Issuu on Google+

1

Ianuarie 2013


2

Ianuarie 2013


Bani şi priorităţi Şi chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge Şi dacă nu voi fi nici o candelă, tot ajunge Căci m-am străduit să aprind o lumină!” NICOLAE TITULESCU Dă-i Doamne mintea românului de pe urmă! În sfârşit factorii de decizie care administrează această ţară au hotărât, după multiple ezitări, dar şi în baza unor analize pertinente, ca în programul de priorităţi din agricultură pentru perioada 2014-2016, pe lângă creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, asigurarea securităţii alimentare etc., să cuprindă şi măsuri tehnico-economice pentru reabilitarea sistemului de îmbunătăţiri funciare. În acest context, specialiştii apreciază că irigaţiile, factor determinant în obţinerea unor producţii agricole ridicate şi stabile, cu implicaţii directe în securitatea alimentară, dar şi a echilibrelor macroeconomice ale ţării, ar trebui să reprezinte principalul obiectiv din acest program multianual. Este adevărat că reabilitarea sistemului de irigaţii reprezintă un efort financiar major, însă trebuie totuşi realizată, mai ales că există fonduri europene şi extracomunitare ce pot fi accesate. Urmează ca voinţa politică să acţioneze eficient. După cum am mai remarcat în paginile revistei noastre, finalizarea lucrărilor la canalul magistral Siret-Bărăgan-Dunare, la canalul multifuncţional Bucureşti-Dunăre şi reabilitarea marilor sisteme de irigaţii din sudul şi vestul ţării, fără de care procesul de deşertificare este în plină ofensivă, vor justifica pe deplin efortul tehnic şi financiar.

www.agrimedia.ro

Un mare hidrotehnician al ţării, dl dr. ing. Chiriac Avădanei, proiectantul celor mai importante lucrări hidrotehnice ale României, pe care încă le folosim, aprecia recent necesitatea vitală pentru economia ţării de a se finaliza cele două canale. Este de salutat intenţia Guvernului ca în cadrul aceluiaşi program 2014-2016 să se realizeze şi acţiuni care să conducă la conservarea calităţii fondului funciar agricol (şi silvic, am aprecia noi) pentru păstrarea echilibrului ecologic al acestei adevărate şi inepuizabile comori de care dispunem. Apărarea de influenţele nefaste ale poluanţilor, dar şi de agresiunea deseori cu efecte ireversibile a unor investiţii mai puţin convenţionale şi insuficient fundamentate, care sunt în desfăşurare sau se preconizează a fi realizate în viitor, este o obligaţie a factorilor de decizie faţă de generaţiile viitoare. Faptul că pentru exerciţiul financiar 2014-2020 România poate accesa, numai pentru Strategia Naţională de Dezvoltare Rurală care va include şi proiecte aferente Măsurilor 123, 112, 313 şi 312, peste 7 miliarde de euro este un motiv de speranţă şi pentru dezvoltarea unei agriculturi ecologice. În acelaşi sens, pe fondul apropiatei liberalizări a pieţei funciare, pentru protejarea acestei avuţii naţionale care este pământul, Guvernul promite să promoveze un cadru legislativ corespunzător, prin care să impună anumite condiţii în ceea ce priveşte comercializarea terenurilor cu destinaţie agricolă. Astfel, de exemplu, cumpărătorii persoane fizice nu vor putea achiziţiona terenuri dacă nu dovedesc cu documente că au studii şi experienţă în domeniul agricol. Aceştia nu vor putea înstrăina terenul respectiv o perioadă de 10 ani şi nu-i vor putea schimba destinaţia

decât după 20 ani de la cumpărare. Reglementarea legală va avea în vedere şi înfiinţarea unei agenţii guvernamentale cu atribuţii concrete în domeniul avizării achiziţiei de terenuri, dar şi în ceea ce priveşte gestionarea şi monitorizarea terenurilor tranzacţionate atât sub aspectul mărimii suprafeţelor cumpărate, a păstrării destinaţiei acestora, cât şi a impiedicării speculei cu aceste bunuri. Stimularea financiară din surse europene a proprietarilor care acceptă să-şi arendeze terenul avut în proprietate, pe care din motive obiective nu pot să-l mai cultive, este o iniţiativă benefică. Mai puţin fundamentată se pare că a fost iniţiativa impozitării venitului realizat din activităţi agricole, care a declanşat la sfârşitul lunii mai greva fiscală a peste 200.000 de crescători de animale. Aceştia nu critică justeţea impozitului instituit, care în fapt este o măsură echitabilă pentru toţi cei care realizează un venit, ci legislaţia care reglementează aceste obligaţii şi care, potrivit aprecierii greviştilor, ar fi ambiguă şi nu ar avea la data protestului norme de aplicare accesibile contribuabililor. Sperăm într-o clarificare operativă a deficienţelor semnalate. Complexă, grea, dar frumoasă este activitatea agricultorilor, ca însăşi viaţa cotidiană a tuturor românilor! De aceea avem speranţa că cei chemaţi să ia decizii în domeniul agriculturii şi în folosul românilor, în această eră a globalizării, îşi vor face treaba numai sprijinindu-i financiar şi logistic pe cei care muncesc cu dăruire să ne asigure bunul trai de toate zilele. Doar astfel vor demonstra că-şi îndeplinesc menirea, străduindu-se atât pentru bunăstarea noastră, cât şi indirect, pentru liniştea şi bunăstarea Comunităţii Europene. Simona MUNTEANU Iunie 2013

3


ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VII, Nr. 6 / 2013 (75) Iunie 2013 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031.439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

4

Iunie 2013

SUMAR: 3 8

Editorial

9

La un pas de dezastru - schimbările climatice

Probleme ridicate de agricultori

10

«Centru de Excelenţă DuPont-Pioneer, în Insula Mare a Brăilei»

11

Euralis Semences şi BASF - contract global de licenţă pentru floarea-soarelui Clearfield® Plus

14

LAPAR caută o rezolvare prin dialog a problemelor din agricultură

16

Expoziţia AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea

18

BAYER - 150 de ani de cercetare în domeniul agriculturii

24

Alcedo prezintă oferta pentru campania de toamnă

26

BASF „AgroConnect 2013“ la a IV-a ediţie

30

Recomandări TIMAC pentru optimizarea fertilizării

34

Conferinţa Naţională Pioneer Farmers Club

38

R  oundup Energy - solutia optima pentru desicare

40

Rapiţa de toamnă - cea mai profitabilă plantă de cultură mare

42

IPSO Agricultură - demonstraţie cu tehnică performantă

48 52

Massey Ferguson - un brand global orientat spre viitor

60

Tehnologia de cultură a bobului de grădină (Vicia faba L)

62

Bolile cartofului produse de agenţii patogeni din sol

66

Tehnologia de cultură a păstârnacului (Pastinaca sativa L.)

68

Tehnologia de creştere, rodire şi uscare a pomilor

74

Massey Ferguson, o istorie fără sfârşit

 MEWI şi-a sărbătorit majoratul

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013

5


 În dialog cu fermierii

•C  e părere aveţi despre Fundulea şi ce anume v Constantin Vîlcu, administrator al SC Pîslaru, localitatea Roata de Jos, judeţul Giurgiu „Lucrez o suprafaţă de aproximativ 500 de hectare, iar la expoziţie am venit pentru a culege informaţii noi, deoarece dorim să ne modernizăm parcul tehnic şi, dacă nu ţinem pasul cu ce apare nou pe piaţă, rămânem în urmă. În parcul de maşini şi utilaje deţinem o combină marca Fendt, un tractor Challenger de 260 CP şi toate utilajele necesare ce se pun în spatele acestuia, printre care un disc cu o lăţime de lucru de 6 metri, un combinator Horsch, o semănătoare performantă etc. Toate au fost noi când le-am achiziţionat, pentru că, dacă începi cu cârpeli, nu faci nimic. În fermă mai avem două tractoare româneşti U650, pe care le folosim la lucruri uşoare, cum ar fi căratul apei pentru prepararea soluţiei de erbicidat. Ceea ce ne-am dori să mai cumpărăm este un tractor de putere mai mică, de 130 CP, pentru lucrări gen semănat. Avem două semănători, una pentru culturile de păioase, marca Vogel&Noot, iar cealaltă, de curând achiziţionată, pentru prăşitoare, marca Machio Gaspardo, şi dorim să le cuplăm cu tractorul pe care îl vom cumpăra. Vrem să ne completăm gama şi să stăm liniştiţi, pentru că avem mare nevoie de acest tractor. Am depus un proiect pentru construcţia de silozuri, cu o capacitate de 1.000 de tone, în valoare de 1 milion de euro, şi care a primit aprobare. Firma cu care vom colabora se numeşte Silotech, dar înainte de a demara acestă investiţie trebuie să discut cu banca comercială şi să văd ce producţii agricole voi obţine în acest an. Culturile pe care le avem sunt grâu - 220 ha, orz - 60 ha, porumb - 100 ha şi floarea-soarelui - 100 ha. Plantele prăşitoare s-au dezvoltat bine, dar până la recoltare mai este timp şi doar atunci vom putea spune dacă suntem mulţumiţi de producţiile obţinute. La expoziţie am vizitat şi standurile firmelor producătoare de seminţe, deoarece am dorit să aflu mai multe despre rapiţă, cultură pe care n-am avut-o niciodată în asolament. Ştiu că este mai pretenţioasă la anumite tratamente, la respectarea epocii de semănat şi vroiam să ştiu mai multe despre tehnologia de cultură.”

6

Iunie 2013

Andrei Pătruţ, administrator al SC Transpan, oraş DrobetaTurnu Severin, judeţul Mehedinţi „Suprafaţa agricolă pe care o exploatăm este de circa 1.000 de hectare. La această expoziţie venim de 3 ani şi scopul este de a ne informa. De data aceasta ne-am uitat şi după un scarificator. De asemenea, am vizitat şi standul firmei MEWI, pentru că am contractat o semănătoare marca Horsch, cu lăţime de lucru de 6 m. În fermă mai deţinem două tractoare marca John Deere, de 160 CP, şi un tractor Fendt, modelul 936, de 330 CP. Luăm semănătoarea Horsch pentru tractorul de putere mare, pentru că celelalte semănători pe care le avem au lăţimi de lucru mai mici, de 4 metri. Dotarea tehnică din exploataţie am realizat-o atât cu fonduri europene, cât şi proprii. Am beneficiat de fonduri alocate prin Programul SAPARD în anul 2006, când am cumpărat primul tractor JD şi mai multe utilaje agricole, cum ar fi plugul şi semănătoarea Khun. Prin forţe proprii am reuşit să ne cumpărăm şi celelalte maşini agricole din fermă. An de an, suprafaţa agricolă s-a mărit şi nevoia de dotare a fost una continuă. Acum avem nevoie de utilaje cu lăţimi de lucru mai mari, care să lucreze repede, astfel încât să putem înfiinţa în perioada optimă culturile agricole. Am încercat să accesăm fonduri şi prin PNDR, am depus două proiecte care au fost declarate eligibile, dar, din păcate, fără finanţare. În următoarea perioadă nu ştiu dacă vom mai face alte investiţii, pentru că avem mai multe rate de achitat la utilajele cumpărate în leasing. În viitor, probabil vom avea nevoie de un siloz unde să stocăm producţia şi sperăm să-l putem realiza cu fonduri europene. La ora actuală, dispunem de câteva magazii de depozitare.”

www.agrimedia.ro


re expoziţia agricolă de la vă interesează? Ivan Fedor, administrator Transmeteorit, localitatea Sarichioi, judeţul Tulcea

„Lucrez o suprafaţă agricolă mică, de 20 de hectare, cultivată cu mai multe culturi, precum grâu, orzoaică, porumb, floarea-soarelui, mazăre furajeră şi lucernă. Vizitez expoziţiile agricole de foarte mulţi ani, încă de la primele ediţii. Întotdeauna încercăm să culegem cât mai multe informaţii. De această dată, mă interesează un tractor de 100 CP, care să dispună de un motor care poate funcţiona cu biocombustibil, şi un plug reversibil cu 3 trupiţe. Pentru fiecare trupiţă este nevoie de o putere de circa 30 CP şi de aceea vreau să cumpăr un tractor cu această putere. De asemenea, tractorul trebuie să dispună de o anumită rezervă de putere, pentru că sunt perioade când solul este foarte uscat şi acesta este mai solicitat. Ne-am bucura foarte mult dacă le-am putea achiziţiona cu fonduri europene şi intenţionăm să depunem în acest sens un proiect. Culturile de toamnă sunt frumoase, dar nu promit producţii maxime, iar cele de primăvară, până la această dată, sunt într-un stadiu de dezvoltare bun.”

Ana MUSTĂŢEA

„Este extraordinar cum este organizată această expoziţie, ce cuprinde atât partea de maşini şi utilaje agricole, cât şi cea de loturi demonstrative. Avem ce vedea şi, mai ales, ce învăţa. Plăcut surprins am fost şi de demonstraţiile practice efectuate în câmp cu maşinile agricole. De cele mai multe ori cumpărăm utilaje după pliante, însă foarte importante sunt demonstraţiile, pentru că numai aşa ştii dacă sunt potrivite sau nu pentru condiţiile din ferma proprie. La această ediţie am remarcat un utilaj pentru pregătirea solului, care nu întoarce brazda, de la firma Amazone, şi pe care, de altfel, l-am contractat. Încetul cu încetul am reuşit să ne echipăm parcul de maşini şi utilaje din fermă şi pot spune că acum am reuşit să ne facem o bază cu un grad înalt de dotare. Avem tractoare, combine şi toată gama de utilaje necesară. În două luni, voi finaliza construcţia unui siloz marca Tornum de 10.000 tone - proiect finanţat din fonduri europene. În anul 2008, am întocmit proiectul, în 2009 l-am depus, iar în decembrie 2010 a fost aprobat. Ceea ce mi s-a părut dificil a fost birocraţia excesivă. Ne-au cerut tot felul de hârtii şi aprobări, care nu erau relevante pentru această investiţie. Mă bucur însă că am dus la bun sfârşit acest proiect, iar prima cultură pe care o voi stoca va fi cea de floarea-soarelui. Puteam să depozitez şi producţia de grâu, dar prima umplere trebuie să fie uniformă în toate celulele şi astfel să se facă prima tasare. Îmi voi putea usca porumbul cu uscătorul propriu, pentru că anul trecut am fost în altă parte şi cheltuielile au fost destul de mari. Avem şi în acest an cultura a doua de porumb şi se impune uscarea recoltei. Ne bucurăm că momentan culturile agricole s-au dezvoltat bine, promit producţii bune şi sperăm că vom avea cu ce umple celulele de siloz. Culturile de primăvară, în proporţie de 70%, sunt irigate şi ne putem declara norocoşi că avem această posibilitate. În cadrul societăţii exploatez o supraţată de circa 1.000 ha, ocupată cu cereale, plante prăşitoare şi legume.”

PF Ştefan Toma, comuna Berceni, judeţul Ilfov

www.agrimedia.ro

Iunie 2013

7


La un pas de dezastru - schimbările climatice Ultimii doi ani au fost marcaţi de o toamnă secetoasă şi de o primăvară cu probleme. Din acest punct de vedere, schimbările climatice sunt din ce în ce mai des şi amplu discutate pe toate canalele media. Acesta a fost motivul pentru care Administraţia Naţională de Meteorologie alături de Ministerul Agriculturii au organizat, împreună cu Primaria Municipiului Caracal, la data de 24 mai, prezentarea generală a proiectului OrientGate şi studiul-pilot nr. 2 „Măsuri de adaptare la schimbările climatice pentru agricultura din România”. La eveniment au participat doamna Elena Mateescu, director executiv şi coordonator proiect OrientGate ANM, domnul Ion Sandu, director general ANM, domnul Gheorghe Stăncălie, director executiv ANM, domnul Daniel Botănoiu, secretar de stat MADR, domnul Emil Buzatu, DADR Caracal, domnul Dan Ciocan, deputat CD, şi o parte din cei mai reprezentativi fermieri ai judeţului.

Daniel botĂnoiu Discuţiile au fost deschise de domnul Daniel Botănoiu şi au pornit de la vulnerabilităţile pe care le au fermierii mici, fiindu-le dificil să se adapteze la condiţiile 8

Iunie 2013

în permanentă schimbare. Pe lângă aceste schimbări climatice, fermierii au vulnerabilităţile aduse de volatilitatea preţurilor produselor agricole, ce influenţează mult şi aduc acele minusuri în veniturile agricultorilor. Din punct de vedere al schimbărilor climatice, domnul Botănoiu precizează că „trebuie să luăm măsuri nu doar în ceea ce priveşte amenajările sau aducerea apei mai aproape de plantă, ci trebuie să avem în vedere şi reconstituirea perdelelor forestiere. Este una dintre măsurile ce poate ajuta la diminuarea efectelor produse de aceste schimbări la nivel regional sau local. Pe de altă parte, nu trebuie neglijată nici utilizarea unor tehnologii performante pornind de la sămânţa care trebuie să fie ameliorată, tolerantă la secetă”. Privind cu atenţie anul acesta, discuţiile au continuat, raportându-se la anul trecut, când în luna mai aveam 200 de milimetri de precipitaţii, aveam porumbul şi floarea-soarelui semănate la timp, dar grâul, orzul şi rapiţa au problemele. În 2013, floarea-soarelui, porumbul şi culturile de primăvară au ieşit din perioada optimă cu cel puţin 3 săptămâni, pentru că a fost o avalanşă de precipitaţii. Cantitatea de apă a fost binevenită, dar trebuie să ţinem cont că lunile iulie şi august sunt prognozate ca fiind secetoase. Pe de altă parte, reprezentantul Ministerului Agriculturii a mai precizat că „pregătirea pe care o facem la nivel instituţional, pentru a preîntâmpina astfel de probleme, este cea legată de amenajarea sistemelor de irigaţii. Extrem de importantă este reamenajarea celor 56 de sisteme de îmbunătăţiri funciare pe care le avem la nivel naţional, care deservesc 800 de mii de hectare. Aceasta este prima măsură pe termen mediu care poate fi dusă către aceste amenajări, şi anume

utilizarea fondurilor structurale, în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Pentru perioada următoare ţintim reamenajarea acestor sisteme de irigaţii şi în mod sigur o vom face, nu ca strategie, ci o vom pune în practică, astfel încât apa să poată ajunge în fermă. Pentru tot ceea ce înseamnă sistemele naţionale de irigaţii, vom avea foarte mare grijă, pentru că am avut deja experienţe triste, de exemplu, la Sadova - Corabia, din cele 54 de mii de hectare din amenajarea respectivă, la ora actuală, după o investiţie de 80 de milioane de dolari, nu mai există nimic. Paradoxal, anul trecut era apă pe canal şi în paralel se forau puţuri la 500 de metri şi se uda din ele. Nu cred că este o abordare corectă. O dată ce există apă în canal, să o folosim, pentru că acele costuri sunt mult mai mici decât ceea ce încercăm noi să facem prin alternativele pe care le avem. În perioada 2014-2020 vom menţine Măsura 125 pentru irigaţii, care a produs un efect benefic în piaţă. Există la ora actuală 100 de organizaţii care au făcut aceste investiţii. Va continua şi măsura legată de perdelele forestiere, deşi a fost puţin mai dificil, din cauza retrocedărilor. Din punct de vedere al pieţei, cred că toate aceste variaţii climatice, cu influenţele care le aduc asupra preţurilor produselor, se adaugă la acel consum în creştere pe care îl avem la nivel mondial. Populaţia fiind în creştere, apar două solicitări suplimentare: cantitatea de hrană şi cantitatea de energie. Trebuie să producem alternative, pentru că în perioada următoare nu o să mai discutăm doar de porumb, floarea-soarelui, soia sau de trestia de zahăr în producţia de bioetanol sau biodiesel. Soluţii alternative există, dar trebuiesc multiplicate, astfel încât să producem şi energie. La ora actuală suntem pregătiţi să luăm aceste măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, ca să putem

www.agrimedia.ro


Ion SANDU Despre ceea ce înseamnă schimbări climatice şi cum se manifestă acestea în România ne-a vorbit domnul Ion Sandu, directorul general ANM. Prognozele de lungă durată arătau că în luna aprilie vor fi cantităţi de precipitaţii apropiate de norme. Cantităţile la

nivelul României sunt apropiate de norme, numai că au fost doar în prima săptămână din aprilie, iar restul de 3 săptămâni au fost fără precipitaţii. Prin urmare, ce nu pot face prognozele în momentul de faţă este să arate distribuţia în timp, pe termen lung. Din acest punct de vedere, avem un semnal că va fi secetă în lunile iulie şi august, iar lucrurile stau mai prost decât ne aşteptam conform prognozelor. Nu poţi lua măsuri de protecţie sau de limitare a efectelor schimbărilor climatice decât dacă politicienii, fermierii şi populaţia României vor înţelege că nu este o poveste şi că lucrurie pot deveni foarte grave.

de expropriere, exact ca şi în cazul autostrăzilor. Să se facă perdele de protecţie, dar asta cu o informare a populaţiei în prealabil, deci trebuie mers până la educarea oamenilor, care trebuie să înţeleagă că dacă nu avem aceste perdele de protecţie, o să ajungem să nu avem ce mânca. Prin urmare, dacă nu facem aceste lucruri în forţă, lucrurile vor fi grave.

Simona MUNTEANU

răspunde, bineînţeles, pe segmente, pentru că trebuiesc realizate investiţii ce nu se pot face peste noapte.”

Sperăm în continuare că nu se adeveresc prognozele, dar dacă se adeveresc şi, începând din iulie, va fi secetă, vom avea un al 3-lea an consecutiv cu acest fenomen. Aşa ceva nu s-a întâmplat în ultimii 100 de ani. Am avut secetă în 2003, 2007, 1946, dar niciodată 3 ani consecutivi. Trebuie luate măsuri de adaptare în forţă, adică trebuie luată măsura

AgroBrands - o carte utilă tuturor dezvoltatorilor din agricultură La data de 6 iunie, expoziţia Agriplanta - RomAgroTec 2013 a găzduit la standul firmei Claas evenimentul de lansare a cărţii AgroBrands, ai cărei autori sunt domnii Valerian Iştoc şi Cristian Cărămidă. „Nu ştim dacă o carte, fie ea de 1.000 de pagini sau numai de 100, îşi poate avea destinul ei când nu se găseşte prezentă în sufletul unei misiuni. O carte este de multe ori sinteza unor lămuriri, concluzia unei sume de premise, ultima etapă de trudă la un lanţ de experienţe. Am adunat în cei peste 20 de ani de activitate în domeniul brandingului un cumul de cunoştinţe şi putem spune, fără dorinţa de a epata, că suntem deschizători de drumuri. Cartea AgroBrands, prima de acest fel în peisajul literaturii de specialitate din România, oferă o viziune asupra

www.agrimedia.ro

potenţialului uriaş de imagine de pe urma căruia România poate profita la nivelul brandului de ţară, prin valorificarea brandurilor agricole româneşti, dar în acelaşi timp propune soluţii practice pentru construirea unui brand în domeniul agricol. Plecând de la necesitatea şi în acelaşi timp dificultatea creării unui brand în domeniul agricol, cartea prezintă, într-o formă atractivă, folosind o mulţime de exemple, creaţia, strategia, managementul şi comunicarea de brand în domeniul atât de sensibil al agriculturii. Destinată în primul rând fermierilor care doresc

să construiască un brand agricol, cartea este un ghid practic, prezentând etapizat modul şi viziunea necesare realizării unui brand în domeniul produselor agricole. Această carte are un atu important. Este momentul ei. Vine într-unul dintre cele mai prielnice puncte de întâlnire dintre fermieri şi bunul renume, fără de care în ziua de azi agricultura românească prin produsele pe care le furnizează nu poate constitui o alternativă viabilă la industrializarea şi globalizarea caracteristică vremurilor noi. Vocea românilor se poate auzi din nou în Europa şi prin produsele agricole furnizate unei comunităţi din ce în ce mai «izolate» faţă de tradiţiile unei concepţii sănătoase despre hrană şi nutriţie”, precizează autorii.

Cartea poate fi comandată de pe www.agrobrands.ro Iunie 2013

9


În perioada 28-29 mai 2013, companiile DuPont® România şi DuPont Pioneer®, cu sprijinul colectivului Agricost Insula Mare a Brăilei, au organizat cel mai important eveniment destinat promovării tehnologiilor moderne în agricultură şi dezvoltării relaţiilor cu agricultorii şi distribuitorii.

«Centru de Excelenţă DuPont-Pioneer, în Insula Mare a Brăilei» În cele două zile de întâlniri în câmp, cei peste 1.700 de participanţi, fermieri din întreaga ţară, distribuitori naţionali şi regionali de input-uri pentru agricultură, oficialităţi, cercetători din agricultură au avut oportunitatea de a vedea în câmp excelenţa şi calitatea tehnologiilor şi produselor DuPont. S-au vizitat culturile de grâu, orz, rapiţă, porumb, soia şi floarea-soarelui, precum şi loturile proprii de testare ale IMB, unde specialişti firmelor DuPont, Pioneer şi Agricost au făcut referire la tehnologiile aplicate şi la modul în care condiţiile climatice ale anului agricol 2012-2013 au influenţat creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole.

implicate în agricultura românească, că agricultura trebuie facută cu sprijinul tehnologiilor de vârf, cu produse de calitate, echipamente performante, sisteme de irigare şi resurse financiare“, a declarat domnul director general al companiei Agricost, Lucian Buzdugan. Domnul Vasile Iosif, director general DuPont® Crop Protection, a menţionat următoarele: „Ne aflăm în aceste zile în Insula Mare a Brăilei, unde aşteptăm peste 1.500 de fermieri. Insula Mare a Brăilei a reprezentat întotdeauna pentru DuPont punctul de plecare a întâlnirilor cu fermierii în principalele judeţe agricole ale ţării. În perioada următoare, vom fi prezenţi în toată

ţara şi fermierii vor avea ocazia să se convingă cât de eficient este să foloseşti produsele DuPont®. Doresc să-i mulţumesc domnului director general Lucian Buzdugan, domnului Constantin Duluţe, precum şi întregului colectiv din Insula Mare a Brăilei pentru culturile agricole extraordinar de reuşite pe care le vizionăm astăzi şi le doresc mult succes şi pe mai departe. Încrederea pe care Insula Mare a Brăilei o are în produsele şi tehnologiile DuPont ne onorează, dar totodată ne şi obligă să le îmbunătăţim. Permiteţi-mi să le muţumesc tuturor celor care au venit astăzi aici pentru a vedea tehnologii de protecţia plantelor, hibrizi şi soiuri,

„Avem o relaţie deosebită cu compania DuPont®, deoarece colaborăm de peste 10 ani, încă de la începerea activităţii noastre aici în Insula Mare a Brăilei. În proporţie de 80%, schemele de tratamente împotriva bolilor, buruienilor şi dăunătorilor sunt efectuate cu produse DuPont® şi în aceeaşi măsură folosim soiurile şi hibrizii de plante de la compania DuPont® Pioneer. Îmi doresc ca întâlnirea de azi să fi atras atenţia tuturor persoanelor 10 Iunie 2013

www.agrimedia.ro


echipamente mecanice şi sisteme de irigaţii care fac din Insula Mare a Brăilei o şcoală şi totodată un punct de referinţă în agricultura românescă şi europeană.”

de cercetare ale companiei Pioneer, parte a grupului DuPont®, furnizează material genetic de ultimă generaţie ca suport al producţiei agricole.

Prezent la eveniment, domnul Jean Ionescu, director regional - România Sud DuPont® Pioneer, a declarat: „Pioneer este unul dintre principalii colaboratori în tehnologia care se face în Insula Mare a Brăilei. Agricultorii care au venit astăzi în IMB au avut ocazia să vadă cei mai performanţi hibrizi de porumb, rapiţă, floarea-soarelui şi soia ai companiei DuPont® Pioneer.”

