Issuu on Google+

1

Ianuarie 2013


2

Ianuarie 2013


«Când se bat elefanţii, suferă iarba» Agenda evenimentelor din ultimul timp a fost monopolizată de activităţi politice interne şi internaţionale de prim rang. După ce românii, în baza opţiunilor electorale, şi-au configurat structura parlamentară şi implicit pe cea guvernamentală, au justificate aşteptări. Aşteptări în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă, măsuri de relaxare fiscală pentru IMMuri - referitor la reducerea TVA, inclusiv pentru produsele alimentare de bază. Se mai contează pe măsuri ferme pentru eradicarea evaziunii fiscale în toate domeniile. Avem un buget aprobat pentru anul în curs, criticat şi apreciat deopotrivă. În baza acestuia, recent, Guvernul a promovat un act normativ pentru reglementarea unor măsuri fiscale temporare aferente stimulării absorbţiei fondurilor destinate schemelor de plăţi directe şi măsuri de piaţă pentru asigurarea sumelor necesare decontărilor contravalorii schemelor de plaţi unice pe suprafaţă (SAPS) aferente actualului an agricol, precum şi pentru măsurile de piaţă şi intervenţie în piaţă, care se derulează prin APIA. Recent, plenul Parlamentului European a respins bugetul UE pentru perioada 2014-2020 aşa cum a fost aprobat de Consiliul European. În această situaţie, în baza unor renegocieri argumentate, sperăm într-o alocare bugetară comunitară echitabilă pentru ţara noastră. Tot în această perioadă s-a consumat Golgota demersurilor pentru integrarea României în Spaţiul Schengen, ale căror rezultate se lasă deocamdată aşteptate. Această stare de fapt este neplăcută pentru români şi păgubitoare pentru fluenţa activităţii de comerţ exterior derulată de agenţii economici autohtoni, dar şi pentru cei din ţările comunitare. În această situaţie, trebuie avut în vedere vechiul proverb indian potrivit căruia „când se bat elefanţii, suferă iarba”, stimaţi guvernanţi! În ultimele săptămâni, din păcate, România a fost angrenată în malaxorul etichetărilor eronate a unor contingente de carne, care au ajuns pe căi sinuoase la consumatori vest-europeni. Ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin, şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu fac demersuri pentru clarificarea acestei situaţii, care din păcate aruncă o umbră de neîncredere asupra activităţii unor agenţi economici autohtoni din industria cărnii. Şi cum un necaz nu vine singur,

www.agrimedia.ro

recent au fost semnalate loturi de carne de pasăre infestate cu Salmonella şi aproximativ 80 de tone de lapte contaminat cu bacteria Aflatoxina. De asemenea, în urma unor analize specifice la un lot de 10 de tone de ardei Kapia şi pere importate din Turcia s-a constatat depăşirea valorii admise la reziduuri de pesticide. Tot recent, potrivit comunicatelor oficiale, a fost depistat un lot de 80 de tone de macrou provenit din Insulele Feroe infestat cu larva nematodului parazit Anisakis. Potrivit prevederilor legale, ANSVSA a indisponibilizat şi neutralizat loturile incriminate, însă consumatorii aşteaptă o informare operativă şi concretă pe această temă din partea conducerii acestei agenţii în ceea ce priveşte stabilirea responsabilităţilor şi sancţionarea vinovaţilor pentru atentatele la siguranţa alimentară şi sănătatea publică. Este de consemnat recenta participare a României la Târgul BioFach de la Nürnberg cu 55 de expozanţi din sectorul produselor alimentare ecologice. Sperăm ca preţioasele produse ecologice să se regăsească prioritar şi pe masa românilor, bineînţeles la preţuri accesibile. De mare actualitate şi deosebit interes se bucură problema regionalizării teritoriului naţional. Fermierii, şi în general lumea satelor, aşteaptă ca măsurile administrative care vor fi luate să nu aibă un impact negativ pentru activitatea agricolă. Conducerea ministerului a apreciat că structurile teritoriale ale APIA şi APDRP îşi vor continua activitatea în actuala organizare, cu eventuale optimizări. Se analizează comasarea filialelor ANIF, pentru ca actul de conducere să nu fie disipat în 41 de centre de decizie, cum este în prezent. Reorganizări se aşteaptă şi la nivelul actualelor DADR, întărindu-se astfel şi atribuţiile Camerelor agricole. În ceea ce priveşte anul agricol 2012-2013, potrivit datelor statistice, în toamnă au fost însămânţate 3,63 milioane ha cu grâu, secară, orz, rapiţă, triticale, având, potrivit specialiştilor, un grad de răsărire promiţător, cuprins între 92 şi 98%. În această primăvară se vor mai însămânţa cu cereale, legume, plante tehnice etc. aproximativ 5,65 milioane ha. Cu extinderea suprafeţei amenajate pentru irigaţii nu ne putem lăuda însă nici în acest an. Aceasta este realitatea din agricultură în frumoasa primăvară românească! Simona MUNTEANU Martie 2013

3


SUMAR: ISSN 2069 - 1238

Editorial

2012 nu a fost un an bun pentru investiţii

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

10

Forumul privind Viitorul Agriculturii 2013 (FFA) Noi informaţii privind PNDR

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

14 18

Afacere familială de succes în judeţul Ialomiţa

20

Tehnologia de cultură a sorgului hibrid pentru boabe fără tanin

26

Tehnologia de plantare a pomilor

30

Expoziţia SIMA, la a 75-a ediţie

34

Un an de recorduri doborâte pentru STROM-BEDNAR

36

Conservarea apei în sol - o temă veche, dar mereu de actualitate

42

Roundup - erbicidul «prietenos» în tehnologia porumbului

44

Noutăţi ale companiei Väderstad

46

John Deere, premiat pentru asistenţă tehnică de la distanţă

48

J  CB - încărcătoare telescopice pentru eficientizarea lucrărilor agricole

Anul VII, Nr. 3 / 2013 (72) Martie 2013 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031.439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

4

3 8

Martie 2013

50

IPSO Agricultură, prezentă la expoziţia SIMA de la Paris

52

Fermă de pui şi curcani

56 58

«O vacă la un hectar păşunabil este cheia succesului» Boli de sezon ale caprinelor (II)

64

Investind inteligent în bio, ai profit garantat

66

Tehnologia de cultivare a morcovului în câmp

68

Tehnologia de cultivare a bamelor în câmp

74

Măsuri de protecţie a ecosistemelor

82

Prutul - un partener de încredere pentru producătorii agricoli!

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013

5


 În dialog cu fermierii

• Cum se prezintă culturile d • Ce investiţii veţi face în ma II Florin Bârlan, localitatea Manasia, judeţul Ialomiţa „Lucrez o suprafaţă agricolă de 180 de hectare, aflate atât în arendă, cât şi proprietate personală. Cultura de grâu este înfiinţată pe 40 ha, iar rapiţa pe 30 ha. Până acum am investit în aplicarea de îngrăşăminte chimice, am administrat 150 kg de complexe şi 180 kg de azot la hectar. În acest an mizez pe cultura de rapiţă. Activitatea în agricultură este una dificilă, în principal din cauza lipsei banilor. Numai în ultimii doi ani preţurile obţinute la valorificarea producţiei au fost satisfăcătoare, dar să nu uităm că în urmă cu câţiva ani preţul la grâu era de doar 0,4 lei/kg. Subvenţiile pe care fermierii români le primesc, faţă de ceilalţi agricultori din UE, sunt cu mult mai mici. În plus, subvenţia o primim cu foarte mare întârziere. De exemplu, anul trecut, ultimii bani i-am primit în luna august. Ne confruntăm şi cu condiţii climatice dificile. În zona noastră sunt rare zilele în care plouă toamna. Terenul, la pregătirea patului germinativ, se lucrează greu. Anul trecut, am renunţat să mai cultiv rapiţă din cauza lipsei apei din sol. În 2012, la grâu, înainte de coacere, am avut o săptămână cu temperaturi de 45-46 de grade Celsius şi se observa cum plantele se micşorau. La această cultură am obţinut o producţie de 2.300 kg/ha şi totuşi a fost una destul de bună, faţă de cele care s-au obţinut în alte zone. În primăvară, voi semăna rapiţă (30 ha), muştar (30 ha) şi 5 ha de lucernă pentru sămânţă, deoarece am încheiat un contract de multiplicare cu firma Ciproma. Vroiau să produc sămânţă şi pentru cultura de floarea-soarelui, dar implica respectarea unei zone de protecţie de minimum 500 m. Anul trecut, culturile de primăvară au fost porumbul şi floarea-soarelui. La ultima cultură am obţinut o producţie de 2.000 kg/ha, iar preţul obţinut a fost unul bun. Culturile semincere sunt însă mai profitabile. La mazăre, de exemplu, preţul este de 280 euro/tona fără TVA, iar în zona noastră producţiile obţinute sunt de 3-4 tone/ha. Ca investiţie, m-ar interesa un tractor de 100 CP, deoarece am o semănătoare de prăşitoare marca Gaspardo, cu 3 secţii, destul de grea, şi îmi trebuie un tractor din această gamă de putere.”

6

Martie 2013

Gabriel Radu, administrator Radu Design Construct SRL, localitatea Valea Măcrişului, judeţul Ialomiţa „Am o suprafaţă de 150 de hectare, din care 70 ha sunt acoperite cu grâu şi rapiţă. La înfiinţarea culturilor s-a lucrat puţin în uscătură, dar am avut noroc că după ce am semănat a plouat. Acum, culturile se prezintă bine în câmp, dar nu ştim dacă au scăpat de riscul îngheţului de primăvară sau de alte condiţii climatice nefavorabile. Anul trecut am avut cultura de rapiţă înfiinţată pe 35 ha, din care în vară am recoltat doar de pe o suprafaţă de 12 ha. Cultura rămasă avea o densitate de 20 plante/mp şi am lăsat-o mai mult pentru experiment. În final, producţia obţinută a fost de 1.500 kg/ha. În acest an, speranţele la această cultură sunt mai mari, dar nu putem şti cum va evolua vremea. În 2012, culturile rentabile au fost porumbul şi rapiţa, iar acum, la culturile de toamnă, mizez mult pe rapiţă. În cadrul societăţii, aproape în fiecare an am făcut investiţii. Cea mai recentă a constat în achiziţia a două maşini de semănat, una pentru culturi prăşitoare, iar cealaltă pentru păioase, iar în urmă cu doi ani am cumpărat un tractor. În acest an intenţionez să schimb combina de recoltat, de preferat cu una marca New Holland, dar depinde foarte mult de producţiile şi preţurile pe care le voi obţine. Consider că în activitatea agricolă una dintre probleme este şi aceea că nu avem o predictibilitate a preţurilor pe care le-am putea obţine la valorificarea recoltelor.”

www.agrimedia.ro


de toamnă? materie de tehnică agricolă? „Exploatez o suprafaţă de 320 de hectare, ocupată în prezent cu grâu, rapiţă şi orz, iar în primăvară voi semăna porumb şi floarea-soarelui. Acum, toate culturile sunt în faze de dezvoltare optime, se prezintă bine şi ne dau speranţe în acest an. Rapiţa am semănat-o pe 40 ha. Nu am vrut să depăşesc această suprafaţă, pentru că în toamnă, la înfiinţare, nu au căzut ploi şi îmi era teamă că voi avea probleme, aşa cum am avut anul trecut, când au rămas în cultură doar 10 ha. Anul trecut, sub aspectul producţiilor obţinute, nu a fost unul bun, însă preţurile mai mari obţinute la valorificare, la unele culturi fiind cu 50-60% mai mari faţă de cele din anul anterior, ne-a ajutat foarte mult. În agricultură, totul depinde de vreme. Încerci, de exemplu, să micşorezi pierderile cauzate de secetă, prin cultivarea de hibrizi timpurii de porumb, pentru a scăpa de fenomenul de arşiţă, însă producţiile realizate sunt mai mici. La cultura de porumb, am optat pentru hibrizi semitimpurii. Cu privire la ultimele investiţii realizate în fermă, în 2012 am achiziţionat o combină New Holland şi un tractor de 100 CP. Anul acesta, până nu văd cum vor evolua culturile agricole şi ce preţuri vom obţine la valorificarea producţiei, nu mă voi angaja în nici o altă investiţie. După cum se ştie, subvenţiile le primim fracţionat şi cu întârziere. Îngrăşămintele chimice le-am cumpărat din toamnă, însă mai am nevoie şi observ că preţurile, în special la azot, încep să crească. Când se află că primim subvenţiile, încep să crească şi preţurile la inputuri.”

www.agrimedia.ro

IF Dumitru Fantasie, localitatea Ciocârlia, judeţul Ialomiţa „Administrez o suprafaţă de 250 ha, cultivată cu rapiţă (40 ha), orzoaică (40 ha) şi grâu (80 ha), iar în primăvară urmează să cultiv floarea-soarelui, pe o suprafaţă mai mare, şi porumb. În toamnă, terenul s-a lucrat mai greu din cauza secetei, dar faţă de alţi ani am semănat mai devreme. În câmp, culturile se prezintă bine şi sperăm să obţinem producţii şi preţuri bune. Mizez pe toate culturile şi pe preţuri care să fie măcar precum cele de anul trecut, deoarece costurile cu inputurile sunt destul de mari. Din păcate, noi, fermierii, nu am reuşit să ne unim, să facem o organizaţie mai puternică pentru a cumpăra împreună tot ce ne trebuie, la un preţ avantajos. Toate s-au scumpit, iar în agricultură profitul este mic şi încerci să supravieţuieşti. Guvernanţii ne mint că ne dau subvenţiile la timp şi, după cum am înţeles, au scos şi acciza la motorină. Într-adevăr, preţurile la producţia agricolă au crescut, dar inputurile sau utilajele performante de care avem nevoie s-au scumpit mai mult. La o fermă ca a mea, pentru achiziţia unui tractor, să spunem de 60 mii de euro, trebuie să faci eforturi destul de mari. În mare parte, ce am cumpărat a fost la mâna a doua. Am un tractor NH şi o combină Claas. Orice fermier care lucrează şi pune suflet în agricultură îşi doreşte să lucreze cu utilaje performante, însă investiţiile sunt foarte mari, iar dacă apelezi la băncile comerciale pentru finanţare îţi percep comisioane şi dobânzi foarte mari. În plus, termenul de 3-5 ani impus pentru achitarea utilajului este prea scurt. În urmă cu 5 ani, am încercat să depun un proiect pentru accesarea fondurilor europene, însă ne-am împotmolit la finanţare. Cred că accesul la banii europeni ar trebui să fie mai facil, să simplifice procedurile. Anul acesta mai sperăm ca guvernaţii să se uite mai mult către agricultură, pentru că am devenit o piaţă de desfacere. Dacă ar fi să investesc în ceva, ar fi un utilaj performant de pregătire a solului, care să mă ajute să reduc numărul de treceri şi astfel să obţin economie de combustibil şi timp. Anul trecut a fost unul greu, producţiile obţinute la porumb au fost mici, rapiţa am întors-o în totalitate şi o parte din orz. Preţurile bune obţinute la valorificarea florii-soarelui ne-au scos din încurcătură. În acest an nu ştim cum va fi. În agricultură spunem că toamna se numără bobocii...”

Martie 2013

Ana MUSTĂŢEA

II Ghineraru Jean, localitatea Dridu, judeţul Ialomiţa

7


2012 nu a fost un an bun pentru investiţii În cadrul evenimentului organizat de Medien Conference împreună cu NHR Agropartners, la începutul lunii martie, unul dintre subiectele dezbătute a fost acela al susţinerii financiare a agriculturii româneşti. Un instrument destinat sprijinirii fermierilor în a obţine finanţarea de la instituţiile finanţatoare este Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), care, potrivit directorului general al instituţiei, dna Veronica Toncea, a înregistrat în 2012 o creştere a numărului de beneficiari de 5 ori faţă de anul 2011.

Ana MUSTĂŢEA

Garanţii acordate mai mult pentru producţie decât pentru investiţii

Cu toate că numărul garanţiilor acordate persoanelor fizice a crescut, volumul garanţiilor a scăzut faţă de 2011, situându-se un nivel de 72%. „Mai concludent este faptul că, din totalul garanţiilor acordate, 52% au fost pentru producţie şi doar 48% pentru investiţii. Reducerea la investiţii, de 21%, duce la concluzia că 2012 nu a fost un an investiţional bun. Fermierii au solicitat credite cu garanţia noastră în principal pentru a-şi asigura finanţarea capitalului de lucru necesar realizării producţiei agricole. Într-adevăr, a crescut numărul beneficiarilor foarte mult, în schimb valoarea unei garanţii a scăzut. Cel mai mic credit garantat este 8

Martie 2013

de 390 de lei”, a susţinut dna Toncea. Potrivit acesteia, ponderea creditelor acordate de băncile comerciale pentru agricultură, din totalul creditelor acordate în economie, sunt nesemnificative. „Pentru sistemul bancar există disponibilitate pentru a acorda credite pentru agricultură, însă ponderea volumului de credite acordate acestui sector în volumul total de credite alocate în economie creşte nesemnificativ, de la 2,94%, în 2010, la 3,5%, în 2011, şi 3,8%, în 2012. Această creştere anuală, de 0,3-0,4%, este una foarte mică”, a spus dna Toncea. FGCR are ca obiect de activitate exclusiv garantarea tuturor tipurilor de credite bancare, precum credite pentru capital de lucru, pentru investiţii şi creditele-punte, ce se acordă în baza subvenţiilor de la APIA. De asemenea, garantează certificatele de depozit emise de depozitarii licenţiaţi şi emite scrisori de garanţie beneficiarilor pentru încasarea avansului prevăzut în contractele de finanţare nerambursabilă încheiate cu APDRP. FGCR are convenţii de lucru pentru acordarea garanţiilor cu 29 de bănci comerciale şi 90 de depozitari pentru seminţele de consum. Suplimentar, fondul gestionează două scheme de garantare, în valoare totală de 220 de milioane de euro, pentru beneficiarii măsurilor 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”, 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole forestiere”, 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”, 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”, 313 „Încurajarea activităţilor turistice” şi 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia rurală”. Garanţia este plătibilă în 15 zile de la prima cerere scrisă a băncii, se acordă numai în completarea garanţiilor clientului, iar procentul maxim de garantare este de 80% din valoarea fiecărei finanţări. Valoarea maximă a garanţiei este de 2,5 mil. euro. „Beneficiarii PNDR ai măsurilor 121 şi 123, exclusiv schemele de ajutor de stat, vor

plăti un comision de 1,25%, iar în cazul celorlalţi beneficiari privaţi variază între 1,6 şi 3,8%, în funcţie de ratingul beneficiarului, calculat de bancă. În cazul celor publici, comisionul este stabilit de Ministerul Agriculturii la valoarea de 0,05% pe lună din valoarea scrisorii de garanţie pe care o emitem”, a spus directorul instituţiei. Pentru beneficiari, cele mai importante avantaje privind utilizarea garanţiilor fondului sunt eliminarea principalei cauze de respingere a cererii de finanţare, diminuarea incertitudinii acordării finanţării, diminuarea costurilor adiţionale finanţării, prin reducerea sau eliminarea costurilor aferente garanţiilor imobiliare. Criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii privaţi ai garanţiei sunt următoarele: se încadrează în categoria IMM-uri, nu se află în dificultate financiară, nu figurează cu credite restante, nu înregistrează datorii restante către bugetul statului, prezintă instituţiilor finanţatoare garanţii colaterale, se încadrează într-o categorie de rating care permite acordarea garanţiei şi prezintă un contract de finanţare nerambursabilă încheiat cu APDRP în cazul creditelor pentru investiţii. „Am acordat garanţii de 268 de milioane de euro, dar avem posibilitatea unei expuneri de 5 ori. Foarte mulţi beneficiari nu şi-ar fi putut implementa proiectele dacă nu exista posibillitatea să garantăm creditele şi să emitem acele scrisori de garanţie”, a afirmat dna Veronica Toncea, director general al FGCR. În cadrul conferinţei, s-a vorbit şi despre un proiect al Ministerului Agriculturii care vizează constituirea unui fond mutual, care să fie parte integrantă a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 şi din cadrul căruia să se poată acorda despăgubiri pentru 3 tipuri de riscuri: apariţia unui focar de boală la animale şi la plante şi existenţa unui incident de mediu, în cazul în care este vorba de un episod specific legat de un eveniment punctual şi cu o dimensiune geografică limitată. La acest fond, fermierii vor participa cu cel puţin 35% din întreg, iar UE şi statul român cu 65%.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013

9


Forumul privind Viitorul Agriculturii 2013 (FFA) Forumul a fost organizat la data de 5 martie a.c., la Bruxelles, de compania Syngenta şi Organizaţia europeană a proprietarilor de teren (European Landowners Organization - ELO). „Acest forum are loc anual, la Bruxelles, şi marchează un început frumos al primăverii. Forumul privind Viitorul Agriculturii (FFA) reprezintă atât o oportunitate excelentă pentru angajaţii companiei Syngenta de a purta dialoguri deschise cu partenerii de business şi factorii decidenţi pe tema agriculturii, cât şi o platformă ideală, unde compania noastră îşi demonstrează preocuparea în dezbaterea şi dezvoltarea politicilor de viitor în agricultură şi susţinerea unei agriculturi intensive durabile la nivel european”, a declarat dl Andrei Măruţescu, Head of Corporate Affairs Black Sea CU - Syngenta Agro SRL.

Al 6-lea Forum privind Viitorul Agriculturii a avut loc în contextul discuţiilor actuale la cel mai înalt nivel privind reforma Politicii Agricole Comune şi finalizarea acesteia. Întrebarea pusă în acest moment este în ce măsură reforma PAC rămâne un simplu mecanism în gestionarea subvenţiilor pentru fermieri sau dacă va putea deveni un catalizator pentru intensificarea durabilă a agriculturii europene, punându-le la dispoziţie producătorilor agricoli instrumentele necesare, tehnologiile şi expertiza pentru a deveni mai competitivi pe piaţa globală. 10 Martie 2013

Reforma va fi analizată şi faţă de alte politici agricole din diferitele parţi ale lumii. Ţinând cont de criza economică şi financiară, securitatea şi siguranţa alimentară şi de mediu rămân în topul agendei de discuţii. Evenimentul a avut ca temă intensificarea durabilă a producţiei alimentare, în contextul provocărilor legate de mediu. Forumul cu o listă impresionantă de vorbitori a oferit un cadru deschis de dezbatere privind viitorul agriculturii. S-au exprimat o serie de preocupări legate de concluziile Consiliului European privind cadrul financiar multianual şi negocierile reformei Politicii Agricole Comune. Au participat reprezentanţi ai sectorului privat şi cel public, ai instituţiilor europene, ai societăţii civile, ai mediului diplomatic şi academic. Din partea Parlamentului României a participat dl Valeriu Andrei Steriu, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din cadrul Camerei Deputaţilor. Din păcate, nu au fost prezenţi europarlamentari din România şi nici comisarul european pentru agricultură, dl Dacian Cioloş.

european pentru agricultură, Paolo De Castro, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European, şi Janez Potocnik, comisarul pentru mediu. Lucrările dezbătute pe sesiuni au fost deschise de dl F. Fischler, care s-a referit la tema evenimentului privind intensificarea durabilă a producţiei alimentare în contextul provocărilor legate de mediu. Discursul preşedintelui Barroso a reliefat rolul major al Politicii Agricole Comune (PAC) - „o politică cu adevărat europeană” - în vederea asigurării unei creşteri durabile. Acesta a atras atenţia care ar putea fi consecinţele unei fragmentări a pieţei agricole cu 27 de politici diferite şi a arătat că agricultura UE reprezintă unul dintre sectoarele cele mai competitive la nivel global. Dl J.M. Barosso a subliniat că succesul PAC este legat de capacitatea sa de a fi adaptată, iar unul dintre aspectele cele mai sensibile pentru viitorul agriculturii este durabilitatea ecologică. Preşedintele Comisiei Europene consideră important a răspunde cererii tot mai mari de alimente, plecând de la un progres tehnologic echilibrat şi, în acelaşi timp, sunt necesare protejarea mediul şi adaptarea la schimbările climatice. Pentru „înverzirea autentică a PAC”, a dat asigurări că se doreşte ca această schimbare să fie cât mai simplă pentru agricultori. De asemenea, şi-a exprimat convingerea că pentru multe sectoare economice, dar în special pentru sectorul agricol, nu există competitivitate pe viitor fără a integra provocările de mediu, fără o utilizare raţională a resurselor naturale sau fără a proteja biodiversitatea.

Printre vorbitori s-au numărat: Jose Manuel Barosso, preşedintele Comisiei Europene, Robert Zoellick, fost preşedinte al Băncii Mondiale (2007-2012), Franz Fischler, preşedintele fundaţiei RISE şi fost comisar

www.agrimedia.ro


Dl R. Zoellick a subliniat rolul agriculturii pentru ţările în curs de dezvoltare şi pieţele emergente şi a atras atenţia asupra unor schimbări structurale majore în viitor. Acesta a trecut în revistă ultimele evoluţii la nivel mondial privind preţurile produselor agricole şi a insistat asupra productivităţii şi deschiderii comerţului agricol, pentru a răspunde provocărilor legate de volatilitatea tot mai mare. Totuşi, se aşteaptă o creştere constantă a preţurilor produselor agricole, după o lungă perioadă de scădere. Investiţiile trebuie adaptate specificului ţărilor, iar politicile legate de mediu trebuiesc integrate cu cele agricole. Este nevoie de investiţii în agricultură legate de mediu şi climă (climate smart agriculture). La sesiunea privind reforma PAC, dl De Castro s-a referit la o serie de aspecte esenţiale legate de buna funcţionare a lanţului agroalimentar, importanţa asocierii producătorilor, concentrarea ofertei de produse şi extinderea sistemului de contractualizare. Preşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European a relevat faptul că producătorii agricoli au fost cei mai afectaţi de volatilitatea preţurilor şi practicile comerciale neloiale. De aceea, este necesară respectarea principiilor de bune practici, cu reguli valide pentru întreaga UE. În acest sens, a subliniat că amendamentele PE conţin propuneri concrete legate de un sistem normativ simplificat pentru organizarea producătorilor şi asociaţiilor interprofesionale, precum şi pentru consolidarea puterii de negociere a producătorilor. Cu privire la concluziile Consiliului European privind cadrul financiar multianual (MFF), acesta a subliniat că va fi o majoritate largă a PE care nu se va exprima în favoarea acordului din Consiliu. De asemenea, consideră că, dacă MFF se va aproba în forma actuală, nu va reprezenta o oportunitate de creştere pentru UE, ci un cost, ceea ce nu este acceptabil. Dl Potocnik a subliniat că proporţia de 30% pentru înverzirea plăţilor directe este foarte binevenită, dar trebuie să fie legată de biodiversitate, apă, sol şi climă. Consiliul European nu s-a exprimat cu privire la includerea directivei-cadru privind apa şi cea legată de utilizarea durabilă a pesticidelor la normele privind eco-condiţionalitatea. Comisarul pentru mediu a precizat că nu este de acord cu flexibilitatea între piloni, considerând că cel de-al doilea pilon este

www.agrimedia.ro

cel care asigură schimbări structurale reale pentru modernizarea agriculturii. Fermierii activi trebuie să menţină zona rurală. Acesta a arătat că va fi fundamental să se menţină parteneriatul dintre mediu şi agricultură; în cazul în care acest parteneriat este rupt, ar putea conduce la crearea unui fond separat pentru mediu şi la o mai mare reglementare. În concluzia forumului, dl Fischler a subliniat următoarele aspecte, referindu-se la diferitele schimbări preconizate în domeniul agricol: • creşterea constantă a preţurilor produselor agricole după o lungă perioadă de scădere - se prevede o creştere constantă a preţurilor în următorii 10-15 ani; • profitabilitatea sectorului agricol al UE nu va creşte, în acord cu ultimele informaţii furnizate de Comisie; • dezvoltarea unor noi instrumente pentru a contracara fenomenul volatilităţii preţurilor; • intensificarea durabilă - analiza unei noi forme de decuplare (decoupling input, at least partially, from output); • inovarea ar trebui sprijinită în cadrul reformei PAC (knowledge per hectare); • asigurarea echilibrului celor 3 componente: economică, ecologică şi socială; • bioeconomia - tehnologia are un rol crucial şi poate reprezenta o nouă oportunitate pentru sectorul agricol al UE; • optimismul exprimat cu privire la viitorul agriculturii din Africa; • reforma PAC - în acest moment, în acord cu evoluţiile din PE şi Consiliu şi discuţiile cu reprezentanţii fermierilor, direcţia ar fi mai degrabă „o oportunitate pierdută decât un succes”, însă se aşteaptă rezultatul negocierilor Parlament European-Consiliu • referitor la înverzire, acceptarea dublei finanţări implică un risc foarte mare de a pierde ulterior; aplicarea unor măsuri diferite de echivalenţă în statele membre prezintă un risc clar de a avea mai multă birocraţie şi nu o politică mai durabilă; • schema micilor fermieri aduce simplificare pentru o treime din agricultorii UE; • pentru perspectiva financiară multianuală se aşteaptă votul din PE şi etapa negocierilor; • ar fi necesară o evaluare intermediară, de o importanţă deosebită pentru rezultatele reformei PAC. Forumul privind Viitorul Agriculturii 2014 va avea loc la data de 1 aprilie 2014. Martie 2013 11


La data de 7 martie a.c., la Bucureşti s-a desfăşurat cea de-a IV-a ediţie a conferinţei Romanian Agribusiness. Din partea Ministerului Agriculturii a fost prezent dl Achim Irimescu, secretar de stat, care a vorbit, în principal, despre problemele din sector.

