Din întreaga suprafaţă, câte hectare cultivaţi bio?
Pentru început am cultivat 65 de hectare bio 100%. Fără sămânţă tratată, fără tratamente chimice. Acesta este primul an de bio. Până acum a fost o perioadă de
conversie. Ca să trecem de la agricultura comercială la agricultura bio trebuie să treacă o perioadă de 2-3 ani pentru curăţarea pământului. Eu m-am hotărât ca în maximum 5 ani să cultiv toată suprafaţa de teren pe care o am bio. Asta pentru că, uşor, uşor, lumea se întoarce spre produsele sănătoase. Deşi lumea sau mai bine spus agricultorii fug de bio, eu am investit în acest segment şi chiar am ieşit pe profit. Folosesc îngrăşăminte organice, nu chimice, şi asta mă ajută ca produsul pe care îl cultiv să fie cu adevărat bio. Mai vreau să precizez, pentru cei ce vor să înceapă o afacere în acest segment bio, să nu aibă teamă că nu au unde vinde marfa. Piaţa este deschisă.
Vorbind de segmentul bio, v-aţi gândit să investiţi în energia regenerabilă?
M-am gândit, dar pentru moment ar însemna să fac prea multe lucruri deodată. Pentru fiecare îţi trebuie timp, iar acum, cu proiectele care le am, nu îmi permit să mă gândesc la aşa ceva. „Mai bine un lucru bine făcut, decât două pe jumătate” este o vorbă pe care am învăţat-o de la tatăl meu şi în care cred cu sfinţenie.
Irigaţii în judeţ nu aveţi, cum vă descurcaţi?
Deocamdată ne rugăm să plouă. Însă este o firmă mare în România care a adus un sistem foarte productiv din SUA. Prin forarea unui puţ pe fiecare tarla, ne permite introducerea în pământ a unor furtunuri la adâncimea de 35 cm. Pe scurt, acest ultilaj sapă şi introduce singur furtunul la rădăcina plantei. Este o inovaţie a momentului şi noi suntem foarte deschişi faţă de ea.
Ce planuri aveţi pentru viitorul apropiat?
Practic, ăsta este cel mai important, introducerea irigaţiilor pe terenuri. Fără o irigare controlată nu putem ajunge la un profit net superior. Cum am spus şi mai devreme, toate hectarele pe care le am vreau să fie cultivate bio. Nu vreau să mă extind ca suprafaţă. Terenul pe care-l am este suficient. Aştept în schimb cu nerăbdare proiectele din 2013-2014, ca să-mi deschid o fermă de animale. Este primul lucru pe care-l am pe listă, după cel cu irigaţiile.
Revista MEWI - Maşini şi utilaje second-hand La sfârşitul lunii februarie a apărut primul număr tipărit al revistei MEWI - Maşini şi utilaje second-hand, în care sunt prezentate mărci diferite de tractoare şi utilaje agricole, pentru fermieri interesaţi de achiziţionarea unor astfel de echipamente. De ce era necesară o astfel de revistă? Din cel puţin două considerente majore, consideră reprezentanţii companiei. „Primul dintre ele este acela că reprezentanţii de vânzări MEWI, ştiind să asculte vocea pieţei, au plecat urechea la nevoile fermierilor mai mici, care încearcă să găsească soluţii pentru a-şi lucra pământul ce încă nu le aduce acele profituri pentru a achiziţiona tehnică agricolă de vârf. Astfel, pentru cei aflaţi la început, un tractor sau un utilaj la mâna a doua poate reprezenta
www.agrimedia.ro
soluţia de moment a ducerii anului agricol la bun sfârşit”, după cum spune dl Leontin Coca în cuvântul introductiv. În al doilea rând, pentru a face faţă provocărilor existente în prezent pe scena distribuirii echipamentelor destinate agriculturii, firmele sunt oarecum obligate să-şi reconsidere modalităţile de abordare a pieţei, îndreptându-şi atenţia şi spre alte segmente de piaţă - în cazul nostru, fermieri individuali, care lucrează suprafeţe mai mici de teren. În această revistă, cererea se întâlneşte cu oferta, iar fermierii vor găsi în paginile ei acel tractor sau utilaj care să răspundă nevoii lor. Iar dacă nu vor găsi ceea ce doresc, reprezentanţii de vânzări MEWI din întreaga ţară pot căuta, şi în acest an, acea soluţie majoră care să se plieze atât pe dorinţa, cât şi pe bugetul fermierilor. Martie 2013 65
Iulian ANDREI
accesoriile de ultimă generaţie, care mă ajută foarte mult la producţie. În prezent, am două tractoare mari şi trei combine. Toate cumpărate în leasing. Sunt cai putere în plus, acţiunea pe care o sărvârşesc cu ele în câmp este mult mai fermă şi de calitate. Sunt scumpe ca întreţinere, dar îşi merită fiecare bănuţ. Economisesc timp, cultura este de calitate, totul este ca la carte. De precizat că şi asigurările sunt reînnoite în fiecare an, atât la terenuri, cât şi la utilaje. Fără asigurări nu ştiu dacă aş avea atât avânt în cultivare şi procesare. În caz de orice problemă (foc, grindină), ştiu că am asigurătorul în spate, care îmi oferă o linişte, cel puţin pe moment. În schimb la secetă nu ne-a acoperit nimeni. Nici o companie de asigurări nu are această clauză în contract. Din păcate, şi judeţul în care trăiesc (Teleorman) este printre cele mai lovite de secetă, dar nu avem de ales, mergem înainte.