Agricultura durabilă practicată în Insula Mare a Brăilei este agricultura generaţiilor viitoare, care vor putea să folosească pământul în condiţii optime, să utilizeze această resursă extraordinară pe care România o are în aşa fel încât să trăim în deplină armonie cu mediul înconjurător. DuPont® este o companie bazată pe ştiinţă. Fondată în 1802, DuPont® pune ştiinţa la lucru prin crearea unor soluţii durabile şi esenţiale pentru o viaţă mai bună, mai sigură, mai sănătoasă pentru oamenii de pretutindeni. DuPont® operează în mai mult de 70 de ţări, oferind o gamă largă de produse şi servicii inovatoare pentru toate pieţele, inclusiv agricultură şi alimentaţie, construcţii, comunicaţii şi transport.

În Insula Mare a Brăilei, la un nivel de productivitate ridicat, se produc anual peste 300.000 de tone de cereale şi plante tehnice şi care încă mai poate creşte prin optimizarea tuturor verigilor tehnologice. Intenţia companiei DuPont® este să menţină, cu tehnologiile şi produsele pe care le comercializează în piaţă, performanţa şi calitatea culturilor agricole printr-un control optim al buruienilor, dăunătorilor şi bolilor. Totodată, prin hibrizii de sămânţă care sunt creaţi în laboratoarele

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Euralis Semences şi BASF - contract global de licenţă pentru floarea-soarelui Clearfield® Plus

La data de 13 iunie 2013, Euralis Semences şi BASF au anunţat semnarea unui contract global, neexclusiv, prin care BASF va acorda companiei Euralis Semences licenţa pentru anumite ţări din Europa şi America de Sud privind tehnologia sa Clearfield® Plus, bazată pe hibrizi de floareasoarelui toleranţi la erbicide.

www.agrimedia.ro

Contractul permite Euralis Semences să devină una dintre primele companii care dezvoltă hibrizi de seminţe cu toleranţă la noua linie de erbicide Clearfield Plus a BASF. Sistemul de producţie Clearfield Plus pentru floarea-soarelui, dezvoltat prin cultivarea tradiţională a plantelor, oferă un control mai bun al buruienilor pe toată durata sezonului, o toleranţă mai bună la toţi factorii de stres din mediu, precum şi un potenţial de creştere a conţinutului de ulei şi a producţiei de seminţe. Jacques Rabayrol, Markets Director la Euralis Semences, a spus: „Ne face plăcere să lucrăm cu BASF în furnizarea de soluţii importante de control al buruienilor pentru cultivatori. În plus, sistemul de producţie

Clearfield Plus va ajuta cultivatorii din Europa să controleze lupoaia (Orobanche spp.) - buruiană care sufocă recolta în culturile de floarea-soarelui.” „Împreună cu portofoliul inovator al Euralis Semences, ce cuprinde varietăţi de floarea-soarelui de înaltă productivitate, tolerante la boli, sistemul de producţie Clearfield Plus pentru floarea-soarelui va oferi cultivatorilor o gamă mai largă de opţiuni pentru a-şi maximiza productivitatea într-un mod sustenabil”, a spus Jonathan Bryant, vicepreşedinte al Global Strategic Marketing, Divizia Erbicide, din partea BASF Crop Protection. Noua linie de hibrizi Euralis Semences Clearfield Plus şi erbicidele Clearfield Plus ale BASF vor fi disponibile în România şi Bulgaria începând din 2014, acestea fiind urmate în anul 2015 de alte ţări producătoare de floarea-soarelui din Europa şi America de Sud. Clauzele financiare ale contractului nu au fost dezvăluite. Iunie 2013 11


Agro Carré 2013 - o expoziţie deschisă şi dinamică

Elena NEACŞU Carré Promotion vă invită să vizitaţi Expoziţia Internaţională de Agricultură Agro Carré, ce se va desfăşura în perioada 18-21 iulie 2013, pe DN2 - km 25, între localităţile Şindriliţa şi Lilieci. Elena Neacşu, directorul general Carré Promotion, este cunoscută ca organizator al unor evenimente agricole de succes. Carré Promotion lansează în acest an o nouă expoziţie, a cărei reuşită este garantată de experienţa acumulată în cei 9 ani şi de logistica proprie, pusă la punct în cele mai mici detalii.

„Ne gândim la structura unei ferme agricole normale; este foarte important să ne concentrăm pe aşteptările şi pe necesităţile fermierului. În acest sens, noi propunem o expoziţie deschisă şi dinamică, în care poţi găsi utilaje moderne, dar care răspund direct şi limitărilor bugetare. Întotdeauna vizitatorii şi-au dorit să găsească în expoziţie maşini de ultimă generaţie, dar şi echipamente accesibile fermierilor români. Un târg de succes trebuie să asigure şi vânzări semnificative, de aceea neam hotărât să oferim posibilitatea expunerii, în spaţii delimitate, şi a utilajelor second-hand. De altfel, această abordare este normală pentru orice expoziţie europeană, ba chiar şi pentru celelalte expoziţii organizate în România, chiar dacă acest lucru se maschează”, a afirmat Elena Neacşu. Pentru ediţia inaugurală a Expoziţiei Agro Carré, organizatorii au pregătit câteva noutăţi remarcabile: toate standurile vor beneficia de teren pentru demonstraţii, astfel încât fermierii

pot urmări la lucru utilajele pe tot parcursul zilei şi pot solicita oricând manevre cu echipamentele expuse. Experienţa europeană demonstrează ineficienţa unui teren unic destinat demonstraţiilor şi impune, în acelaşi timp, un caracter mai dinamic standurilor. Arhitectura expoziţiei asigură un flux de vizitare fluent, care garantează trecerea vizitatorilor pe la fiecare expozant în parte. Pentru un confort optim, cele 12 hectare de teren au fost prelucrate şi însămânţate cu mixtură de plante furajere. La intrare există un spaţiu generos de parcare, pentru 3.000 de autovehicule. Este asigurată o parcare specială pentru expozanţi, iar aleile vor avea spaţii rustice de odihnă. Pe lângă dealerii de utilaje pentru cultura mare şi zootehnie, Agro Carré atrage producătorii de utilaje pentru silvicultură, de sere şi solarii, pe cei care produc şi vând utilaje pentru legumicultură, pentru livezi, prelucrarea fructelor şi pentru sectorul energiilor regenerabile.

Camerele agricole, o nouă abordare În şedinta de Guvern din data de 12 iunie 2013 a fost aprobată OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi pentru abrogarea articolului II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Prin modificarea propusă se asigură cadrul organizării şi desfăşurării alegerilor pentru colegiile camerelor agricole şi constituirea camerelor agricole la nivel judeţean şi naţional. Măsura a fost luată pentru a îmbunătăţi în primul rând organizarea şi desfăşurarea efectivă a etapelor premergătoare înfiinţării camerelor agricole la nivel judeţean, precum şi deficienţe de ordin normativ care au privit reglementarea statutului, atribuţiilor şi a categoriilor de membri ai viitoarelor camere agricole. 12 Iunie 2013

Prin actul normativ recent aprobat au fost definite atribuţiile Camerei Agricole Naţionale şi ale camerelor agricole judeţene, astfel încât să fie exercitate în concordanţă cu statutul lor juridic şi dispoziţiile legale aplicabile, a fost clarificat modul de organizare a camerelor agricole la nivelul fiecărui judeţ şi au fost identificate în mod explicit categoriile de membri care pot face parte din camerele agricole judeţene. Camerele agricole care se vor înfiinţa în baza legii vor dobândi statutul de utilitate publică. Între atribuţiile camerelor agricole judeţene amintim: oferirea de asistenţă tehnică şi consiliere producătorilor agricoli, în vederea absorbţiei fondurilor europene; organizarea de activităţi de popularizare şi asistenţă tehnică de specialitate, prin înfiinţarea de loturi demonstrative; demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde. Camerele agricole vor asigura asistenţa tehnică de specialitate, economică şi managerială a persoanelor care desfăşoară activităţi în domeniile

agricole şi conexe, în aplicarea tehnologiilor agricole moderne şi a metodelor noi de conducere a fermelor, în scopul eficientizării activităţilor la nivel de fermă. De asemenea, prin intermediul camerelor agricole se vor realiza activităţi de formare profesională continuă în domeniul agricol şi conexe, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ţinând cont de nevoile şi oportunităţile existente. Totodată, camerele agricole judeţene vor colabora cu instituţiile de învăţământ şi cercetare agricolă în scopul realizării transferului tehnologic şi diseminării rezultatelor cercetării aplicative în agricultură, prin elaborarea şi distribuirea gratuită de tehnologii de cultură şi de creşterea animalelor, materiale de specialitate, proiecte-model etc. Primele alegeri pentru constituirea camerelor agricole vor fi organizate în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 13


Membrii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) au reuşit ca la Conferinţa Naţională organizată la mijlocul lunii trecute să aducă importante personalităţi ale vieţii politice, precum preşedintele României, dl Traian Băsescu, ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin, şi comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dl Dacian Cioloş. Alături de cei 700 de fermieri ai LAPAR veniţi la eveniment, prezenţa oficialilor a fost considerată un prim pas spre îmbunătăţirea relaţiilor forţelor politice cu mediul de afaceri din agricultură, în ideea soluţionării problemelor cu care se confruntă sectorul.

LAPAR caută o rezolvare prin dialog a problemelor din agricultură Preşedintele LAPAR, dl Laurenţiu Baciu, a trecut în revistă câteva dintre problemele din agricultură, precizând că 4 dintre acestea sunt considerate „de căpătâi” pentru sector, şi anume lipsa cadastrului agricol, a sistemului de irigaţii, gradul redus de accesare a fondurilor europene şi vânzarea terenurilor agricole către persoane străine începând cu anul 2014.

agricultură cu circa 4 milioane de fermieri şi tot atâtea «ferme» cu suprafeţe cuprinse între câteva mii de metri pătraţi şi 1-2 ha? Iată unul dintre principalele motive pentru care pământul nu este suficient şi eficient exploatat”, a susţinut dl Baciu. În opinia sa, modernizarea agriculturii se poate face prin investiţii majore, realizate din bani europeni, însă birocraţia excesivă şi perioadele lungi de la depunerea proiectelor şi implementarea lor sunt principalele cauze ce au dus la nivelul scăzut de atragere a acestor fonduri. „Dacă oficialităţile ar fi reacţionat la intervenţiile şi propunerile noastre, cu siguranţă vorbeam de un alt nivel al

absorbţiei, cu consecinţe benefice în ceea ce priveşte performanţa în agricultură”, a susţinut preşedintele LAPAR. Cu privire la sistemele de irigaţii, acesta a declarat că iniţiativa Ministerului Agriculturii de a susţine financiar pomparea apei în canalele magistrale este salutară, dar nu suficientă. „Avem deja o infrastructură pe care am putea doar s-o modernizăm, avem resurse de apă, n-avem însă voinţă.” LAPAR a făcut un calcul privind pagubele generate de inundaţii, alunecările de teren şi viscolele din ultimii ani şi valoarea acestora este cu mult mai mare decât suma necesară pentru

Laurenţiu BACIU Reprezentantul agricultorilor a afirmat că reformele din domeniul agricol trebuie să înceapă cu organizarea terenului şi constituirea exploataţiilor agricole viabile. „Putem vorbi de performanţă într-o 14 Iunie 2013

www.agrimedia.ro


Necesitatea unei strategii în agricultură

Prezent la întâlnirea membrilor LAPAR, preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre necesitatea unei strategii pe termen lung în agricultură, care ar permite nu doar dezvoltarea unei viziuni la nivel naţional, dar şi o credibilizare la nivel european. Acesta a tras un semnal de alarmă asupra faptului că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală nu este finalizat şi că lucrul la acesta ar trebui urgentat astfel încât să poată fi trimis la Bruxelles în timp util. „Trebuie să definim ce înseamnă tineri fermieri, ferme mici şi să stabilim condiţiile de recunoaştere a Grupurilor de Producători pentru că sunt zone în care bâjbâim şi împiedică alocarea corectă şi eficientă a fondurilor europene.” În categoria problemelor urgente ce necesită rezolvare, preşedintele ţării a integrat cadastrul agricol, care este important nu doar pentru alocarea plăţilor directe, dar şi pentru noua lege de restituire a proprietăţilor. Privitor la vânzarea terenurilor către străini, a afirmat că această problemă ţine atât de Guvern, cât şi de proprietari, doar că statul are, înainte de toate, obligaţia de a susţine accesul fermierilor români la cumpărarea de pământ arabil. În încheiere, dl Băsescu a spus că trebuie găsită formula de asociere sau crearea de asociaţiii care să ducă la exploataţii consolidate şi că, pe viitor, principala provocare a omenirii va fi securitatea alimentară. „Următoarea criză a lumii nu va fi cea de bani, ci cea de hrană. Avem obligaţia să vedem acest viitor, să găsim politicile de valorificare a producţiei agricole într-o industrie alimentară cât mai sănătoasă.”

www.agrimedia.ro

Traian BĂSESCU

Există soluţii pentru finanţarea canalelor de irigaţii

Cele două canale de irigaţii ce necesită sume uriaşe pentru a fi construite sunt Siret-Bărăgan, ce presupune o investiţie de 2,6 mld. euro, şi BucureştiDunăre, cu o valoare de 1,2 mld. euro. „Nimeni nu va putea spune să construim aceste canale din bugetul naţional, însă pentru realizarea lor putem lua în calcul flexibilitatea de 25% posibilă între cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune, putem avea o combinaţie cu bani de la dezvoltare rurală, de la fondurile de coeziune şi chiar de la transporturi. De asemenea, Banca Europeană de Investiţii ne pune la dispoziţie în fiecare an 1 mld. euro, bani pe care nu i-am folosit, că aveam deficit mare, însă acum acesta s-a redus. Dacă gândim integrat, cu siguranţă aceaste lucrări extrem de importante pentru agricultură vor putea fi susţinute în următorul exerciţiu financiar”, a declarat dl Băsescu.

Dacian CIOLOŞ

România poate fi un jucător important pe piaţa de cereale

La Conferinţa Naţională a membrilor LAPAR, comisarul european Dacian Cioloş le-a vorbit agricultorilor despre rolul important pe care îl poate juca România pe piaţa de cereale din Europa. „O parte importantă din această cantitate se tranzacţionează în această parte din Europa şi puteţi folosi acest lucru în modul cum se structurează preţul la cereale. În ultimul timp, Ucraina şi chiar şi Rusia au început să joace din ce în ce mai bine rolul de jucători importanţi pe piaţa cerealelor. Forţa dvs. nu stă în puterea de a convinge sau de a cere Guvernului să vă acorde anumite facilităţi, ci în modul în care folosiţi puterea economică, pe lângă faptul că producţia pe care o realizaţi contează din ce în ce mai mult pe piaţa mondială”, a susţinut dl Cioloş. Oficialul european i-a sfătuit pe reprezentanţii LAPAR să ia în calcul constituirea unui fond mutual pentru gestiunea riscului în agricultură, ce poate fi susţinut din fonduri europene şi cotizaţiile agricultorilor. Acest instrument poate fi utilizat atunci când veniturile agricultorilor se reduc subsţanial, ca urmare a unor perturbări ce apar pe pieţe, de genul crizei E.coli la castraveţi, a unor calamităţi naturale sau a variaţiilor mari de preţuri. „Când utilizaţi fondul mutual ca să compensaţi pierderile, la 1 euro din fondul mutual constituit de dvs. puteţi lua 65 de eurocenţi din PNDR. Fondul plăteşte 1 euro pentru agricultor şi agricultorul primeşte 1,65 de euro. Nu cred că există vreo bancă în lume care poate da o dobândă de genul acesta, de 65%, bani puşi deoparte pentru situaţii dificile”, a declarat Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Iunie 2013 15

Ana MUSTĂŢEA

refacerea sistemelor hidroameliorative. Astfel că investiţiile în sisteme de desecare, în lucrări de combatere a eroziunii solului şi perdele forestiere de protecţie ar avea o valoare de 10 ori mai mică decât cea necesară pentru înlăturarea pagubelor produse ca urmare a absenţei unor astfel de lucrări. Nu în ultimul rând, a fost adusă în discuţie liberalizarea pieţei funciare începând de anul viitor. Dl Baciu a precizat că fermierii români nu pot beneficia de acces liber la capital care să le permită consolidarea proprietăţii funciare şi că sunt dezavantajaţi în mod cert în faţa investitorilor străini.


În acest an, cele două expoziţii de renume din domeniul agricol s-au reunit, pentru a pune la dispoziţia fermierilor-vizitatori toate informaţiile necesare atât pe partea de tehnică agricolă, cât şi pe cea de seminţe destinate culturii mari. Organizată pe o suprafaţă de 25 ha, lângă localitatea Fundulea, în perioada 6-9 iunie, expoziţia AgriPlanta - RomAgroTec s-a bucurat de prezenţa preşedintelui ţării, dl Traian Băsescu - prezenţă ce poate fi considerată ca un semnal asupra importanţei pe care agricultura trebuie s-o dobândească în economia românească.

Expoziţia AgriPlanta RomAgroTec, la Fundulea În discursul său, primul subiect dezbătut a fost strategia pentru agricultură, ce va fi făcută publică la sfârşitul lunii iunie de către Comisia Prezidenţială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii. Preşedintele a făcut apel către specialiştii din domeniul agricol şi către toţi cei interesaţi să vină cu sugestii, propuneri, pentru a perfecţiona această strategie ce va trasa liniile principale de dezvoltare a sectorului în următorii 20 de ani.

16 Iunie 2013

„În urmă cu 2 ani, s-a constituit o comisie pentru stabilirea strategiei pentru agricultura românească până în anul 2030. Comisia îşi va termina lucrările la data de 30 iunie, când raportul acesteia va fi făcut public, dar nu va fi definitiv, pentru că va rămâne timp de 20 de zile în dezbatere publică, astfel încât oamenii din agricultură interesaţi să-şi dea cu părerea asupra perfecţionării textului. În această comisie lucrează peste 30 de specialişti, oameni care au experienţă şi care reuşesc să vadă viitorul agriculturii româneşti. Momentul este foarte bun, pentru că ne aflăm cu 6 luni înainte de începerea noului exerciţiu financiar al UE, 2014-2020. România va avea o alocare cu circa 4,5 mld. euro, mai mare pentru cei doi piloni. Prin decizia Consiliului European, va exista o flexibilitate de a se muta 25% din sumele alocate între Pilonul I - plăţi directe, ce are o alocare de peste 10 mld. euro, şi Pilonul II - dezvoltare rurală, cu o alocare de peste 7 mld. euro. Fiecare guvern are dreptul să mute 25% dintr-un pilon în altul. Decizia va trebui luată împreună cu

agricultorii şi în funcţie de priorităţile pe care le vom stabili împreună prin contribuţiile pe care le veţi aduce după 30 iulie la strategia pentru agricultură. Speranţa mea este că după 30 iulie, după ce proiectul de strategie va fi în dezbaterea agricultorilor, vom avea o viziune clară asupra evoluţiei agriculturii în următorii 15-20 de ani. Extrem de important va fi dacă vom reuşi să obţinem un acord între toate forţele politice privind viziunea agriculturii, în baza acestui rezultat al muncii comisiei prezidenţiale. Cred că prima urgenţă este ca această strategie să furnizeze elemente Guvernului României pentru elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, care va trebui predat cât mai curând la CE, în vederea alocării sumelor”, a declarat dl Băsescu. Potrivit datelor prezentate de acesta, România are un tractor la 57 de hectare, comparativ cu media din UE, de un tractor la o suprafaţă cuprinsă între 10 şi 15 ha. Submecanizarea agriculturii româneşti este una dintre problemele sectorului şi de aceea alocarea de fonduri europene

www.agrimedia.ro


O altă temă abordată a fost cea a liberalizării pieţei funciare din 2014, subliniind faptul că pâmântul şi turismul sunt lucruri ce nu pot fi delocalizate. „Obligaţia Preşedinţiei, a Guvernului şi a Parlamentului este de a găsi soluţia pentru a-i credita pe agricultorii români în condiţii avantajoase, astfel încât să poată fi ei cei care cumpără pământul. De asemenea, avem nevoie şi de o agenţie a statului care să intervină atunci când cineva vrea să vândă pământul.” Sectorul viticol a fost dat exemplu de superperformanţă în agricultură, reuşind în câţiva ani, datorită investiţiilor făcute cu banii de la UE, să ajungă la un nivel extrem de ridicat din punct de vedere calitativ şi cantitativ. „Ce s-a realizat în viticultură, la fel se poate întâmpla şi în toate sectoarele agriculturii, dar cu condiţia să ne stabilim corect priorităţiile”, a susţinut dl Băsescu.

Loturi demonstrative şi demonstraţii cu tehnică agricolă

Expoziţia a fost organizată de compania româno-germană DLG InterMarketing, ce face parte din Societatea Germană pentru Agricultură (DLG e.V), înfiinţată în 1885 şi care are ca membri

www.agrimedia.ro

23.000 de fermieri şi specialişti în agricultură şi industria alimentară.

La ediţia din acest an au participat peste 150 de firme din 15 ţări, iar în cele 4 zile ale expoziţiei au avut loc demonstraţii cu maşini de erbicidat, unde s-a urmărit, în principal, stabilitatea rampelor în plan vertical şi orizontal pentru a obţine o distribuţie uniformă a substanţelor fitosanitare, demonstraţii cu utilaje pentru pregătirea solului, în cadrul cărora s-au prezentat tehnologii convenţionale, cu minimum de lucrări şi semănat direct în mirişte. Totodată, în cadrul expoziţiei a fost amenajată o zonă unde fermierii şi-au putut testa abilităţile de manevrare a tractoarelor, conducându-le printre jaloane sau menţinându-le în balans pe rampe special amenajate. Cu privire la cele 24 de loturi demonstrative, acestea au fost cultivate cu rapiţă, porumb, floarea-soarelui, grâu, orz, orzoaică, plante furajere, mazăre, şofran etc., iar DLG a avut şi el un lot cultivat cu două soiuri vechi de grâu. În ultima zi a expoziţiei, compania Massey Fergurson împreună cu General Leasing au oferit Universităţii Politehnica din Bucureşti un tractor MF, model 6480, dotat cu motor electric, pentru a fi folosit în scopuri didactice.

De asemenea, a fost organizată o conferinţă de presă, în cadrul căreia firma de îngrăşăminte chimice LAT, în calitate de partener al evenimentului, a susţinut o prezentare cu privire la activitatea pe care o desfăşoară. Dl Jurgen Kowatsch, Markenting Manager, a afirmat că LAT are o bună reţea de distribuţie a fertilizanţilor şi că dispune de depozite cu o capacitate de peste 500.000 de tone. „Vom continua să investim şi să ne extindem. De curând, am inaugurat două depozite în România, unul la Giurgiu şi celălalt în apropiere de Timişoara. Cel de la Giurgiu este unul dintre cele mai moderne depozite de pe piaţa românească, fiind construit exclusiv din lemn”, a spus dl Kowatsch. Acesta a mai vorbit şi despre importanţa îngrăşămintelor cu azot direct disponibil (DAN), produse ce se găsesc în portofoliul firmei, ce asigură creşterea productivităţii agricole, fără să neglijeze aspectele ecologice, de protecţie a mediului înconjurător. Expoziţia din acest an a fost organizată cu sprijinul asociaţiei APIMAR şi în colaborare cu mai multe institute şi universităţi de profil din ţară.

În încheierea conferinţei, dna Corina Mareş, director general al DLG InterMarketing, a afirmat că este lansată ideea organizării în 2014 a unei expoziţii asemănătoare şi în zona de vest a ţării, iar în 2015 aceasta să aibă loc în Moldova.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Iunie 2013 17

Ana MUSTĂŢEA

în această direcţie este necesară, pentru ca agricultorii să poată întocmi proiecte pentru a-şi moderniza parcul de maşini şi utilaje agricole. Preşedintele Traian Băsescu a vorbit şi despre faptul că nu poate fi neglijat un program care să vizeze garantarea producţiilor agricole, prin creşterea nivelului de irigaţii al terenurilor din România, în mod deosebit a celor din sud şi din Moldova, unde adesea seceta compromite recoltele agricole.


Ziua rapiţei de toamnă Ziua rapiţei de toamnă a fost organizată la data de 5 iunie, în cadrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Caracal. Putem spune că am avut un regal al tuturor firmelor străine, care şi-au prezentat ultimele creaţii din domeniu într-un mod cu totul deosebit. A impresionat în mod plăcut prezentarea făcută de către directorul staţiunii de cercetaredezvoltare, Tudor Lăcuşteanu, care, alături de cercetătorii unităţii, a asigurat cele mai bune condiţii pentru prezentarea celor mai noi creaţii genetice la rapiţa de toamnă a numeroaselor firme. După prezentarea condiţiilor pedoclimatice şi a verigilor tehnologice, făcută de dr. ing. Eugen Petrescu, a urmat vizitarea tuturor loturilor, unde au fost făcute prezentările hibrizilor de către reprezentanţii fiecărei firme în parte. Au impresionat în mod deosebit hibrizii de rapiţă de toamnă, care au avut o dezvoltare pe măsura condiţiilor asigurate pe timpul vegetaţiei. S-au detaşat hibrizi care au avut o

perioadă de vegetaţie mai scurtă, de asemenea hibrizi cu o bună ramificare şi un număr mare de silicve. În general, ca producător agricol, era greu să te hotărăşti care este cel mai potrivit hibrid de răpiţă de toamnă în ferma proprie din cadrul acestui lot demonstrativ extrem de complex.

Trebuie menţionată întrega echipă de cercetători ai Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Caracal, care, alături de dr. ing. Eugen Petrescu, au asigurat cele mai bune condiţii de executare a acestui lot demonstrativ de rapiţă de toamnă: dr. ing. Eustaţiu Constantinescu, dr. ing. Florica Vilău şi dr. ing. Nicolae Vilău.

Victor VĂTĂMANU

Bayer - 150 de ani de cercetare în domeniul agriculturii

Firma Bayer a sărbătorit la data de 11 iunie 150 de ani de cercetare în domeniul agriculturii, în cadrul deosebit oferit de către Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Caracal. Participarea extrem de numeroasă a peste 250 de participanţi, prezentările 18 Iunie 2013

făcute pe parcursul a 5 module la principalele culturi agricole: grâu de toamnă, orzoaică de toamnă, rapiţă de toamnă, porumb, floarea-soarelui şi prezentarea unui echipament agricol Alpha evo au făcut ca acest eveniment să depăşească sfera prezentărilor locale şi să devină de referinţă pentru întrega zonă de sud-vest a Câmpiei Române. Eleganţa prezentărilor, amănuntele specifice fiecărui tratament în parte, pentru fiecare cultură agricolă au încântat numeroşii participanţi, dornici de a prelua cele mai importante informaţii şi cele mai bune soluţii. Prin materialele documentare înmânate fiecărui participant, organizatorii au transmis toate amănuntele pe care un producător agricol individual le poate solicita, astfel încât protecţia fitosanitară, o verigă extrem de importantă în asigurarea unor recolte sănătoase, să

se reflecte în beneficiile financiare ale tuturor celor care le utilizează. Nu putem să nu amintim de echipa de cercetători ai Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Caracal, care, alături de directorul Tudor Lăcuşteanu, a acordat întreaga atenţie loturilor demonstrative şi astfel, împreună, a asigurat realizarea tuturor schemelor de tratament necesare pentru obţinerea unor recolte performante. O notă aparte a constituit-o organizarea unui concurs-fulger, dotat cu premii atractive pentru fermierii prezenţi în sală, care au trebuit să răspundă unor întrebări rezultate din vizitarea tuturor modulelor amintite. Ambianţa caldă, participarea unor personalităţi din cadrul firmei Bayer, dialogul permanent cu fiecare fermier interesat de o anumită problemă au fost auspiciile sub care s-a desfăşurat întregul eveniment al fimei Bayer la Caracal.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 19


A apărut «Ghidul Fitosanitar al viticultorului» Ghidul Fitosanitar al viticultorului, editia a II-a, 2013, autor dr. ing. Liliana Tomoiagă, se adresează practicienilor din viticultură, dar şi tuturor celor interesaţi de cultura viţei-de-vie.