Ana MUSTĂŢEA

Irimescu: «Dacă investim în obiective care râmân cu lacătul pus, nu am făcut nimic» Pentru început, secretarul de stat a afirmat că gradul de accesare a fondurilor europene este unul redus şi din cauza unor factori precum lipsa unui mediu propice pentru afaceri în agricultură, a iniţiativei private, dar şi a consultanţilor profesionişti care să ducă la bun sfârşit proiectele de investiţii. Acesta a vorbit şi despre lipsa de rentabilitate a unor investiţii realizate cu bani euruopeni, cum sunt unităţile de abatorizare construite în judeţe unde nu sunt animale pentru sacrificare. „Pentru că fondurile sunt blocate, înregistrăm pierderi foarte mari, iar acestea trebuiau direcţionate spre investiţii care să creeze forţă de muncă, care să contribuie la dezvoltarea mediului rural”, a spus dl Irimescu. În opinia sa, există două obiective principale, acela de a asigura securitatea alimentară şi dezvoltarea zonelor rurale, pentru a reduce decalajul dintre mediul rural românesc şi cel din statele dezvoltate ale UE. „Un stat care nu este în stare să-şi asigure mâncarea este un stat pierdut şi de aceea este foarte important să recunoaştem că agricultura este un sector strategic. Ca urmare, cred că ar trebui să facem tot ce este posibil pentru dezvoltarea mediului de afaceri. În următorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 va trebui să definim foarte clar care sunt priorităţile României, pentru a 12 Martie 2013

atribui cât mai bine fondurile europene. Dacă investim în obiective care râmân cu lacătul pus, nu am făcut nimic”, a susţinut secretarul de stat din cadrul MADR. În privinţa bugetului european pentru agricultură 2014-2020, dl Irimescu a precizat că a suferit o reducere importantă - micşorare răsfrântă şi asupra fondurilor alocate României. „După adoptarea bugetului Uniunii Europene, stabilit la începutul lunii februarie, s-a decis o reducere foarte importantă, de la 1.040 mld. euro credite de anganjament la 960 mld. euro şi de la 970 mil. euro credite de plată la circa la 908 mil. de euro. România nu a reuşit, din păcate, să obţină fonduri mai importante faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene. Pentru dezvoltare rurală, de exemplu, de la 8,2 mld. euro, am obţinut 7,15 mld. euro. Din păcate, vor fi mai puţini bani pentru producătorul român, care şi aşa este dezavantajat în competiţia cu producătorii din vechile state membre”, a subliniat acesta.

Eliminarea cotei de lapte - un pericol pentru sectorul zootehnic

O problemă ridicată de secretarul de stat a fost aceea a sectorului laptelui de vacă din România după eliminarea cotelor de lapte din 2015. „Dacă nu vom reuşi să susţinem sectorul, acesta va dispărea când cota de lapte va fi eliminată. Există pericolul să devenim o piaţă de desfacere pentru alte ţări. De exemplu, Germania şi Franţa asigură 30% din laptele procesat la nivelul UE. Germania valorifică laptele pe piaţa din Portugalia şi câştigă 3 cenţi/litru şi sunt rentabili. Când cota unică nu va mai limita statele care au potenţial foarte mare să producă o anumită cantitate, vor pătrunde pe mai multe pieţe. Sunt state care acum au o mare problemă de a se încadra în cota unică şi plătesc penalităţi ca urmare a depăşirii cotei de lapte. În România, o mare parte din laptele procesat provine de la gospodăriile cu 2-3 vaci de lapte. Eliminarea cotei va fi un mare pericol pentru micii crescători de animale. Noi vom face eforturi pentru a obţine o amânare a eliminării cotei de lapte cu cel puţin 2-3 ani, vom încerca să luăm măsuri care să susţină sectorul şi care să încurajeze dezvoltarea fermelor familiale”, a afirmat dl Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 13


Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a lansat la data de 28 februarie a.c., la Muzeul Naţional al Satului, campania de informare „PNDR vine în satul tău”.

Noi informaţii privind PNDR Campania presupune derularea unui circuit naţional de informare a beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR), precum şi a potenţialilor beneficiari privind derularea fondurilor europene acordate prin PNDR. Această campanie se va realiza sub formă de caravană informativă, va ajunge în peste 3.200 de comune şi se va desfăşura pe o perioadă de 10 luni, astfel încât să poată oferi informaţii şi distribui materiale informative şi promoţionale către cel puţin 160.000 de beneficiari ai PNDR. La evenimentul de lansare a campaniei de informare, dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a susţinut că o astfel de acţiune era necesară şi că obiectivul principal avut în vedere este creşterea indicelui de absorbţie a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR. „Acţiunea de astăzi răspunde, în primul rând, unei necesităţi. De această dată încercăm să venim noi către beneficiari, să-i informăm cu privire la avantajele pe care le au şi care derivă, în primul rând, din statutul pe care România îl are din anul 2007. Dacă avem un grad scăzut de accesare a fondurilor 14 Martie 2013

europene, acest lucru se întâmplă şi din cauza faptului că informaţia nu ajunge la beneficiari destul de repede. Suntem restanţieri faţă de beneficiari şi acesta este rolul caravanei, să meargă în mediul rural să informeze şi să ştie că facem eforturi să simplificăm birocraţia”, a afirmat dl Constantin. Potrivit acestuia, gradul de contractare a fondurilor europene pe dezvoltare rurală este de circa 74%, iar gradul de absorbţie de 55%, ceea ce înseamnă o sumă de 4,8 mld. euro plătită către beneficiari. „Progresele importante pe care le-a făcut agenţia ne dau garanţia că putem accesa pe zona de dezvoltare rurală 100% din fondurile pe care le avem la dispoziţie. Până la sfârşitul acestui an, vom lua o anumită marjă, ca să fim siguri că absorbim 100%. Aceasta înseamnă că va trebui să contractăm în acest an mai mult decât suma avută la dispoziţie. Propunerea este să avem un grad de contractare până la sfârşitul anului de 110%, astfel încât să ne asigurăm că în următorii 2 ani de implementare vom absorbi în totalitate fondurile pe agricultură. Acest lucru va fi şi un semnal că România este pregătită şi are capacitatea să

absoarbă mai multe fonduri europene”, a spus ministrul Agriculturii.

Sprijinirea fermelor familiale

În privinţa noutăţilor pe actualul Program Naţional de Dezvoltare Rurală, oficialul a afirmat că se va lansa o măsură care va viza sprijinirea fermelor familiale. „În perioada următoare, vom informa beneficiarii cu privire la noutăţile pe actualul PNDR. Nu mai sunt foarte multe, pentru că majoritatea banilor au fost alocaţi pe măsuri şi sunt contractaţi. În acest an însă dorim să sprijinim dezvoltarea fermelor familiale. Avem un PNDR care a cheltuit, numai pe zona de ferme de subzistenţă, 468 de milioane de euro. Este o sumă extrem de importantă, dar care, din păcate, nu a avut eficienţa pe care ne-am fi dorit-o cu toţii. Cred că 1.500 de euro pe an nu ajută fermele de subzistenţă să devină productive, să producă pentru piaţă. Vrem să dezvoltăm fermele medii, de familie, şi în perioada următoare vom defini ce înseamnă acestea prin lege şi ne vom consulta în acest sens cu asociaţiile de profil şi mediul universitar. Vom defini ce înseamnă ferma familială şi vom crea

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 15


proiecte-model, pe care să le punem la dispoziţie gratuit beneficiarilor. De asemenea, vom face o listă foarte clară cu cei care pot să devină competitivi, cu cei care au potenţial să producă pentru piaţă. Vom încerca să alocăm în acest an cel puţin 50 de milioane de euro de la alte măsuri pentru a sprijini cel puţin 1.000 de ferme vegetale şi zootehnice să iasă din forma de subzistenţă şi să producă pentru piaţă”, a susţinut dl Constantin. Ministrul Agriculturii a mai afirmat că o atenţie deosebită va fi acordată sectorului laptelui de vacă, având în vedere că din 2015 cotele de lapte vor fi eliminate. În următorul PNDR 2014-2020, va exista un subprogram dedicat acestui domeniu. „După momentul eliminării cotelor de lapte, nivelul de competiţie al fermelor din România va fi diminuat şi de aceea va trebui să venim cu măsuri în PNDR pentru a sprijini acest sector.” În următorul cadru financiar, vor primi sprijin şi fermele din zonele montane şi submontane. „Este o necesitate pentru că aceia care

desfăşoară activităţi agricole în zonele montane şi submontane depun mari eforturi şi trebuie să avem un subprogram special dedicat acestora.”

Riscul scăderii subvenţiei din 2014

Un subiect supus dezbaterii de ministrul Agriculturii a fost noua schemă de plată, care va fi aplicată începând cu anul 2014 şi care va duce la scăderea subvenţiei. „Din 2014, crescătorii care astăzi

beneficiază de o subvenţie acordată pe cap de animal vor trebui să intre în aceeaşi schema unică pe fermă. O dată ce vom intra la schema unică de plată, practic va trebui să transformăm drepturile pe care le au fermierii din sectorul zootehnic în drepturi de plată pe suprafaţă. De exemplu, sprijinul alocat pentru o bovină echivalează cu cel acordat pentru 1 hectar. Suma alocată pentru plăţi directe este mai mică decât propunerea iniţială a Comisiei Europene şi aceasta va trebui să fie alocată pentru o suprafaţă de 9,1 mil. hectare, la care se adaugă şi cea rezultată din transformarea drepturilor de plată din sectorul zootehnic, ajungându-se astfel la o suprafaţă totală de 12 milioane de hectare. Vreau să conştientizeze toţi fermierii că există riscul ca din 2015 sprijinul pe suprafaţă să fie mai mic chiar şi decât acum, pentru că vom împărţi aceeaşi sumă la o suprafaţă mult mai mare. Pentru a limita într-o oarecare măsură acest lucru, România a solicitat CE o derogare de 3 ani, pentru a aplica acest sistem unitar de plată”, a afirmat dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Ana MUSTĂŢEA

Nou punct de lucru BISO România

La data de 12 martie a.c., BISO România a inaugurat noul punct de lucru din localitatea Ciocârlia, judeţul Ialomiţa. În ţară, compania deţine 5 filiale, precum şi centrul de competenţă de la Drajna, judeţul Călăraşi, care a presupus o investiţie de 7,5 milioane de euro. În cadrul evenimentului, agricultorii au putut afla informaţii cu privire la istoricul firmei, filialele acesteia, activitatea departamentelor de service, piese de schimb şi serviciile de finanţare propuse. 16 Martie 2013

În deschidere, dl Andreas Feichtlbauer, director executiv al BISO România, a afirmat că inaugurarea acestui punct de lucru reprezintă un nou pas în dezvoltarea companiei pe piaţa de profil şi întărirea relaţiei cu fermierii. „Vrem să răspundem nevoilor clienţilor, iar acest lucru presupune nu doar vânzarea de maşini şi utilaje agricole, ci şi asigurarea de piese de schimb şi service de calitate. Din acest motiv, investim în dezvoltarea filialelor şi a departamentelor firmei”, a spus dl Feichtlbauer. Pe piaţa de profil, compania este cunoscută şi pentru producţia de hedere şi extensii performante pentru rapiţă. Directorul executiv le-a mai vorbit fermierilor despre importanţa unor producţii agricole de calitate, care să le asigure obţinerea unor preţuri avantajoase la valorificare, iar această calitate presupune respectarea unui lanţ întreg de verigi tehnologice, pornind de la semănatul culturilor în epoca optimă, efectuarea tratamentelor fitosanitare la momentul potrivit şi până la recoltarea plantelor în condiţii optime.

Acesta a precizat că la o producţie mai slab calitativă cu 5 procente, preţul de valorificare poate fi mai mic cu circa 15%. În privinţa ofertei de finanţare, BISO propune un pachet întreg de instrumente, toate adaptate sectorului agricol. Pe lângă faptul că a selectat finanţatorii de pe piaţă, în ideea de a colabora cu cei care dezvoltă în mod permanent produse dedicate, cum ar fi IKB Leasing, Agricover etc., compania are şi un serviciu propriu de finanţare, astfel încât achiziţia de tehnică agricolă să devină mai facilă. În plus, a dezvoltat programul Buy Back, ce constă în preluarea utilajelor vechi, a căror valoare reprezintă avans pentru achiziţia altora noi. Împreună cu Agricover, BISO finanţează achiziţia de maşini agricole second-hand pe care le comercializează, oferă garanţie şi asigură partea de service. Prin calitatea şi promptitudinea serviciilor oferite, compania austriacă doreşte să fie cât mai aproape de fermierii români şi să fie „întodeauna cu un pas înainte” în ceea ce priveşte livrarea pieselor de schimb şi reparaţia cu materiale operaţionale.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 17


„Am construit în 20 de ani o echipă sudată, foarte bine consolidată, foarte bine pregatită, în care reuşim să îmbinăm în mod fericit experienţa foarte multora dintre angajaţi cu dinamismul tinerilor, cu informaţiile lor superioare şi cu dorinţa lor de afirmare. Cred că ăsta este lucrul cel mai important. Această creştere a numărului de personal, nu numai cantitativă, cât şi calitativă, am facut-o prin acordarea de şanse personalului de a studia. Astăzi facem bilanţul celor 20 de ani de când am început acest lucru şi avem 53 de angajaţi care aveau studii medii, iar acum au studii superioare. Toate astea cu sprijinul nostru material şi logistic.” În rândurile ce urmează descoperim povestea de succes a dl dr. ing. Ştefan Poienaru, fermier în localitatea Feteşti, judeţul Ialomiţa.

Afacere familială de succes în judeţul Ialomiţa Cum aţi început această afacere de succes?

Pot să spun că am început-o la fel ca toţi românii. În anul 1990 am făcut căutari în ceea ce priveşte adaptarea la capitalismul sălbatic care urma să vină. Noi, ca familie fiind agronomi, soţia fiind tot agronom, am căutat ceva în domeniu. Am început prin a face comerţ, lucru despre care noi am crezut că ne va capitaliza, ceea ce s-a şi întâmplat. Pot să spun ca am început prin vânzarea de peşte şi de icre negre. Din toamna anului 1990 şi până în toamna anului 1991 am vândut 8 tone de peşte şi 280 de kg de icre negre restaurantelor din Bucureşti. Cota României la icre este undeva la o tonă şi jumătate. A fost o activitate importantă, m-am lovit de realităţile capitalismului, de imobilismul şefilor de restaurante, de deschiderea unora dintre ei. A fost un exerciţiu important pentru mine şi m-a ajutat să mă capitalizez. Toată tranzacţia din acel an a fost făcută de mine, cu maşina mea, eu încărcam şi descărcam. Cu primii bani pe care i-am caştigat din acest comerţ mi-am cumpărat 18 Martie 2013

un tractor cu două remorci. Am sesizat că în anii 1990-1991 membrii CAP nu au fost obligaţi să livreze produsele la stat şi le-au dat membriilor cooperatori. Drept dovadă, s-au adunat munţi de cereale fără nici o cerere. În acelaşi timp, complexurile de porci care încă existau sufereau din cauza lipsei furajelor. Am observat imediat această situaţie de pe piaţă. Cu tractorul şi cele două remorci am început activitatea de comerţ cu cereale. În paralel, am luat în arendă de la un grup de familii, marea majoritate foşti ceferişti, primele 140 de hectare la Feteşti. Ei au încercat să lucreze personal pământurile în toamna anului 1990, cu un eşec usturător din punct de vedere financiar. Cu timpul am tot luat teren în arendă sau în concesiune până am ajuns la cele 16.000 de hectare pe care le lucrăm astăzi. Am intuit că această aglomerare de suprafeţe de teren este benefică şi în acelaşi timp că această oportunitate nu va fi permanentă. Decât atunci când se dezmembrau CAS-urile şi IAS-urile. Noi, fiind în zonă, am avut posibilitatea să fim în contact permanent cu ei.

Concomitent cu creşterea suprafeţelor, ne-am ocupat de asigurarea bazei tehnico-materiale cu tractoare şi combine. Tractoarele erau româneşti, iar combinele le cumpăram la mâna a doua din Germania. Acum acele utilaje sunt de mult amintire. Între timp, prin proiectele de preaderare, am dezvoltat baza materială. Am accesat fonduri şi avem o bază materială puternică, avem peste 20 de combine, dintre care ultimele achiziţionate reprezintă vârful în domeniu. În paralel cu achiziţionarea de maşini şi tractoare, neam ocupat de construirea de silozuri,

www.agrimedia.ro


Care au fost cele mai dificile momente în tot acest timp?

Activitatea agricolă în sine este dificilă. Este adevărat că în câteva situaţii zona noastră a fost foarte afectată de secetă. Un alt exemplu a fost în insulă, în anul 2006, când cotele Dunării au fost cele mai ridicate din ultimii 110 ani. Aceasta s-a întâmplat undeva în iulie, nu în martie, cum se întâmplă anual. De aici a apărut fenomenul de băltire. Atunci am pierdut aproximativ 4.500 de hectare de culturi. Şi 2007 a fost un an dificil, pentru că în acel an s-a pierdut toată cultura de grâu din cauza gerului. Au fost temperaturi de -22...-23 de grade, fără zăpadă, chiar în apropierea Crăciunului. Cam astea au fost momentele dificile din cauza vremii, dar au fost şi momente dificile din cauza vremurilor. Nu întotdeauna guvernanţii au stat aproape de agricultură. Nu întotdeauna au tratat-o corespunzător. Acest lucru îl întâlnim şi în ziua de astăzi, când încă mai întâmpinăm probleme în comasarea terenurilor, şi nu numai.

Dar cele mai mari satisfacţii? Cea mai mare satisfacţie este aceea că suntem sănătoşi. Faptul că întreaga noastră familie, atât fiica, cât şi ginerele, lucrează la această companie, pentru mine este o mare satisfacţie. O bucurie a mai fost faptul că am finalizat o sumedenie de proiecte. Ne-am asigurat spaţii de depozitare proprii, nu trebuie să mergem nicăieri. Ne-am asigurat în totalitate baza de transport de cereale. Manipulăm circa 100 de mii de tone de cereale anual. Pentru asta îţi trebuie o flotă de maşini corespunzătoare. Exigenţele privind transporturile au

www.agrimedia.ro

crescut foarte mult în ultimii 10 ani. Câteva sute de decizii au fost greşit luate în activitatea noastră. Două aş putea spune că au fost corecte. Am investit în aceşti 20 de ani aproximativ 2,5 milioane de euro pe an. Am investit toate profiturile. Am investit surse atrase. Am investit şi banii pe care nu-i aveam, adică bani împrumutaţi. Aceasta a fost cheia succesului pentru baza materială pe care o avem acum. Aceste investiţii s-au recuperat în cea mai mare parte. Acum ar fi fost mult mai greu să le faci. Costurile sunt mult prea ridicate faţă de acum 10-15 ani. Oamenii încă nu au fost obişnuiţi să-şi apere singuri interesele. De aceea noi avem un acompaniament social puternic, toată lumea serveşte gratis o masă la Agrofam, fiecare angajat primeşte 100 kg de grâu pe lună, şi Poienaru, şi femeia de serviciu. Este ca o lecţie: de ce să pui mâna să iei când noi îţi aducem acasă elegant, cu camionul. Avem un schelet puternic al personalului. Peste 45 de familii lucrează la noi. Sunt foarte ataşaţi de companie, pentru că întreaga lor existenţă depinde de veniturile noastre. Noi mai avem în companie nişte bonusuri fixe. Cei care împlinesc 10 ani în companie primesc o sumă de bani. Cei care împlinesc 15 ani în companie primesc o altă sumă de bani. Este un mod simbolic de a le mulţumii acestor oameni pentru loialitatea lor. Psihologic, este un lucru foarte mare.

Cum vede un fermier de talia dumneavoastră situaţia agriculturii din zilele noastre?

Eu, ca şi observator, pot să remarc progresele evidente care s-au făcut în agricultură. Pot să remarc felul în care s-au adaptat tinerii. Pot să vă spun un secret: nu îţi trebuie o suprafaţă extraordinar de mare ca să ai succes în agricultură. Eu am edificat această suprafaţă într-un timp permisiv. Au fost alte condiţii socioeconomice, chiar şi politice. Eu încurajez, pentru binele ţării, acest tip de ferme de 500 de hectare, maximum 1.000. Este de preferat ca într-o localitate cu 40.000 de hectare să avem 100 de fermieri cu 400 de hectare, decât să avem unul ca Poienaru sau Porumboiu. Foarte mulţi tineri s-au adaptat extraordinar. Sunt mai inteligenţi decât noi. Sunt mult mai motiovaţi. Am văzut foarte multe situaţii pozitive în care copii au preluat afacerile părinţilor. Din păcate, lucrurile nu merg cum ne-am dori,

dar totul merge spre dezvoltare şi asta este foarte imporant. Trebuie să producem din ce în ce mai mult şi mai eficient.

V-a afectat seceta de anul trecut?

Pe toţi ne-a afectat seceta de anul trecut, dar pot să spun că preţurile au compensat o parte din nerealizarea producţiilor. Preţuri pe care nu le vom mai avea anul acesta. Învăţăm în fiecare an din neajunsuri şi din experienţele neplăcute. Facem o agrotehnică adaptată la condiţiile actuale şi la schimbările climatice, care sunt evidente, cu tendinţă spre două anotimpuri.

În ce stadiu sunt culturile din acest an?

Este un an favorabil pentru dezvoltatea culturilor de toamnă. A fost un an favorabil până acum, chiar dacă a început cu secetă drastică. Am asistat în perioada de iarnă la completările apei în sol. Nu am avut temperaturi extreme care să afecteze culturile. Pot să spun că natura din iarnă şi-a făcut datoria. Acum este datoria specialiştilor să gestioneze hrănirea culturilor.

Nu de mult aţi sărbătorit 20 de ani de Agrofam, ce v-aţi propus pentru viitor? Fiecare indivit are planuri pozitive pentru viitorul lui. Mai apropiat sau mai îndepărtat. Fiecare dintre noi trebuie să ne autodepăşim. Să ne perfecţionăm în tot ceea ce facem. A venit vremea să consolidăm ceea ce avem şi să creştem calitativ. Adică să creştem randamentul la hectar.

Ce sfat le daţi tinerilor care vor să înceapă o afacere în agricultură?

Să fie perseverenţi, să fie optimişti, să fie încrezători, să aibă tenacitate, să treacă peste tot felul de piedici, pentru că şi strămoşii noştri au trăit din această îndeletnicire. Şi părinţii noştri tot din această îndeletnicire au trăit. Contextul mondial v-a fi de a favoriza această activitate. Nu putem trăi nici unul fără pâinea cea de toate zilele. Trebuie să avem încredere şi să fim mândri de nobleţea acestei munci.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Martie 2013 19

Iulian ANDREI

în aşa fel încat acum avem o capacitate de depozitare de 80.000 de tone. Avem 6 baze de recepţie în jurul localităţii Feteşti. În permanenţă cumpărăm cereale.


În România, porumbul a fost şi este cea mai cultivată cultură de primăvară. Statistic vorbind, observăm că anual, în România, se cultivă aproximativ 25,5% porumb, dintr-un total de 9,8 milioane de hectare de teren arabil la nivel naţional. Lipsa irigaţiilor din ţara noastră (numai 1,5-2% din suprafeţele cultivate cu porumb se irigă) se reflectă ireversibil în producţiile obţinute la porumb, provocând fermierilor mari dezechilibre financiare.

www.euralis.ro

Tehnologia de cultură a sorgului hibrid pentru boabe fără tanin Dan Maftei, Manager Tehnic Bulgaria - România Cum anul 2012 a fost cel mai secetos din ultimii 10 ani, producţiile la porumb au fost insuficiente, fermierii având nevoie de cereale cât mai rezistente la secetă şi arşiţă. Ca şi rezolvare a acestor probleme, Euralis a readus în atenţia fermierilor din România o cultură iubitoare de căldură - sorgul hibrid. Sorgul este o plantă termofilă ce provine din căldurosul continent african şi este supranumit „porumbul rezistent la secetă”, fiind adaptat climatului din România. Cele mai bune randamente ale sorgului sunt în zone secetoase, fiind astfel principala armă a fermierilor împotriva secetei şi a arşiţei. Sorgul se poate dezvolta cu mai puţin de jumătate din necesarul de precipitaţii pe ciclul de creştere faţă de porumb. Perioada critică de sensibilitate la arşiţă a sorgului este mult mai mică decât la porumb, deoarece sorgul are o singură inflorescenţă, nu două ca la porumb, ceea ce determină reducerea perioadei critice, în care polenul este sensibil la arşiţa atmosferică, cu până la jumătate din timp faţă de porumb. Studiile arată că porumbul trebuie să producă cu 20 Martie 2013

cel puţin 10% mai mult decât sorgul pentru a aduce acelaşi nivel de profit fermierului, însă această situaţie favorabilă porumbului se întâlneşte doar în cazul regiunilor umede şi cu soluri de calitate bună. Acesta nu este cazul majorităţii regiunilor secetoase care caracterizează România.

Posibilităţi de utilizare a sorgului

Principala utilizare a sorgului pentru boabe la noi în ţară este nutriţia animală, datorită caracteristicilor asemănătoare sau chiar superioare porumbului. Sorgul

aduce acelaşi conţinut în amidon şi energie ca şi porumbul. Conţinutul în proteine al sorgului este cu circa 2% mai ridicat decât cel al porumbului: 11% pentru sorg, comparat cu 9% pentru porumb. De asemenea, sorgul Euralis nu conţine tanin, nefiind necesare prelucrări suplimentare pentru introducerea acestuia în hrana animalelor. În aceste condiţii, sorgul poate înlocui cu uşurinţă porumbul, necesitând exact aceeaşi procesare. Alte utilizări ale sorgului pentru boabe sunt în industria de bieoetanol şi biogaz.

www.agrimedia.ro


Specificităţi tehnice ale culturii de sorg Amplasarea culturii

bărboasă) şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthusretroflexus (ştir), Chenopodium album (lobodă).

Bune plante premergătoare pentru sorg sunt: cerealele păioase, porumb, floarea-soarelui. Ca plante postmergătoare pot fi folosite: mazărea, porumbul, floarea-soarelui, fasolea etc.

Antidicotiledonate

Produsul omologat pentru cultura de sorg boabe este Casper. Acesta se aplică postemergent împotriva buruienilor dicotiledonate din cultura de sorg, începând cu faza de 2 frunze şi până la 6-8 frunze. Doza recomandată este de 0,4 kg/ha.

Aplicarea îngrăşămintelor

Sorgul consumă, în medie, 24 kg de azot, 10 kg de fosfor şi 10 kg de potasiu pentru 1 tonă de boabe şi restituie solului, prin resturile vegetale şi sistemul radicular, 10 kg de azot, 3 kg de fosfor şi 8 kg de potasiu pentru aceeaşi cantitate de boabe. Azotul, fosforul şi potasiul din îngrăşămintele aplicate sunt folosite de plantele de sorg în proporţie de 70-75%, 60% şi respectiv 80% până la înflorit, ceea ce impune ca aplicarea îngrăşămintelor, inclusiv fertilizarea foliară, să fie încheiată în faza de 8 frunze şi nu mai târziu de praşila a II-a mecanică.

Lucrările solului

Arătura se execută imediat după eliberarea terenului. Înaintea executării acesteia, solul se lucrează superficial cu grapa cu discuri, în vederea mărunţirii resturilor vegetale şi pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Adâncimea arăturii pentru sorg se stabileşte între 22-24 cm pe solurile zonale şi 15-18 cm pe solurile sărăturate şi pe cele nisipoase. Pe solurile superficiale, adâncimea arăturii se limitează la grosimea stratului de humus. Pregătirea patului germinativ urmăreşte nivelarea terenului, distrugerea buruienilor şi realizarea unui strat de sol afânat şi mărunţit pe adâncimea de semănat. Pregătirea patului germinativ se realizează printr-un număr redus de lucrări, care să răscolească solul cât mai puţin, pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare. Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ se execută la 5-6 cm adâncime, perpendicular pe direcţia de semănat în ziua sau preziua semănatului, cu combinatorul, pentru a nu favoriza îmburuienarea terenului înaintea răsăririi culturii.

Semănatul

Seminţele de sorg sunt mici. De aceea, pentru a optimiza răsărirea este necesară pregătirea solului foarte bine, în vederea unui contact optim între seminţe şi sol. Adâncimea optimă de semănat este cuprinsă între 2 şi 4 cm. Fiind o plantă tropicală, sorgul germinează

www.agrimedia.ro

la temperaturi de minimum 12 grade Celsius în sol (în general la începutul lunii mai). Este important tratamentul seminţelor cu insecto-fungicide, în special pentru a evita atacurile de răţişoara porumbului (Tanymecusdilaticollis) sau viermi-sârmă (Agriotes spp). Semănatul se realizează folosind semănătorile pentru porumb. Viteza tractorului va fi de 5 km/oră. Se folosesc discuri la semănătoare cu orificii de 1,5-1,7 mm, datorită dimensiunii reduse a seminţelor. Distanţa între rânduri poate să fie aceeaşi ca şi pentru porumb, 70 cm, pentru a nu fi necesară modificarea utilajelor. În funcţie de tardivitate, densitatea poate varia de la 350.000 boabe germinabile/hectar pentru hibrizii semitardivi până la 280.000 boabe germinabile/hectar pentru hibrizii timpurii.

Managementul buruienilor

Foarte importantă este înfiinţarea culturii de sorg în terenuri curate, fără buruieni.

Antimonocotiledonate

În ceea ce priveşte sorgul hibrid pentru boabe, toate seminţele Euralis sunt tratate standard cu Concep III. Este vorba de un antidot de tip safener, care protejează planta în timpul răsăririi de acţiunea graminicidului preemergent pe bază de S-metolaclor, DualGold. Acest erbicid este omologat în România pentru combaterea buruienilor monocotiledonate din cultura de sorg hibrid, tratat cu Concep III. Doza recomandată este de 1-1,5 l/ha preemergent (doză mai mare pentru cernoziom), aplicat preemergent. Aceasta este singura soluţie chimică indicată care permite combaterea eficientă a buruienilor graminee anuale, cum sunt: Sorghum halepense (costrei) - din seminţe, Setariaglauca (mohor), Digitariasanguinalis (meişor), Echinochloa crus-galli (iarbă

Combaterea bolilor şi a dăunătorilor

Sorgul hibrid pentru boabe nu este foarte sensibil la boli. Principala boală a sorgului este Fusarium, dar hibrizii de la Euralis sunt suficient de toleranţi pentru a nu fi necesar tratamentul împotriva acesteia. În privinţa dăunătorilor, se pot înregistra frecvent atacuri de afide (Schizaphisgraminum). Atacul afidelor poate să apară după 2-3 săptămâni de la răsărire. O gamă largă de insecticide sistemice sau diferiţi piretroizi se pot aplica pentru combaterea acestora, dar doar dacă numărul de afide depăşeşte pragul de 50 insecte/plantă în faza de 3-4 frunze sau 100-150 i nsecte/plantă în faza de 5-10 frunze.

