Issuu on Google+

1

Decembrie 2010


2

Decembrie 2010


SUMAR: ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Editorial

Dr. ing. Daniel Botănoiu - noul preşedinte FNPAR

12

Nemulţumiri ale producătorilor agricoli

14 18

Târgul Agromalim - Arad, 8-11 septembrie

20

Reforma PAC după 2013 - poziţia României

22

Aproximativ 2.000 de proiecte finalizate cu fonduri nerambursabile

24

Apel la o relaţionare corectă între producători şi procesatori

26

Piaţa laptelui - derogări şi perspective

28

2011 - producţii record de grâu

30

Fixarea biologică a azotului atmosferic prin plante leguminoase

Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99

32 34

Importăm, deşi avem producţie record de legume

Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98

36

Euralis a lansat campania 2011 pentru rapiţa de toamnă

40

Utilizarea din toamnă a produselor pentru protecţia culturii de rapiţă - un avantaj

42

Fendt 700 Vario - perfecţiunea în cea mai bună formă

46

Tehnologie de recoltare de ultimă generaţie

48

Ingrijirea ovinelor în perioada păşunatului din timpul verii

ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

50 52

Când trebuie date la montă sau însămânţate viţelele?

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

54

UE a majorat cotele de export la vin şi cereale fără plata taxei vamale pentru Moldova

56

Clarificări despre Paolo Lucaccioni - un nume controversat în ultima perioadă -

66

Saaten - Union, calitate germană în sprijinul fermierului român

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul V, Nr. 8 / 2011 (52) August 2011 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

Bogdan Mareş

4

3 8

August 2011

Izolarea pieţei cărnii de porc din România

Performanţe şi caracteristici de top cu hibrizii LG

Stabilirea momentului optim de recoltare a strugurilor

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011

5


 În dialog cu fermierii

•Ceproducţiişicepreţuriaţ toamnă şi cum se prezintă II Mina Ion Nelu, localitatea Pietroşani, judeţul Teleorman „Suprafaţa pe care o administrez este de 650 ha, iar campania de recoltat la culturile de toamnă, respectiv grâu, orz şi rapiţă, s-a încheiat destul de bine. La rapiţă însă, din cauza condiţiilor climatice nefavorabile din toamnă, am diminuat suprafaţa până la 40 ha, deşi iniţial vroiam să cultiv 120 de hectare. La grâu că am obţinut o producţie mai bună de pe solele unde plantele premergătoare au fost floarea-soarelui şi porumb, şi o recoltă mai mică acolo unde a fost grâu. În medie, producţia obţinută la cultura de grâu din acest an a fost de 4.000 kg/ha, iar preţul de valorificare a fost unul mic, de 0,65-0,68 lei/kg, însă am vândut doar 20% din producţie, pentru că restul am stocat-o. Am spaţii de depozitare care sunt modernizate, iar capacitatea lor este de 2.000 de tone. Orzul a ocupat în cadrul asolamentului o suprafaţă de 70 de hectare, iar producţia obţinută a fost de aproximativ 4.300 kg/ha. Culturile de primăvară, respectiv porumbul şi floarea-soarelui, arată bine. La porumb am folosit un hibrid mai timpuriu, la care ştiuletele începe deja să se usuce şi cred că în perioada 20-25 august voi începe să recoltez. Probleme în vegetaţie am cu îmburuienarea cu costrei, pe care nu reuşesc să-l distrug în totalitate. An de an erbicidez, însă seminţele vin şi de pe solele învecinate, care nu sunt cultivate. Problemele generale cu care ne confruntăm sunt lipsa sistemelor de irigat, care nu cred că o să fie prea curând rezolvată, şi accesul greoi la fondurile europene. Am încercat de două ori să accesez aceste fonduri, întocmirea proiectelor, consultanţa m-au costat aproximativ 100 de milioane de lei vechi, dar nici unul nu a fost declarat eligibil. Am obţinut un punctaj mai mic probabil şi din cauza vârstei mai înaintate. În orice caz, modernizarea gamei de maşini şi utilaje agricole trebuia s-o fac şi am fost nevoit să iau în calcul leasingul, care nu este soluţia cea mai bună. O altă problemă care trebuie rezolvată este comasarea terenurilor. Guvernul ar trebui să aibă un program care să încurajeze comasarea, să subvenţioneze costul cărţilor funciare.” 6