Scopul ghidului fitosanitar este acela de a facilita diagnoza rapidă şi corectă a celor mai importanţi agenţi de dăunare ai viţei-de-vie şi de a oferi cele mai bune soluţii privind tehnologia care trebuie aplicată pentru controlul eficient al acestor inamici. Ediţia precedentă data din 2008, însă era necesară o reeditare a publicaţiei, având în vedere acumularea de noi informaţii în legătură cu structura şi evoluţia agenţilor de dăunare ai viţei-de-vie, noile recomandări sau schimbarea criteriilor în utilizarea produselor de protecţie a plantelor. Folosind rezultatele obţinute până în prezent în cercetarea şi practica viticolă românească şi mondială, autoarea dr. ing. Liliana Tomoiagă, cercetător ştiinţific grad I la SCDVV Blaj, a pus în această lucrare toată experienţa şi cunoştinţele sale pe probleme de protecţie fitosanitară a viţei-de-vie. Prin datele oferite, simplu şi concis, „Ghidul fitosanitar al viticultorului” furnizează informaţii utile de natură practică, pe înţelesul tuturor, însoţite de o serie de imagini care să permită diagnoza celor mai importanţi agenţi patogeni şi dăunători ai viţei-de-vie, scheme orientative de combatere integrată şi un ,,Ghid de diagnoză a bolilor şi dăunătorilor viţei-de-vie”. De asemenea, în această ediţie revizuită şi completată a fost inclus un nou capitol privind viticultura ecologică şi ecosistemul viticol. Recomandările privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor (PPP) sunt bazate pe informaţii actualizate conform legislaţiei naţionale în vigoare şi în conformitate cu Acquis-ul comunitar. Pentru facilitarea parcurgerii sale, ,,Ghidul fitosanitar al viticultorului” este structurat după un model fenologic (pe fenofaze) bazat pe calendarul fitosanitar al viticultorului. Pe parcursul unui an calendaristic, acelaşi parazit poate fi abordat în 3 sau 4 fenofaze sau capitole diferite, în funcţie de ciclul biologic evolutiv al agentului de dăunare şi fenologia plantei. Fiecare capitol, distinct colorat, prezintă cei mai frecvenţi agenţi de dăunare ai 20 Iunie 2013

viţei-de-vie cu informaţii despre: Diagnoză sau simptomatologie; Mod de dăunare; Elemente de biologie şi epidemiologie; Factori favorizanţi sau condiţii favorabile atacului; Pragul Economic de Dăunare (PED) sau pragul de intervenţie; Prevenire şi combatere; Momentul aplicării tratamentelor; Metode agrotehnice-culturale; Metode chimice; Controlul biologic cu aspecte tehnice ale viticulturii biologice. Cap. VI - Managementul integrat de combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor viţei-de-vie - prezintă metoda actuală de combatere integrată în viticultură, propunând măsuri orientate spre creşterea nivelului şi calităţii producţiilor, în acord cu conceptul de dezvoltare durabilă. Cap. VII Viticultura ecologică şi ecosistemul viticol - prezintă aspecte privind cultivarea viţei-de-vie în sistem ecologic, un mod de producţie alternativ bazat pe reinstalarea biodiversităţii vegetale, animale şi microbiene şi utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice. Specialiştii din viticultură vor constata că lucrarea reprezintă un îndreptar practic complex şi foarte util pentru o diagnoză rapidă şi corectă a celor mai importante boli sau dăunatori ai viţei-de-vie, dar şi pentru tratamentele fitosanitare adecvate. Prin conţinutul ştiinţific bogat, concepte moderne în prezentare şi informaţii practice şi deosebit de utile, lucrarea de faţă contribuie la îmbogăţirea sferei de cunoaştere pentru specialiştii în domeniu, reuşeşte să stimuleze căutarea noului pentru cei din sfera cercetării ştiinţifice şi să-i iniţieze pe începători în devenirea lor ca profesionişti. Pentru informaţii suplimentare sau pentru achizitionarea cărţii „Ghidul Fitosanitar al viticultorului” vă puteţi adresa Secretariatului SCDVV Blaj, tel. 0258.711.623, scvblaj@cristalsoft.ro.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 21


Consiliere on-line pentru investiţii prin PNDR

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a lansat un sistem interactiv de consiliere on-line a potenţialilor beneficiari şi a beneficiarilor privind accesarea şi derularea fondurilor europene acordate prin PNDR 2007-2013. Beneficiarii au la dispoziţie „Sistemul Expert”, pentru verificarea eligibilităţii investiţiei propuse, în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile.

Cei care doresc să depună un proiect de investiţii pentru sesiunea din iunie 2013 a Măsurii 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole, dedicată fermelor de familie cu dimensiuni între 2 şi 50 UDE, pot beneficia de suport on-line pe site-ul APDRP, în vederea identificării facile a investiţiilor eligibile şi a condiţiilor de accesare. „Sistemul Expert” este dedicat tuturor celor care doresc finanţare europeană nerambursabilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi presupune completarea unui chestionar on-line, în urma căruia beneficiarii vor putea identifica măsura de finanţare din PNDR pe care o pot accesa, investiţiile eligibile, documentele necesare întocmirii proiectului, precum şi o estimare a punctajului pe care l-ar putea obţine investiţia propusă. Pe lângă cei care vor să depună un proiect de investiţii, sistemul vine şi în ajutorul celor care vor să depună proiecte de investiţii prin

Grupurile de Acţiune Locală (GAL). În scurt timp, tot pe pagina oficială de Internet a APDRP, vor fi disponibile alte două sisteme de consiliere on-line „Tutoriale” şi „Simulări”, cu ajutorul cărora potenţialii beneficiari sunt informaţi în mod interactiv despre modalitatea de întocmire a cererilor de finanţare, a cererilor de plată şi despre derularea proiectelor finanţate prin PNDR. Sistemele de consiliere on-line vor fi adaptate şi pentru următoarea perioadă de programare financiară 2014-2020. Suportul on-line oferit de APDRP este parte a proiectului P006/2012 „Informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR şi dezvoltarea sistemului informatic de gestiune şi instruire a angajaţilor”, Componenta 1 „Elaborarea sistemului expert şi a tutorialelor pentru informarea potenţialilor beneficiari ai PNDR prin intermediul portalului web” finanţat prin Măsura 511 - Asistenţă Tehnică a PNDR.

Problemele Grupurilor de Acţiune Locală, discutate la MADR La data de 22 mai 2013, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a avut la sediul MADR o întâlnire de lucru cu reprezentanţii Grupurilor de Acţiune Locală (GAL). La dezbateri au participat secretarul de stat Achim Irimescu, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, George Turtoi, directorul general al Autorităţii de Management pentru PNDR, Mihai Herciu, şi directorul general adjunct Valentin Toma. Discuţiile au avut drept punct de plecare principalele probleme cu care se confruntă cele 163 de GAL selectate pentru finanţare de către AM-PNDR pe parcursul implementării planurilor de dezvoltare locală, AXA IV Leader din PNDR. În cadrul întâlnirii au fost dezbătute subiecte de natură tehnică, dar şi financiară, în scopul identificării celor mai rapide 22 Iunie 2013

soluţii pentru a se evita dezangajarea sumelor alocate GAL prin PNDR, în actuala perioadă de finanţare 2007-2013. Din analiza principalelor probleme cu care se confruntă GAL din România, pe parcursul implementării planurilor de dezvoltare locală, a reieşit faptul că pentru optimizarea activităţii este necesar ca în următoarea perioadă de timp toţi actorii implicaţi să întreprindă, acolo unde se impune, o serie de modificări de natură legislativă sau procedurală. Toate acestea vor fi susţinute printr-o responsabilizare şi o evaluare individuală la nivelul activităţii şi problemelor sesizate în fiecare GAL. Concluziile desprinse în urma întâlnirii au vizat rezolvarea următoarelor solicitări ale GAL: •modificarea HG 224/2008 astfel încât GAL să poate depune mai multe proiecte de cooperare •iniţierea unei OUG în scopul facilitării accesului beneficiarilor privaţi ai măsurilor 121 „Modernizarea

exploataţiilor agricole”; 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole forestiere”; 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”; 313 „Încurajarea activităţilor turistice”, precum şi beneficiarilor acestor măsuri finanţaţi în condiţiile şi din alocarea axei LEADER din PNDR, la avansurile prevăzute în contractele de finanţare nerambursabilă încheiate cu APDRP, prin emiterea scrisorilor de garanţie bancară necesare acestor beneficiari de către fondurile de garantare: •flexibilizarea plăţilor reprezentând cheltuielile de funcţionare în funcţie de activitatea fiecărui GAL •flexibilizare în ceea ce priveşte valoarea proiectelor, după lansarea unui apel de selecţie, sens în care se vor putea depune proiecte cu o valoare de maximum 200.000 de euro, aşa cum are fiecare GAL prevăzut în strategie •accelerarea analizei proiectelor depuse de către GAL

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 23


Alcedo prezintă oferta pentru campania de toamnă

Ana MUSTĂŢEA

În perioada 31 mai-14 iunie, compania Alcedo a organizat, sub sloganul „AGRIfest - sărbătoare câmpenească ALCEDO”, o serie de evenimente în 4 judeţe din ţară, respectiv Brăila, Olt, Bihor şi Alba. Primul eveniment a avut loc în localitatea Silistraru, pe terenul fermei Agroleg, de peste 15 ani client Alcedo, iar cultura demonstrativă a fost cea de floarea-soarelui. Alcedo, distribuitor naţional de inputuri în agricultură, deţine un portofoliu vast de produse de protecţia plantelor, seminţe şi îngrăşăminte chimice. Pentru sezonul de toamnă, compania vine deja cu o ofertă bogată, iar prezentarea acesteia a fost realizată de dna Gabriela Rizescu, director de marketing Alcedo. Pentru tratamentul seminţelor de cereale păioase, firma are o gamă largă de fungicide, insectofungicide şi insecticide. Un pachet atractiv, ce beneficiează de o reducere de circa 20% faţă de preţul de listă, conţine fungicidul sistemic Amiral Proffy, cu acţiune preventivă şi curativă, şi insecticidul Nuprid AL 600 FS, ce acţionează prin contact şi ingestie asupra dăunătorilor din sol. A fost trecută în revistă paleta de seminţe şi produse destinate nutriţiei şi protecţiei fitosanitare a culturilor de cereale şi rapiţă de toamnă, s-a făcut recomandarea să se investească din vreme în îngrăşăminte chimice şi să se efectueze analizele de sol, iar clienţii Alcedo pot beneficia de o reducere de 20%. Totodată, s-a vorbit şi despre noua activitate a companiei, cea de finanţare a achiziţiei de maşini şi utilaje agricole: „Noi vom cumpăra utilajul pe care îl doreşte şi de care are nevoie agricultorul, plata se va realiza în 2-3 ani, cu două rate pe an, stabilite, de regulă, după campania de recoltare a culturilor agricole. Spre deosebire de băncile comerciale, nu solicităm avans şi nici dosar care să cuprindă analize de risc, ci ne vom baza pe relaţia şi experienţa pe care o avem cu fermierii”, a afirmat dna Rizescu. 24 Iunie 2013

Utilizarea neonicotinoidelor, restricţionată

În cadrul evenimentului, a fost abordat un subiect de mare interes pentru agricultori, şi anume cel legat de decizia Uniunii Europene de a restricţiona, timp de doi ani, utilizarea a trei substanţe active din clasa neonicotinoidelor. „Începând cu 1 decembrie 2013, produsele cu substanţele active imidacloprid, tiametoxam şi clotianidin vor fi restricţionate deoarece, după decizia CE, sunt considerate nocive pentru sănătatea albinelor. Este permisă utilizarea neonicotinoidelor la cerealele de toamnă pentru tratamentul la sămânţă, la culturile din sere, iar la cele din câmp, în vegetaţie, doar după perioada de înflorire, când plantele nu mai sunt atractive pentru albine. Din această toamnă nu va mai fi permis tratamentul cu aceste produse a seminţelor de rapiţă, iar din primăvara anului următor a celor de porumb, floarea-soarelui, cereale de primăvară şi rapiţă de primăvară. Este ultimul an în care se mai poate trata sămânţa de rapiţă de toamnă, după care intervine interdicţia de 2 ani”, a precizat dna Rizescu. Concluziile studiilor realizate de cercetătorii britanici şi americani, prezentate la eveniment de către directorul de marketing al Alcedo, arată că pierderile cauzate de netratarea seminţelor cu neonicotinoide pot ajunge până la 60% şi că există un raport de factori care afectează negativ sănătatea albinelor.

Diversitatea scăzută a faunei, schimbările climatice, dar şi utilizarea inadecvată a produselor de protecţia plantelor, în afara momentului optim, se pot număra printre cauzele care conduc la diminuarea populaţiilor de albine. Pentru agricultori, decizia europeană va pune mari probleme în combaterea dăunătorilor. „Soluţii alternative nu prea există, iar cele care se pot face au costuri mai ridicate şi eficienţă scăzută”, a spus reprezentantul companiei.

Lot demonstrativ «necosmetizat»

La manifestările organizate în ţară, Alcedo a prezentat agricultorilor mai multe scheme de tratamente ce se pot aplica în mod uzual în exploataţiile agricole. Loturile demonstrative în cauză nu au fost „cosmetizate”, adică produsele de protecţia plantelor sunt cele folosite în mod curent într-o cultură comercială. „Am efectuat tratamente care sunt realizate în fermele agricole în mod curent. Propunem 4 variante de programe, iar ele cuprind un produs pentru tratamentul la sămânţă, două erbicide cu aplicare preemergentă şi postemergentă şi un fungicid. La recomandarea tehnologiilor ţinem seama de mai mulţi factori, cum ar fi spectrul de buruieni, asolamentul culturilor din ferma respectivă etc. În acest caz, era neapărată nevoie de un tratament cu un fungicid deoarece floarea-soarelui a revenit după cultura de rapiţă, iar cele două culturi au boli comune. Fiecare fermier, în funcţie de bugetul de care dispune, poate face mai multe sau mai puţine tratamente fitosanitare. Programele de tratament pe care noi le recomandăm clienţilor noştri sunt, în mare, pentru un buget mediu”, a afirmat dl Valerian Iştoc, director de promovare al Alcedo. Potrivit acestuia, rezultatele celor 4 variante de tratament se vor obţine la recoltarea florii-soarelui şi, în funcţie de acestea, se vor face recomandări. Produsele cuprinse în programele de tratament au fost Nuprid AL 600, Gardoprim Plus Gold, Leopard, Topsin, Frontier Forte, Targa Super şi Amistar Xtra.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 25


Compania BASF a organizat a IV-a ediţie AgroConnect în perioada 22 mai-13 iunie. A fost un tur de forţă, dedicat anual fermierilor, desfăşurat în 7 locaţii: la data de 22 mai, la Enisala (Tulcea), la 24 mai la Silistraru (Brăila), 27 mai, la Fundulea (Călăraşi), 29 mai, la Iazu (Ialomiţa), 31 mai, la Slobozia de Giurgiu, 5 iunie, la Diosig (Bihor) şi la data de 13 iunie, la Dulceşti (Neamţ).

BASF «AgroConnect 2013», la a IV-a ediţie Pe parcursul manifestării, fermierii au avut posibilitatea să cunoască cele mai noi soluţii pe care BASF le propune în materie de protecţie a culturilor. În finalul evenimentului, au fost create condiţiile necesare pentru ca fermierii prezenţi să-şi demonstreze măiestria în cadrul unor jocuri tematice cu premii, prin care şi-au testat cunoştinţele cu privire la produsele pe care compania le comercializează. Reprezentanţii companiei, cu o frumoasă imaginaţie, au găsit modalităţi inedite de prezentare a beneficiilor produselor BASF.

În cadrul AgroConnect 2013, pe fiecare locaţie în parte fermierii au avut un traseu de vizitare a loturilor demonstrative ale tuturor firmelor cu care compania BASF colaborează, fiind prezentate culturile de grâu, floarea-soarelui, rapiţă şi porumb. În dreptul fiecărei culturi în parte a fost amplasat câte un cort, de unde fermierii au fost informati atât despre noile produsele BASF utilizate pentru tratarea şi combaterea dăunătorilor, cât şi despre caracteristicile hibrizilor însămânţaţi. „În fiecare an, BASF, firmă cu rădăcini germane, îşi îmbunătăţeşte produsele, pentru a veni permanent în sprijinul fermierilor“, a precizat domnul Alin Alici, reprezentant vânzări zona Sud-Est 1. Participanţii la evenimente au primit informaţii despre produsele 26 Iunie 2013

comercializate de BASF: Allegro - un fungicid de nouă generaţie care asigură un control complet al bolilor, eficacitate de lungă durată, cu acţiune preventivă şi curativă, care prin puternicele sale efecte fiziologice îmbunătăţeşte starea de sănătate a plantelor de grâu; Tango Super - are acţiune sistemică, iar prin combinaţia de substanţe active asigură o protecţie completă, independent de condiţiile climatice flexibilitate în aplicare şi asigurarea recoltelor. Activitate îndelungată, mai ales împotriva Septoria, ceea ce protejează câmpul pentru mai mult timp; Capalo - un fungicid cu formulare din noua generaţie (stick and stay), ce are acţiune protectivă, curativă şi eradicativă. Cele 3 substanţe active (epoxiconazol, fenpropimorf şi metrafenonă) garantează o eficacitate foarte bună împotriva bolilor în culturile de cereale păioase, prin folosirea căruia se asigură o eficacitate ridicată împotriva făinării şi se oferă o protecţie de lungă durată. Nu a fost omise nici sistemele de producţie Clearfield Plus şi Clearfield, ce combină un erbicid eficient şi inovator cu hibrizi de rapiţă cu potenţial ridicat de producţie. Hibrizii noi, creaţi de companiile de seminţe partenere, sunt toleranţi la erbicidul Cleranda, ce reprezintă combinaţia a două substanţe active (imazamox şi metazaclor),

care oferă un foarte bun echilibru între acţiunea la nivelul frunzei şi acţiunea în sol, precum şi o eficacitate reziduală de durată. Acest lucru este necesar pentru combaterea buruienilor pe termen lung. Se va evita astfel apariţia ulterioară a unui al doilea sau al treilea val de buruieni. Pictor - cu combinaţii genetice superioare, adaptate la soluţiile locale de mediu, are acţiune preventivă, curativă şi eradicativă, împiedică germinarea sporilor şi creşterea miceliului ciupercilor, cu efect asupra dezvoltării tuburilor germinative şi sporulării, iar produsul Opera - un fungicid cu puternice efecte fiziologice - ajută la atingerea potenţialului de producţie al hibrizilor. Produsul are acţiune sistemică, controlează bolile din cultura porumbului. Epoxiconazolul inhibă creşterea miceliului ciupercilor, iar piraclostrobinul, o strobilurină, inhibă germinaţia sporilor, ambele substanţe active ducând la efecte sinergice în controlul bolilor. Are acţiune preventivă şi curativă. De asemenea, efectele fiziologice dovedite conduc la îmbunătăţirea fotosintezei, utilizarea mai eficientă a îngrăşămintelor, creşterea rezistenţei plantelor la stres şi îndeosebi la secetă, mai puţine frunze îmbătrânite, tulpini mai rezistente la frângere. În acest timp, a fost prezentat şi produsul Frontier Forte, un erbicid eficient împotriva buruienilor pe bază de dimetenamid-P, din

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 27


Simona MUNTEANU

grupa amidelor. Are o acţiune sistemică, buruienile în curs de germinare absorb substanţa activă - dimetenamid-P - prin coleoptil. Cantităţi foarte mici din substanţa activă sunt preluate de radiculă (traseu secundar). Pentru solubilizarea substanţei active, este nevoie de umiditate. Produsul este persistent până la 2 luni, fără a lăsa reziduuri culturilor succesoare. Substanţa activă dimetenamid-P se descompune în proporţie de 90% în 2 luni de la aplicare. Ritmul degradării este diferit, în

funcţie de tipul solului, de condiţiile de umiditate şi temperatură. Efectul maxim al erbicidului poate fi atins în intervalul de 7-10 zile de la aplicare, produsul este solubilizat în stratul superficial de sol prin intermediul precipitaţiilor sau al apei de irigaţie (10-15 l/mp), dar şi Caramba Turbo, primul produs destinat culturii de rapiţă, care combină substanţa activă a unui fungicid (Metconazol) cu cea a unui regulator de creştere (Mepiquat clorură). Această combinaţie asigură controlul eficient al bolilor, oferind în acelaşi timp avantajele unui regulator de creştere. Erbicidele, fungicidele şi insecticidele produse de BASF ajută fermierii să aibă control pe câmpurile agricole. Oferind o gamă complexă de produse, atât pentru protecţia culturilor de câmp, cât şi pentru cea a culturilor speciale, BASF asigură consultanţă şi soluţii personalizate pentru nevoile oricărui fermier. Scopul produselor BASF este acela de a proteja sănătatea culturilor, de

a determina obţinerea unor recolte maxime şi, în acest mod, de a asigura disponibilitatea, accesibilitatea şi calitatea hranei. Aceasta, alături de sănătatea umană şi conservarea mediului natural pentru generaţiile viitoare, sunt tot atâtea verigi care ne leagă de reuşitele fermierilor. Succesul acestora depinde de calitatea şi cantitatea recoltelor obţinute, care pot fi compromise însă de mulţi factori: vreme nefavorabilă, insecte dăunătoare, buruieni sau atacul organismelor patogene. Compania BASF ţine cont de toate acestea atunci când dezvoltă un nou produs pentru protecţia plantelor, bazându-se pe activităţi intense de cercetare şi dezvoltare. De la descoperirea unei molecule până la obţinerea unui nou produs de protecţie a plantelor se pot parcurge 10 ani de cercetări, cu eforturi susţinute şi bugete impresionante. În anul 2011, bugetul de cercetaredezvoltare al companiei BASF a fost de 1,6 mld. euro (comparativ cu 1,5 mld. în 2010), cea mai mare parte a acestuia fiind alocat cercetării în domeniul agricol.

ALMOS - Ziua Câmpului, a V-a ediţie La data de 31 mai, la Dulceşti a avut loc cea de-a V-a ediţie a evenimentului denumit Ziua Câmpului, despre care noi am spune cu sinceritate că este cel mai complex târg de profil din zonă.

La eveniment au luat parte cei mai importanţi jucători de pe piaţa insecticidelor, erbicidelor şi seminţelor, dar şi distribuitori de maşini şi utilaje agricole. Manifestarea a fost organizată în parteneriat cu Agricover Credit şi a fost sponsorizată de KWS şi DuPont, însă a reunit şi alţi parteneri tradiţionali ai societăţii Almos, cum ar fi BASF, Maïsadour, Struble, Bayer, Monsanto sau Makhteshim Agan. Printre fermieri au fost prezenţi Alfons Mosel, finanţatorul grupului de firme Almos, Wolfgang Kruger, administrator Almos, Steven Karl, manager general Almos România, Robert Rokkers, director general Agricover Credit, Alex Molodoi, director tehnic Almos,

28 Iunie 2013

şi primarul comunei Dulceşti, Mihai Michiu. „Deşi vremea este ploioasă, nu este o zi a câmpului aşa cum trebuia să fie, pentru că ne-am fi dorit să facem manifestaţia într-o altă locaţie, unde sunt loturile noastre demonstrative, pe care am fi dorit să vi le arătăm. Am semănat 25 de parcele cu cereale păioase. Cu ajutorul furnizorilor de seminţe şi mijloace de protecţie, am aplicat o serie de tratamente şi am fi vrut să vă arătăm, în acest an cu condiţii climatice extreme, cum se prezintă aceste culturi. Anul acesta am avut o iarnă foarte lungă, cu multă zăpadă şi temperaturi foarte scăzute. Am început campania de primăvară foarte târziu. Este neobişnuit să începi lucrul în câmp la sfârşitul lunii aprilie. Temperaturile foarte ridicate cu care ne-am confruntat acum au avut un impact negativ asupra dezvoltării plantelor”, a spus în deschidere Wolfgang Kruger, administratorul Almos. Alex Molodoi, director tehnic al societăţii Almos, a prezentat succint activitatea astfel:

„Societatea Almos România exploatează pe raza judeţului Neamţ aproximativ 7.000 de hectare de teren, din care am semănat cu cereale păioase 2.000 de hectare, 1.000 de hectare cu sfeclă de zahăr, 700 de hectare de rapiţă, 700 de hectare cu porumb, muştar şi alte culturi de primăvară. În cadrul grupului există 3 societăţi care fac agricultură: Agro Ga, Agri Farm, Agro Bomiga. De asemenea, avem şi Agro Trade, care se ocupă de comercializarea de piese, tractoare şi alte utilaje agricole. Ne pare nespus de rău că nu suntem în mijlocul câmpului, acolo unde am muncit din toamna anului trecut, unde am avut o colecţie de 25 de soiuri de cereale păioase şi peste 20 de hibrizi de soiuri de rapiţă. La aceste soiuri am aplicat diferite tratamente cu produse de la toate firmele prezente aici. Dar aşa este în agricultură: când plouă, cresc plantele, se bucură fermierii, la fel ca şi firmele care oferă produse de protecţie împotriva dăunătorilor, pentru că ploaia favorizează apariţia de boli şi dăunători”. La sfârşitul manifestării, compania DuPont una dintre cele mai importante companii din domeniul protecţiei fitosanitare, a premiat copiii de la Şcoala Generală din Trifeşti, câştigători ai unui campionat de fotbal organizat între şcolile din mediul rural sub egida companiei.

www.agrimedia.ro


Cadru legislativ european modern şi armonizat pentru sănătatea plantelor şi piaţa seminţelor

Antonia Ivaşcu, secretar general AISR Comisia Europeană a dat recent publicităţii un pachet legislativ menit să îmbunătăţească siguranţa alimentară prin prevederi care să aibă drept rezultat produse agricole şi animale mai sănătoase în spaţiul UE. Pachetul de proceduri tehnice este rezultatul conlucrării laborioase cu operatorii implicaţi pe filierele agroalimentare şi are ca scop revizuirea legislaţiei şi elaborarea unui regulament european privind sănătatea plantelor, precum şi producţia şi comercializarea materialului reproducător. Propunerea doreşte să asigure productivitatea, adaptabilitatea şi diversitatea recoltelor de cereale şi fructe în ţările membre, facilitând comerţul intracomunitar. De asemenea, acest pachet legislativ este orientat către o agricultură durabilă, păstrând totodată biodiversitatea culturilor. Prin astfel de exigenţe s-ar reduce mult riscurile privind sănătatea plantelor, în urma unor importuri din ţările extracomunitare, crescând rigorile controlului în domeniu. Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) salută această propunere şi speră ca

varianta în care va fi adoptat regulamentul să ducă la alinierea regimurilor juridice privind sănătatea plantelor şi piaţa seminţelor între statele membre, uşurând inclusiv regimul juridic pentru varietăţile tradiţionale şi de nişă, specifice fiecărei ţări. Acest lucru este esenţial pentru funcţionarea pieţei comune a seminţelor în Uniunea Europeană, garantând produse alimentare sigure şi de calitate superioară. AISR consideră că în agricultura românească pot coexista atât culturile moderne, realizate pe baza cercetărilor ştiinţifice moderne, cât şi culturile tradiţionale. Scăderea preţurilor la alimente şi reducerea dependenţei de importuri la scară naţională nu pot fi realizate decât printr-o agricultură mai productivă. În România există facilităţi de producţie de seminţe care pot realiza exporturi pe pieţele externe, iar fermierii au la dispoziţie o mare varietate de soluţii tehnologice moderne, de la majoritatea companiilor care investesc în cercetare-dezvoltare. Noul pachet legislativ ar simplifica mult birocraţia, ar creşte rigorile controlului în ceea ce priveşte importurile de pe pieţe non-UE şi deci, implicit, protecţia culturilor din România, inclusiv a celor tradiţionale. Aceasta este o legislaţie modernă, adaptată la competitivitate şi la susţinerea industriei de seminţe de calitate, care va simplifica şi armoniza directivele europene într-un singur regulament, punând astfel bazele unei agriculturi puternice, de mare productivitate, calitate, sustenabilitate şi totodată diversitate în producţia agricolă, horticolă şi alimentară, în toată Europa.