Recoltatul

Maturitatea fiziologică se atinge atunci când umiditatea boabelor este de 30%. După atingerea maturităţii fiziologice, plantele nu mai hrănesc boabele. Umiditatea optimă de recoltare este de 15%. Recoltarea se realizează cu combinele pentru cereale păioase, cu reglaje ale combinei asemănătoare cu cele folosite la grâu. Este indicat să se regleze înălţimea de tăiere, astfel încât să se recolteze doar paniculul, fără tulpină. În cazul unor toamne ploioase şi reci, când uscarea este mai dificilă, se poate grăbi procesul de uscare a boabelor prin tratament cu un desicant sau erbicid total (ex. glyphosate). Tratamentul se va aplica la 20% umiditatea sorgului, în doză de 2-4 l/ha. Sorgul se va usca în circa o săptămână. Este foarte important ca sorgul să fie recoltat în maximum 10 zile de la tratament, pentru a evita frângerea din cauza uscării tulpinilor.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Martie 2013 21


Avantajele utilizării generalizate a seminţelor certificate în agricultura modernă românească Antonia IVAŞCU, Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) Opt companii de renume, româneşti şi internaţionale, cu activitate şi expertiză îndelungată în domeniul cercetării, ameliorării, producerii şi comercializării seminţelor cu genetică superioară au hotărât să promoveze în comun şi să susţină utilizarea seminţelor certificate, în scopul creşterii producţiei agricole din România. Aceste companii (Biocrop, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Monsanto, Pioneer, Syngenta) îşi propun să vină alături de fermierii români şi să demonstreze practic, prin loturi demonstrative, capacitatea productivă ridicată a seminţelor certificate, în comparaţie cu „sămânţa din hambar”. Astfel, în luna octombrie 2012, ele au fondat Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR). Oamenii de ştiinţă, dar şi fermierii din ţări cu agricultură avansată au constatat şi au arătat că sporirea producţiei agricole este determinată, în mare măsură, de calitatea seminţelor utilizate la însămânţarea suprafeţelor destinate producţiei. Cercetătorii, dar şi cultivatorii români s-au convins în ultimi ani, pe baze ştiinţifice, că sămânţa de calitate, care posedă valoare genetică şi biologică, puritate varietală şi fizică, indici ridicaţi de germinaţie, sănătate şi vigoare, contribuie nemijlocit la sporirea producţiei agricole. Obţinerea unor seminţe cu însuşiri calitative superioare este condiţionată de cercetarea ştiinţifică asiduă în domeniul seminţelor, care constă în cunoaşterea bazelor teoretice ale geneticii vegetale,

22 Martie 2013

ameliorării plantelor şi producerii de seminţe, dar şi în cunoaşterea aprofundată şi aplicarea în această activitate a unor metode moderne de selecţie conservativă. În acest sens, este necesară menţinerea permanentă a structurii genetice şi valorii biologice la nivelul iniţial al soiurilor, liniilor parentale şi hibrizilor de plante agricole, precum şi aplicarea de tehnologii specifice procesului de producere, prelucrare şi păstrare a seminţelor. Şi Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) susţine ideea că aceste cunoştinţe ştiinţifice trebuie aplicate la nivel optim pe întregul proces de producere a seminţelor, atât pentru soiuri, în cazul plantelor autogame, cât şi în cazul hibrizilor obţinuţi prin încrucişarea liniilor parentale valoroase, în cazul plantelor cu multiplicare alogamă. Demersul începe cu selecţionarea liniilor parentale valoroase în cadrul varietăţilor şi studiul acestora în câmpurile de selecţie conservativă din care se obţine sămânţa amelioratorului, până la asigurarea necesarului de sămânţă certificată (C1), cu care se însămânţează culturile pentru consum. Acest proces durează, de regulă, 5-6 ani, timp în care se organizează loturile semincere: câmpurile de menţinere (1-3 ani), câmpurile de prebază (1-2 ani), loturile pentru producerea de sămânţă de bază (1 an) şi cele pentru obţinerea de sămânţă certificată (C1). Pe întregul parcurs al acestui proces, genotipurile pot fi supuse permanent influenţei unor factori biotici sau abiotici, cum ar fi: factorii genetici, biologici, ecologici şi de cultură, dar şi altor

factori, cum ar fi amestecurile mecanice în diferitele faze ale acestui proces etc., cauze care pot contribui la diminuarea valorii iniţiale a soiurilor, ducând, în cele din urmă, la scăderea calităţii seminţelor, precum şi la deprecierea capacităţii de producţie a soiurilor. Aceste influenţe pot fi însă preîntâmpinate sau chiar înlăturate dacă sunt cunoscute cauzele care le generează, precum şi cele care apar inerent în cursul procesului de producere, prelucrare şi comercializare a seminţelor. Aplicarea acestui complex de măsuri specifice poate face din sămânţă un factor real de creştere a producţiei agricole şi, în acelaşi timp, de asigurare a calităţii acesteia. Este clar că în cazul nerespectării uneia sau mai multor cerinţe din acest proces se diminuează, mai mult sau mai puţin, efectul benefic al influenţei pozitive a seminţelor ca factor important de producţie. Cunoştinţele acumulate de amelioratorii profesionişti, cu tradiţie în acest domeniu, sunt deosebit de utile multiplicatorilor care se ocupă nemijlocit de producerea, prelucrarea şi comerţul cu seminţe, dar şi fermierilor, că le folosesc direct pentru semănat în câmpurile comerciale. În acest sens, AISR doreşte să canalizeze şi să faciliteze transmiterea informaţiilor despre calitatea seminţelor certificate la fermieri, pentru a contribui la perfecţionarea permanentă a acestora. S-a constatat că, prin creşterea producţiilor obţinute din seminţe certificate de calitate, se rentabilizează implicit şi costul seminţelor, deci şi investiţia efectuată la începutul anului, iar prin utilizarea de varietăţi noi cu potenţial genetic superior fermierii beneficiază rapid de avantajele noiilor tehnologii, precum şi de utilizarea optimizată a celorlalte inputuri din agricultură. Conform Legii 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată în 2011, sămânţa certificată înseamnă categoria de sămânţă standard care se supune unui control oficial în postcontrol pentru

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 23


verificarea identităţii şi purităţii varietale. În fapt, sămânţa certificată se referă la: - în cazul hibrizilor, sămânţa produsă în loturi de hibridare din sămânţa de bază şi care este destinată producerii de recoltă pentru consum uman, animal sau pentru industrializare; - în cazul soiurilor, sămânţa produsă direct din sămânţa de bază pentru reînmulţiri sau pentru consum şi care satisface cerinţele impuse de reglementările în vigoare specificate pentru seminţele certificate; - sămânţa care, la cererea autorului sau a menţinătorului, poate fi obţinută dintr-o sămânţă de prebază. Toţi fermierii trebuie să fie conştienţi şi siguri că prin utilizarea seminţelor certificate îşi asigură cele mai bune şanse de a obţine producţia scontată, folosind în acest fel mult mai bine suprafeţele arabile disponibile. Când vorbim despre seminţe certificate, trebuie în fapt să ne gândim la un întreg lanţ de proceduri oficiale, cum sunt testarea soiurilor în condiţiile pedoclimatice ale României, înregistrarea acestora în Catalogul Naţional Oficial şi/sau în Catalogul UE, urmate de certificarea în sine a seminţelor de-a lungul procesului de multiplicare. Înregistrarea varietăţilor vegetale se referă la proceduri standard acreditate pe întreg teritoriul Europei, care se aplică începând cu anul 2007 şi în ţara noastră. Seminţele de varietăţi ameliorate de firme specializate, soiuri şi hibrizi, fac sistematic obiectul unui proces de testare oficială, multianuală şi multilocaţii, a originalităţii şi identităţii varietale (testul DUS - distinctibilitate, uniformitate, stabilitate) şi a valorii tehnico-agronomice, prin depăşirea relevantă a „martorilor”, care sunt varietăţi consacrate în plan comercial în piaţa respectivă (testul VAU - valoare agronomică şi de utilizare). După trecerea cu succes prin acest proces complex de testare, derulat sub supravegherea organismelor naţionale abilitate în acest sens, varietăţile valoroase sunt înscrise în Catalogul Naţional Oficial, fapt ce dă dreptul, pentru ţările din UE, deci şi României, ca varietatea respectivă să fie înregistrată direct şi în Catalogul Comun European al Varietăţilor Vegetale, ceea ce deschide posibilitatea comercializării în toate cele 27 de ţări ale Uniunii. Această înregistrare garantează dreptul intelectual al amelioratorului asupra varietăţii respective. În ceea ce priveşte certificarea seminţelor, este vorba de procesul tehnologic prin care seminţele varietăţilor valoroase 24 Martie 2013

înregistrate în Catalogul Naţional Oficial sunt controlate de oficialităţi în timpul producţiei agronomice, precum şi ulterior în uzinele de condiţionare, pentru garantarea purităţii genetice şi purităţii varietale. Certificarea purităţii genetice înseamnă garanţia, pentru fermierul cultivator, că doza de seminţe achiziţionată de la furnizorul producător de seminţe conţine în proporţie covârşitoare doar seminţele varietăţii înregistrate oficial şi menţionate de producător pe sac (ex.: la porumb, nu sub minimum de 95%). Certificarea purităţii varietale garantează cultivatorului faptul că doza de seminţe nu conţine în nici un caz seminţe de alte plante, cum ar fi buruienile şi paraziţii, peste dozele maxime admise, care sunt foarte stricte (ex.: valoarea maximă admisă la grâu - 0,2%). În procesul de certificare, un alt parametru calitativ deosebit de important determinat şi garantat de oficialităţile abilitate este nivelul de germinaţie, care trebuie să se situeze întotdeauna peste limitele minime admise (ex.: germinaţia minimă legală la floarea-soarelui - sub 85%). Toţi parametrii procesului de certificare sunt menţionaţi într-un certificat de calitate, care trebuie transmis cultivatorului. Atât înregistrarea oficială a varietăţilor, cât şi certificarea seminţelor acestora sunt procese interdependente care garantează cultivatorilor că seminţele însămânţate de ei întrunesc în realitate toţi parametrii calitativi necesari pentru înfiinţarea unei culturi cu şanse garantate de succes. Sămânţa certificată reprezintă o sămânţă de calitate superioară, care are o serie de avantaje clare, comparativ cu sămânţa necertificată. Sămânţa certificată trebuie să fie însoţită de un certificat de calitate, unde fermierul poate găsi valori exacte ale germinaţiei, purităţii, MMB. În cazul seminţei certificate, germinaţia boabelor este la nivel optim, putând fi astfel precalculată cu precizie densitatea necesară. Sămânţa certificată dă siguranţa obţinerii unor producţii stabile din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Trebuie să amintim câteva dintre obiectivele către care AISR doreşte să orienteze atenţia cultivatorilor români: - utilizarea seminţelor certificate asigură premisele obţinerii unor producţii crescute şi stabile în condiţii climatice tot mai dificile din ultimii ani din ţara noastră; - prin utilizarea seminţei certificate se garanteză menţinerea structurii genetice şi biologice iniţiale a varietăţii şi astfel se asigură şi semănarea unor seminţe cu

capacitate foarte bună de germinare; - seminţele certificate au indici ridicaţi de puritate varietală, valoare culturală şi stare sanitară, care concură la sporirea producţiei şi, implicit, la creşterea calităţii producţiei; - folosirea seminţelor certificate permite raţionalizarea folosirii inputurilor în agricultură şi a celor mai eficiente tehnologii de înfiinţare şi întreţinere a culturilor; - folosirea seminţelor certificate duce în mod implicit la un control mai bun împotriva bolilor şi al buruienilor, prin utilizarea varietăţilor cu genetică superioară, tot mai rezistentă şi mai adaptată; - prin folosirea seminţei certificate fermierii au de fapt acces la un sistem internaţional standardizat de calitate, prin controlul şi inspecţia oficială a seminţelor; - seminţele certificate sunt urmărite pe tot traseul de multiplicare, în acest mod reducându-se mult riscurile de achiziţionare de sămânţă contrafăcută; - o dată cu sămânţa certificată, sunt oferite de către companii şi servicii de consultanţă tehnologică gratuite, prin specialişti de înaltă calificare. Este de la sine înţeles că dezvoltarea unei economii agrare moderne în România este bazată pe tehnologii competitive, de ultimă oră, majoritatea beneficiilor urmând a fi aduse agriculturii în următorii ani, inclusiv prin utilizarea generalizată a seminţelor certificate, ceea ce va duce în mod direct şi la creşterea veniturilor agricultorilor români. Vor apărea astfel noi oportunităţi pentru România de a concura pe piaţa internaţională, prin obţinerea unor producţii definite prin parametri calitativi deosebiţi (ex: uleiuri oleice) sau superiori (ex: grâu panificabil). AISR susţine ideea că utilizarea seminţelor certificate, cu un înalt standard de calitate şi potenţial productiv, va reconforta încrederea fermierilor în posibilităţile reale ale agriculturii noastre de a aduce profit şi va contribui la recunoaşterea ţării noastre pe pieţele materiilor prime şi produselor agricole transformate din regiune şi la nivel mondial. Vă invităm să participaţi la vizionarea loturilor demonstrative de porumb hibrid ale AISR de la SCDA Caracal şi Dulceşti - Tg. Neamţ de-a lungul întregului ciclul vegetativ, de la însămânţare şi până la recoltare, în septembrie 2013. În aceste loturi vor sta faţă în faţă „sămânţa certificată” şi „sămânţa din hambar”.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 25


Forumul OptiTech marca Syngenta

Syngenta a reunit la Poiana Braşov importanţi pomicultori din toată ţara, la Forumul OptiTech pentru Pomicultură. În perioada 7-8 martie 2013, peste 180 de fermierii, ale căror livezi însumează aproximativ 5.000 de hectare, au dezbătut probleme de maxim interes, cum ar fi: bolile şi dăunătorii din pomicultură, programe de combatere integrată, momentul potrivit de aplicare a insecticidelor etc. O secţiune specială a sesiunii a fost dedicată aşteptărilor pe care le au producătorii de fructe de la compania Syngenta. Fermierii au aflat de la specialiştii Syngenta cum pot controla eficient insectele, în special viermele fructelor (Cydia pomonella), molia pieliţei fructelor (Adoxophies spp.) şi insectele minatoare, care produc pagube semnificative în livezi, şi care sunt soluţiile Syngenta pentru combaterea acestora - Insegar 25, Affirm şi Karate Zeon. Voliam Targo, un insecticid care combate viermele mărului, minierul marmorat şi acarienii, a fost îndeosebi apreciat de fermieri pentru modul său de acţiune asupra acarienilor, la nivelul sistemului nervos al insectelor, pentru pătrunderea rapidă în plantă, dar şi pentru acţiunea sa ovi-larvicidă. În cadrul evenimentului a fost anunţată şi apariţia unui produs nou - fungicidul Embrelia, momentan în testare. Embrelia face parte din noua grupă de substanţe SHDI şi va fi lansat oficial anul viitor. Următoarea generaţie de fungicide se remarcă prin legătura stratului de ceară ce se creează între frunze şi fructe, astfel încât ciupercile să nu poată ajunge în ţesut.

Tehnologia de plantare a pomilor Pomii se plantează pe terenuri plane şi pe versanţi cu soluri fertile sau ameliorate, umede sau uscate, precum şi pe cele recuperate din bazinele carbonifere şi carierele de piatră. În multe cazuri, situaţia impune ca unele plantaţii defrişate să fie replantate imediat, fără să se respecte o perioadă de odihnă a solului de cel puţin 3-4 ani, după cum afirma N. Cepoiu. Existenţa acestor condiţii de plantare atât de diverse face din plantare o lucrare tehnică complexă, în care respectarea unor indicatori biologici şi a unor norme de lucru este obligatorie.

Epoca de plantare - plantarea pomilor se face toamna, în perioada 15 octombrie-20 noiembrie, în tot timpul iernii, când temperatura din sol şi aer este pozitivă, sau uneori primăvara devreme, când terenul s-a zvântat. La plantările de toamnă, rănile deschise, făcute la fasonarea rădăcinilor, se cicatrizează mai uşor şi mai repede, iar pe terenurile mai umede se formează primele rădăcini, care vin în contact direct cu solul. Când plantările se fac mai devreme, în sol se acumulează cantităţi importante de apă (din ploi şi zăpezi), care fac ca pomii să se prindă mai uşor şi să pornească în vegetaţie cu 2-3 săptămâni mai devreme decât pomii plantaţi primăvara târziu. La aceşti pomi, perioada de creştere a lăstarilor este mai mare şi mai intensă. Plantaţiile care se înfiinţează primăvara sunt uneori afectate de o perioadă lungă

de secetă, susţinută şi amplificată de vânturi uscate, care bat puternic din partea de est a ţării. Când toamnele sunt lungi şi călduroase şi pomii continuă să vegeteze în pepinieră, plantarea pomilor se poate face concomitent cu scosul acestora, dacă temperatura aerului permite. În anii cu zăpezi timpurii, când pomii nu se pot scoate din pepinieră sau când protecţia în livadă împotriva rozătoarelor nu poate fi asigurată, conform aceluiaşi autor, plantarea se face primăvara, când aceste perioade au trecut.

Săpatul gropilor - pe terenurile nedesfundate, gropile se sapă manual şi au dimensiunile de 1,25/1,25/1,0 metri (pe terenurile grele) şi 1,0/1,0/0,8 metri (pe terenurile mijlocii şi uşoare). Pe terenurile recuperate din zonele miniere şi carierele de piatră, dimensiunile gropilor sunt mai mari (1,5/1,5/1,0 metri), deoarece ele se umplu cu pământ adus de pe şantierele de construcţii. Când terenurile sunt desfundate, dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 metri. Dacă pe solurile fertile şi ameliorate gropile au formă pătrată, pe nisipuri forma este rotundă, pentru ca marginile să nu se surpe. Repichetatul - în plantaţiile clasice şi de aliniament, după săpatul gropilor, înainte de plantat se face repichetatul terenului, folosind scândura de repichetat. La repichetare se aşază scândura pe direcţia rândului, în aşa fel încât picheţii marginali (din exteriorul gropii) să intre în crestăturile laterale. După fixarea scândurii în această poziţie, crestătura centrală

Forumul OptiTech pentru Pomicultură este o iniţiativă unică în România, ce s-a dovedit a fi foarte utilă pentru fermieri. Discuţii libere şi interactive au înlocuit prezentările clasice, iar fermierii au simţit din plin utilitatea forumului. Mai multe detalii despre produsele Syngenta vom prezenta în următorul număr al revistei. 26 Martie 2013

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 27


va indica exact punctul de plantare a pomului. În plantaţiile intensive şi superintensive, repicatul se face cu ajutorul cablului de sârmă folosit la pichetare. În timpul plantării, cablul de sârmă pe care este marcată distanţa dintre pomi pe rând se întinde şi se fixează între picheţii marginali ai parcelei, în aşa fel încât primul semn să corespundă cu centrul primei gropi. În situaţia în care pichetatul şi gropile s-au făcut corect, atunci toate semnele de pe cablu vor indica centrul gropilor sau punctele de plantare.

Tehnica de plantare - plantarea se

Victor VĂTĂMANU

execută de către echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi, care cunosc schema de plantare, modul de grupare a soiurilor în parcelă, soiurile, portaltoiii şi tehnica de lucru. Înainte de plantare, o echipă compusă din doi muncitori scoate pomii de la startificare şi verifică foarte atent starea de sănătate a rădăcinilor, a scoarţei tulpinilor şi a mugurilor. Pentru plantare se vor folosi numai pomi care au rădăcinile sănătoase, turgescente şi culoarea specifică portaltoiului. Cu această ocazie se înlătură pomii care au rădăcinile uscate, degerate, mucegăite sau roase de şobolani în şanţurile de stratificare. După ierni uscate şi secetoase, pomii stratificaţi pot prezenta uşoare urme de deshidratare şi de aceea, cu 24 de ore înainte de plantare, vor fi introduşi în bazine cu apă pentru rehidratare. La pomii acceptaţi pentru plantare se execută fasonatul şi mocirlitul rădăcinilor. Prin fasonat se înţelege îndepărtarea (prin tăieri) a rădăcinilor rupte şi traumatizate în timpul scosului şi transportului pomilor, a celor uscate, necrozate şi parţial mucegăite şi scurtarea celor sănătoase, în funcţie de grosimea lor şi dimensiunile gropii. Materialul săditor fasonat se introduce cu rădăcinile într-o mocirlă (compusă din: balegă proaspătă de bovine, pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie. Pomii astfel mocirliţi sunt repartizaţi la gropi conform schemei de plantare.

Adâncimea de plantare - pe terenurile plane, pomii altoiţi pe portaltoi franc se plantează cu coletul mai sus cu 3-4 cm, iar cei altoiţi pe portaltoi vegetativi, cu 4-5 cm sub nivelul solului. Pe terenurile în pantă, supuse eroziunii, adâncimea de plantare a pomilor este mai mare în treimea superioară, normală în treimea 28 Martie 2013

mijlocie şi mai mică la baza pantei. Pe terenurile cu exces temporar de umiditate şi din Delta Dunării, pomii se plantează pe biloane sau brazde înălţate (cu 30-40 cm), late de 1,5-2 metri. Pe terenurile terasate, excesul de umiditate se evacuează cu ajutorul unui dren fixat la fiecare pom. Plantarea propriu-zisă a pomilor începe cu umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen de mraniţă şi pământ, înalt de 15-20 cm. În continuare, un muncitor din echipa de plantare fixează scândura de repichetare între picheţii marginali, aşază pomul cu curbura pe rând şi coletul la adâncimea de plantare (în crescătura scândurii) şi răsfiră rădăcinile pe muşuroi, iar cel de-al doilea umple groapa cu pământ reavăn. Când rădăcinile au fost acoperite cu un strat de pământ de 10-15 cm grosime, muncitorul care ţine pomul începe să taseze pământul de la marginea gropii către centru, călcând cu cizma de-a lungul rădăcinilor principale, pentru a asigura o mai bună contactare cu solul şi a preveni o eventuală frângere a rădăcinilor fragile. După tasarea pământului, la fiecare groapă se toarnă 1-3 găleţi de apă (după cerinţe). Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat, din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în întregime (la plantările din toamnă). La plantările de primăvară, se face o copcă în jurul pomului, se udă puternic şi apoi, după zvântarea solului, se mulceşte cu paie, frunze sau rumeguş. Observaţii: pe solurile subţiri, cu rocă-mamă la suprafaţă (podzoluri, brancioguri), ca şi pe cele grele, cu un conţinut mai mare în argilă, pământul din fundul gropii se mobilizează, dar rămâne pe loc. Gropile săpate pe terenurile recuperate din zonele carbonifere şi carierele de piatră vor fi umplute cu pământ din arătură sau din zonele de construcţie, unde stratul fertil este recuperat şi dirijat.

În fermele mari, pomii se plantează în gropi şi şanţuri săpate mecanizat. Plantatul în gropi se execută la fel ca în grădinile familiale, cu deosebirea că scândura de repichetat, în acest caz, este înlocuită cu cablul de sârmă folosit la pichetatul terenului. Plantarea în şanţuri este mai rapidă şi mai economică şi constă în întinderea cablurilor de plantare între picheţii rândurilor marginale ale parcelei (nescoşi încă) şi plantarea propriu-zisă a pomilor. Pentru uşurarea desfăşurării lucrării, se întind pe teren două cabluri de plantare, având grijă ca primul şi ultimul semn de pe cablu să se suprapună pe capătul superior al picheţilor marginali, iar toate celelalte - pe axul şanţurilor care au fost trasate cu rariţa. Plantarea pomilor se execută cu un număr mare de echipe, formate fiecare din câte doi lucrători. Numărul echipelor corespunde cu numărul de rânduri (şanţuri) din parcelă. În cadrul fiecărei echipe, un lucrător ţine pomul vertical lângă semnul de pe sârmă şi la adâncimea stabilită, iar alt lucrător trage cu sapa pământul în şanţ, peste rădăcinile pomilor. După o tasare uşoară a pământului de către primul muncitor, echipa de lucru se deplasează înainte, pe rând, în dreptul celui de-al doilea cablu fixat. Între timp, cei doi muncitori slăbesc şi deplasează cablul lângă care s-a plantat, iar echipa de plantatori fixează alţi pomi pe cablul rămas în urmă. Pomii se plantează întotdeauna în spatele cablului, adică în partea opusă direcţiei de înaintare şi de plantare. În acest fel, cablul se mută mai uşor în poziţia următoare, iar pomii nu sunt vătămaţi. Rândurile marginale, care s-au folosit pentru întinderea cablurilor şi alinierea pomilor, se plantează la urmă. După plantarea fiecărei parcele, se trage pământul în şanţ. Lucrarea se execută cu ajutorul unui tractor cu şenile în agregat cu un plug cu 3 brazde, dintre care unul cu cormană (cel exterior) şi două fără cormană (cele interioare). În timpul deplasării, brăzdarul cu cormană aruncă pământul în şanţ, în jurul pomilor, iar brăzdarele fără cormană afânează terenul bătătorit de lucrătorii care au plantat. În urma acestei arături, pe marginea şanţului se formează un val de pământ lat de 100-120 cm şi înalt de 30-40 cm, care protejează pomii împotriva gerurilor mari din timpul iernii.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 29


La fiecare doi ani, la Paris are loc cea mai importantă expoziţie dedicată tehnicii agricole şi sectorului zootehnic, SIMA-SIMAGENA. Ediţia din 2013 s-a desfăşurat în perioada 24-28 februarie, iar pavilioanele expoziţionale, întinse pe o suprafaţă de 25 de hectare, au găzduit 1.700 de companii din 40 de ţări.

Expoziţia SIMA, la a 75-a ediţie Interesul pentru domeniul maşinilor şi utilajelor agricole a fost unul foarte mare, deoarece numărul vizitatorilor a fost unul record, de aproape 249 mii, cu 18% mai mare faţă de cel înregistrat la expoziţia precedentă. În cadrul expoziţiei au fost acordate mai multe medalii (3 de aur, 4 de argint şi 12 menţiuni speciale) pentru nivelul înalt de integrare a tehnologiilor de comunicaţie şi informaţie în componenţa maşinilor agricole, pentru îmbunătăţirile aduse din punct de vedere tehnic, economic şi al protejării mediului înconjurător. Totodată, au fost premiate companiile producătoare de tehnică agricolă care au încorporat elemente de securitate la construcţia utilajelor şi maşinilor agricole.

un computer sau o tabletă, a fost premiat la Salonul de Invenţii de la SIMA. „Sistemul Isobus face legătura între maşina şi implementul care este ataşat, prin simpla cuplare a acestora, folosind mufa Isobus 7. Prin transferul datelor, maşina ştie să lucreze cu implementul, îi este asigurată toată informaţia necesară pentru a lucra la parametrii optimi. Datele importate de la implement sunt foarte importante, pentru că toată lumea ştie că fără o informare bună nu putem lua o decizie bună. În momentul în care termină lucrul, fermierul poate veni cu o tabletă sau alt sistem de transfer de date şi poate descărca informaţiile ce îi vor fi folositoare în gestionarea activităţii din fermă. Cu aceste date poate face comparaţie

între diferite implemente, legate de productivitatea lor, sau un studiu de performanţă pe o anumită suprafaţă”, a afirmat dl Gabriel Ristea, director regional de vânzări al Claas România. O altă medalie de aur acordată firmei Claas a fost cea pentru sistemul „Cemos Automatic”, ce permite controlul şi setarea automată a maşinii de recoltat. Prin simpla apăsare a unui buton, combina este setată, iar operatorul este permanent informat cu privire la operaţia de recoltat şi calitatea acesteia. Sistemul reglează deschiderea sitelor, volumul de aer produs de ventilator, precum şi toate componentele folosite la separarea masei recoltate. Sistemul „Cemos Automatic” este disponibil pe combinele din familia Lexion.