August 2011

Daniel Naidin, administrator al SC Agro Dăneasa SA, localitatea Dăneasa, judeţul Olt „Societatea administrează o suprafaţă agricolă de 1.600 de hectare, ocupate cu următoarele plante: grâu, rapiţă, orz, floarea-soarelui şi porumb. În acest an, la culturile de toamnă am obţinut producţii şi preţuri de valorificare bune. La rapiţă am folosit hibridul Triangle, de la firma KWS, care a realizat o producţie de 3.000 kg/ha. Preţul de valorificare a fost de 1,85 lei/kg. În toamnă, rapiţa a răsărit mai târziu şi a intrat în iarnă într-o fază mai mică de dezvoltare, având 4 frunze. Din fericire, cultura nu a fost grav afectată deoarece a fost protejată de un strat de zăpadă. La cultura de grâu, soiul Apache de la Limagrain a dat o producţie de 6.500 kg/ha, pe care am valorificat-o la preţul de 0,65 lei/kg. Producţia de grâu nu am vândut-o în totalitate, ci am păstrat-o şi în siloz. Grâul a fost de o calitate excepţională, panificabil. Cheltuielile de producţie la această cultură s-au ridicat la circa 2.500 lei/ha. Anul acesta, din cauza umidităţii, bolile foliare au fost ceva mai frecvente. Pentru a le combate, am aplicat două tratamente, cu fungicidele Alert şi Acanto Plus, produse de către firma DuPont. Producţia obţinută la orz, cu soiul Dana, a fost de 6.300 kg/ha. Culturile de toamnă s-au dezvoltat bine şi promit producţii bune la recoltare. La porumb, folosesc hibridul Florencia, de la firma Pioneer, iar la floarea-soarelui am seminţe de la companiile Syngenta, Limagrain (5663) şi Euralis (Florimis). O problemă cu care ne confruntăm este costul mare al motorinei. Pe unitatea de suprafaţă, cantitatea de motorină de care avem nevoie este de 80-90 de litri. Avem un parc tehnic bine dotat, am luat majoritatea maşinilor şi utilajelor agricole prin leasing, însă am dori să mai achiziţionăm două combine. Pe viitor, vrem să construim spaţii moderne de depozitare. Din păcate, nu am reuşit nici până acum să ne capitalizăm şi să nu mai folosim plata la recoltare.”

www.agrimedia.ro


aţiobţinutlaculturilede ă în câmp cele de primăvară? „Societatea lucrează 1.600 ha, iar plantele cultivate sunt grâul, rapiţa şi floareasoarelui. Porumb nu prea cultivăm, deoarece avem probleme cu furturile. În acest an, cultura de grâu a ocupat o suprafaţă de 800 de hectare şi soiurile pe care le-am cultivat au fost Capo, Stefanos, Renan şi Dropia. Producţia medie obţinută pe unitatea de suprafaţă a fost de 5.000 kg/ha, iar preţul grâului obţinut la valorificare a fost de 0,65 lei/kg. Probleme în vegetaţie am văzut la soiul Renan, care a fost mai sensibil la atacul bolilor foliare, căruia a trebuit să-i aplicăm două tratamente cu fungicide specifice. La cultura de rapiţă, din cauza faptului că am întârziat semănatul, efectuându-l undeva în jurul datei de 3 octombrie, am obţinut o producţie de doar 1.400 kg/ha. Preţul de vânzare la rapiţă a fost de 1,75 lei/kg. Floarea-soarelui se prezintă bine în lan, însă la recoltare o vom vedea adevăratele rezultate. Suprafaţa cultivată este de 600 ha, iar hibrizii pe care îi cultivăm provin de la firmele Limagrain (circa 100 ha), Pioneer, Syngenta, Quality Crops şi Caussade. Dispunem de un parc tehnic bine dotat, mai ales că am implementat un proiect de modernizare finanţat din fonduri europene, în valoare de 740 mii de euro, şi care a presupus achiziţia de tehnică performantă. Anul viitor, avem în vedere realizarea unor spaţii de depozitare.”