SC Agro Chirnogi foloseşte tehnologie nouă pentru obţinerea celor mai bune rezultate în producţie. Agro Chirnogi utilizează produsele firmei Chemtura, fiind şi distribuitor pentru fertilizantul foliar Route şi adjuvantul Elastiq. Acestea sunt două produse folosite cu rezultate foarte bune de Agro Chirnogi la cultura de rapiţă. Route este un fertilizant foliar lichid, cu utilizare în culturile de cereale, porumb, rapiţă, gazon şi leguminoase. Îmbunătăţeşte înrădăcinarea, creşte vigoarea plantelor şi producţia. La cultura de rapiţă, se aplică în cantitate de 0,8 l/ ha de la 4 frunze adevărate, apoi la un interval cuprins între 2 şi 6 frunze adevărate. Elastiq este adjuvant pentru protejarea silicvelor şi a păstăilor. Asigură o peliculă uniformă, elastică şi adezivă, în condiţii climatice diverse, susţine maturarea naturală a seminţelor, reduce pierderile de producţie dinainte şi din timpul recoltării, previne formarea samulastrei de rapiţă. Este un produs care se aplică înainte de recoltare, la culturile de rapiţă, soia, mazăre, pentru a preveni scuturarea şi pierderile de producţie la recoltare. Se aplică în doze de 0,8-1 l/ha, cu 2-4 săptămâni înainte de recoltare. Pentru mai multe detalii legate de sporul de producţie obţinut în urma tratării culturilor cu aceste produse şi modalitatea de achiziţionare a acestora, societatea Agro Chirnogi vă stă la dispoziţie, prin dl Raji El-Khalil, la numărul de telefon 0745.002.000.

www.agrimedia.ro

Iunie 2013 29


La sfârşitul lunii mai, firma de îngrăşăminte chimice Timac Agro România a organizat la Bucureşti şi Braşov două seminarii intitulate „Agro Farm Management - Pentru antreprenori în agricultură”. Potrivit reprezentanţilor companiei, această acţiune este realizată din dorinţa de a le oferi fermierilor români informaţii care să susţină creşterea competenţelor tehnice şi economice în managementul exploataţiilor agricole.

Recomandări TIMAC pentru optimizarea fertilizării Simpozioanele au fost structurate în două părţi: prima a cuprins noţiuni de piaţă şi strategii de comercializare a produselor agricole, susţinută de dl Oliver Bouillet, consultant al companiei franceze Agritel, iar cea de-a doua a cuprins interpretarea rezultatelor analizelor de sol şi recomandări privind fertilizarea chimică venite din partea dlui Marius Marica, director de marketing al Timac Agro România. În deschiderea evenimentului, pentru a motiva organizarea seminarului cu caracter economic, dl Adrian Drăgan, director general al Timac Agro România, a afirmat că astăzi, poate mai mult ca oricând, un agricultor trebuie să deţină astfel de cunoştinţe, pe lângă cele agronomice, care să-l ajute la o valorificare mai bună a producţiei agricole. „Este o realitate că pentru a avea o afacere agricolă de succes nu mai este suficient să deţii doar cunoştinţe agronomice. Fermierul de astăzi trebuie să fie un adevărat antreprenor, un agroantreprenor, care să aibă cunoştinţele şi capacitatea tehnică necesare, să ştie să gestioneze ferma şi, mai ales, să ştie să valorifice recoltele. Preţurile la produsele agricole sunt extrem de volatile şi oricât de bun agronom eşti şi obţii recolte bune, dacă vinzi la jumătatea preţului la care vinde 30 Iunie 2013

un alt fermier, mai puţin performant, atunci poţi spune că ai pierdut, iar celălalt că a câştigat”, a susţinut dl Drăgan. Acesta a mai precizat faptul că piaţa din România, o dată cu aderarea la UE, este interconectată şi că este important de ştiut cine sunt actorii care influenţează preţul la cereale pe plan mondial şi cum poate fi gestionată volatilitatea preţurilor şi riscul de preţ.

Importanţa analizelor de sol

În partea a doua a seminarului, dl Marica, directorul de marketing al firmei, a prezentat rezultatele analizelor de sol, prelevate de la 114 ferme din mai multe regiuni ale ţării. Probele au fost trimise la un laborator din Franţa, pentru o acurateţe mai mare, iar costurile au fost suportate de către companie. Preţul unei analize complete, care a cuprins conţinutul de macro- şi microelemente, de materie organică şi viaţă bacteriană, precum şi pH-ul solului, analizat în apă şi clorură de potasiu, este de 60 euro/10 hectare. „Am vrut să facem aceste analize pentru a le arăta fermierilor cât de importante sunt şi pentru a le oferi o imagine de ansamblu asupra stării de calitate a solului din fermele lor şi implicit din România. Este foarte

important să faci analiza solului, având în vedere că 50% din totalul cheltuielilor de producţie reprezintă costurile cu îngrăşămintele chimice. Administrarea lor trebuie făcută pe baza unor recomandări fundamentate, iar când faci o astfel de analiză trebuie să ai în vedere mai multe aspecte, cum ar fi necesarul plantei de cultură, producţia pe care vrei s-o realizezi şi nutrieţii din sol pentru întocmirea planului de fertilizare”, a afirmat acesta.

Soluri fără viaţă microbiană

Concluziile reieşite în urma analizelor nu sunt întocmai îmbucurătoare. În primul rând, solurile nu au viaţă bacteriană, în ciuda conţinutului mediu spre bun de materie organică. Rolul bacteriilor este important în transformarea elementelor nutritive, iar lipsa lor împiedică planta să se dezvolte armonios. Printre factorii care favorizează lipsa bacteriilor în sol sunt pH-ul acid sau bazic, excesul de apă, lipsa oxigenului şi a azotului. „Viaţa microbiană poate lipsi chiar şi dintr-un sol cu pH neutru dacă nu există oxigen. De aceea, recomandarea noastră este să se facă o prelucrare mai bună a solului, pentru a avea o aerare şi oxigenare bune, să se încorporeze mai bine resturile

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 31


vegetale în sol, iar pregătirea terenului să se realizeze imediat după recoltarea culturilor agricole. Nu este suficient să aplici un îngrăşământ de calitate dacă nu ai terenul bine pregătit”, a precizat dl Marica. Pentru activarea vieţii bacteriene se pot utiliza diverse soluţii nutriţionale, de exemplu produsul Sulfammo, care are, pe lângă principalele macroelemente, anumiţi complecşi care ajută transformarea azotului organic în cel mineral. Un alt produs este Fertiactyl Starter, ce conţine acizi humici şi fulvici, ce ajută planta să asimileze mai bine elementele nutritive din sol. În privinţa asigurării cu azot, recomandarea a fost fie de a se fracţiona cantitatea de îngrăşământ, fie să se aplice un produs cu eliberare treptată şi pe termen lung a azotului, astfel încât acesta să fie disponibil în perioadele critice ale plantei. „În Franţa, există chiar tendinţa administrării azotului în primăvară în 4 treceri.”

Ana MUSTĂŢEA

Tendinţă de acidifiere

Analiza pH-ului solului a fost efectuată şi în clorură de potasiu, pentru a putea indica tendinţa de transformare a acestuia în următorii 5 ani, în condiţiile în care nu se intervine cu diverse îngrăşăminte chimice şi amendamente. Din totalul analizelor efectuate, 50% relevă faptul că solurile au un pH acid şi 30% sunt soluri neutre cu tendinţă accentuată de acidifiere. „Tendinţa la toate cele 114 probe este că toate terenurile se vor acidifia pe parcursul următorilor ani dacă nu se intervine cu amendamente. În Franţa, amendamentele se administrează în cantitatea de 12 tone/ha şi se încorporează la 40 cm adâncime.” Specialistul a recomandat folosirea produsului Physio+, care ajută la absorbţia îngrăşăminelor chimice într-un sol acid. „Acest produs nu schimbă pH-ul solului, ci vă va ajuta ca în anul respectiv planta să consume toate elementele nutritive administrate. De multe ori, noi afirmăm că la îngrăşămintele Timac tot ce este în sac ajunge în plantă.” Pentru solurile acide s-a propus evitarea administrării azotatului de amoniu, a sulfatului de amoniu şi a îngrăşămintelor complexe fără carbonat de calciu. „Când aveţi un sol acid încercaţi să folosiţi un NPK cu carbonat de calciu. Puteţi folosi un produs ce are carbonat de calciu din sedimente marine, foarte reactiv, ce acţionează în anul respectiv. În schimb, mai sunt soluţii NPK cu carbonat de calciu extras din dolomită, dar acesta este mult mai greu solubil şi nu ajută planta imediat.” 32 Iunie 2013

Specialişti în nutriţie vegetală

În cazul solurilor bazice, cu pondere de 20% din totalul analizelor, dl Marica a îndemnat fermierii să utilizeze soluţii Timac care protejează şi mobilizează elementele nutritive. S-a mai atras atenţia şi asupra nivelului slab de aprovizionare a solului cu fosfor, iar îndemnarea a fost aceea ca fosforul din îngrăşământ să nu fie 100% solubil în apă, pentru că, atunci când pH-ul solului este sub sau peste 7, vor apărea blocaje. Referitor la potasiu, majoritatea analizelor au arătat un nivel mediu-slab în aprovizionarea solului cu acest macroelement. În cadrul evenimentului, s-a vorbit şi despre importanţa microelementelor, cum este zincul. „La cultura de porumb, pentru a realiza o producţie de 8 t/ha este important să asiguraţi culturii un necesar de circa 300 g de zinc. Dacă administrezi numai azot, fără zinc, nu aveţi şansa să obţineţi o producţie mare”, a spus dl Marica. Acesta a mai afirmat că orice exces de azot va împiedica absorbţia tuturor celorlalte elemente minerale. La finalul prezentării, directorul de marketing a trecut în revistă următoarele aspecte: problematica solului şi corecţiile necesare în funcţie de rezultatele analizelor solului; activarea vieţii microbiene din sol; planta premergătoare şi producţia obţinută; necesarul culturii curente şi producţia dorită; excesul sau carenţa unui element nutritiv; antagonismul şi sinergia dintre principalele elemente nutritive. Agricultorii pot face măcar o analiză simplă, privind conţinutul în azot, fosfor şi potasiu, cu un cost de maximum 100 de lei, care poate să le ofere o imagine de ansamblu asupra calităţii solului. „Chiar dacă un fermier nu poate influenţa vremea, un lucru cu siguranţă că îl poate face: acela de a optimiza fertilizarea şi chiar să reducă costurile cu îngrăşămintele

chimice, dar cu condiţia să ştie conţinutul elementelor nutritive din sol. În cazul unor analize complexe, aşa cum le-am realizat noi, investiţia merită pe deplin. Preţul unei astfel de analize este de 60 euro/10 ha, dar îţi poţi optimiza fertilizarea şi economisi aproximativ 100 de euro pe an. În plus, analiza respectivă o poţi folosi în activitatea de fertilizare în următorii 3 ani”, a declarat dl Marius Marica, director de marketing al Timac Agro România. Important este ca laboratoarele care fac analize de sol să fie acreditate, iar interpretarea rezultatelor să fie corectă, realizată de specialişti. O altă recomandare a reprezentantului Timac a fost aceea ca achiziţia terenurilor agricole să fie făcută şi după nivelul de fertilitate a solului, pentru că, de regulă, investiţia în îngrăşăminte chimice presupune cheltuieli mari, pe termen lung. Câştigătorul Tombolei Timac Marian Mechenici, administrator Meke Forest SRL „Exploatez o suprafaţă de aproximativ 900 ha în localitatea Gogoşu, judeţul Dolj. Am început activitatea agricolă în toamna anului 2011 şi a fost o completare la cea silvică. Terenul pe care l-am luat în arendă nu a fost cultivat timp de 15 ani, aproape că se împădurise şi, din această cauză, l-am lucrat greu şi am avut cheltuieli foarte mari cu defrişarea. În privinţa analizei de sol realizată de Timac, aceasta a arătat că solul are carenţe de potasiu şi zinc. În schimb, mă bucur foarte mult că am un pH optim, 7, şi nu am probleme legate de acidifierea solului. O investiţie minimă pe care o fac în îngrăşămintele chimice la unitatea de suprafaţă este cuprinsă între 700 şi 1.000 de lei. Am început să fac în cadrul fermei şi câteva loturi experimentale, unde am administrat un surplus de îngrăşăminte chimice pentru a vedea efectul lor asupra producţiei agricole. În opinia mea, cartările chimice sunt foarte importante pentru că investeşti foarte mult în fertilizare şi este dureros ca acele îngrăşăminte pe care le aplici să nu fie cele mai potrivite sau că planta nu poate asimila elementele nutritive. Cred că este firesc să ştii de ce au nevoie planta şi solul. Este o mare bucurie pentru mine că firma Timac, prin tombola organizată, mi-a oferit şansa să obţin o analiză agrochimică pentru suprafaţa pe care o lucrez.”

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 33


Conferinţa Naţională Pioneer Farmers Club Anual, compania Pioneer organizează Conferinţa Naţională Pioneer Farmers Club. La eveniment au participat numeroşi fermieri, membri ai Pioneer Farmers Club, dornici de a afla cât mai multe informaţii privind rezultatele activităţii echipei Pioneer, dar şi cele mai recente noutăţi ale cercetătorilor şi inovatorilor, de care vor beneficia în viitoarele campanii agricole. Anul acesta, evenimentul a avut loc în perioada 21-22 mai, într-un cadru festiv, la Sinaia.

Evenimentul s-a bucurat şi de prezenţa dlui Bill Mahanna, director ştiinţific în Nutriţia Animală Pioneer din Statele Unite ale Americii, ce se află la a doua sa vizită în România. Maria Cîrjă, directorul de marketing pentru România şi Republica Moldova, a reuşit să convingă fermierii prin prezentarea susţinută de performanţele hibrizilor Pioneer de porumb şi floarea-soarelui. Datorită reţelei de cercetare pe care o au şi în România, cu un număr foarte 34 Iunie 2013

mare de angajaţi şi ţinând cont că cei mai buni cercetători ai ţării lucrează la Pioneer, reprezentanţii companiei se pot lăuda cu o staţiune de cercetare foarte bine dezvoltată, ce ameliorează în special hibrizi de porumb şi testează noi hibrizi de floarea-soarelui. Scopul evenimentului, dar şi numeroasele acţiuni în câmp sunt realizate tocmai pentru a transfera aceste informaţii de la cercetare direct la fermieri pe teren, pentru a depista cu exactitate unde se pretează cel mai bine produsul respectiv.

Şi pentru că Pioneer este pe loc fruntaş în topul marilor producători de sămânţă, doamna Maria Cîrjă ne-a prezentat în cifre câţi oameni ajung în final să fie hrăniţi cu produsele lor. „Producţiile obţinute la nivel mondial pe toate suprefeţele cultivate cu hibrizi Pioneer asigură hrana animalelor pentru a satisface consumul mediu anual de carne de vită pentru 2 miliarde de oameni, carne de porc pentru 1,8 miliarde de oameni şi carne de pui pentru 1,4 miliarde de oameni.”

Dezvoltarea rapidă a portofoliului

Maria CÎRJĂ Pioneer este marca numărul 1 în ţările mari cultivatoare de porumb, inclusiv în SUA, Canada, Brazilia şi Italia.

Un punct forte al companiei este reprezentat de faptul că inovarea şi cercetarea Pioneer sunt transmise în toată lumea şi are ca scop orientarea acesteia spre fermieri, fiind pârghie de bază ce reflectă dezvoltarea rapidă a portofoliului de produse. Inovarea globală în fiecare an şi testarea pe suprafeţe extinse a gamei imense de hibrizi şi implementarea acestora la nivel local necesită o manageriere dinamică a portofoliului. Produsele trebuiesc schimbate foarte repede, pentru a le oferi fermierilor în final producţii mai mari pe hectar. Toate aceste produse noi nu fac

www.agrimedia.ro


altceva decât să ofere plus valoare imediată cultivatorului. Consumul global între anii 2000 şi 2010 a crescut cu 37% la porumb, 47% la soia, 53% la rapiţă, 35% la floarea-soarelui, la orez cu 14%, în timp ce rezerva mondială a rămas aceeaşi. Ceea ce trebuie să facem este să obţinem producţii mai mari pe aceeaşi suprafaţă, să maximalizăm profitabilitatea şi productivitatea la nivel de fermier, la nivel de hectar agricol, prin creşterea eficienţei valorice a culturilor. Acest lucru poate fi realizat doar prin utilizarea noilor tehnologii, dezvoltate de companii ca Pioneer, care se ocupă de ameliorarea produselor folosite în agricultură printr-o tehnologie avansată.

Toleranţa la secetă, punct forte al hibrizilor Pio

Toleranţa la secetă este unul dintre cele mai importante puncte pe care trebuie să le urmărim, pentru că ştim cu toţii că se vorbeşte de câţiva ani de încălzirea globală. Din păcate, S-E Europei este cel mai afectat. Pioneer a dezvoltat în ultimii 30 de ani în Europa un program care arhivează datele de mediu şi astfel reuşeşte să adapteze caracteristicile genetice ale produselor la evoluţia temperaturilor. Ţinând cont de faptul că prognozele agrometeo din partea de S-E a Europei arată ca şi cum suntem supuşi dezastrului, nu avem alte soluţii decât să ne adaptăm. Din păcate, România este şi va fi expusă unei creşteri medii a temperaturii cu 3-3,5 grade anual, iar precipitaţiile vor scădea cu 5, 10 şi chiar 20% în fiecare an. Pioneer, cel mai mare producător de seminţe, trebuie să fie printre primii care iau măsuri în acest sens. Prin strategia sa, Pioneer are ca scop să rămână lider în tehnologia împotriva secetei, să crească şi să apere suprafeţele de porumb. România este o piaţă-ţintă, trebuie să rămână unul dintre cei mai mari producători de porumb din Europa şi să menţină profitabilitatea acestei culturi.

Hibrizi AQUA Max, mai puţine frunze uscate

Hibrizi din grupa AQUA Max rezistenţi la secetă au câteva frunze în plus care nu se usucă, lucru ce contează enorm. Aceste frunze hrănesc mai departe ştiuleţii, pe care îi vrem cât mai mari, cu seminţe cât

www.agrimedia.ro

de existenţa problemelor din România legate de aflatoxină, dar a vorbit şi despre nutriţia vacilor de lapte şi modul în care sunt gestionate silozurile.

mai multe. Aceasta este diferenţa între un hibrid AQUA Max şi un hibrid normal, mai puţine frunze uscate. Majoritatea hibrizilor Pioneer sunt rezistenţi la secetă, comparativ cu hibrizii competitori. Cea mai nouă şi unică inovaţie la nivel mondial de la DuPont Pioneer, brandul produselor Pioneer® Optimum® AQUAmax®, a fost lansată către cultivatorii români de porumb în 2013. Aceste produse trebuie să facă faţă atât cerinţelor riguroase, cât şi aşteptărilor, sub stresul secetei excesive, dar şi în condiţii normale, pe durata procesului de selecţie. Hibrizii Optimum® AQUAmax® sunt imbatabili pe întregul spectru al scenariilor de umiditate, de la secetă severă la condiţii optime de umiditate. AQUA Max oferă fermierilor din toată lumea posibilitatea să obţină producţii în zone limitate din punct de vedere al regimului pluviometric, ajută la minimalizarea riscului, maximizează accesul la apă şi asigură stabilitatea producţiei.

Bill MAHANNA

Lecţia de nutriţie animală

Bill Mahanna, director ştiinţific în Nutriţia Animală Pionner din SUA, a început prezentarea cu detalierea mucegaiurilor şi a micotoxinelor, în contextul în care ştia

Există mii de tipuri de mucegaiuri (fungi), de câmp şi de depozit, fiecare cu un mediu specific în care se dezvoltă. Există peste 300 de tipuri de micotoxine care au fost identificate, pe care aceşti fungi le produc. Micotoxinele sunt metaboliţi produşi la vârful miceliului fungic, iar majoritatea sunt considerate inofensive. Micotoxinele pot fi prezente chiar şi în absenţa unei vizibilităţi clare a mucegaiului, dat fiind faptul că miceliul se poate dezvolta între boabe sau în interiorul ştiuletelui. Există mai multe tipuri de metaboliţi care au efect toxic asupra animalelor din fermă.

Micotoxinele şi productivitatea vacilor cu lapte

Dl Bill Mahanna a prezentat simptomele tipice, astfel încât fermierii crescători de vaci cu lapte prezenţi în sală să-şi poată da seama de starea de sănătate a animalelor. Semnalul de alarmă este dat de faptul că animalele au un consum redus de furaje, robă cu aspect neîngrijit, suprimarea imunităţii, probleme de ordin reproductiv sau alte afecţiuni metabolice la vacile aflate la prima lactaţie. Aceste simptome pot fi determinate de multe alte boli/aspecte legate de îngrijire. Nu există cercetări care să pună în evidenţă nişte modalităţi clare de acţiune (in vitro versus in vivo). Din lipsa studiilor de cercetare despre micotoxine în sectorul vacilor cu lapte de mare productivitate, se recurge frecvent la studiile referitoare la speciile monogastrice pentru a explica modul de acţiune a micotoxinelor la rumegătoare. Referitor la modul în care ajung aflatoxinele în lapte, dl Mahanna a explicat că laptele contaminat cu aflatoxină de tip M1 are loc, în principal, prin conversia aflatoxinei de tip B1, respectiv prin metabolizarea acesteia de către enzime care se găsesc mai ales în ficat. După formare, aflatoxina M1 este eliminată prin urină şi prin laptele vacii. Se pare că 1-3% din aflatoxina din furajele consumate este eliminată prin lapte. La întrebarea cât de rapid apare aflatoxina în lapte după consumul unor furaje cu conţinut aflatoxinic ridicat, dl Mahanna a precizat că toate cercetările indică faptul Iunie 2013 35


a mucegaiurilor şi a toxinelor de câmp. Acestea se rezumă la: • reducerea populaţiilor de fungi şi siturile de acces cultivând hibrizi rezistenţi la insecte, putregaiul tulpinii şi putregaiul ştiuletelui; • recoltarea la timp, urmărind cu deosebită atenţie nivelurile de umiditate corecte; • izolarea silozurilor de recolte expuse la secetă severă sau afectate de grindină; • atenţie la metodele de arat tradiţionale, pentru a reduce încărcătura de spori fungici din resturile vegetale de după recoltă.

că la 12-24 ore după consumul unor furaje cu conţinut ridicat de aflatoxină pot fi detectate în lapte niveluri crescute de aflatoxină. Când furajele respective sunt eliminate din raţii, nivelurile de aflatoxină din lapte scad într-un interval de 1-4 zile.

Simona MUNTEANU

Testele de determinare a aflatoxinelor

În cazul contaminărilor grave, la nivelul ştiuleţilor se formează colonii de mucegai gălbui-verde, care prezintă un reflex fluorescent atunci când sunt supuse la lumină neagră. Majoritatea silozurilor fac o examinare cu lumină neagră a produselor din porumb şi bumbac şi astfel pot determina potenţialele probleme şi eventualele contaminări cu aflatoxină. Aceste teste nu sunt fiabile, deoarece, într-unul dintre studii, mai puţin de jumătate din probele de boabe contaminate au prezentat fluorescenţe la lumina neagră, deşi erau prezente niveluri detectabile de aflatoxină. Invers, nu toate volumele de boabe care prezintă fluorescenţe confirmă prezenţa aflatoxinelor. Motivele pentru care testele de detectare a aflatoxinelor din boabe, prin examinarea la lumină neagră, eşuează, pot fi legate de faptul că metaboliţii Aspergillus s-ar putea să nu prezinte acelaşi grad de fluorescenţă. Ca regulă generală, toate cantităţile de porumb ar trebui să fie examinate, în vederea detectării aflatoxinelor, şi nu ar trebui administrate în furajarea vacilor cu lapte dacă se constată fenomenul de fluorescenţă. Boabele pot fi administrate altor animale, conform prevederilor legii în acest sens. Pentru depistarea aflatoxinei sunt disponibile teste analitice. Testele includ metode rapide de evaluare cu imunosorbent, care pot fi folosite în exploataţii. Unele dintre ele dau doar răspuns negativ sau pozitiv. Alte teste oferă un răspuns cantitativ mai bine conturat, dar necesită pregătirea

Tocarea silozului de porumb în stil american

furajului, inclusiv măcinarea şi amestecul acestuia cu un dizolvant. Probele pot fi analizate şi de laboratoarele comerciale prin metoda ELISA (evaluare cu imunosorbent legat de enzime), HPLC (cromatografie lichidă ultraperformantă) sau alte tehnici. Ce se poate face? Aditivii furajeri (acizii/inoculanţii/enzimele) nu pot descompune aflatoxinele deja formate. Aceştia nu ar trebui consideraţi o posibilă soluţie pentru furajele contaminate. Diluarea furajului contaminat în raţia generală constituie pentru moment cea mai bună soluţie la această problemă.

În concluzie, dl Bill Mahanna a precizat câteva metode practice de minimalizare

Silozul de porumb nord-american se toacă de obicei la o dimensiune de 19 mm, iar silozul de fân la circa 13 mm, pentru a asigura o fibră eficientă din punct de vedere fizic (pe NDF). Dacă furajul rezultat în urma tocării, depozitării sau amestecului este prea scurt, atunci nu avem altă soluţie şi trebuie să adăugăm 0,5-1 kg paie sau fân peste TMR, pentru a ajuta astfel la dezvoltarea matricei platoului ruminal şi a stimula rumegatul. Paiele sunt uscate, nefermentate şi cu tulpina seacă, pentru a pluti bine în rumen. Problema pe care o prezintă paiele este că ocupă spaţiul furajelor cu nivel ridicat energetic mai mare, necesare vacilor de mare productivitate. Paiele tocate nu trebuie să fie mai lungi de 2,5-5 cm, altfel vacile pot să le sorteze uşor. Raţia trebuie să aibă un nivel de umiditate corespunzător, altfel există iarăşi riscul sortării de către animal. Produsele de tehnologie a fibrelor marca Pioneer sunt următoarele: siloz de porumb - 11CFT, iarbă de cereale - 11GFT, lucernă - 11AFT.

Pioneer în România

Pioneer vinde porumb şi floarea-soarelui în România de peste 30 ani, peste 100 de fermieri din ţara noastră fiind antrenaţi în procesul de producere de sămânţă marca Pioneer. În 2007, compania a introdus şi primii hibrizi de rapiţă, dar mai oferă fermierilor şi sămânţă de soia, lucernă etc.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 36 Iunie 2013

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 37


Roundup Energy - soluţia optimă pentru desicare Bogdan Soare, director vânzări CropProtection Monsanto pentru RO, BG & MD Datorită condiţiilor climatice din ultima perioadă, cu ploi abundente şi temperaturi scăzute, este necesară desicarea culturii de rapiţă, iar în unele cazuri, singura soluţie pentru a recoltă în condiţii optime. Acesta practică devine pe zi ce trece şi în România o verigă tehnologică, nu doar o oportunitate, mai ales în fermele care au ales să lucreze terenul folosind tehnologiile care au ca scop conservarea apei în vederea însămânţării culturilor de toamnă în condiţii optime. Avantajele desicării sunt multiple, plecând de la o uscare uniformă a culturii în vederea unei recoltări uşoare cu pierderi minime, costuri mai mici de combustibil, scuturare redusă la vânt, conservarea apei în sol şi terminând cu distrugerea buruienilor care apar, chiar dacă cultura rapiţei este bine dezvoltată. Buruienile apar şi se dezvoltă mai ales după ce plantele de rapiţă pierd foliajul înaintea ajungeri la maturitatea tehnică, moment în care dispare fenomenul de umbrire care a încetinit dezvoltarea buruienilor. Desicarea are un impact major şi în cazul unei culturi cu o densitate mai mică, unde buruienile au vegetat în condiţii mai bune decât în primul caz. Termenul de desicare este impropriu folosit în cele 2 cazuri prezentate anterior, luând în considerare obiectivul urmărit, acela de a distrugere buruienile. În acest caz, desicarea rămâne pe locul 2 ca scop, dar aduce avantaje calitative produsului recoltat, şi anume: umiditate uniformă a boabelor, un procent de corpuri străine redus şi, nu în ultimul rând, reducerea pierderilor pe site datorită stratului gros de material verde care aderă pe acestea în timpul recoltatului. Menţionez acest aspect deoarece este foarte important momentul în care alegem doza de erbicid folosită şi volumul de 38 Iunie 2013

soluţie pe unitatea de suprafaţă. În majoritatea cazurilor doza este superioară celei folosite pentru desicare, luată în sensul propriu de uscare uniformă a boabelor după ce planta de cultură a ajuns la maturitatea fiziologică. Monsanto oferă o soluţie superioară ca şi eficienţă pentru desicarea rapiţei şi aceasta este Roundup Energy. Dozele recomandate sunt cuprinse între 3 şi 4,5 l/ha în funcţie de obiectivul vizat, iar volumul de apă este cuprins între 250 şi 350 l/ha. Momentul aplicării este foarte important. Determinările se fac în cel puţin 10 reprize reprezentative din lan, când 70% din boabele silicvelor de pe ramificaţiile principale sunt maronii, iar silicvele se pot răsuci sub formă de inel pe deget fără să se desfacă. Pentru soiurile şi hibrizii cu predispoziţie la scuturare, în soluţia de erbicidat se poate adăuga şi un produs de sigilare al silicvelor (lipici), formularea lui Roundup Energy fiind compatibilă cu aceste produse. Din acest moment, dacă temperaturile sunt în limitele normale perioadei, în 3-4 zile se începe erbicidarea, iar în cazul în care sunt mai scăzute, în 7 zile. Alegerea greşită a momentului aplicării poate afecta dramatic producţia atât calitativ, cât şi cantitativ dacă se erbicidează înainte de momentul optim.

