din Morărit şi Panificaţie din România

18

Bilanţ la un an de mandat

20

Trebuie să punem întrebări corecte astăzi, pentru a hrăni planeta mâine

26

An favorabil culturii cartofului, dar cu preţuri mici de valorificare

28

Porumbul siloz, o asigurare faţă de toate riscurile

32

Hibrizii de floarea-soarelui creaţi în România pentru România

Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99

34 36

148 de milioane de hectare cultivate cu plante transgenice

Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98

40

Determinarea momentului optim pentru irigat

44

Metode de compostare a reziduurilor orăşeneşti

48

Combina S 680i, văzută în premieră de fermierii români

50

Tehnologii şi inovaţii Lemken

52

Comia - excelenţă nordică

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul V, Nr. 10 / 2011 (55) Octombrie 2011 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

Tiberiu Dima, în fruntea Diviziei Crop Protection România BASF

Recomandări tehnologice privind exploatarea terenului în această toamnă

ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

54 56

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

58

Piaţa combinelor autopropulsate începe să prindă contur

60

Calul şi semnificaţia sa pentru gospodăriile rurale

66

Seminţe de înaltă calitate prin Quality Crops Agro

Bogdan Mareş

4

3 8

Octombrie 2011

Precisă. Rapidă. Pronto! Semănătoarea de la Horsch Utilaje Vogel & Noot - baza succesului de mâine

www.agrimedia.ro


mbrie 2011

www.agrimedia.ro

Octombrie 2011

5


 În dialog cu fermierii

• Cum decurge campania însăm â

Gheorghe Tuzu, director general al SC Agroglobal SA, judeţul Buzău „Este un an dificil, cum nu a mai fost din toamna anului 1986. La cultura de rapiţă am reuşit să semănăm în proporţie de doar 52%. Mai exact, din suprafaţa alocată, de 1.500 ha, doar 800 de hectare au fost semănate. Însămânţările au fost realizate în epoca optimă, între 5 şi 10 septembrie, dar a fost secetă, iar cultura nu este răsărită nici până acum. În zona Buzăului, nu au căzut precipitaţii din 27 iulie, iar cele de acum, de la începutul lunii octombrie, s-au situat între 4 şi 28 litri/mp. După ce rapiţa va răsări, vom vedea cu ce alte probleme ne vom confrunta. Trebuie să vedem ce densitate are cultura, cum evoluează aceasta, cât de bine va fi înrădăcinată şi pregătită să intre în iarnă. Cultura trebuie să ajungă în faza de rozetă, să aibă 3-4 frunze adevărate pentru a intra cu bine în iarnă. La cultura de rapiţă am aplicat îngrăşăminte chimice complexe, Timac 18:46, în cantitate de 200 kg/ha. În jurul datei de 20 octombrie aplicăm, de regulă, o fertilizare lichidă în vegetaţie, însă acum nu ştiu cum vom proceda, întrucât rapiţa nici măcar nu a răsărit. De asemenea, la fertilizarea lichidă ai nevoie de temperaturi de 5-6˚C. La cultura de rapiţă, situaţia este dificilă în toată ţara. Restul de suprafaţă care era destinată rapiţei o vom cultiva cu grâu şi floarea-soarelui. Cred că anul viitor, pentru că nu va fi suficientă rapiţă, va fi cautată floareasoarelui şi probabil va avea un preţ bun de valorificare. Anul acesta am fost foarte mulţumiţi de cultura de rapiţă, care a ocupat în cadrul asolamentului o suprafaţă de 1.300 ha. Producţia obţinută a fost de 2.500 kg/ha, iar preţul de valorificare a fost de 2 lei/kg. Rapiţa este cea mai rentabilă cultură. La orz, am pregătit terenul pentru semănat şi vom începe în 10-15 octombrie. La cultura de grâu, până la această dată am semănat 1.000 ha, din 3.500 ha planificate. Sperăm să reuşim să însămânţăm tot ce ne-am propus şi mai aşteptăm precipitaţii.” 6

Octombrie 2011

Cristian Baicu, administrator al SC Criag SRL, sat Băteşti, comuna Brazi, judeţul Prahova „La rapiţă plănuisem să însămânţez o suprafaţă de 80 de hectare, dar din cauza secetei prelungite nu am semănat nimic. La această dată, toată sămânţa de rapiţă o am încă în sac. Încă nu ştiu ce decizie trebuie să iau, dacă o mai semăn sau nu. Perioada optimă de semănat a fost depăşită cu aproape trei săptămâni, iar riscul ca să intre nepregătită în iarnă este destul de mare. La cultura de rapiţă, cheltuielile cu sămânţa se situează între 200 şi 250 lei/ha. În opinia mea, rapiţa este cea mai rentabilă cultură, urmată de porumb, grâu şi floarea-soarelui. Anul trecut nu am semănat rapiţă tot din cauza secetei şi am mărit în primăvară suprafaţa cultivată cu porumb la 700 ha. Producţia de porumb are un preţ bun, de 0,6-0,65 lei/kg. În ceea ce priveşte grâul, voi însămânţa o suprafaţă de 250 de hectare. Din acestea, sper ca măcar 150 ha să fie semănate în epoca optimă. Este un an agricol dificil, precipitaţii nu au căzut, iar rezerva de apă din sol este foarte scăzută.”

www.agrimedia.ro


ânţărilor la culturile de toamnă?

Vasile Costache, administrator al Agromixt Buciumeni SA, localitatea Budeşti, judeţul Călăraşi

„Campania însămânţărilor de toamnă decurge destul de dificil din cauza secetei prelungite. Lipsa apei în sol a creat probleme şi anul trecut, când am fost nevoit să întorc o suprafaţă de circa 60 de hectare cultivate cu rapiţă. Mulţi agricultori au fost nevoiţi atunci să renunţe la cultură. În această toamnă, am reuşit să semăn rapiţa doar pe 30 de hectare din cele 100 ha destinate acestei culturi. Rapiţa încă nu a început să răsară pentru că abia acum a plouat, după mai bine de două luni de secetă. Acum am intrat, ca să spunem aşa, în forţă. Am început să semănăm grâul pe o suprafaţă de 100 de hectare, iar orzoaica pe 70 de hectare. În câteva zile vom termina, pentru că semănăm circa 25-30 ha/zi. Se preconizează că vom avea o iarnă cu zăpadă, astfel încât culturile de toamnă să fie protejate de temperaturile scăzute. Cred că anul viitor rapiţa va avea pe piaţă un preţ mare.”

Ana MUSTĂŢEA

„În cadrul societăţii exploatăm o suprafaţă totală de 3.500 de hectare, din care 1.000 ha am reuşit să le cultivăm cu rapiţă. Imediat după recoltarea culturilor de grâu şi orz, am pregătit terenul, am administrat 100 kg de azot mbrie 2011 pe unitatea de suprafaţă şi am reuşit să însămânţăm rapiţa. Pe circa 350 de hectare cultura a răsărit. Sperăm să răsară, dacă nu pe întreaga suprafaţa, măcar pe 700 de hectare. Riscul este destul de mare şi, în mare măsură, reuşita acestei culturi depinde şi de cum va fi iarna. Dacă va cădea zăpadă înainte de a veni gerul, ca să protejeze cultura, vom avea rapiţă la anul. În orice caz, cred că anul viitor rapiţa va avea un preţ bun de valorificare. La cultura grâului, am terminat campania de însămânţat la data de 25 septembrie, iar suprafaţa ocupată cu această cultură este de 1.400 de hectare. În zona noastră au căzut, la sfârşitul primei săptămâni din octombrie, circa 18 litri/mp. În câteva zile, până pe 12 octombrie, vom termina însămânţatul şi la cultura de orz. Suprafaţa destinată este de 900 ha.”

Vasile Ilie, sat Raşi, comuna Sălcioara, judeţul Ialomiţa

www.agrimedia.ro

Octombrie 2011

7


Bumbu vrea un departament de marketing în minister

Liviu BUMBU, secretar de stat MADR

În cadrul unei conferinţe de presă organizate de Agrostar, la data de 11 octombrie a.c., dl Adrian Liviu Bumbu, proaspat ales în funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vorbit despre necesitatea înfiinţării unui departament de marketing în cadrul acestei instituţii. „Am venit în minister cu această intenţie, aceea de a face un departament de marketing, pentru ca am simţit nevoia acestuia din teritoriu. Trec pe lângă noi oportunităţi pe care nu le valorificăm. De exemplu, anul trecut, Africa de Sud ne-a solicitat o cantitate de 50.000 de tone de coriandru. Din păcate, nu am avut la acea vreme această cantitate, dar dacă aveam acest serviciu în cadrul ministerului, dacă cunoşteam mai bine

piaţa, puteam onora această solicitare, puteam să-i îndrumăm pe agricultori în această direcţie. Acest serviciu este necesar pentru a investiga oportunităţile, piaţa, evoluţia preţurilor chiar dacă, de multe ori, este imprevizibilă, însă anumite calcule se pot face şi sunt state care fac astfel de calcule”, a declarat dl Bumbu. Potrivit secretarului de stat din cadrul MADR, acest departament va avea rolul de a investiga şi a găsi pieţe de desfacere pentru diferite produse, iar acest lucru se va realiza şi în urma unui parteneriat între minister şi sindicatele sau asociaţiile profesionale.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Calculul UDE pentru ferme a fost actualizat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a transmis Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit noii coeficienţi de calcul al Unităţii de Dimensiune Economică (UDE). Aceştia se vor aplica începând cu sesiunea din noiembrie 2011, pentru Măsura 112, iar în cazul Măsurii 121 şi al Măsurii 141 noii coeficienţi se vor aplica începând cu prima sesiune din anul 2012. În urma unor analize desfăşurate la nivelul direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-au actualizat marjele brute standard pentru producţia vegetală şi animală. Din aceste marje, rezultă coeficienţii de calcul pentru fiecare tip de cultură sau de animale şi care reprezintă, în fapt, valoarea economică de piaţă în urma valorificării. Unitatea de Dimensiune Economică (UDE) 8

Octombrie 2011

se aplică în cazul proiectelor finanţate prin Măsura 112 -„Instalarea tinerilor fermieri”, Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole” şi prin Măsura 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă”. UDE reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole, determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei Unităţi de Dimensiune Economică este de 1.200 de euro.

De exemplu, pentru ovine, noul coeficient este de 0,084, faţă de 0,008 cât era prevăzut până acum. Acest lucru va permite un acces mai facil la finanţare pentru fermierii care se ocupă cu creşterea oilor. APDRP a publicat deja pe pagina oficială de internet www.apdrp.ro lista noilor coeficienţi şi va demara în cel mai scurt timp aplicarea lor la măsurile de investiţii precizate mai sus.

O principală modificare adusă de noii coeficienţi de calcul se reflectă în creşterea dimensiunii economice atât pentru ovine şi caprine, cât şi pentru alte specii de animale şi culturi vegetale, dar şi în scăderea dimensiunii, mai ales în sectorul vegetal - grâu, ovăz, plantaţii de pomi fructiferi etc.

www.agrimedia.ro


779 milioane lei pentru 2011-2012 Executivul a aprobat, în şedinţa din data de 5 octombrie a.c., o hotărâre de Guvern care reglementează acordarea de ajutoare de stat producătorilor agricoli pentru perioada 2011-2012, în valoare totală de aproximativ 200 de milioane de euro, circa 779 de milioane de lei, a anunţat primul-ministru Emil Boc. Cea mai mare parte a alocării aprobate se referă la ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură, şi anume 380 de milioane de lei din cele 779 de milioane de lei aprobate de Guvern. Şeful Executivului a menţionat că decizia de alocare a acestor bani reprezintă un element direct şi pragmatic de susţinere a acestui sector, prin contribuţia bugetului de stat. „Susţinerea agriculturii este vitală pentru România, atât pentru faptul că avem capacitatea de a hrăni, cu potenţialul României, 80 de milioane de oameni, cât şi pentru faptul că tot ceea ce investim în agricultură nu poate fi delocalizat. Investiţiile în agricultură sunt şi rămân în România”, a declarat premierul Emil Boc. La rândul său, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, a detaliat modul de alocare a ajutoarelor de stat destinate producătorilor agricoli pentru 2011-2012, pe care Guvernul le-a aprobat în şedinţă. Ajutoarele se acordă crescătorilor de păsări şi porcine, pentru realizarea angajamentelor asumate în ceea

www.agrimedia.ro

ce priveşte bunăstarea şi protecţia animalelor - suma de 350 de milioane de lei - şi pentru activităţile de ecarisaj - suma de 5,815 milioane de lei. Sprijinul financiar aprobat de Guvern include, de asemenea, ajutoarele de stat pentru motorina utilizată în agricultură - suma de 380,995 de milioane de lei -, precum şi plata primelor de asigurare - 42,549 de milioane de lei -, pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli şi pentru încurajarea acestora să asigure culturile agricole, animalele, păsările şi familiile de albine. Plăţile vor începe după data de 16 octombrie 2011 şi se vor încheia în decembrie 2012, în funcţie de categoria producătorilor agricoli beneficiari ai acestor ajutoare de stat. Totodată, primul-ministru a precizat că există resursele financiare pentru a asigura diversele categorii de plăţi pentru susţinerea fermierilor şi agriculturii. În acest context, a amintit că din 16 octombrie vor începe şi plăţile pentru suprafaţă, adică avansurile din bani europeni, în valoare de 42 de euro per hectar. Plăţile directe, adică diferenţa până la 172 de euro per hectar (130 de euro per hectar), vor fi făcute începând cu luna decembrie a.c. Totalul sumei care va reprezenta plata avansului pentru agricultori va fi de 400 de milioane de euro, iar totalul sumei care va fi plătită sub forma plăţilor directe, din bani europeni, va reprezenta 900 de milioane de euro - mai mult cu 200 de milioane de euro faţă de anul 2010 -, la care se adaugă 500 de

milioane de euro din fonduri naţionale. La rândul său, ministrul Agriculturii a menţionat că suprafaţa pentru care se acordă aceste plăţi este de 9,4 milioane de hectare, urmând ca 1,08 milioane de agricultori să beneficiaze de acest sprijin. Ministrul Valeriu Tabără a subliniat că faţă de anul 2010, când suma alocată pentru subvenţie a fost de 1,8 miliarde de euro, pentru 2011 vor fi plătite 2,6 miliarde de euro, aceasta însemnând un plus de 800 de milioane de euro. Totodată, ministrul Agriculturii a arătat că vor fi acordate unele forme de sprijin pe Axa II, pentru zonele de munte, zonele defavorizate şi măsuri de agromediu, în sumă de 420 de milioane de euro. Din această sumă, 82%, reprezentând 340 de milioane de euro, sunt fonduri europene, iar 18%, adică 80 de milioane de euro, reprezintă cofinanţarea naţională.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Octombrie 2011

9


În contextul impactului global al crizei financiare şi al insecurităţii alimentare care ameninţă peste 1,3 miliarde din totalul populaţiei planetei, Forum Invest se alătură eforturilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură - FAO pentru susţinerea de programe regionale de dezvoltare a agriculturii şi a securităţii alimentare, printr-un program de 5 ani, dedicat promovării oportunităţilor agricole în Europa de Sud-Est.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Împreună pentru promovarea agriculturii viabile Astfel, agricultura este subiectul unui program de forumuri economice internaţionale, organizate de Forum Invest, cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în perioada 2011-2016, la Bucureşti. Prima conferinţă din program, desfăşurată la 6 iulie a.c., în cadrul Bucharest International Forum (4-31 iulie 2011), a dezbătut, în premieră la Bucureşti, alături de comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, miniştrii Agriculturii din România şi Republica Moldova, Valeriu Tabara şi Vasile Bumacov, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România, Valeriu Steriu, reprezentanţi ai marilor business-uri private şi reprezentanţi mass-media, oportunităţile agricole ale Europei de Sud-Est. Principalul obiectiv al programului este acela de a facilita coeziunea şi dialogul între ţările Europei de Sud-Est, pentru promovarea şi exploatarea eficientă a resurselor agricole ale regiunii.

7-8 decembrie 2011, a doua ediţie Forum Invest

Cea de-a doua ediţie a Forumului Internaţional de Agricultură şi Agribusiness în Europa de Sud-Est va avea loc în perioada 7-8 decembrie 2011, la Bucureşti. 10 Octombrie 2011

„Înmulţirea populaţiei, alături de insecuritatea alimentară, aşa cum avertizează cele mai recente rapoarte ale Fondului Monetar Internaţional sau ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, transformă Europa de Sud-Est într-o regiune foarte ofertantă. Programul de agricultură iniţiat de Forum Invest promovează potenţialul imens de business agricol în Europa de Sud-Est şi capacitatea acestei regiuni de a hrăni generaţii întregi de arabi sau de asiatici de acum încolo”, declară Bogdan Popovici, preşedinte Forum Invest. „Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), fondată în 1945, reuneşte sub cupola sa 192 de state cu aceleaşi scopuri umanitare, România aderând în 1961. FAO este unica organizaţie specializată a Naţiunilor Unite care luptă pentru o securitate alimentară mondială, eradicarea foametei, a malnutriţiei şi sărăciei pe plan internaţional. Tema propusă de Forum Invest prin acest program vine în întâmpinarea eforturilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, care susţine proiectele îndreptate spre o securitate alimentară, prin dezvoltarea economică regională a mediului din agricultură principalul motor economic de dezvoltare a unui stat”, declară Bogdan Bazga, corespondentul României la FAO.

Despre Forum Invest Forum Invest este unul dintre cei mai importanţi organizatori de evenimente internaţionale de business din Europa. În cei peste 13 ani de funcţionare, peste 6.000 de personalităţi politice, oameni de afaceri, lideri de opinie, analişti şi jurnalişti din toată lumea au participat la evenimentele Forum Invest, organizate în peste 20 de locaţii din toată lumea. Prin invitarea la Bucureşti a unor personalităţi de renume mondial (laureaţi ai Premiului Nobel, şefi de state şi de guverne, analişti şi teoreticieni de business de prim-rang), Forum Invest îşi propune să transforme Bucureştiul într-un centru regional de reflecţie şi promovare a politicilor eficiente de business, în beneficiul imaginii internaţionale a României şi a mediului local de afaceri. Forum Invest este singura companie din România care, prin forumurile economice şi cluburile de afaceri exclusiviste pe care le organizează în ţară şi în străinătate, susţine şi promovează comunicarea naţională şi transfrontalieră între jucătorii politici şi instituţionali, comunitatea de afaceri şi presă.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 11


Comisia Europeană propune un nou parteneriat între Europa şi fermieri Comisia Europeană a prezentat la data de 12 octombrie a.c. un proiect de reformă a politicii agricole comune (PAC) pentru perioada de după 2013. Obiectivul acestui proiect este sporirea competitivităţii, a durabilităţii şi a stabilităţii agriculturii peste tot în Europa, pentru a le garanta cetăţenilor europeni o alimentaţie sănătoasă şi de calitate, pentru a proteja mediul şi pentru a dezvolta zonele rurale.

„Comisia Europeană propune un nou parteneriat între Europa şi fermieri pentru a răspunde provocărilor legate de securitatea alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale. Următoarele decenii vor fi esenţiale pentru a pune bazele unei agriculturi viguroase, care să poată face faţă schimbărilor climatice şi concurenţei internaţionale, răspunzând în acelaşi timp aşteptărilor cetăţenilor. Europa are nevoie de fermierii săi, iar fermierii au nevoie de sprijinul Europei. Politica Agricolă Comună înseamnă alimentaţia noastră, înseamnă viitorul a peste o jumătate din teritoriile noastre”, a arătat Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală. PAC reformată va permite promovarea inovării, sporirea competitivităţii sectorului agricol atât din punct de vedere economic, cât şi ecologic, combaterea schimbărilor climatice, menţinerea ocupării forţei de muncă şi a creşterii, reprezentând astfel o contribuţie hotărâtoare la strategia Europa 2020.

Cele zece punctecheie ale reformei Dacian CIOLOŞ

12 Octombrie 2011

1) O mai bună direcţionare a sprijinului pentru susţinerea veniturilor în vederea dinamizării creşterii

şi ocupării forţei de muncă Pentru a pune mai bine în valoare potenţialul agricol al UE, Comisia propune susţinerea într-un mod mai just, mai simplu şi mai bine direcţionat a veniturilor fermierilor. De plata de bază pentru susţinerea veniturilor vor beneficia numai fermierii activi. Această subvenţie va scădea progresiv începând de la 150.000 de euro şi va fi plafonată la 300.000 de euro pe an pentru un fermier; în acelaşi timp, se va lua în considerare numărul de locuri de muncă create de exploataţii. De asemenea, plăţile directe vor fi distribuite în mod mai echitabil între fermieri, între regiuni şi între statele membre. 2) Instrumente de gestionare a crizelor mai bine adaptate şi cu o capacitate de reacţie sporită, pentru a face faţă noilor provocări economice Volatilitatea preţurilor reprezintă o ameninţare pentru competitivitatea pe termen lung a sectorului agricol. Comisia propune „plase de siguranţă” mai eficace, cu o capacitate de reacţie sporită pentru sectoarele agricole cele mai expuse crizelor (depozitarea privată şi intervenţia publică) şi înlesnirea creării de sisteme de asigurări şi de fonduri mutuale.

www.agrimedia.ro


3) Plăţi pentru a proteja productivitatea pe termen lung şi ecosistemele Pentru a consolida durabilitatea sectorului agricol din punct de vedere ecologic şi pentru a valorifica eforturile fermierilor, Comisia propune ca 30% din plăţile directe să fie acordate pentru adoptarea de practici care permit utilizarea optimă a resurselor naturale. Este vorba de practici, care sunt eficace din punct de vedere ecologic şi pot fi puse în aplicare în mod simplu, cum ar fi: diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente, protejarea rezervoarelor ecologice şi a peisajelor. 4) Investiţii suplimentare pentru cercetare şi inovare Pentru a crea o agricultură fundamentată ştiinţific şi o agricultură competitivă, Comisia propune dublarea bugetului alocat cercetării şi inovării agronomice şi găsirea unor soluţii pentru ca rezultatele cercetării să se traducă în practică, prin intermediul unui nou parteneriat pentru inovare. Aceste fonduri vor contribui la încurajarea transferului de cunoştinţe şi a consilierii pentru fermieri, precum şi la sprijinirea proiectelor de cercetare relevante pentru fermieri, asigurând o cooperare mai strânsă între sectorul agricol şi comunitatea ştiinţifică. 5) Un lanţ alimentar mai competitiv şi mai echilibrat Aflată la baza lanţului alimentar, agricultura este foarte fragmentată şi puţin structurată. Pentru a consolida poziţia fermierilor, Comisia propune sprijinirea organizaţiilor de producători, a organizaţiilor interprofesionale şi dezvoltarea circuitelor scurte între producători şi consumatori (fără prea mulţi intermediari).

www.agrimedia.ro

Pentru a promova ocuparea forţei de muncă şi spiritul antreprenorial, Comisia propune o serie de măsuri de stimulare a activităţii economice în zonele rurale şi de încurajare a iniţiativelor de dezvoltare locală. De exemplu, va fi creat un „set de demaraj” pentru sprijinirea proiectelor de microîntreprinderi, cu o finanţare pe o perioadă de 5 ani, care poate ajunge până la 70.000 de euro. Vor fi consolidate grupurile de acţiune locală LEADER.