IF Pîrlogea Stelian, comuna Vlădila, judeţul Olt „Lucrez o suprafaţă agicolă de 120 de hectare, iar structura culturilor practicată cuprinde: grâu (45 ha), rapiţă (54 ha), floareasoarelui (15 ha) şi porumb. La grâu, folosesc soiul austriac Capo, care a realizat o producţie cuprinsă între 3.500 şi 4.500 kg/ha. Preţul de valorificare obţinut a fost de 0,62 lei/kg. La cultura de rapiţă folosesc hibrizi de la KWS, în mare parte, şi de la Pioneer. De pe unele sole am obţinut o producţie mai mare, de pe altele mai mică, însă media

www.agrimedia.ro

se situează undeva la 1.500 kg/ha. Problema a fost aceea că nu a răsărit bine în toamnă şi a intrat nepregătită în iarnă. Preţul obţinut pentru kilogramul de rapiţă a fost de 1,67 lei. Culturile de primăvară se prezintă bine în câmp, la floarea-soarelui folosesc un hibrid de la firma KWS, iar la porumb, din cauza faptului că am o suprafaţă mică, am cultivat hibridul românesc Olt. Ca planuri de viitor, dorim să realizăm un proiect pentru accesarea fondurilor europene pentru achiziţia de utilaje. Vrem să cumpărăm un tractor performant, de 150-160 CP, o combină, deoarece acum avem una second-hand, şi utilaje performante.”

II Soisun Vasile, localitatea Pietroşani, judeţul Teleorman „Exploatez o suprafaţă agricolă de 450 ha, iar plantele pe care le cultiv sunt rapiţa, grâul, orzul, floarea-soarelui şi porumbul. În acest an, cultura de grâu a ocupat 170 de hectare. Producţia obţinută a fost de 4.000 kg/ha, soiul cultivat a fost unul românesc - Boema, iar preţul pe care l-am obţinut la valorificare a fost de 0,7 lei/kg. Cea mai mare parte din producţia de grâu am vândut-o imediat după recoltare, iar partea rămasă o folosesc pentru sămânţă şi arendă. La această cultură, probleme în vegetaţie nu am avut. În privinţa rapiţei, care din cauza lipsei apei după semănat a răsărit cu întârziere şi a intrat în iarnă nepregătită, în faza de doar 2 frunze, producţiile au fost mai slabe, situatate între 2.100 şi 2.200 kg/ha. În toamnă, am pregătit patul germinativ la timp şi am semănat în epoca optimă, dar lipsa precipitaţiilor care să ajute rapiţa să aibă o creştere bună s-a reflectat negativ în producţie. Preţul la vânzare a fost de 1,6 lei/kg. Anul trecut, cultura de rapiţă s-a prezentat mult mai bine. Hibridul pe care îl folosesc la această cultură se numeşte Hexagone. La orz, producţia obţinută a fost una bună, de 4.500 kg/ha. Referitor la culturile de primăvară, plantele se prezintă bine, dar începe să se vadă lipsa apei. La porumb, folosesc hibrizi Pioneer, iar la floarea-soarelui, de la firma Limagrain. 99% din suprafaţa cultivată cu floare este rezistentă la erbicidul Pulsar. Ca planuri de viitor, aş dori să investesc în construcţia de silozuri, mai exact în două spaţii de depozitare cu o capacitate de 500 de tone fiecare.”

August 2011

Ana MUSTĂŢEA

Constantin Bărbulescu, inginer agronom al Slorom SRL, localitatea Drăghiceni, judeţul Olt

7


În cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată în luna iulie, Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie (ROMPAN), a avut ocazia să-i solicite ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dl Valeriu Tabără, rezolvarea unor probleme cu care acest sector se confruntă.