Medalii de aur - două pentru Claas, una pentru John Deere

Pregătită să marcheze cei 100 de ani de la înfiinţare, compania Claas a dezvăluit, aşa cum a promis, primele noutăţi din 2013 la expoziţia SIMA, pentru care, de altfel, a primit două medalii de aur şi una de argint. Terminalul Universal Isobus „UT App”, ce permite transferul de date între maşina de bază şi implementul ataşat, precum şi transferarea informaţiilor pe 30 Martie 2013

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Inovaţii medaliate cu argint

Cele patru medalii de argint au fost acordate companiilor Claas, John Deere, New Holland şi Jeantil. Claas a fost premiat pentru sistemul revoluţionar de răcire „Dynamic Cooling”. „Acest sistem este prevăzut cu un ventilator amplasat în partea superioară a combinei, care aspiră aerul proaspăt şi fără impurităţi de deasupra maşinii şi pe care îl împinge în interiorul combinei, realizându-se astfel atât o curăţire, cât

şi o răcire a motorului. Cu cât motorul necesită o răcire mai bună, cu atât ventilatorul îşi măreşte turaţia de lucru şi în acest fel se asigură răcirea motorului şi se înregistrează un consum mai mic de combustibil”, a precizat dl Gabriel Ristea. John Deere a primit o medalie de argint pentru sistemul telematic Remote Display Access (RDA), iar compania Jeantil pentru sistemul automat de alimentare cu furaje, ce asigură atât amestecul nutreţilor în diferite raţii, cât şi distribuirea lor cu ajutorul unui robot autopropulsat. Conceptul inovator adus de New Holland la presele de balotat a fost premiat cu o medalie de argint în cadrul expoziţiei de la Paris. Noile „BigBalers” sunt singurele prese de pe piaţă care oferă sisteme simple, sigure pentru operator, care nu necesită scule pentru a avea acces la componentele maşinii. Singuranţa utilizatorului a fost prioritatea-cheie în proiectarea acestor prese de balotat, dar fără a compromite în vreun fel productivitatea maşinii.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Martie 2013 31

Ana Mustăţea

„Este un sistem pe care îl promovăm foarte mult, atât pe piaţa europeană, cât şi pe cea mondială. În situaţia în care dorim să recoltăm o cultură de porumb sau de floarea-soarelui, acest sistem sugerează o anumită setare a combinei, iar combanierului nu-i rămâne decât să facă, dacă trebuie, ajustările fine. În cazul în care în ziua recoltatului avem schimbări legate de condiţiile atmosferice, automat, sistemul ne sugerează să schimbăm setările. Orice modificare ce poate apărea pe întregul lanţ de batere, scuturare şi separare este sesizată de sistemul Cemos Automatic”, a afirmat reprezentantul companiei Claas. Cea de-a treia medalie de aur a fost acordată companiei John Deere, pentru tractorul „Multifuel”, sau policombustibil, care poate funcţiona cu diferite tipuri de combustibil, fie mineral, fie biocombustibil sau în amestec. Diferiţi senzori măsoară vâscozitatea, densitatea, permitivitatea şi temperatura combustibilului sau amestecului din rezervor. Unitatea de control a motorului setează parametrii necesari pentru a respecta normele de poluare în vigoare.


Suma netă a vânzărilor Horsch în anul 2012 a înregistrat 226 mil. €, un nou record de vânzări. Aceasta reprezintă o creştere de 33% faţă de 2011 şi un nou record în istoria firmei. Comparând vânzările din 2002, când Horsch a avut vânzări de 23 milioane €, se poate observa o creştere de 1.000% în ultimii 10 ani. Nici un alt producător mondial de tehnică agricolă nu a înregistrat o asemenea dezvoltare dinamică şi în acelaşi timp sănătoasă într-o perioadă relativ scurtă.

Agricultura din pasiune

Horsch: 1.000% creştere în ultimii 10 ani Constantin Curca, specialist Horsch România Anul 2013 este privit cu optimism din partea Horsch şi sunt estimate vânzări de aproximativ 250 mil. euro. Menţinerea nivelului vânzărilor în ţările consacrate Horsch, precum Germania, Franţa, Polonia, Cehia, Marea Britanie şi Danemarca, şi în acelaşi timp o creştere susţinută a vânzărilor în Rusia, Ucraina şi estul Europei conduc la creşterea cifrei de afaceri a companiei. Îmbucurător este faptul că avem mai multe pieţe care contribuie la cifra de afaceri. Dacă din motive obiective (climatice, politice) vânzările scad într-una dintre pieţe, atunci încă ne putem baza pe celelalte pieţe. Foarte bine primite de piaţă au fost şi sprayer-ele Horsch Leeb, care au înregistrat o cotă de 5% din vânzări în anul 2012. Acesta a fost rezultatul efortului susţinut de către Horsch, împreună cu departamentul de service şi partenerii comerciali. Pozitiv s-a dezvoltat şi piaţa din SUA. Horsch North America şi Horsch Anderson câştigă din ce în ce mai multe procente din piaţa americană. Discul scurt Joker şi semănătoarea de precizie Maestro sunt printre cele mai căutate produse Horsch. Semănătoarea Maestro este foarte căutată şi în Africa de Sud, care reprezintă una dintre multele pieţe cu potenţial care s-a dezvoltat rapid în ultimul an. 32 Martie 2013

Cele mai ridicate ponderi în cifra de afaceri Horsch o au semănătorile Pronto, cultivatoarele Terrano şi Tiger şi, nu în ultimul rând, discul scurt Joker. O creştere accentuată o au şi sprayer-ele Horsch Leeb, precum şi semănătorile pneumatice de precizie Maestro, care au fost premiate la ultima ediţie Agritehnica cu titlul de „Utilajul anului 2012”. Toate aceste recorduri nu ar fi fost posibile fără noi angajaţi. Sloganul firmei Horsch - „Agricultură din pasiune” - se trăieşte de către fiecare angajat în parte din ţară şi din străinătate. 200 de persoane au fost angajate pe parcursul anului 2012, aducând numărul angajaţilor la 950. Pentru anul 2013 se preconizează 100 de noi angajări, atât în Germania, cât şi în străinătate. Horsch investeşte foarte mult capital şi energie pentru pregătirea şi integrarea noilor colegi în companie. Şi capacitatea de producţie s-a modificat în ultimul an. Astfel, în Schwandorf (sediul principal Horsch) s-a construit Centrul de Inovaţii în Agricultură (Agriculture Centre of Innovation), care va fi folosit exclusiv de către Departamentul de CercetareDezvoltare şi Proiectare. Este situat lângă câmpul de cercetare şi oferă posibilitatea testării directe a utilajelor prototip. Centrul

are o suprafaţă construită de aproximativ 2.000 mp de hale pentru testare şi birouri pentru 100 de angajaţi. Suma totală a investiţiei se ridică la 6 mil. euro. Şi în Landau, centrul unde se produc sprayer-ele, s-a construit în 2012, ajungându-se la marirea halelor de producţie cu 80%. Cea mai mare investiţie Horsch, de peste 20 mil. euro, se află în desfăşurare în Ronneburg. Se urmăreşte dublarea halelor folosite pentru prelucrarea metalului, tăiere, sudură, depozitare a oţelului (3.400 mp) şi producţie (5.300 mp). Suprafaţa de depozitare temporară a utilajelor ieşite din producţie s-a mărit la 400 de locuri. Pentru Agritehnica 2013, Horsch pregăteşte, ca întotdeauna, utilaje noi şi o mulţime de inovaţii, pentru a-şi apăra titlul de cea mai inovativă firmă din Germania. Tot în 2012, Horsch a primit titlul de „Piatra de hotar în tehnica agricolă”, astfel sloganul „Agricultură fără plug” a fost imprimat pe steagul Horsch, alături de inscripţia care atestă că peste 40% din suprafaţa agricolă din Germania se lucrează fără plug (sursa: Institutul German de Statistică), în cazul grâului chiar peste 60%. Acum peste 20 de ani nimeni nu ar fi crezut că agricultura fără plug va căpăta o aşa mare importanţă, deci o adevărată piatră de hotar.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 33


Anul trecut a fost un an cu multe realizări pentru compania noastră. Am început anul 2012 sub denumirea STROM Export s.r.o., iar obiectivul nostru principal a fost să doborâm recordul de utilaje vândute stabilit în urmă cu un an.

Un an de recorduri doborâte pentru STROM-BEDNAR

Loredana VOICU, Manager Comunicare Promovare IPSO Agricultură La jumătatea anului 2012 era deja evident că ne îndreptăm spre un alt record, şi nu numai în ceea ce priveşte numărul de utilaje vândute. Datorăm acest lucru, în primul rând, clienţilor, care au avut încredere în utilajele noastre, dar şi angajaţilor, care au contribuit la succesul nostru. Toată lumea merită recunoştinţa noastră. O schimbare o constituie faptul că începând cu anul 2014 vom fi recunoscuţi exclusiv sub marca şi logo-ul BEDNAR. Până atunci vom folosi logo-ul STROM-BEDNAR.

Ne bucurăm din nou de şi mai mult succes decât anul trecut

După cum am menţionat şi în introducere, anul 2012 a reprezentat un an cu recorduri doborâte pentru compania noastră, atât în ceea ce priveşte numărul de utilaje vândute (care a crescut cu 30%), cât şi în ceea ce priveşte mărirea personalului şi a inovaţiei. Am reuşit să construim o clădire de birouri nouă, complet funcţională, lângă fabrica noastră, şi am început lucrările de construire a unei unităţi noi, care va mări capacităţile de producţie cu aproape 100%. Aceasta va include o instalaţie nouă de vopsire prin pulverizare, o linie de asamblare şi un sistem de depozitare cu mai multe niveluri. De asemenea, am extins depozitele şi volumul de piese de schimb. 34 Martie 2013

Acţionar nou, marcă nouă

La începutul acestui an, structura de acţionariat a companiei noastre s-a modificat atunci când dr. ing. Ladislav Bednar, unul dintre fondatorii iniţiali ai companiei, a cumpărat acţiunile asociaţilor săi şi astfel a preluat controlul unic asupra companiei. „Schimbarea denumirii companiei ne duce cu adevărat la un alt nivel de dezvoltare. Principalul motiv al schimbării structurii de acţionariat a fost modificarea iminentă a generaţiei de management. Tranziţia către noua marcă şi utilizarea noului logo se vor realiza uşor, în mai multe faze, pe parcursul anului următor. Între timp, compania va utiliza logo-ul STROM-BEDNAR, pentru a permite publicului să se obişnuiască cu schimbarea. Începând cu anul 2014, vom fi recunoscuţi exclusiv prin marca şi logo-ul BEDNAR”, a declarat dr. ing. Ladislav Bednar, cu privire la modificare.

Utilaje noi pentru 2013

Deoarece încercăm mereu să răspundem nevoilor actuale ale fermierilor moderni, depăşim constant barierele inovaţiei, adăugând în fiecare an produse noi în portofoliul nostru. Cele mai importante lansări ale următorului an vor fi grapa cu discuri Swifterdisc XO_F, prevăzută

cu ax de transport în faţa rulourilor posterioare, şi cultivatorul versatil FENIX cu ax de transport integrat. De asemenea, portofoliul nostru cuprinde rulouri de compactare, ce pot fi utilizate separat sau împreună cu o parte din utilaje. Şi cea din urmă, însă nu cea mai puţin importantă, este unitatea de cultivare ALFA pentru semănarea culturilor protectoare şi a ierburilor, care poate fi utilizată ca accesoriu pentru cultivatoarele noastre. „Am dorit să dezvoltăm un utilaj care poate lucra în condiţii umede, după ploaie, fără a i se bloca rulourile posterioare. Prin urmare, am montat axul de transport între organele active şi astfel a luat naştere «Fenix». Pentru utilajul Swifterdisc XO_F am avut două obiective, şi anume: să construim un utilaj cu viteze mari de lucru cu stabilitate maximă şi să îmbunătăţim calitatea amestecurilor de resturi vegetale. Am reuşit să realizăm acest lucru prin poziţionarea axului de transport în faţa rulourilor posterioare şi cu ajutorul A-disks”, a declarat Jan Bednar, Manager Vânzări.

Mii de mulţumiri tuturor clienţilor noştri

Dorim să le mulţumim tuturor fermierilor care au avut încredere în noi şi în utilajele noastre. Acest lucru dovedeşte că munca

www.agrimedia.ro


angajaţilor noştri este cu adevărat apreciată. Sperăm ca această apreciere să rămână constantă şi în următorii ani. Imaginea 1: În 2012, s-a construit o nouă clădire administrativă şi au început lucrările de construire a unei hale noi, care va mări capacitatea de producţie cu aproximativ 100%. Imaginea 2: O dată cu schimbarea structurii acţionariatului, a avut loc şi schimbarea logo-ului, care se va implementa până în 2014. Imaginea 3: Utilajul Fenix cu ax de transport integrat este utilizat pentru procesarea intensivă a

solurilor saturate cu apă. Imaginea 4: Utilajul Swifterdisc XO_F este adecvat pentru procesarea de înaltă calitate a miriştii cu o viteză mare de lucru. Utilajul este foarte stabil. Utilajele macra STROM-BEDNAR sunt distribuite în România în exclusivitate de IPSO Agricultură. În prezent, IPSO Agricultură numără circa 270 de angajaţi, care îşi desfaşoară activitatea în 7 centre regionale pentru distribuţie de utilaje, piese de schimb şi service: Mogoşoaia, Feteşti, Craiova, Timişoara, Oradea, Tg. Mureş şi Filipeşti şi

2

1

3

în 6 puncte de lucru pentru vânzare piese de schimb: Galaţi, Ulmeni, Alexandria, Alba Iulia, Ovidiu şi Dumbrăveni. Grupul Monnoyeur investeşte în România încă din 1991 şi această nouă investiţie în domeniul agriculturii nu va fi ultima. Sunt în curs de studiere şi alte proiecte destinate asigurării satisfacţiei clienţilor şi care implică planuri de recrutare şi de formare importante. Pentru a lucra bine sunt necesare echipe bune, pentru a avea echipe bune trebuie desfăşurate programe de formare continuă, astfel ca fiecare angajat să evolueze permanent.

4

«Ne sărbătorim maturitatea, dezvoltându-ne» Vineri, 15 martie, în cadrul evenimentelor ce sărbătoresc 18 ani de existenţă a companiei MEWI, a avut loc inaugurarea sediului filialei din Işalniţa - Craiova, judeţul Dolj. Crescând de la an la an, învăţând loialitatea faţă de client şi dedicarea pentru activitatea desfăşurată de la partenerul german Schroeder Landmaschinen, MEWI a ajuns în 2013 printre cele mai importante firme ce furnizează tehnică agrară în România. Şi aceasta nu o spun doar reprezentanţii companiei, ci o demonstrează multitudinea de premii obţinute în ultimii ani, ca o recunoaştere a rezultatelor. În plus, sunt conştienţi că reprezentă mari producători din domeniu, ale căror mărci sunt unanim apreciate şi recunoscute pe plan mondial, având exclusivitate pentru distribuţia tractoarelor Challenger, Fendt şi Valtra şi pentru utilajele agricole purtând însemnele Horsch, Rauch, Knoche, Merlo ş.a.

www.agrimedia.ro

2013 este pentru MEWI un an aniversar, cel în care vor sărbători majoratul, iar cea mai bună modalitate pentru a dovedi maturitatea este aceea de a se dezvolta continuu şi fundamentat, ajungând în aproape toate zonele importante ale ţării şi cât mai aproape de clienţi. Inaugurarea sediului de la Craiova este prima dintr-o serie de 6 evenimente

similare ce se vor derula până la sfârşitul anului, urmând să deschidem filiale în Ovidiu (Constanţa) - 22 martie, Turda (Cluj) - 5 aprilie, Valea lui Mihai (Bihor) - 31 octombrie, Palanca (Giurgiu) şi Drajna Nouă (Călăraşi) - în ultimele 3 locaţii, în sedii proprii. La Cluj, evenimentul va cuprinde şi o demonstraţie în câmp, fermierii ardeleni putând să vadă la lucru tractoarele Fendt 939, Fendt 828, Fendt 313, Valtra S 353, Valtra T173, Valtra N123 şi cultivatorul Horsch Terrano 4 MT, discul scurt Horsch Jocker 8 RT, semănătorile Horsch Pronto 12 SW şi Mascar 12 rânduri, prăşitoarea Gaspardo HL8, grapa cu discuri Knoche 45 H-CK500, distribuitorul de îngrăşăminte Rauch Axis Q30.1 şi încărcătorul telescopic Merlo P34.10. Pentru că sunt dispuşi permanent să asculte întrebările fermierilor şi totodată să le răspundă, reprezentanţii companiei, găsind acea soluţie majoră, croită pe nevoile lor, vă invită să vă alăturaţi evenimentelor MEWI. Martie 2013 35


Conservarea apei în sol - o temă veche, dar mereu de actualitate Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners SRL

Ne confruntăm din ce în ce mai des cu seceta, care influenţează extrem de mult dezvoltarea plantelor şi recoltele agricole. De aceea, problema înmagazinării apei în sol în perioadele cu precipitaţii şi conservarea ei prin reducerea evaporării şi a consumului apei de către buruieni devine din ce în ce mai actuală pentru fermieri.

36 Martie 2013

Pentru a acumula în sol cât mai multă apă din precipitaţii, este nevoie ca solul să fie afânat şi să existe perdele de protecţie care reduc din viteza vântului şi, deci, împiedică evaporarea apei sau spulberarea zăpezii. Se ştie că vântul puternic şi uscat poate determina creşterea procesului de evaporare a apei din sol de până la 20 de ori. Pe de altă parte, aceste perdele de protecţie favorizează aşezarea zăpezii în strat relativ uniform, iar după topirea acesteia apa se acumulează în sol. De asemenea, aceste cortine creează un microclimat favorabil dezvoltării plantelor. Din păcate, aceste predele de protecţie aproape au dispărut, rareori le mai vezi pe câmpurile patriei, mai ales acolo unde fermierii s-au organizat şi le-au reînfiinţat pe cont propriu. Pentru a rezolva această problemă este nevoie de un program susţinut şi coordonat la nivel naţional, pentru că fermierii nu au capacitatea de a acţiona singuri, mai ales când

pământul aparţine diverşilor proprietari. Pentru ca apa să se acumuleze în sol, este necesar ca acesta să se găsească într-o stare de afânare corespunzătoare pentru a înmagazina întreaga cantitate de apă căzută. Este important să se efectueze o dată la câţiva ani o scarificare pentru spargerea crustei dure (hard pan)

www.agrimedia.ro


care se formează la adâncimea de arat, mai ales dacă se ară mai mulţi ani la rând la aceeaşi adâncime. Scarificatoarele sunt utilaje cu organe de lucru tip daltă care pot pătrunde în sol la adâncimi mari, în mod obişnuit de 50-70 cm, însă nu este necesar să se lucreze la aceste adâncimi decât dacă solul este foarte compactat în profunzime. În mod normal, este suficient să se lucreze la adâncimi cu 5-10 cm sub nivelul hardpanului, ca să spargă crusta şi să permită apei să circule prin capilare. Pentru o lucrare bună pe toată lăţimea de lucru este bine să se monteze pe dălţile scarificatorului aripioare care rup, mobilizează, afânează şi mărunţesc solul. De asemenea, este foarte important să fie dotate cu un tăvălug agresiv cu colţi pentru spargerea bolovanilor şi nivelarea solului, o operaţie foarte importantă, deoarece se ştie că evaporarea apei este cu atât mai mare cu cât terenul este mai denivelat. Tăvălugul poate fi folosit şi pentru reglarea adâncimii de lucru. De asemenea, se pot efectua lucrări de afânare şi nivelare a solului şi cu cizelul, cu grapa cu discuri sau cu plugul. Aceste lucrări au un rol important nu numai asupra înmagazinării apei în sol, ci şi în combaterea buruienilor, a bolilor şi a dăunătorilor. Solul afânat are un rol esenţial în înmagazinarea apei provenite din precipitaţii şi în reducerea pierderilor de apă. S-a constatat că în solul arat se infiltrează 64,4%, pe când în solul nearat doar 9,2%, iar pierderile prin evaporare cresc de la 13,7% la 80,6%. Cercetări riguroase au demonstrat că, faţă de suprafaţa nivelată a solului, pe terenurile cu suprafaţa ondulată pierderile de apă prin evaporare sunt cu până la

www.agrimedia.ro

30% mai mari. (Dr. Vasile Popescu). O altă metodă pentru conservarea apei în sol este reducerea compactării solului, care favorizează pierderea apei prin evaporare prin capilarele fine. Prin cercetări s-a determinat că pierderile de apă prin evaporare sunt de 10-15% într-un sol normal afânat şi pot ajunge la 80% în solul compact. De aceea se recomandă folosirea unor combine cu roţi mari şi cu lăţime maximă (sau chiar cu şenile), capabile să lucreze cu presiuni reduse în pneuri, pentru ca amprenta pe sol a anvelopelor să fie cât mai mare şi apăsarea pe sol cât mai mică. De asemenea, folosirea remorcilor de transfer pentru preluarea cerealelor de la combină până la camion sau remorcă este foarte recomandată. Acestea sunt remorci cu capacitate mare, de 20-40 mc, şi sunt prevăzute cu roţi late, din aceleaşi considerente. Ele pot transfera cerealele rapid, viteza de descărcare fiind de 10-15 mc pe minut. Astfel nu mai este necesar ca remorcile de transport să intre pe câmp şi să taseze solul sau chiar să se afunde în sol în cazul unui teren mai umed, sau combina să se deplaseze până la locul de descărcare. La acestea descărcarea se poate face din mers. Deci putem „împuşca” doi iepuri: reducerea compactării şi creşterea productivităţii combinelor de recoltat cu peste 25%. Cu alte cuvinte, se poate recolta aceeaşi suprafaţă cu 3 combine în loc de 4! Reducerea compactării are efecte benefice şi asupra reducerii consumurilor de carburant la lucrarea de afânare.

tulpinile reziduale. Se combat paraziţi ca sfredelitorul porumbului, melci de câmp, şoareci şi se elimină fusarioza la grâu. Imediat după recoltare, pentru favorizarea infiltrării apei în sol şi reducerea evaporării, trebuie făcută o lucrare de dezmiriştire. Stratul de la suprafaţa solului, prin zvântare, formează un obstacol ce împiedică ascensiunea capilară a apei şi pierderea ei prin evaporare. Pe căldurile din perioada recoltării cerealelor este suficient să întârziem câteva zile cu dezmiriştirea şi o mare cantitate de apă

De asemenea, este foarte important ca paiele să fie tocate şi împrăştiate pe suprafaţa solului, asigurând un strat protector care împiedică evaporarea apei şi, în plus, asigură un aport de materie organică care îmbunătăţeşte fertilitatea solului. Se poate folosi, în special, după porumb sau floarea-soarelui, o tocătoare de resturi vegetale, care taie de jos resturile vegetale, le toacă şi le încorporează în stratul superficial al solului, favorizând descompunerea substanţelor organice şi, deci, îmbunătăţind calitatea solului. De asemenea, acest strat de mulci protejează solul împotriva eroziunii datorate vântului şi ploii şi împiedică formarea crustei prin impactul picăturilor de ploaie cu solul. Un alt avantaj al tocării resturilor vegetale este eliminarea bolilor şi a dăunătorilor care supravieţuiesc în Martie 2013 37


este pierdută, iar lucrările de pregătire se vor efectua cu mare greutate şi cu consumuri de combustibil exagerate. De aceea, soluţia este dezmiriştirea imediat după recoltare. Aceasta este o lucrare superficială, prin care stratul de resturi vegetale de la suprafaţa solului este încorporat superficial (mulcire), iar seminţele de buruieni şi seminţele provenite din pierderile de la recoltare sunt încorporate, favorizând germinarea şi făcând mai uşoară distrugerea buruienilor. Dar mai importantă decât acest lucru este distrugerea crustei, ceea ce reduce evaporarea apei. Această operaţie se poate face la o adâncime de 5-8 cm, cu un combinator Syncro cu aripioare şi tăvălug greu. După răsărirea buruienilor şi a samulastrei, acestea se pot distruge cu un erbicid sau, o dată cu

lucrarea de pregătire a solului pentru semănatul păioaselor, făcută cu acelaşi utilaj, de data aceasta fără aripioare, la o adâncime de 20-30 cm. Se poate folosi şi o grapă cu discuri tip Terradisc, la 10-15 cm adâncime, cu distanţa mică între discuri (în cazul Terradisc 12,5 cm) şi cu tăvălug greu. Păstrarea solului curat şi fără buruieni este foarte importantă, favorizând economisirea apei. Se ştie că buruienile consumă mult mai multă apă decât plantele cultivate. După pregătirea superficială a solului, se poate intra direct cu o semănătoare, care poate lucra în mulci, cum ar fi Terrasem, prevăzută cu baterii de discuri pentru prelucrarea solului, un tren de roţi de tasare şi o semănătoare cu brăzdare cu discuri. Este foarte important ca partea de semănat să poată copia configuraţia terenului şi să fie capabilă să asigure o adâncime constantă de însămânţare, după care să taseze solul deasupra seminţelelor încorporate în sol şi să lase un teren nivelat în spate. La fertilizat şi tratamente fitosanitare este recomandat să se folosească maşini cu lăţimi mari de lucru, pentru a avea un număr cât mai redus de treceri. Sistemele de ghidare automată şi în combinaţie cu sistemele de cântărire şi reglare automată a cantităţii de îngrăşământ distribuite sau de control automat al secţiunilor rampelor maşinilor de erbicidat (pentru închiderea automată a secţiunilor în cazul suprapunerilor necesare datorate formei parcelei) fac ca lucrările să fie mai precise, pierderile prin suprapuneri sau greşuri să fie eliminate, asigurând în final o calitate excelentă a lucrării efectuate şi reducerea şi folosirea eficientă a cantităţii de pesticide. Dacă este vorba de culturile de primăvară, trebuie eliminate răscolirea

38 Martie 2013

solului cu grapa cu discuri. Pregătirea terenului trebuie făcută printr-o singură trecere cu un combinator pentru pregătit patul germinativ, la adâncimea de semănat. Cantitatea de apă pierdută prin lucrarea cu grapa cu discuri este cel puţin dublă faţă de cea cu combinatorul. Totodată, trebuie evitată intrarea pe câmp când solul este prea umed. De asemenea, în funcţie de cantitatea de apă din sol, trebuie să stabilim cultura pe care o înfiinţăm, densitatea la hectar, să alegem soiuri sau hibrizi cu o perioadă de vegetaţie corelată cu cantitatea de apă, să ţinem cont de plantele premergătoare şi să stabilim cantitatea de îngrăşăminte la hectar şi, acolo unde este posibil, să irigăm cu o normă de apă corespunzătoare. În concluzie, pentru a avea producţii bune, trebuie să folosim toate mijloacele care contribuie la înmagazinarea în sol a întregii cantităţi de apă provenite din precipitaţii şi să eliminăm căile de pierdere a apei prin evaporare, iar cunoaşterea situaţiei privind rezerva de apă din sol ne ajută să stabilim cele mai potrivite verigi tehnologice pentru cultura respectivă, pentru a asigura condiţiile de obţinerea unei recolte bune.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 39


Importatorul Massey Ferguson în România, General Leasing, anunţă informaţii suplimentare cu privire la noile produse Massey Ferguson lansate la Expoziţia Internaţională SIMA 2013 de la Paris. Noua serie MF 6600 cuprinde tractoare cu 4 cilindri, ce oferă cea mai bună concentrare de putere de pe piaţă. Compusă din 5 modele, această nouă gamă răspunde perfect nevoilor utilizatorilor şi antreprenorilor care utilizează tehnici moderne şi rentabile de mecanizare şi înfiinţare a culturilor.