Desicarea cerealelor

Desicarea cerealelor urmează în principiu aceleaşi etape ca şi pentru răpiţă, dar are câteva particularităţi de care trebuie să ţinem cont. În culturile de cereale, eficienţa economică este dată de combaterea buruienilor precum stuful, ambrosia, costreiul, volbura etc. Avem avantajul că buruienile sunt în plină dezvoltare fiziologică cu foliaj bogat, capabile să transloce în rădăcini cantităţi suficiente de Roundup Energy, astfel încât să distrugă şi rizomii din sol. Desicarea are avantaje superioare aplicării pe mirişte, în cazul

în care, după recoltarea cerealelor de toamnă, se seamănă răpiţă sau alte cereale, respectiv grâu sau orz, iar tehnologia de cultură este minimum till pentru a conserva apa în sol. Pentru o bună răsărire în toamnă, apa trebuie conservată în sol prin erbicidare înainte de recoltare, urmată imediat după de o lucrare de dezmiriştire la 15-18 cm pentru a întrerupe capilaritarea şi implicit pierderea apei, o mai bună mineralizare a resturilor vegetale etc. Astfel, nu mai aşteptăm să recrească buruienile pe mirişte pentru a le distruge, temperaturile sunt mai reduse şi permit o combatere superioară a buruienilor. Doar devansând momentul desicării în loc de aplicarea pe mirişte, distrugerea buruienilor este realizată cu cel puţin 40 de zile mai devreme, astfel se conservă apa şi substanţele nutritive din sol pentru a fi folosite de plantele de cultură şi nu de buruieni, evitând astfel stresul hidric şi atmosferic din luna august! Momentul aplicării erbicidului Roundup Energy va fi ales când umiditatea din boabe este inferioară valorii de 30%, moment în care la baza spicului spre standard paiul este uscat (galben) 2-3 cm. Volumul de apă în funcţie de infestarea cu buruieni variază între 250şi 300 l/ha, avantajul formulării Energy fiind acela că este eficient şi peste 25°C, garantând astfel o combatere superioară a buruienilor faţă de celelalte formulări cu 360 g/l concentraţie de glifosat. De asemenea, vremea capricioasă nu va mai fi o problemă, translocarea în plantă făcându-se rapid, iar dacă o ploaie survine la 2 ore de la aplicare, eficienţa erbicidării nu va fi afectată. Toate aceste avantaje fac ca Roundup Energy să fie soluţia optimă pentru desicarea cerealelor în acest an. Bogdan Soare, director vânzări CropProtection Monsanto pentru RO, BG & MD bogdan.soare@monsanto.com Tel. 004 0722.335.770

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 39


Rapiţa de toamnă - cea mai profitabilă plantă de cultură mare Dan Maftei, director Tehnic Bulgaria şi România Euralis Seminţe SRL

În ultimii doi ani, suprafeţele cultivate cu rapiţă de toamnă au avut de suferit din cauza condiţiilor climatice dificile (seceta din toamnă, îngheţurile din timpul iernii). Cu toate acestea, rapiţa de toamnă reprezintă o cultură de bază pentru fermierii români, şi nu numai, datorită unor importante avantaje, atât de ordin agronomic, cât şi de ordin economic. Interesul deosebit pentru această cultură este dat de mai mulţi factori: • desfacerea imediată a recoltei • preţuri excelente, aflate în ultimii ani pe un trend clar ascendent • este prima cultură care aduce cash fermierilor într-un an agricol • plantă premergătoare foarte bună pentru cereale • foarte utilă pentru o bună rotaţie a culturilor de toamnă/primăvară şi cereale oleaginoase Chiar dacă au existat dificultăţi de ordin climatic în înfiinţarea acestei culturi, utilizarea de hibrizi de calitate, asociaţi cu o tehnologie corespunzătoare (fertilizanţi, protecţia plantelor, lucrările solului), reprezintă cheia succesului chiar şi în condiţiile unor ani dificili. Genetica ultraperformantă Euralis a confirmat an de an că se pot obţine producţii foarte bune atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ. Datorită unei toleranţe sporite la îngheţ şi la secetă, hibrizii de rapiţă de toamnă Euralis au adus profituri însemnate fermierilor români. 40 Iunie 2013

Prin capacitatea extraordinară de ramificare, hibrizii noştri au satisfăcut de fiecare dată aşteptările fermierilor, obţinând producţii record, indiferent de condiţiile climatice, şi au fost profitabili. Aşa cum deja am obişnuit fermierii nostri, Euralis se află în topul companiilor producătoare de hibrizi de rapiţă de toamnă. Astfel, în fiecare an, Euralis Seminţe vă pune la dispoziţie hibrizi de ultimă generaţie, în care se regăsesc tehnologiile de top în materie de genetică. În anul 2012, am lansat hibrizii ES Natalie şi ES Domino, dar dorinţa noastră este ca an de an să vă oferim produse noi, tot mai performante. Prin acest flux constant, scopul nostru este să îmbunătăţim permanent profilul fiziologic, fitosanitar, randamentul, rezistenţa la frig şi, în acest mod, să ajutăm fermierii români să obţină la final profituri cât mai consistente. Fideli acestui crez, în campania de rapiţă de toamnă 2013, vom lansa alţi doi hibrizi ultraperformanţi, hibrizii de ultimă generaţie ES Odice şi ES Anisse, ambii hibrizi semitimpurii. După testări repetate în reţele private şi de stat din România, dar şi în loturi demonstrative, am ales pentru campania din acest an să lansăm pe piaţă cei doi hibrizi care au dovedit că sunt perfect adaptaţi condiţiilor pedologice şi climatice din ţara noastră. Testările şi observaţiile multianuale efectuate de către cercetătorii Euralis Semences, precum şi de către echipa tehnică a Euralis Seminţe România i-a evidenţiat ca având rezistenţe excelente atât la principalele boli ale rapiţei, randamente ridicate şi constante, cât şi, fapt extrem de important pentru condiţiile din România, a rezistenţei extraordinar de ridicate la frig. Atât ES Odice, cât şi ES Anisse se caracterizează printr-un potenţial de producţie foarte ridicat, potenţial confirmat în toate testările efectuate în România, o rezistenţă excelentă la bolile principale ale rapiţei de toamnă (Phoma, Sclerotinia şi Cylindrosporium) şi rezistenţă sporită la frig în timpul iernii. Ambii hibrizi prezintă îmbunătăţiri substanţiale în ceea ce priveşte scuturarea în caz de intemperii sau la recoltat. De asemenea, conţinutul

ridicat de ulei este o altă caracteristică de bază care a fost îmbunătăţită, cei doi fiind printre hibrizii de rapiţă de toamnă cu cele mai mari performanţe din acest punct de vedere. Cei doi hibrizi au o rezistenţă deosebit de bună la scuturare în caz de intemperii şi la recoltat.

Recomandări Euralis privind cultura rapiţei în România

Cea mai profitabilă cultură necesită şi un management al riscurilor cât mai riguros. Rapiţa de toamnă are cerinţe ridicate în ceea ce priveşte calitatea patului germinativ, care trebuie să fie perfect mărunţit, pentru a asigura un contact bun între seminţe şi sol. Recomandăm fermierilor să utilizeze hibrizii Euralis, hibrizi cu o vigoare de pornire în vegetaţie deosebit de bună, fapt ce asigură atât o răsărire rapidă şi uniformă în toamnă, cât şi o reluare a vegetaţiei rapidă în primăvară. Capacitatea hibrizilor de rapiţă Euralis de a utiliza optim fertilizanţii şi transformarea eficientă a acestora în biomasă ajută plantele în toamnă să-şi dezvolte aparatul vegetativ pentru a atinge rapid talia optimă de intrare la iernat. În primăvară, această capacitate duce la o absorbţie excelentă a nutrienţilor, determinând o dezvoltare accelerată a plantelor. Cu cât contextul pedoclimatic este mai dificil, cu atât garanţia obţinerii unei culturi reuşite este dată de efectuarea cu scrupulozitate a tuturor lucrărilor de întreţinere necesare (pregătirea patului germinativ, asigurarea densităţilor optime, fertilizare, tratamente împotriva bolilor şi a daunătorilor). Orice rabat de la calitatea lucrărilor de întreţinere poate avea efect negativ în atingerea potenţialului optim de randament al hibrizilor. Atenţie la respectarea densităţilor specifice! Datorită capacităţii de ramificare excelente a hibrizilor de rapiţă de toamnă Euralis, recomandăm ca densitatea să nu depăşească 450.000 de boabe germinabile la hectar. În acest fel, asigurăm condiţii optime de dezvoltare şi ramificare a plantelor, fapt ce se reflectă pozitiv în obţinerea unui profit excelent pentru fermieri.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 41


În judeţul Buzău, în localitatea Căldărăşti, IPSO Agricultură a organizat o demonstraţie practică cu combina JD S660 i, combinatorul Swifter SE, marca Strom-Bednar, şi maşinile de erbicidat John Deere, modelele 732 şi 4730.

IPSO Agricultură - demonstraţie cu tehnică performantă Specialistul pe partea de combine, dl Radu Meşină, a descris combina S 660 i, cu flux axial, ce face parte din seria S lansată anul trecut. Din acest an, producţia a fost demarată şi în Germania, deoarece înainte erau aduse din SUA. S-a început cu prezentarea hederului de 7,6 m lăţime de lucru, precizând faptul că maşina de recoltat poate fi echipată cu heder de până la 10,7 m, iar pentru antrenare există un singur cadran. Hederul are o lamă de oţel inoxidabil pentru a fi protejată de intemperiile vremii atunci când nu se lucrează cu combina. În privinţa vitezei de lucru, reprezentantul firmei a afirmat că aceasta este de 7,5-8 km/oră la o cultură de grâu de 6 tone/ha, iar consumul de motorină per tonă este de 2 litri. La o cultură de porumb de 10 t/ha, viteza de recoltare este de 11 km/h şi consumul de motorină de 1,1-1,2 l/tonă. Combina are un buncăr de capacitate mare, de 11.000 de litri. „La acest gen de combine, important este să avem un tub foarte bun de descărcare, lung şi cu diametru mare. Tubul maşinii are o lungime de 6,9 m, însă se poate plia. Toate combinele JD, indiferent de model, sunt dotate cu tocător cu deflectoare, acţionate electric din cabină. MotoruI respectă normele de poluare Tier IV B, echivalent Euro 5 la autoturisme, şi fucţionează doar pe motorină, nefiind nevoie de vreun aditiv care să conducă la 42 Iunie 2013

costuri suplimentare”, a afirmat dl Meşină. Acesta a mai spus că maşina de recoltat nu este echipată cu sistem centralizat de gresare deoarece costul sistemului pe care trebuie să-l plătească clientul nu se justifică: „Mai mult de o dată pe săptămână nu lucraţi la ea şi sunt doar 8 puncte de gresat, ce nu poate să vă ia mai mult de 5 minute. Nu cred că este necesar un astfel de sistem pentru care ar trebui să cheltuiţi suplimentar 3-4.000 de euro”, a susţinut specialistul de produs al IPSO Agricultură. La achiziţia combinelor John Deere şi la unele serii de tractoare JD, firma a introdus, în această campanie de vânzări, sistemul Power Guard de extensie a garanţiei pentru 3 sau 5 ani.

Combinatorul Storm Swifter SE

Pentru pregătirea patului germinativ printr-o singură trecere, de la firma Strom-Bednar a fost prezentat combinatorul Swifter SE, cu lăţime de lucru de 10 m. Dan Gîdea, specialist de produs pentru mărcile Strom şi Kuhn, a descris acest utilaj şi modul său de lucru. Componentele active ale utilajului sunt: bară frontală de nivelare, tăvălug cu platbandă, 2 rânduri de organe tip săgeată sau 4 rânduri de organe active tip Gamma, bară de nivelare în spatele organelor active şi tăvălug posterior.

În privinţa echipării cu organe active, specialistul de produs a afirmat că acestea sunt interschimbabile. „Acest combinator poate fi echipat cu ambele cadre de organe active. Prima opţiune este cu 2 rânduri de organe tip labă de gâscă, iar a doua opţiune este cu 4 rânduri de organe cu dinţi drepţi. Totodată, la tăvălugul posterior avem două opţiuni, prima este tăvălugul Crosskill, ce face o mărunţire finală şi o compactare superficială pentru ca plantele să aibă un pat germinativ perfect şi o germinaţie foarte bună, sau putem avea opţiunea echipării cu un tăvălug similar celui frontal, dar de un diametru mai mic, care să facă o finisare de calitate, în special toamna, când ne confruntăm mai mult cu lipsa apei din sol. Combinatoarele Strom sunt disponibile de la 3 până la 18 metri lăţimi de lucru, sunt în variante purtate, semipurtate sau tractate, pentru tractoare de 100 până la 600 CP. Pentru combinatoarele de la 4 până la 7 m există posibilitatea înlocuirii cadrului de organe active cu săgeţi cu grapa cu discuri independentă, putând avea astfel 3 utilaje într-unul singur”, a precizat dl Gîdea, reprezentant IPSO Agricultură.

Performanţă cu sprayere JD

Specialistul de produs pe partea de sprayere, dl Ciprian Ion, a început cu descrierea maşinii tractate JD 732, de 24 m lăţime de lucru şi bazin de 3.200 de liri.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 43


Ana MUSTĂŢEA

Acesta a subliniat că pompa, cu debit de 280 l/min., este cu diafragmă, ceea ce înseamnă că nici una dintre componentele acesteia nu intră în contact cu soluţia chimică, ceea ce i-ar produce uzură. La cea cu diafragmă, singurele care intră în contact cu soluţia sunt nişte palete din plastic, protejând astfel pompa, care va avea o durată mai lungă de viaţă. „Pompa este bine poziţionată faţă de cele de la alte maşini, unde incomodează fie la cadran sau poate fi lovită în timpul manevrelor. Pe lângă aceasta, pompa are două circuite, cel primar este folosit pentru agitare, clătire şi are inductorul de chimicale, iar cel secundar este folosit pentru operaţiunea de erbicidat. Circuitul primar lucrează la 8-10 bari. Toate comenzile maşinii sunt bine grupate, într-un singur loc, iar filtrele pot fi curăţate chiar dacă ai apă în bazin - operaţiune pe care la alte modele nu o poţi face”, a afirmat dl Ion. În privinţa timpului de umplere a bazinului, specialistul de produs a spus că durează între 20 şi 25 de minute dacă se foloseşte pompa sprayer-ului şi că poate fi scurtat cu 5 până la 7 minute dacă se utilizează o altă pompă, cum ar fi cea de la cisterna cu care se aduce apa în câmp. Nivelul apei din bazin este indicat şi este vizibil din tractor. Bazinul este din polietilenă, iar forma sa este importantă, pentru că îi conferă maşinii stabilitate şi în interiorul bazinului, în mers, nu se produc valuri şi spumă. „La maşinile cu bazine pătrate s-au pus pereţi despărţitori pentru a corecta unele instabilităţi ale maşinii, iar problema este la pregătirea soluţiei, ce poate fi neomogenă, şi apoi trebuie să curăţaţi foarte bine bazinul, pentru că sunt multe colţuri unde se poate depune soluţia”, a spus acesta. Sprayer-ul JD 732 are bazinul complet integrat în şasiul maşinii, ceea ce îi conferă stabilitate şi în interior are 6 duze pentru curăţarea şi agitarea soluţiei. Un alt aspect care îi conferă stabilitate maşinii este faptul că are centrul de greutate foarte jos. Sistemul de ridicare a braţelor este paralelogram, patentat de John Deere, ce asigură o stabilitate ridicată a braţelor. „În testele realizate în Germania privind stabilitatea braţelor la maşinile de erbicidat, seriile 700 şi 800 de la John Deere au ocupat primele 2 locuri”, a afirmat reprezentantul firmei. Pentru stabilitatea braţelor există un sistem care împiedică balansarea lor faţă-spate. „Acordăm o importanţă deosebită stabilităţii braţelor, deoarece 44 Iunie 2013

dacă ele balansează, rata de aplicare nu va mai fi uniformă”, a precizat acesta. Linia principală a braţelor este din oţel inoxidabil, ceea ce îi asigură durabilitate şi are purtători cu 5 tipuri de duze diferite, ceea ce face ca alegerea celor potrivite, în funcţie de cultură şi rata de aplicare dorită, să se facă cu uşurinţă. Distanţa între duze este cea standard, de 50 cm, iar înălţimea de aplicare este calculată la 50 cm de la plantă. „Sunt deseori întrebat dacă viteza de înaintare influenţează rata de aplicare. Acest sprayer are un senzor de viteză integrat într-una dintre roţi şi, indiferent de viteza cu care mergi, norma de aplicare se menţine pe întreaga perioadă a lucrului. Maşina mai are şi senzor de presiune. Totul este controlat din calculatorul din cabină.” Capetele braţelor sunt flexibile, pentru ca atunci când lovesc un obstacol să se poată plia şi apoi să revină la forma iniţială. Modelul JD 732 mai dispune de un rezervor de 400 de litri pentru apă curată, care este folosită la spălarea bazinului, după terminarea erbicidării, şi un altul de 20 de litri, pentru operator. În gama maşinilor de erbicidat tractate mai există un model mai mic, JD 724, cu bazin de 2.400 l şi lăţime de lucru de 18 m, şi unul mai mare, JD 740, cu bazin de 4.000 de litri şi 28 m lăţime de lucru.

Erbicidarea, la superlativ

La demonstraţia din câmp a fost prezentat şi modelul JD 4730, ce face parte din seria maşinilor de erbicidat autopropulsate. „Fabricată în SUA, maşina este destinată suprafeţelor mai mari de 1.000 ha. Dacă la modelul tractat viteza de lucru este de până la 15 km/h, cu această maşină se poate merge în câmp cu până la 32 km/h şi 45 km/h pe şosea. În România, avem un client IPSO care are 12 astfel de maşini de erbicidat autopropulsate. Un alt client a lucrat 12.000 ha cu două

maşini JD 4730, iar acum şi-a mărit suprafaţa şi a mai cumpărat o maşină de erbicidat autopropulsată, un model mai mare - JD 4940”, a afirmat dl Ciprian Ion. Maşina JD 4730 dispune de motor John Deere de 6,8 litri, o cabină spaţioasă ce oferă o bună vizibillitate şi un bazin din polietilenă de 3.000 de litri. Lăţimea de lucru este de 30 m. „Sistemul de reglare a ecartamentului se face din cabină, de la 3,05 până la 3,95 m. Garda la sol, în standard, este de 1,52 m, iar cu chitul de înălţare ajunge la 1,93 m. Maşina are o productivitate, în medie, de 300 ha/zi, la 10 ore lucrate, dar important este să avem apă. Are un control bun al tracţiunii, deoarece dispune de o transmisie hidrostatică cu 4 trepte de viteze. Cu această maşină nu există probleme legate de patinare. Totodată, are suspensie pneumatică pe fiecare roată, controlată de calculator, ce poate oscila 10 cm. În momentul în care maşina de erbicidat este puţin înclinată, aceasta se reglează automat, fără intervenţia operatorului. Pe braţe sunt instalaţi anumiţi senzori care, în momentul în care sesizează un obstacol, ridică braţele automat, pentru a evita impactul”, a spus specialistul de produs. Un alt element important al sprayer-ului autopropulsat JD 4730 este faptul că tot dedesubtul maşinii este protejat de o placă metalică. La finalul prezentării maşinilor de erbicidat John Deere s-a realizat o demonstraţie prectică între lucrul cu duzele de pulverizare standard şi cele antivânt, rezultatul fiind că ultimele asigură o eficienţă ridicată a tratamentelor aplicate, deoarece soluţia ajunge pe plantă, acolo unde trebuie, şi nu este suflată de vânt. În plus, folosirea duzelor de pulverizare antivânt împiedică pierderile de soluţie erbicidă şi, implicit, de bani. „Testele au arătat că duzele antivânt reduc devierea soluţiei, cauzată de vânt, cu 90%”, a afirmat dl Ciprian Ion, specialist de produs al IPSO Agricultură. Acesta le-a recomandat fermierilor prezenţi la eveniment să verifice duzele înainte de lucrul în câmp, să se asigure că nu sunt uzate şi că au debite diferite, pentru ca rata de aplicare a soluţiei chimice să fie cea optimă. O altă recomandare a fost aceea de a se respecta presiunea de lucru prevăzută în fişa tehnică a maşinii.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


Biso România lansează Programul de modernizare a parcului de utilaje agricole 2013 Biso România, unul dintre liderii industriei de utilaje agricole şi service din ţara noastră, filială a grupului austriac Biso Schrattenecker, lansează Programul de modernizare a parcului de utilaje agricole 2013. Acesta le oferă fermierilor români ocazia de a achiziona echipamentele cele mai potrivite pentru activitatea lor, la preţuri accesibile şi facilităţi de finanţare avantajoase, cu avans minim. „Biso România este singurul furnizor de utilaje second-hand din ţara noastră care, în plus faţă de comercializarea echipamentelor, le asigura fermierilor toată infrastructura şi serviciile necesare exploatării la maximum a acestora, prin punctele de service Biso din Drajna, Roman, Buzău, Urziceni, Craiova, Roşiori de Vede, Giurgiu, Lumina şi Timişoara”, spune Marian Martinescu, Sales Manager Departamentul de Second-Hand Biso România.

Programul iniţiat de Biso România reprezintă o alternativă la închirierea de utilaje agricole, avantajul principal pentru fermier fiind acela că va fi proprietarul unui utilaj performant, pe care îl va putea utiliza şi la recolta următoare, fără noi costuri de închiriere. 6 beneficii pentru fermieri oferite de Programul de modernizare a parcului de utilaje agricole 2013, lansat de Biso România: • Revizia completă a utilajelor, înainte de livrare, conform standardelor internaţionale de calitate şi siguranţă; • Finanţare pe o perioadă de maximum 3 ani, cu avans minim; • Garanţie; • Intervenţie service, atât în perioada de garanţie, cât şi postgaranţie; • Piese de schimb în regim de urgenţă; • Transport, la cerere.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Încrederea noastră în utilajele Vaderstad se traduce în 2 ani de garanție pentru satisfacția dumneavoastră! Vaderstad împinge limitele mai departe prin cei peste 50 de ani de inovații și calitate. Vino acum să descoperi noutățile pe care ți le oferim și să profiți de experiența noastră!

www.agrimedia.ro

Väderstad România

45 Iunie Str. Nicolae Tonitza nr. 69, 075100 Otopeni, jud.2013 ILFOV Tel +40 372 773 042, Fax +40 372 875 361, infoRO@vaderstad.com, www.vaderstad.com


NHR Agropartners, la RomAgroTec-Agriplanta 2013

Ana MUSTĂŢEA

NHR Agropartners, ca la fiecare expoziţie, a prezentat vizitatorilor cele mai noi realizări ale firmelor pe care le reprezintă pe piaţa românească şi cele mai reprezentative maşini din fiecare serie. La această expoziţie am beneficiat de un spaţiu generos, în care am expus câte un exemplar din fiecare familie de combine şi de tractoare New Holland, de la 40 la 670 CP, cu ultimele realizări tehnice în domeniu. Motoarele, folosind tehnologia SCR (cu AdBlue), asigură creşterea puterii, creşterea cuplului, reducerea costurilor de operare, prin dublarea intervalelor de schimb de ulei şi prin reducerea cu peste 10% a consumului de combustibil. Vorbind despre hederele cu care sunt echipate combinele de recoltat cereale, am expus un heder clasic, unul Varifeed cu poziţia variabilă a cuţitului şi cu extensia mesei de tăiere cu circa 60 cm şi cu despicătoare de lan cu cuţite verticale utilizat la cereale păioase şi rapiţă, un heder pentru porumb cu adaptor pentru floarea-soarelui şi un heder special pentru floarea-soarelui. Dimensiunile lor sunt corelate cu tipul şi mărimea combinei, pornind de la 4 la 10,7 şi chiar 12 m la hederele de cereale şi de la 4 rânduri la 12 rânduri la cele pentru porumb şi floarea-soarelui. Cadrul lor poate fi rigid sau rabatabil. De asemenea, am expus o gamă largă de utilaje pentru lucrările solului, semănat şi întreţinerea culturilor, printre care combinatoare Einboeck, un cultivator de prăşit şi o semănătoare Sfoggia pe 8 rânduri cu echipament de fertilizare, un combinator Syncro de 6 m de la Poettinger, care poate fi utilizat atât pentru dezmiriştit, la o adâncime de 5-10 cm, când este echipat cu organe de lucru tip daltă cu aripioare, cât şi la 30 cm, pentru afânarea solului, când lucrează fără aripioare. Având în această perioadă o serie de pachete promoţionale, tractor cu plug, tractor cu grapă cu discuri sau cu combinator, am expus şi câte unul dintre aceste echipamente, unele dintre ele participând şi la demonstraţiile în 46 Iunie 2013

câmp organizate pe parcursul expoziţiei. Tot pentru pregătirea terenului am expus o grapă cu discuri scurtă Terradisc 4001 de la Poettinger, cu discurile de 580 mm, pe lagăre cu rulmenţi capsulaţi, montate pe braţe proprii pe două bare paralele şi o grapă grea în X de la Quivogne. Am expus, de asemenea, un scarificator cu 9 organe de lucru de la Dondi, două tocători de resturi vegetale Muething, maşini care se utilizează din ce în ce mai mult. Pe lângă distrugerea resturilor vegetale, distrug şi larvele unor dăunători periculoşi şi creează un strat de mulci care protejează solul împotriva eroziunii, a pierderii apei şi a compactării şi contribuie la îmbunătăţirea structurii şi chiar a calităţilor nutritive ale solului. Remorca Kirchner pentru împrăştiat gunoi de grajd, remorca de cereale Brantner de 24 de tone şi mai ales remorca de transfer Guestrower de 25 mc au trezit, de asemenea, un mare interes. Remorca de transfer ajută la mărirea productivităţii combinei şi asigură o compactare redusă a solului, datorită roţilor de mari dimensiuni. Pentru împrăştierea îngrăşămintelor chimice granulate am expus mai multe maşini Bogballe, cu buncăre de la 700 la 4.050 de litri, foarte precise şi performante, controlate electronic, asigurând o normă la hectar constantă, fără a fi influenţată de variaţiile vitezei de deplasare. Nu în ultimul rând, maşinile Hardi pentru tratamente fitosanitare au fost apreciate de fermieri. Maşina autopropulsată Hardi

Alpha 4100 a arătat şi la demonstraţiile din câmp diferenţa între o rampă clasică şi una cu cortină de aer pentru protecţia jetului de soluţie, care permite lucrul în condiţii de vânt şi cu viteze sporite, când maşinile clasice nu pot efectua un tratament de bună calitate din cauza purtării soluţiei de către vânt şi a formării ceţii necontrolabile în spatele maşinii. Avantajele incontestabile ale acestei maşini, dotată cu calculator care comandă întregul proces şi cu sistem GPS pentru autoghidare, cu posibilitatea închiderii unor secţiuni pentru evitarea dublării (suprapunerii) în zonele unde s-a erbicidat la o trecere anterioară şi mai ales rampa cu cortină de protecţie, sunt pulverizarea foarte fină şi conducerea vaporilor de soluţie până în partea inferioară a plantelor, creşterea productivităţii şi reducerea costurilor pe hectar. Evident că nu sunt neglijate nici soluţiile tehnice pentru protecţia mediului şi a operatorului. Le mulţumim celor care ne-au vizitat standul, am fost onoraţi să-i reîntâlnim şi să discutăm despre problemele, nevoile şi dorinţele lor şi despre ofertele noastre de maşini, echipamente şi de finanţare. Îi aşteptăm oricând, atât pe ei, cât şi pe cei care nu au reuşit să ajungă de această dată să ne viziteze la filialele din ţară, unde le putem prezenta maşinile şi ofertele noastre.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 47


Prezentă de 20 de ani pe piaţa internă de tehnică agricolă, General Leasing, firmă cu capital integral românesc, a fost desemnată distribuitor exclusiv al mărcii Massey Ferguson în România. Lansarea oficială a avut loc luna trecută, în prezenţa a numeroşi invitaţi, precum şi a reprezentanţilor companiei AGCO şi Massey Ferguson.