Aurel POPESCU, preşedinte ROMPAN

Ana MUSTĂŢEA

ROMPAN cere păstrarea în ţară a producţiei autohtone de grâu Cea de-a întâi solicitare a reprezentantului industriei de morărit a fost crearea cadrului legal pentru funcţionarea organizaţiilor interprofesionale. „Fac apel la Ministerul Agriculturii să dea drumul organizaţiilor interprofesionale. Sunt măsuri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală unde se alocă un anumit punctaj dacă beneficiarii fac dovada apartenenţei la organizaţii interprofesionale. De aceea, consider că ar fi bine dacă am dezvolta şi promova aceste organizaţii”, a susţinut dl Popescu. Această solicitare a preşedintelui ROMPAN nu este deloc întâmplătoare, mai ales că acesta se află în conducerea Organizaţiei Interprofesionale Cereale şi Produse Derivate - prima organizaţie de acest fel înfiinţată în România. A doua problemă ridicată de preşedintele ROMPAN a fost aceea legată de contractele comerciale încheiate. „Legea contractelor nu funcţionează. O soluţie ar fi constiuirea unor tribunale comerciale, care să rezolve orice problemă în termen de 30 de zile. Dacă nu avem contracte bine legiferate, care să-şi facă efectul în piaţă, nu vom rezolva nimic”, a afirmat dl Popescu. Bonul electronic de cântar întăreşte birocraţia Suspendarea Hotărârii de Guvern 432/2011 privind reglementarea 8

August 2011

transportului pe drumurile publice a fost o altă solicitare înaintată de industria de morărit şi panificaţie. Mai exact, s-a cerut eliminarea bonului electronic de cântar, care trebuie cuprins în documentaţia de însoţire a mărfii. „Această hotărâre îşi face deja efectele în piaţă, afectând întregul lanţ de distribuţie, de la producători, depozitari şi morari. Unii dintre marii producători au comandat cântare pe care să le amplaseze la capul locului, acolo unde se recoltează. Este o mare prostie să începem acum să investim în cântare. O altă problemă legată tot de acest bon este că trebuie ţinut în evidenţa contabilă timp de 5 ani”, a afirmat dl Popescu. Acesta i-a cerut ministrului Agriculturii să rezolve problema împreună cu Ministerul Transporturilor, instituţia responsabilă de înaintarea acestei hotărâri de Guvern. „În acest moment, această hotărâre ne transformă pe toţi în nişte hoţi”, a afirmat preşedintele ROMPAN. În cadrul conferinţei de presă, reprezentantul industriei de morărit şi panificaţie a vorbit despre efectele favorabile resimţite de piaţă ca urmare a taxării inverse la cereale şi că în luna august se va realiza o evaluare exactă privind reducerea evaziunii fiscale. „Taxarea inversă îşi face efectele pentru că în portul Constanţa este o linişte de mormânt. Este rodul instituţiilor, iar

dacă această taxare ar fi mers până la raft, ar fi fost un lucru extraordinar. De asemenea, dacă nu se va rambursa TVA către fermieri, mulţi vor intra în faliment”, a declarat dl Popescu. În privinţa producţiei de grâu realizată în acest an, preşedintele ROMPAN a declarat că aceasta este una excelentă din punct de vedere calitativ, care corespunde cerinţelor de panificaţie. „Cred că vom reuşi anul acesta să mâncăm şi o pâine mai bună dacă vom ţine necesarul de grâu în ţară. De aceea, este important să nu exportăm acest grâu de calitate ca fiind unul furajer, iar apoi să fim nevoiţi să importăm”, a precizat dl Popescu. Pentru a asigura necesarul intern de grâu din producţia proprie, preşedintele ROMPAN a susţinut necesitatea măririi rezervelor naţionale.

www.agrimedia.ro


50% avans pentru investiţii prin PNDR Beneficiarii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) pot solicita avans pentru finanţarea prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) a proiectului aprobat. Avansul este de 50% din ajutorul public pentru investiţii, conform Regulamentului 679/2011 al Comisiei Europene. Aşadar, în cadrul Regulamentului 679/2011, una dintre modificările importante aduse este cea a articolului 56 cu privire la valoarea avansului, care nu trebuie să depăşească 50% din ajutorul public pentru investiţii, această modificare aplicându-se de la

1 ianuarie 2011, celelalte modificări intrând în vigoare în a treia zi de la data publicării acestui regulament în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Astfel, valoarea avansului nu trebuie să depăşească 50% din ajutorul public pentru investiţii, iar plata acestuia este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, care corespunde unui procent de 110% din valoarea avansului. La cererea beneficiarilor ajutorului pentru investiţii, statele membre pot plăti un avans de maximum 50% din ajutorul public.