Pe de altă parte, sistemul cotelor de zahăr, care nu mai este atât de pertinent, nu va fi prelungit după 2015. 6) Încurajarea măsurilor de agromediu Trebuie avută în vedere specificitatea fiecărui teritoriu, fiind încurajate iniţiativele naţionale, regionale şi locale privind agromediul. În acest sens, Comisia propune ca protejarea ecosistemelor, refacerea acestora şi acţiunile de combatere a schimbărilor climatice, precum şi utilizarea eficace a resurselor să constituie două dintre cele şase priorităţi ale politicii de dezvoltare rurală. 7) Facilitarea instalării tinerilor fermieri Două treimi dintre fermieri sunt în vârstă de peste 55 de ani. Pentru a susţine crearea de locuri de muncă şi pentru a încuraja generaţiile tinere să se implice în sectorul agricol, Comisia propune crearea unui nou ajutor pentru instalare de care să poată beneficia, în timpul primilor 5 ani ai proiectului lor, fermierii care nu au împlinit 40 de ani. 8) Stimularea ocupării forţei de muncă în mediul rural şi a spiritului antreprenorial

9) O mai mare atenţie acordată zonelor fragile Pentru a evita deşertificarea şi pentru a proteja bogăţia teritoriilor noastre, Comisia oferă statelor membre posibilitatea de a sprijini mai susţinut fermierii situaţi în zone dezavantajate din punct de vedere natural, prin intermediul unei indemnizaţii suplimentare. Acest ajutor va completa celelalte ajutoare care se acordă deja în cadrul politicii de dezvoltare rurală. 10) O PAC mai simplă şi mai eficace Pentru a evita formalităţile administrative inutile, Comisia propune simplificarea mai multor mecanisme ale PAC, şi anume normele privind condiţionalitatea şi sistemele de control, fără ca aceasta să ducă la o pierdere a eficacităţii. În plus, va fi simplificat şi sprijinul acordat micilor fermieri, pentru care se va institui o plată forfetară de 5001.000 de euro pentru un fermier pe an. Va fi încurajat transferul de terenuri de la micii fermieri care îşi încetează activitatea agricolă către alte exploataţii care doresc să îşi restructureze fermele.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Octombrie 2011 13


Tiberiu Dima, în vârstă de 40 de ani, a fost numit Country Manager al diviziei de protecţie a plantelor, după ce anterior ocupase funcţia de Sales & Commercial Manager în cadrul aceleiaşi structuri.

Tiberiu DIMA

Tiberiu Dima, în fruntea Diviziei Crop Protection România BASF Tiberiu Dima este noul Country Manager al Diviziei Crop Protection, începând cu data de 1 septembrie. Din această poziţie, el va coordona operaţiunile derulate de BASF în România în domeniul produselor destinate agriculturii, având alături o echipă de 33 de specialişti. „Tiberiu Dima va dezvolta strategia operaţională pe termen mediu şi lung în cadrul Diviziei Crop Protection, având ca punct de plecare experienţa pe care o are deja în acest domeniu şi în cadrul companiei“, declară Luminiţa Teodorescu, Managing Director BASF România. „Nu este o misiune simplă, având în vedere provocările pe care le întâmpină agricultura, însă satisfacţiile nu sunt puţine, BASF fiind una dintre cele mai inovatoare companii din lume în domeniul protecţiei plantelor, cu un mare număr de soluţii performante în portofoliu şi investiţii permanente în cercetare.” „Activitatea Diviziei Crop Protection în România, ca şi în alte ţări, vizează, alături de inovaţie şi responsabilitatea faţă de mediu, şi parteneriatele pe termen lung cu clienţii şi utilizatorii produselor BASF”, spune Tiberiu Dima. „Mă bucur să lucrez pentru una dintre cele mai dinamice structuri din cadrul BASF şi 14 Octombrie 2011

îmi doresc să contribuim în continuare, ca şi companie, la dezvoltarea unui domeniu ca agricultura, care are nevoie de susţinere din partea cât mai multor jucători din industrie.” Tiberiu Dima a absolvit Colegiul de Tehnică Dentară din Bucureşti în 1993, deţine o diplomă în Management de la Open University şi numeroase alte certificări în marketing, tehnici de negociere şi leadership. Anterior venirii sale la BASF, a ocupat funcţia de Marketing Manager în cadrul SARANTIS România, în perioada 2004-2009. Între anii 1994 şi 2004, a activat în cadrul JTI International Romania, parcurgând diverse poziţii, în vânzări şi marketing, şi a lucrat, de asemenea, în vânzări, la Interbrands - Divizia Procter & Gamble. Succesul viitor şi operaţiunile noastre de înaltă calitate din România vor fi, de asemenea, asigurate de către ceilalţi membri-cheie ai echipei de management: Daniel Tabacu - Manager Departament Dezvoltare Tehnică, Divizia de Protecţia Plantelor România, Mihai Papazi Manager Departament Controlling şi Customer Service, Divizia de Protecţia Plantelor România, Mircea Chetrone

- Manager Departament Marketing, Divizia de Protecţia Plantelor România

Despre BASF

BASF este lider mondial în domeniul chimic: „The Chemical Company”. Portofoliul său cuprinde o gamă largă de produse, de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse de performanţă, până la produse chimice pentru agricultură, produse de sinteză fină, precum şi petrol şi gaze. Partener de încredere al tuturor sectoarelor industriale, BASF participă la creşterea succesului clienţilor săi. Cu produsele sale de mare valoare şi sistemul inteligent de soluţii, BASF are un rol important în găsirea soluţiilor la problemele globale, precum protecţia mediului, folosirea eficientă a resurselor energetice, nutriţie şi mobilitate. BASF a realizat vânzări de peste 63,9 miliarde de euro în 2010 şi are aproximativ 109.000 de angajaţi. Acţiunile BASF sunt listate la bursele de mărfuri din Frankfurt (BAS), Londra (BFA) şi Zürich (AN). Informaţii suplimentare sunt disponibile pe internet la www.basf.com sau la secţiunea de Social Media http://newsroom.basf.com.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 15


Simpozion al Asociaţiei Specialiştilor din Morărit şi Panificaţie din România Asociaţia Specialiştilor din Morărit-Panificaţie (ASMP) şi Institutul Naţional de CercetareDezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA Bucureşti), alături de Houston NPA anunţă organizarea celei de-a XX-a ediţii a Simpozionului anual al Asociaţiei Specialiştilor din Morărit-Panificaţie din România, cu tema „Aditivii alimentari: necesitate şi siguranţă”.

16 Octombrie 2011

Evenimentul va avea loc pe 20 octombrie 2011, la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti”, între orele 9 şi 15 (Bulevardul Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti) şi se bucură de sprijinul Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN) şi al Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Siseşti (ASAS). Simpozionul se adresează membrilor Asociaţiei Specialiştilor din Morărit-Panificaţie, cercetătorilor cu preocupări în domeniul ştiinţelor cerealiere, inginerilor tehnologi şi altor

specialişti din industria de morărit şi panificaţie, studenţilor la facultăţile de profil, reprezentanţilor autorităţilor, asociaţiilor profesionale şi de consumatori şi reprezentanţilor mass-media. Printre lectorii care sunt aşteptaţi să susţină prezentări în cadrul Simpozionului se numără: prof. Petru Alexe (Univ. Galaţi), conf. dr. ing. Nastasia Belc (IBA Bucureşti), conf. dr. ing. Luminiţa Georgescu (Univ. Galaţi), prof. Mona Popa (USAMV Bucureşti), dr. Liviu Rusu (ANSVSA), prof. Carmen Socaciu (USAMV Cluj). „A XX-a ediţie a simpozionului ASMP va trata spinoasa temă a siguranţei şi necesităţii aditivilor alimentari, prilej cu care se vor prezenta specialiştilor din sector cele mai noi realizări în domeniul produselor făinoase «clean label». Dincolo de aşteptările fireşti aduse de un astfel de eveniment, ne dorim ca ediţia de anul acesta a Simpozionului ASMP, a cărei organizare ne este în grijă, să se constituie într-un real for de dezbatere. Considerăm că principala funcţiune a asociaţiilor profesionale este tocmai aceea de a reuni specialiştii de vârf dintr-un domeniu şi a-i provoca la dialog. Teme majore ale societăţii româneşti aşteaptă

www.agrimedia.ro


de prea multă vreme să fie luate în serios. Aditivii alimentari reprezintă o temă foarte dificil de abordat în contextul public actual, încărcat predominant de informaţie viciată. Siguranţa aditivilor alimentari generează speculaţie chiar în sânul comunităţii ştiinţifice, însă specialiştii trebuie să comunice publicului informaţii riguros fundamentate ştiinţific. Dorim o participare crescută din partea presei, care să poată transmite astfel informaţie veritabilă publicului consumator” a declarat conf. dr. ing. Nastasia Belc, director general IBA Bucureşti. „Prin organizarea celei de-a XX-a ediţii a Simpozionului Naţional, ASMP doreşte să relanseze activitatea asociaţiei, astfel încât să devenim mai activi, mai vizibili şi să atragem cât mai mulţi membri tineri. Noutatea acestei ediţii sunt cele două concursuri: unul de postere, care se adresează participanţilor şi în cadrul căruia vor fi premiate cele mai bune trei contribuţii ştiinţifice, şi unul adresat companiilor din industria de morărit-panificaţie, care îşi pot înscrie produsele lansate pe piaţă în anul 2010 în competiţia «Produsul de morăritpanificaţie al anului», jurizarea fiind făcută în baza unor criterii axate pe inovare tehnologică şi calitate nutritivă”, a declarat Gabriela Mohan, secretar ASMP.

Aditivii alimentari - o controversă fără sfârşit?

De la comunitatea oamenilor de ştiinţă şi până la nivelul consumatorilor, pertinenţa utilizării aditivilor generează aprigi dispute. Una dintre cele mai răspândite accepţiuni susţine că sistemul alimentar actual nu este sustenabil fără utilizarea aditivilor alimentari. Excluderea acestora ar isca serioase probleme de securitate alimentară, aditivii fiind cvasiesenţiali pentru conservarea/ stabilizarea, diversificarea şi acceptarea alimentelor. Din poziţia contestatarilor, aditivii alimentari sunt văzuţi ca fiind apanajul industrializării exacerbate a sistemului alimentar, ca un mijloc de înşelare a consumatorilor şi ca un risc pentru sănătatea publică. Procesatorii ar fi reticenţi la schimbare, fiind preocupaţi în principal de maximizarea profiturilor. Variate studii ştiinţifice atestă sau contestă siguranţa aditivilor permişi. Consumatorii au devenit foarte sensibili la chestiunea aditivilor alimentari, iar organizaţiile acestora depun o presiune considerabilă asupra autorităţilor şi companiilor întru

www.agrimedia.ro

Ţinând seama de acest context complicat, la cea de-a XX-a ediţie a Simpozionului ASMP organizatorii vor încerca să răspundă unor întrebări precum: Este binevenită exceptarea aditivilor din produsele cerealiere? Există totuşi aditivi alimentari care să depăşească statutul de „substanţe tolerate” şi care să exercite reale funcţiuni nutritive? Sunt aditivii alimentari de neînlocuit din produsele cerealiere? Există soluţii tehnologice aplicabile care să permită înlocuirea parţială sau totală a aditivilor din produsele cerealiere?

Premieră la Simpozionul anual «Aditivii alimentari: necesitate şi siguranţă»

reducerea sau chiar eliminarea aditivilor. Curentul „clean label”, care presupune simplificarea numărului ingredientelor unui produs, prin excluderea aditivilor, pare să ralieze tot mai mulţi producători.

Asociaţia Specialiştilor din Morărit şi Panificaţie din România (ASMP) este o asociaţie

profesională recunoscută pe plan naţional în domeniul ştiinţelor cerealiere şi al industrei alimentare, ale cărei acţiuni sunt destinate îmbunătăţirii calităţii produselor de morărit-panificaţie, securităţii şi siguranţei acestora, cu scopul asigurării sănătăţii şi satisfacerii cerinţelor consumatorilor. ASMP a fost înfiinţată la data de 4 martie 1992, la Galaţi, de către 50 de membri fondatori, şi cuprinde în rândurile sale ingineri, subingineri, maiştri, economişti, cercetători, cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, proiectanţi, jurişti etc., din sectoarele corelate activităţilor de morărit şi panificaţie, precum şi producţiei de paste făinoase, biscuiţi, patiserie, aditivi specifici. ASMP este membru fondator al Asociaţiei Române de Standardizare ASRO şi membru al Platformei Naţionale Food for Life Romania RoTP.

Pentru prima dată, în structura evenimentului, organizatorii includ un concurs care se adresează companiilor care activează în industria de morărit şi panificaţie - Competiţia „Produsul de morărit-panificaţie al anului”. Sunt acceptate în concurs produse de morărit-panificaţie noi (n.b. - nu produse industriale, ci destinate consumatorului final), lansate pe piaţă în anul 2010. De jurizare se vor ocupa specialişti din domeniu, independenţi de companiile participante.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA Bucureşti)

este o organizaţie publică autonomă de interes naţional aflată în coordonarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti”. Este singura entitate de acest tip din România axată pe cercetarea alimentară şi nutriţională. Institutul contribuie la fundamentarea ştiinţifică a politicilor alimentare naţionale, elaborate de către autorităţile din domeniu, şi coordonează platforma tehnologică naţională „Food for Life”. Microproducţia de alimente pentru nutriţie specială, expertizarea mărfurilor alimentare, dezvoltarea tehnologică şi formarea profesională sunt alte activităţi majore ale IBA Bucureşti.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Octombrie 2011 17


La data de 27 septembrie a.c., dl Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a susţinut o conferinţă de presă la sediul instituţiei, în cadrul căreia a prezentat bilanţul unui an de mandat.

Valeriu TABĂRĂ, ministrul MADR

Bilanţ la un an de mandat Potrivit ministrului Agriculturii, activităţile derulate în perioada mandatului său au vizat absorbţia fondurilor comunitare alocate prin aplicarea schemelor de plăţi directe, implementarea schemelor de ajutor de stat, eficientizarea organizării şi funcţionării pieţelor agricole, precum şi obţinerea de producţii la un nivel care să asigure necesarul de consum intern şi disponibil pentru schimburi comerciale. În domeniul susţinerii financiare, au fost aplicate schemele de plăţi pe suprafaţă, în cuantum de 131 euro/ha, de care au beneficiat aproximativ 1,2 milioane de fermieri. Ca urmare a eforturilor instituţiei, în perioada 16 octombrie-1 decembrie 2010 au fost plătite avansuri în cadrul SAPS în valoare totală de 208 mil. euro, iar până la finele lunii februarie a.c.

au fost achitate drepturile de plată ale majorităţii beneficiarilor. Ajutoarele de stat acordate au vizat subvenţionarea preţului la motorină, unde sprijinul a fost de peste 280 de milioane de lei, pentru o cantitate de peste 247 de milioane de litri de motorină. Pentru asigurarea producţiei agricole, sprijinul în perioada amintită a fost de peste 41,5 milioane de lei, iar pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul ecologic, suma alocată a fost de peste 3 milioane de euro. Pentru producţia ecologică, cuantumul plăţilor s-a situat între 2.177 euro/exploataţie şi 5.363 euro/exploataţie în sectorul vegetal, respectiv între 895 euro/exploataţie şi 6.257 euro/exploataţie pentru producţia animalieră. Alte măsuri de sprijin au

fost aplicate în sectorul de legume, pentru tomate destinate procesării, în cel vitivinicol, pentru restructurarea sectorului, şi pentru funcţionarea programului de distribuire a fructelor în şcoli. În cadrul conferinţei, ministrul Agriculturii a precizat că a crescut interesul fermierilor pentru utilizarea certificatelor de depozit, ca instrument de reglementare a pieţei seminţelor de consum. „Relevant este faptul că pe baza acestor certificate de depozit au fost accesate credite bancare de peste 55 de milioane de euro”, a afirmat dl Tabără. În ceea ce priveşte gestionarea crizei din sectorul de legume-fructe, afectat din cauza epidemiei E.coli, ministrul Agriculturii a declarat că s-a alocat un sprijin financiar în valoare totală de 3.745.035 de euro. Plăţile se vor efectua până cel târziu la data de 15 octombrie a.c., iar beneficiarii acestui suport financiar sunt şase producători de legume neafiliaţi unei organizaţii de producători şi o organizaţie recunoscută.

Recolta anului 2011

În opinia ministrului Agriculturii, eforturile depuse de instituţie, în a asigura la timp, prin plata tuturor formelor de sprijin permise, resursele financiare necesare fermierilor, condiţiile meteo şi de piaţă favorabile au contribuit la 18 Octombrie 2011

www.agrimedia.ro


la producţia de fructe, cu creşteri semnificative la măr, prun şi cireş.

Obiective pe termen scurt şi mediu în domeniul vegetal

În cadrul conferinţei de presă, ministrul Agriculturii a declarat că unul dintre obiectivele mandatului său este acela de a continua aplicarea măsurilor de susţinere a producătorilor agricoli din sectorul vegetal, statuate prin formele de sprijin comunitare şi ajutoare de stat. Totodată, o atenţie deosebită va fi acordată pentru eficientizarea funcţionării pieţei agricole, cu o prioritizare în sectorul legume-fructe, care să asigure un flux constant de marfă din producţia internă către consumatorul final. Identificarea de noi scheme de ajutor pentru fermieri, în contextul noii Politici Agricole Comune 2014-2020 reprezintă, în opinia dl Tabără, un alt obiectiv important pentru domeniul vegetal. Alte măsuri pe termen mediu şi lung privesc comasarea terenurilor agricole şi stimularea concentrării suprafeţelor în ferme comerciale viabile, limitarea suprafeţelor care nu sunt lucrate, creşterea gradului de

promovare a produselor agricole, prin care se acordă sprijin asociaţiilor profesionale şi interprofesionale reprezentative la nivel naţional sau comunitar. Suplimentar faţă de agricultura ecologică şi vinuri, sectoare prioritare prin prisma Strategiei Naţionale de Export 2010-2014, MADR va lua în considerare promovarea produselor de calitate privind protecţia indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine ale produselor agricole şi alimentare. Obiective importante ale instituţiei reprezintă înfiinţarea şi operaţionalizarea Camerelor agricole, susţinerea organizării şi eficientizarea activităţii structurilor asociative la nivel interprofesional pe filiera de produs şi a grupurilor de producători, precum şi implementarea măsurilor specifice de reglementare a sectoarelor cu potenţial de nişă pe piaţă (orez, plante medicinale şi aromatice şi a produselor stupului, tutun brut, culturi energetice).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

LIMAGRAIN EUROPE JOB OFFER Position: SUNFLOWER PRODUCTS DEVELOPMENT ENGINEER MAIN GOAL: Reporting to the European Product Development Manager for Sunflower, within the Europe Marketing and Development Department, you handle the sunflower products development for Central Europe (BG, RO, SRB, TK) CORE ACTIONS: •To characterize the new sunflower products coming from research •To establish recommendations for their development on the European markets •To manage the experimental network of assessment and the exploitation of its data •To manage the inscriptions on the national catalogues • To support local product managers (training, technical information) •To manage commercial requests of seed samples for testing PROFILE: •PhD in plant breeding, Engineer in agriculture or agronomy with an experience of 5 years in development (breeding experience would be a plus) •Technical and analytical rigour •Good organizational and interpersonal skills •Ability to synthesis •Computer literate (Excel - Access) •Fluent English, a second language would be a plus Please send your applications on: •The position involves frequent travelling in the area alina.cretu@limagrainromania.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 19

Ana MUSTĂŢEA

obţinerea, în acest an, a unor producţii net superioare anului trecut, de fapt printre cele mai mari din ultimii ani. La cultura de grâu, deşi suprafaţa cultivată în anul 2010 a fost de 1,97 milioane de hectare, cu 9% mai mică decât suprafaţa de 2,16 ha cultivată în anul 2009, recolta acestui an a fost de 7,2 milioane de tone, cu 24% mai mare decât cea obţinută în anul 2010. Producţie mare s-a înregistrat şi la culturile de orz şi orzoaică, deşi suprafaţa cultivată a fost cu 18% mai mică decât cea cultivată în anul 2010. „Producţiile acestui an sunt cu 8% mai mari ca anul trecut, ajungând la 1,4 milioane de tone”, a precizat dl Tabără. Producţii bune s-au înregistrat şi la rapiţă, iar estimări favorabile asupra nivelului producţiilor sunt şi pentru culturile de floarea-soarelui şi porumb. Potrivit ministrului Agriculturii, producţii record au mai fost înregistrate la porumb, de 12 milioane de tone, şi la floareasoarelui, de peste 1,7 milioane de tone Aprecieri pozitive pot fi făcute şi pentru sectorul legume-fructe, care a înregistrat o producţie de 1,8 milioane de tone. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi


Dr. Ing. Daniel BOTĂNOIU

Trebuie să punem întrebări corecte astăzi, pentru a hrăni planeta mâine Astăzi, când dezbaterile cu privire la noua Politică Agricolă Comună sunt în toi şi când, de ceva timp, FAO atrage atenţia asupra creşterii preţurilor produselor alimentare, trebuie să fim conştienţi că modelele actuale de consum şi de producţie agricolă nu sunt sustenabile. Cu certitudine, producţia agricolă mondială actuală poate satisface nevoile în produse alimentare ale întregii omeniri, dar astăzi această repartiţie este inechitabilă: schematic discutând, vorbim de o supraproducţie în nord şi de subalimentaţie în sud.