Motoare puternice cu 4 cilindri pentru noua serie MF 6600

Ana Mustăţea

Principalele caracteristici tehnice ale seriei MF 6600

Motorul AGCO Power cu 4 cilindri, cu o capacitate fără precedent, de 4,9 litri, dezvoltă o putere impresionantă şi un cuplu excepţional, fiind cel mai puternic tractor de pe piaţă din acest segment. Este echipat cu reducţia catalitică selectivă (SCR) de a doua generaţie şi cu un catalizator de oxidare a motorinei (DOC), care contribuie la optimizarea randamentului şi la reducerea emisiilor. Gabaritul lejer şi compact asigură o manevrabilitate excepţională, pe baza unui raport excelent greutate/putere. În plus, printr-o lungime totală mai redusă, dar cu un ampatament alungit, sunt favorizate echilibrul şi tracţiunea. De asemenea, noua punte faţă este compatibilă cu ridicătorul faţă integrat. În funcţie de tipul de exploataţie şi de activităţile efectuate, utilizatorii au posibilitatea de a alege între două tipuri de transmisii: Semi-powershift Dyna-4 sau Dyna-6, cu opţiunea AutoDrive, sau cu variaţie continuă Dyna-VT, instalată pe anumite modele. Transmisia, comenzile hidraulice şi încărcătorul sunt comandate prin noul joystick pentru mâna dreaptă, cu ajutorul noului circuit hidraulic cu debit combinat de 100 litri/min. Seria MF 6600 oferă operatorilor confortul 40 Martie 2013

din cabina seriei MF 7600, aceasta fiind spaţioasă şi silenţioasă. Interiorul este caracterizat printr-un parbriz curbat în exterior, o vizibilitate excepţională şi o gamă de comenzi utile şi ergonomice. Această cabină silenţioasă reduce nivelul de zgomot până la 71 dBa. Este echipată cu un nou tablou de bord şi cu o coloană de direcţie integral reglabilă. Suplimentar, noul scaun pivotant eliberează mai mult spaţiu pentru picioarele operatorului. Tabloul de bord, situat pe stâlpul din dreapta, regrupează întrerupătoarele cele mai utilizate. Fiecare model oferă două tipuri de suspensie: mecanică sau hidraulică OptiRide Plus, care oferă un confort sporit, permiţând operatorului să regleze nivelul de amortizare. Noul sistem de ghidare AutoGuide 3000 (disponibil ca opţiune) funcţionează cu ajutorul terminalului pentru tractor

Datatronic 4. AutoGuide 3000 utilizează în mod egal noul receptor Topdoc, capabil să primească semnale de la sateliţii GPS, GLONASS şi GALILEO, ceea ce ameliorează fiabilitatea poziţionării. Tractoarele sunt pregătite pentru AGCOMMAND; fiind suficientă adăugarea unei simple cutii de comandă pentru a beneficia de telemetrie. O nouă aplicaţie permite utilizarea opţiunii AGCOMMAND pe un iPhone™ sau un iPad™. Un nou suport turnat al punţii faţă permite instalarea unui ridicător faţă de 3,2 t şi a unei priză de forţă complet integrată, a opţiunii cu suspensie pe faţă şi a unui încărcător. Această unitate compactă şi ingenioasă prezintă avantajul reducerii lungimii totale, favorizând de asemenea cuplarea mai apropiată a echipamentelor, pentru a utiliza ridicătorul şi încărcătorul în acelaşi timp.

www.agrimedia.ro


JCB テ始cトビcatoare telescopice

www.agrimedia.ro

Martie 2013 41


Roundup - erbicidul «prietenos» în tehnologia porumbului Bogdan Soare, director vânzări CropProtection Monsanto pentru RO, BG & MD Tehnologia Roundup a fost adoptată în foarte multe ţări, pentru că permite flexibilitatea aplicării erbicidului şi controlul total asupra unui spectru larg de buruieni, ceea ce determină creşterea producţiei şi a calităţii acesteia, reducerea eroziunii solului şi păstrarea umidităţii în sol în sistemul minim de lucrări. Glifosatul a fost utilizat cu succes încă din anul 1974, prima înregistrare a fost facută în Marea Britanie, în segmentul mirişte. Ulterior, a fost creată tehnologia Roundup, care a fost introdusă în 1996 pentru soia şi în 1998 pentru porumb. Glifosatul acţionează prin dezactivarea unei enzime, fără de care planta nu poate trăi, în fapt acesta fiind principiul pe baza căruia erbicidul controlează buruienile. Erbicidele Roundup 360 g/l şi Roundup Energy 450 g/l sunt neselective, cu spectru larg, cu efect asupra majorităţii speciilor de plante verzi. În compoziţia acestora, de obicei, pe lângă glifosat şi apă, intră şi un surfactant care înlesneşte aderenţa produsului. Atât Roundup 360 g/l, cât şi Roundup Energy 450 g/l sunt folosite cu succes în combaterea buruienilor mono- şi dicotiledonate, inclusiv Sorghum halepense din rizomi, aplicat înainte de recoltat în cultura de porumb. Atunci când aceste erbicide sunt aplicate pe frunzele sau tulpinile verzi, substanţa activă circulă în toată planta, astfel încât aceasta moare. La câteva zile după tratare, planta se ofileşte şi se

îngălbeneşte, apoi, pe măsură ce ţesutul vegetal se deteriorează, planta capătă o culoare brună. În acelaşi timp, rădăcinile sau rizomii se degradează, iar buruienile nu îşi mai pot reveni. Aplicarea erbicidului se poate face în diferite faze ale tehnologiei, în funcţie de spectrul de buruieni vizate, singur sau în amestec cu alte erbicide. La cultura porumbului, erbicidele Roundup şi Roundup Energy se recomandă a fi aplicate primăvara şi prezintă avantajul că oferă o soluţie optimă pentru distrugerea buruienilor răsărite. În primăvară, cât mai devreme posibil, terenul pregătit cu discul sau combinatorul se lasă o perioadă de aproximativ o saptămână pentru a răsări cât mai multe buruieni („metoda provocaţiei”), urmând apoi a se aplica Roundup Energy, cu 1-4 zile înainte de semănat, în funcţie de buruienile pe care le vizăm. Unul dintre avantajele lui Roundup Enegy este că reduce intervalul de cultivare a solului la o zi de la aplicare pentru buruienile anuale şi 4 zile pentru buruienile perene, dând astfel o mai mare flexibilitate la semănat. Datorită tehnologiei Transorb brevetată Monsanto, Roundup Energy este foarte eficient şi când este aplicat în condiţii exteme de temperatură (5-35˚C) şi are proprietatea de a trece foarte rapid prin stomate, înainte ca picăturile să se usuce. De asemenea, datorită conţinutului de surfactant 90 g/l (o nouă familie de agenţi activi de suprafaţă - eteramina bl-0820231), nu necesită adăugarea unui alt agent activ de suprafaţă,

fiind gata preparat de utilizare. Lucrarea de erbicidare cu Roundup poate fi efectuată şi după semănat, dar numai cu condiţia să se efectueze în primele 2-3 zile. Doza recomandată este în funcţie de spectrul buruienilor şi gradul de îmburuienare. În cazul folosirii de Roundup 360 g/l clasic, se vor aplica 2-3 l/ha, când pălămida (Cirsium arvense) este în fază de rozetă, iar pentru buruienile problemă, cum ar fi pirul (Agropyron repens), costreiul (Sorghum halepense), pălămida - care a depăşit faza de rozetă, precum şi împotriva turiţei (Gallium aparine) - doza va fi de 3-4 l/ha. În cazul utilizării de Roundup Enegy, doza recomandată este de 2-2,4 l/ha, iar cantitatea de soluţie la hectar pentru ambele erbicide poate fi cuprinsă între 200 şi 250 de litri. Roundup face priză puternică cu majoritatea tipurilor de sol, prin urmare nu poate fi absorbit de rădăcinile plantelor din apropiere. Acţiunea lui constă în dezactivarea unei enzime implicate în producţia aminoacizilor esenţiali pentru creşterea plantei. Această enzimă - numită EPSP sintaza - nu se găseşte în organismul uman sau animal, fapt care contribuie la reducerea riscului privind sănătatea acestora, în condiţiile utilizării glifosatului conform indicaţiilor de pe etichetă. Erbicidul Roundup constituie un element foarte important în cadrul conceptului de agricultură durabilă, fiind esenţial în reducerea gradului de îmburuienare, în special în sistemul minim de lucrări. Efectele indirecte privind păstrărea rezervei de apă din sol, reducerea eroziunii şi recoltarea porumbului la o umiditate scăzută conduc la optimizarea costurilor de producţie la cultura porumbului, ceea ce face din Roudup erbicidul prietenos al fermierului. Bogdan Soare, director vânzări CropProtection Monsanto pentru RO, BG & MD bogdan.soare@monsanto.com Tel. 004 0722.335.770

42 Martie 2013

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 43


În cadrul expoziţiei internaţionale SIMA, compania sudeză Väderstad a prezentat două utilaje noi, unul de pregătire a solului Carrier XL şi celălalt pentru semănatul culturilor prăşitoare, respectiv Tempo T. Potrivit dlui Mihai Rausser, director al Väderstad România, aceste noutăţi vor fi prezentate şi fermierilor români în cadrul expoziţiilor de profil ce vor avea loc în acest an.

Noutăţi ale companiei Väderstad „Din binecunoscuta familie Carrier, unde diametrul discurilor este de 450 mm, face parte şi noul disc Carrier XL, care are discuri mai mari, de 61 cm diametru. Pentru că există cerere pentru astfel de utilaje, venim şi pe piaţa discurilor mari. La acest utilaj este important faptul că, pe

lângă calităţile recunoscute ale Carrier, cum ar fi independenţa discurilor, există posibilitatea ajustării unghiului de atac al discurilor între 10 şi 18 grade printr-o acţiune foarte simplă. Acest lucru înseamnă că utilajul se poate regla în funcţie de condiţiile din sol, ceea ce face ca fermierul să nu mai fie nevoit să schimbe utilajul sau discurile pentru a face o lucrare mai mult sau mai puţin agresivă. Reglajul se face foarte simplu, fără să fie nevoie de anumite scule. Discurile sunt conice - o caracteristică a firmei Väderstad, iar avantajul acestora este că de la momentul «0», de când se intră pentru prima oară cu utilajul în sol, şi până la momentul maxim de uzură, discul va avea acelaşi unghi de atac”, a afirmat dl Rausser. Carrier XL este un utilaj solid, conceput să reziste la sarcini mari, cu o lăţime de lucru de 9,25 metri, echipat cu bară de nivelare şi tăvălug din oţel. Cu toate că abia a fost lansat, potrivit reprezentantului companiei, utilajul Carrier XL are deja un cumpărător român care lucrează o suprafaţă agricolă mai mare şi prestează şi servicii.

Tempo depăşeşte limitele în semănatul de precizie

După o promovare foarte bună, realizată 44 Martie 2013

anul trecut pentru semănătoarea Tempo F, prin demonstraţii în câmp efecutate în multe zone din ţară, maşina a devenit una de referinţă în domeniul tehnicii de semănat. Tempo poate semăna la viteze mari, cu o precizie excepţională. „15 km/oră este viteza optimă de lucru a semănătorii Tempo. Este un utilaj rapid, ce dublează capacitatea de lucru. Majoritatea semănătorilor de pe piaţă lucrează bine la viteze de lucru normale, de până la 11 km/oră, însă noi împingem limitele şi venim cu această maşină care poate lucra la o viteză de 15 km/oră. De curând, Profi Magazine a realizat un test care arată calitatea maşinii Tempo faţă de alţi competitori. Tempo a avut cele mai puţine ratări şi duble decât celelalte mărci”, a susţinut dl Rausser. În privinţa noutăţii, acesta a precizat că în gama semănătorilor Tempo a fost lansat modelul Tempo T, un utilaj purtat pe tiranţii tractorului, cu şasiu telescopic pentru a scădea lăţimea în timpul transportului. „Tempo T păstrează aceleaşi unităţi de semănat ca şi la Tempo F, însă este un model mai mic, purtat şi fără buncăr de fertilizare. Îl recomandăm fermelor cu suprafeţe agricole mai mici. Utilajul are 6 sau 7 rânduri de semănat, iar lăţimea de lucru între rânduri poate fi

www.agrimedia.ro


2 ani de garanţie pentru utilajele Väderstad

alternativă ingenioasă, simplă, pentru arătură, iar acum este prezentat sistemul Disc Aggressive. Noul sistem format din bara Crossboard şi Disc Aggressive reprezintă cel mai greu şi flexibil echipament frontal. Braţele discurilor, rulmenţii şi discurile provin de la Carrier şi sunt proiectate să disloce cantităţi mari de sol şi resturi vegetale. Acest sistem are discuri mai mari, cultivarea mai intensă şi rulmenţii considerabil mai robuşti decât versiunea mai simplă System Disc.

Acesta a dorit să menţioneze că din 2013 pentru toate utilajele Väderstad se asigură o garanţie de 2 ani. „Acest lucru înseamnă că avem încredere în utilajele noastre, iar clientul are certitudinea că sunt de calitate. La construirea echipamentelor, noi nu luăm în calcul niciodată cele mai ieftine soluţii, pentru că nu sunt cele mai bune pe termen lung. Când venim cu o soluţie pe piaţă, venim cu una de calitate, care să reziste în timp. Noi oferim suport clienţilor, avem întotdeauna piese pe stoc, asigurăm în 24 de ore cele mai uzuale piese, iar în cazul unora de mari dimensiuni, grele, termenul de asigurare este de o săptămână. Avem o reţea de distribuţie piese de schimb foarte bine pusă la punct şi, de asemenea, oameni foarte bine pregătiţi. La toate acestea se adaugă şi suportul financiar pe care îl oferim clienţilor noştri”, a spus dl Mihai Rausser, director al Väderstad România.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Încrederea noastră în utilajele Vaderstad se traduce în 2 ani de garanție pentru satisfacția dumneavoastră! Vaderstad împinge limitele mai departe prin cei peste 50 de ani de inovații și calitate. Vino acum să descoperi noutățile pe care ți le oferim și să profiți de experiența noastră!

www.agrimedia.ro

Väderstad România

Martie 2013 45 Str. Nicolae Tonitza nr. 69, 075100 Otopeni, jud. ILFOV

Tel +40 372 773 042, Fax +40 372 875 361, infoRO@vaderstad.com, www.vaderstad.com

Ana Mustăţea

reglată de la 50 până la 85 cm. Zona Transilvaniei este una de interes, pentru că acolo dorim să promovăm acest utilaj. Este o semănătoare simplă şi are un preţ accesibil. La achiziţia utilajelor noastre, noi oferim şi diverse variante de finanţare, pentru că lucrăm cu un partener puternic”, a spus dl Rausser. Cu privire la alte noutăţi, directorul filialei a afirmat că utilajele Väderstad sunt permanent îmbunătăţite, pentru a răspunde celor mai exigente cerinţe. La combinatorul NZ Aggressive, de exemplu, a fost schimbat sistemul de control al adâncimii pentru a obţine o precizie mai înaltă. Funcţia poate fi utilizată pentru a seta adâncimea de cultivare într-un mod foarte precis, din mers. Acest sistem are acelaşi principiu ca la semănătorile Rapid şi permite ajustarea extrem de precisă a adâncimii de lucru. Semănătorilor directe, Seed Hawk, au trecut printr-un proces complet de îmbunătăţire, pentru a plasa seminţele mai precis şi pentru o utilizare mai simplă în câmp. La semănătorile Rapid A, anul trecut a fost lansată bara Crossboard Heavy pentru RDA, care reprezintă o


La expoziţia SIMA din acest an, John Deere a fost premiat cu o medalie de argint pentru sistemul Remote Display Access (RDA), care permite operatorului tractorului sau combinei să solicite din cabină suport tehnic dealerului, pentru a îmbunătăţi performanţa maşinii sau a remedia o anumită problemă. Prin intermediul acestei soluţii telematice, care transmite informaţia cu ajutorul sateliţilor, tehnicianul se conectează la RDA, poate vizualiza meniul de comenzi de pe monitorul din cabină şi poate identifica cu uşurinţă defecţiunea tehnică.

Ana Mustăţea

John Deere, premiat pentru asistenţă tehnică de la distanţă

Această tehnologie inovativă asigură atât optimizarea lucrului în câmp, cât şi reducerea timpilor morţi. „Cu ajutorul acestui sistem nu mai este necesar să trimiţi un om de la service pentru a identifica problema tehnică, pentru că doar prin simpla conectare la RDA acesta are acces la meniul de funcţionare al maşinii şi poate identifica rapid problema”, a precizat dl Ciprian Ion, specialist de produs al IPSO Agricultură. Asistenţa primită în timp real este oferită prin intermediul unui telefon mobil, iar operarea maşinii se face, din motive de siguranţă, numai din cabina tractorului, de către operator. „Nu avem voie să setăm comenzi de la distanţă, pentru că maşina se deplasează fie în câmp, unde pot exista anumite obstacole pe care tehnicianul nu le poate vedea, fie se află pe un drum public. Sunt situaţii în care pentru o simplă calibrare este suficientă virarea maşinii la stânga şi la dreapta, dar din motive de siguranţă toate operaţiile sunt efectuate de către operator”, a afirmat dl Ion. Potrivit acestuia, sistemul RDA este deja disponibil şi poate suporta format video: „Pe tractor sau combină se pot instala până la 5 camere de supraveghere video, amplasate în punctele vitale, pentru a 46 Martie 2013

se asigura o vizibilitate mai bună.” Remote Display Access vine în completarea pachetul de soluţii inovative FarmSight destinat optimizării lucrului cu tractoarele şi combinele John Deere. FarmSight „face legătura între utilajele clientului şi dealerul JD” şi cuprinde serviciul de monitorizare, pachetul de mentenanţă, cel de urmărire a utilajului şi reducerea timpilor morţi, precum şi pachetul agronomic. „Monitorizarea maşinii agricole se poate face de către noi, de dealer, dacă clientul nu are timp să urmărească pe telefonul mobil sau pe computer dacă aceasta are coduri de eroare sau dacă rulează în parametri corespunzători. Clientul ne poate solicita acest serviciu de monitorizare şi, în momentul în care sunt probleme, îi este adus la cunoştinţă faptul că tractorul are coduri de eroare. Pot fi informaţii legate de nivelul scăzut al lichidului de răcire, iar dacă se rulează fără lichid de răcire poate fi distrus motorul. În pachetul de mentenanţă sunt incluse toate reviziile maşinii şi în momentul în care este nevoie de schimbarea uleiului, filtrelor etc. proprietarul este anunţat de dealer. Un fermier care are un singur tractor ştie când trebuie să facă următoarea revizie, dar dacă are mai multe maşini agricole

trebuie să noteze orele de funcţionare pentru fiecare utilaj în parte ca să ştie când trebuie să facă următoarea verificare. În ultimul caz, proprietarul poate solicita serviciul de mentenanţă, iar noi ne vom ocupa de tot ce înseamnă întreţinerea maşinilor agricole. În pachetul de urmărire a utilajului şi reducerea timpilor morţi analizăm toţi parametrii de funcţionare ai maşinii şi, pe baza acestora, îi putem sugera proprietarului anumite îmbunătăţiri pentru a-şi coordona mai bine activitatea în fermă. De exemplu, îi putem spune dacă un tractor a stat foarte mult la relanti, consumând astfel o cantitate mai mare de combustibil”, a spus specialistul de produs. Pachetul agronomic, care la ora actuală nu este disponibil, va intra în componenţa maşinilor de semănat, erbicidat şi împrăştiat îngrăşăminte chimice. Operatorul poate solicita suport agronomic dealerului pentru eficientizarea operaţiilor de semănat şi de protecţie a culturilor agricole. „Sperăm ca la sfârşitul acestui an să fie disponibil, deoarece în Statele Unite acesta are o anumită formă şi trebuie să fie adaptat şi condiţiilor din Europa. Fiecare dealer JD va trebui să se pregătească pentru a oferi un suport de calitate fermierilor”, a susţinut dl Ciprian Ion, reprezentat IPSO Agricultură.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 47


Încărcătoare telescopice pentru eficientizarea lucrărilor agricole

Productivitate fără compromisuri

Noutatea prezentată de compania JCB la Salonul Internaţional de Maşini Agricole SIMA a fost încărcătorul telescopic din gama Efficient Design, modelul JCB 550-80 Agri Loadall. Acesta este capabil să ridice o greutate de 4,99 tone, la o înălţime maximă de 8,1 metri. Încărcătorul este dotat cu motor Tier4i JCB EcoMax, de 145 CP, cu performanţe îmbunătăţite faţă de modelele anterioare. Inovaţiile aduse acestui model au contribuit la îmbunătăţirea performanţei, confortului, siguranţei şi eficienţei. Acestea fac referire la cel mai puternic motor din gama Loadall, un sistem nou de frânare, ventilatoare de răcire cu turaţie variabilă şi cu sistem de reversare a sensului de rotaţie, niveluri reduse de ulei pentru sistemul de transmisie. Datorită gărzii la sol adecvate şi a modului de virare care acţionează cele patru roţi, acest încărcător Loadall poate înregistra un progres excelent în orice condiţii şi pe orice tip de teren. Interiorul cabinei a fost reproiectat, iar echipamentele sunt modernizate şi au ecran intuitiv TFT. Încărcătoarele cu braţ telescopic JCB Agri Loadall dispun de una dintre cele mai spaţioase cabine, cu niveluri joase de zgomot, flux de aer excelent, ventilaţie şi dezaburire, aer condiţionat, scaun cu suspensie şi coloană de direcţie complet reglabile. Comenzile încărcătorului cu braţ telescopic sunt grupate inteligent, pentru o utilizare instinctivă, comenzile hidraulice şi cele de transmisie fiind

dispuse astfel încât să asigure o operare rapidă, sigură şi precisă. Transmisia Smooth Shift asigură schimbarea fără şoc a celor 6 trepte de viteză cu ajutorul joystick-ului. Dispozitivul opţional TorqueLock asigură îmbunătăţirea eficacităţii şi a vitezei. Prin faptul că toate componentele principale sunt produse direct de către JCB, se asigură o calitate şi o durată de viaţă deosebite, aceasta arătând, o dată în plus, grija JCB faţă de utilizatorul final. Pe scurt, încărcătoarele telescopice numărul 1 în lume redefinesc încă o dată productivitatea. O altă noutate de la JCB constă în faptul că încărcătoarele telescopice de la JCB au fost echipate cu motoare T4i EcoMAX pentru o putere şi o productivitate îmbunătăţită. Motoarele de 109 CP (74 kW), de 125 CP (97kW) sau 145 CP (108kW) produc puterea şi cuplul la turaţie mică, funcţionând la o capacitate mai redusă decât utilajele concurente. Acestea respectă legislaţia în vigoare privind normele de poluare Etapa 3B (Tier 4i), fără să necesite tratament suplimentar al gazelor cu filtru de particule sau cu AdBlue, datorită unei tehnologii de ardere inovatoare, extrem de curată. Instalarea este extrem de compactă, pentru a nu compromite vizibilitatea şi manevrabilitatea maşinilor JCB. Noile modele T4i oferă un cuplu cu până la 15% mai mare, realizând economii de combustibil de până la 10%. De asemenea, toată gama nouă de încărcătoare telescopice este dotată cu sistem de monitorizare prin satelit LIVELINK Telematics.

Noul încărcător telescopic pe pneuri Schäffer 8090 T

poziţionată la nivel central, şoferul se bucură de o ergonomie pură. Graţie geamurilor generoase, vizibilitatea în toate direcţiile este exemplară. Parbrizul ajunge până la acoperiş. În lipsa barei transversale utilizate în mod obişnuit, şi vizibilitatea în sus este ideală. Astfel, şoferul valorifică în condiţii optime performanţele încărcătorului şi lucrează în condiţii de siguranţă şi productivitate. Coloana de direcţie este reglabilă pe înălţime şi înclinaţie. Întreaga cabină de dimensiuni generoase oferă spaţii practice de depozitare. Comenzile sistemului hidraulic de lucru pot fi acţionate integral, prin intermediul joystick-ului. Cabina beneficiază de o fonoizolaţie foarte performantă. La aceasta contribuie şi capsularea remarcabilă a motorului Diesel. Motorul Kubota de 63 kW (86 CP), răcit cu apă, se impune prin valorile reduse ale consumului. Deoarece toate componentele sistemului hidrostatic de antrenare sunt corelate perfect între ele, carburantul este valorificat economic şi eficient şi transformat în putere. Înălţimea maximă de ridicare a noului încărcător telescopic este de 5,50 m. Elementele culisante Ferro-Form din braţul telescopic sunt indestructibile. Cilindrul pentru echipamente este protejat în braţul telescopic. Asemenea tuturor încărcătoarelor telescopice pe pneuri produse de Schäffer, şi 8090 T este prevăzut cu o osie spate cu suspensie oscilantă. Această soluţie oferă un avantaj deosebit la capitolul stabilitate. Şi sarcina de răsturnare, de până la 3 t, atinge un nivel foarte ridicat. O gamă variată de scule şi accesorii completează oferta.

În clasa importantă de 7 t, Schäffer lansează pe piaţă un nou încărcător. 8090 T este echipamentul ideal de lucru pentru clienţii care doresc să îmbine avantajele unui încărcător telescopic cu manevrabilitatea şi vizibilitatea bună în unghiul de 360° asigurată de încărcătorul pe pneuri articulat. În cabina „SCV“ (Silence / Comfort / View),

48 Martie 2013

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 49


IPSO Agricultură, importator şi distribuitor exclusiv al mărcilor John Deere, Kuhn, Manitou şi Strom-Bednar în România, a fost prezentă cu un stand propriu în cadrul pavilionului John Deere la expoziţia internaţională SIMA de la Paris, organizată în perioada 24-28 februarie. La manifestare, aceasta a invitat un grup de jurnalişti din presa agricolă şi mai mulţi fermieri români, pentru a le face cunoscute noutăţile prezentate de fiecare producător în parte.

Radu MEŞINĂ

IPSO Agricultură, prezentă la expoziţia SIMA de la Paris

Vizita a debutat cu standul producătorului american John Deere, în cadrul căruia reprezentanţii firmei IPSO Agricultură, respectiv Ciprian Ion, specialist pe partea soluţiilor de management agricol AMS şi a maşinilor de erbicidat, împreună cu Radu Meşină, specialist pe partea de combine, ne-au furnizat informaţii cu privire la maşinile agricole prezentate la expoziţie. Din gama combinelor autopropulsate de recoltat furaje a fost lansată noua serie 7080, cu puteri de la 380 până la 812 CP. Seria cuprinde 7 modele, dotate cu motoare John Deere, cu excepţia modelului 7980, care este echipat cu motor Cummins. În afară de motoarele de la modelele 7180 şi 7280 care respectă normele de poluare Tier 3, celelalte îndeplinesc ultimele norme de poluare, respectiv Tier 4. „La această serie, aducem pentru prima dată zdrobitorul de boabe KernelStar, cu rulouri conice şi profil triunghiular, în formă de fierăstrău. Datorită acestei forme, suprafaţa de procesare a boabelor se măreşte, iar zdrobirea este una superioară. Testele efectuate au arătat că zdrobitorul realizează un procent de zdorbire de până la 98-99%. Firma IPSO Agricultură propune din acest an 50 Martie 2013

echiparea combinelor în standard cu acest tip de zdrobitor”, a susţinut dl Meşină. Reprezentantul firmei a vorbit şi despre avantajele folosirii pe combinele de recoltat furaje a echipamentului HarvestLab, care, cu ajutorul senzorilor, furnizează date privind umiditatea furajului, conţinutul de proteină crudă, fibre, cenuşă etc. Totodată, minilaboratorul se poate demonta şi poate fi folosit pentru analiza diferitelor tipuri de siloz. „Este folositor şi pentru cei care au instalaţie de biogaz, pentru că le oferă informaţii exacte legate de compoziţia materialului”, a adăugat acesta. O altă noutate prezentată de

John Deere la ediţia din acest an a expoziţiei SIMA a fost înlocuirea seriei de tractoare 6030 cu noua gamă 6M, cu puteri cuprinse între 115 şi 170 CP şi motoare Tier 4. De asemenea, transmisia DirectDrive, care îmbină confortul de operare de la transmisia fără trepte cu eficienţa transmisiei mecanice, a fost expusă la SIMA. Specialistul Radu Meşină a mai prezentat modul de funcţionare a combinelor din seria S cu rotor axial, combina T670 în varianta inteligentă, precum şi maşina de recoltat W540. „Combinele din familia T au fost lansate în 2007, fiind premiate cu medalia de argint la expoziţia de la Hanovra, iar în martie 2008 s-au realizat primele livrări pentru piaţa din România. Aceste combine au dat rezultate foarte bune, având fermieri care au cumpărat chiar şi 20 de astfel de maşini. Lucrează la o viteză medie de 7,5 km/oră, la o producţie de grâu de 6.000 kg/ha. Au un sistem tangenţial de batere, sunt echipate cu JDLink, iar ultima variantă presupune dotarea cu motoare Tier 4”, a spus dl Meşină. În privinţa combinei W540, acesta a precizat că este cea mai vândută maşină

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

erbicidată cu aceleaşi duze folosite pe restul terenului, pentru că acestea trebuie să reducă devierile cu 90%. Pe viitor, probabil aceste restricţii vor fi impuse ��i fermierilor români”, a afirmat dl Ion.

Încărcătoare telescopice multifuncţionale Manitou

Un nou model de sprayer

Pe lângă datele oferite despre sistemul RDA, care a fost premiat cu medalia de argint la SIMA şi prezentat pe larg întrun alt articol, dl Ciprian Ion, specialist de produs, a vorbit şi despre noua maşină de erbicidat din seria R900i. Modelul R952i are bazin de o capacitate mai mică, de 5.200 de litri, şi este echipat cu soluţii inteligente, pentru a sprijini fermierii în respectarea normelor de aplicare a produselor de protecţia plantelor. „Sunt ţări, precum Germania, Franţa sau Republica Cehă, care au introdus anumite restricţii la aplicarea erbicidelor. De exemplu, marginea terenului nu trebuie

La standul Manitou, prezentarea încărcătoarelor telescopice multifuncţionale a fost realizată de către dna Diana Irimia, specialist de produs. Descrierea tehnică a început cu modelul MLT 840, la care noutatea a constat în motorul JD de 4,5 l cu 4 cilindri, conform normelor Interim Tier 4/Stage IIIB, care dezvoltă o putere de 115 sau 137 CP. „MLT 840 vine în completarea modelului 735, fiind alegerea ideală în căutarea performanţei, completând astfel gama de maşini cu capacităţi mari de încărcare. Este destinat fermelor de cereale, prestatorilor de servicii, precum şi fermelor mari de animale. Capacitatea maximă a încărcătorului MLT 840 vă permite să manipulaţi încărcături de până la 4 tone, iar braţul telescopic vă permite transportul unor încărcături cu o înălţime de până la 7,55 m. Ambele versiuni sunt prevăzute cu o cutie de viteze M-Shift cu 5 trepte, cu funcţie de blocare. O pompă cu debit variabil de 150 l/min. este montată pe modelul cu motor de 115 CP, în timp ce versiunea cu motor de 137 CP este echipată cu o pompă cu debit variabil de 180 l/min. În configuraţia standard, cuprinde următoarele accesorii: suport cu două lame pentru stivuitor şi cupă de cereale cu o capacitate de 3.000 de litri. Opţional, se pot monta diverse accesorii, cum ar fi cleşti pentru baloţi, măturătoarele-colectoare, graifăr cu cupă multifuncţională, cupă de descărcare-distribuţie pentru siloz. Pentru fermele de dimensiuni mai mici, oferim modelul MLT 625, cu motor Kubota de 75 CP şi cu dimensiuni supercompacte, care permite manipularea în spaţii înguste. La acest model, capacitatea maximă de ridicare este de 2 tone, iar înălţimea maximă de ridicare este de 5,9 m”, a afirmat dna Irimia. În cadrul expoziţiei SIMA, firma Manitou a prezentat un prototip al modelului MLT 735, urmând ca lansarea să aibă loc în noiembrie, la Agritehnica, Hanovra. În numărul următor al revistei vom prezenta pe larg noutăţile expuse la SIMA de firmele Kuhn, Strom-Bednar şi Pichon. Martie 2013 51

Ana Mustăţea

de recoltat din România. „Provine din seria 9000, deci putem spune că istoricul ei este de 13 ani, timp în care s-au făcut anumite modificări şi îmbunătăţiri. Este combina cea mai fiabilă şi potrivită pentru condiţiile din România. O recomandăm pentru fermele mici şi mijlocii, cu suprafeţe de la 100 ha. Combina este oferită în două variante: standard şi premium, iar unul dintre avantajele sale este acela că păstrează separarea clasică, cu 5-6 scuturători. Sunt dotate cu motoare de la 238 până la 360 CP, iar cele mari respectă normele de poluare Tier 4”, a afirmat dl Meşină. Din categoria preselor de balotat JD, au fost prezentate modelul universal 854, dar şi cel de ultimă generaţie, din familia 900. Ultimul are cameră independentă cilindrică, variabilă, şi deţine recordul la viteza de lucru şi descărcare a baloţilor. „În urmă cu 2 ani, la expoziţia SIMA, presa de balotat din familia 900 a fost prezentată doar ca un concept. Este destinată fermierilor mari şi prestatorilor de servicii şi este cea mai rapidă presă existentă pe piaţă”, a precizat specialistul de produs. În privinţa tractoarelor John Deere, dl Meşină a prezentat modelul Multifuel, premiat cu medalia de aur la SIMA, cel din seria 8000, de 360 CP - o serie vândută foarte bine în România, şi tractorul RT 9560 pe şenile, ce vine cu dotări noi, având inclusă şi varianta inteligentă. Totodată, la expoziţie am vizitat şi standul firmei Zürn, care produce hedere şi extensii pentru combinele JD. „Firma are o istorie de 127 de ani şi ceea ce aduce nou aceasta este faptul că la extensiile de rapiţă toate cuţitele au antrenare mecanică, nu electrică sau hidraulică. În acest fel se obţine o antrenare mult mai precisă, o transmisie precisă şi fiabilă. Sistemul de tăiere este de tip Schumacher, la fel ca şi pe celelalte platforme JD, cu 11.000 de cicluri pe minut, ce asigură o tăiere precisă şi de calitate. La cultura de rapiţă, pierderile sunt micşorate datorită lăţimii mari a hederului, de 80 cm. Este cel mai mare de pe piaţă şi asigură cele mai reduse pierderi la cultura de rapiţă”, a precizat dl Meşină. La extensiile de floarea-soarelui, noutatea constă în uşurinţa şi rapiditatea montării, dar şi în faptul că pot fi folosite cu rezultate bune, indiferent de umiditatea culturii care urmează a fi recoltată.