Pentru beneficiarii publici, acest avans poate fi plătit administraţiilor şi asociaţiilor locale, precum şi autorităţilor regionale şi organismelor de drept public. Documentul legislativ prin care se modifică acordarea valorii avansului este Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 679/2011 al Comisiei, din 14 iulie 2011, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Peste 4.000 de proiecte depuse de tinerii fermieri În cadrul sesiunii de primire a proiectelor aferente Măsurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, desfăşurată în perioada 1-29 iulie 2011, la Oficiile Judeţene ale APDRP, au fost depuse 4.083 de proiecte conforme. Valoarea totală a acestor proiecte se ridică la aproximativ 83,5 milioane de euro. Alocarea a 50 de milioane de euro pentru această sesiune a fost depăşită şi, pentru prima dată, punctajele obţinute de fiecare proiect vor fi cele care vor decide acordarea finanţării. Tinerii fermieri au solicitat sprijin financiar pentru dezvoltarea unor activităţi diverse, dintre care cele mai accesate au fost cele pentru apicultură, ferme vegetale, exploataţii horticole, dar şi de creştere a animalelor. Următoarea sesiune pentru depunerea proiectelor de finanţare nerambursabilă aferente Măsurii 112 va avea loc în perioada 1-30 noiembrie 2011. APDRP va modifica procedurile aferente măsurii de „Instalare a tinerilor fermieri”, astfel

www.agrimedia.ro

încât potenţialii beneficiari ar putea obţine un sprijin financiar de maximum 40.000 de euro/exploataţie agricolă. Această modificare vizează şi sprijinul propus pentru instalarea tânărului fermier, sprijin care creşte de la 10.000 la 12.000 de euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE. Peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creşte cu 4.000 euro/1 Unitate de Dimensiune Economică (UDE), comparativ cu 2.000 de euro pentru 1 UDE, sumă care se primea până în acest moment. De asemenea, pentru a facilita accesul tinerilor la fondurile europene nerambursabile, nivelul minim de pregătire profesională a solicitanţilor eligibili se modifică, fiind necesar un certificat de calificare sau de absolvire a unui curs de formare de minimum 150 de ore în domeniul agricol. Aceste certificate pot fi prezentate atât de către absolvenţii de liceu, cât şi de absolvenţii şcolilor profesionale sau de arte şi

meserii, altele decât cele cu profil agricol. Toate aceste modificări au fost convenite cu direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei Europene, aşteptându-se în acest moment o decizie oficială scrisă din partea acestora. Sprijinul financiar acordat în cadrul Măsurii 112 are ca scop dezvoltarea exploataţiilor agricole, care produc în principal produse agricole vegetale şi animale (materie primă) pentru consum uman şi hrana animalelor.

August 2011

9


Dr. ing. Daniel Botănoiu - noul preşedinte FNPAR La data de 28 iulie 2011, a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), în urma căreia a fost ales un nou preşedinte, în persoana domnului Daniel Botănoiu.

Comisia Europeană: rapoartele de progres în cadrul MCV pentru Bulgaria şi România Declaraţia comisarului european Dacian Cioloş despre Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) publicat de Comisia Europeană: „Este neîndoielnic un raport pozitiv în ansamblul său, reflectând voinţa politică şi progresele reale făcute de România în ultimul an. Cu toate acestea, există nuanţe şi zone unde este nevoie în continuare de eforturi suplimentare şi de mai multă asumare din partea tuturor celor implicaţi, nu doar a puterii executive. Raportul anunţă o evaluare de ansamblu, în 2012, a progreselor făcute de România de la începutul 10 August 2011