Massey Ferguson - un brand global orientat spre viitor Calitate la gradul cel mai înalt În deschiderea evenimentului a luat cuvântul dl Remus Răduleţ, director general al General Leasing, care a subliniat importanţa acestui nou parteneriat.

formată din 5 filiale, aflate în judeţele Ialomiţa, Cluj, Olt, Teleorman şi Constanţa, şi, în curând, urmează să deschidă un nou sediu la Iaşi, iar în 2014 în regiunea de vest. Potrivit dlui Marin Capisizu, preşedintele General Leasing, cea mai mare parte a profitului realizat în acest an va fi destinat cu prioritate către dezvoltarea companiei, iar cifra de afacere propusă a fi atinsă este de circa 25 de milioane de euro. „Avem în vedere ca în acest an să realizăm un volum de investiţii de circa 4 milioane de euro pentru construirea a 4 centre regionale pentru service şi piese de schimb.”

Remus Răduleţ „Experienţa dobândită în aceşti ani ne permite ca începând de astăzi să promovăm un element nou - calitatea la superlativ a utilajelor Massey Ferguson. Era segmentul ce ne lipsea din gama noastră de produse, însă acum putem afirma că tot ceea ce avem corespunde tuturor cerinţelor fermierilor.” Firma deţine o reţea de distribuţie 48 Iunie 2013

Marin CAPISIZU

În privinţa echipei, dl Capisizu a afirmat că în 1993, când a fost înfiinţată societatea, erau 6 angajaţi, iar acum a depăşit cifra de 100, din care mai mult de 40% sunt cadre cu pregătire superioară. „În toată această perioadă, cuvintele de ordine în activitatea noastră au fost disciplina financiară şi seriozitatea, iar în relaţiile cu partenerii niciodată nu am avut întârzieri. La sfârşitul anului 2012, în urma unei analize ce a durat mai mult de un an, Grupul AGCO, care a preluat şi brandul Laverda, ne-a acordat dreptul de a distribui pe piaţa din România tractoare şi combine din brandul Massey Ferguson. Decizia luată de Grupul AGCO este rezultatul activităţii noastre în cei 20 de ani, atât pe plan intern, cât şi extern, suntem mândri de această decizie şi vom onora în anii următori încrederea ce ne-a fost acordată. Anul 2013 reprezintă pentru noi un an de încercare prin prisma noilor relaţii de comunicare şi de pregătire a oamenilor cu noile structuri de utilaje, precum şi volumul mare de investiţii pe care trebuie să-l executăm”, a afirmat preşedintele General Leasing.

Răspunde cerinţelor noii generaţii de fermieri Din partea corporaţiei AGCO,

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 49


firma-mamă a mărcii MF, a fost prezent dl Andy Blandford, vicepreşedinte vânzări AGCO Europa Centrală şi de Est, care a făcut o scurtă prezentare a companiei, precizând faptul că AGCO este un jucător important pe plan mondial, înregistrând un volum al vânzărilor de peste 10 mld. dolari, în cele 140 de ţări unde este prezentă. În portofoliul AGCO există, alături de MF, mai multe mărci de top, comercializate prin intermediul a 3.100 de distribuitori şi dealeri din întreaga lume.

noii generaţii de farmieri, care caută soluţii tehnologice avansate pentru a îmbunătăţi activitatea agricolă. „Această nouă generaţie este avidă după tehnologie şi cu siguranţă nu va cumpăra un produs fabricat în urmă cu 20 de ani, ci va dori să vadă o corelare între inovaţie şi productivitatea din fermă. Pentru MF, această schimbare pe care o va impune noua generaţie de fermieri înseamnă un nivel mai ridicat de inovaţie. Şi în mod cert, MF va sprijini această schimbare”, a spus acesta.

A lansat în premieră tehnologia SCR

Scott Campbell, director de dezvoltare al Massey Ferguson, a trecut în revistă principalele serii de combine şi tractoare. La tractoare, a început cu prezentarea seriei MF 3600 şi a terminat cu gama MF 8600, precizând faptul că ultima a fost prima serie de tractoare din lume care a folosit tehnologia SCR. Acesta a mai precizat că în anul 2008 tractorul ce folosea tehnologia SCR a primit titlul de Tractorul Anului în Europa.

Ana MUSTĂŢEA

Andy BLANDFORD „2012 a reprezentat un an-record pentru AGCO şi o mare parte din acest succes a fost generat de succesul global al Massey Ferguson, care a cunoscut o creştere a cifrei de afaceri cu 24%, din care 1,5% a fost dobândită pe pieţele din Europa de Est şi Africa. În fiecare ţară, cota de piaţă a crescut prin intermediul mărcii MF”, a afirmat dl Blandford. Potrivit acestuia, în Franţa, Massey Ferguson este cel mai mare producător şi exportator de maşini agricole de dimensiuni mari şi dispune de cele mai bune procese de producţie. Pe această piaţă, vânzările au crescut cu peste 42% şi investiţii majore au fost realizate în fabrica din Beauvais, care, în 2012, a produs un volum de 17.400 de tractoare. În încheiere, reprezentantul corporaţiei AGCO a avut un mesaj de transmis

50 Iunie 2013

combustibilul şi mentenanţa.” Directorul de dezvoltare al companiei a mai afirmat că, începând cu 1997, compania realizează investiţii majore pentru a veni cu produse noi la fiecare 6 luni, astfel încât acestea să răspundă nu doar ultimelor cerinţe legate de emisiile de noxe, dar mai ales solicitărilor venite din partea generaţiei noi de fermieri. În cadrul evenimentului, acesta a anunţat seria de demonstraţii practice Demo Tour - Super 600, ce s-a desfăşurat în luna mai în mai multe locaţii din ţară. Totodată, dl Campbell a făcut un apel către fermierii care doresc să vadă în ce constă puterea companiei Massey Ferguson de a participa la aceste demonstraţii, pentru că puterea se vede în câmp, în modul de lucru al tractoarelor şi al combinelor MF. Primul cumpărător al unui tractor marca Massey Ferguson, dl Dan Jigău, a primit un voucher în valoare de 4.000 de euro, ce acoperă cheltuielile de service, precum şi o vizită la fabrica MF din Beauvais. De asemenea, fermierii care vor face o comandă privind achiziţia de tractoare din seriile MF 7626 sau MF 8690 până la sfârşitul lunii august vor primi câte un voucher de 5.000 de euro.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Scott CAMPBELL „Celelalte companii competitoare care folosesc aditivul AdBlue au nevoie de multe alte componente adiţionale, care conduc la costuri mai mari cu

Dan Jigău, reprezentant Agromec Vidra SA, judeţul Ilfov „Avem două societăţi, care cumulează o suprafaţă totală de 900 de hectare. Am început să ne interesăm de achiziţia unui tractor de putere mare încă din 2011. Pe lângă detaliile tehnice, foarte mult ne-am intersat de modul în care se asigură partea de service. Vechiul distribuitor al MF, AustroDiesel, nu avea reprezentanţă în România şi un dealer fără service este inexistent. Colaborarea cu firma General Leasing a început anul trecut, când am achiziţionat un produs de la ei şi am fost mulţumiţi de serviciile postvânzare pe care ni le-a asigurat. Tractorul marca MF achiziţionat în leasing are 300 CP, face parte din seria 8600, este echipat cu motor Sisu fabricat în Finlanda, iar transmisia este Vario. Este un tractor gândit pentru lucrări grele. Operatorul pe care l-am pus pe tractor a fost instruit de un reprezentant al firmei General Leasing şi în scurt timp şi-a dezvoltat capacitatea de a manevra tractorul.”

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 51


Pe 24 mai a.c., firma MEWI a organizat la sediul său din Orţişoara, judeţul Timiş, evenimentul „Ziua Porţilor Deschise”, ajuns la cea de-a treia ediţie, şi în cadrul căruia s-au sărbătorit cei 18 ani de activitate pe care societatea furnizoare de tehnică agricolă i-a împlinit pe piaţa românească de profil.

MEWI şi-a sărbătorit majoratul La aniversare au venit fermieri, colaboratori şi parteneri ai firmei MEWI, iar printre invitaţii cu greutate s-au numărat dnii Lucian Buzdugan, director general Agricost SRL, şi Dimitrie Muscă, administratorul Combinatului Agroindustrial Curtici. Domniile lor au făcut aprecieri legate atât de performanţa maşinilor şi utilajelor agricole comercializate de MEWI, cât şi de profesionalismul de care dă dovadă în privinţa asigurării service-ului şi pieselor de schimb.

Ana MUSTĂŢEA

Cele mai multe mărci ale AGCO, în portofoliul MEWI

MEWI a fost înfiinţată în anul 1995 de către firma Heinrich Schröder Landmaschinen, unul dintre cei mai mari dealeri de utilaje agricole din Germania, iar portofoliul său de produse, care s-a mărit în tot acest timp, cuprinde mai multe mărci de renume. În 2010 a preluat distribuţia tractoarelor Valtra, iar în 2012 a celor şenilate fabricate de Challenger, putându-se afirma că astăzi gama sa de produse răspunde tuturor nevoilor agricultorilor, indiferent dacă lucrează suprafeţe agricole mici sau mari, de mii de hectare. „Important este că putem oferi toată gama de utilaje agricole, începând de la greble până la tractoare de 600 CP. Avem utilaje pentru prelucrarea solului şi semănat de la firma Horsch, însă vârful de lance al ofertei noastre sunt produsele 52 Iunie 2013

corporaţiei AGCO, mai precis mărcile Fendt, Valtra, Challenger şi Fella”, a afirmat în deschiderea evenimentului dl Cristian Dănescu, director general al MEWI. Acesta a declarat că, ajunsă la majorat, firma, ale cărei cifre arată că „este în ascensiune”, se poate lăuda şi cu o echipă bine sudată, formată din profesionişti. „Când am preluat funcţia de director al societăţii, în anul 2010, aveam 35 de angajaţi. Acum avem 90 şi sunt convins că până la sfârşitul acestui an vom avea peste 100 de angajaţi.” În privinţa serviciilor postvânzare, directorul general a afirmat că acestea sunt o parte foarte importantă pentru societate, care a constituit un stoc de piese de schimb în valoare de peste 3 milioane de euro. Anul acesta, MEWI a deschis sedii noi în judeţele Cluj, Constanţa şi Craiova, iar planul de dezvoltare cuprinde construcţia altor

3 reprezentanţe. „Până la sfârşitul anului, probabil nu le vom finaliza, dar, cu siguranţă, în primăvara anului viitor o să vă invităm la inaugurarea sediilor de la Drajna, Bolintin Vale şi Valea lui Mihai”, a spus dl Dănescu. A urmat prezentarea utilajelor, în ordinea în care ele sunt folosite de-a lungul unui an agricol. Din portofoliul MEWI au fost alese 18 utilaje, iar primul care a deschis parada a fost tractorul Fendt 309 LSA, pictat de copiii de la şcoala din Călacea. Tot în cadrul evenimentului, au fost premiaţi cei mai loiali angajaţi şi clienţi MEWI şi s-a organizat o tombolă aniversară, unde au câştigat 18 norocoşi.

Lucian Buzdugan, director general al Agricost SRL

„Sunt emoţionat, având în vedere calitatea auditoriului. Suntem la o frumoasă aniversare, la majorat, şi cred că compania MEWI a reuşit să pună agricultura pe roate, deoarece are în spate mărci de renume, cum ar fi Fendt, Challenger sau Horsch. În anul 1996 am cumpărat primul tractor Fendt, fiind la acea vreme şi primul din ţară, iar recent am mai achiziţionat încă 33 de tractoare Fendt, modelul 939. Este o plăcere să lucrez cu această firmă, care a dat dovadă de mult profesionalism în modul în care i-a instruit pe cei 66 de oameni care conduc aceste tractoare şi care au realizat lucrări impecabile. Îl felicit pe directorul general, dl Cristian Dănescu, şi colectivul său, pentru că reprezintă cheia succesului.”

www.agrimedia.ro


Dimitrie Muscă, administrator al Combinatului Agroindustrial Curtici

„Sunt client MEWI de peste 10 ani. Dragostea mea rămân tractoarele Fendt şi maşinile Horsch. Remarc, cu maximum de sinceritate, calitatea service-ului pe care îl asigură societatea MEWI. Nimic nu este mai dureros când în campanie ţi se strică o maşină sau un utilaj agricol. Avem 20 de tractoare marca Fendt şi 6 maşini Horsch şi niciodată nu s-a întâmplat să nu ni se asigure intervenţia care se impunea sau piesele de schimb necesare. În parcul de utilaje mai avem 3 încărcătoare Merlo, care sunt într-o stare perfectă după 10.000 de ore de funcţionare, iar asta se datorează faptului că am avut parte de oameni pregătiţi, de o întreţinere ca la carte şi la un preţ de cost redus, aspect care este foarte important. Nu întâmplător sunt aici şi am ales aceste utilaje. Le-am ales pentru că sunt de cea mai bună calitate şi pentru că firma asigură cel mai bun service din ţară.”

Cornel Stroescu, administrator SC Hastro Şovarna, localitatea Gârla Mare, judeţul Mehedinţi „În opinia mea, la ora actuală tractoarele marca Fendt sunt cele mai bune de pe

www.agrimedia.ro

la o trecere şi suntem mulţumiţi, pentru că sunt rapide, eficiente şi apreciez că asigură o reducere a costurilor cu cel puţin 30%.”

Ştefan Laurenţiu Bătrîna, Agro-AR Product, Ineu, judeţul Arad

piaţă. Au un consum de combustibil mai mic, o cutie de viteze inteligentă pentru că, după ce se programează viteza de mers în brazdă, operatorul nu mai are multe de făcut, deoarece tractorul se va tura în funcţie de sarcină. În cadrul fermei deţin un tractor Fendt, model 936, şi intenţionez să mai achiziţionez alte două tractoare. Unul o să fie modelul 939, iar celălalt, probabil, de o putere mai mare. Cu privire la combine, am două maşini de recoltat Fendt şi cred că voi mai cumpăra una. Suntem mulţumiţi de aceste combine, de modul în care recoltează. Înfiinţarea culturilor de prăşitoare şi păioase o realizăm cu maşini marca Horsch. Sunt semănători tractate, fac mai multe lucrări

„Lucrăm o suprafaţă agricolă de 950 ha şi în urmă cu 4-5 ani am achiziţionat un tractor Fendt 936. În parcul tehnic al fermei mai avem tractoare din mărcile Deutz Fahr şi Case Magnum, ultimul fiind achiziţionat în 2012. Avem 3 mărci diferite şi diferenţa pe care o observăm este la consumul de combustibil şi la unitatea de suprafaţă lucrată. Tractorul Fendt a ieşit cel mai bine la acest raport. Aş estima un consum mai mic cu 5-6% faţă de restul. Se conduce foarte uşor, nu necesită un instructaj greoi. La combine, avem o maşină Deutz Fahr mai veche şi una nouă, marca Case, cumpărată o dată cu tractorul. În viitor, probabil o să facem investiţii în tractoare şi utillaje. Vom avea nevoie de un tractor de 300 CP, pentru că în zona noastră terenul este mai greu şi ne trebuie unul de putere mare.”

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Iunie 2013 53


54 Iunie 2013

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 55


Claas îşi extinde fabrica din Krasnodar Bernd Ludewig, directorul regional Claas, a predat cheile celei de-a 10.000-a combine de recoltat Tucano şi un certificat lui Murat Otarbaev, reprezentantul CT Agro, importatorul exclusiv Claas pentru Kazakhstan. Alături de acesta s-a aflat Jan-Hendrik Mohr, membru al Consiliului Executiv al Grupului Claas, responsabil cu vânzările la nivel mondial. Cererea pentru tehnologia agricolă realizată de Claas în Rusia a crescut rapid. În consecinţă, compania planifică creşterea capacităţii sale de producţie la fabrica din Krasnodar, pentru a permite o capacitate de producţie mai mare. Planul prevede extinderea infrastructurii actuale a fabricii în ceea ce priveşte capacitatea, spaţiul şi tehnologiile de producţie în 2014/2015. Acest lucru va permite creşterea capacităţii de producţie de la un număr maxim actual de 1.000 de combine de recoltat şi tractoare anual la 2.500. De asemenea, numărul angajaţilor va creşte de la 200 până la 500. Un aspect extrem de important al

extinderii este faptul că în viitor fabrica de la Krasnodar va fi capabilă să realizeze procesul de producţie complet, care, în plus faţă de asamblare, va include şi fabricarea de caroserii şi vopsitorie. Planurile de extindere sunt deja puse la punct şi vor necesita o investiţie de 115 milioane de euro pentru atingerea obiectivelor stabilite de companie. Anul acesta, Claas sărbătoreşte aniversarea a 100 de ani de la înfiinţare, iar fabrica de la Krasnodar sărbătoreşte 10 ani de existenţă. În timpul conferinţei de presă cu ocazia acestei aniversări importante şi a planificării extinderii fabricii, cea de-a 10.000-a combină de recoltat Tucano, care a ieşit de pe linia de producţie din Krasnodar, a fost predată importatorului exclusiv Claas pentru Kazakhstan, CT Agro. Există o cerere mare de combine de recoltat Tucano în Rusia şi în ţările CSI. Prin urmare, combina Tucano 450 produsă în Krasnodar a câştigat recent premiul „100 Cele Mai Bune Produse din Rusia” şi are acum dreptul de a purta eticheta „Calitate din Regiunea Kuban”. Fabrica din Krasnodar produce combina Tucano atât în versiune cu scuturători, cât şi în varianta hibrid, care funcţionează

pe principiul separării rotative. Combinele de recoltat sunt potrivite pentru condiţiile climatice din toate regiunile din Rusia. În afară de combinele Tucano, fabrica din Krasnodar mai produce şi tractoare din seria Axion 850 şi 920-950, precum şi Xerion 3300/3800 şi 4500/5000. Claas este o afacere de familie fondată în 1913 şi este unul dintre liderii mondiali în producţia de echipamente agricole. Societatea, cu sediul central în Harsewinkel, Westfalia, este lider de piaţa europeană în materie de combine agricole. Claas este lider mondial şi în ceea ce priveşte un alt mare grup de produse, şi anume combinele autopropulsate pentru recoltat furaje. Totodată, Claas este un nume de referinţă de top la nivel mondial în ingineria agricolă, în domeniul tractoarelor, preselor de balotat şi a utilajelor agricole de recoltat furaje verzi. Portofoliul Claas include, de asemenea, produse fabricate cu ajutorul tehnologiei informatice de ultimă generaţie în domeniul agriculturii. Firma Claas are circa 9.000 de angajaţi la nivel mondial şi a raportat o cifră de afaceri record de 3,4 miliarde de euro în exerciţiul financiar 2012.

Serviciul online al Revistei Agrimedia edia.ro http://www.agrim

• Ştiri, comentarii, analize şi informaţii la zi din domeniul agricol românesc şi european. • Un mijloc modern, eficient şi interactiv de a te informa, de a comenta şi de a face agricultură. • O sursă autorizată de ştiri, comentarii, analize şi informaţii. Aici este locul unde profesioniştii din agricultură, fermieri şi producători de inputuri şi utilaje agricole se întâlnesc. • Aici poţi să dai gratuit un anunţ de mică publicitate, poţi comenta pe Blog un articol din revistă sau poţi urmări online emisiunile Agrimedia Live TV.

56 Iunie 2013

www.agrimedia.ro

INTRĂ PE www.agrimedia.ro


a

www.agrimedia.ro

Iunie 2013 57


România a obţinut 99 de medalii la ICWB 2013 Gala de premiere International Wine Contest Bucharest (IWCB) a avut loc la data de 4 iunie 2013, la Biblioteca Naţională a României.

Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti, cel mai reprezentativ concurs de vinuri din România, desfăşurat sub tutela Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului şi sub cea a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a fost organizat de către Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, în parteneriat cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România şi ASER Wineconsulting.

Anul acesta s-au înscris în concurs 541 de probe din 18 ţări, nivelul de participare a vinurilor din străinătate continuând trendul ascendent din ultimii doi ani, ajungând la 42% din totalul probelor înscrise în concurs. Astfel, au trimis probe spre evaluare producători din: România, Italia, Franţa, Portugalia, Spania, Chile, Africa de Sud, Republica Moldova, Argentina, Australia, Austria, Azerbaijan, Muntenegru, Liban, Ungaria, USA/California, Bulgaria, Noua Zeelandă. Juriul internaţional, organizat pe 3 comisii, a avut în componenţa sa 10 juraţi străini şi 7 juraţi români.

Din România au trimis probe spre jurizare 43 de producători români şi 13 importatori. Conform Regulamentului OIV, se acordă medalii numai pentru 30% din vinurile care au punctaj de premiere, păstrându-se astfel standardul ridicat al competiţiei şi al vinurilor medaliate în folosul consumatorului. S-au acordat 163 de medalii: 64 de medalii de aur şi 99 de medalii de argint. România a obţinut 99 de medalii, 39 de aur şi 60 de argint. La gală au fost prezenţi producători, importatori, reprezentanţi ai mass-media, parteneri IWCB, precum şi oficialităţi.

Două medalii de aur pentru Staţiunea de Cercetări Viticole Blaj Dr. ing. Liliana Tomoiaga Participarea Staţiunii de Cercetări Viticole Blaj (SCDVV Blaj) la IWCB din acest an a fost încununată de succes. Cele două medalii de aur obţinute cu Muscat Ottonel sec 2012 şi Selena 2012, dar şi medalia de argint pentru Muscat Ottonel demisec 2012 încununează activitatea de cercetare care se desfăşoară de peste 67 de ani în singura unitate de cercetare viticolă din Transilvania. O premieră de remarcat este aprecierea cu aur a vinului obţinut din soiul Selena, o creaţie originală a colectivului de cercetători de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, autor principal cercetător Ştefan Cristea. Selena este un soi nobil obţinut prin hibridare sexuată, urmată de selecţia individuală, între soiurile (Iordană x Traminer roz) x (Raisin de Saint Pierre x M. Perlă de Csaba). Strugurii sunt de mărime mijlocie (160-170 g), cu lungimea de 20-25 cm, 58 Iunie 2013

de formă cilindro-conică, uniaripaţi, cu boabe înserate mijlociu-des pe ciorchine. Bobul este mijlociu (1,3-1,7 g), de formă sferică, cu pieliţa subţire de culoare rozrubinie, acoperit cu pruină pronunţată, cu 1-2 seminţe mici. Pulpa are culoare albverzuie, este zemoasă, cu gust dulce-acrişor reconfortant şi aromă fină, specifică. Selena este un soi viguros, foarte productiv, cu potenţial de producţie de 4-7 kg de struguri pe butuc, cu o prindere bună la altoire. Se pretează la tăieri mixte. Rodeşte bine pe coarde lungi, dar şi pe cepi de 2-3 ochi. Strugurii se desprind relativ uşor de pe coarde, dar boabele nu se scutură în momentul recoltării. Este un soi cu toleranţă bună la bolile criptogamice (mană, făinare şi putregaiul cenuşiu) şi are toleranţă sporită la condiţiile de iernare.

În condiţiile Podgoriei Târnave, strugurii ajung la maturitate în epoca a VI-a, frecvent în prima jumătate a lunii octombrie. La maturitate deplină, strugurii acumulează 220 g/l zaharuri, având o aciditate de 5,8 g/l. Vinul obţinut ajunge la o tărie alcoolică medie de 11-13 vol. %, cu 5,5 g/l aciditate (H2SO4) şi extract nereducător de 20 g/l. Vinul Selena este demisec, uşor aromat, cu gust de piersică, fin, catifelat, cu un buchet activ şi un echilibru excelent între aromă şi calitate. Echipa care a preluat organizarea concursului are convingerea că această competiţie va ajunge una dintre cele mai importante din lume. În acest fel, Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti IWCB poate fi principalul instrument de calibrare şi comunicare pentru piaţa vinului din această parte a globului, cu influenţe benefice majore pentru toţi producătorii de pe oricare continent. Rezultatele IWCB vor fi argumente la achiziţie pentru numeroşi cumpărători din România, Polonia, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Croaţia, Slovenia, Turcia, ţări care se află încă la distanţă de potenţialul maxim de consum.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 59


Bobul de grădină (Vicia Faba L.) este o specie diploidă, preponderent autogamă, cultivat din timpuri străvechi din estul Indiei până la ţărmurile mediteraneene ale Turciei şi în Valea Nilului. Formele cu sămânţă mare sunt cel mai des întâlnite în zona mediteraneană.

Tehnologia de cultură a bobului de grădină (Vicia faba L) V. Voican şi colab. (2002) consideră că trecerea bobului în cultură s-a făcut în neoliticul târziu. Cultura s-a extins din Orientul Mijlociu în 4 direcţii: în Europa, traversând Balcanii, litoralul nord-african, până în Spania, în Etiopia pe Nil, în Mesopotamia şi India. În urmă cu circa 4.000 de ani, bobul de grădină era cultivat în Grecia şi în sudul Italiei. Modul deosebit de utilizare a boabelor, fie în stare uscată, fie în stare verde, pentru hrana oamenilor sau a animalelor, precum şi adaptarea la condiţii climatice diferite au contribuit la diversificarea formelor actuale de bob în privinţa perioadei de vegetaţie, a înălţimii plantelor şi a dehiscenţei păstăii. Împreună cu mazărea, lintea şi lupinul, bobul a constituit în perioada antichităţii şi în Evul Mediu o sursă alimentară foarte importantă. Acest lucru a durat până în secolul al XVIIIlea, când s-au răspândit fasolea şi cartoful. În prezent, bobul se cultivă pe suprafeţe mici în Bazinul Mării Mediterane, în Anglia, Franţa, Germania şi Olanda. În aceste ultime ţări făina de bob se foloseşte ca ingredient la fabricarea supelor concentrate sau se consumă boabe fragede congelate (650 de tone anual în Franţa) sau boabe conservate în borcane (Olanda, Germania). Bobul este o plantă leguminoasă care se cultivă atât pentru consum tradiţional, 60 Iunie 2013

în stare uscată, cât şi în scop legumicol. Bobul cultivat pentru seminţe uscate este considerat o plantă de câmp şi poate intra în asolamente cu cereale. Boabele uscate au o proporţie ridicată de proteine (circa 20% din substanţa uscată) şi, fiind în acelaşi timp un aliment energetic (55% glucide şi 340 calorii/100 de grame), este folosit în societăţile care consumă mai puţină carne. Consumul bobului înainte de ajungerea la maturitate nu s-a răspândit decât după secolul al XVI-lea, când a devenit şi plantă de grădină. În stare verde, se consumă fie boabele verzi semidezvoltate, deci foarte fragede, în stare crudă, în salate sau aperitive, fie boabe verzi bine dezvoltate (dar care nu au devenit încă făinoase) în diferite preparate culinare. Se consumă, de asemenea, păstăile tinere, care se recoltează înainte de ajungerea la mărimea normală, din care se prepară supe, ciorbe, soteuri, ghivece. Bobul se cultivă şi sub formă de culise pentru protejarea unor culturi legumicole sensibile la vânt (castraveţi, pepeni, fasole), întrucât plantele de bob au portul înalt.