„În orice afacere, dacă respecţi omul, eşti respectat la rândul tău. Dacă vinzi o marfă proastă sau un pui care a avut probleme, nu mai prinzi omul în curtea ta să cumpere.” Acesta este motto-ul după care se ghidează dl Marian Stere, fermier din comuna Lucieni, judeţul Dâmboviţa. Acesta şi-a început afacerea de la câteva sute de pui, în mansarda propriei case, ajungând astăzi la 2.000-3.000 de pui pe ciclu la un singur grajd.

Fermă de pui şi de curcani Le recomandaţi tinerilor fermieri să-şi deschidă o fermă de pui sau de curcani?

Important de spus este că şi puiul, şi curcanul sunt păsări de consum în România. În ultima vreme, omul, din mai multe considerente, a renunţat la carnea de porc. Carnea de curcan este o carne mai uşoară, recunoscută şi fără colesterol. Carnea de pui este, de asemenea, o carne uşoară, consumată la scară largă la noi în ţară. Ca argument pentru deschiderea unei ferme de pui sau a uneia de curcani este creşterea lor. Spre deosebire de porc, să creşti pui de gaină sau pui de curcani este mai puţin costisitor. Pentru a sacrifica un porc, fermierul trebuie să-l crească un an, având la final o cantitate de 70-80 kg de carne. Aceeaşi cantitate o putem asigura cu un număr de 25 de pui sau 4 curcani. Făcând un calcul simplu, fermierul câştigă la furaj. Să nu mai vorbim că unui pui, ca să-l poţi sacrifica, îi trebuiesc aproximativ 45 de zile, el ajungând la o greutate de aproximativ 3 kg, iar curcanul ajunge la 25 kg la vârsta de 5 luni.

învăţat. Nimeni nu a pornit în genul acesta de afacere cu o fermă foarte mare. Eu, de exemplu, am intrat în această afacere având sfaturile bunicilor, cumpărând pui de la Avicola Tărtăşeşti. Ani de zile am cumpărat sute de pui doar pentru întreţinerea familiei şi a rudelor. Nu pot să spun că am avut o cultură generală în acest sens, doar ce mai citeam prin cărţi sau reviste. După ce Avicola a fost privatizată, noii acţionari nu au mai permis să se vândă pui decât peste 1.000 de capete. Primind această veste, am decis să mă extind. M-am consultat cu soţia şi am căzut de acord să cumpărăm 1.000 de pui. Problema era că nu aveam un grajd atât de mare pentru creşterea lor. 1.000 de pui nu poţi să-i creşti oriunde. Nu am avut de ales, aşa că am improvizat un loc în mansarda casei. Am tras sursă de

energie şi am cumpărat acele becuri cu infraroşu care se găsesc în toate farmaciile veterinare. Căldura este unul din principalii factori în creşterea puilor. Dacă el stă la răcoare sau frig, nu se dezvoltă şi se poate ajunge chiar la mortalitate. După ce am cumpărat cei 1.000 de pui, am început să anunţ pe plan local, la prieteni, la rude. Am rămas plăcut surprins cât de bine a putut să se dezvolte această afacere. Toată lumea venea la mine să cumpere pui. Nici nu apucam să populez, că lumea deja suna după pui. Văzând că merge aşa bine şi că lumea este interesată, m-am apucat să construiesc un grajd, l-am populat şi tot aşa, am vândut până la ultimul pui. Următorul an am mai construit un grajd şi încă un grajd, până am ajuns aici. Astăzi avem serii de 2.000-3.000 de pui pe

Ce costuri presupune înfiiţarea fermei?

În primul rând, nimeni nu s-a născut 52 Martie 2013

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 53


grajd. Foarte important este ca grajdul, construcţia în sine, să fie izolată termic, atât pentru sănătatea puilor, cât şi pentru a nu irosi căldura. Astăzi avem destule materiale de construcţii la îndemână pentru izolare, cum ar fi polistirenul etc.

ţine nivelul constant, iar la celălalt capăt i-am pus un buşon de golire, pentru că puiul mai râcâie şi introduce acolo fel de fel de impuritaţi, cum ar fi talaşul etc.

Care sunt avantajele unei ferme de pui?

Mulţumesc lui Dumnezeu, eu, ca fermier, nu m-am lovit de nici o boală, dar am avut şi grijă. Întotdeauna când cineva a venit de curiozitate la mine, a găsit la intrarea în grajduri un recipient prin care se face igienizarea încălţării persoanei respective. Chiar dacă persoana respectivă nu ştie, poate să fie purtătoare de bacterii. Foarte importantă este şi igienizarea dintre cicluri. De explemplu, primăvara dau cu var cloros. Din punctul meu de vedere, este cel mai bun dezinfectant. Este o variantă uşor învechită, dar la mine a dat rezultate. Până acum nu am avut nici o problemă cu bolile sau cu bacteriile. De reţinut pentru tinerii fermieri care vor să intre în această afacere este să ţină legătura cu medicul veterinar zonal. Medicul veterinar este cel care te ajută la vaccinarea puilor, şi nu numai.

În primul rând, profitul care îţi rămâne. Să nu uităm că puii se cresc mai uşor decât animalele, cum ar fi caprele, vacile sau porcii. Perioada de creştere a puilor este mai mică. Pentru afacerea mea, cumpăr puiul la 1 zi, îl cresc 21 de zile, timp în care îi fac cele 3 vaccinuri importante (Pseudopesta şi Bursita), după care îl vând. Vârsta optimă pentru sacrificarea puilor este 45 de zile.

Care este temperatura optimă pentru creşterea puilor, atât de găină, cât şi de curcan? Fiind mic, puiului îi trebuie o temperatură foarte crescută, ea scăzând o dată cu creşterea lui. Puiul de curcan este foarte pretenţios, cea mai importantă pentru el fiind căldura. În primele zile de viaţă ale puiului de curcan este nevoie de o temperatură care ne îngrozeşte pe noi, oamenii, de 37-38 de grade. Dar temperatura va scădea în funcţie de creşterea lui. La puii de găină temperatura este mai mică, ea ajungând undeva la 30-32 de grade în primele 14 zile.

Iulian ANDREI

Ce dotări aveţi în cadrul fermei?

Cel mai mare consum pe care îl au atât puii de găină, cât şi cei de curcan este acela de apă. Fără un sistem de adăpare automat, care îi asigură puiului apă curentă, fermierul nu va reuşi în această afacere. Ca sfat pentru cei ce vor să-şi deschidă o asemenea fermă este să foreze o fântână la mare adâncime, pentru că apa din fântână nu se compară cu cea de la robinet. Clorul din apa de la robinet poate avea reacţie cu anumite vaccinuri sau antibiotice. Din punct de vedere al consumului de apă, la un grajd de 2.000 de capete, având vârsta de 20 de zile, acesta ajunge la circa 400 l de apă în 24 de ore. Dacă ai avea adăpare manuală în acel grajd, ai pierde toată ziua numai să pui apă în adăpători. De aceea recomand adăpătorile automate. Eu chiar am făcut o improvizaţie la unul dintre grajduri. Am cumpărat din comerţ 10 m de tub din PVC, cu un diametru de 110 mm, la un capăt i-am adaptat un bazin cu plutitor, care 54 Martie 2013

Care sunt bolile întâlnite în acest domeniu?

În ce constă furajarea?

Porumbul şi grâul sunt principalii compuşi în furajarea puilor. Pentru o calitate superioară a furajului, trebuie băgat în el şi proteină brută, cum ar fi ştrotul de soia, premixuri şi uleiuri. Porumbul şi grâul sunt energizantul din furaj, iar proteina asigură o creştere optimă şi corectă. A nu se face confuzie cu acei hormoni de care se tot aude. Desfăşor o activitate 100% bio şi asta este foarte important, pentru că acest procent se duce mai departe la omul care cumpără.

Aţi accesat fonduri europene?

Deocamdată nu. Am depus un proiect pe Măsura 112, proiectul a fost eligibil, au venit cei de la Agenţia de Plăţi, au constatat, au văzut puii, facturile la pui, certificatul de producător de unde am luat puii, certificatul de la medicul veterinar şi certificatul meu de producător de la primărie. Am mers cu actele, le-am depus, proiectul a fost în regulă, numai că punctajul nu a fost suficient. Nu m-a lămurit nimeni de ce nu a fost suficient? Unde am greşit? Sau ce nu a fost complet? Eu sunt de acord cu impozitele, cu taxele, cu tot, dar şi ajutorul să fie pe măsură.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 55


«O vacă la un hectar păşunabil este cheia succesului» Ştim că sună a formulă matematică, dar dacă citim mai bine, este vorba de zootehnia modernă. Atât rentabilă, cât şi sănătoasă. Am stat de vorbă cu dl dr. ing. Gheorghe Neaţă, specialist în zootehnie. Dânsul ne-a îndrumat spre noi oportunitaţi, atât europene, cât şi locale.

este de 50 de vaci. Acest număr înseamnă o exploataţie familială. Nu au nevoie de o forţă de muncă salarială, familia poate acoperi acest efectiv de muncă. Aceste 50 de vaci produc aproximativ 25 de viţei pe an. Aceşti 25 de viţei, furajaţi la un nivel optim, ajung la o greutate de 300 kg. După un calcul simplu, ferma ajunge pe profit în 18 luni. Pentru vaca de carne este foarte imporantă exploataţia liberă în câmp. Adică 3 pereţi (un şopron), adăpost sigur pentru animale, din care se scoate gunoiul o singură dată pe an.

Ca şi consum de furaj, care este diferenţa dintre vaca de carne şi vaca de lapte?

Iulian ANDREI

Îi îndemnaţi pe tinerii fermieri să-şi deschidă o fermă de animale?

În primul rând, trebuie să-şi aleagă specia. Dacă au posibilitaţi materiale mai mari, eu i-aş sfatui să crească vaci. Vaca este considerată artileria grea a zootehniei. Este un animal care, dacă este crescut în condiţii optime de exploatare, poate să ofere rezultate foarte bune. Dacă cei care îşi deschid fermă pot produce lapte conform Uniunii Europene, este foarte bine şi indicat, dacă nu, cea mai bună acţiune pe care ar putea să o facă acum este creşterea vacilor de carne. Din punctul meu de vedere, foarte rentabilă este creşterea vacilor de carne. Ele nu implică tehnologie de exploatare avansată, nu au un sistem preteţios de întreţinere, într-un cuvânt, sunt animale mai rustice şi se adaptează mai bine la condiţiile din ţara noastră.

Ce presupune înfiiţarea unei ferme de vaci de carne?

Numărul necesar pentru o fermă viabilă 56 Martie 2013

Vaca de carne este mai puţin pretenţioasă la furajare. O vacă de lapte dacă dă peste 6.500-7.000 de litri anual nu este rentabilă. Asta se produce în condiţii de furajare intesivă. De aceea vaca de carne este productivă. Ea doar consumă păşunea de pe câmp. Să nu uităm că pentru vaca de carne ne trebuiesc şi rezerve. Mă refer la silozuri. Cu ele trecem iarna şi facem productivitate.

Care sunt rasele importante şi ce preţ au ele?

Ca să fac un top 3, eu pun pe primul loc Angus, după care Limousine şi Charolais. Pentru România, cea mai potrivită rasă este Angus, se ataşează foarte repede la regimul climatic şi furajer pe care noi îl avem. Sfat: ca să începi o fermă, în primul rând trebuie să asiguri furajul. De exemplu, pentru 180 de zile trebuie să asiguri 5 kg per cap de animal, plus 3 kg de concentrate per animal

de nutreţuri. Asta înseamnă 1.8002.000 kg per cap de animal. Perioada de stabulaţie este în aceste 6 luni.

Sunt companiile de asigurări un suport pentru fermieri?

Da, şi spun asta pentru că nu ştii când te loveşte boala. De exemplu, leucoza la vaci este o boală a sângelui, având repercusiuni asupra sistemului linfatic. Brusc, animalele slăbesc şi ajung chiar la mortalitate. Mai sunt şi alte boli, cum ar fi paratuberculoza, tuberculoza, să nu mai vorbim de cefalopatie spondiformă. Fermierii care cresc vaci, în general, trebuie să aibă grijă la bolile de sezon, sunt nişte răceli puternice, mai ales cele pe cale virală. Vaccinările sunt foarte importante, pentru că previn unele răceli sau boli.

Înfiinţarea unei ferme de vaci presupune şi o maternitate? Vaca de carne nu are nevoie de maternitate. Trebuie să existe o boxă special amenajată unde au loc fătările. În maximum 2-3 zile vaca iese cu viţelul afară. Vaca de lapte în schimb are nevoie de un loc special amenajat. Viţelul trebuie alăptat cel puţin de 2 ori pe zi.

De ce este carnea de vită cea mai scumpă?

Creşterea unei vaci implică costuri mari, de aici şi preţul ei la kilogram. Carnea de vită, mai ales cea din categoriile specializate, este o carne considerată medicament, din punctul meu de vedere. Este o carne care conţine aminoacizi speciali. Ca şi carne, este corespondent în Omega 3 cu carnea de somon. Uneori sunt numite chiar specialitaţi. Sunt porţiuni din carcasa vitei care sunt considerate valori, cum ar fi vrăbioara sau muşchiuleţul. De aici şi preţul mare. Piaţa românească nu produce suficientă carne pentru a asigura necearul hipermaketurilor şi acestea sunt obligate să importe. Cea mai mare greşeală a noastră este că se exportă în viu. Crescătorii la nivelul unei localitaţi trebuie să se asocieze. Fără asociere nu există profit, mai ales în desfacerea producţiei.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 57


În numărul trecut al revistei noastre vă sfătuiam, îndrumaţi de doamna doctor Irina Topoleanu - medic veterinar în cadrul Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Capre din România, despre bolile la caprine cu etiologie bacteriană. Revenim în numărul de luna aceasta cu informaţii suplimentare despre ce trebuie să ştim în această perioadă şi cum putem preveni bolile de sezon care afectează sănătatea animalelor noastre.

Irina TOPOLEANU

Boli de sezon ale caprinelor (II) Bolile infecţioase de natură virală

Ectima contagioasă este o boală infectocontagioasă de natură virală (virus din familia Poxviridae) ce afectează tineretul caprin, producând pierderi, prin nerealizarea sporului în greutate, prin mortalitate. Boala are caracter sezonier, fiind mai frecvent semnalată la sfârşitul verii (lunile iulie-august). Clinic, se poate observa erupţia, pe tegumentul buzelor, a unor vezicule care se sparg rapid, lăsând în loc cruste maronii-negricioase, care se rup uşor şi care sângerează, erupţii pe tegumentul mamelonar, care prin suprainfecţii produc mamite, şi la extremităţile membrelor (pot apărea pododermatite). Tratamentul în erupţiile peribucale, mamare şi podale constă în aplicaţii locale de soluţii antiseptice (albastrul de metil 1%), unguente cu antibiotice pentru a preveni complicaţiile bacteriene. Există şi un vaccin (viu liofilizat) care poate fi folosit pentru prevenirea apariţiei bolii la iezii sănătoşi.

din familia Retroviridae, cu o evoluţie cronică şi ireversibilă. Afecţiunea se transmite prin colostru, lapte, aerosoli şi sânge. Morbiditatea este crescută, putând ajunge până la 85%, în timp ce mortalitatea este redusă la 2-5% din efectivul afectat. Manifestarea bolii constă în inflamaţii articulare, durere, rigiditate, postură anormală, pierdere în greutate, pareze, paralizii, mai ales la tineret. În general, în România se aplică măsuri de profilaxie nespecifică, ce vizează dezinfecţia aparatelor de muls şi igiena mulsului, în timp ce în ţările cu incidenţă crescută a acestei boli se practică imunoprofilaxia specifică.

Boala limbii albastre (Blue-tongue) sau febra catarală malignă este o maladie virală necontagioasă, produsă de virusul Bluetongue din genul Orbivirus, transmisă de insectele din genul Culicoides. Semnele bolii constă în hipersalivaţie, edem bucal şi cianoza limbii, de unde şi aspectul de „limbă albastră”, respiraţie stertoroasă. Nu există un tratament eficient care să combată această boală, singurele măsuri fiind carantina şi vaccinarea de necesitate cu tulpini virale specifice. Măsurile nespecifice de prevenire se bazează pe controlul vectorilor (ţânţarii), care au un rol foarte important în transmiterea acestei boli.

Artrita encefalita caprină este o boală virală produsă de un lentivirus 58 Martie 2013

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 59


Febra aftoasă este cea mai contagioasă maladie virală întâlnită în general la rumegătoare. Este produsă de un virus din familia Picornaviridae, care acţionează prin ARN-ul viral asupra codului genetic celular. Se transmite prin contactul cu secreţiile şi excreţiile animalelor bolnave sau purtătoare ale acestui virus. Simptomatologia bolii este reprezentată de stare febrilă, inapetenţă, ptialism, inflamaţia mucoasei bucale, cu apariţia de vezicule şi ulterior a unor ulceraţii caracteristice. Aceste leziuni pot fi prezente şi la nivelul ugerului şi în regiunea copitei. În funcţie de forma evolutivă a bolii (supraacut, acut, subacut), precum şi de categoria de vârstă afectată de starea de întreţinere, mortalitatea poate varia de la 5 la 85-90%. În România, această boală este carantinabilă de gradul I, din cauza caracterului foarte crescut de răspândire a bolii şi a pierderilor consecutive, iar măsurile care se pot lua în caz de apariţie a bolii vizează eliminarea întregului efectiv afectat (culling).

mare, Dicrocelioza, Paramfistomonoza), cestode (Moniezioza, Cenuroza sau capiala, echinococcoza) şi nematode (strongilatoze gastrointestinale, dictiocauloza). Toate aceste parazitoze apar în general în vară-toamnă şi au în comun consecinţe precum anemia, adinamia, slăbire. Fiecare dintre paraziţii enumeraţi au localizări în diverse ţesuturi şi organe, tabloul clinic fiind polimorf.

Bolile parazitare interne

Coccidioza iezilor este o protozooză, provocată de sporozoare din genul Eimeria. Afectează iezii de 1-4 luni, la care apare diareea hemoragică, lipsa poftei de mâncare, adinamie, deshidratare. Evoluţia este spre hipotrepsie şi anemie. Curativ, tratamentul se bazează pe sulfonamide (Sulfaquinoxalina), iar chimioprofilactic, cu anticoccidiostatice. Toxoplasmoza este o zoonoză cu o mare putere de răspândire, produsă de protozorul numit Toxoplasma gondii. Semnele clinice sunt şterse, caprele comportându-se normal înainte de avort. Fetuşii sunt mumificaţi. După o invazie iniţială în intestinul subţire, organismul T. gondii ajunge în muşchi, în creier şi în ficat, prin sânge, unde parazitul rămâne închistat câteva luni sau pentru toată viaţa animalului. Un mare rol în transmitere îl au pisicile, care se infestează de la păsări sau de la rozătoare şi ulterior elimină oocite prin fecale, contaminând hrana sau apa consumată de capre. Administrarea profilactică a preparatelor gen Toxovax înainte de montă limitează 60 Martie 2013

avorturile şi reduce pierderea mieilor datorată toxoplasmozei. Vaccinarea se realizează la 3 săptămâni de la inseminarea artificială sau ovulaţie şi în unele cazuri la femelele gestante. Helmintozele sunt boli produse de trematode (Fascioloza sau gălbeaza

Cea mai mare incidenţă o au: - Fascioloza (Fasciola hepatică) apare după consum de furaje mucegăite, după păşunatul pe terenuri umede cu biotopi de gasteropode şi evolează adesea cronic, cu sindrom de miastenie, slăbire, edeme. Certitudinea acestei parazitoze se face prin examen ovohelmintoscopic al fecalelor, iar pentru tratament se utilizează Douvistome. - Dicrocelioza (Dicrocelium lanceolatum) se manifestă prin slăbire, scăderea producţiei de lapte, leziuni interne hepatice, iar confirmarea diagnosticului se face prin examen helmintoscopic al fecalelor. Profilactic, se fac dehelmintizări periodice, mai ales primăvara, înainte de ieşirea la păşune, şi toamna, înainte de intrarea în stabulaţie, cu produse specifice. Curativ, se utilizează derivaţii benzimidazolici (Albendazol). - Moniezioza (Moniezia expansa) sau panglica iezilor afectează mai ales tineretul până la 1 an şi provoacă tulburări intestinale şi nervoase. Are o evoluţie lungă, ceea ce duce la cahexia animalului. Profilaxia constă în dehelmintizarea caprelor adulte, purtătoare de tenii, atât primăvara, cât şi toamna. - Gastroenterita vierminoasă sau trichostrongiloidoza caprelor este o parazitoză produsă de Haemonchus contortus, Ostertagia circumcincta, Trichostrongylus axei, T. Colubriformis, Nematodirus spathiger. Tulburările digestive cu diaree urât mirositoare sunt semne ale parazitozei, însă examenul coproscopic confirmă diagnosticul. Terapia constă în medicaţie antidiareică şi antihelmintică cu spectru larg (ivermectine). - Strongiloza pulmonară produsă de viermi rotunzi denumiţi Dyctiocaulus apare mai ales în anii ploioşi. Semnele clinice sunt evidente la tineret, şi anume: diaree urât mirositoare, sete

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 61


exagerată, urmată de tuse chintoasă seacă şi respiraţie accelerată. Tratamentul se bazează pe derivaţii benzimidazolici la tot efectivul de capre.

Boli parazitare externe

Parazitozele externe sunt reprezentate de scabie, miază, malofagoză, ectoparazitismul cu pulicide. Scabia sau râia poate fi sarcoptică (Sarcoptes scabiei) sau râia capului, râia psoroptică sau râia corpului (Psoroptes communis) şi râia corioptică sau râia picioarelor (Chorioptes ovis). Semnele comune sunt pruritul, depilaţiile zonale, papule şi vezile locale şi cruste. Pentru prevenire şi terapie se fac îmbăieri cu soluţii antiscabioase de genul Diazinolului. Miaza cutanată apare mai ales vara şi toamna şi se manifestă prin eroziuni şi plăgi cutanate produse de formele larvare ale unor diptere din familia Tachinidae. Are evoluţie enzootică, mai ales la tineret după codotomie şi afectează mai ales rasele ameliorate. Pielea prezintă plăgi, cu secreţii abundente în care se pot observa larvele mobile. Tratamentul constă în aspersarea plagilor cu Diazinon 0,20,5% spray-uri cu antibiotice timp de 3-4 zile. În miazele prepuţiale şi vulvo-vaginale se fac spălături locale cu soluţii de Neguvon, apoi unguent sulfamidat. Profilactic, se recomandă igienizarea spaţiilor şi a saivanelor. Ectoparazitoza dată de purici se combate prin aspersiuni în adăposturi cu soluţii gen Lindavet, Clorofos, şi bineînţeles deparazitarea animalelor.

Boli de nutriţie şi metabolism

Iulian ANDREI

Alcaloza ruminală este determinată de furajele bogate în proteine din raţia caprelor, care conduc la creşterea pH-ului ruminal şi hipermotricitate intestinală, diaree, tetanii. Terapia constă în reechilibrarea raţiilor şi scoaterea furajelor bogate în proteine, acidifierea ruminală cu soluţie de acid acetic, acid propionic, metionină. Acidoza ruminală este o indigestie acută a prestomacelor, care apare după administrarea unei raţii hiperglucidice. Simptomatologia este de natură nervoasă (bruxism, tremurături), 62 Martie 2013

deshidratare, scăderea producţiei de lapte, cetoză. Spre deosebire de alcaloză, acidoza este o urgenţă medicală, moartea survenind în 24 de ore de la debutul bolii în stadiul acut. Tratamentul constă în administrarea orală de substanţe antiacide (bicarbonat de sodiu) şi antibiotice. Toxiemia de gestaţie, denumită şi acetonemia caprelor, are o pluralitate de manifestări anatomo-clinice ca urmare a complexităţii factorilor etiologici care induc această afecţiune. Apare mai ales la caprele peste 4 ani şi la rase ameliorate, la gestaţiile duble sau triple. De asemenea, boala nu apare la păşune, ci este mai ales o afecţiune a stabulaţiei şi apare în cea de-a doua parte a perioadei gestaţionale. Se manifestă prin paralizii sau pareze, eclamsia antepartum, imobilitate, bruxism, opistotonus (capul pe spate). Tratamentul este dietetic, cu administrarea de fierturi de sfeclă, morcovi, melasă etc., şi injectabil, cu seruri glucozate hipertonice şi vitamina E şi A. Ataxia enzootică a iezilor reprezintă o

Sfatul medicului Principalele acţiuni sanitar-veterinare de profilaxie specifică la capre în România: • Vaccinarea anticărbunoasă (contra antraxului) se efectuează primăvara, înainte de ieşirea la păşunat, o singură dată pe an sau cu rapel la 6 luni. • Vaccinarea antiagalactică la caprele gestante în ultimele 3 luni de gestaţie (nu în ultima lună), iar în cazul evoluţiei bolii în teritoriu se vaccinează şi tineretul, şi masculii.

afecţiune cauzată de hipocuproză şi lipsa de fier, mangan, iod. Iezii sunt slabi, mici, cu semne nervoase şi hidrocefalie. Cu cât tratamentele sunt aplicate mai precoce, cu atât recuperarea poate fi posibilă. Avorturile secundare unor afecţiuni cu etiologie diversă: alimentaţie dezechilibrată energetic şi proteic; tratamente cu albendazol, cu lavamisol, cu steroizi, cu prostaglandine etc.; parazitism; stres indus de îngheţ, de câini, de supraaglomerare etc.; deficienţe în asigurarea unor minerale, precum iodul, manganul şi cuprul (sursele de apă şi de hrană pot conţine în exces sulf, fier, zinc sau molibden, acestea reducând disponibilitatea absorbţiei cuprului). Alţi factori de natură noninfecţioasă sunt generaţi de neasigurarea bulgărilor de sare pentru lins, de hrănirea cu plante care au acumulat substanţe toxice (nitraţi şi nitriţi) şi de suprafertilizarea în perioada vegetativă (fân de trifoi sau paie de ovăz, sorg, floarea-soarelui etc.).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html • Tratamente profilactice coccidiostatice la iezii tineri de 1-4 luni, cu administrarea în furaj a unor preparate pe bază de sulfonamide (Sulfacoccidin). • Dehelmintizarea pentru combaterea parazitozelor se face de două ori pe an, înainte de scoaterea la păşune şi înainte de intrarea în stabulaţie. Se recomandă soluţii gen Rombendazol 2,5% sau cu ivermectine. • Îmbăierea antiscabioasă se efectuează de două ori pe an, primăvara şi toamna, şi are efect şi asupra miazelor şi insectelor diverse. Se foloseste Romparasect, Scabizol.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 63


Sorin Stoenescu, un fermier din localitatea Merenii de Jos, comuna Mereni, judeţul Teleorman, a lăsat viaţa de oraş şi a pornit într-o afacere în domeniul agricol la vârsta de 23 de ani. A început cu un teren moştenit de la tatăl său, de 300 de hectare, acum extinzându-se la 1.700 de hectare. Tânărul ne-a povestit cum a realizat acestă investiţie şi de ce a ales segmentul bio. El nu a uitat să ne specifice că toţi banii rezultaţi din producţiile agricole au fost reinvestiţi tot în agricultură.

Investind inteligent în bio, ai profit garantat Cum aţi început activitatea şi cum este structurată ferma pe care o conduceţi?

În prezent, deţin două societaţi, prin care cultiv 1.700 de hectare, 450 de hectare pe o societate, iar 1.250 pe o altă societate. Am deschis două societăţi pentru a-mi fi mai uşor să accesez fonduri europene. Pe una dintre societăţi am accesat un fond SAPARD în anul 2006, iar de curând am accesat un fond pe Măsura 121, fond prin care am reuşit să-mi înnoiesc parcul auto cu utilaje performante de ultimă generaţie. Pot să spun că am început de jos, după ce am terminat facultatea, m-am întors în comuna natală, am preluat de la tatăl meu o suprafaţă de aproximativ 300 de hectare, pe care am început să o cultiv. Cu timpul am început să mă extind, am început să iau pământ în arendă. Multe loturi de teren la noi în comună şi în împrejurimi erau necultivate. Ăsta a fost atuul meu ca extindere în această afacere.

Ce v-a determinat să părăsiţi Capitala şi să reveniţi în comuna natală? 64 Martie 2013

De mic am prins drag de pământ şi de munca în agricultură. Cu timpul, întorcându-mă de la studii din Bucureşti, m-am implicat în activităţile din fermă, am prins drag de utilaje şi am încercat pe cât posibil să-mi croiesc singur un drum. Mi-am dat seama că agricultura înseamnă mâncarea noastră de zi cu zi şi că până la urmă este singurul viitor pe care mi-l permit. Studiind cerinţele Uniunii Europene, am încercat să pun accent pe

tot ce înseamnă activitate bio. Astfel, am dobândit o suprafaţă mai mare de teren, mi-am permis să dezvolt aceste culturi bio, care pentru mine înseamnă o sămânţă care nu se tratează şi îngrăşămintele achiziţionate din locuri autorizate în acest sens. Nu avem voie cu erbicide sau orice alt tratament care nu intră în categoria bio.