Din Consiliul Director al FNPAR fac parte domnii: Viorel Nica - LUAIR, Ilie Van - UCPR, Ştefan Poienaru - AFR, Aurel Dumitraşcu - APIMAR, Claudiu Necşulescu - ONIV, Gheorghe Caruz - PRCP, Marian Clejanu - ANTPAR, Cătălin Roşculete - APAO, Dimu Polifronie - ACOD, Mircea Ciurea FCBR, Moise Otvos - SCTR. Numărul organizaţiilor membre ale FNPAR cu drepturi depline este de 21, existând totodată şi 45 de entităţi economice care sunt membri pasivi ai federaţiei. Federaţia este interesată de promovarea şi susţinerea de către autorităţile naţionale şi europene a cadrului legislativ din domeniile de activitate şi de interes, activând pentru deplina libertate de acţiune, în scopul dezvoltării şi eficientizării activităţilor din sectorul agricol. Acţiunile federaţiei sunt în direcţia obţinerii unei imagini optime a sectorului agricol românesc în

rândul consumatorilor, al autorităţilor şi al celorlalţi parteneri sociali sau comerciali cu care au fost stabilite relaţiile de parteneriat. Scopul principal al FNPAR este de a îmbunătăţi reprezentativitatea şi capacitatea de dialog atât la nivel naţional, cât şi european, având în vedere viitoarele provocări la care va fi supus sectorul agricol. Pe viitor, federaţia trebuie să devină partenerul principal de dialog, ţinând cont de potenţialul deţinut de fiecare organizaţiie membră, şi totodată să avem capacitatea de a depăşi anumite sincope, ceea ce nu poate scoate în evidenţă decât că interesele sunt convergente atunci când discutăm de sectorul agricol românesc. FNPAR trebuie să revină în elita agricultorilor europeni (COPACOGECA) pentru a exprima cât mai clar şi a apăra cât mai bine interesele sectorului agricol românesc.

funcţionării mecanismului. România poate convinge pâna la acel moment că mecanismul şi-a îndeplinit menirea şi e o paranteză care poate fi închisă. Dacă nu, nu este exclusă posibilitatea ca paranteza să fie menţinută deschisă, eventual într-o formulă adaptată”. Comisia Europeană a publicat rapoartele de progres în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru Bulgaria şi România.

Schimbare preşedinte SAROM

Începând cu data de 1 august 2011, funcţia de preşedinte al Summit Agro România, deţinută până la acea dată de domnul Hidetaka Sato, va fi preluată de către domnul Takanori Ando, ce va avea împuterniciri depline ca preşedinte al SAROM, inclusiv drept de semnătură pe toate documentele oficiale. Domnul Hidetaka Sato a dorit în final să-şi exprime aprecierea către toţi partenerii pentru susţinerea acordată SAROM în perioada celor 5 ani în care a activat în cadrul companiei Summit Agro România.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 11


Nemulţumiri ale producătorilor agricoli

Ana MUSTĂŢEA

La data de 21 iulie a.c., agenţia de presă Mediafax, împreună cu Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a organizat la Hotel Hilton din Bucureşti o conferinţă de presă, în cadrul căreia s-au dezbătut problemele din agricultură. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, ai APIA, ai PNDR, membri LAPAR, ROMPAN, APRIL, reprezentanţi ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agrochimice, precum şi reprezentanţi ai băncilor comerciale din România. Legumicultorii acuză Ministerul Agriculturii În cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de Producători „Legume - Fructe Matca”, a acuzat Ministerul Agriculturii că nu sprijină legumicultorii aflaţi în dificultate din cauza preţurilor foarte mici obţinute la valorificarea producţiei. „Nu este posibil să vindem tomate cu preţul de 0,45 lei/kg, ardei gras cu 1,8 lei/kg şi sacul de castraveţi cu 10 lei. Toate produsele noastre se vând la preţuri exagerat de mici. Sectorul de legume este la pământ”, a afirmat dl Croitoru. Criza provocată de bacteria E.coli a lovit şi legumicultorii români, efectele acesteia fiind resimţite într-o măsură mai mare de cei care nu au primit compensaţii pentru pierderile suferite. „Pentru noi, MADR nu a făcut nimic! Toţi banii s-au dat doar pentru o singură asociaţie”, a spus preşedintele grupului de producători. Pe lista nemulţumirilor legumicultorilor s-a aflat şi lipsa încurajării funcţionării Grupurilor de Producători „Ne-am organizat într-un grup de producători, însă suntem supuşi unei serii de controale, verificări şi presiuni din partea APIA. O altă problemă este aceea că de 12 August 2011