Rotaţia culturilor

Pentru motive sanitare, este prudent ca bobul să nu revină pe aceeaşi suprafaţă timp de 3 ani după el sau alte leguminoase.

Bobul constituie o premergătoare excelentă pentru majoritatea culturilor, întrucât lasă în sol o masă importantă de materie organică şi azot. Cultura restituie astfel şi o parte importantă din îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu care i-au fost aplicate.

Pregătirea terenului

Lucrările de pregătire a terenului trebuie să asigure un bun pat germinativ, bine pregătit, aşezat, cu bulgări mici, fini, favorabili germinaţiei. Grosimea patului germinativ trebuie să ţină seama de adâncimea de semănat (5-6 cm). De aceea, pentru cultura bobului se face arătura adâncă de toamnă, în primăvară urmând să se facă lucrările obişnuite de afânare prin grăpare sau cultivare, după care se seamănă.

Fertilizare

Dacă solul nu a fost fertilizat organic în anul anterior, se recomandă aplicarea din toamnă a 20-30 de tone la hectar gunoi de grajd împreună cu 200-300 de kilograme de superfosfat. Acolo unde este necesar, în funcţie de conţinutul solului, se aplică şi 200-250 de kilograme de sare potasică sau, şi mai bine, sulfat de potasiu. Îngrăşămintele cu azot se aplică primăvara numai pe solurile extrem de sărace în azot, în doză de 70-100 de kilograme la hectar.

www.agrimedia.ro


Sămânţa şi semănatul

Desimea culturii - la semănat este

favorabilă când se asigură 12-15 plante la metrul pătrat pentru soiurilor cu talie mare şi de circa 20 de plante la metrul pătrat la soiurile cu talie pitică. Este necesar să se asigure o bună aerisire a culturii şi o circulaţie uşoară printre rânduri, cu ocazia lucrărilor tehnologice sau a recoltării.

Norma de semănat - pentru soiurile din varietatea minor este de 120-150 de kilograme la hectar, iar la cele din varietatea major, 200-250 de kilograme la hectar. Adâncimea de semănat la această cultură este de 4-6 cm.

Lucrările de îngrijire

Pe solurile grele, argiloase, pe care se seamănă de obicei bobul, este deseori nevoie să se intervină cu grapa pentru distrugerea crustei ce se formează după ploi, pentru a ajuta plantele să răsară. Prăşitul după răsărire se repetă de 2-3 ori şi se face la adâncimea de 8-10 cm, al doilea prăşit fiind însoţit de un uşor muşuroit. Dacă s-au făcut tratamente cu erbicide, primele praşile nu mai sunt necesare, iar uneori nici ultima. Fertilizarea se face concomitent cu primul prăşit, cu o cantitate de circa 100 de kilograme de azotat de amoniu în cazul în care această fertilizare nu s-a făcut la

www.agrimedia.ro

unei rotaţii minime de 2-3 ani, fără leguminoase şi evitarea solurilor prea reci şi umede, favorabile dezvoltării putrezirii coletelui; tratamentul seminţei împotriva antracnozei şi manei; evitarea densităţilor prea mari; aplicarea tratamentelor la apariţia primelor simptome (atât la bolile foliajului, cât şi la puricele negru); utilizarea soluţiilor adezive (frunzele fiind foarte lucioase); în perioada de înflorire este necesar să se aleagă produse inofensive pentru insectele polenizatoare, iar tratamentele se fac, de preferinţă, seara. pregătirea terenului, primăvara, iar terenul este cu fertilitate slabă. Nodozităţile încep să fie active la 5 grade Celsius, iar dacă la controlul efectuat se consideră că relaţia simbiotică cu Rhizobium va asigura o cantitate de azot (în general, circa 25 de kilograme la hectar), doza se va diminua. Azotul nu trebuie să fie niciodată în exces, întrucât dezechilibrează alimentarea plantei, scade intensitatea activităţii simbiotice şi favorizează căderea. Irigarea, în cultura de vară, este adesea necesară, dacă perioada de formare a păstăilor coincide cu o perioadă de secetă. În acest caz, se udă cu norme mari de apă, de circa 350-400 de metri cubi la hectar. Cârnitul se face uneori cu coasa, tăind vârfurile plantelor, pentru a accelera coacerea păstăilor şi pentru a elimina puricii negri de frunze, care atacă de regulă vârfurile fragede ale plantelor. La soiurile cu creştere determinată, această practică nu mai este necesară. Combaterea chimică a buruienilor, prin aplicarea erbicidelor, este practicată mai ales după semănat, înaintea răsăririi buruienilor şi a culturii, sau, dacă cultură a răsărit, se pot aplica erbicide antigramineice. Eficacitatea tratamentelor după semănat este îmbunătăţită dacă solul este mai umed şi nivelat la suprafaţă. Printre agenţii patogeni care provoacă pagube în cultura bobului de grădină, se numără: Uromyces viciae fabae (produce rugina bobului); Ascochyta fabae (provoacă putrezirea plăntuţelor în curs de răsărire); Botrytis fabae (boala petelor ciocolatii a bobului); Peronospora sp. (care provoacă mana) ş.a. Dintre dăunătorii cei mai importanţi, amintim: Aphis fabae (păduchele negru al bobului); Bruchus rufimanus (gărgăriţa bobului) ş.a. Principalele măsuri de combatere a bolilor şi a dăunătorilor la bob sunt în primul rând cele culturale: respectarea

Recoltarea

Produsele recoltate pentru consumul în stare crudă sau gătită ca păstăi se recoltează atunci când bobul de grădină este în stadiul de lapte-ceară, adică atunci când o treime până la jumătate din dezvoltare s-a definitivat. Acesta este stadiul cel mai convenabil pentru calibrul fin. Pentru utilizarea boabelor verzi la gătit, acestea se recoltează puţin mai târziu (când s-a definitivaat 3/4 din dezvoltarea lor), respectiv înainte de a deveni făinoase. Produsele proaspete se recoltează manual, prin mai multe treceri. Păstrarea păstăilor verzi se face la temperaturi reduse, dar mai mari de 6 grade Celsius, căci păstaia are tendinţa de a se brunifica la temperaturi mai scăzute. O păstaie ofilită îşi pierde valoarea comercială, de aceea atmosfera din camerele de păstrare trebuie să fie menţinută la umiditate ridicată (95%) şi să existe o bună aeraţie. Zaharurile din bob evoluează rapid, iar calitatea produsului va fi menţinută cu atât mai bine cu cât răcirea se face cât mai rapid după recoltare. Durata de păstrare nu trebuie să fie mai mare de câteva zile, chiar în aceste condiţii. Expedierea la piaţă se face în casolete acoperite cu folie, iar pentru destinaţii apropiate, în folie de plastic.

Producţia, dacă se recoltează păstăi fragede tinere, poate fi de 12-15 tone la hectar. Transformarea acestora în boabe fragede, de exemplu pentru congelare, se stabileşte aplicând coeficientul 0,40 (rezultând 5-6 tone la hectar). În cazul recoltării păstăilor verzi bine dezvoltate, producţiile pot atinge 25-30 de tone la hectar, iar pentru boabe uscate, 3-4 tone la hectar.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Iunie 2013 61

Victor VĂTĂMANU

Epoca de semănat are loc cât mai timpuriu posibil, imediat după desprimăvărare, bobul fiind rezistent la temperaturi scăzute. Bobul de grădină preferă o umiditate mai ridicată a solului. Schema de semănat, în cazul gospodăriilor individuale, se seamănă pe teren nemodelat, manual sau mecanic. Pe suprafeţe mari, este bine să se semene pe teren modelat, pe fiecare strat semănându-se câte două rânduri, la 70 cm distanţă, iar maşina se va regla pentru o distanţă între boabe pe rând de 6-7 cm, ceea ce asigură peste 20 de boabe germinabile la metrul pătrat. Semănatul în cuiburi de 2-3 seminţe, distanţate la 30-40 cm pe rând, este practicat uneori în grădinile de legume. Se obţin astfel plante mai rezistente la cădere. Trebuie remarcat că la varietăţile cu bobul foarte mare (la care cantitatea de sămânţă trece de 300 de kilograme la hectar) semănătorile mecanice nu dau rezultate bune, fiind necesar să se semene manual în şănţuleţe trasate la adâncimea corespunzătoare.


O mare parte din viaţă, din ciclul biologic al acestor paraziţi, se desfăşoară în sol, ei atacând în primul rând părţile subterane ale cartofului. Solul este şi principalul mediu de supravieţuire şi de transmitere de la un an la altul. Pe lângă supravieţuirea în sol, aceşti paraziţi pot trăi pe tuberculi şi pot fi răspândiţi o dată cu aceştia. Unii paraziţi (Helminthosporium solani) au chiar viaţă scurtă în sol.

Bolile cartofului produse de agenţii patogeni din sol Deoarece răspândirea acestor paraziţi este limitată, I.I. Sigismund şi colab. (2002) considera că ei au un singur ciclu biologic, ceea ce înseamnă că în perioada de vegetaţie a cartofului are loc un singur ciclu de infecţie - creştere-reproducere. În cazul paraziţilor monociclici din sol, reproducerea şi ciclul bolii au loc paralel cu ciclul de creştere şi dezvoltare al plantelor. Infecţiile apar în timpul creşterii plantelor, iar sursa bolii este solul şi/sau tuberculii contaminaţi plantaţi. Fiecare din aceste boli apare într-un anume stadiu de creştere a plantei. În cazul unor boli, simptomele apar la scurt timp după plantare (Rhizoctonia solani), dar, în mod obişnuit, ele evoluează încet şi sunt evidente doar la recoltare. În cazul bolilor produse de paraziţi din sol, principalele simptome se observă pe tuberculi. Unele îşi limitează atacul la nivelul peridermei, a cojii tuberculilor, provocând pierderi în primul rând calitative, prin reducerea aspectului comercial. În cazul acestor boli, forma şi consistenţa tuberculilor nu se modifică. Între acestea, reprezentative sunt bolile cunoscute sub denumirea de 62 Iunie 2013

râie (comună, argintie, făinoasă) şi mai puţin rizoctonioza şi uscarea timpurie. O altă grupă de boli este cea care îşi manifestă prezenţa prin simptome pe tuberculi, dar care depăşesc coaja tuberculilor, atacul lor manifestânduse în pulpa tuberculilor, modificând forma şi consistenţa acestora. În cazul acestor boli, pierderile pot fi importante (putregaiurile uscate; Fusarium sp.; Phoma sp.; şi cele umede, Erwinia).

Boli care afectează valoarea comercială a tuberculilor de cartof Râia comună (Streptomyces scabies)

Dintre bolile care produc leziuni superficiale ale tuberculilor de cartof, care produc deprecierea lor comercială, râia comună este cea mai frecventă şi cu cea mai mare importanţă. Este o boală comună, frecventă, prezentă în toate zonele unde se cultivă cartof. Boala nu produce pierderi cantitative la culturile care se recoltează toamna. În schimb, leziunile de pe coaja tuberculilor depreciază valoarea

comercială. Când se plantează mulţi tuberculi atacaţi, se constată o răsărire neuniformă şi o întârziere a tuberizării, dar până la sfârşitul perioadei de vegetaţie aceste diferenţe dispar. Microorganismul care produce boala - Streptomyces scabies - atacă mai multe specii de plante cultivate sau spontane. Este polifag. Prin urmare, acest parazit poate fi prezent şi în soluri în care nu s-a cultivat niciodată cartof. Streptomicetele pot supravieţui perioade lungi pe resturi de plante şi chiar în gunoiul de grajd. Monocultura poate creşte severitatea bolii, dar cea mai importantă sursă a bolii o reprezintă totuşi tuberculii bolnavi plantaţi. Cea mai mare frecvenţă a atacului se înregistrează în solurile uşoare, nisipoase, în special în verile secetoase. Frecvenţa şi intensitatea atacului depind în mare măsură de cantitatea de apă din sol. În cazul verilor secetoase, pericolul unui atac intens este ridicat, indiferent ce material s-a plantat. Principalele măsuri de control ale acestei boli sunt asigurarea unor rotaţii cât mai lungi, eliminarea

www.agrimedia.ro


tuberculilor atacaţi din materialul de plantat şi asigurarea apei pe timpul perioadei de vegetaţie a cartofului. Îngrăşământul verde (secară, mei şi orz) reduce incidenţa bolii, în timp ce morcovul, sfecla, spanacul şi ridichea pot favoriza boala. Îngrăşămintele organice influenţează pozitiv evoluţia bolii. Rezumând, principalele măsuri de control sunt: eliminarea de la plantare a tuberculilor cu pustule de râie comună, evitarea monoculturii şi menţinerea umidităţii solului cât mai aproape de capacitatea de câmp.

Râia argintie (Helminthosporium solani; sân. Spondylocladium atrovirens)

Este o boală prezentă în marea majoritate a zonelor unde se cultivă cartoful. Boala atacă doar tuberculii, afectând negativ aspectul comercial, producând şi pierderi cantitative în timpul păstrării, prin deshidratarea rapidă a tuberculilor atacaţi, dar pierderile sunt de mică importanţă. Ciuperca infestează tuberculii în câmp, boala evoluând în timpul păstrării. Principala cale de transmitere a ciupercii de la un an la altul sunt tuberculii de sămânţă infestaţi. În sol, acest parazit

www.agrimedia.ro

are viaţă scurtă, aşa că infecţiile îşi au originea în tuberculul-mamă. În timpul vegetaţiei, infectarea tuberculilor este favorizată de perioadele cu temperaturi ridicate, iar la recoltare şi în timpul păstrării, de umiditatea ridicată. Această ciupercă atacă doar tuberculii de cartof. Nu se cunoaşte nici o altă gazdă şi nu poate supravieţui rigorilor iernii în sol. În câmp, s-a constatat că, dacă perioada dintre încetarea creşterii şi recoltare este mai lungă, creşte frecvenţa tuberculilor atacaţi. Nu există o legătură directă între gradul de infectare a materialului de plantat şi gradul de infectare a noii producţii. Eliminarea de la plantare a tuberculilor atacaţi este o măsură importantă de control, dacă ţinem cont de faptul că ciuperca nu poate supravieţui în sol. La fel de mare importanţă este recoltarea cât mai rapid, după maturizarea tuberculilor, şi păstrarea lor în condiţii corespunzătoare.

Uscarea timpurie a cartofului (Verticillium albo-atrum; Verticillium dahlie)

Uscarea timpurie a cartofului este o boală intrată relativ recent în atenţia cultivatorilor de cartof, cu toate că

pierderile pot fi de 6-10 tone la hectar. Acest lucru se datorează, în primul rând, simptomelor atipice, a lipsei unor semne caracteristice, care să diferenţieze uscarea produsă de această boală faţă de uscarea normală a plantelor. Boala este greu de recunoscut. Patogenul pătrunde în plantă prin sistemul radicular şi se stabileşte în primele faze ale îmbolnăvirii până nu produce simptome evidente pe foliaj. Ajunsă în plantă, ciuperca se dezvoltă în toate organele, dar mai ales în vasele conducătoare ale tulpinii, pe care le astupă, împiedicând circulaţia normală a apei şi a substanţelor nutritive. Este deci o traheomicoză. Scurtarea perioadei de vegetaţie produsă de Verticillium sp. este frecvent pusă, în mod greşit, pe seama fertilizării sau a irigării insuficiente, a efectului altor boli. Cele două specii, Verticiliium alboatrum şi Verticillium dahlie sunt separate prin sensibilitatea la temperatură şi prin structurile de supravieţuire pe care le formează. Verticilllium albo-atrum formează numai hife melanizate în ţesuturile inferioare, iar temperatura optimă este de până la 24 de grade Celsius. Verticillium dahlie formează microscleroţi adevăraţi ca structuri de supravieţuire. În anumite zone, în anumite situaţii,

Iunie 2013 63


Râia făinoasă (Spongospora subteranea)

moartea prematură a plantei de cartof poate fi cauzată şi de Erwinia carotovora, care produce aceleaşi simptome ca şi Verticillium dahlie, adică o cloroză care progresează şi produce necrozarea foliajului şi decolorarea sistemului vascular. Pentru controlul bolii sunt luate în considerare următoarele măsuri: folosirea unui material de plantat sănătos, care provine din câmpuri fără plante atacate de uscarea timpurie; controlul chimic al ciupercilor şi nematozilor implicaţi în această boală complexă; folosirea de soiuri tolerante.

Victor VĂTĂMANU

Rizoctonioza cartofului (Rhizoctonia solani)

Rhizoctonia solani este o ciupercă polifagă care produce pierderi multor specii, inclusiv cartofului. Ea poate persista în sol şi poate produce multe simptome pe planta de cartof, scleroţii de pe tuberculii de consum nefiind agreaţi de către consumatorii din ţările unde cartoful neprelucrat se vinde spălat. La cartoful de consum care îşi încheie ciclul biologic pierderile cantitative sunt nesemnificative, în schimb prezenţa scleroţilor pe tuberculi atrage deprecieri calitative, care are influenţă negativă asupra preţului de vânzare. Atacul cel mai sever se înregistrează până la răsărirea plantelor de cartof. Pe lăstarii în curs de răsărire se observă zone necrozate de culoare brun-negru, pe o parte, sau pot înconjura lăstarul, ducând la uscarea părţii de deasupra leziunii. Uneori se formează un nou lăstar de sub leziune. Şi acesta poate fi atacat, proces ce se poate repeta, ceea ce va duce la întârzierea răsăririi sau chiar la nerăsărirea plantelor. Ciuperca poate ataca tulpini mai dezvoltate şi stoloni, dar atacul este mai puţin frecvent. În condiţii favorabile, atacul poate fi puternic, leziunea înconjurând tulpina, provocând răsucirea foliolelor din vârf şi chiar uscarea tulpinilor. Uneori leziunile deranjează chiar transferul sevei elaborate, a carbohidraţilor spre stoloni, aşa că la inserţia frunzelor se formează tuberculi aerieni. Atacul pe stoloni poate cauza uscarea vârfului stolonilor, ceea ce duce la scăderea producţiei. În alte cazuri, atacul ciupercii R. Solani pe stoloni duce la scurtarea şi ramificarea lor, ceea ce are ca efect formarea tuberculilor strânşi în jurul tulpinilor. Aceşti 64 Iunie 2013

tuberculi sunt mici şi mulţi deformaţi. Un alt simptom frecvent este prezenţa unui manşon alb de miceliu la baza tulpinilor, imediat deasupra solului. Acest miceliu pe care se formează sporii trăieşte saprofit şi deci nu produce daune plantelor. Pe tuberculi, scleroţii sunt simptomele cele mai cunoscute. Ei sunt de culoare închisă negru-brun, crustaţi şi sunt evidenţi după spălarea tuberculilor şi se pot confunda cu particulele de sol, dar nu se înmoaie în apă. Scleroţii sunt o aglomerare de cruste, care, la început sunt gri-deschis, devenind negre după câteva zile. Sunt de forme diferite, obişnuit au 1-5 mm diametru, dar în anumite cazuri, mai mult de jumătate din suprafaţa tuberculilor poate fi acoperită cu aceste cruste negre. Rizoctonioza poate produce pierderi însemnate o dată cu ridicarea pretenţiilor pentru calitate. Măsurile de protecţie şi control al bolii urmăresc în primul rând reducerea sursei de inoculi. În multe ţări nu se admite ca în cartoful pentru sămânţă să fie mai mult de 5% tuberculi cu scleroţi. Prin faptul că acest parazit este destul de activ la temperaturi scăzute, de până la 10 grade Celsius, plantarea timpurie a unui material cu mulţi tuberculi infectaţi, rizoctonioza poate produce pagube semnificative, mai ales că la aceste temperaturi paraziţii naturali ai acestei ciuperci nu sunt suficient de activi. De aceea este important ca plantarea să se facă superficial, când temperatura solului este de 8-10 grade Celsius, ceea ce va grăbi răsărirea. Pentru controlul chimic al acestei boli există fungicide care se aplică concomitent cu plantatul. Totodată, cu plantatul se pot aplica şi insecto-fungicide, care, pe lângă rizoctonioză, protejează culturile de afide şi de gândacul din Colorado.

Ciuperca atacă toate părţile subterane ale plantei de cartof. Anii ploioşi favorizează apariţia bolii, mai ales în solurile nisipoase şi mai puţin în cele argiloase. Pierderile se limitează la aspectul comercial în cazul cartofului pentru consum. Primele simptome care pot fi observate sunt nişte mici sfere pe rădăcinile cu diametrul de câţiva milimetri. La început ele sunt deschise la culoare, apoi se închid la culoare şi se descompun. Dacă sunt multe rădăcini atacate, plantele suferă, se veştejesc, uneori chiar se usucă. Atacul se poate manifesta pe stoloni şi în special pe tuberculi, sub forma unor mici pustule sau băşicuţe de culoare deschisă care cresc încet. Mai târziu, coaja de pe aceste pustule se rupe şi este eliberată o pudră neagră, sporii ciupercii. Acum diferenţa dintre râia comună şi această boală este evidentă prin faptul că fragmente din coaja ce acoperă sporii rămân ataşate de marginea leziunii. În condiţii de umiditate ridicată, la unele soiuri leziunile pot evolua, fiind mai adânci şi cu diametru mai mare. Agentul patogen supravieţuieşte şi el în sol sub forma sporilor de rezistenţă, ei rămânâd viabili până la 6 ani. Mai mult, sporii rămân viabili şi după ce trec prin tubul digestiv al animalelor, rezistând şi la procesul de fermentare a gunoiului de grajd. Rădăcinile de rapiţă pot fi infectate, nu se formează spori de rezistenţă, dar, pe zârnă (solanum nigrum), ciclul biologic de desfăşoară complet. Umiditatea ridicată şi temperaturile scăzute favorizează atacul pe tuberculi, iar după date recente, pH-ul nu este un factor care să influenţeze evoluţia bolii. Ea poate apărea în soluri cu pH extrem de mic, dar şi în cele cu un pH foarte ridicat. Agentul patogen supravieţuieşte în sol, dar şi pe tuberculii atacaţi, care asigură principalul mijloc de transmitere de la o solă la alta. Ţinând cont de acestea, prevenirea răspândirii şi controlul acestei boli se pot realiza prin folosirea unui material de plantat sănătos, eliminarea solanaceelor din rotaţie, asolamente cât mai lungi pe solele infectate. De asemenea, trebuie să avem în vedere provenienţa gunoiului de grajd, dar şi eliminarea excesului de umiditate.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 65


Păstârnacul este originar din Europa, unde se întâlneşte şi azi în stare sălbatică pe terenurile joase. Este cunoscut în cultură de circa 4.000 de ani, cultivându-se pe suprafeţe întinse înainte de introducerea cartofului în cultură.

Tehnologia de cultură a păstârnacului (Pastinaca sativa L.) În prezent, aşa după cum arată V. Voican şi colaboratorii (2002), păstârnacul are acelaşi areal de cultură ca şi morcovul, însă atât în România, cât şi în alte ţări ocupă suprafeţe mai mici, corespunzător cu întrebuinţările sale. Arealul său este mai mult în regiunile temperate şi umede, până la latitudinea nordică de 60 de grade. Păstârnacul se cultivă pentru rădăcina sa cărnoasă, care are aceleaşi întrebuinţări în arta culinară ca morcovul şi pătrunjelul. Acestea au o valoare nutritivă ridicată, un conţinut ridicat în substanţe albuminoide (1,5%) şi vitamine: B1 şi B2 şi mai ales vitamina C (30 mg/100 grame produs). Conţinutul său este ridicat în săruri de potasiu, fosfor, siliciu şi clor, dar sărac în cele de calciu şi sodiu. Pe lângă rădăcina tuberizată, frunzele tinere de păstârnac pot fi folosite ca salate, având gust şi aromă plăcute, caracteristice. De asemenea, atât rădăcinile, cât şi frunzele au o valoare terapeutică remarcabilă. Frunzele rămase toamna după recoltarea rădăcinilor constituie un excelent nutreţ pentru ovine, cabaline şi ovine. Păstârnacul este o plantă bienală, cu perioadă de vegetaţie lungă, de la semănat până la recoltarea rădăcinilor de 165-190 de zile, iar până la recoltarea seminţelor de 500-550 de zile. Rădăcina - se formează în anul întâi de cultură, este pivotantă, fusiformă, simplă sau puţin ramificată, mare 66 Iunie 2013

(150-200 grame/bucată), de culoare albăgălbuie, cu cilindrul central dezvoltat, gălbui şi uneori fibros. Rădăcinile consumate în stare proaspătă au gust plăcut, caracteristic, şi totuşi asemănător miezului de nucă nouă. Frunzele - în primul an de cultură cresc în rozetă, sunt mari, penatisectate, cu foliole oblonge, crenate sau dinţate, de culoare verde-deschisă-gălbuie, lucioase pe partea superioară, acoperite cu perişori fini pe cea inferioară. Tulpina florală - apare în anul al doilea, este goală în interior, striată şi ramificată, înaltă de 1,5-2 metri. Inflorescenţa - este sub formă de umbelă compusă, puternic ramificată. Florile - sunt mici, de culoare galbenă, pe tipul 5, vizitate de insecte mici şi albine. Înfloritul are loc în luna iulie. Polenizarea este alogamă, existând riscul de încrucişare cu păstârnacul sălbatic. La producerea de seminţe trebuie asigurate spaţii de izolare între soiuri (800-1.000 de metri) şi distruse plantele sălbatice de păstârnac din zona învecinată. Fructul - impropriu numit sămânţă, este o diachenă, turtit, de formă ovală, cu marginile aripate. Seminţele sunt comprimate, cu margini aripate, de culoare cafeniu-deschis şi cu miros caracteristic; ajung la maturitate în luna august şi se scutură uşor. Sunt destul de uşoare: greutatea a 1.000 de seminţe este de circa 4-5

grame, iar facultatea germinativă este de 50-70% şi se păstrează 1-2 ani. În România se cultivă 3 soiuri de păstârnac, şi anume: Alb lung (cel mai răspândit), Rotund (tinde să devină cel mai răspândit, întrucât poate fi recoltat semimecanizat) şi Semilung (este cel mai tardiv soi).

Cerinţe faţă de factorii de vegetaţie

Păstârnacul este mai rezistent la temperaturi scăzute decât morcovul. Seminţele sale germinează de la 1-2 grade Celsius, fiind posibilă înfiinţarea culturii prin semănat încă din toamnă. Plantele răsar în condiţii corespunzătoare de temperatură (de 8-10 grade Celsius) şi umiditate (de 70-75% din capacitatea de câmp), în circa 12 zile de la semănat. Temperatura optimă pentru creşterea şi dezvoltarea păstârnacului este de 18-

www.agrimedia.ro


Nivelarea solului - completează lucrările superficiale ale solului, pentru asigurarea uniformităţii la semănat. Erbicidarea - se aplică de tip „ppi”, adică înainte de însămânţare cu 6-7 zile, şi erbicidul se încorporează imediat, de preferat împreună cu îngrăşămintele chimice administrate. Modelarea terenului - fie în straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 104 cm, fie în biloane mari, prin care se creează şi condiţii atât pentru încălzirea şi zvântarea rapidă a solului, cât şi pentru irigarea culturii sau evacuarea surplusului se apă. Tăvălugirea straturilor modelate sau a terenului nemodelat se efectuează pentru asigurarea adâncimii uniforme la semănat.