«Cel mai bun şi sănătos e de la ţară» - mai este valabilă această vorbă în zilele noastre?

Pe vremuri era cât se poate de adevărată această vorbă. Oamenii nu aveau banii sau produsele necesare pentru a schimba mersul culturii. În zilele noastre s-a schimbat metoda. Omul nu se mai uită la cât de sănătoasă este producţia pe hectar. Pe el îl interesează să scoată cât mai mult pe acel hectar şi aici pierdem argumentul bio.

Ce dotări aveţi în cadrul fermei?

Cu ajutorul fondurilor europene, am reuşit să-mi schimb parcul auto. Mi-am cumpărat tractoare, combine utilate cu toate

www.agrimedia.ro


Din întreaga suprafaţă, câte hectare cultivaţi bio?

Pentru început am cultivat 65 de hectare bio 100%. Fără sămânţă tratată, fără tratamente chimice. Acesta este primul an de bio. Până acum a fost o perioadă de

conversie. Ca să trecem de la agricultura comercială la agricultura bio trebuie să treacă o perioadă de 2-3 ani pentru curăţarea pământului. Eu m-am hotărât ca în maximum 5 ani să cultiv toată suprafaţa de teren pe care o am bio. Asta pentru că, uşor, uşor, lumea se întoarce spre produsele sănătoase. Deşi lumea sau mai bine spus agricultorii fug de bio, eu am investit în acest segment şi chiar am ieşit pe profit. Folosesc îngrăşăminte organice, nu chimice, şi asta mă ajută ca produsul pe care îl cultiv să fie cu adevărat bio. Mai vreau să precizez, pentru cei ce vor să înceapă o afacere în acest segment bio, să nu aibă teamă că nu au unde vinde marfa. Piaţa este deschisă.

Vorbind de segmentul bio, v-aţi gândit să investiţi în energia regenerabilă?

M-am gândit, dar pentru moment ar însemna să fac prea multe lucruri deodată. Pentru fiecare îţi trebuie timp, iar acum, cu proiectele care le am, nu îmi permit să mă gândesc la aşa ceva. „Mai bine un lucru bine făcut, decât două pe jumătate” este o vorbă pe care am învăţat-o de la tatăl meu şi în care cred cu sfinţenie.

Irigaţii în judeţ nu aveţi, cum vă descurcaţi?

Deocamdată ne rugăm să plouă. Însă este o firmă mare în România care a adus un sistem foarte productiv din SUA. Prin forarea unui puţ pe fiecare tarla, ne permite introducerea în pământ a unor furtunuri la adâncimea de 35 cm. Pe scurt, acest ultilaj sapă şi introduce singur furtunul la rădăcina plantei. Este o inovaţie a momentului şi noi suntem foarte deschişi faţă de ea.

Ce planuri aveţi pentru viitorul apropiat?

Practic, ăsta este cel mai important, introducerea irigaţiilor pe terenuri. Fără o irigare controlată nu putem ajunge la un profit net superior. Cum am spus şi mai devreme, toate hectarele pe care le am vreau să fie cultivate bio. Nu vreau să mă extind ca suprafaţă. Terenul pe care-l am este suficient. Aştept în schimb cu nerăbdare proiectele din 2013-2014, ca să-mi deschid o fermă de animale. Este primul lucru pe care-l am pe listă, după cel cu irigaţiile.

Revista MEWI - Maşini şi utilaje second-hand La sfârşitul lunii februarie a apărut primul număr tipărit al revistei MEWI - Maşini şi utilaje second-hand, în care sunt prezentate mărci diferite de tractoare şi utilaje agricole, pentru fermieri interesaţi de achiziţionarea unor astfel de echipamente. De ce era necesară o astfel de revistă? Din cel puţin două considerente majore, consideră reprezentanţii companiei. „Primul dintre ele este acela că reprezentanţii de vânzări MEWI, ştiind să asculte vocea pieţei, au plecat urechea la nevoile fermierilor mai mici, care încearcă să găsească soluţii pentru a-şi lucra pământul ce încă nu le aduce acele profituri pentru a achiziţiona tehnică agricolă de vârf. Astfel, pentru cei aflaţi la început, un tractor sau un utilaj la mâna a doua poate reprezenta

www.agrimedia.ro

soluţia de moment a ducerii anului agricol la bun sfârşit”, după cum spune dl Leontin Coca în cuvântul introductiv. În al doilea rând, pentru a face faţă provocărilor existente în prezent pe scena distribuirii echipamentelor destinate agriculturii, firmele sunt oarecum obligate să-şi reconsidere modalităţile de abordare a pieţei, îndreptându-şi atenţia şi spre alte segmente de piaţă - în cazul nostru, fermieri individuali, care lucrează suprafeţe mai mici de teren. În această revistă, cererea se întâlneşte cu oferta, iar fermierii vor găsi în paginile ei acel tractor sau utilaj care să răspundă nevoii lor. Iar dacă nu vor găsi ceea ce doresc, reprezentanţii de vânzări MEWI din întreaga ţară pot căuta, şi în acest an, acea soluţie majoră care să se plieze atât pe dorinţa, cât şi pe bugetul fermierilor. Martie 2013 65

Iulian ANDREI

accesoriile de ultimă generaţie, care mă ajută foarte mult la producţie. În prezent, am două tractoare mari şi trei combine. Toate cumpărate în leasing. Sunt cai putere în plus, acţiunea pe care o sărvârşesc cu ele în câmp este mult mai fermă şi de calitate. Sunt scumpe ca întreţinere, dar îşi merită fiecare bănuţ. Economisesc timp, cultura este de calitate, totul este ca la carte. De precizat că şi asigurările sunt reînnoite în fiecare an, atât la terenuri, cât şi la utilaje. Fără asigurări nu ştiu dacă aş avea atât avânt în cultivare şi procesare. În caz de orice problemă (foc, grindină), ştiu că am asigurătorul în spate, care îmi oferă o linişte, cel puţin pe moment. În schimb la secetă nu ne-a acoperit nimeni. Nici o companie de asigurări nu are această clauză în contract. Din păcate, şi judeţul în care trăiesc (Teleorman) este printre cele mai lovite de secetă, dar nu avem de ales, mergem înainte.


Savoarea rădăcinilor de morcov consumate crude este deosebită şi cu multe efecte terapeutice. Sucul de morcovi, consumat zilnic în cantităţi de 1 litru, normalizează funcţiile întregului organism şi în special pe cele hepatice.

Tehnologia de cultivare a morcovului în câmp Morcovul stimulează pofta de mâncare şi ajută digestia, este un solvent natural al formaţiunilor ulceroase şi canceroase, are efect antiinfecţios, previne infecţiile la gât, nas şi sinusuri, organe respiratorii. Este indicat, de asemenea, după cum arată V. Voican, 2002, ca tratament deosebit de eficace pentru tulburări de creştere la copii şi anemie. Este un aliment preţios în alimentaţia mamelor gravide sau care alăptează, reducând posibilitatea apariţiei diverselor infestări la sugari. Pe bună dreptate se spune că sucul de morcov consumat zilnic favorizează lupta organismului uman

66 Martie 2013

împotriva diferiţilor agenţi infecţioşi. La toate acestea adăugăm faptul că posibilităţile de consum sunt simple şi variate, că poate fi procurat la preţuri moderate, că reprezintă o materie primă pentru industrializare (în special pentru producerea sucurilor vitaminizate), că rădăcinile, având rezistenţă la păstrare proaspată, pot fi consumate tot timpul anului, astfel se explică şi faptul că morcovul, dintre legumele rădăcinoase, are cel mai mare consum în lume.

Rotaţia culturilor

La cultura morcovului se practică o rotaţie de minimum 3 ani, preferabil de 5-6 ani, mai ales dacă se semnalează prezenţa agenţilor patogeni specifici (Rhizoctonia violacea, Phytium violae, Phytophthora megasperma). Sunt considerate ca plante bune premergătoare tomatele, ceapa, prazul şi mai nou cicoarea de vară, considerată un mijloc eficient de luptă împotriva dăunătorilor de sol. Se vor evita toate speciile de rădăcinoase (din familia Apiaceae), fasole (risc de Rhizoctonia sp.), legumele din grupa

verzei (risc de Sclerotinia sp.) şi cereale (risc de Pthytium sp.), precum şi culturile care lasă solul tasat şi cu cantităţi mari de resturi vegetale grosiere.

Pregătirea terenului

Fertilizarea de bază: toamna, se administrează în sol 2/3 din doza de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Gunoi de grajd se va folosi numai dacă este foarte bine descompus şi aplicarea sa se va face în doze moderate sau mici. Arătura adâncă se va face la 25-30 cm, cu care ocazie se încorporează şi îngrăşămintele administrate. Dacă este necesar, se va face un subsolaj la 50 cm adâncime, înainte de sezonul ploilor de toamnă. Aceste lucrări se vor efectua în funcţie de momentul eliberării terenului. Afânarea superficială a solului, precum şi mărunţirea acestuia, este bine să fie efectuate cu puţin timp înainte de semănat, pentru a evita formarea crustei la suprafaţa solului până la semănat. La culturile ce se înfiinţează mai târziu, la care însămânţarea se face uneori în perioade secetoase, se efectuează mai

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 67


multe lucrări specifice, dintre care ultima precede semănatul, pentru a obţine un pat germinativ, pe cât posibil proaspăt (de curând) pregătit. În acest scop, se foloseşte grapa cu colţi reglabili, grapa cu discuri sau cultivatorul. În mod obişnuit, o dată cu ultima lucrare, se încorporează în sol şi restul de îngrăşăminte chimice. Nivelarea solului completează lucrările superficiale ale acestuia, pentru asigurarea uniformităţii la semănat. Erbicidarea se face conform indicaţiilor specialiştilor legumicultori, iar erbicidul aplicat este de tip „ppi”, adică înainte de însămânţare cu 6-7 zile, după care urmează încorporarea imediată, de preferat împreună cu îngrăşămintele chimice aplicate. Modelarea terenului se face fie în straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 104 cm, fie în biloane mari, prin care se creează condiţii atât pentru încălzirea şi zvântarea rapidă a solului, cât şi pentru irigarea culturii sau evacuarea surplusului de apă. Tăvălugirea se aplică straturilor modelate sau terenului nemodelat pentru asigurarea adâncimii uniforme la semănat.

creează dificultăţi de distribuirea lor la semănat; calibrarea seminţelor, respectiv selectarea seminţelor pe categorii de mărime, pentru utilizarea seminţelor cu mărime maximă, care au potenţial biologic superior şi generează culturi uniforme (astfel de seminţe se pot folosi şi la semănatul de precizie); drajarea seminţelor, respectiv învelirea seminţelor cu un strat special, pentru aducerea acestora la o formă cât mai sferică, în scopul semănatului de precizie; tratament fitosanitar, efectuat eventual în combinaţie cu drajarea, care asigură o bună protecţie a seminţelor şi plantelor faţă de Rhizoctonia solani şi Alternaria dauci. Durata de la semănat la răsărit depinde de temperatura medie a solului la nivelul seminţelor. Astfel, la 10 grade Celsius, germinarea ajunge la 50% după 19-20 de zile, iar răsărirea în masă, la 24 de zile; la 15 grade Celsius germinează 50% din seminţe după 12-13 zile, iar răsăritul în masă are loc după 16 zile, pe când la 20 de grade Celisus germinează 50% din seminţe după numai 9 zile, iar răsăritul în masă se petrece după 11 zile de la semănat.

Înfiinţarea culturii

Schema de semănat - prevede distribuirea seminţelor fie în rânduri echidistante, fie în benzi a câte două rânduri. Astfel, pe teren modelat în straturi înălţate, se practică semănatul în benzi de două rânduri, cu distanţa între rânduri de 15 cm, iar între benzi de 50 cm, cu zone de protecţie la rigole de 12 cm, sau prin împrăştiere pe două benzi cu lăţimea de 12 cm; pe teren nemodelat se seamănă în benzi de 5 rânduri, cu distanţa între rânduri de 25 cm, iar între benzi de 50 cm. Semănatul în benzi late sau rânduri late este recomandabil atunci când s-au aplicat erbicide eficiente şi nu există riscul de îmburuienare a culturii. Desimea culturii: înfiinţată conform schemei menţionate şi cu asigurarea unei distanţe între plante pe rând de 4-5 cm, ajunge la 600-700 mii plante la hectar. Adâncimea de semănat variază în funcţie de epoca însămânţării şi de natura solului, de la 0,7 la 1,3 cm pentru seminţele nedrajate şi 1,2-1,5 cm pentru seminţele drajate. În general, este preferabil să se semene mai adânc în sezoanele calde şi pe soluri uşoare şi superficial la însămânţările foarte timpurii şi pe soluri cu tendinţă de tasare. Pe terenurile uşoare, ca şi în primăverile secetoase, se recomandă ca imediat după semănat să se

Epoca de înfiinţare a culturii se face în funcţie de destinaţia producţiei de morcovi. a) Producţie pentru consumul proaspăt de vară-toamnă: • înfiinţarea culturii se face la începutul lunii martie, până la jumătatea lunii aprilie, ceea ce permite recoltarea de la sfârşitul lunii iulie până la jumătatea lunii septembrie; • înfiinţarea culturii în luna mai, cu recoltare de la jumătatea lunii septembrie până la jumătatea lunii noiembrie. b) Producţie pentru iarnă, păstrare şi comercializare: • înfiinţarea culturii la sfârşitul lunii iunieînceputul lunii iulie, cu recoltare toamna târziu, după căderea primelor brume, după care se face sortarea cu atenţie, reţinând numai rădăcini întregi, fără răni, sănătoase şi cât mai aproape de dimensiunile medii ale soiului cultivat.

Condiţionarea seminţelor, în vederea semănatului, include câteva operaţiuni importante, dintre care amintim: polizarea seminţelor cu mijloace mecanice, pentru îndepărtarea perişorilor rigizi de pe partea dorsală a acestora, care 68 Martie 2013

execute o tăvălugire uşoară. Norma de sămânţă este în funcţie, în primul rând, de valoarea culturală a seminţelor, dar şi de faptul dacă sunt drajate sau nu, între limitele de 4-6 kilograme la hectar, când folosim sămânţă obişnuită, şi de 2,5-3 kilograme la hectar în cazul seminţelor drajate.

Lucrări de îngrijire

Udarea după semănat este foarte necesară atunci când semănatul se realizează în perioade secetoase sau în sol uscat. Udarea se face prin aspersiune, folosind aspersoare cu jet fin, cu norme mici, de 80-100 metri cubi de apă la hectar, şi se repetă la un interval de 2-3 zile, în aşa fel încât solul să fie menţinut umed în stratul superficial de 4-5 cm adâncime, până la răsărirea plantelor. Distrugerea crustei devine necesară pe anumite soluri, mai cu seamă când durata până la răsărirea plantelor este de peste 20 de zile. Pe suprafeţe mari, distrugerea crustei se face cu grapa stelată, iar pe cele mici, gospodăreşti, cu grebla. Combaterea buruienilor este foarte importantă la cultura morcovului, care ajunge să ocupe terenul numai după o perioadă lungă de timp. Aceasta se poate face pe două căi: pe cale chimică, prin erbicidare imediat după semănat, conform indicaţiilor specialiştilor legumicultori. De asemenea, erbicidare se poate face şi în perioada iniţială de creştere a plantelor de morcov, numai atunci când plantele de morcov au cel puţin 2-3 frunze normale în rozetă; pe cale mecanică, prin praşile repetate, de 3-4 ori, executate fie cu mijloace mecanizate, pe suprafeţe mari, fie manual, pe suprafeţe mici, de regulă după ce s-a aplicat irigarea culturii. Răritul plantelor se poate aplica pe suprafeţe mici, asigurând distanţa pe rând de 4-5 cm între plante. Această lucrare

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Recoltarea

Morcovul se recoltează manual, semimecanizat şi mecanizat. Pentru consumul proaspăt din vară-toamnă, morcovul se recolteză manual, pe măsura necesitaţilor, începând practic din momentul în care rădăcinile la colet sunt de cel puţin 1,5 cm. Recoltarea manuală se face cu ajutorul furcilor speciale, cu care se face o dislocare a rădăcinilor, urmată de smulgerea plantelor cu rozetă, care se leagă în legături de

5-6 plante, pentru valorificarea direct pe piaţă. Acest mod de recoltare este dificil, costisitor şi slab productiv. Recoltarea semimecanizată se practică în mai mică măsură pentru morcovi destinaţi consumului proaspăt, imediat după recoltare, dar în mod normal la morcovul pentru depozitare, în vederea consumului din timpul iernii. În acest caz, se va face mai întâi dislocarea rădăcinilor, urmată de smulgerea plantelor, îndepărtarea rozetei la 1-2 cm deasupra coletului, adunarea în grămezi, transportul şi depozitarea. Recoltarea mecanizată se impune în cazul cultivării morcovului pe suprafeţe mari, în ferme specializate. Se folosesc combine speciale, care realizează dislocarea rădăcinilor, smulgerea din pământ, curăţirea lor de pământ, ruperea (îndepărtarea) frunzelor şi trasferarea în bene de transport. Producţia medie de morcovi, în condiţiile actuale socioeconomice din România, este de aproximativ de 18-20 tone la hectar.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Martie 2013 69

Victor VĂTĂMANU

este posibil să fie evitată prin semănatul de precizie, cu sămânţă selectată sau, şi mai bine, cu sămânţă drajată. Irigarea culturilor de morcov se practică, de regulă, în regiunile sudice ale ţării şi cu precădere în anii secetoşi, dar şi în celelalte zone, dacă situaţia o impune. Astfel, în zonele mai umede se aplică 2-3 udări, iar în cele mai secetoase 4-6 udări, cu norme de udare de 250-300 de metri cubi de apă la hectar. Pentru culturile înfiinţate în cursul verii, irigarea este obligatorie încă de la semănat. Fertilizarea fazială se practică numai pe

solurile cu fertilitate scăzută, când se face de 2-3 ori. Prima fertilizare se aplică la câteva zile după rărit, iar fertilizarea a II-a, eventual a III-a, după 25-30 de zile, administrând în total 175-200 de kilograme de azotat de amoniu la hectar, prin împrăştiere la suprafaţa solului, care se încorporează printr-o praşilă. Combaterea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor se va face numai conform buletinului de avertizare emis de către specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean, unde se indică substanţa necesară, doza, momentul şi modul de aplicare.


Bamele sunt plante legumicole de la care se întrebuinţează fructele (capsule) tinere, în stare verde, înainte de a ajunge la maturitate. Capsulele servesc la prepararea unor mâncăruri cu sau fără carne, asemănătoare cu cele preparate din păstăi de fasole verde.

Tehnologia de cultivare a bamelor în câmp Importanţa bamelor este însă mai mică decât a fasolei, din cauza numărului mai redus al consumatorilor şi al producţiilor mai mici care se obţin la unitatea de suprafaţă. Bamele sunt folosite mult şi în industria conservelor de legume şi se pretează la congelare, putând fi astfel consumate tot timpul anului, după cum afirma V. Voican şi colaboratorii, 2002. Atât pentru consum imediat, cât şi pentru conservare sau congelare, capsulele sunt cu atât mai gustoase şi mai fragede cu cât se recoltează mai tinere. Bamele sunt plante care pot fi cultivate în zonele cu temperaturi medii în sezonul de vegetaţie, variind între 18 şi 35 de grade Celsius, temperatura optimă de creştere şi dezvoltare este de 22-30 de grade Celsius. Sub temperatura de 10-12 grade Celsius, creşterea plantelor încetează, iar la 0 grade Celsius ele pier. Seminţele germinează la temperaturi de peste 15 grade Celsius. În zonele unde sezonul cald este mai scurt şi unde nopţile sunt mai răcoroase, cum este cazul în zonele de nord ale României şi în zona montană, cultura bamelor nu reuşeşte şi 70 Martie 2013

de aceea aceste zone trebuie considerate ca nefavorabile pentru cultura bamelor. Înfloritul la majoritatea soiurilor cultivate se petrece în condiţii de zi scurtă, dar există şi o serie de soiuri care nu sunt sensibile la lungimea zilei, putând fi cultivate şi în zone de zi lungă. Bamele se dezvoltă normal la lumină intensă şi nu suportă umbrirea. Bamele sunt pretenţioase la umiditate; ele cresc şi se dezvoltă bine în condiţii de umiditate ridicată în sol şi în atmosferă. Deşi bamele sunt destul de rezistente la secetă, având o înrădăcinare puternică şi adâncă, totuşi în regiunile sudice şi călduroase unde se cultivă este necesar, în cei mai mulţi ani, să fie cultivate în condiţii de irigare. Pentru a obţine producţii ridicate, cultura bamelor necesită soluri bogate în elemente nutritive şi în humus, uşoare (aluviuni, cernoziomuri uşoare, soluri nisipo-argiloase), care se încălzesc repede. Nu suportă terenurile grele şi reci şi reacţionează foarte bine la fertilizarea cu materie organică. Solurile trebuie să aibă un pH neutru sau uşor acid (5,8-6,5).

Perioada de vegetaţie este destul de lungă, în funcţie de soi, între 130 şi 150 de zile. O cultură corespunzătoare de bame consumă 9,5 kilograme de azot, 4,5 kilograme de fosfor şi 28 de kilograme de potasiu la hectar. O aprovizionare continuă cu azot, din care o parte se aplică înaintea semănatului, iar o altă parte în perioada de vegetaţie, în apropierea rândurilor de plante, contribuie la prelungirea perioadei de fructificare şi la creşterea producţiei. Cerinţele pentru fosfor şi potasiu depind de tipul de sol şi de pH-ul acestuia. În Florida, în solurile sărace în materie organică, pe teren irigat, circa 112 kilograme de azot la hectar, 160 de kilograme de superfosfat la hectar şi 155-160 de kilograme de sare potasică, aplicate înaintea înfiinţării culturii, urmate de 1-5 fertilizări în vegetaţie cu 30 de kilograme de azot şi 30 de kilograme de sare potasică, au dat rezultatele cele mai bune. Aceste doze sunt mai reduse pe solurile mai bogate în materie organică şi pe terenuri neirigate (Pierce, 1987). Uneori, în unele zone este necesară şi aplicarea îngrăşămintelor cu microelemente.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 71


Rotaţia culturii

Bamele se cultivă de obicei în aceeaşi solă cu fasolea, cultură cu care se aseamănă în mare măsură în ceea ce priveşte solicitarea cerinţelor pentru căldură. Deosebirea dintre aceste plante leguminoase constă în faptul că bamele se fertilizează cu gunoi de grajd chiar în anul de cultură. Având în vedere cerinţele ridicate faţă de căldură şi, ca urmare, semănatul târziu al culturii, terenul se poate cultiva cu o legumă cu cerinţe moderate faţă de căldură şi cu perioada de vegetaţie scurtă (salată, spanac, ceapă şi usturoi pentru stufat etc.), înfiinţate de obicei din toamnă şi care se recoltează înainte de semănatul bamelor. În asolament, bamele urmează după legume solanacee şi cele din grupa verzei.

Pregătirea terenului

Victor VĂTĂMANU

Fertilizarea de bază se face prin aplicarea de îngrăşăminte organice (30-40 de tone de gunoi de grajd/ha), 300-500 kg superfosfat şi 100 kg de sare potasică. Arătura adâncă, ca şi în cazul altor culturi de legume, este obligatorie şi trebuie făcută din toamnă. Afânarea solului este efectuată toamna sau primăvara, prin care terenul se pregăteşte pentru cultura anticipată, iar după recoltarea acesteia se procedează la afânarea solului cu grapa cu discuri sau la nevoie se face chiar o arătură superficială, care se mărunţeşte cu grapa cu colţi sau cu combinatorul. Dacă primăvara nu se fac culturi succesive, iar terenul rămâne necultivat până la semănatul bamelor, trebuie să se procedeze la afânarea solului cu cultivatorul, cu grapa sau cu combinatorul pentru a evita bătătorirea sau îmburuienarea lui. Înaintea afânării cu grapa cu discuri, se aplică îngrăşămintele cu azot (circa 400 kg/ha azotat de amoniu). Erbicidarea se face cu produse recomandate de specialiştii agronomi, care stabilesc, în funcţie de spectrul de buruieni, substanţa folosită, doza, momentul şi modul de aplicare. Modelarea terenului se poate face în straturi înălţate, cu lăţimea la coronament de 104 cm.

Semănatul

Cele mai bune rezultate la semănat se obţin în urma întrebuinţării unor seminţe puţin mai vechi (2-3 ani) (Mayer, 1969). Epoca de semănat este la jumătatea lunii mai, când solul s-a încălzit bine şi a trecut pericolul brumelor târzii de primăvară. 72 Martie 2013

Schema de semănat

Ţinând cont de dimensiunile plantelor, se însămânţează două rânduri pe strat, la interval de 75 cm între rânduri, urmând să se asigure 13-15 cm între plante pe rând. Răritul plantelor se face după răsărit, rămânând la 25-30 cm între plante, pe rând. Acest lucru se mai impune şi din cauza faptului că la bame multe seminţe nu răsar în primul an (seminţe tari) din cauza maturării neuniforme a acestora. Datorită vigorii plantelor este indicat ca spaţiile de nutriţie să fie mari, mai ales că bamele sunt deosebit de pretenţioase la lumină, iar în condiţiile în care plantele se umbresc, florile avortează şi producţia scade. De aceea, pe suprafeţe mai mici se poate recomanda distanţa de 80 cm între rânduri şi 25-35 cm între plante pe rând sau în cuiburi la 70/40 cm, asigurându-se o desime de 3,5 plante/metrul pătrat. Norma de sămânţă este de circa 10-12 kilograme de sămânţă la hectar. Adâncimea de semănat necesară este de 3-4 cm. Plantele răsar după 10-15 zile de la semănat.

Lucrările de îngrijire

Prăşitul se face de câte ori este nevoie, pentru menţinerea terenului neîmburuienat şi afânat. Dacă nu s-au aplicat erbicide, este bine ca la semănat să se folosească şi o plantă indicatoare, de exemplu ridichi de lună, care, răsărind mai repede, indică rândurile de plante şi în acest fel se poate executa o praşilă oarbă pe intervalele dintre rânduri. Fertilizarea se face de două ori: înainte de înflorit şi în plină fructificare, folosind câte 100-160 de kilograme de azotat de amoniu. Irigarea culturii, în special în timpul formării capsulelor, în funcţie de regimul precipitaţiilor din zonă, se face prin 5-6 udări, la interval de 15 zile, cu norme de udare de 300 de metri cubi de apă la hectar.

Combaterea patogenilor

Cu toate că bamele nu ridică probleme deosebite din punct de vedere al protecţiei contra bolilor, trebuie avut în vedere că atacul de Ascochyta abelmoschi poate afecta producţia. Combaterea se face cu ajutorul substanţelor indicate de specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean, prin buletinul de avertizare, în care se indică doza, momentul şi modul de aplicare a acestora. Combaterea dăunătorilor, în primul rând al afidelor, se face prin tratamente cu insecticide specifice, respectându-se strict timpul de pauză.

Recoltarea

O lucrare foarte importantă la bame este recoltarea la timp a capsulelor. Stabilirea momentului recoltării se face atunci când capsulele sunt foarte fragede. Cu cât recoltarea se face mai devreme şi mai des, cu atât producţia este de calitate mai bună. De remarcat că soiurile create în cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Vidra îşi menţin frăgezimea chiar şi atunci când bamele ajung la 5-6 cm lungime. Recoltarea se face treptat, pe măsura formării capsulelor, din a doua decadă a lunii iulie până în septembrie, motiv pentru care această lucrare reclamă un consum mare de forţă de muncă. În momentul când cultura este în plină vegetaţie, recoltarea se face la interval de 1-2 zile. Întrucât capsulele au ţepi la majoritatea soiurilor, recoltatul se execută cu mănuşi de protecţie. Condiţionarea producţiei se face pe dimensiuni, în funcţie de destinaţie: 1,4-4 cm lungime pentru producerea de conserve în saramură şi 1,5-7 cm pentru ghiveci. Pe măsură ce se formează şi sunt tinere, fructele au perişori moi şi pereţi nefibroşi. În această fază au o valoare alimentară superioară. Recoltate mai târziu, pereţii capsulelor se lemnifică repede. Pentru a fi preparate în fabrica de conserve, se ambalează în lădiţe şi coşuri de maximum 25 de kilograme şi se transportă rapid la destinaţie, pentru ca producţia să nu se deshidrateze. Pentru valorificarea la piaţă, bamele se livrează la caserole, acoperite cu folie de polietilenă. Producţia medie este de circa 6 tone la hectar, dar în cazul aplicării unor tehnologii corecte, se pot obţine chiar şi 8-10 tone la hectar.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 73


Plantarea cartofului în perioada optimă are un rol determinant asupra producţiei. Acest moment depinde de temperatura şi umiditatea solului, dar este corelat şi cu condiţiile climatice din zonă, după cum afirma I. Sigismund şi colaboratorii, 2002. Cercetările au demonstrat că la cultura cartofului orice zi de întârziere după perioada optimă de plantare duce la pierderi irecuperabile de producţie.