În prezent, se identifică provocările alimentare la orizontul anului 2050, când se estimează că populaţia lumii va fi de circa 9 miliarde de locuitori. Problemele care se ridică sunt dificil de tratat în practică. Problemele alimentare nu vor fi doar cantitative, ci şi calitative, având în vedere obiectivul „permite accesul tuturor la hrană suficientă, garantată din punct de vedere sanitar şi echilibrată din punct de vedere nutriţional”. Rolul agriculturii nu se limitează numai la producţia de alimente. Rolul său este legat şi de reglementarea problemelor sociale, dar şi de mediu. Există astăzi trei provocări majore, înainte de a creiona exploataţia viitorului, şi anume: 1. Adaptarea comportamentelor alimentare înainte de a opta pentru un model de producţie sau altul; 2. Necesitatea garantării schimburilor internaţionale; 3. Intensificarea producţiei ecologice.

nevoilor alimentare în toate zonele lumii, de 3.000 kilocalorii/zi/locuitor, din care 500 de origine animală şi acvatică. Scenariul are în vedere reajustarea consumului atât în nord, cât şi în sud. Dacă între 1961 şi 2003 disponibilităţile alimentare, în echivalent caloric, au crescut de la 2.500 la 3.000 kcal/zi, acestea însă nu sunt repartizate echitabil. Când un cetăţean dintr-o ţară bogată consumă 4.000 kcal/zi, chiar 4.500 în SUA, un locuitor al Africii Subsahariene consumă doar 2.300 de kcal/zi. Pentru a atinge 3.000 kcal/zi/locuitor, Africa Subsahariană trebuie să aibă în vedere creşterea veniturilor, dar şi o creştere şi diversificare a consumului de alimente. La polul opus, ţările din OCDE trebuie să-şi diminueze consumul de carne. Regimul alimentar occidental trebuie să se îmbogăţească

1. Adaptarea comportamentelor alimentare înainte de a opta pentru un model de producţie sau altul. Obiectivul prioritar este reprezentat de găsirea soluţiilor pentru acoperirea 20 Octombrie 2011

www.agrimedia.ro


în fibre şi micronutrienţi, o dată cu reducerea pierderilor şi a nivelului risipei, estimată la circa 850 kcal/zi/locuitor. Este nevoie de politici publice puternice pentru a putea lupta împotriva consumului în exces de alimente şi a bolilor asociate. Este indispensabil să se includă aceste probleme comportamentale în reflexele agronomice, înainte de redefinirea producţiei agricole de mâine.

terenului productiv din punct de vedere al mediului. Al doilea model este cel integraţionist: asocierea pe acelaşi teritoriu a diferitelor sisteme productive cu un mozaic de ecosisteme, care să asigure alimentarea pieţelor şi serviciile ecologice, cum sunt cele legate de conservarea terenului, gestionarea apei, fixarea carbonului din atmosferă sau protecţia biodiversităţii. Acest model aduce împreună exploataţiile agricole mai puţin performante cu cele performante, jucând împreună un rol de mediu şi social important, acordând în acelaşi timp sens noţiunii de multifuncţionalitate. Trebuie să ştim ce alegem pentru viitor, de aceea trebuie să ne pregătim pentru acesta prin: informare, inovare, cercetare, finanţare etc. Viitorul poate fi al nostru numai dacă vom şti ce trebuie să facem!

2. Necesitatea garantării schimburilor internaţionale.

Se estimează că până în anul 2050 lumea va fi împărţită în: • Trei zone cu excedent în producerea de calorii alimentare: ţările care fac parte din OCDE, ţările din America Latină şi fostele ţări sovietice • Trei zone cu deficit: ţările din Asia, ţările din Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi cele din Africa Subsahariană, unde creşterea producţiei agricole nu va permite satisfacerea nevoilor de pe pieţele interne. În aceste zone creşterea importurilor va fi necesară. Problema agricolă trebuie tratată la nivel mondial, integrând problemele legate de schimburile mondiale de produse agricole şi alimentare, de garantarea lor, de stabilitatea acestora şi relaţiile cu legislaţia mondială referitoare la mediu şi problemele sociale.

3. Intensificarea producţiei ecologice.

Agricultura de mâine trebuie să fie intensiv ecologică, adică trebuie să

www.agrimedia.ro

exploateze mai bine metodele ecologice. Ea trebuie să economisească mai mult energia fosilă, să fie axată pe tehnicile superioare ale mobilizării solului, pe asocierile culturale, pe protejarea producţiei integrate, pe succesiunea culturilor, pe rotaţie etc., însă intensificarea ecologică nu trebuie să se reducă doar la dimensiunea tehnică. Trebuie să ne gândim la un model de organizare socială, economică, politică, de spaţiu etc. Se impun două modele. Primul segregaţionist: separarea terenului cultivat. Acest model reclamă investiţii mari, care să limiteze deteriorarea

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Octombrie 2011 21


În şedinţa Guvernului de la data de 28 septembrie 2011 a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare.

Noi măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare Prin actul normativ adoptat se înfiinţează Agenţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, denumită în continuare Agenţie, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, care se desfiinţează la data semnării protocolului de predare-preluare. Agenţia este instituţie publică, are personalitate juridică, funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi are în structură filiale judeţene fără personalitate juridică.

Actul normativ introduce taxa de îmbunătăţiri funciare, denumită taxa IF, ca sursă pentru acoperirea cheltuielilor Agenţiei pentru administrarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare. Această taxă este plătită de către beneficiarii terenurilor deţinute în baza unui titlu valabil de proprietate ori de folosinţă în amenajările de îmbunătăţiri funciare sau în afara acestora, care beneficiază direct sau indirect de lucrările de îmbunătăţiri funciare pentru administrarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare. Calculul, modul de colectare şi termenele de plată a taxei IF se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar cuantumul taxei IF se aprobă, anual, de către Agenţie, până la data de 31 august a fiecărui an pentru anul următor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea IV-a. În privinţa finanţării activităţii Agenţiei, 22 Octombrie 2011

aceasta se realizează din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, iar veniturile proprii ale Agenţiei sunt realizate din taxa IF şi tarifele percepute beneficiarilor activităţilor de îmbunătăţiri funciare.

Digurile şi barajele cu rol de apărare împotriva inundaţiilor se predau, conform actului normativ, din administrarea Agenţiei în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române. Conducerea Agenţiei este asigurată de directorul general şi de directorul general adjunct, numiţi prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în condiţiile legii. Personalul Agenţiei este angajat pe bază de contract individual de muncă şi se salarizează în conformitate cu reglementările legale aplicabile personalului plătit din fonduri publice. O altă prevedere a Ordonanţei de Urgenţă priveşte mandatarea ministerului, prin Agenţie, să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al acestuia aflate în administrarea Administraţiei, prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 138/2004. Costurile pentru întocmirea documentaţiilor tehnice cadastrale, precum şi cele necesare pentru înscrierea dreptului de proprietate a statului în cartea funciară

asupra bunurilor prevăzute în anexa nr. 2 din lege se suportă din bugetul de stat, prin bugetul ministerului.

Personalul ANIF este preluat de Agenţie în conformitate cu prevederile legale, în limita a maximum 1.500 de posturi. De asemenea, se modifică art. 4 lit. c) din Legea nr. 138/2004, întrucât cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii a amenajărilor funciare nu se mai asigură, potrivit noii reglementări, prin subvenţii de la bugetul de stat, acordate Agenţiei sau beneficiarilor constituiţi în organizaţii de îmbunătăţiri funciare sau federaţii de organizaţii de îmbunătăţiri funciare. Totodată, se abrogă prevederile legale din cuprinsul Legii nr. 138/2004, care intră în contradicţie sau dublează textele legale stabilite prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă. Agenţia, ca instituţie publică, va permite dezvoltarea activităţilor din domeniul îmbunătăţirilor funciare de interes naţional, asigurarea protecţiei terenurilor de orice fel şi va putea îndeplini rolul statului în activităţi ce au drept scop prevenirea şi înlăturarea factorilor de risc (exces de apă, eroziunea solului, inundaţii, poluare).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 23


Pericolul pierderii fondurilor europene pentru pescuit Asociaţia Acvacultorilor „BANAT STURIO”, membră a Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), reprezentantă prin preşedintele Dorel Lazu, a participat în perioada 8-9 octombrie, la Braşov, la reuniunea „Parteneriat Strategic pentru Agricultura Durabilă”. Evenimentul organizat de FNPAR s-a bucurat de participarea reprezentanţilor producătorilor agricoli din Franţa, Serbia, Republica Macedonia şi Republica Moldova, precum şi a preşedintelui Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România, Valeriu Steriu, şi a deputatului de Neamţ Adrian Rădulescu. În cadrul dezbaterilor, domnul Dorel Lazu a atras atenţia asupra principalelor probleme cu care se confruntă

acvacultura românească, una dintre acestea fiind lipsa fondurilor pentru cofinanţarea proiectelor europene. „Avem la dispoziţie circa 240 de milioane de euro pentru sector, dar suntem în pericol să pierdem 50% din bani din cauză că nu reuşim să obţinem fondurile necesare pentru cofinanţare, relaţia cu băncile fiind una greoaie”, a declarat Dorel Lazu. Preşedintele Asociaţiei „BANAT STURIO” a menţionat că până în prezent au fost aprobate pentru finanţare în judeţul Timiş, proiecte în valoare de 24,5 milioane de euro, prin intermediul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013. Domnul Dorel Lazu a evidenţiat declinul acvaculturii româneşti şi a solicitat din partea autorităţilor sprijin, în contextul în care 80% din fermele piscicole din România au fost închise.

„Avem nevoie urgentă de ajutorul autorităţilor. România producea, la nivelul anului 1989, peste 65.000 de tone de peşte, iar producţia din prezent a ajuns să fie de doar circa 10.000 de tone”, a mai precizat domnul Dorel Lazu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

1/2 olanda 24 Octombrie 2011

www.agrimedia.ro


Recolte-record de porumb Pioneer fertilizat organic de Smithfield Smithfield Ferme a obţinut şi anul acesta recolte-record pe un teren fertilizat organic. Astfel, pentru al patrulea an consecutiv, reprezentanţii Smithfield Ferme au participat, în primele zile ale lunii octombrie, în localitatea Jimbolia, la recoltarea publică a unui lot-martor de 2,4 ha cultivat cu porumb hibrid Pioneer şi fertilizat organic de către Smithfield Ferme. În acest an, pe cele 2,4 ha ale lotului demonstrativ au fost semănaţi 21 de hibrizi de porumb, a căror productivitate realizată a fost cuprinsă între 10.000 şi 12.440 kg/ha. „Colaborarea Smithfield Ferme cu Pioneer a început ca un experiment în anul 2008, pentru a le demonstra fermierilor impactul pe care utilizarea îngrăşămintelor organice îl are asupra culturilor, în acest caz asupra culturilor de porumb. Prin metodele de fertilizare organică, reuşim să îmbunătăţim continuu aceste rezultate şi să demonstrăm că se poate face agricultură performantă, cu costuri mai reduse şi un impact pozitiv asupra mediului înconjurător. Ne bucură că, an de an, avem din ce în ce mai multe solicitări din partea fermierilor pentru fertilizantul organic”, declară Ovidiu Ţimbota, director Departament Agricultură Smithfield Ferme. Evenimentul face parte din programul Smithfield Ferme de promovare a

www.agrimedia.ro

agriculturii moderne, realizate cu ajutorul fertilizatorilor organici, derulat în parteneriat cu compania Pioneer şi sub supravegherea Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Timiş. La eveniment au participat, din partea companiei Pioneer, directorul regional, dl Miki Babuşcov, administratorul terenului, directorul Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Timiş, prof. dr. ing. Dorin Tarău, reprezentanţii Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară a Banatului, reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu, Agenţiei Bazinale Apele Banat, Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului, jurnalişti şi fermieri. „Suntem mulţumiţi de colaborarea cu Smithfield Ferme pentru fertilizarea organică a culturilor noastre de porumb, grâu, triticale şi sorg. Fertilizantul organic este natural, este mai ieftin şi, datorită lui, obţinem recolte mai bune de la an la an”, declară dl Iouzica Zifceak, unul dintre fermierii beneficiari ai fertilizantului organic de provenienţă Smithfield Ferme. Folosirea îngrăşămintelor organice provenite de la ferme duce la creşterea elementelor nutritive din sol, îmbunătăţindu-l cu materie organică. Acest tip de îngrăşământ organic înlocuieşte cu succes îngrăşămintele chimice, de aceea este folosit foarte des de fermieri din toată Europa. Îngrăşământul organic provenit de la Smithfield Ferme este aplicat prin tehnici

moderne de injectare şi scarificare, în baza analizelor agrochimice şi a planurilor de fertilizare care determină pentru fiecare parcelă de teren în parte cantitatea optimă de îngrăşământ necesară culturii. Aceste planuri şi analize sunt autorizate şi emise de către Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, şi respectă prevederile Codului de Bune Practici Agricole.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Octombrie 2011 25


Societatea Timate SRL, administrată de dl Bajcsi Akos, îşi desfăşoară activitatea în localitatea Cernat, judeţul Covasna, unde exploatează o suprafaţă de 500 de hectare, cultivată cu grâu, rapiţă, cartof şi sfeclă de zahăr. În cadrul fermei, cultura de cartof ocupă circa 140 ha, iar tehnologia aplicată este una performantă, care permite obţinerea de producţii mari şi de calitate.

Bajcsi AKOS

An favorabil culturii cartofului, dar cu preţuri mici de valorificare Inginer agronom de meserie, dl Bajcsi Akos a decis să pună bazele unei afaceri în domeniul agricol împreună cu un asociat, în anul 1993. La început, a pornit cu o suprafaţă de 70 de hectare, după care aceasta a crescut, ajungând în prezent la 500 ha. Cum cartoful este una dintre culturile sale favorite, dl Bajcsi a decis ca numele unui soi de cartof, Timate, să devină şi numele societăţii agricole pe care o conduce. În opinia administratorului societăţii, cultura de cartof necesită o atenţie deosebită, deoarece atacul dăunătorilor şi mai ales bolile poate compromite cultura. „Cheltuielile pe unitatea de suprafaţă, folosind sămânţă provenită din import, pot ajunge până la 150 de milioane de lei vechi. Noi suntem severi cu aplicarea tratamentelor, pentru că, dacă nu avem un cartof sănătos, acesta nu este vandabil şi nici nu se poate păstra în depozit. Efectuăm preventiv mai multe tratamente, iar împotriva bolilor, în special contra manei, se poate ajunge până la 8 aplicări. Nu neglijăm această cultură pentru că ştim care sunt pericolele şi de aceea avem un preţ de cost mai mare. Producţia medie obţinută la hectar este de 26 Octombrie 2011

peste 40 de tone”, a spus dl Bajcsi. Societatea produce pe o suprafaţă de circa 20 ha cartofi timpurii de sămânţă, pe care îi valorifică în judeţele din zona de sud, cum sunt Dâmboviţa, Ialomiţa, Călăraşi, Olt, Galaţi etc. În acest an, condiţiile climatice au fost favorabile pentru cultura cartofului, producţiile sunt bune, însă, din păcate, preţul de valorificare este unul mic. „Pe piaţă există o ofertă mare, deoarece mulţi producători particulari, văzând că anul trecut cartofii au avut un preţ bun de valorificare, au socotit că în 2011 se va întâmpla la fel şi au cultivat suprafeţe mai mari. Condiţiile climatice au fost şi ele favorabile culturii cartofului. De altfel, în întreaga Europă s-au obţinut producţii mari de cartofi”, a afirmat dl Bajcsi. Din întreaga cantitate obţinută de pe cele 140 de hectare, societatea reuşeşte

să valorifice prin contract doar 2.000 de tone, către firma PepsiCo, pentru producţia de chipsuri. „Avem o relaţie contractuală cu PepsiCo, iar preţul pe care ni-l oferă în acest an este unul bun. Anul trecut însă preţul era mai mic cu până la jumătate faţă de cel practicat pe piaţă”, a spus directorul societăţii. Problema generală cu care se confruntă producătorii este legată de valorificare. Cu această situaţie se confruntă şi administratorul societăţii, care, la cultura cartofului, nu crede că va mai obţine profit. „Aproape că vindem cartofii la preţul de cost. Suntem convinşi că în acest an la această cultură vom pierde. Acum se pune problema cât anume vom pierde. Dificultăţi întâmpinăm şi la început de an agricol, pentru că nu putem semăna din cauza secetei prelungite.

www.agrimedia.ro


Investiţii importante

Pentru a rezolva problema valorificării, administratorul societăţii a achiziţionat, printr-un proiect FEADR, o linie automatizată de sortat şi ambalat cartofi, ceapă uscată şi rădăcinoase. „Cred că o să valorificăm mai bine stocul de producţie în urma acestei investiţii. Nu avem contracte cu marii retalieri, dar sperăm să putem încheia acum. Proiectul a avut o valoare totală de circa 600 mii de euro şi, pe lângă linia de sortare şi ambalare, a mai inclus o instalaţie de ventilare, două stivuitoare şi 1.000 de boxpaleţi”, a declarat dl Bajcsi. Linia automatizată marca Ekko, de fabricaţie daneză, este formată dintr-o maşină de sortat, una de periat, de spălat şi uscat, o masă de inspecţie pentru sortarea finală şi un cântar

electronic. Ceea ce este interesant la această linie tehnologică este faptul că aceasta are şi o maşină de lustruit (polisher). Cartofii, morcovii etc. care trec prin această maşină capătă un aspect comercial mai frumos, ceea ce îi face mai vandabili. La cartofi, productivitatea liniei este de 6 tone/oră, iar la morcovi şi ceapă de 3 tone/oră. Linia este prevăzută şi cu trei silozuri, cu o capacitate de 10 tone fiecare. În

continuarea liniei de sortat există două maşini, marca Htech, din Cehia, pentru ambalarea în saci mici, de 2 kg, şi în pachete mari, de 5 kg până la 25 kg. „Prin diferenţa de preţ obţinută pentru cartofii sortaţi, spălaţi şi ambalaţi cred că investiţia va fi recuperată în 7 ani”, spune dl Bajcsi. Administratorul societăţii SC Timate a afirmat că demarează şi alte investiţii. „În prezent, avem un depozit cu o capacitate de 2.000 de tone, unde păstrăm cartofii vrac. Această clădire, care înainte era un şopron pentru maşini agricole, am transformat-o pentru a înmagazina producţia de cartofi. În curând vom monta aici o instalaţie performantă pentru controlul temperaturii. Mai construim două compartimente de depozitare, unul cu o capacitate de 2.000 de tone, pentru cartofi, iar celălalt de 700 de tone, cu atmosferă controlată”, a afirmat dl Bajcsi.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

After the first season of Kwizda Agro Romania we are proud for the excellent evolutionwith great results. As our main goal is to strengthen our sales force, we would like to invite along our young and professional team, people that can fulfill the following requirements: Region: all over Romania Requirements: • University Degree – Agronomy • Experience in agri-business sales (minimum 3 years) • Strong analytical ability • Good communication skills • Results oriented • Good knowledge of Office software (Word, Excell, Power Point, Outlook) • Driving license B Kwizda is a successful Austrian company, founded over 150 years ago, with activities in Pharmacy, Agriculture, Gardening, Cosmetics, Constructions and Logistic industries. The Agro division was founded in 1926 in Austria. Nowadays the agro division is developed, with legal entities, also in France, Hungary, Italy, Spain and Romania. With our products and our know-how, we are preparing the ground for sustainable agriculture – ensuring one thing above all: secure growth in the sector. Please send your CV at e-mail office@kwizda-agro.ro, or at fax: 0372 08 97 10.

www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 27

Ana MUSTĂŢEA

Planificasem să cultivăm cu rapiţă o suprafaţă de 100 ha, din care am reuşit să semănăm doar 40 ha. În acest an, la rapiţă am obţinut producţii foarte bune, de circa 4.000 kg/ha”, a afirmat dl Bajcsi.


În cadrul vizitei pe care delegaţia română a efectuat-o în Franţa, vizită descrisă în numărul anterior al revistei noastre, una dintre exploatările vizitate a fost GAEC Peux, reprezentată de către domnul Ruaut, care, cu talentul unui foarte bun orator, a prezentat problema folosirii în condiţii cât mai avantajoase a porumbului siloz în hrana animalelor.

Porumbul siloz, o asigurare faţă de toate riscurile Trebuie amintit că domnul Ruaut gestionează, alături de alţi patru asociaţi de-ai săi, o cireadă care numără 250 de vaci de lapte şi 180 de juninci. Desigur, amintea prezentatorul, asigurarea hranei pentru o asemenea fermă presupune un permanent efort, lucru uşurat destul de mult prin folosirea porumbului siloz. Ceea ce este foarte important, şi este pe deplin real şi pentru condiţiile României, este faptul că, efectiv, chiar şi în condiţii de secetă şi arşiţă, conform afirmaţiilor făcute de către domnul Ruaut, porumbul este planta agricolă care valorifică foarte bine apa şi constituie alimentul de bază în hrana animalelor. Ceea ce este foarte important pentru agricultura Franţei este faptul că, anual, cercetătorii institutelor de cercetare produc o gamă variată şi numeroasă de hibrizi de porumb pentru siloz, care sunt produşi apoi de către fermierii francezi, în baza contractelor pe care le încheie cu crescătorii de animale. În baza unui contract foarte bine pus la punct, fermierii francezi sau chiar crescătorii de animale cultivă porumbul siloz, conform fişei 28 Octombrie 2011

tehnologice, obligatoriu de pus în aplicare, şi care este distribuită gratuit o dată cu procurarea seminţei. Respectarea întocmai a fiecărei verigi tehnologice impuse de către fişa tehnologică a fiecărui hibrid de porumb siloz în parte constitue cerinţa obligatorie pe care şi-o asumă fermierul francez în momentul în care se hotărăşte să cultive porumb siloz. Pe parcursul perioadei de vegetaţie, fermierul este urmărit şi controlat pentru executarea corectă a lucrărilor şi, în baza previziunilor obţinerii de recolte performante, se încheie contractul de vânzare a producţiei respective de porumb pentru siloz. Trebuie amintit că tehnologia de cultivare, ca de altfel şi momentul

optim de recoltare a porumbului siloz sunt asemănătoare cu cele din România, deci putem concluziona că, tehnologic, şi în România se pot obţine producţii competitive în ceea ce priveşte cultivarea porumbului siloz. Ceea ce face diferenţa între producţiile obţinute în România şi cele obţinute în Franţa este lipsa acută de apă, care se manifestă în perioada acumulării maxime de substanţă uscată, respectiv în lunile iulie şi august.

Faţă de Franţa, unde în aceste luni ale anului menţionate mai sus se înregistrează cantităţi apreciabile de precipitaţii, în România, aşa cum s-a întâmplat şi în acest an, cu o frecvenţă din ce în ce mai mare, se înregistrează deficit de apă, iar rezerva de apă din sol scade în mod pronunţat. Aceasta face ca porumbul siloz cultivat în România să sufere din cauza lipsei de apă în momentele-cheie şi producţiile obţinute să nu fie la nivelul celor dorite. Un alt mare avantaj pe care îl prezintă cultivarea porumbului siloz în Franţa este faptul că în orice moment se poate

www.agrimedia.ro


mbrie 2011

www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 29


apela la completarea deficitului de apă din sol, prin folosirea irigaţiilor. Toţi fermierii francezi care au fost vizitaţi în cadrul acestui schimb de experienţă deosebit de interesant au prezentat ca pe un fapt absolut normal folosirea irigaţiilor pentru satisfacerea cerinţelor de apă la momentul fiziologic cerut de către plantă. În orice moment solicitat, se apasă pe buton şi apa este pusă la dispoziţia plantelor de porumb, aceasta în condiţiile în care nu se înregistrează cantităţi de precipitaţii în perioada de consum maxim al plantei de porumb. De asemenea, aşa cum prezenta şi domnul Ruaut, mulţumită unei game foarte mari de hibrizi selecţionaţi special pentru acest domeniu, dar mai ales datorită valorii lor energetice deosebite, care poate asigura şi o foarte bună digestibilitate, producţiile de lapte obţinute sunt foarte bune, mai precis conform aşteptărilor.