Pregătirea terenului

Păstârnacul se cultivă prin semănare direct în câmp. Epoca de semănat - primăvara, de obicei cu câteva zile mai devreme decât la morcov. Semănatul din toamnă se face târziu, cu puţine zile înainte de îngheţarea solului. Schema de semănat - pe suprafeţe mici, semănatul se execută manual, în benzi de 4 rânduri, echidistante, la interval de 30-35 cm, cu distanţa între benzi de 50 cm. Pe suprafeţe mari, se seamănă cu maşina, fie pe teren plan, în rânduri echidistante, la interval de 50 cm, fie pe teren modelat, câte 3 rânduri pe stratul înălţat, la 40 cm distanţă între ele şi cu zone de protecţie la rigole de 12 cm. Norma de semănat - este de 6-8 kilograme de sămânţă la hectar. Adâncimea de semănat - va fi în medie de 1,5-2 cm. Tăvălugitul - imediat după semănat, cu tăvălug uşor, mai ales pe solurile cu textură uşoară, pentru asigurarea contactului seminţelor cu particulele de sol, cu efecte favorabile asupra răsăritului.

Fertilizarea de bază: toamna se administrează în sol 2/3 din doza de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu. Gunoiul de grajd se va folosi numai dacă este bine descompus şi în doze moderate. Arătura adâncă - la 25-30 cm, cu această ocazie se încorporează şi îngrăşămintele administrate. Dacă este necesar, se va face un subsolaj la 50 cm adâncime, înainte de sezonul ploilor de toamnă. Aceste lucrări se vor efectua în funcţie de momentul eliberării terenului. Afânarea suplimentară a solului, precum şi mărunţirea acestuia, este bine să fie efectuate înainte de semănat, pentru a evita formarea crustei la suprafaţa solului până la semănat. La culturile ce se înfiinţează mai târziu, la care însămânţarea se face uneori în perioade secetoase, se efectuează mai multe lucrări superficiale, dintre care ultima precedă semănatul, pentru a obţine un bun pat germinativ, pe cât posibil proaspăt (de curând) pregătit. În acest scop se foloseşte grapa cu colţi reglabili, grapa cu discuri sau cultivatorul. În mod obişnuit, o dată cu ultima lucrare, se încorporează în sol şi restul de îngrăşăminte chimice.

www.agrimedia.ro

Înfiinţarea culturii

Lucrări de întreţinere

Se aplică asemănător şi cu aceleaşi obiective că la celelalte rădacinoase. Combaterea buruienilor - este importantă în prima etapă, după înfiinţarea culturii şi când plantele sunt mici, deoarece şi păstârnacul ocupă terenul târziu. Lucrarea se realizează astfel: pe cale chimică, prin erbicidare, imediat după semănat, fără încorporare în sol. (Când este cazul, se erbicidează şi după răsărirea plantelor, dacă apar buruieni); pe cale macanică, pe suprafeţe restrânse printr-o praşilă superficială, pe intervalele dintre rânduri, completată cu plivitul buruienilor ce au

rămas pe rând, lucrare repetată de câte ori este necesar, sau pe suprafeţe mari, prin praşile mecanice repetate. Răritul plantelor - pe rând, prin rărit, o dată sau de două ori. Plantele se lăsă, în final, pe rând la distanţă una de alta la 7-8 cm, asigurând o desime de circa 200.000 de plante la hectar. Irigarea culturii - se practică îndeosebi atunci când solul nu este suficient de umed şi întotdeauna în anii secetoşi, efectuând 3-4 udări (mai ales în perioada îngroşării radăcinilor), cu norme de udare de 300400 de metri cubi de apă la hectar. Combaterea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor se aplică la avertizare, cu maximă operativitate. Bolile frecvente la culturile de păstârnac sunt: mana (Plasmopara pastinacae) şi pătarea frunzelor (Cercospora apii), iar dintre insecte, periculoasă este molia morcovului (Depressaria nervosa).

Recoltarea

Păstârnacul se recoltează toamna târziu, cu puţin înainte de îngheţarea solului. În prima etapă se va recolta cel provenit din semănături de toamnă şi apoi cel care provine din semănături de primăvară. Cel care a fost semănat în vară (iunie) poate fi lăsat eventual peste iarnă în câmp, fiind necesară protejarea sa, în iernile fără zăpadă, prin acoperirea cu bălegar păios sau cu frunze, urmând a fi recoltat primăvara. Recoltarea păstârnacului este o lucrare destul de anevoioasă din cauza înrădăcinării adânci (în special la soiul Alb lung). Se procedează mai întâi la dislocarea rădăcinilor, după care acestea se smulg, se curăţă de sol, se îndepărtează rozeta şi se pun la păstrare. Pentru consumul proaspăt eşalonat, rădăcinile se curăţă de resturile de pământ, se reduce numărul frunzelor, lăsând numai 2-3, se leagă în legături de 3-5 rădăcini. Depozitarea se poate face în beciuri, stratificând rădăcinile în nisip sau în silozuri. În acest scop se foloseşte producţia provenită din însămânţările din vară, recoltarea fiind făcută înaintea îngheţării solului.

Producţia - variază între 35 şi 40 de tone la hectar, mai mare la soiurile Alb lung şi Semilung, precum şi la semănăturile de primăvară.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Iunie 2013 67

Victor VĂTĂMANU

20 de grade Celsius. Păstârnacul este mai pretenţios la regimul de umiditate, cultura sa reuşeşte numai pe solurile umede, iar când este secetă, numai irigat. Pentru asigurarea creşterii viguroase a plantelor trebuie aplicate fertilizări, în funcţie de fertilitatea solului, cu cantităţi mari de gunoi de grajd (40-50 de tone la hectar), sau în lipsa acestuia cu 250-300 de kilograme la hectar azotat de amoniu, 300-350 de kilograme la hectar superfosfat, 150-200 de kilograme la hectar sare potasică şi 15-20 de kilograme la hectar borax. Faţă de sol, păstârnacul este mai puţin pretenţios, dând recolte satisfăcătoare atât pe solurile grele, cât şi pe cele uşoare, cu condiţia să fie lucrate adânc şi să fie bogate în humus.


Tehnologia de creştere, rodire şi uscare a pomilor Creşterea pomilor

Creşterea pomilor este un proces de reînnoire anuală a tulpinii şi a rădăcinii. Când pomii sunt tineri, creşterea este progresivă, amplificând astfel coroana şi întregul sistem radicular. La pomii maturi, nivelul creşterilor este mai redus şi controlat permanent de mărimea recoltei de fructe. În perioada de tinereţe şi de rodire deplină, reînnoirea coroanei se realizează, în principal, pe baza lăstarilor terminali ai ramurilor de schelet şi de semischelet. Lăstarii laterali au o contribuţie mai redusă la dezvoltarea coroanei întrucât, în marea lor majoritate, după cum prezintă N. Cepoiu, evoluează în ramuri roditoare şi după 1-2 recolte se usucă. La pomii intraţi în declin, reînnoirea anuală a coroanei se face prin lăstarii laterali şi lacomi, din cauza pocesului de uscare, centripet, care începe mai întâi cu uscarea ramurilor de prelungire şi apoi continuă (încet, dar progresiv) şi cu elementele de schelet şi semischelet ale pomului. În aceste condiţii, coroanele reînnoite scad în volum cu fiecare an ce trece. Reînnoirea sistemului radicular copiază fidel ritmul de dezvoltare (progresiv sau regresiv) al coroanei, în corelaţie 68 Iunie 2013

cu perioadele de vârstă ale pomului. Pentru menţinerea unui nivel ridicat de creştere a lăstarilor şi o fructificare normală şi constantă, sunt necesare tăieri de normare a încărcăturilor de rod. Prin aceste tăieri se asigură condiţii mai bune pentru fructificarea pomilor, creşterea lăstarilor şi formarea mugurilor de rod. O dată cu accentuarea uscării centripete a pomilor, se fac tăieri de regenerare a ramurilor de schelet şi semischelet, în vederea reînnoirii structurii de bază a coroanei şi a formaţiunilor de rod. În urma tăierilor, mugurii dorminzi şi adventivi sunt activaţi şi stimulaţi în creştere, formând lăstari viguroşi, din care se aleg prelungirile şarpantelor şi subşarpantelor şi a ramurilor de semischelet.

Rodirea pomilor

Rodirea pomilor reprezintă o etapă nouă, calitativă, care apare mai devreme sau mai târziu, în funcţie de precocitatea soiului şi de vigoarea portaltoiului. Pomii încep să rodească mai întâi pe ax, apoi pe şarpante şi subşarpante. La început, rodirea este mai slabă, apoi numărul fructelor creşte, atingând o valoare maximă în perioada de maturitate

deplină a pomilor. O dată cu adâncirea procesului de îmbătrânire, pomii formează mai puţine fructe şi de calitate inferioară.

Influenţa mărimii recoltei de fructe asupra creşterii şi rodirii pomilor

Din cercetările efectuate de Cepoiu (1974) reiese că, în anii de mare producţie, fructele exercită o influenţă represivă asupra creşterii şi rodirii pomilor. Pomii supraîncărcaţi cu rod reduc ritmul de creştere a sistemului radicular, a tulpinii, lăstarilor, frunzelor şi de formare a mugurilor de rod. Cea mai mare parte din fotoasimilate din părţile vegetative sunt translocate şi depozitate în fructe. În aceste condiţii, sistemul radicular şi coroana pomilor se extind foarte puţin (cu 10-15 cm), iar sporul de creştere a trunchiului în grosime nu depăşeşte 0,5-0,7 cm. Aparatul foliar reprezintă numai 30-40% din aparatul foliar al pomilor care fructifică normal şi în fiecare an. Pentru reducerea creşterii lăstarilor la măr se modifică raportul dintre frunzele de lăstar, rozeta sau bursa (la măr şi la păr), afectând totodată structura, conţinutul în

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 69


clorofilă şi randamentul fotosintezei. Influenţa recoltelor mari de fructe asupra metabolismului pomilor determină totodată şi schimbări importante în desfăşurarea intensităţii unor faze şi indici fenologici. Căderea fiziologică a fructelor, la merii supraîncărcaţi cu rod, se prelungeşte şi devine mai intensă datorită deschiderii eşalonate a florilor de pe ramurile lungi roditoare şi a rezervelor reduse de hrană. La pomii cu mult rod cad mai întâi frunzele de pe burse (la măr şi la păr), apoi cele de pe pinteni, ţepuşe (la 8-15 zile) şi lăstari (după 50-60 de zile). Căderea prematură a frunzelor de bursă reduce cu o treime aparatul foliar al pomului timp de 6-8 săptămâni, iar cele din rozete, în aceeaşi proporţie, pentru o perioadă de încă 5-6 săptămâni. În momentul recoltării fructelor, pomii cu recolte supraoptimale prezintă lăstari scurţi şi subţiri, cu puţine substanţe de rezervă, care nu le poate asigura o bună rezistenţă la ger. Întotdeauna producţiile de fructe cumulate pe o perioadă mai lungă de timp de la pomii care rodesc intermitent sunt mai mici cu 20-25% şi de calitate inferioară faţă de cele obţinute la pomii cu fructificare anuală controlată (prin tăieri şi rărire a fructelor).

Victor VĂTĂMANU

Alternanţa de rodire

În plantaţiile pomicole, unele specii şi soiuri rodesc în fiecare an, în timp ce altele fructifică o dată la 2-3 ani. Fructificarea bienală sau trienală se întâlneşte mai frecvent la speciile cu fructul mare (măr, păr, gutui) şi mai rar la speciile cu fructul mic (cireş, vişin). Există însă şi specii, precum piersicul, care, indiferent de mărimea recoltei, fructifică în fiecare an. Aceste exemple arată că, în aceleaşi condiţii de cultură, unele specii de pomi au tendinţa naturală să fructifice periodic, în timp ce altele se comportă normal, formând muguri de rod în fiecare an. La speciile predispuse să fructifice intermitent, soiurile de vară rodesc constant. Acest comportament se bazează pe existenţa unor cantităţi mai mari de fotoasimilate de care beneficiază mugurii vegetativi (după recoltarea fructelor) pentru a se transforma în muguri de rod. Mai avizate la fructificarea bienală sau trienală sunt soiurile partenocarpice, care, în anul de rodire, beneficiază de condiţii excelente pentru polenizare (soiul de măr Gravenstein, Renet de Canada etc.), dublându-şi sau triplându-şi uneori numărul de fructe legate. Fructifică, de asemenea, intermitent soiurile 70 Iunie 2013

fructificarea bienală a pomilor este uneori îndoielnică, din cauza comportamentului contradictoriu înregistrat în diferite zone climatice. Cu toate acestea, se poate spune că unele soiuri fructifică anual, în timp ce altele au o rodire constant bienală.

Controlul alternanţei

de măr care în anul rodirii leagă şi îşi menţin un număr mare de fructe până la recoltare. În anii cu un atac puternic de omizi, rapăn sau făinare, când frunzişul este distrus parţial sau total, mugurii de rod nu se mai formează, iar pomii sunt antrenaţi, de asemenea, în alternanţă de rodire. Ciclurile trienale care apar în fructificarea mărului şi părului se manifestă mai mult la pomii bătrâni, din cauza amplificării fenomenului de uscare. Ciclurile fructificării bienale sunt cele mai frecvente şi constante pe o perioadă determinată. O bienalitate deplină, de 100%, se realizează numai atunci când pomii îşi menţin cadenţa rodirii intermitente cel puţin 9-10 ani. Abaterile sau menţinerea soiurilor de măr în cicluri prelungite (rodire la 2-3 ani) sunt determinate, în principal, de portaltoi, gradul de autonomie a ramurilor, vârsta pomilor, mărimea recoltei şi factorii climatici. Fructificarea în cicluri prelungite a soiurilor cu o autonomie pronunţată a ramurilor poate fi stimulată de translocarea asimilatelor din frunzele lăstarilor vegetativi spre punctele de rodire. Vârsta pomilor amplifică sau reduce durata ciclului de rodire a mărului în funcţie de precocitatea şi de vigoarea pomului, indusă de portaltoi. Practica a dovedit că, indiferent de asociaţia soi/portaltoi, fructificarea bienală este mai prezentă la pomii supraîncărcaţi cu rod şi mai bătrâni, care au multe ramuri subţiri şi epuizate. După Monselise şi Goldchmidt (1982), factorii cauzali în declanşarea alternanţei de rodire a pomilor pot fi: îngheţurile târzii de primăvară, vremea răcoroasă din timpul polenizării florilor, umiditatea redusă a aerului, stresul edafic, bolile şi insectele care atacă florile, frunzele şi fructele. Menţinerea pomilor într-o fructificare intermitentă vreme îndelungată este atribuită în totalitate factorilor endogeni, care controlează permanent echilibrul dintre recolta-creştere şi formarea mugurilor de rod. Implicarea factorului genetici în

În plantaţiile intensive şi superintensive, controlul alternanţei de rodire a pomilor se realizează relativ uşor, prin tăieri de producţie (de normare a încărcăturii) aplicate diferenţiat pe grupe de soiuri şi categorii de vârstă a pomilor, prin rărirea chimică a florilor şi a fructelor, prin irigări şi fertilizări corelate cu zona de cultură şi mărimea recoltei de fructe. Tăierile de producţie aplicate diferenţiat asigură un spor de recoltă de 28-42% la pomii tineri şi 34-63% la pomii maturi. În plus, acestea îmbunătăţesc calitatea fructelor şi anulează tendinţa de fructificare bienală a pomilor. Tăierile se execută în perioada repausului (tăieri în uscat) şi în timpul vegetaţiei (tăieri în verde). Prin tăierile în uscat se asigură o repartizare uniformă a rodului în coroana pomului, iar prin tăierile în verde se stabileşte numărul de inflorescenţe pe ramurile lungi, se îmbunătăţeşte regimul de lumină din interiorul coroanei şi se stimulează randamentul fotosintezei fructelor şi diferenţierea mugurilor de rod.

Uscarea pomilor

Uscarea este un proces lent, care se declanşează o dată cu apariţia fructificării. Primele ramuri care se usucă sunt ramurile scurte şi cele subţiri de la baza axului şi a scheletului, iar ultimele, ramurile lacome, viguroase, care au luat naştere mai târziu din mugurii dorminzi şi adventivi ai pomilor intraţi în declin. Ramurile de rod se usucă şi dispar mai uşor decât cele vegetative, deoarece sunt mai subţiri şi mai solicitate (pentru hrană) de către fructe. Ramurile permanente (de schelet) sunt viguroase şi dispun de o rezervă mai mare de muguri suplimentari, care oricând pot forma lăstari viguroşi de înlocuire (la piersic, cais, prun etc.). Creşterea, rodirea şi uscarea pomilor sunt modificate, ca durată şi intensitate, de vigoarea soiului şi a portaltoiului. Astfel, la pomii pitici intensitatea şi durata creşterii sunt mai mici decât la pomii viguroşi, iar uscarea se manifestă mult mai devreme, din cauza precocităţii soiului şi a influenţei reduse a portaltoiului.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Iunie 2013 71


Ordinul nr. 207 din 10 aprilie 2013 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 143/2010 privind componenţa şi funcţionarea Comitetului pentru Organizaţiile Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare, precum şi procedurile de recunoaştere, monitorizare şi control, retragere a recunoaşterii, extindere a acordurilor interprofesionale şi delegare de atribuţii pentru organizaţiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare - M.O. nr. 0208 din 2013 Legea nr. 95 din 12 aprilie 2013

pentru modificarea Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004 - M.O. nr. 0213 din 2013

Hotărârea nr. 172 din 10 aprilie 2013 privind trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare în domeniul privat al judeţului Constanţa şi în administrarea Consiliului Judeţean Constanţa a unor amenajări de irigaţii cărora li s-a retras recunoaşterea de utilitate public - M.O. nr. 0227 din 2013 Ordonanţa de Urgenţă nr. 37

din 30 aprilie 2013 pentru completarea art. 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor 72 Iunie 2013

nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare - M.O. nr. 0256 din 2013

Legea nr. 129 din 26 aprilie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2012 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. IV alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2009 pentru instituirea sistemului temporar de sprijinire a derulării afacerilor în domeniul comerţului cu seminţe de consum, precum şi pentru modificarea unor acte normative - M.O. nr. 0250 din 2013 Ordonanţă de Urgenţă nr. 34

din 23 Aprilie 2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 - M.O. nr. 0267 din 2013

Ordinul nr. 174 din 3 aprilie 2013 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată“, 212 „Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană“ şi 214 „Plăţi de agromediu“

din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, precum şi pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru Pilonul I aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2013 - M.O. nr. 0270 din 2013

Ordinul nr. 33 din 26 februarie 2013 privind aprobarea cuantumului taxei pentru eliberarea licenţei de depozit - M.O. nr. 0297 din 2013 Ordinul nr. 340 din 16 mai 2013 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a operatorilor economici care desfăşoară activităţi şi servicii în domeniul însămânţărilor artificiale la animale - M.O. nr. 0297 din 2013 Ordinul nr. 378 din 23 mai 2013 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică - M.O. nr. 0301 din 2013 Ordinul nr. 383 din 23 mai 2013 privind modificarea anexei nr. 8 la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 181/2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică - M.O. nr. 0301 din 2013 Hotărârea nr. 264 din 15 mai 2013 privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor bunuri imobile aflate în administrarea unor structuri din

www.agrimedia.ro


subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării, în condiţiile legii - M.O. nr. 0300 din 2013

Ordinul nr. 173 din 2 aprilie 2013 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 510/768/319/2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, compoziţia, fabricarea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale altor produse similare destinate consumului uman - M.O. nr. 0307 din 2013 Ordinul nr. 318 din 10 mai 2013 privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2013/2014 - M.O. nr. 0306 din 2013 Ordinul nr. 289 din 29 aprilie 2013 privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2013 - M.O. nr. 0315 din 2013 Hotărârea nr. 300 din 29 mai 2013 pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 10 octombrie 2012 şi la 19 octombrie 2012 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului pentru modernizarea sistemului de informare şi cunoaştere în agricultură, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005 M.O. nr. 0322 din 2013 Hotărârea nr. 335 din 1 iunie 2013 privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2013, la titlul 10 „Cheltuieli de personal“ şi titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice“, pentru plata titlurilor executorii prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscalbugetare şi de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea

www.agrimedia.ro

unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013 M.O. nr. 0333 din 2013

Ordinul nr. 407 din 31 mai 2013 pentru aprobarea contractelor-cadru de concesiune şi închiriere a suprafeţelor de pajişti aflate în domeniul public/ privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor - M.O. nr. 0333 din 2013 Hotărârea nr. 341 din 4 iunie 2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 796/2012 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate şi a Hotărârii Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică - M.O. nr. 0335 din 2013

şi înscrierea acestora în Registrul cumpărătorilor - M.O. nr. 0338 din 2013

Ordonanţa de Urgenţă nr. 58

din 12 iunie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi pentru abrogarea art. II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală - M.O. nr. 0347 din 2013

Ordinul nr. 60 din 7 martie 2013 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor şi aprobarea Procedurilor privind omologarea, comerţul paralel şi de aprobare a celei de-a doua denumiri comerciale pentru un produs de protecţie a plantelor omologat pe teritoriul României - M.O. nr. 0346 din 2013

Ordinul nr. 443 din 5 iunie 2013 pentru completarea anexei nr. 1 „Condiţii de aprobare a cumpărătorilor de lapte de vacă“ la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 695/2008 privind stabilirea Condiţiilor de aprobare a cumpărătorilor de lapte de vacă şi a formularului de cerere pentru aprobarea

Rectificarea nr. 378 din 13 iunie 2013 Referitoare la Ordinul ministrului Ariculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 378/2013 - M.O. nr. 0349 din 2013

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 139 din 25 mai 2013 s-a publicat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 485/2013 al Comisiei din 24 mai 2013, de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce priveşte condiţiile de autorizare a substanţelor active clotianidin, tiametoxam şi imidacloprid şi de interzicere a utilizării şi a vânzării seminţelor tratate cu produse de protecţie a plantelor care conţin aceste substanţe active, conform căruia: - până la 30 septembrie 2013, statele membre modifică sau retrag, atunci când este necesar, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, autorizaţiile existente pentru produsele de protecţie a plantelor care conţin clotianidin, tiametoxam sau imidacloprid ca substanţe active; - eventualele perioade de graţie acordate de statele membre în conformitate cu articolul 46 din

Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 sunt cât mai scurte posibil şi expiră cel târziu la 30 noiembrie 2013. În termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia va iniţia, fără întârzieri nejustificate, o revizuire a noilor informaţii ştiinţifice pe care le-a primit.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 485/2013 al Comisiei din 24 mai 2013 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce priveşte condiţiile de autorizare a substanţelor active clotianidin, tiametoxam şi imidacloprid şi de interzicere a utilizării şi a vânzării seminţelor tratate cu produse de protecţie a plantelor care conţin aceste substanţe active poate fi accesat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: www.madr.ro, la secţiunea Fitosanitar - Omologare produse de protecţie a plantelor Legislaţie omologare fitosanitar. Iunie 2013 73


Massey Ferguson, o istorie fără sfârşit La începutul anilor 2000, Massey Ferguson anunţa lansarea celei mai mari combine, modelul MF 7200 Cerea, şi gama combinelor echipate cu rotor, MF 8780. În 2001, este lansată o nouă serie de tractoare specializate, înguste, MF 3300, destinate lucrului în livezi şi plantaţii viticole. În acelaşi an este pusă pe piaţă noua gamă de tractoare MF 4300, cu puteri de la 53 până la 115 CP. Este completată seria de combine Cerea cu modelul MF 7274 şi se aduc îmbunătăţiri seriilor MF 6200 şi MF 8200, incluzând suspensia QuadLink şi Autodrive. Totodată, este lansată o nouă gamă de tractoare agricole compactă, seria MF 1300, iar în Australia şi Noua Zeelandă este lansată seria MF 400. Alte două modele de combine se alătură celor din gama Cerea în 2002 şi produce presa de balotat rotundă MF 160. În această perioadă are loc lansarea mai multor serii de tractoare şi combine. În 2008, aniverează 50 de ani de la prima maşină agricolă înscripţionată cu logoul companiei. În jumătate de secol, Massey Ferguson ajunge să creeze 85 de modele de tractoare şi să aibă un portofoliu de 5 milioane de clienţi în întreaga lume. În acel an lansează seria tractoarelor de specialitate MF 3600 şi combinele Centora şi Activa S. În materie de combine, Massey Ferguson a introdus în premieră inovaţii inginereşti, care acum se regăsesc la toate maşinile agricole, indiferent de marcă. Pe lângă faptul că a fabricat prima combină autopropulsată din lume, compania a 74 Iunie 2013

creat hederul PowerFlow, ce copiază denivelările terenului, astfel încât înălţimea la care sunt tăiate plantele, indiferent de densitatea culturii, să fie una constantă. De asemenea, în anul 1991, MF a introdus sistemul de cartografiere cu ajutorul GPS, ce oferea fermierilor pentru prima oară informaţii cu privire la randamentele de producţie obţinute pe fiecare parcelă în parte. Detavision a fost primul ecran interactiv de informare amplasat în cabina unei maşini agricole. Toate aceste inovaţii lansate de Massey Ferguson au pus bazele agriculturii de precizie. În anul 2009, lansează combina hibrid MF Delta, ce combină sistemul tradiţional de treierat cu sistemul de separare cu rotor. Datorită alcătuirii hibride a secţiei de treierat, MF ridică nivelul de performanţă existent la gama de combine. În 2010, compania vine cu o altă noutate - tehnologia SCR (Selective Catalytic Reduction) la maşinile de recoltat. Primul model care dispune de acest sistem este MF 9280 Delta. La tractoare, prima serie de tractoare care a folosit noua tehnologie SCR a fost seria MF 8600. Potrivit reprezentanţilor companiei, următoarea generaţie prezintă catalizatorul de oxidare a motorinei şi noul catalizator din eşapament. În 2012, introduce cabina Skyline, ce oferă un plus de confort şi vizibilitate. Tot în acelaşi an, cu seria MF 7600 câştigă la expoziţia Agritechnica din Hanovra (Germania) prestigiosul premiu de Tractor al Anului. Făcându-şi debutul la eveniment, gama MF 7600 a luat titlul la categoria de putere medie spre mare (180-260 CP). La începutul lui 2013, MF lansează 5

modele noi din seria 6600 de tractoare, echipate cu motoare AGCO Power cu 4 cilindri, cu o capacitate fără precedent, de 4,9 litri, ce dezvoltă o putere impresionantă şi un cuplu excepţional, fiind cele mai puternice de pe piaţă din acest segment. La expoziţia Sima 2013 de la Paris, Massey Ferguson a sărbătorit 75 de ani de la lansarea primei combine autopropulsate din lume, modelul MF-20. În Europa, MF are două unităţi de producţie, tractoarele sunt fabricate la Beauvais (Franţa), iar combinele la Breganze (Italia). Fabrica de la Beauvais este cea mai modernă unitate din Franţa, unde s-au construit peste 820.000 de tractoare, din care aproape 85% au fost exportate în peste 140 de ţări din toată lumea. Fabrica din Italia, unde Grupul AGCO deţine Centrul European de Excelenţă pentru Combine, se mândreşte cu o istorie de peste 50 de ani în producţia de combine, în timp ce producţia de maşini şi echipamente agricole a fost începută încă din 1873.

Răspunde provocărilor de mâine

În 2012, la evenimentul organizat de membrii Clubului Fermierilor britanici, dl Richard Markwell, vicepreşedinte şi director general al companiei Massey Fergurson, a adus în discuţie provocările agriculturii în următorii ani. „Va trebui să producem alimente pentru o populaţie globală ce creşte rapid, dar în acelaşi timp va trebui să avem grijă şi de mediul înconjurător. A treia provocare este cererea crescută pentru biocombustibili, iar cea de-a patra este legată de oameni şi de nevoia de a atrage în sectorul agricol personal cu înaltă calificare. Succesul în a fi competitiv pe piaţa globală de maşini agricole depinde de cât de rentabil eşti, de găsirea de noi modalităţi pentru a fabrica produse cu valoare adăugată şi de curajul de a investi pe termen lung. Massey Fergurson şi AGCO exact asta fac şi suntem mai mult ca oricând pregătiţi în faţa provocărilor de mâine”, a afirmat dl Markwell.

www.agrimedia.ro


3

Ianuarie 2013


4

Ianuarie 2013


Revista AGRIMEDIA - Iunie 2013