Perioada optimă de plantare a cartofului Dacă plantarea începe prea timpuriu, din cauza umidităţii mai ridicate a solului apare pericolul tasării mai puternice a acestuia. Din cauza umidităţii ridicate şi a temperaturilor joase din sol, tuberculii pot fi atacaţi de diferite boli de putrezire (Rhizoctomia, Erwinia etc.), care afectează încolţirea şi creşterea colţilor, iar în final răsărirea. Dacă se plantează foarte devreme, dar în condiţii optime, asigurând o răsărire timpurie, în unele zone plantele pot fi surprinse de brumele târzii. În cazul plantării târzii, tuberizarea poate fi deplasată într-o perioadă de zi lungă, cu temperaturi ridicate şi secetă mai accentuată, ceea ce scurtează perioada de vegetaţie şi reduce producţia. Prin întârzierea plantării se riscă epuizarea tuberculilor în depozit, din cauza încolţirii şi a îmbătrânirii fiiziologice, uscarea solului şi pierderea rezervei de apă. Radlei (1963) a stabilit că, în cazul plantării după săptămâna a doua sau a treia a lunii aprilie, producţia scade cu o rată de 750 kilograme/săptămână, până la mijlocul lunii mai, după care rata pierderilor se măreşte. Hajdu (1985) a observat că, 74 Martie 2013

plantând după a doua jumătate a lunii aprilie, producţia se reduce cu 100-200 kilograme/hectar pentru fiecare zi de întârziere. Din cercetările lui Berindei (1968) şi Ianosi (1984) a rezultat că, în zona de stepă, dacă se plantează după data de 1 aprilie, producţia prezintă o tendinţă uniformă de scădere o dată cu întârzierea perioadei de plantare, în timp ce în zona colinară şi în zona umedă rata de scădere este mai redusă la început, după care creşte brusc. Dacă se plantează între 1 şi 20 aprilie, pierderile de producţie sunt de numai 1-5%, iar după această dată producţia scade cu 7-20% pentru fiecare decadă de întârziere. De multe ori, după plantare poate urma o perioadă cu temperaturi sub 0 grade Celsius şi zăpadă. Dacă temperaturile negative, până la minus 5 grade Celsius, apar după plantarea cartofului (cu circa 1-2 săptămâni înainte de răsărire) şi nu durează mult, tuberculii nu îngheaţă, nici în cazul unui bilon mic. Nici zăpada căzută după plantare şi înainte de răsărire nu afectează direct. Efectul acestor situaţii se poate manifesta însă indirect, prin

condiţiile nefavorabile de creştere. Efectul lor negativ se manifestă numai pe terenuri grele, cu exces de umiditate, şi în cazul tuberculilor bolnavi (Erwinia, mana cartofului etc.), când aceştia pot putrezi. Umiditatea ridicată şi temperaturile de 4-5 grade Celsius sunt favorabile pentru dezvoltarea ciupercii Rhizoctonia sp., care atacă tuberculii şi îndeosebi colţii. În urma atacului, rigoarea colţilor scade considerabil. În unele situaţii, colţii pot fi distruşi aproape în totalitate, cauzând o răsărire anevoioasă sau creşterea procentului de goluri în cultură. Temperatura solului după plantare influenţează mult numărul de zile până la răsărirea culturii şi începerea procesului de tuberizare. După cum au demonstrat cercetările efectuate, rezultă că la o plantare timpurie, chiar dacă răsărirea durează mai mult, tuberizarea începe mai devreme, când condiţiile de temperatură, umiditate şi lungimea zilei sunt favorabile acestui proces. În asemenea condiţii se formează un număr mai mare de tuberculi la cuib şi se prelungeşte perioada de acumulare.

www.agrimedia.ro


Avantajele plantării timpurii

pot fi următoarele: materialul de plantat nu încolţeşte în depozit; colţii cresc în sol, asigurând o dezvoltare continuă, neîntreruptă a plantelor; plantele răsar mai devreme, dezvoltarea plantei începe mai timpuriu şi are loc în condiţii mai bune de umiditate, temperatură şi de lumină, ce stimulează formarea unui număr mare de tuberculi; plantele beneficiază de o rezervă mai mare de apă în sol; se obţine o producţie mai timpurie; soiurile semitârzii sau târzii au la dispoziţie o perioadă mai lungă de acumulare; toamna, recoltatul poate începe mai devreme şi rămâne timp suficient pentru pregătirea şi, eventual, înfiinţarea culturii care urmează în rotaţie; în condiţii de irigare, se pot economisi 1-2 udări.

Riscurile plantării prea timpurii pot fi următoarele: umiditatea solului fiind mai ridicată, se produce tasarea puternică şi se formează mai mulţi bulgări în bilon; temperatura solului mai redusă şi umiditatea mai ridicată stagnează creşterea colţilor tuberculii şi colţii pot fi atacaţi de boli de putrezire; răsărirea se face întârziat şi neuniform - creşte procentul de goluri în cultură; din cauza solului tasat şi bolovănos nu se poate forma un bilon

www.agrimedia.ro

corespunzător de mare şi de calitate; lucrările de întreţinere se vor face în condiţii mai grele; creşte consumul de motorină; după răsărire, plantele pot fi afectate de îngheţuri sau brume târzii.

Riscurile plantării prea târzii

pot fi următoarele: materialul de plantat se epuizează, scade vigoarea tuberculilor de sămânţă; va creşte numărul de plante debile şi de goluri în cultură; pregătirea terenului şi plantarea pe sol prea uscat reduc calitatea lucrărilor; vor fi necesare mai multe lucrări de pregătire a terenului şi de întreţinere; creşte consumul de combustibil; tuberizarea şi acumularea producţiei au loc în condiţii mai puţin favorabile; se realizează producţii mai mici. Perioada optimă de plantare se stabileşte în aşa fel încât plantarea să aibă loc cât mai devreme posibil, condiţiile termice şi de umiditate ale solului să permită o răsărire cât mai rapidă, iar perioada de vegetaţie să se încadreze în perioadele cu condiţii climatice favorabile creşterii şi dezvoltării plantei, respectiv formării producţiei. Plantarea trebuie începută cât mai devreme posibil, dar numai când temperatura solului la adâncimea de 10-15 cm ajunge la 6-8 grade Celsius (după unii autori 7-9 grade Celsius) şi când temperatura aerului se menţine timp

mai îndelungat peste 10 grade Celsius. Plantarea se execută când solul este zvântat la suprafaţă şi nu se lipeşte de roţile tractorului sau ale maşinilor agricole, nu se tasează vizibil, iar la pregătirea patului germinativ şi plantare nu se formează bulgări mai mari de 3 cm diametru. În urma maşinii de plantat trebuie să rezulte biloane afânate şi formate din sol bine mărunţit. Pe solurile uşoare şi afânate, care se zvântă mai repede şi în zonele de câmpie unde pericolul brumelor târzii este mai redus, plantarea poate începe la o temperatură a solului de 5-6 grade Celsius. Pe solurile grele, mai umede şi cu expunere nordică, este recomandabil ca plantarea să înceapă după realizarea temperaturii de 9-10 grade Celsius în sol. Calendaristic, perioada optimă de plantare în zona de stepă este între 20 martie şi 10 aprilie, în zona de silvostepă - între 1 şi 20 aprilie, în zona colinară - între 10 şi 20 aprilie, iar în zona de munte - între 20 aprilie şi 10 mai. Perioada optimă de plantare este mult influenţată de condiţiile anului, de precipitaţiile şi temperatura solului. În anii excepţionali (mai calzi şi secetoşi sau mai reci şi ploioşi), începutul şi sfârşitul perioadei optime pot fi decalate cu

Martie 2013 75


Victor VĂTĂMANU

aproximativ 7-10 zile. Pe solurile uşoare, în pantă şi cu expunere sudică, care se zvântă şi se încălzesc mai repede, se poate planta cu 5-10 zile mai devreme decât pe solurile mai grele, indiferent de zonă. În cadrul perioadei optime, durata plantării nu trebuie să depăşească 8-10 zile bune de lucru. Dar aceasta, de multe ori, din cauza condiţiilor climatice nefavorabile, se poate prelungi chiar la 20-25 de zile. Sunt cazuri în care suprafaţa cultivată cu cartof este prea mare, pentru dotarea insuficientă, eventual mai sunt şi deficienţe de organizare, ca urmare, plantarea întregii suprafeţe nu se poate termina în perioada optimă decât pe circa 60-80% din suprafaţă (uneori chiar mai puţin). În aceste situaţii, frecvent, o parte mai mică din suprafaţă se plantează mai devreme de perioada optimă, iar una mai mare, ceva mai târziu decât aceasta. Se recomandă ca plantarea să înceapă cu cel mai viguros material de plantat, care răsare mai uşor, formează mai mulţi colţi şi suportă mai bine eventualele intemperii. În perioada optimă se va planta cel mai valoros material (soi, categorie biologică etc.). Dacă plantarea se întinde pe o perioadă mai lungă, poate fi o greşeală dacă la început se plantează cel mai slab material, deoarece până la urmă se depreciază şi cel bun, iar în final, în ambele cazuri, vom avea o producţie slabă de tuberculi de cartof. Adâncimea de plantare se consideră adâncimea la care se aşază tuberculul de sămânţă, cu partea inferioară pe fundul rigolei trasate de brăzdarul maşinii de plantat, faţă de nivelul orizontal al solului, realizat după pregătirea patului germinativ. Plantarea se face doar la adâncimea la care stratul de sol poate proteja tuberculul-mamă şi tuberculii noi formaţi, care permite o răsărire uşoară a plantelor (străpungerea colţilor) şi există suficientă umiditate, aer şi temperatură pentru creşterea organelor subterane. Adâncimea de plantare este

76 Martie 2013

determinată de: textură, umiditatea şi temperatura solului; gradul de tasare şi adâncimea de pregătire a patului germinativ; perioada de plantare, cu condiţiile climatice din zonă; mărimea şi vigoarea tuberculilor de sămânţă; posibilitatea de recoltare mecanizată. Recoltarea mecanizată se poate face cu minimum de pierderi şi vătămări numai dacă cuiburile de cartof sunt amplasate relativ superficial şi la adâncime uniformă, iar sub cuib mai există un strat afânat de sol bine mărunţit, de cel puţin 8-12 cm. În condiţii de mecanizare, adâncimea de pregătire a patului germinativ şi adâncimea de plantare determină adâncimea şi poziţia de formare a cuibului şi posibilitatea realizării unui bilon de formă şi mărime potrivită. După unii autori, la distanţe mai mici între rândurile de cartof (70 sau 75 cm), adâncimea de plantare trebuie să fie ceva mai mare decât în cazul distanţelor mari între rânduri (90-100 cm). În cazul plantării la o adâncime mai mică, nu se poate realiza un bilon suficient de mare deasupra tuberculului plantat. Dacă plantarea este însă prea adâncă, vor exista probleme la recoltare, deoarece creşte procentul de bulgări, de pierderi şi de vătămări. Aceste fenomene sunt mai evidente pe solurile mai grele şi tasate. Fiecare centimetru la adâncimea de plantare reprezintă circa 100-150 de tone pământ/hectar, preluat şi trecut prin organele maşinilor de recoltat. Tot atunci însă, plantarea mai adâncă sau realizarea unui bilon mai mare (strat mai gros de pământ deasupra cuibului) asigură formarea unui număr mai mare de tuberculi la cuib, reduce procentul de tuberculi înverziţi şi deformaţi sau infecţii de mana cartofului.

Adâncimea de plantare variază între 0 şi 12 cm. Între 0 şi 6

cm este considerată adâncime mică de plantare, iar între 8 şi 12 cm, adâncime

mare. Adâncimea potrivită şi optimă de plantare variază între 4 şi 8 cm. Regula generală este ca adâncimea de plantare să fie egală cu diametrul mic al tuberculilor de sămânţă. Dacă adâncimea de plantare depăşeşte 10-12 cm, producţia începe să scadă şi se măresc pierderile la recoltare.

Plantarea la adâncime mai mică (0-6 cm) se recomandă în

cazul în care: tuberculii sunt mai mici (fracţia mică de 30-45 mm diametru); solul este mai greu, rasat şi patul germinativ a fost pregătit mai superficial; solul este umed şi rece; se plantează mai timpuriu; tuberculii sunt mai puţin viguroşi şi/sau mai infectaţi de boli (mană, Erwunua, Rhizoctomia etc.); se doreşte o răsărire mai timpurie; recoltarea se face mecanizat. Prin plantarea la adâncime mai mică, dar uniformă, încolţirea şi răsărirea sunt mai rapide şi mai uniforme, scade pericolul de îmbolnăvire a tuberculului-mamă, sistemul radicular se dezvoltă mai bine şi pătrunde mai adânc, stolonii apar mai devreme şi vor fi mai viguroşi, regimul termic şi de aerare în bilon este mai favorabil.

Plantarea la adâncime mai mare (8-12 cm) se recomandă în

cazul în care: se plantează tuberculi mai mari (din fracţia 45-55 mm diametru); se plantează mai târziu şi solul este mai uscat, temperaturi mai ridicate; solul este mai uşor şi nisipos, bine drenat; patul germinativ s-a pregătit mai profund, este afânat şi bine mărunţit; există pericolul de erodare a bilonului (mai ales pe solurile nisipoase cu pericol de deflaţie sau în condiţii de irigare). Uniformitatea adâncimii de plantare este un alt aspect foarte important. Dacă adâncimea de plantare variază de-a lungul rândului, influenţează negativ, în primul rând, răsărirea, iar în final recoltarea. Maşina de recoltat se reglează de la început pentru o anumită adâncime de dislocare; dacă pe parcurs variază adâncimea cuiburilor, o serie de tuberculi vor fi tăiaţi sau alţii rămân nedislocaţi. Acest fenomen apare şi în cazul terenurilor denivelate, când, din cauza lăţimii mai mări a maşinii de plantat, adâncimea de plantare diferă de la un rând la altul. Pentru realizarea unei adâncimi cât mai uniforme de plantare, o condiţie esenţială este terenul nivelat, adâncimea uniformă de pregătire a patului germinativ şi reglarea corectă a secţiilor de la maşina de plantat cartofi.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 77


Una dintre cerinţele principale la alegerea pesticidelor utilizate pentru combaterea dăunătorilor animali este ca acestea să nu polueze produsele şi mediul înconjurător, să nu pună în pericol sănătatea persoanelor care le manipulează şi utilizează, să fie uşor de preparat şi de administrat. I. Mitrea (2005) consideră că, la momentul actual, pentru combaterea dăunătorilor animali ai plantelor cultivate şi a produselor vegetale depozitate există o gamă diversificată de produse chimice; numărul mare şi variat al acestora, gradul diferit de toxicitate şi costul ridicat al tratamentelor obligă specialiştii agricoli să-şi lărgească cunoştinţele în privinţa alegerii şi utilizării lor eficiente, în funcţie de scop şi de condiţiile de aplicare.

Măsuri de protecţie a ecosistemelor Acelaşi autor consideră că utilizarea produselor chimice pentru protecţia plantelor împotriva bolilor, dăunătorilor şi buruienilor, pe lângă efecte pozitive, are, adesea, şi efecte secundare negative, efecte care duc la intoxicarea persoanelor care vin în contact cu produsele respective, dar şi asupra consumatorilor produselor agricole şi horticole ce conţin rezuduuri toxice şi mai ales a mediului ambiant. În România există un cadru legislativ bine stabilit, printre care se regăsesc Legea nr. 5/1982, privind protecţia plantelor cultivate şi pădurilor şi regimul pesticidelor, şi Legea nr. 9/1973, privind protecţia mediului înconjurător, corelată cu Ordonanţa 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură şi cu Legea 3/1978, privind asigurarea sănătăţii populaţiei. De asemenea, trebuie amintit faptul că pentru tratamentele efectuate în domeniul agricol se pot folosi numai produse care au avizul „Comisiei de avizare a pesticidelor” şi avizul Ministerului Sănătăţii. Personalul care va executa aceste tratamente trebuie să aibă avizul medicului la angajare, iar periodic ele se vor supune controalelor medicale, care au ca scop depistarea unor eventuale boli care pot să apară. Pentru a nu avea probleme deosebite, este necesar ca la începutul fiecărei campanii agricole să se facă un instructaj 78 Martie 2013

specific, unde să se prezinte atât modul de folosire a substanţelor cunoscute, cât şi un instructaj de folosire a noilor substanţe apărute de la ultima campanie agricolă. Este obligatoriu ca toate aceste instruiri să se încheie cu verificarea cunoştinţelor, completarea fişei de protecţie şi semnarea în nume personal al acesteia de către angajat. În paralel, persoanele care participă la manipularea substanţelor şi la executarea tratamentelor vor purta obligatoriu echipament de protecţie, în funcţie de grupa de toxicitate a produsului folosit, care, după folosire, se va curăţa şi denociviza. Insecticidele trebuie păstrate separat faţă de erbicide, în depozite situate la minimum 100 de metri faţă de locuinţe, grajduri, depozite de furaje sau surse de apă. Alăturat depozitului trebuie să existe o cameră specială (anexă), în dotarea căreia trebuie să existe apă, săpun şi prosop, trusa de prim-ajutor şi instinctor. Depozitarea produselor se va face în funcţie de gradul de toxicitate, de inflamabilitatea produsului, forma de condiţionare şi tipul ambalajului; aceste specificaţii se vor înscrie pe tăbliţe uşor vizibile şi lizibile. De mare importanţă sunt etichetele fixate pe ambalaje şi care sunt inscripţionate în culori diferite în funcţie de grupa de toxicitate, după cum urmează: roşu (grupa I de toxicitate); verde (grupa a II-a de toxicitate); albastru (grupa a III-a de toxicitate); negru (grupa

a IV-a de toxicitate). Pe lângă aceste aspecte coloristice, etichetele mai cuprind: denumirea produsului, cantitatea, grupa de toxicitate, data fabricării, dată intrării în depozit şi data expirării produsului. Obligatoriu însă pe etichete se vor trece şi instrucţiunile de folosire a produsului. Un caz aparte îl reprezintă produsele inflamabile, care vor purta obligatoriu semnul de inflamabil „flacăra roşie”; aceste produse se vor depozita separat, în încăperi special amenajate prevăzute cu etichete indicatoare: „materiale uşor inflamabile” şi semnul „pericol de incendiu”. Produsele din grupele I-III de toxicitate vor purta pe ambalaje semnul „cap de mort”. În încăperile depozit trebuiesc respectate anumite reguli, dintre care amintim: temperatura nu trebuie să scadă sub minus 5 grade Celsius sau să fie mai mare de 30 de grade Celsius; încăperile vor fi dotate cu stelaje, cântar şi ustensile necesare livrării. Totodată, este necesară ţinerea unei evidenţe stricte asupra intrărilor şi ieşirilor produselor în parte şi a cantităţilor livrate. Pentru a nu crea diferite probleme de ordin organizatoric, încăperile depozit vor purta permanent plăci de avertizare cu titulatura: „depozit de produse toxice” şi semnul de „cap de mort”, iar gestiunea acestor încăperi depozit se va ţine de către un responsabil numit prin decizie de către conducerea unităţii. În ceea ce priveşte transportul pesticidelor, acesta trebuie să se facă în autovehicule

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 79


Victor VĂTĂMANU

amenajate corespunzător, pentru evitarea poluării mediului ambiant. Pe tot timpul parcurgerii drumului, de la fabrică la locul de depozitare, se vor lua măsuri speciale, printre care amintim aşternerea unui strat de paie pe fundul vehiculului, paie care după terminarea transportului se vor arde. Ambalajele vor fi manipulate cu deosebită grijă, în vederea eliminării posibilităţii de a avea scurgeri din recipiente sau alte forme de transport al pesticidelor. O menţiune specială o constituie pesticidele inflamabile, care trebuiesc izolate termic în timpul transportului, iar fumatul este interzis cu desăvârşire. Dacă transportul se face cu mijloace auto decapotabile, pesticidele se acoperă cu material plastic sau prelate, în vederea asigurării impotriva intemperiilor, iar în aceste maşini este interzis a introduce alimente, apă de băut, îmbrăcăminte şi, cel mai important, oameni. Pentru aplicarea soluţiilor de stropit în agricultură este necesar ca prepararea acestora să se facă într-un loc special amenajat, departe de surse de apă potabilă (minimum 200 de metri), de ape curgătoare, locuinţe, grajduri sau furajerii. Acest spaţiu de pregătire a soluţiilor se va înconjura cu un şanţ de 25 cm adâncime şi se va marca cu o pancartă vizibilă, cu inscripţionarea: „Loc de pregătire a soluţiilor toxice”. După ce s-au efectuat tratamentele, locul se va răzui cu sapa, urmând ca pământul contaminat să fie îngropat la 1 metru adâncime. Totodată, resturile de pesticide şi apa de spălare se vor îngropa şi ele, după care terenul se va ara adânc. Toate ambalajele se adună, iar cele refolosibile se returnează la magazia-depozit. Celelalte ambalaje se distrug şi se îngroapă sau se ard, iar toate ustensilele care au fost folosite la prepararea soluţiilor nu se vor folosi şi la alte lucrări. În ceea ce priveşte pregătirea seminţei pentru semănat, dacă tratamentul se face cu pulberi, acesta se va efectua în spaţii speciale (şoproane) în aer liber. Pentru a evita pierderea de material pentru tratament (pulberea toxică) sunt necesare operaţiuni de etanşeizare totală a maşinilor de tratat seminţe; este indicat ca sămânţa să fie uşor umectată (circa 0,71 apă la chintal, eventual cu 0,2% aracet). Obligatoriu, muncitorii care tratează sămânţa vor purta măşti contra prafului. După terminarea tratamentului, sămânţa se va depozita în spaţii închise până la data semănatului. Dacă tratamentele se fac cu produse toxice pentru om, animale sau albine, este necesar ca primăriile localităţilor, apicultorii din 80 Martie 2013

zonă, unităţile piscicole şi de gospodărire a apelor să fie anunţate pentru a lua măsurile de protecţie necesare. Pe lângă acestea, se vor anunţa dispensarele medicale, în vederea pregătirii intervenţiilor rapide. Pentru pregătirea efectuării tratamentelor sunt necesare anumite reguli care trebuiesc respectate, dintre care amintim: se vor verifica şi regla amănunţit aparatele cu care se efectuează tratamentul; timpul de lucru este de 6 ore pe zi; cât timp se efectuează tratamentul nu se mănâncă, nu se bea sau nu se fumează decât în locuri special amenajate şi în pauzele stabilite de către conducătorul formaţiunii de lucru; înainte de pauză, muncitorii se vor spăla puternic cu apă şi săpun. Suprafeţele tratate vor fi marcate cu tăbliţe avertizoare „Teren otrăvit - Păşunatul interzis!”, în care se va specifica şi perioada minimă de pauză (de regulă 2-4 săptămâni). În condiţiile în care tratamentul a fost extrem de puternic, se va organiza paza parcelei (suprafeţei) tratate, iar timp de 3 zile nu se vor efectua alte lucrări agricole. Dacă tratamentul este necesar, a se face în sere cu produse fumigene, muncitorii vor fi dotaţi obligatoriu cu mască de gaze, cizme de cauciuc şi mănuşi, toate în perfectă stare de funcţionare. După terminarea gazării, spaţiile se vor aerisi foarte bine. Dacă pe parcursul efectuării tratamentelor intervin anumite stări fiziologice, este necesar ca imediat conducătorul locului de muncă să ia măsuri ferme şi energice, în vederea scoaterii din perimetrul unde se efectuează tratamentul şi se vor administra antidoturi, după care muncitorul va fi transportat de urgenţă la cea mai apropiată unitate medicală. Pentru o rapidă elucidare a manifestărilor, este necesar să se prezinte eticheta produsului cu care s-a efectuat tratamentul. În vederea refolosirii cu succes a materialelor utilizate (ochelari, măşti etc.), acestea se vor spăla cu apă caldă şi săpun, după care urmează dezinfecţia cu spirt sau formol 5%. Păstrarea se va face în ambalajul original, în săculeţi de finet sau în pungi de material plastic. Celelalte dotări (halate, salopete, şorţuri şi bonete) se vor spăla cu apă caldă (50 de grade Celsius), apoi se introduc în maşina de spălat, la temperatura de 80 de grade Celsius, în care se adaugă 0,5% detergent. Ulterior, acestea se pot înmuia şi spăla în soluţii de hidroxid de sodiu 0,5% şi detergent 0,1%, după care se vor limpezi în câteva (2-3) ape. Cizmele cu care au fost încălţaţi muncitorii, după curăţire, spălare şi limpezire, se vor păstra la cel puţin 1

metru distanţă faţă de sursele de căldură. Interiorul încăperilor (duşumelele) se vor spala cu o soluţie de sodă calcinată 2%, iar maşinile şi aparatele folosite se tratează cu clorură de var, după care se lasă în repaus 4-6 ore, apoi se spală. Apa rezultată nu se dirijează către sursele de apă potabilă sau ape curgătoare, ci se va turna în gropi special amenajate, de 0,5 metri adâncime. În condiţiile în care totuşi apar primele simptome specifice de intoxicaţie (durere de cap, ameţeală, greaţă, transpiraţii, dureri abdominale, vome), conducătorul formaţiunii de lucru, care are obligativitatea de a supraveghea starea de sănătate a muncitorilor, va lua următoarele măsuri: muncitorul cu probleme va fi scos în afara zonei de lucru, aşezându-l într-un loc ferit de soare şi bine aerisit; i se desface cămaşa la gât şi cureaua pantalonilor, iar dacă îmbrăcămintea este udă, se îndepărtează; părţile de pe corp stropite cu pesticide vor fi spălate cu multă apă, după care muncitorul va fi învelit în pături şi transportat la prima unitate medicală. Deşi tratamentele care se efectuează respectă doza şi momentul specifice fiecărei boli, a fiecărui dăunător sau a buruienilor, totuşi pot să apară şi reziduuri în produsele alimentare obţinute fie de la plante, fie de la animale. Pentru eliminarea acestor reziduuri sunt necesare următoarele măsuri: limitarea tratamentelor la un număr strict necesar, conform prognozei şi avertizării şi numai după depăşirea PED (pragului economic de dăunare); alegerea produsului se va face în funcţie de fenofaza de vegetaţie a plantei, de particularităţile patogenului; se va respecta în mod obligatoriu perioada (intervalul) de pauză (numărul de zile de la ultimul tratament) care poate fi diferit, în funcţie de substanţa folosită, cultura tratată şi destinaţia produsului recoltat (sămânţă, consum în stare proaspătă, vinificare, păstrare vreme mai îndelungată etc.); doza de adeziv nu va depăşi recomandările; eventualele reziduuri nu trebuie să depăşească limitele maxime admisibile (LMA) stabilite pentru fiecare substanţă în parte. Tendinţa generală pentru combaterea agenţilor fitopatogeni este aceea de a folosi insecticide selective, cu perioada de remanenţă cât mai scurtă şi cu acţiune directă cât mai rapidă şi activă; toate acestea, îmbinate armonios în cadrul sistemelor de combatere integrată, vor contribui la reducerea impactului asupra mediului ambiant.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Martie 2013 81


Prutul - un partener de încredere pentru producătorii agricoli! Mihaela GRIGORESCU, PR Manager Prutul SA Prutul este unul dintre principalii producători de ulei vegetal din România şi unul dintre cei mai importanţi jucători din industria de agribusiness din ţara noastră. Prutul SA este o companie cu capital integral românesc şi un model de business integrat (distribuţie de inputuri, prestări servicii agricole, achiziţia şi comercializarea tuturor tipurilor de cereale şi plante oleaginoase, servicii de depozitare cereale şi producţie şi comercializare ulei vegetal). Compania deţine fabrica de ulei Prutul din Galaţi şi 21 de capacităţi de depozitare de cereale şi oleaginoase în 9 dintre judeţele cu cel mai mare potenţial agricol din România: Galaţi, Brăila, Călăraşi, Dolj, Iaşi, Olt, Ialomiţa, Teleorman şi Constanţa.

120 de ani de tradiţie în fabricarea uleiului

Înfiinţată în anul 1893, sub denumirea de „Fleming Oil”, fabrica de ulei de la Galaţi este fabrica cu tradiţia cea mai îndelungată în producerea uleiului vegetal din România. Printr-un amplu program de investiţii finalizat anul trecut, Prutul 82 Martie 2013

a transformat această fabrică într-una dintre cele mai mari şi mai moderne fabrici de profil din ţară. În fabrica de la Galaţi se produce ulei de floarea-soarelui, rapiţă şi soia, pe care compania îl comercializează, alături de subprodusele rezultate: şrot, acizi graşi, coajă şi peleţi. Pentru al doilea an consecutiv, conform estimărilor companiei, Prutul a încheiat anul 2012 pe locul 2 pe piaţa de ulei îmbuteliat din România. Mărcile proprii de ulei sunt: Prutul, Spornic, Surâsul Soarelui, Bonatelo, Boniflor, Picasol. Prin parteneriatele cu producătorii agricoli, Prutul doreşte să ducă mai departe, cu mândrie, cea mai îndelungată tradiţie în fabricarea uleiului vegetal din România pe care o deţine fabrica de la Galaţi.

De peste 10 ani, un partener de încredere pentru producătorii agricoli Prutul sprijină agricultura modernă şi profitabilă, oferind suport producătorilor agricoli din momentul înfiinţării culturilor agricole şi până la valorificarea lor. Cu sprijinul unei echipe comerciale distribuite la nivel naţional, Prutul

oferă producătorilor agricoli o gamă de servicii integrate: • comercializare inputuri (seminţe, pesticide, îngrăşăminte) şi motorină pentru agricultură • soluţii de finanţare • prestări servicii agricole (cu utilaje proprii) • achiziţii directe de cereale şi oleaginoase • transport • depozitare cereale Echipa comercială achiziţionează direct toate tipurile de cereale şi plante oleaginoase şi vinde servicii de depozitare în silozurile şi bazele proprii ale companiei. Capacitatea totală de depozitare pe care o deţine compania este de peste 365.000 de tone.

Bazele şi silozurile Prutul

Galaţi: Lieşti, Tecuci, Valea Mărului, Ijdileni Brăila: Lacu Sărat, Urleasca, Bordei Verde, Unirea Iaşi: Sârca, Mirceşti, Larga Jijia Călăraşi: Lehliu, Călăraşi Ialomiţa: Miloşeşti, Mărculeşti Constanţa: Crucea Dolj: Filiaşi, Poiana Mare Olt: Drăgăneşti-Olt Teleorman: Călineşti, Drăcşenei

www.agrimedia.ro


3

Ianuarie 2013


4

Ianuarie 2013


Revista AGRIMEDIA - Martie 2013