Victor VĂTĂMANU

Pentru a constata pe viu calitatea silozului obţinut din hibrizii de porumb amintiţi, domnul Ruaut ne-a invitat să vizităm spaţiul unde a fost depozitat porumbul siloz şi pregătit pentru consumul în timp. Acum, după ce am vizitat platforma porumbului pentru siloz, putem afirma că, într-adevăr, performanţele obţinute de către crescătorii de animale francezi au un fundament extraordinar: acela al producerii, dar mai ales al păstrării, în condiţii excelente, a porumbului destinat pentru siloz. Au impresionat prospeţimea şi mirosul specific culturii de porumb însilozat, care parcă a fost recoltat cu câteva zile în urmă, deşi spaţiul vizitat era pregătit în urmă cu un an. Ca tehnică a producerii silozului, aceasta nu diferă cu nimic de ceea ce şi fermierii crescători de animale din România fac, adică o bună presare a materialului fiziologic, la care se adaugă ingredientele necesare şi acoperirea foarte bună, în final, a silozului pregătit. Şi în Franţa, ca de altfel şi în România, acoperirea se face cu folie de plastic, iar marginile sunt protejate cu baloţi de paie sau anvelope uzate. Datorită calităţilor furajului aplicat, performanţele efectivului de vaci au corespuns aşteptărilor fermierilor francezi, domnul Ruaut şi asociaţii săi obţinând producţii de peste 8.000 de litri de lapte per animal furajat. Trebuie amintit faptul că întregul 30 Octombrie 2011

efectiv de animale dispunea de condiţii bune de creştere, respectiv aveau condiţii de igienă foarte bune, iar eliminarea mirosurilor se face prin folosirea de aeratoare performante. Fiecare animal avea crotalii, care prezentau numărul animalului şi celelalte cerinţe specifice creşterii animalelor în Franţa. În plus, laptele astfel produs are un nivel de procesabilitate deosebit de bun în cadrul GAEC Peux, aceasta ducând la investirea profitului obţinut într-un spaţiu de procesare a laptelui de circa 500 de metri pătraţi, suficient pentru a procesa laptele propriu în condiţii tehnologice şi de igienă ireproşabile. Ceea ce a atras atenţia vizitatorilor a fost modul elegant şi profitabil de degustare a produselor obţinute în cadrul acestui spaţiu, şi anume vitrina frigorifică, care, în urma introducerii contravalorii produsului solicitat, se deschide şi din care, fără altă verigă intermediară, poţi consuma produsul proaspăt şi atrăgător. De asemenea, în interiorul spaţiului de care aminteam, cei 5 fermieri francezi au amenajat o vitrină frigorifică cu toate produsele care ies din procesul de fabricaţie şi care pot fi achiziţionate în mod direct, fără intermediari. Ceea ce a impresionat în mod cu totul deosebit a fost că domnul Ruaut a punctat foarte bine faptul ca nu întotdeauna poţi pătrunde pe piaţa produselor lactate, deoarece concurenţa este foarte mare, produsele sunt foarte diversificate şi, dacă nu poţi ţine pasul cu cerinţele şi obligativitatea respectării normelor de producere şi de valorificare a produselor lactate, poţi pierde rapid renumele creat şi astfel poţi rămâne cu producţia nevalorificată. În acest spirit, principalele produse pe care asociaţia le valorifică destul de bine sunt cele de unt şi de iaurt, dar trebuie amintit că în domeniul distribuirii şi valorificării totale a iaurtului mai sunt încă ceva probleme de afirmare. Pentru a demonstra faptul că inovaţia este mereu pe primul plan, amintim că tot aici, în cadrul GAEC Peux, s-a produs primul sortiment de brânză de Anjou, fapt pe care noi, vizitatorii, l-am apreciat foarte mult. Toate cele prezentate până acum sunt rodul multor ani de experimentări şi de încercări. Dar în momentul în care am văzut că întregul proces de valorificare a laptelui, în sala de producere, era

asigurat de o sigură specialistă, am avut imaginea exigenţei şi a lucrului bine făcut, cu simţ de răspundere şi mai ales cu o normalitate aproape dezarmantă. Revenind la tema principală, aceea a valorificării foarte bune a porumbului pentru siloz, este necesar să amintim că aceste producţii deosebite de porumb pentru siloz se obţin pe o suprafaţă de 100 de hectare, cultivate cu porumb furajer, în cadrul GAEC Peux. Pe lângă simplitatea utilizării şi aportul energetic excepţional, porumbul siloz are şi avantajul enorm al unei prezenţe sigure în hrana animalelor, pe tot parcursul anului. Este esenţial pentru condiţiile din România ca, pe viitor, să se poată asigura apa necesară pe toată perioada de vegetaţie a porumbului destinat culturii de siloz şi valorificării sale în fermele specializate şi, de ce nu, chiar şi în fermele individuale de creştere a animalelor. Lipsa irigaţiilor şi mai ales modificările climatice care au afectat şi afectează România pot restricţiona extinderea culturii de porumb siloz, cultură atât de necesară creşterii animalelor la nivelul gospodăriilor individuale şi pe plan industrial, în marile complexuri zootehnice. Momentul declanşării unui studiu de fezabilitate în cadrul creării unui spaţiu de producţie zootehnică trebuie să aibă în vedere suprafaţa necesară cultivării porumbului pentru siloz, cultură fără de care nu se poate concepe creşterea în sistem industrial a animalelor. Toate acestea sunt posibile numai în cazul când în ţara noastră se vor repune în folosinţă sistemele de irigaţii, acestea urmând să asigure apa necesară creşterii şi dezvoltării la capacitatea genetică pe care fiecare hibrid de porumb pentru siloz o are. De asemenea, trebuie amintit faptul că cercetarea ştiinţifică agricolă românească a produs şi poate produce în continuare hibrizi de porumb destinaţi însilozării, hibrizi cu o mare capacitate de producţie, cu un grad bun de digestibilitate, dar ceea ce este important, hibrizi pentru fiecare zonă a ţării în parte.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 31


România a fost una dintre cele mai mari ţări care, prin cercetătorii săi, a creat şi a produs primii hibrizi de floarea-soarelui. Unul dintre membrii echipei din România, cu rezultate deosebite în afirmarea hibrizilor de floarea-soarelui în lume şi condusă la acea vreme de către Viorel Vrânceanu, a fost şi Nicolae Pârvu, actualmente component al echipei Quality Crops din România.

Hibrizii de floarea-soarelui creaţi în România pentru România Impresionaţi de activitatea deosebit de fructuoasă, dar mai ales de faptul că Nicolae Pârvu nu a părăsit nici o clipă iubirea faţă de planta agricolă floarea-soarelui, am dorit să aflăm mai multe lucruri chiar de la domnia sa.

Care este istoricul firmei Quality Crops din România şi care sunt motivele pentru care a fost aleasă ţara noastră ca partener în producerea de noi hibrizi de floarea-soarelui? Firma Quality Crops a fost fondată în Argentina, în anul 2003, de către domnul Manuel Coronado. În România, Quality Crops şi-a început activitatea în anul 2004. La început, s-a mers mai mult pe o colaborare cu Institutul de ameliorarea plantelor de la Novi Sad Serbia; în acelaşi timp, încolţindu-ne ideea reluării ameliorării acestei

plante, am demarat activitatea de cercetare, în principal din două motive: o vastă şi îndelungată experienţă în domeniu, dar şi oportunităţile avantajoase de business, atât în România, cât şi în alte ţări. Cum s-a concretizat activitatea proprie de cercetare a firmei Quality Crops din România? În prezent, avem un număr important de hibrizi înregistraţi în România, dar şi-n alte ţări, mari cultivatoare de floarea-soarelui, cum sunt: Rusia, Ucraina, Moldova, Turcia, dar şi în toate ţările UE, unde hibrizii noştri au liberă circulaţie, conform directivelor UE. În total, producem şi comercializăm sămânţă pentru 16 hibrizi de floarea-soarelui (Tango, Gringo, Alvarez, La Pampa, Toro, Amigo, Sulfosol, Toledo, Zorba, QC-101, QC-105,

QC-109, QC-102, QC-120, Goldimi).

Rezultatele de cercetare şi de producere ale acestor hibrizi de floarea-soarelui sunt remarcabile. Ce a stat la baza obţinerii acestor creaţii ştiinţifice? Rezultatele obţinute au la bază un vast program de ameliorare desfăşurat concomitent în România, Serbia şi Argentina. Sunt mai bine de 16 cicluri de ameliorare - vară în Europa (România şi Serbia), iarnă în Argentina. Dar fără un program substanţial de investiţii şi o germoplasmă foarte diversificată nu s-ar fi putut obţine asemenea rezultate. Programul nostru este unul dintre cele mai moderne (şi foarte competitiv în acelaşi timp), fiind axat în special pe crearea de hibrizi cu rezistenţă la erbicide, hibrizi foarte mult solicitaţi atât pe piaţa locală, cât şi în ţările vecine. Nu am neglijat bineînteles nici hibrizii clasici, solicitaţi în special de fermieri mai mici, care nu au posibilitatea aplicării tehnologiilor foarte performante. Care sunt principalele direcţii de ameliorare a florii-soarelui în actuala etapă? Programele moderne de ameliorare constau în:

32 Octombrie 2011

www.agrimedia.ro


Care sunt avantajele pe care agricultorul român le are folosind ca material de semănat hibrizi de floarea-soarelui marca Quality Crops? Prin cultivarea acestor hibrizi, fermierul român are următoarele avantaje: • beneficiază de un preţ mai mic • poate utiliza orice fel de Tribenuron Methyl - 75 • corecţie la germinaţie prin oferta de sămânţă gratuită Aşa cum am menţionat, n-am neglijat nici ceilalţi hibrizi cu rezistenţă la

www.agrimedia.ro

imidazoline, unde avem înregistrat hibridul Goldimi, dar nici cei din grupa clasică, unde avem înregistraţi 3 dintre cei mai productivi hibrizi din categoria „timpurii” (Tango, Gringo, Alvarez). Pe lângă rezistenţa specifică la erbicide, aţi avut şi alte obiective de ameliorare în activitatea de cercetare? Deşi, aşa cum s-a menţionat, programul a fost axat mai mult pe crearea de hibrizi rezistenţi la erbicide, nu au fost neglijate nici alte obiective ca: productivitatea, conţinutul de ulei în seminţe şi, nu în ultimul rând, rezistenţa la boli. Referindu-ne la această ultimă problemă, care sunt direcţiile de ameliorare ale firmei Quality Crops? Floarea-soarelui este una dintre speciile unde patogenii produc pagube însemnate, iar răspândirea acestora în arealele de cultură ale florii-soarelui este foarte diferită. La noi în ţară, mai cunoscuţi sunt patogenii Plasmopara helianthi şi Orobanche cumana, care de fapt sunt inamicul nr. 1 al acestei culturi. O problemă deosebită o constituie rapiditatea schimbării agresivităţii raselor şi asta se întâmplă, în special,

din cauza nerespectării unor asolamente adecvate, dar şi a presiunii exercitate asupra patogenilor, presiune rezultată prin cultivarea şi extinderea hibrizililor cu rezistenţă genetică. Este greu, spre exemplu, să se ţină pasul în descoperirea de forme cu rezistenţă genetică la lupoaie atât timp cât rasele se succed foarte repede. Din acest punct de vedere, hibrizii cu rezistenţă la imidazoline constituie o realizare deosebită şi un mijloc (poate) trecător de protecţie a culturii de floarea-soarelui faţă de atacul acestui parazit. În final, spuneţi-ne, domnule doctor Nicolae Pârvu, care este crezul unui ameliorator? Munca în ameliorare este perpetuă, în permanenţă apar probleme şi acestea nu pot fi rezolvate decât printr-un proces de continuitate. Poate şi din cauza asta nu apare automulţumirea, pentru că problemele ce se ivesc trebuiesc şi rezolvate.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Octombrie 2011 33

Victor VĂTĂMANU

• Crearea de hibrizi de floarea-soarelui cu rezistenţă la TRIBENURON METHYL - 75 • Crearea de hibirizi de floarea-soarelui cu rezistenţă la IMIDAZOLINE. Ambele tipuri de programe au urmărit în special posibilitatea de combatere a celor mai dificile buruieni, precum: Cirisium sp. şi Xanthium sp., buruieni perene ce nu pot fi combătute cu erbicide de altă natură. În România (şi un numai), mai solicitaţi au fost hibrizii de floarea-soarelui cu rezistenţă la Tribenuron Methyl - 75, fapt pentru care cea mai mare parte din program se referă la acest gen de hibrizi, unde avem şi cei mai mulţi hibrizi înregistraţi (La Pampa, Toro, Amigo, Suflosol, Toledo, Zorba etc.).


Asociaţia Profesională AgroBiotechRom (ABR) a organizat la Predeal, la data de 30 septembrie, un eveniment cu tema „Plantele transgenice pe înţelesul tuturor”. Acţiunea face parte dintr-un program susţinut, în principal, din fonduri europene şi are ca scop informarea cu privire la plantele modificate genetic. Invitat special al acestei manifestări a fost profesorul Marcel Kuntz, de la Univestitatea Fourier din Grenoble (Franţa), care a adus dovezi legate de siguranţa OMG asupra mediului şi a sănătăţii. În calitate de membri ai asociaţiei, la eveniment au fost prezente firmele Pioneer, Monsanto şi Syngenta.

148 de milioane de hectare cultivate cu plante transgenice În deschiderea seminarului, dl Nicolae Hristea, directorul executiv al ABR, a afirmat că la nivelul Uniunii Europene blocajul privind acceptarea plantelor modificate genetic în cultură durează de peste 14 ani. „Este grav că într-o democraţie considerată probabil cea mai avansată există această dictatură pe care o impun decidenţii politici fermierilor. Aceştia nu îşi pot alege tehnologiile cele mai moderne, nu au acces la cele mai avansate produse din domeniul ştiinţei şi, practic, în competiţia mondială nu au decât de pierdut. Lumea avansează, ţările care au adoptat biotehnologiile avansează cu paşi mai rapizi decât Europa”, a spus dl Hristea. Din anul 1996, când plantele modificate genetic au fost acceptate pentru prima dată în cultură, numărul ţărilor

34 Octombrie 2011

care au aprobat cultivarea lor a crescut de la 6 la 29, în anul 2010. Totodată, a crescut şi suprafaţa globală ocupată cu plante ameliorate prin biotehnologii, ajungând ca în 2010 aceasta să fie de 148,6 milioane de hectare.

SUA, Argentina, Brazilia principalele ţări cultivatoare În cadrul evenimentului, cele mai recente date cu privire la evoluţia pe plan mondial a plantelor transgenice au fost furnizate de profesorul Toma Dinu, preşedintele ABR. Principalele ţări cultivatoare de plante transgenice sunt SUA, cu 66,8 milioane ha, urmată de Brazilia, cu 25,4 milioane ha, Argentina, cu 22,9 milioane ha, India, cu 9,4 milioane ha,

şi Canada, cu 8,8 milioane ha. Printre ţările aflate în curs de dezvoltare care au adoptat biotehnologiile se numără China, cu 3,5 milioane ha, Paraguay, cu 2,6 milioane ha, Pakistan, cu 2,4 miloane ha, Africa de Sud, cu 2,2 milioane ha, Uruguay, cu 1,1 milioane ha, şi Bolivia, cu 0,9 milioane ha. În anul 2010, suprafaţa globală cultivată cu plante modificate genetic a crescut cu 10% faţă de 2009, ceea ce înseamnă o creştere anuală de circa 14 milioane de hectare. Plantele transgenice au cea mai rapidă rată de adoptare din istoria agriculturii. Soia modificată genetic reprezintă principalul produs al biotehnologiei. La nivel mondial, 81% din cele 90 de milioane de hectare alocate acestei culturi sunt ocupate de plante transgenice. Suprafaţa alocată bumbacului modificat genetic echivalează cu 64% din cele 33 milioane de hectare alocate acestei plante de cultură. Porumbul transgenic are o rată de adoptare de 29%, dintr-un total de 158 milioane ha, iar rapiţa modificată genetic reprezintă 23% din cele 31 milioane ha alocate acestei culturi la nivel global. Din suprafaţa mondială de 1,5 miliarde ha arabil, 10% sunt cultivate cu plante transgenice. În lume, 15,4 milioane de

www.agrimedia.ro


fermieri au aplicat tehnologia ingineriei genetice, iar 90% din aceştia provin din ţări aflate în curs de dezvoltare. Ca urmare a adoptării biotehnologiei, în perioada 1996-2010 sporurile de producţie înregistrate au atins valoarea de 65 miliarde de dolari, emisiile de CO2 s-au redus cu 18 miliarde de kilograme, echivalentul a 8 milioane de maşini, iar cantitatea de pesticide substanţă uscată a scăzut cu circa 393 de milioane de kilograme.

UE, importator net de şrot şi boabe de soia

Uniunea Europeană este cel mai mare importator de şrot de soia din lume, cu 21,8 milioane de tone, şi ocupă locul 2, după China, la importul de soia boabe, cu 12,9 milioane de tone. În anul 2008, la nivelul UE valoarea importurilor de soia şi şrot de soia a fost de 16,231 miliarde de dolari. Pe piaţa Uniunii Europene, soia şi şrotul de soia provin din Argentina, Brazilia şi Statele Unite ale Americii. Sectoarele de porc şi pasăre din UE sunt puternic dependente de aceste impoturi. Soia şi şrotul de soia sunt foarte greu de înlocuit, doar 10-20% poate fi acoperit cu produse de substituţie. Un studiu realizat de DG Agri în 2007, care aveaa drept scenariu întreruperea importurilor din SUA, Brazilia şi Argentina, arată o creştere a preţului la furaje de 600% şi o creştere a importului de carne provenită de la animale hrănite cu soia MG. Prin politica „zero toleranţă”, Uniunea Europeană încurajează culturile modificate genetic în ţările furnizoare şi dezvoltarea producţiei animale în ţări terţe. Suprafeţele cu plante transgenice cresc continuu în ţările exportatoare, iar discrepanţele dintre ţările care au aprobat şi cele care interzic OMG devin din ce în ce mai mari. În prezent, singura plantă transgenică a cărei cultivare este autorizată în Uniunea

www.agrimedia.ro

Europeană este porumbul MON 810, rezistent la atacul de Ostrinia nubilalis. În Uniunea Europeană, România are o situaţia aparte, în sensul că până în anul 2007 a cultivat cu succes soia modificată genetic. După ce a devenit stat membru al UE, cultivarea soiei transgenice a fost interzisă. De la câteva sute de hectare cultivate cu această plantă în 2000, când fermierii români începuseră să practice biotehnologia, în anul 2006 suprafaţa ocupată cu soia tolerantă la erbicidul glifosat crescuse la circa 200 mii de hectare. În 2007, în urma interzicerii în cultură a soiei Roundup Ready, suprafeţele cultivate cu soia clasică scad simţitor, ajungând ca în 2011 această cultură să ocupe cel mult 60 mii de hectare. Renunţarea la soia MG a dus şi la scăderea producţiilor realizate pe unitatea de suprafaţă, de la 1,7-2 t/ha până la 1-1,3 t/ha, cât se obţine în medie la soia clasică.

PMG, sigure pentru mediu şi sănătate

Din cercetările prezentate de profesorul Marcel Kuntz, de la Universitatea Fourier din Franţa, rezultă faptul că plantele modificate genetic (PMG) nu au efecte negative asupra sănătăţii şi asupra mediului. Dintre toate plantele obţinute prin alte tehnologii, cele modificate genetic au fost şi sunt cele mai riguros evaluate de către instituţiile de cercetare

AgroBiotechRom, înfiinţată din anul 2008, este o asociaţie profesională a producătorilor şi utilizatorilor de biotehnologii agricole din România, având caracter independent, nonguvernamental, nonprofit, apolitic, cu personalitate juridică, guvernată de legile interne şi internaţionale în vigoare. Pentru realizarea scopului asumat, asociaţia îşi stabileşte următoarele obiective: • susţine dezvoltarea şi crearea unui cadrul legislativ coerent, stabil şi predictibil în domeniul biotehnologiei, prin desfăşurarea/ sprijinirea unor acţiuni privind simplificarea procedurilor, întreţinerea dialogului constructiv cu autorităţile competente, precum şi cu orice alte organizaţii, asociaţii sau companii implicate în procesul de reglementare, implementare şi supervizare a aplicaţiilor biotehnologiilor; • susţine creşterea gradului de cunoaştere în rândul publicului larg a beneficiilor aduse de biotehnologie în sănătate, agricultură şi industrie; • susţine şi promovează în mod activ interesele şi rezultatele cercetătorilor români din domeniul biotehnologiei, precum şi a universităţilor şi institutelor de cercetare care au proiecte în desfăşurare sau finalizate; • militează pentru creşterea utilizării biotehnologiei în România, dat fiind potenţialul său de a mări randamentele cu un consum mai mic de resurse. ABR este membru al Asociaţiei EuropaBio (Asociaţia Europeană pentru Bioindustrie), care cuprinde 25 de asociaţii naţionale de biotehnologie.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Octombrie 2011 35

Ana MUSTĂŢEA

publice şi private. În anul 1987, Academia Naţională de Ştiinţe a SUA a avansat opinia conform căreia utilizarea plantelor transgenice nu generează riscuri mai mari decât cultivarea altor plante. Opinia este confirmată după 15 ani de cultivare pe scară largă. În încheiere, dl Kuntz a afirmat că „politicienii au acum responsabilitatea să dea liber cercetării, inovaţiei şi libertăţii fermierilor de a decide”.


Având în vedere particularităţile pedoclimatice din această perioadă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” au pregătit un set de „Recomandări tehnologice privind exploatarea terenului în această toamnă”, care ar trebui avute în vedere de agricultori.

Recomandări tehnologice privind exploatarea terenului în această toamnă Condiţiile specifice acestei perioade impun unele măsuri privind amplasarea culturilor de toamnă, eliberarea şi pregătirea terenului prin metode tehnologice adaptate acestor condiţii, astfel încât semănatul culturilor să poată fi realizat în perioada optimă şi la parametri de calitate cât mai apropiaţi de cerinţele culturilor. Recomandările tehnologice privind exploatarea terenului în această toamnă se referă, în principal, la aspecte legate de amplasarea culturilor şi lucrările solului pentru culturile de orz şi grâu de toamnă, fertilizarea cu azot şi fosfor, sămânţa şi semănatul, combaterea bolilor şi a dăunătorilor, combaterea buruienilor, folosirea regulatorilor de creştere şi irigarea.

târzii (porumb hibrizi semitardivi şi tardivi, cartof, sfeclă de zahăr). Ca urmare a grăbirii maturităţii culturilor de primăvară (floarea-soarelui, porumb, cartof) s-a creat posibilitatea recoltării acestora cu 2-4 săptămâni mai devreme, devenind bune premergătoare pentru culturile de toamnă. În cazul continuării secetei, se pot amplasa suprafeţe mai mari de grâu după grâu, efectuându-se lucrări de pregătirea solului mai facil, în special acolo unde la recoltarea grâului s-a folosit echipamentul de tocat al paielor şi s-a efectuat imediat lucrarea de arătură la 18-20 cm sau o lucrare corespunzătoare cu cizelul, discul greu sau cu agregate complexe, care

printr-o singură trecere realizează o bună mobilizare şi nivelare a solului. Modalitatea efectuării lucrărilor de bază ale solului se decide în funcţie de: conţinutul de umiditate a solului; rezerva de buruieni şi resturi vegetale; gradul de tasare a solului; panta terenului şi timpul până la care se poate încheia lucrarea, pentru a nu depăşi epoca optimă de semănat. Înlocuirea arăturii prin lucrarea cu grapa cu discuri sau alte agregate care mobilizează solul, pe suprafeţele cu premergătoarele timpurii, dar care nu au fost mobilizate prin arătură imediat după recoltare, se recomandă cu prioritate în condiţiile acestei toamne excesiv de

1. Cu privire la amplasarea culturilor şi lucrările solului Amplasarea grâului şi orzului de toamnă în condiţiile structurii actuale a culturilor se realizează, de regulă, după premergătoare timpurii (rapiţă, leguminoase, grâu în anul al II-lea etc.), premergătoare mijlocii (floarea-soarelui, hibrizi timpurii de porumb, soia) şi premergătoare 36 Octombrie 2011

www.agrimedia.ro


secetoase. Este recomandat să se renunţe la folosirea plugului în condiţiile actuale. Folosirea plugului se va face cu mult discernământ, numai acolo unde rezerva de umiditate permite acest sistem de lucru sau, în eventualitatea refacerii rezervei de umiditate la sol, prin introducerea unor cantităţi de apă în unele sisteme de irigaţii. Condiţiile climatice din vară-toamnă, caracterizate prin frecvenţa ridicată a anilor secetoşi, în special în zonele din S şi S-E ale ţării, precum şi ponderea ridicată a premergătoarelor care eliberează terenul târziu determină extinderea metodelor noi de tocare a resturilor vegetale, o dată cu recoltarea, şi de pregătire a terenului prin lucrări cu cizelul, grapa cu discuri sau agregate multifuncţionale, precum şi a semănatului direct al grâului şi orzului. Pe această cale, se asigură un pat germinativ bine mărunţit, structurat şi aşezat, care reţine apa necesară răsăririi mai timpurii a plantelor, comparativ cu culturile semănate în teren arat în condiţii nefavorabile, cu un grad ridicat de bulgări şi o neuniformitate accentuată a patului germinativ. Rezultatele experimentale privind producţiile medii de grâu şi orz obţinute în ultimii 20 de ani în cultură neirigată şi în condiţii de irigare evidenţiază diferenţe nesemnificative de producţie între lucrarea clasică a solului şi lucrările reduse (cizel, disc) sau semănatul direct, rezultând importante avantaje, prin reducerea consumului de motorină şi a timpului de efectuare a lucrării.

2. Fertilizarea

Fertilizarea cu azot joacă un rol deosebit în metabolismul plantei, asigurând o bună înfrăţire şi înrădăcinare a plantei. În perioada octombrie-martie, grâul utilizează 8-25% din cantitatea necesară pe timpul perioadei de vegetaţie, orientat spre: formarea sistemului radicular; înfrăţirea plantelor; acumulări biochimice necesare pentru parcurgerea perioadei de iarnă şi organogeneză. Fertilizarea cu azot se va realiza în funcţie de consumul specific (2,5-3,3 kg pentru 100 kg producţie utilă), în funcţie de soiul cultivat, tipul de sol şi sistemul de cultură. Efectele favorabile ale fracţionării dozei de azot, în stadiul 2.1-2.6 (înfrăţire), în stadiul 3.0-3.2, alungirea paiului (spic de

www.agrimedia.ro

1 cm, primul şi al doilea nod detectabil), precum şi în stadiul 4.0-4.4 (burduf) se regăsesc în: creşterea greutăţii medii a tulpinii; creşterea numărului de spice; creşterea numărului de boabe/spic; creşterea duratei de umplere a bobului şi creşterea masei a 1.000 de boabe. În zonele de stepă şi silvostepă (precipitaţii mai puţine în toamnă şi iarnă), după plante cu recoltare târzie, se administrează jumătate din doza de azot la pregătirea patului germinativ. După plante cu recoltare timpurie, se va aplica, la pregătirea patului germinativ, 1/3 din doza de azot. Dozele de îngrăşăminte cu azot pentru perioada de primăvară se vor aplica în lunile februarie şi martie; această perioadă coincide, de regulă, cu trecerea plantelor din etapa vegetativă în etapa generativă (stadiul „spic la 1 cm”). Nefertilizarea grâului cu azot în toamnă micşorează efectul îngrăşămintelor cu azot, reducând semnificativ producţia. Fertilizarea cu fosfor, o dată cu pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul cu ajutorul semănătorilor performante, influenţează: înrădăcinarea plantelor; înfrăţirea; accentuează rezistenţa plantelor la iernat şi precocitatea. Fertilizarea cu fosfor se va realiza ţinând cont de consumul specific al cerealelor, de 1,1-1,8 kg/100 kg recoltă principală, plus producţia secundară aferentă, precum şi de faptul că, în perioada octombrie-martie, grâul utilizează 12-25% din cantitatea de P2O5. Fertilizarea cu fosfor are un rol deosebit în realizarea unor producţii constante. Aprovizionarea insuficientă cu fosfor limitează acţiunea celorlalte elemente nutritive, îndeosebi în condiţii de secetă. Soiurile noi de grâu, cu capacitate mare de producţie, solicită cantităţi mari de azot şi fosfor, impunând şi aplicarea îngrăşămintelor cu potasiu, o dată cu pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul. Consumul specific de potasiu este cuprins între 2,5 şi 2,7 K2O/100 kg producţie utilă.

3. Sămânţa şi semănatul

Sămânţa trebuie să aparţină soiurilor recomandate pentru fiecare zonă de cultură şi să reprezinte categoriile biologice: bază (B), certificată I (CI), certificată (CII), cu parametri de calitate conform standardelor în vigoare, cu germinaţie >85%,

indiferent de categoria biologică. Semănatul grâului, în condiţii normale, începe când temperatura medie zilnică în aer este de 13-15˚C şi se impune a fi terminat când temperatura scade la 8-9˚C. În anii secetoşi, aşa cum este toamna anului 2011, semănatul se declanşează în a doua parte a epocii optime pentru fiecare zonă agricolă. Acest mod de abordare tehnică presupune o bună organizare şi derulare a lucrărilor de pregătit şi semănat, în condiţiile existenţei unei dotări tehnice corespunzătoare. Întârzierea semănatului peste epoca optimă conduce la scăderi importante de producţie (50 kg/ha pentru fiecare zi întârziere din luna octombrie şi 100 kg/ha pentru fiecare zi întârziere din luna noiembrie). Densitatea de semănat influenţează elementele de productivitate, frecvenţa şi intensitatea atacului de boli sau dăunători. Se are în vedere numărul de boabe germinabile/mp, care trebuie să asigure 600-700 spice productive/mp. Numărul de spice recoltabile este influenţat de: genotip; condiţiile de răsărire şi nivelul tehnologic de cultivare. Densitatea de semănat este cuprinsă între 400 şi 600 de boabe germinabile/mp, valorile depinzând de: umiditatea solului; nivelul de pregătire a patului germinativ şi particularităţile soiului (capacitatea de înfrăţire).

4. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor

La cerealele de toamnă există permanent pericolul transmiterii prin sămânţă sau prin sol a unor patogeni deosebit de păgubitori care împreună pot cauza pierderi mari de recoltă, de aceea nu trebuie neglijată protejarea culturilor prin implementarea unui sistem de măsuri de prevenire şi combatere integrată, în cadrul căruia, alături de măsurile agrofitotehnice, rezistenţa cultivarului şi protejarea hiperparaziţilor, se impune ca verigă obligatorie tratamentul chimic al seminţelor. De multe ori, anumite atacuri trec neobservate sau potenţialul lor distructiv nu este apreciat corect, motiv pentru care pierderile de producţie sunt mari. O dată înfiinţate culturile de grâu, fără a se lua măsuri corespunzătoare de prevenire, există pericolul de a fi atacate cu diferite grade de dăunare, iar în perioada de vegetaţie nu se Octombrie 2011 37


mai poate interveni cu alte metode de protecţie. După ce infecţia s-a realizat din sămânţă, tratamentele ulterioare au o eficienţă scăzută sau sunt total ineficiente, realizând o cheltuială inutilă. În cazul grâului de toamnă semănat după alte plante decât cereale păioase, pentru prevenirea şi combaterea speciilor Tilletia caries şi Tilletia foetida, care produc mălura comună şi Fusarium sp., care produce fuzarioza rădăcinilor, coletelui şi plantulelor, sunt recomandate o serie de produse comerciale pentru a fi utilizate, după cum urmeză: Amiral 3FS (1 l/t), Celest Star (1 l/t), Dividend Star (1 l/t), Lamardor (0,150 l/t), Semnal 500 FS (2,5 l/t) etc. Pentru prevenirea pagubelor pe care le provoacă viitoarelor culturi de cereale diverse specii de afide, larvele gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau viermii sârmă (Agriotes sp.) sunt recomandate o serie de insecticide: Nuprid Max 222 FS (2,5 l/t), Sirius Extra (2,25 l/t), Sentinel Syn 600 FS (1 l/t), Picus 600 FS (1 l/t), Cruiser 350 FS (1,5 l/t). Eficacitatea tratamentului creşte pe măsură ce seminţele sunt foarte bine şi uniform acoperite cu produsul finit. Pentru condiţiile din această toamnă,

6. Folosirea regulatorilor de creştere

când vom fi nevoiţi să revenim cu grâu după grâu în anul al II-lea, pe o suprafaţă mai mare de 30%, se impune cu necesitate efectuarea tratamentelor la sămânţă cu insecto-fungicidele recomandate şi folosite în zonă.

5. Combaterea buruienilor

Efectuarea în totalitate şi în perioada optimă a lucrărilor tehnologice prezintă un rol deosebit de important în reducerea gradului de îmburuienare. Depăşirea pragului economic de dăunare impune aplicarea erbicidelor, ţinând seama de starea de vegetaţie a culturii, în fiecare zonă şi în fiecare solă.

Pentru cerealele de toamnă există substanţe care stimulează creşterea şi fructificarea, cum sunt: Terra Sorb, aplicat toamna înainte de răsărit sau după răsărit, în doză de 2,5 l/ha, Atonik, aplicat primăvara la înfrăţire la al doilea internod, în cantitate de 0,5 l/ha, Nutri Leaf 20-20-20, folosit în perioada de creştere pentru stimularea creşterii şi vigorii plantelor, în doză de 2,5 kg/ha, Nutri Vit 20-20-20, folosit în aceeaşi perioadă, cu acelaşi efect şi aceeaşi doză.

7. Irigarea

În condiţiile din această toamnă, irigarea pentru stimualrea răsăririi plantelor poate reprezenta o măsură tehnologică deosebit de importantă. În foarte mulţi ani cu toamne secetoase, folosirea unei norme de 300-500 mc/ha pentru stimularea răsăririi creează condiţii de răsărire şi consolidare a culturii, cu premise de a obţine sporuri semnificative de producţie (1,0-2,5 t/ha).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

NOU Serviciul online al Revistei Agrimedia • edia.ro http://www.agrim

Ştiri, comentarii, analize şi informaţii la zi din domeniul agricol românesc şi european. • Un mijloc modern, eficient şi interactiv de a te informa, de a comenta şi de a face agricultură. • O sursă autorizată de ştiri, comentarii, analize şi informaţii. Aici este locul unde profesioniştii din agricultură, fermieri şi producători de inputuri şi utilaje agricole se întâlnesc. • Aici poţi să dai gratuit un anunţ de mică publicitate, poţi comenta pe Blog un articol din revistă sau poţi urmări online emisiunile Agrimedia Live TV.

38 Octombrie 2011

www.agrimedia.ro

INTRĂ PE www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 39


De milenii, irigarea a fost pusă în slujba stimulării producţiei agricole, în special în regiunile lumii unde ploile sunt din ce în ce mai rare. Pe teritoriul României, de-a lungul istoriei, au fost secete prelungite, aşa cum arată cronicile din 1585, 1759, 1795, 1815, 1859, 1865. În secolul al XX-lea, cei mai secetoşi ani au fost: 1904-1906, 1918, 1934, 1946-1948, 1968, 1992 şi 2000.

Determinarea momentului optim pentru irigat După secetele din anii 1865-1872, Ministerul Lucrărilor Publice a invitat în ţară specialişti străini pentru a analiza posibilităţile de irigare. Printre aceştia trebuie menţionat inginerul italian Gioia, care a propus executarea unui canal pentru preluarea apei din Dunăre, denumit „Canalul lui Traian”, care trebuia să străbată Câmpia Dunării până la Brăila, urmând ca suprafeţele de teren din aval să fie irigate cu apa din canal. În anul 1872, savantul P.S. Aurelian, fost director al Şcolii Superioare de Agricultură de la Herăstrău şi profesor de economie rurală, arăta că „producţii mari şi stabile, chiar în anii secetoşi, se pot obţine numai prin folosirea irigaţiilor, în complex cu arăturile adânci şi cu aplicarea de gunoi de grajd”. Roşu V. afirma în una dintre lucrările sale: „Agricultura se află în ţara noastră într-o

40 Octombrie 2011

nesiguranţă continuă din cauza secetelor. În anii când plouă la timp, toate terenurile, chiar şi ogoarele sătenilor, care de obicei sunt rău lucrate, dau recolte abundente, pe când atunci când repartiţia ploilor este nefavorabilă, pământurile cele mai bune şi mai bine cultivate dau recolte neînsemnate sau nu produc nimic”. Apa a ocupat dintotdeauna un rol primordial între factorii de vegetaţie şi a reprezentat, ca urmare, un vast domeniu de cercetare. Completarea deficitului de umiditate prin irigaţie, aşa cum afirma Botzan M., este metoda de aprovizionare controlată a solului cu cantităţi suplimentare de apă, faţă de cele primite în condiţii naturale. Acelaşi autor, în 1979, arăta că irigaţiile, într-un cadru agrotehnic adecvat, se califică energetic printre cele mai

productive intervenţii umane, iar în referirea la faptul că cerinţele de apă sunt în creştere, autorul considera că se poate acţiona cu mult mai mult pe linia ridicării eficienţei folosirii apei de irigaţie. Irigaţiile, aşa cum precizează Răuţă C., au asigurat, acolo unde s-au aplicat corect, în complex cu alte măsuri necesare, creşteri importante ale capacităţii productive a solului, ale producţiei agricole. Până în ultimii ani, conduita irigării era fondată esenţial pe elaborarea bilanţului de apă al unei culturi sau pe măsurarea directă a umidităţii solului. După aceea, au apărut însă noi metode, care se bazează pe cele mai recente cunoştinţe dobândite la cunoaşterea fiziologiei vegetale, evaluând direct pe plante gradul lor de hidratare. Aceşti indicatori vor permite, într-un viitor apropiat, creşterea eficacităţii irigării culturilor. Alimentarea cu apă este factorul limitativ atât al producţiei, cât şi al calităţii speciilor de plante cultivate în lume. În ultimele decenii, datorită progreselor rapide ale tehnicilor disponibile, utilizarea irigării s-a răspândit considerabil, astfel încât astăzi irigarea reprezintă una dintre ramurile cele mai dinamice ale dezvoltării agricole. Dacă în anul 1950, totalul suprafeţelor irigate pe mapamond reprezenta

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 41


94.000.000 de hectare, în prezent el se ridică la peste 220.000.000 de hectare, din care mai mult de 60% se situează în sud-estul Asiei. Costul proiectelor pentru amenajări a crescut mult în numeroase ţări, iar investiţiile publice sau private au stagnat sau au ajuns în declin.

Transpiraţia, un rău „necesar” În regiunile temperate, o plantă are nevoie, în medie, de 300-500 litri de apă pentru a produce un kilogram de materie primă uscată. Un hectar de cultură agricolă în plină creştere poate absorbi din sol aproximativ 100-200 de litri de apă pe zi, dar simultan 20.000-50.000 de litri de apă se consumă zilnic prin transpiraţia foliară. Înţelegerea mecanismului transpiraţiei este deci indispensabil dacă vrem să utilizăm cantitatea de apă cea mai apropiată de nevoile plantelor. Pentru a utiliza cel mai bine o rezervă limitată de apă este necesar să se realizeze un echilibru între necesitatea măririi producţiei şi costul acestei ape suplimentare, la care se adaugă câteodată reducerea calităţii, din cauza unor irigări excesive.

Victor VĂTĂMANU

Conducerea irigării

În zilele noastre, cea mai mare parte a tehnicii de irigare rezultă fie din bilanţul hidric al culturii, fie din măsurătorile „in situ”, în ceea ce priveşte răspunsul la secetă al plantelor. În sistemele agrare moderne, majoritatea previziunilor de irigare depind de evaluarea cantităţii de apă disponibilă în sol pentru cultură. Se calculează diferenţa între, pe de o parte, totalitatea ploilor căzute şi o eventuală irigare aplicată, şi pe de altă parte, pierderea totală de apă prin diferite procese: scurgerea, drenajul în profunzime, dar în special evapotranspiraţia, astfel spus, suma dintre evaporaţia la nivelul solului şi transpiraţia plantelor din cultură. Evapotranspiraţia este foarte dependentă de condiţiile climatice: este considerabilă în zonele calde, deşertice, faţă de regiunile mai umede şi variază în funcţie de stadiul de vegetaţie a plantelor, de suprafaţa foliară şi de eficacitatea acoperirii solului. Umiditatea solului se poate măsura cu ajutorul unui echipament - sonda cu neutroni -, care utilizează proprietăţile atomilor de hidragen din apă de a încetini neutronii rapizi emişi de către o sursă 42 Octombrie 2011

radioactivă. Din nefericire, această metodă nu are întotdeauna gradul de precizie dorit. Cea mai bună metodă s-a constatat a fi utilizarea plantei însăşi ca detector al severităţii secetei. Cercetările în acest domeniu urmăresc inventarea unor sisteme automatice de conducere a irigării la plante, captorul furnizând indicii despre starea hidrică a plantei, care decide astfel irigarea. Unul dintre aceşti indici îl reprezintă potenţialul hidric al plantei, acesta fiind o măsură termodinamică

a energiei apei din ţesuturi. Metoda cea mai practică pentru a măsura potenţialul hidric al plantei foloseşte o cameră sub presiune, metodă descrisă pentru prima dată în anul 1914, de către H.H. Dixon. Această tehnică este rapidă şi uşor de utilizat în teren, din care cauză cunoaşte o largă utilizare. Paralel, un alt instrumentar de măsurare a potenţialului hidric al ţesuturilor vegetale îl reprezintă un aparat electronic de tipul psihometrului, care nu este altceva decât o versiune foarte precisă a termometrelor uscate şi umede folosite în meteorologie. Cu ajutorul acestui aparat, este posibilă urmărirea în mod continuu a variaţiilor potenţialului hidric al ţesuturilor frunzelor. Numeroase specii de plante pot să-şi menţină conţinutul hidric al frunzelor şi ramurilor la un nivel relativ constant la variaţii ale umiditătii solului; ele pot să-şi regleze deschiderea stomatelor, pentru a-şi controla transpiraţia. De aceea, măsurarea potenţialului hidric foliar rămâne cateodată o metodă insuficientă pentru prevederea cerinţelor în apă ale plantelor. Un alt indicator al stării hidrice a plantelor îl reprezentă gradul de contracţie a ţesuturilor acestora. Măsurarea contracţiei organelor plantei (tulpini sau fructe) se realizează cu ajutorul captorilor, care înregistrează pe un computer variaţiile diametrului organelor. Se constată astfel că fructele pot să se contracte într-un mod vizibil în perioada cea mai caldă a zilei, iar seceta solului inhibă creşterea fructelor pe termen lung. Urmărirea în dinamică a acestor contracţii este o metodă de viitor în previziunea irigării. Al treilea indicator care permite ameliorarea aprovizionării cu apă a plantelor îl reprezintă temperatura foliară. Dacă se constată rolul central jucat de către somate în controlul pierderii apei la plante, deschiderea acestora poate reprezenta un indicator foarte sensibil al stării hidrice a plantelor. Astfel, ca răspuns la secetă, stomatele se închid, transpiraţia scade şi temperatura frunzei creşte. Cum schimbările de temperatură ale unui corp sunt, în general, asociate variaţiilor emisiunii de raze infraroşii, temperatura foliară este deseori măsurată prin tehnici de detectare, utilizând termometre infraroşii.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 43


Compostarea reziduurilor orăşeneşti a reprezentat o provocare majoră pentru comunităţile de practicieni, îndeosebi pentru cei de pe continentul american. În 1989, în SUA, 550 de staţii pentru depozitarea reziduurilor organice au fost închise şi au fost ulterior implementate alte 400 de programe de reciclare a acestora prin compostare şi utilizare în agricultură.

Metode de compostare a reziduurilor orăşeneşti În Europa, preocupările au fost similare, cantităţi mari de reziduuri municipale, rezultate ca urmare a dezvoltării urbane din ultimele decenii, au determinat comunităţile ştiintifice şi de practicieni să caute soluţii optime de eliminare a acestor materiale. De aceea, au fost proiectate şi puse în aplicare diferite sisteme de compostare, dintre care, în prezentul articol, le vom prezenta pe cele mai performante, în opinia cercetătorilor Irina Calciu, Mihail Dumitru şi Elisabeta Dumitru. Un sistem foarte răspândit este Sistemul de Biodegradare Herhof, proiectat în 1968. Acest sistem a fost implementat la scară largă în Germania, în 1987, având la momentul respectiv capacitate mare de producţie, de aproximativ 27.000 de tone de compost pe an. În anul 1996, acest sistem era utilizat în 34 de staţii de tratare din Germania, 8 în Austria, una în Luxemburg şi una în Belgia. În Finlanda, circa 30% din cantitatea de nămol orăşenesc produsă anual este compostată şi acceptată pentru a fi utilizată în agricultură. 44 Octombrie 2011

În Statele Unite ale Americii sunt practicate cel puţin 5 metode de compostare: • compostarea pasivă, realizată în grămadă deschisă; • compostarea pe platformă, în şire sau grămezi, folosind un încărcător pentru întoarcere, amestecare şi manevrare; • compostrarea pe platformă, folosind echipamente speciale de remaniere a grămezii; • sisteme de grămezi statice aerate folosind conducte perforate • sistem de compostare în container. În continuare, dorim să facem o prezentare sumară a acestor metode, în speranţa că acestea vor putea fi puse în aplicare şi în România, prin valorificarea superioară, în agricultură, a reziduurilor orăşeneşti.

Compostarea pasivă în grămadă deschisă implică

formarea grămezii de material organic rezidual şi păstrarea până în momentul în care materia organică este descompusă în produse finale stabile. Acest tip de

grămezi, având dimensiuni mici, au avantajul fluxului de aer în mod natural. Datorită fermentarii active, materialul rezidual se încălzeşte, se degajă căldură, care este eliminată pe la suprafaţa grămezii şi înlocuită ulterior cu aer rece, care pătrunde pe la partea inferioară şi laterală a grămezii, realizându-se astfel o aerare permanentă în interiorul acesteia. În funcţie de mărimea grămezii, intensitatea fluxului de aer în interiorul acesteia este mai mică sau mai mare, influenţând în mod direct procesul de fermentaţie. Pentru aerarea optimă a materialului compostat, în perioada calduroasă se recomandă ca înălţimea grămezii să fie de numai 0,9-1,2 metri. Avantajul acestei metode este că sunt evitate costurile mari în ceea ce priveşte forţa de muncă şi echipamentul de lucru necesare amestecării grămezii de material organic rezidual. Dezavantajul acestei metode constă în faptul că, prin neamestecare, nivelul umidităţii poate atinge valori nedorite, prea mici sau prea mari, apărând astfel probleme privind compactarea şi

www.agrimedia.ro


mbrie 2011

www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 45


este posibilă apariţia condiţiilor anaerobe şi a mirosurilor neplăcute.

Compostarea pe platformă, în şire sau grămezi, este cea mai răspândită formă de compostare. Şirele şi grămezile

Victor VĂTĂMANU

sunt întoarse sau remaniate cu graiferul sau cu ajutorul unui echipament special, care impiedică compactarea grămezii şi îmbunătăţeşte fluxul de aer în interior. Prin întoarcere sau remaniere, seminţele de buruieni, agenţii patogeni şi larvele de muşte sunt distruse, ca urmare a introducerii acestora în interiorul grămezii, unde temperatura este foarte mare. Întorcând şi amestecând din nou, cu materialele reziduale supuse compostării, are loc fragmentarea acestora în particule mai mici, prin urmare creşte suprafaţa specifică la nivelul căreia se desfăşoară activitatea biologică. Întoarcerea repetată a grămezii poate conduce la reducerea porozităţii, datorită fragmentării în exces şi a micşorării „particulelor” componente. Mărimea grămezii (a şirei) este determinată de caracteristicile echipamentului utilizat pentru efectuarea operaţiunii de întoarcere sau remaniere. Este recomandată amenajarea de şanţuri pentru colectarea scurgerilor, iar acestea trebuie să înconjoare platforma de compostare. Lichidul colectat poate fi ulterior utilizat pentru umectarea grămezii în timpul remanierii, dacă este necesară această operaţiune, sau se poate aplica pe terenul agricol ca fertilizant lichid.

Compostarea pe platformă folosind echipamente de remaniere specializate se

practică în staţiile producătoare de compost de capacitate mare. Modul de organizare a acestui procedeu este similar cu cel prezentat anterior - compostare pe platformă în şire sau grămezi -, cu obligativitatea prezenţei unui echipament specializat de remaniere.

Sistemul de grămezi statice aerate folosind conducte perforate este

realizat în spaţii deschise sau închise. În grămadă, sunt încorporate la bază conducte perforate pentru aerare. Gazele calde din interiorul grămezii se degajă, ridicându-se la suprafaţă, iar aerul rece pătrunde prin conducte în interiorul grămezii. Se poate folosi şi aerarea forţată, cu ajutorul unui suflător de aer în conductele de la baza grămezii, care permite intensificarea fluxului aerului în interior. Sistemul de aerare forţată permite realizarea unei gramezi de dimensiuni mai mari şi în acelaşi timp un control mai bun al procesului de compostare. Reglarea unei presiuni negative (în interiorul conductelor perforate) permite eliminarea aerului direct prin filtrele biologice, în cazul apariţiei mirosurilor neplăcute. Grămezile statice aerate au la bază materiale de tipul aşchiilor de lemn, paielor tocate şi a altor materiale poroase. Materialul poros de la bază încorporează şi conductele perforate pentru aerare. Sortarea şi amestecarea iniţială a materialului organic rezidual supus compostării sunt operaţii obligatorii, deoarece au ca efect realizarea unei compoziţii structurale optime, capabilă să menţina porozitatea pe toată perioada de compostare. Această condiţie este asigurată prin utilizarea unor agenţi de menţinere a densităţii aparente şi a porozităţii, cum sunt paiele sau aşchiile de lemn. Înălţimea iniţială a grămezii statice aerate este de 1,5-2,5 m. În perioadele reci, grămezile de dimensiuni mai mari permit menţinerea unor temperaturi mai ridicate în interior. De asemenea, grămezile de acest tip prezintă un strat de compost finisat care le acoperă. Lungimea grămezii statice aerate este limitată de distribuirea aerului prin conductele de aerare. Pentru grămezile statice aerate este

obligatorie amestecarea prealabilă a materialului supus compostării, deoarece acestea se formează o singură dată. Amestecarea gramezii se face cu ajutorul unui miniîncărcător frontal. Se realizează astfel amestecarea într-o altă grămadă, după care materialul rezidual se depune în grămada finală, pentru compostare. Se recomandă ca amestecarea şi formarea grămezii să se realizeze pe o suprafaţă betonată.

Sistemul de compostare în container (vas) - împlică închiderea

materialelor reziduale pentru compostarea activă într-un container, într-un spaţiu închis etc. Sistemul în container (vas) are cel mai activ management şi, în general, necesită cea mai mare investiţie. Avantajul constă însă în faptul că permite cel mai bun control al procesului de compostare. Metodele de compostare în container utilizează o varietate largă de sisteme de aerare forţată şi tehnici de întoarcere mecanică, conducând la intensificarea procesului de compostare. Unele sisteme de compostare în containere nu permit efectuarea operaţiunilor de întoarcere sau remaniere a materialelor organice reziduale de compostat. Sistemul de compostare în containere de capacitate mică este foarte răspândit, fiind întâlnit într-o varietate de forme. Acest tip de containere sunt utilizate, de regulă, pe perioada unui an. Multe dintre aceste sisteme combină caracteristici ale sistemului platformei cu echipament specializat de întoarcere şi pe cele ale metodei grămezii statice aerate.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 46 Octombrie 2011

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 47


Combina S 680i, văzută în premieră de fermierii români Compania americană John Deere va prezenta la expoziţia internaţională de tehnică agricolă din noiembrie, de la Hanovra, noile sale produse, printre care şi combina S 680i. Până atunci însă, fermierii români au avut ocazia s-o vadă în câmp la demonstraţiile organizate de firma IPSO, care importă şi distribuie în mod exclusiv maşini şi utilaje John Deere în România.

48 Octombrie 2011

La evenimentul din 22 septembrie desfăşurat în judeţul Călăraşi, agricultorii au văzut în premieră modelul S 680i, care face parte din noua serie de combine lansată în acest an de producătorul John Deere. Combina S 680i, cu flux axial, este dotată cu un motor PowerTech de 13,5 litri, fabricat de JD, ce dezvoltă o putere de 537 CP. Capacitatea buncărului este de 14.000 de litri, acesta fiind cel mai mare din industrie. Pentru demonstraţia realizată la societatea Algap SRL, combina a

fost echipată cu un heder de recoltat porumb marca Geringhoff, pe 12 rânduri. „În cazul unei producţii de porumb de 11.500-12.000 kg/ha, combina recoltează la o viteză de aproximativ 7,5 km/h, iar la o cantitate de 8.500 kg/ha, viteza atinsă este de 10-11 km/h”, a precizat Radu Mesina, specialist pe partea de combine din cadrul firmei IPSO. În privinţa motorului, dl Mesina a precizat că, pe lângă avantajul respectării ultimelor norme de poluare Tier IV, echivalent cu Euro 5 la autoturisme, acesta utilizează un singur tip de combustibil. „Este singurul motor monocarburant de pe piaţă, care foloseşte doar motorină, fără să mai fie nevoie de aditivi suplimentari”, a afirmat specialistul de produs. Sistemul de treierare şi separare este asigurat de un rotor axial. Ca element de noutate, combina a suferit câteva modificări pentru a recolta şi seminţe mici, precum cele de grâu, orz şi rapiţă. Schimbări au fost realizate şi la dimensiunea sitelor. „Pentru a obţine o capacitate de lucru mai mare şi pierderi

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

avarie, el putând veni cu piesele de care este nevoie pentru reparaţie”, a mai spus specialistul de la IPSO. Seria S de combine dispune de cabine Premium, spaţioase, confortabile şi cu multe spaţii de depozitare. Modelul S 680i nu a fost singurul pe care fermierii l-au văzut în premieră, deoarece firma IPSO a organizat demonstraţii în câmp şi cu combina S 660i de 373 CP. Marius Jilăveanu, inginer-şef SC Dencar SRL, a lucrat şi testat noua combină S 680i timp de patru zile. În opinia dânsului, modificările aduse combinei ajută foarte mult operatorul şi permite obţinerea unei productivităţi mărite: „Datorită sitelor electrice, care sunt reglabile din cabină, şi a senzorilor montaţi pe combină reglajul se face foarte simplu şi rapid, din cabină, în timpul mersului. Acest lucru constituie un avantaj. În buncăr, recolta este curată, nu sunt spărturi şi nu se înregistrează pierderi. Totul depinde de reglaje, iar acestea sunt foarte simplu de făcut, la îndemâna operatorului. Combina este dotată şi cu un modul automat, care, în funcţie de pierderi şi

„Am început demonstraţiile în partea de vest cu combina S 660i, iar în zona de sud cu S 680i. Prezentarea acestor maşini reprezintă o premieră, pentru că lansarea oficială va avea loc în cadrul expoziţiei de la Hanovra”, a precizat dl Mesina.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html acurateţe, se mai reglează şi singură prin sistemele electronice. În partea din spate a returului există un melc care preia ceea ce este pe retur ca aglomerare, acest fapt constituind un lucru foarte bun. Consumul de carburant pe care l-a înregistrat combina a fost 17-18 l/ha, la o viteză de circa 7,5-8 km/h. Ţinând cont de cantitatea mare de boabe recoltate la hectar, acest consum este unul bun. Pentru că au fost modificate anumite elemente în sistemul de batere, combina se deplasează cu viteză mare, având astfel o productivitate bună.” SC Dencar SRL din judeţul Călăraşi exploatează o suprafaţă de 2.500 ha, din care 600 este cultivată cu porumb.

Octombrie 2011 49

Ana MUSTĂŢEA

foarte reduse, suprafaţa sitelor s-a mărit cu 10%, iar pentru a evita reducerea de viteză în cazul în care avem pe retur mai mult material, am dotat combina cu un sistem de bătător-contrabătător. Bătătorul are 450 mm şi 6 bare de batere. În partea din spate a combinei, există un tocător puţin modificat, în sensul că toată pleava ce vine de pe site este în permanenţă trecută prin tocător şi împrăştiată. Tocarea resturilor, cum ar fi paie sau ştuleţi de porumb, se poate face pe acelaşi tocător. Combina este echipată cu anumite reflectoare, pentru a împiedica pleava să ajungă pe producţia recoltată. Acestea pot fi reglate din cabină”, a spus dl Mesina. Combina este dotată cu funcţii inteligente, precum sisteme de ghidare şi urmărire prin satelit. „Datorită acestor dotări, puteţi şti locul unde se află combina, ce lucrează, cu ce viteză şi la ce randament. De asemenea, puteţi avea acces la defecţiunile ce pot apărea, astfel încât mecanicul de service ataşat flotei dvs. să poată fi informat în cazul în care combina suferă vreo


Tehnologii şi inovaţii Lemken La sfârşitul lunii septembrie, firma germană Lemken a organizat în judeţul Covasna o demonstaţie în câmp cu utilajele pe care aceasta le produce şi comercializează. Evenimentul, organizat în colaborare cu AgroWest, unul dintre distribuitorii utilajelor Lemken în România, a reunit mai mulţi fermieri interesaţi de ultimele noutăţi din domeniu. În cadrul demonstraţiei, Lemken a expus o serie de utilaje, pornind de la pluguri, combinatoare, discuri, semănători şi până la maşini de stropit destinate protecţiei plantelor. S-a lucrat cu utilaje de prelucrat solul, pentru a se arăta avantajele unei lucrări bine realizate. Aşa cum a precizat dl Franz Jakoby, director de vânzări al Lemken România, ca să ai producţii, înainte de toate, trebuie să pregăteşti bine terenul. În opinia sa, alegerea utilajelor potrivite are o importanţă majoră: „În România există probleme cu seceta şi de aceea este necesar să conservăm apa în sol, iar aici alegerea gamei de utilaje potrivite poate juca un rol important”, a spus dl Jakoby. 50 Octombrie 2011

Plugul, utilajul de  bază în România

În exploataţiile agricole româneşti, plugul este un utilaj indispensabil. Chiar şi cei care nu doresc să practice o prelucrare tradiţională a solului sunt nevoiţi să folosească plugul la un interval de cel puţin doi-trei ani. În ultimul timp, importanţa acestui utilaj a crescut şi în ţările dezvoltate din Vest care practicau o tehnologie de lucrări minime. „Din anul 2004, în Germania, plugul a redevenit utilajul tradiţional în agricultură. Desigur că nu mai este folosit la fel de mult ca în trecut, însă la 2-3 ani se lucrează cu plugul. Acum, nici vesticii nu mai acceptă agricultură fără arătură”, a afirmat directorul Lemken România. La demonstraţia desfăşurată în localitatea Cernat, din judeţul Covasna, au fost prezentate două pluguri EuroDiamant, semipurtate, cu 7 brazde, care necesită tractoare de puteri mari. Noutatea de la Lemken în materie de pluguri a fost utilajul Juwel 8, care face parte din ultima generaţie. „Este un plug inovator, cu comandă electrohidraulică, ceea ce înseamnă că înclinaţia utilajului nu se mai face din şuruburile de reglaj, ci din cabină. Plugul nu mai are şuruburi de prindere, nu se mai fac

găuri în cormane, iar acest lucru se traduce printr-o reducere a gradului de uzură a utilajului şi o creştere a durităţii oţelului. Noi facem un tratament mult mai profund al oţelului şi acest lucru îl putem demonstra cu aceste cormane noi. „Inima” Lemken este tratamentul termic al oţelului, fiind lucrul care ne caracterizează. Politica Lemken este de a nu scoate din fabrica din Germania know-how-ul pe care l-a acumulat în cele şapte generaţii”, a precizat dl Jakoby. Pentru fermierii care nu doresc să realizeze o prelucrare tradiţională a solului, Lemken oferă o gamă largă de utilaje, cum sunt gruberele, cultivatoarele, dezmiriştitoarele care lucrează până la 30 cm şi care pot pregăti foarte bine şi patul germinativ. Un alt utilaj prezentat în cadrul demonstraţiilor din câmp a fost cultivatorul Kristall cu formă compactă, pe două rânduri, pentru dezmiriştiri uşoare. „Acest utilaj este echipat cu cuţite TriMix şi DuoMix, care reuşesc să facă mai multe operaţii, nemaifiind nevoie de organe active suplimentare”, a spus reprezentantul Lemken pe România. Cu ajutorul noilor cuţite TriMix, cultivatorul reuşeşte să facă mai multe funcţii simultan, precum încorporarea

www.agrimedia.ro


Gyorgy MIKLOS, administrator Agrogym SRL, judeţul Covasna

www.agrimedia.ro

românească cu semănători, grubere şi maşini de stropit”, a afirmat directorul de vânzări de la Lemken. Datorită inovaţiilor sale, aduse în domeniul utilajelor de prelucrare a solului, firma Lemken va fi premiată la târgul internaţional Agritehnica de la Hanovra cu trei medalii de argint.

Stocul dealerilor Lemken

Lemken intenţionează să deschidă în centrul ţării, cel mai probabil în judeţul Covasna, un stoc de piese de schimb pentru dealerii firmei. „Problema pieselor de schimb este foarte importantă şi de aceea dorim să venim în întâmpinarea dealerilor noştri, şi implicit al fermierilor. Vom face un stoc, în principal cu piese de schimb care sunt mai sofisticate din punct de vedere tehnic şi pe care dealerii noştri nu le pun, de regulă pe stoc, cum sunt senzorii de la METuri, diferite cadre, şasiu etc. Vrem ca fermierul să aibă încredere în noi, să-i putem asigura în 24 de ore orice piesă de care are nevoie”, a precizat dl Jakoby.

Tractoare performante

Firma Mewi, reprezentată de dl Vasile Nica, specialist de produs, a prezentat în cadrul demostraţiei trei modele de tractoare Valtra, de diferite puteri. Tractoarele Valtra N 121, de 137 CP, şi Valtra N 191, de 190 CP, sunt echipate cu motoare Agco Sisu, iar transmisia este PowerShift. Din gama tractoarelor Premium, a fost adus modelul Valtra S 292, de 315 CP. Tractorul are motor Agco Sisu de 8,4 litri şi transmisie Vario. Viteza maximă pe care o poate atinge este de 40 km/h. „Tot ce oferă industria auto în materie de confort există pe acest tractor. În cabină există un monitor color, care este „Împreună cu tatăl meu exploatăm o suprafaţă de circa 430 ha, cultivată cu cereale păioase, rapiţă şi cartof. În acest an am achiziţionat, din fonduri proprii, maşina de semănat Compact Solitair 9, în urma vizitei efectuate la fabrica Lemken din Germania. Totodată, deţinem în parcul tehnic pluguri şi discuri de la această firmă şi cunoşteam calitatea produselor. Cu maşina Compact Solitair semănăm şi fertilizăm în acelaşi timp. Acest lucru reprezintă un avantaj, mai ales prin faptul că nu avem pierderi de îngrăşăminte, ele nu se mai evaporă, pentru că sunt puse o dată cu sămânţa. În opinia mea, sub

de fapt un centru de comandă, de unde se pot seta cu uşurinţă toate funcţiile tractorului. Tractorul are prize hidraulice atât în partea din spate, cât şi în cea din faţă. Este fabricat în Finlanda, unde iernile sunt geroase, iar pentru o pornire uşoară, la temperaturi scăzute, aveţi posibilitatea să-l conectaţi la o priză. În plus, toate tractoarele Valtra au motoare care nu sunt poluante, ele îndeplinind normele Tier III”, a spus dl Nica. La demonstraţie a fost adusă şi o maşină de service pentru ca fermierii să vadă cum este, de regulă, echipată o astfel de maşină. În încheiere, dl Nica a subliniat importanţa întreţinerii zilnice a tractoarelor. „Indiferent ce marcă de tractoare aveţi în fermă, nu neglijaţi partea de întreţinere, curăţare a maşinilor agricole. La tractoarele Valtra, întreţinerea se face foarte uşor”, a spus specialistul de produs.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html aspectul complexităţii, această maşină nu are rival pe piaţă. Până acum am semănat cu această maşină circa 80 ha de rapiţă şi 35 ha de grâu. Mai mult, am făcut şi un test pe 10 ha, din care 5 ha le-am semănat cu Compact Solitair, iar celelalte cu o altă semănătoare. Rezultatele le vom vedea anul viitor. Cu această maşină, noi sperăm să obţinem un plus de producţie de 500-1.000 kg, datorită preciziei de semănat, a răsăririi mult mai rapide şi uniforme, pentru că se respectă adâncimea de semănat şi se face o tasare bună. Seminţele sunt într-un contact mai bun cu solul şi germinează mai repede.” Octombrie 2011 51

Ana MUSTĂŢEA

şi amestecarea resturilor vegetale şi prelucrarea completă a solului. Utilajul este disponibil în lăţimi de lucru de la 2,5 până la 6 metri, iar din 2012 Lemken va lansa pe piaţă versiuni pentru sistemul de transport Gigant, cu lăţimi de lucru de până la 12 metri. „În România, nivelul de putere al tractoarelor este în creştere, iar firma Lemken are avantajul că poate să ofere utilaje fiabile de peste 6 metri. Faţă de concurenţă, acesta este unul dintre avantajele produselor noastre”, a afirmat dl Franz Jakoby. Potrivit directorului de vânzări de la Lemken, sistemele Gigant vor începe să prindă pe piaţa internă, deoarece puterea tractoarelor este în creştere în fermele mari. Aceste sisteme Gigant presupun existenţa mai multor câmpuri de lucru, ce pot fi schimbate cu uşurinţă. „Sistemul poartă anumite câmpuri de lucru ce pot fi folosite în funcţie de necesitate. De exemplu, dacă ai nevoie, poţi pune discul sau cultivatorul, iar dacă nu, scoţi aceste câmpuri de lucru şi poţi pune compactorul”, a explicat dl Jakoby. În cadrul demonstraţiei, a fost prezentată şi maşina de semănat şi fertilizat Compact Solitair, în varianta de 4 metri. „Interesant la această maşină este faptul că toţi tăvălugii şi şina de semănat se reglează hidraulic din cabină. Prin prelucrarea prealabilă a solului, prin compactarea foarte bună a solului şi respectarea adâncimii de semănat, cultura are o răsărire foarte bună”, a spus dl Jakoby. Pe piaţa internă, vânzările Lemken sunt concentrate pe gama de pluguri şi discuri în proporţie de 50%, urmate de combinatoare, de circa 15%, grubere 5%, iar restul pe semănători şi MET-uri. „Este primul an în care vedem că şi Lemken are un loc pe piaţa


Comia - excelenţă nordică

O nouă serie de combine de la producătorul finlandez SAMPO Rosenlew

Luna septembrie a venit cu o premieră la nivel mondial: lansarea seriei de combine COMIA, de la SAMPO Rosenlew. Producătorul finlandez cu sediul în oraşul Pori este prezent şi la noi în ţară prin intermediul Valtec Group. Grupul Valtec este prezent pe piaţă în mai multe ramuri de activitate: agricultură, logistică, servicii, piese de schimb, construcţii, industrie alimentară, lubrifianţi şi combustibili, îngrăşăminte chimice, vopsele etc. Invitaţia de participare la lansarea de la Pori a venit din partea preşedintelui Valtec Group, dl Narcis Someşfălean, un manager cu idei inovatoare, care, de-alungul timpului, i-a sprijinit pe producătorii agricoli, nu numai prin gama de maşini şi utilaje comercializate de Valtec Group, ci şi cu propuneri concrete de asocieri avantajoase; în ultimii ani, a reuşit să impună un brand nou pe piaţa tractoarelor din România - Valtec şi să revigoreze sub acest brand un nume cu tradiţie pe piaţa tractoarelor de la noi din ţară - Zimbru.

52 Octombrie 2011

Sampo Rosenlew este o companie independentă, deţinută de Timo Prihti, al cărei principal obiect de activitate îl reprezintă producţia de combine pentru recoltat cereale. Pe lângă producţia de combine, Sampo produce şi harvestere pentru industria forestieră şi echipamente pentru curăţenie industrială. Primele combine au fost produse în anul 1957, până la lansarea noii serii de combine Comia, din 7 septembrie a.c., gama de combine de la Sampo era compusă din seriile SR2000 şi SR3000. Comia este o serie de combine complet nouă, care vine cu 3 modele de combine - C4, C6 şi C8. Caracteristicile de bază ale seriei Comia sunt eficienţa, robusteţea, aceeaşi putere cu un consum de combustibil mai mic, cea mai uşor şi rapid de curăţat combină de pe piaţă, cea mai mare capacitate de separare din clasa ei. Hederele combinelor Comia sunt rezultatul mai multor ani de cercetare şi dezvoltare, ele oferă o mare performanţă pe care te poţi baza în orice condiţii de vreme şi în abordarea oricărei culturi. Pentru fiecare combină din clasă există un heder standard, după cum urmează: Comia C4 - heder de 3,90 m, Comia C6 - heder de 4,20 m, Comia C8 - heder de 4,50 m; apoi, opţional, se pot

alege hedere de la 3,45 până la 4,80 m. Înălţimea de tăiere poate fi reglată în paşi de la 0,20 până la 1,20 m, viteza cuţitelor de tăiere este de 1.020 de curse/min. Toate modelele seriei sunt echipate cu un elevator robust cu lanţuri, la capătul elevatorului există un locaş unde se strâng eventualele pietre ce se pot ridica după teren, locaşul poate fi uşor curăţat, fără a fi nevoit să intri sub elevator. Există uşi mari pentru accesul facil în punctele de mentenanţă. Bătătorul cu un diametru de 50 cm şi cu o laţime de 111 cm este dotat cu 8 bare de batere interschimbabile, care asigură separarea până la „ultima boabă”, acesta este deosebit de robust şi nu încetineşte nici chiar atunci când există vârf de încărcare. Comia C8 este dotată şi cu un contrabătător care măreşte capacitatea combinei, fără a mări lăţimea acesteia. Combinele C8 dotate cu contrabatator sunt cu 20% mai eficiente, în comparaţie cu combinele dotate cu un singur cilindru. Contrabătătorul egalizează mai bine fluxul de cereale care ajunge în bătător, pentru un proces de treierare cât mai eficient. Rezultă un proces de treierare mai lin, în care este redus semnificativ procesul de spargere a boabelor. Comia C4 dispune de un sistem de separare cu 4 căişori, C6 şi C8 au câte 5

www.agrimedia.ro


căişori, făcând astfel din Sampo singurul producător de combine care oferă o combină cu 5 căişori în clasa sa. Testele au indicat că adăugarea a încă unei perechi de căişori poate creşte performanţa cu 10%. Suprafaţa totală de separare la toate modelele seriei Comia este de 4,80 m2. Dacă recoltarea se face în condiţii de umiditate ridicată sau recolta este verde, o performanţă superioară a scuturătorilor este esenţială. Combinele Sampo au cilindrul de separare situat deasupra căişorilor şi este proiectat de aşa natură încât să poată creşte capacitatea de separare a acestora. Cilindrul este dotat cu „degete” robuste, care pot fi ajustate în funcţie de condiţiile din câmp sau de tipul de cereale recoltate. Partea de jos a scuturătorilor este fabricată din inox. Combinele dispun de site de 5, 12 şi 16 mm pentru toate tipurile de recolte, alte dimensiuni fiind disponibile la cererea expresă a clienţilor, iar viteza ventilatorului poate fi reglată electric din cabină.

se opri automat în 5 secunde dacă acesta nu îşi reia poziţia. Cabina este prevăzută cu aer condiţionat în standard pentru modelul C8 şi ca opţiune pentru C4 şi C6.

Capacitatea buncărului se situează între 3,70 m3 la Comia C4 şi 5,20 m3 la Comia C8, Comia C6 dispune de un buncăr de cereale de 4,20 m3. Înălţimea de descărcare a buncărului este de 3,40 m, opţional ea putând urca până la 4 m.

Valtec Seria A - 2 ani garanţie fără limită de ore de funcţionare

Toate modelele seriei sunt dotate cu cabina Premium Plus Cab, o cabină nouă, silenţioasă şi fără vibraţii. Comezile de bază ale combinei sunt grupate pe mânerul scaunului operatorului, un display care se poate roti este amplasat pe stâlpul din dreapta al cabinei. Comia este echipată cu opţiuni pe care în mod normal le regăsim pe combine din clase mai mari. Toate butoanele şi funcţiile de control ale

www.agrimedia.ro

combinei au fost amplasate cu mare atenţie pentru a fi cât mai ergonomice şi pentru a veni în sprijinul operatorului. Cu ajutorul mânerului multifuncţional, operatorul poate controla direcţia de înaintare a combinei şi operaţiile hederului, la fel cum poate controla cu uşurinţă întregul proces de treierat. Sistemul hand-free pentru telefon vine în standard pe toate modelele Comia. Pe oglinda din stânga există o cameră video pentru monitorizarea părţii din spate a combinei; un element de siguranţă, cerut de noi norme, ce se vor implementa în curând şi la nivel european, prevede ca în momentul în care operatorul se va ridica de pe scaun motorul combinei să

Pe lângă combinele Sampo Rosenlew, Valtec Group mai comercializează şi tractoarele Valtec, un brand propriu, cu motoare Perkins, ce dezvoltă puteri de la 58 la 102 cai pentru Seria Valtec A, cu motoare Cummins, cu puteri de la 120 la 180 de cai pentru Seria Valtec M. Tot motoare Cummins regăsim şi pe tractoarele Valtec Seria V (Zimbru), puterea dezvoltată fiind cuprinsă între 200 şi 300 de cai. Tractoarele Valtec seria A sunt destinate lucrărilor zilnice din cadrul fermei, sunt tractoare compacte şi foarte uşor de manevrat, pretabile pentru o gamă largă de lucrări agricole, forestiere şi edilitare. Seria M este concepută pentru a oferi un nivel înalt de performanţă, un tractor robust ce răspunde nevoii fermierilor din România. Tractoarele Zimbru - Valtec Seria V sunt dotate cu motoare Cummins în şase cilindri în linie, fabricate în Statele Unite. „Zimbrii” dispun de 8 roţi, pentru reducerea presiunii la sol şi asigurarea unei tracţiuni mai bune pe terenuri dificile, noul Zimbru are componente robuste şi un echilibru foarte bun între putere şi greutate. Noile combine SAMPO Comia vor putea fi admirate la târgurile din ţară începând cu anul 2012.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Octombrie 2011 53

Ionuţ VÎNĂTORU

Motoarele cu care sunt dotate combinele Comia întrunesc cele mai recente norme de poluare, sunt motoare Sisu Power cu tehnologie SCR (reducere selectivă catalitică a gazelor cu efect de seră), ele asigură o economie de combustibil de până la 10%. Pe lângă rezervorul de combustibil, există un rezervor de uree AdBlue, cu care sunt tratate gazele eliminate de la motor. În cabină există un display care monitorizează consumul de uree. Comia C4 este dotată cu un motor în 4 cilindri, care dezvoltă 150 de cai putere, C6 are un motor în 6 cilindri, cu 185 de cai putere, iar C8 dispune tot de un motor Sisu Power în 6 cilindri, cu o putere de 210 cai. Capacitatea rezervorului de combustibil este de 200 de litri la Comia C4 şi de 350 de litri la C6 şi C8.

Combinele Comia impresionează la prima vedere prin robusteţe, prin uşurinţa cu care pot fi curăţate, accesul uşor în zonele se mentenanţă, cea mai mare capacitate de separare din clasa ei, prin ergonomia cabinei. Comia sunt deja disponibile la vânzare la dealerii Sampo din toată Europa, ele putând fi livrate pentru campania de recoltare din 2012. Exista deja un lot gata de livrare din momentul lansării. Preţurile combinelor vor fi anunţate de către dealeri în cursul acestei luni, deci, în cazul în care aveţi nevoie de o combină robustă, de încredere, care poate oferi productivitate maximă în condiţii dificile de lucru, nu trebuie decât să contactaţi dealerul local Valtec Group pentru a obţine o ofertă personalizată.


Precisă. Rapidă. Pronto! Semănătoarea de la Horsch tăvălugului cu roţi se foloseşte în timpul transportului ca şasiu. În poziţia de lucru, în faţa fiecăror două brăzdare rulează o roată, pe întreaga lăţime de lucru.

Agricultura din pasiune Ceea ce aşteaptă agricultorii de la un utilaj pentru semănat este ca acesta să plaseze seminţele cu exactitate, deoarece doar însămânţările precise duc la realizarea unor recolte de vârf. De asemenea, aceştia se aşteaptă la o viteză ridicată de semănare, deoarece perioada de timp în care are loc semănarea este limitată, şi la toleranţă în ceea ce priveşte caracteristicile patului germinativ - pentru că flexibilitatea în cultivarea solului reduce costurile. „Nu cu mulţi ani în urmă, era greu de crezut că la o viteză de 10 km/h va exista un utilaj care să asigure o semănare atât de precisă ca aceea asigurată de Pronto, semănătoarea producătorului Horsch”, afirmă dl Leontin Coca, director de vânzări al MEWI Orţişoara Horsch.

produce sol fin, şi tăvălugului cu roţi de cauciuc, ce asigură o tasare adâncă şi condiţii uniforme de semănare înainte de fiecare brăzdar. Mai multe roţi înguste, cu diametru mare, montate pe un arbore rigid, asigură un grad ridicat de nivelare. Graţie gradului ridicat de adaptabilitate (până la 15 cm), brăzdarele TurboDisc pot urma precis suprafaţa solului, în acest fel toate seminţele putând fi semănate uniform, exact la adâncimea reglată. Patru amortizoare din cauciuc per brăzdar transferă o presiune pe acesta din urmă de până la 120 kg şi asigură menţinerea brăzdarului în sol la viteze mari. Un valţ de presare la capătul corpului brăzdarului ghidează brăzdarul exact în adâncime şi asigură contactul seminţelor cu solul. „TurboDisc este un dispozitiv care a fost perfecţionat de-a lungul a 25 de ani, ţinându-se cont de modul concret de lucru în câmp, deoarece doar în astfel pot fi asigurate fiabilitatea utilajelor Horsch şi performanţele ridicate la hectar pe care şi le doresc, în prezent, agricultorii”, precizează dl L. Coca.

Pronto AS Utilajul este o semănătoare de gabarit mare, cu discuri pentru afânare şi sistem de prindere în trei puncte, pentru utilizarea diferitelor echipamente ataşabile. Se utilizează pentru semănatul bob cu bob cu îngrăşământ, pentru semănarea după arătură, în mirişte, sau cu sistemul Focus de la Horsch. Sistemul de transport este dotat cu dispozitiv de frânare, utilizat atât pe câmp, la întoarcere, cât şi în combinaţie cu Focus sau Maistro. În combinaţie cu şina brăzdarului TurboDisc, pentru semănare se foloseşte aceeaşi unitate de nivelare cu roţi ca la Pronto DC.

Variante constructive

Germinaţia uniformă realizată de Pronto se datorează sistemului de discuri DiscSystem, care dislocă, nivelează şi 54 Octombrie 2011

Pronto DC Semănătoare în rânduri universală, compactă, care prin greutatea proprie redusă şi volumele mari ale buncărelor este concepută pentru a asigura o performanţă şi o calitate a semănării maxime. Este utilizată pentru semănarea precisă în rânduri după arătură sau direct în mirişte. Elementul mijlociu al

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 55


Cele trei Terra din seria de cultivatoare de la Vogel & Noot asigură şi în condiţii grele de utilizare o calitate foarte bună a lucrului şi de aceea fac posibilă o utilizare flexibilă şi universală pe tot prarcursul anului. Cultivatoarele seria Terra sunt multifuncţionale datorită domeniului mare de reglare a adâncimii de lucru.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Utilaje Vogel & Noot baza succesului de mâine Cultivatorul TerraMix

Seria TerraMix cu două grinzi este echipată cu colţi ficşi, cu siguranţă prin bolţ de forfecare; are distanţa între rânduri de 44 cm, brăzdare duble de 120 mm, plăci de margine şi discuri în evantai. Axa de cuplare este dintr-o bucată, iar tăvălugul (opţional) se poate alege dintr-o gamă vastă. Această combinaţie asigură o amestecare foarte bună în soluri uşoare sau la adâncimi mici de lucru. Unghiul de atac reglabil al brăzdarului cu aripioară garantează o pătrundere bună în soluri tari şi facilitează o dezmiriştire superficială la o prelucrare în întregime a suprafeţei.

Simona MUNTEANU

Cultivatorul universal TerraFlex

Seria TerraFlex cu 3 grinzi este echipată cu colţi ficşi, cu siguranţă cu bolţ de forfecare; are distanţa între rânduri de 30 cm, brăzdare inimă dublă cu aripioare de 330 mm (grosime 10 mm), plăci de margine şi discuri în evantai. Axa de cuplare este dintr-o bucată, iar tăvălugul (opţional) se poate alege dintr-o gamă vastă. Această combinaţie este destinată în aceeaşi măsură atât pentru prelucrarea la adâncime medie, cât şi pentru pregătirea superficială a patului germinativ în strat vegetal protector. 56 Octombrie 2011

TerraCult cultivator multifuncţional în strat vegetal protector

Seria TerraCult cu 4 grinzi este echipată standard cu colţi elastici, cu arc spiralat, cu secţiunea de 40 mm; are distanţa între rânduri de 22 cm, brăzdare inimă dublă, plăci de margine şi discuri în evantai. Axa de cuplare este dintr-o bucată, iar tăvălugul este la alegere (opţional). Avantajele seriei TerraCult sunt: bun efect de curgere şi amestecare datorită brăzdarelor în forma literei C; datorită vibraţiilor se produce un efect de autocurăţare a brăzdarelor, evitându-se astfel înfundarea, şi se facilitează pătrunderea în soluri grele, are un sistem integrat de siguranţă la pietre, un efect bun de mărunţire şi dislocare fină datorită distanţei mici între rânduri (22 cm). Combinaţia cu brăzdarele cu aripi opţionale de 270 mm (10 mm) garantează un lucru bun şi la adâncime mică.

Grapa cu discuri scurtă - TerraDisc

Construcţie scurtă, greutate mică, uşor manevrabilă, grapa cu discuri VN TerraDisc este o alternativă ieftină în pregătirea modernă a solului. Concepută pentru pregătirea superficială a terenului între 2 şi 12 cm atât în mirişte, cât şi în strat vegetal protector, asigurând o

productivitate maximă. La pregătirea patului germinativ în terenurile arate TerraDisc se remarcă prin rezistenţă mică la tracţiune, realizează o bună nivelare şi retasare. Un accent deosebit s-a pus pe prelucrarea atentă a materialelor de calitate superioară. Elementul principal îl constituie lagărele capsate SKF, cu ungere permanentă. Este echipat standard cu distanţieri reglabili între discuri şi cu plăci limitatoare.

Tăvălug inelar Terrapak 600 mm asigură o nivelare perfectă, tasează

şi favorizează putrezirea resturilor şi a pierderilor de boabe, compactează solul şi împiedică o evaporare nedorită. Patinele dintre inele curăţă tăvălugul şi asigură gradul de retasare, în funcţie de regaj.

Tăvălug inelar cauciucat 580 mm asigură o penetrare optimă

datorită greutăţii mari şi lasă în urmă o suprafaţă brăzdată, bine retasată. Datorită proprietăţii de deformare elastică a cauciucului şi printr-o şină răzuitoare se curăţă foarte bine.

Tăvălug cu colţi Packer 500 mm este mai uşor, are o bună

antrenare datorită colţilor singulari sudaţi şi proprietăţi universale. TerraDisc Hidro are baterii de discuri şi tăvălugi din două secţiuni, rabatare hidraulică cu blocare în transport automată.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Octombrie 2011 57


Piaţa combinelor autopropulsate începe să prindă contur În perioada 23-24 septembrie a.c., la sediul firmei AgroWest din localitatea Cernat, judeţul Covasna, au avut loc Zilele Porţilor Deschise. Firma, reprezentanta mărcilor Grimme şi Asa Lift în România, organizează acest eveniment, devenit tradiţie, de patru ani. Evenimentul cuprinde demonstraţii în câmp cu utilaje şi maşini agricole destinate, în principal, culturii de cartofi şi de rădăcinoase.

58 Octombrie 2011

În cadrul demonstraţiilor organizate, firma Grimme a prezentat trei modele de combine. „Am adus o combină pe un rând, tradiţională, care este produsă de câţiva ani, foarte populară în rândul cultivatorilor de cartofi şi care se vinde foarte bine. Totodată, am adus o combină tractată pe două rânduri şi, nu în ultimul rând, o maşină de recoltat cartofi autopropulsată. Primele două combine au un sistem patentat de recoltare a cartofilor. Aceştia sunt scoşi cu o rolă cauciucată dublă, care se roteşte hidrauluic. Firma Grimme pune accent deosebit pe protejarea materialului finit. Canalul de cernere, de exemplu, este din oţel inoxidabil, ca să nu se poată lipi pământ de el şi să nu deterioreze cartofii. La cartofii pentru chips, exigenţele sunt

enorme, pentru că ei nu trebuie să prezinte lovituri mecanice”, a afirmat dl Akos Bajcsi, administratorul societăţii AgroWest. Maşina de recoltat cartofi pe un rând are o productivitate de 120-130 tone/zi, cea pe două rânduri de circa 220 tone/zi, iar combina autopropulsată are o productivitate de 250 până la 300 tone/zi. „Productivitatea este mai mare la cea autopropulsată, pentru că întoarcerile se fac foarte uşor, iar la celelalte operatorul trebuie să facă 3-4 manevre până când combina se reaşează pe rând”, a spus directorul firmei. Potrivit dlui Bajcsi, piaţa combinelor autopropulsate pentru sfeclă şi cartofi a început să prindă contur. „Capacitatea de lucru a unei combine tractate pe două rânduri este cu 10 până la 20% mai mică faţă de cea obţinută la maşina autopropulsată. Un alt avantaj obţinut la cea autopropulsată este că poate lucra în condiţii mult mai grele, poate intra în câmp, la recoltare, chiar şi când este umiditate în sol. În România, dacă vorbim despre cultura de sfeclă, atunci aceasta se recoltează în mare parte cu combine autopropulsate. Cele tractate nu prea se mai fabrică, ele

www.agrimedia.ro


Unii dintre cei mai mari producători de maşini pentru recoltat sfeclă sunt firmele Holmer şi Grimme. Cea din urmă a pătruns mai nou pe piaţă, în anul 2003, şi interesant este faptul că firma a ales momentul prielnic de se lansa, impunând un nivel tehnologic înalt. „Înainte de a pătrunde pe piaţa combinelor de recoltat sfeclă, Grimme a testat momentul cu cinci ani înainte, iar când s-a lansat, aceasta a fost premiată în cadrul târgului internaţional Agritehnica de la Hanovra cu medalia de aur pentru inventivitate şi mod de recoltare”, a afirmat directorul firmei AgroWest. Pe piaţa internă, combinele de recoltat sfeclă marca Holmer sunt mai cunoscute, probabil şi datorită

www.agrimedia.ro

faptului că fabrica de zahăr Agrana din Roman a avut printre primele iniţiative de recoltare mecanizată la sfeclă şi a achiziţionat maşini de recoltat Holmer. „Noi am făcut eforturi susţinute să introducem pe piaţă combinele autopropulsate de recoltat sfeclă Grimme şi am reuşit acest lucru cu succes. Fermierii o ştiu deja ca fiind una dintre cele mai bune combine. În România, am vândut trei astfel de combine, iar preţul acestora nu este deloc mic. O particularitate a acestor maşini este faptul că sunt pe şenile şi pot lucra fără probleme în condiţii de umiditate. De asemenea, combinele au o suprafaţă mare de tasare, cu circa 30%

În cadrul demonstraţiilor, fermierii veniţi la eveniment au avut posibilitatea să vadă în lucru şi maşina de recoltat morcovi fabricată de Asa Lift. Firma AgroWest comercializează o gamă largă de maşini şi utilaje agricole necesare atât în producţia vegetală, cât şi în cea specializată. „Ne adresăm şi cultivatorilor de rădăcinoase, de cartofi, morcovi, ceapă etc. În gama noastră de produse avem utilaje de la firme de prestigiu, din Danemarca, Germania etc.”.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Octombrie 2011 59

Ana MUSTĂŢEA

mai mare faţă de concurenţă, ceea ce reprezintă un avantaj. O altă invenţie a celor de la Grimme, asupra căreia deţine un patent, este sistemul de recoltare a sfeclei. Combina are două roţi mari, care scoate prin prindere sfecla şi nu intră în pământ mai mult de 4 cm. Prin acest sistem, cernerea şi curăţarea sunt mai bune. Nu există, ca la alte combine, sistemul stelar de curăţare, care este foarte agresiv”, a explicat dl Akos Bajcsi.

fiind eficiente doar pe suprafeţe mici. Este destul de dificil de lucrat cu o combină tractată pe timp de noapte, pentru că nu sunt condiţii optime de vizibilitate. Pe piaţă există o tendinţă clară a echipării fermelor cu combine autopropulsate şi cred că, în maximum 10 ani, foarte mulţi agricultori îşi vor dota exploataţiile cu astfel de maşini”, a spus dl Bajcsi.


Pentru agricultura din zonele rurale ale României, calul reprezintă o necesitate vitală. Eclipsat multă vreme de explozia mijloacelor tehnice, decimat în mod fizic, devenit supă pentru porci, calul s-a înfruntat, de fapt, cu un adversar inegal, cu o putere foarte mare: petrolul.

Calul şi semnificaţia sa pentru gospodăriile rurale O dată cu apariţia crizei energetice şi cu scumpirea exagerată a produselor petroliere, calul revine în actualitate ca principală sursă de energie neconvenţională pentru tracţiune. În zona de câmpie, pentru lucrările agricole, deşi se pot mecaniza în întregime, totuşi calului i se găseşte utilitatea la transporturi uşoare şi de volum ale îngrăşămintelor naturale sau chimice în câmp, la transportul furajelor şi al gunoiului şi la transporturile ce se efectuează în gospodării individuale, fapt care justifică creşterea şi întreţinerea unui efectiv de patru cai la 100 de hectare de teren agricol. În zona de deal şi, în special, în zona muntoasă, necesarul este de 6 cai la 100 de hectare de teren agricol, deoarece lucrările agricole nu pot fi în întregime mecanizate. Pe terenurile cu pantă mai mare de 17 grade sporesc consumurile de carburanţi, din cauza opririlor dese, a întoarcerilor scurte, a urcării şi coborârii periculoase. De asemenea, terenul accidentat, drumurile impracticabile sau lipsa acestora duce la necesitatea efectuării transporturilor aproape în întregime numai cu cai. Agricultura montană, pe suprafeţe mici 60 Octombrie 2011

şi razleţe, aflate pe terenuri accidentate, este de neconceput fără prezenţa cailor. Problema transportului îngrăşămintelor naturale pe fâneţe, păşuni, mici ogoare, grădini, a fânurilor de pe fâneţe la grajdurile de animale, a pietrei de construcţie, a lemnului din păduri etc., pe drumuri înclinate, sinuoase, multe înguste şi denivelate, sau transporturile pe terenurile lipsite de drumuri, inclusiv a animalelor şi persoanelor, micile arături şi grăpări este una reală în zona montană. Aceste activităţi agricole mărunte şi multiple, care necesită neapărat energie, se înscriu ca necesităţi clare pentru creşterea de cabaline, lucru reflectat în dinamica actuală a efectivelor la nivel naţional faţă de creşterea celorlalte specii de animale. În această zonă, o gospodărie creşte unul sau doi cai şi se ocupă şi cu cărăuşia pentru nevoile de transport ale sătenilor sau se află antrenată în activităţi forestiere. O înviorare a creşterii efectivelor de cabaline în zona montană este în strânsă legătură cu un proces general de înviorare a zooculturii montane, deoarece sporirea numărului de cai îşi are raţiunea doar în condiţiile sporirii trebuinţelor de deservire a activităţilor agricole.

Una dintre orientările care pot contribui din plin la relansarea calului în zona de munte o constitue dezvoltarea agroturismului, în perspectiva dezvoltării acestuia şi în munţii noştri, după sistemul francez sau englez, prin plimbările călare între o localitate şi alta, prin practicarea călăriei de la un han turistic la altul sau la staţiunile montane de odihnă, cum ar fi: Braşov, Sinaia, Predeal etc. Dezvoltarea creşterii calului mai priveşte şi punerea la punct a unei mici industrii locale, legate de mijloacele de transport hipo, cu efecte benefice asupra creării unor locuri noi de muncă pentru conducătorii de atelaje - căruţe, sănii, şarete sau pentru cei care se ocupă de confecţionarea de hamuri, şei, potcoave, lanţuri, precum şi a unor obiecte ornamentale legate de agroturism.

Calul

În actuala conjunctură prin care trece agricultura noastră, calul a revenit în actualitate din raţiuni economice, practice, ca o sursă importantă de energie, de materii prime şi de produse animaliere, şi mai ales sociale, pentru obţinerea preparatelor biologice, agrement şi pentru sport.

www.agrimedia.ro


3-4 săptămâni înainte şi după fătare. Specialiştii de la camerele agricole ce urmează a fi înfiinţate trebuie să se preocupe şi de asigurarea necesarului de reproducători, în raport cu numărul de iepe apte şi nominalizate pentru montă, prin preluarea acestora de la depozitul de armăsari. Totodată, acestor armăsari trebuie să li se asigure condiţii optime de adăpostire, îngrijire, hrănire, pentru a-i menţine în condiţii de reproducţie, pentru a putea efectua monta la un număr cât mai mare de iepe (50-60 de capete). Durata căldurilor la iapă este în medie de 9 zile, iar momentul optim al montei este aproximativ la mijlocul acestei perioade. Deoarece nu se cunoaşte începutul intrării în călduri, este necesar ca imediat, chiar în ziua depistării, iapa să fie dusă la montă şi aceasta să se repete din două în două zile, respectiv de 3-4 ori pe un ciclu, pentru prinderea momentului optim al ovulaţiei. Iepele în călduri se recunosc după starea de agitaţie şi nelinişte, reducerea poftei de mâncare, consum excesiv de apă, tumefierea vulvei şi intredeschiderea ei des (are loc clipirea clitorisului), mucoasa vulvară devine roşiatică. Iapa campează ca pentru urinare şi

elimină un lichid filant, de culoare gălbuie. Iepele proaspăt fătate trebuie duse la montă în a 5-a zi după fătare, apoi în a 7-a şi a 9-a zi. Cele mai multe rămân gestante în a 9-a zi după fătare. Iepuşoarele se dau prima dată la montă la 3-4 ani, în funcţie de rasă şi de dezvoltarea corporală (65-70% din greutatea de adult). Pentru obţinerea de mânji sănătoşi şi viguroşi, care să se dezvolte corespunzător până la vârsta de 3-4 ani, când sunt puşi la muncă, este necesar ca iepele-mame să fie hrănite în mod raţional pe tot parcursul gestaţiei şi al lactaţiei. Alimentaţia iepelor-mame trebuie să asigure atât necesarul de întreţinere, cât şi necesarul pentru dezvoltarea fătului şi asigurarea producţiei de lapte pentru mânzul sugar, în special în primele trei luni de viaţă. Numai astfel se poate obţine un număr mai mare de mânji, se pot asigura acestora condiţii mai bune de viaţă, se poate reduce la minimum mortalitatea.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Întâlnire MADR - Crescători de bovine Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, s-a întâlnit cu reprezentanţii Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, ai Asociaţiei Generale a Crescătorilor de Taurine din România şi ai Asociaţiei Crescătorilor de Bovine Holstein. Întâlnirea a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, 28 septembrie 2011. Cu această ocazie, au fost dezbătute mai multe probleme cu care se confruntă sectorul de creştere a bovinelor, respectiv stabilirea cuantumului anual al plăţilor naţionale directe complementare (CNDP) pentru anul 2011 şi elaborarea actelor normative care reglementează activitatea creşterii bovinelor pentru anul 2012, stabilirea criteriilor de eligibilitate şi elaborarea actului normativ pentru bunăstarea la viţei, acordarea de ajutoare specifice pentru creşterea vacilor de carne. Alte subiecte abordate au fost modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de

www.agrimedia.ro

stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, prin completarea articolului 10 cu acordarea de despăgubiri privind bolile animalelor, precum şi acordarea ajutorului de criză, în cuantum de până la 15.000 de euro. Ministrul Valeriu Tabără a dat asigurări că doreşte o strânsă colaborare cu asociaţiile crescătorilor de bovine şi a răspuns punctual la problemele sesizate de către aceştia. În ceea ce priveşte cuantumului anual al plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, acesta se stabileşte prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în limita sumelor alocate de la bugetul de stat şi a plafoanelor maximale aprobate României cu această destinaţie de către Comisia Europeană. În concluzie, actul normativ prin care se aprobă cuantumul pe cap şi valoarea totală a sprijinului se va promova după data de 31 octombrie 2011, când se va cunoaşte efectivul eligibil. Referitor la acordarea sprijinului pentru crescătorii de bovine de carne şi metişi ai raselor de carne din

zonele defavorizate, conform art. 68 din Regulamentul CE nr. 73/2009, s-a notificat la DGAgri Bruxelles o formă de sprijin pentru anul 2012, pentru această categorie de animale, în valoare de 6,5 milioane de euro. În prezent, se aşteaptă decizia Comisiei Europene. În privinţa modificării articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006, acest aspect legislativ este de competenţa Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru includerea de forme de sprijin financiar acordate crescătorilor de animale pentru bolile care nu sunt cuprinse în Programul naţional strategic privind susţinerea combaterii bolilor la animale.

Octombrie 2011 61

Victor VĂTĂMANU

Reprivatizarea agriculturii şi preţurile exagerate pentru efectuarea lucrărilor agricole au readus în actualitate creşterea cabalinelor, în general, şi a celor de muncă în special, îmbunătăţindu-se ca o necesitate pentru transporturi operative de volum mare. De asemenea, calul mai poate fi folosit şi în construcţii, silvicultură, minerit şi, uneori, pentru necesităţile armatei, pentru paza frontierelor sau pentru Poliţia Călare. Aceste nevoi impun obligativitatea sporirii rapide a efectivelor de cabaline şi o ameliorare rapidă a acestora, în direcţia sporirii capacităţii de muncă, a forţei de tracţiune. Din motivele enumerate, considerăm că se impun măsuri corespunzătoare pentru organizarea reproducţiei, în vederea sporirii procentului de fecunditate şi natalitate, care încă se menţine sub valorile considerate satisfăcătoare. Monta la cabaline este sezonieră, trebuind să aibă loc în lunile martie-iunie, pentru ca după o gestaţie de 335-340 de zile, fătarea să aibă loc în perioada de sfârşit de iarnă, început de primăvară, când animalele sunt folosite mai puţin la muncă şi iepele pot fi scutite de efort cel puţin


Statistici şi prognoze de piaţă pentru cereale, oleaginoase şi uleiuri vegetale

Rubrică realizată de Daniel BOTĂNOIU

02.09.2011 - 30.09.2011

Scăderea preţului a fost accelerată, în ultima săptămână a lunii septembrie, de contextului economic incert, dar de apariţia raportului trimestrial al USDA. Piaţa s-a consolidat ca urmare a problemelor legate de semănat, semnalate în multe ţări producătoare. Seceta din SUA a fost sursa incertitudinilor referitoare la întârzierea semanătului. Suprafaţa semănată e de 27%, faţă de 35%, cât era semănat în mod normal. În Ucraina şi România, producătorii aşteaptă venirea precipitaţiilor pentru a semăna în bune condiţii.

GRâU

PIAŢA PORUMBULUI Preţul porumbului european a fost în impas în ultima săptămână a lunii septembrie, ca urmare a situaţiei critice a porumbului din SUA, precum şi situaţiei economice mondiale defavorabile. În Europa, se confirmă potenţialul bun de productie, acesta fiind estimat la 61,9 milioane de tone, cu 7 milioane mai mult decât producţia obţinută în anul anterior de piaţă. Impactul tensiunii asupra stocurilor mondiale este limitat de avansarea lucrărilor de recoltat, precum şi de operaţiunile de vânzare, care au scăzut destul de mult. Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

02 sep. 2011

295.3

324.3

214.3

09 sep. 2011

285.5

314.3

210.7

16 sep. 2011

272.5

298.5

205.3

23 sep. 2011

251.3

263.9

196.3

30 sep. 2011

233.3

260.9

210.7

ORZ

62 Octombrie 2011

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

02 sep. 2011

269.3

299.7

173.3

09 sep. 2011

257.5

282.5

167.9

16 sep. 2011

252.9

267.9

161.9

23 sep. 2011

235.5

301.7

156.9

30 sep. 2011

223.9

253.7

150.7

PORUMB

PIAŢA ORZULUI Preţul orzului furajer a afişat o anumită fermitate, în contextul cerealier agitat, în urma ieşirilor masive ale fondurilor de investiţii de pe piaţă. Acesta a pierdut circa 4 euro/t,depăşind preţul grâului de consum. Consistenţa preţului e pusă pe seama faptului că balanţa europeană a orzului e destul de tensionată. Ţările din bazinul Mării Negre nu pot revini pe piaţă şi să acopere necesarul UE 27. După un export de 4,5 mil. tone, realizat de UE27 în anul anterior de piaţă, a făcut ca stocurile să se diminueze, în timp ce producţiile nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor. Data

Bursă  Creil

Bursă  Dunkerque

Bursă  Moselle

Bursă  Rouen

Bursă  Creil**

Bursă  Moselle**

02 sep. 2011

191.7

200.7

195.7

199.7

276.9

281.5

09 sep. 2011

189.5

193.3

192.7

194.3

269.7

272.7

16 sep. 2011

191.3

195.7

192.3

194.7

260.9

262.9

23 sep. 2011

183.5

192.5

185.9

192.3

248.5

250.3

30 sep. 2011

177.3

188.5

179.3

188.5

253.3

255.7

www.agrimedia.ro


PIAŢA SOIEI Preţul soiei a scăzut şi el la bursa din Chicago. Producţia de soia este conformă aşteptărilor pieţei, aşa cum anunţă raportul USDA. Producţia de soia este estimată la 84,5 milioane de tone. Suprafaţa semănată se estimează a fi, în 2012, în creştere cu 850.000 acri în SUA, ceea ce va detensiona preţul.

SOIA

PIAŢA RAPIŢEI Ţinând cont de contextul economic mondial, preţul rapiţei europene a înregistrat o scădere a nivelului, ca urmare a evoluţiei generale a preţurilor oleaginoase. Rapiţa din Canada a atins minimul de preţ din ultimele 10 luni. În FOB Moselle, preţul a scăzut cu 9 euro/tonă, ajungând la 429 euro/tonă. Chiar dacă producţia europeană de rapiţă este în scădere, faţă de nivelul din 2010, industriaşii au găsit soluţii alternative.

mbrie 2011

Data

Bursa din Paris

02 sep. 2011

441.5

09 sep. 2011

449.7

16 sep. 2011

442.3

23 sep. 2011

434.5

23 sep. 2011

426.9

www.agrimedia.ro

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

02 sep. 2011

527.7

555.3

1371.3

09 sep. 2011

520.5

540.7

538.5

16 sep. 2011

499.7

516.9

1330.7

23 sep. 2011

462.9

480.5

1254.5

30 sep. 2011

433.5

455.5

1208.5

RAPIŢĂ

FLOAREA-SOARELUI - ulei

PIAŢA FLORII-SOARELUI Producţia de floarea-soarelui confirmă potenţialul său, bun ceea ce face ca această cultură să devină din ce în ce mai interesantă. Preţurile uleiurilor vegetale sunt în scădere, exceptând uleiul din floarea-soarelui. Uleiul de floarea-soarelui îşi menţine competitivitatea, ca urmare a cererilor de ofertă venite din partea Indiei şi Egiptului.

Data

FLOAREA-SOARELUI - SEMINŢE

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Franţa

02 sep. 2011

1345.3

02 sep. 2011

400.3

09 sep. 2011

1350.7

09 sep. 2011

404.3

16 sep. 2011

1320.3

16 sep. 2011

410.7

23 sep. 2011

1290.3

23 sep. 2011

390.3

23 sep. 2011

1195.7

23 sep. 2011

380.5

N.B.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii, avand la baza urmatoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, Padurilor şi Dezvoltarii Rurale, Institutul National de Statistica, Organizatia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economica, Departamentul de Agricultura al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina şi principalele Burse din Comunitatea Europeana), informatii din piata (traderi , producatori, fermieri, procesatori, depozitari), organizatii de profil (asociatii profesionale, etc) şi surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acuratetea şi integralitatea acestor informatii astfel că orice concluzie şi initiativa de actiune in baza acestui material trebuiesc privite sub aceasta limitare.

Octombrie 2011 63


Decizia nr. 818 din 21 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 - M.O. nr. 0646/9 septembrie 2011

condiţiile legii, pentru finalizarea de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. a obiectivului de investiţie „Varianta de ocolire a municipiului Arad“ - M.O. nr. 0648/12 septembrie 2011

Hotărârea nr. 889 din 7 septembrie 2011 privind stabilirea fructelor distribuite, a perioadei şi frecvenţei distribuţiei, a limitei valorii zilnice/elev şi a măsurilor adiacente distribuţiei de fructe, a bugetului aferent acestora, precum şi a modalităţii de implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei publice, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli în anul şcolar 2011-2012 M.O. nr. 0647/9 septembrie 2011

Hotărârea nr. 890 din 7 septembrie 2011 pentru aprobarea sprijinului financiar excepţional care se acordă în vederea compensării efectelor crizei cauzate de bacteria E.coli în sectorul legume - M.O. nr. 0648/12 septembrie 2011

Hotărârea nr. 892 din 7 septembrie 2011 privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a unor imobileconstrucţii aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia pentru Agricultură Arad, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu“ şi trecerea acestora în domeniul privat al statului în vederea scoaterii din funcţiune şi casării, în 64 Octombrie 2011

Ordinul nr. 204 din 2 septembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Planurilor de conturi şi a monografiilor pentru reflectarea în contabilitate a fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune, alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare de la bugetul de stat, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 498/2008 - M.O. nr. 0656/14 septembrie 2011 Ordinul nr. 174 din 14 septembrie 2011 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 165/2011 pentru stabilirea condiţiilor privind cantitatea netă pe care trebuie

să le îndeplinească operatorii economici care produc sau comercializează pâine pe teritoriul României - M.O. nr. 0659/15 septembrie 2011

Decizia nr. 88 din 13 septembrie 2011 pentru eliberarea, la cerere, a domnului Adrian Rădulescu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale M.O. nr. 0659/15 septembrie 2011 Ordinul nr. 203 din 31 august 2011 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente trimestrului II al anului 2011, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0665/19 septembrie 2011 Hotărârea nr. 913 din 14 septembrie 2011 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.244/2010 privind aprobarea cuantumului plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia bovine, în anul 2010, a Hotărârii Guvernului nr. 1.175/2010 pentru aprobarea cuantumului plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia ovine/caprine, în anul 2010, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.302/2010 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru

www.agrimedia.ro


perioada 2010-2011 şi a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat - M.O. nr. 0671/20 septembrie 2011

Decizia nr. 97 din 21 septembrie 2011 privind numirea domnului Octavian Liviu Bumbu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale M.O. nr. 0674/21 septembrie 2011 Rectificarea nr. 207 din 21 septembrie 2011 referitoare la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 207/2011 - M.O. nr. 0674/21 septembrie 2011 Ordinul nr. 197 din 25 august 2011 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 1.348/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole - M.O. nr. 0685/27 septembrie 2011

Ordinul nr. 198 din 25 august 2011 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 1.349/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume mbrie 2011 M.O. nr. 0685/27 septembrie 2011 Decizia nr. 963 din 12 iulie

2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 M.O. nr. 0687/28 septembrie 2011

Ordinul nr. 2155 din 30 august 2011 pentru aprobarea cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul şi identificarea şi înregistrarea animalelor în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în România - M.O. nr. 0689/28 septembrie 2011 Ordinul nr. 222 din 22 septembrie 2011 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 149/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând agenţiile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine - M.O. nr. 0690/29 septembrie 2011 Ordinul nr. 205 din 5 septembrie

2011 pentru modificarea Procedurii privind stabilirea şi plata impozitului pe veniturile băneşti din agricultură realizate prin valorificarea produselor vândute către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 190/2009 - M.O. nr. 0690/29 septembrie 2011

Ordinul nr. 180 din 21 iulie 2011 pentru stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente sectorului ICN - infrastructură critică naţională - „Alimentaţie“ - M.O. nr. 0691/29 septembrie 2011 Ordonanţa de Urgenţă nr. 82 din 29 septembrie 2011

privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare M.O. nr. 0694/30 septembrie 2011

Ordinul nr. 42 din 16 septembrie 2011 pentru aprobarea cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul şi identificarea şi înregistrarea animalelor în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în România - M.O. nr. 0689/28 septembrie 2011

Hotărârea nr. 933 din 21 septembrie 2011 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură - M.O. nr. 0695/30 septembrie 2011

Ordinul nr. 187 din 5 august 2011 pentru aprobarea cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul şi identificarea şi înregistrarea animalelor în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în România - M.O. nr. 0689/28 septembrie 2011

Hotărârea nr. 946 din 28 septembrie 2011 privind aprobarea plăţii contribuţiei României pentru anul 2011 la bugetul Fondului general de bază pentru bugetul operaţional al Convenţiei de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă

www.agrimedia.ro

anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998, la care România a aderat prin Legea nr. 91/2003 M.O. nr. 0700/4 octombrie 2011

Decizia nr. 112 din 4 octombrie 2011 privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Ion Anghel din funcţia publică de secretar general în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în funcţia publică, temporar vacantă, de secretar general în cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - M.O. nr. 0704/5 octombrie 2011 Decizia nr. 988 din 12 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 M.O. nr. 0703/5 octombrie 2011 Hotărârea nr. 910 din 14 septembrie 2011 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea regulamentelor (UE) nr. 1.015/2010 şi nr. 1.016/2010 ale Comisiei, prin care se implementează Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic - M.O. nr. 0704/5 octombrie 2011 Ordinul nr. 234 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea art. 2 din Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 380/2009 privind condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific - M.O. nr. 0706/6 octombrie 2011 Decizia nr. 923 din 7 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 şi art. 319 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă şi art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor - M.O. nr. 0706/6 octombrie 2011 comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Octombrie 2011 65


Quality Crops Agro este o companie ce activează în domeniul agricol din anul 2004, specializată în tehnologia seminţelor pentru culturile de câmp şi furnizarea de sevicii agronomice. Compania are două ramuri principale de activitate: comecializarea de hibrizi şi soiuri performante pentru culturile de câmp şi furnizarea de servicii de producere seminţe către terţi.

Seminţe de înaltă calitate prin Quality Crops Agro Alina VOLINTIRU, director marketing Quality Crops Datorită cunoaşterii foarte bine a mediul agricol din România, Quality Crops valorifică eficient condiţiile locale de cultură. Cu un cost de producţie atractiv, experienţă şi cunoştinţe bogate în domeniu, compania a devenit o sursă de încredere pentru serviciile de producere a seminţelor. Printre partenerii noştri în furnizarea serviciilor de multiplicare a seminţelor se numără companii ca Syngenta, RWA, Novi Sad Institute. Deţinem propria staţie de condiţionat seminţe, situată în Brăila, echipată cu utilaje de ultimă generaţie, asigurând obţinerea unor seminţe de înaltă calitate, conform parametrilor ceruţi de cultivatori. Quality Crops Agro aduce pe piaţă cei mai noi hibrizi de floarea-soarelui, obţinuţi în cadrul programului propriu de ameliorare, condus de dr. Nicolae Pârvu, hibrizi pretabili

66 Octombrie 2011

noilor tehnologii de cultură (cu rezistenţă la erbicide). Printre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi hibrizi se numără: Toro SU, La Pampa SU, Gringo, Alvarez şi Amigo SU. Quality Crops se angajează să continue investiţiile în noi produse şi servicii, ce vor aduce, cu siguranţă, plus de valoare afacerii dumneavoastră!

Echipa Quality Crops profesionalism, experienţă, recunoaştere

Manuel Coronado, fondator şi administrator al Quality Crops, investeşte experienţa sa în producerea de seminţe şi are un simţ deosebit de „dezvoltare şi adminstrare a afacerii”. Cu o experienţă bogată în administrarea unor societăţi multinaţionale, precum Pioneer Hi-Bred Seeds şi Syngenta, Manuel Coronado a reuşit să pună bazele unei reţele solide şi stabile de colaboratori şi să cunoască foarte bine piaţa şi activitatea agricolă. Dr. Nicolae Pârvu contribuie, prin expertiza, experienţa şi talentul deosebit în ameliorarea florii-soarelui, la obţinerea unor hibrizi de floarea-soarelui calitativ superiori şi foarte productivi, hibrizi excelent adaptaţi condiţiilor de cultură din România, şi nu numai. Produs al „generaţiei de aur” a amelioratorilor de la

Institutul de Cercetări Fundulea, dr. Pârvu este coautorul a peste 10 hibrizi de floarea-soarelui, o parte din ei cultivându-se chiar şi în prezent. În cadrul programului nostru de ameliorare, dr. Pârvu a colaborat cu specialişti recunoscuţi din alte ţări (Serbia, Argentina) şi are deja înregistraţi 11 hibrizi de floarea-soarelui în România, Ucraina, Rusia şi Turcia. Responsabil cu activitatea de producere a seminţelor este ing. Dumitru Antonescu, care are o experienţă îndelungată în producerea de seminţe, după ce a coordonat şi administrat această activitate în cadrul Pioneer Hi-Bred Seeds România. De asemenea, pe lângă expertiza în producerea de seminţe, dl Antonescu administrează cu succes şi activitatea staţiei de condiţionat de la Brăila, în vederea finalizării loturilor de seminţe conform parametrilor de calitate ceruţi pe piaţă. Toată activitatea de producere în câmp, procesare şi condiţionare are la bază combinaţia unică dintre experienţa şi cooperarea cu mulţi dintre cei mai bine cotaţi fermieri din România.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


3

Decembrie 2010


4

Decembrie 2010

Revista AGRIMEDIA Octombrie 2011  

Revista de agricultură Agrimedia, cu știri, analize, comentarii și informații din Agricultura. Informează-te ACUM la nivel European!, tehnol...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you