4 ani cerem rambursarea TVA şi nu am primit nimic”, a precizat dl Croitoru. Producătorii vor recuperarea la timp a TVA Nemulţumiri au venit şi din partea Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România. Nicuşor Şerban, vicepreşedintele acestei organizaţii, a imputat lipsa unei strategii pentru dezvoltarea sectorului agricol: „România nu are o strategie pentru dezvoltarea agriculturii şi afirm acest lucru bazându-mă pe faptul că nu se întâmplă nimic practic în agricultura reală. Ministrul Agriculturii a spus că sprijină producătorii de lapte din zonele defavorizate, din zonele montane. Aceşti bani nu se întorc niciodată şi nu contribuie la relansarea agriculturii”, a afirmat dl Şerban. Potrivit lui Nicuşor Şerban, una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă agricultorii, în special cei din zona de sud a ţării, este lipsa sistemelor de irigaţii. „Nu putem discuta despre producţii sigure, stabile şi nici nu putem fi într-o relaţie de garantare cu băncile pe baza producţiilor”, a spus vicepreşedintele ligii. În opinia sa, asigurarea apei pentru irigaţii ar trebui să constituie principala prioritate. „Datorită fondurilor europene am reuşit să modernizăm şi să dotăm exploataţiile agricole. Practicăm tehnologii asemănătoare cu cele aplicate în ţările din vestul Europei, dar tot nu suntem productivi. Cauza este lipsa apei. Poţi compensa lipsa de elemente nutritive din sol prin aplicarea de îngrăşăminte chimice, amendamente, dar în cazul în care factorului apă lipseşte, nu ai ce să faci. De aceea, asigurarea apei trebuie să fie prioritatea numărul 1”, a susţinut dl Şerban. Potrivit lui Nicuşor Şerban, producţiile bune obţinute în acest an la cereale se datorează în mare măsură factorilor climatici favorabili. „Cel puţin în zona de sud a ţării, am avut condiţii climatice excelente, am avut precipitaţii şi nu s-au înregistrat

calamităţi. Dacă avem producţie vegetală bună, acest lucru se datorează, în primul rând, factorilor climatici”, a precizat acesta. În relaţia cu băncile comerciale, fermierii români se simt discriminaţi faţă de cei din alte state ale UE, din cauza dobânzilor mari pe care trebuie să le suporte. „Nu înţeleg diferenţa mare a nivelului dobânzii la aceeaşi bancămamă pentru fermierii din Europa de Vest şi cei din România, deşi avem şi noi, după 20 de ani, anumite posibilităţi de garantare. Eu iau credit cu 8% dobândă şi fermierul din alte ţări cu 2-3% de la aceeaşi bancă”, a declarat dl Şerban. O altă problemă ridicată de vicepreşedintele LAPAR a fost ceea legată de lipsa organizării fermierilor în asociaţii de profil. „Nu am reuşit să ne organizăm în asociaţii şi cooperative şi să avem spaţii de depozitare, mai ales în sectorul cerealier. Acest fapt duce la o cantitate mare de produse pe piaţă, în anumite momente, mai ales la recoltare, şi la scăderea preţului la produse agricole. Dacă vrem preţuri competitive, trebuie să rezolvăm problema asocierii, a spaţiilor de depozitare pentru a putea vinde atunci când piaţa creează condiţii prielnice de valorificare”, a spus vicepreşedintele organizaţiei. În privinţa taxării inverse la cereale, reprezentantul producătorilor agricoli a afirmat că această măsură este una corectă dacă producătorul îşi va recupera la timp TVA. „Vom vedea dacă şi recuperarea TVA de către producători va fi benefică şi corectă. Taxarea inversă la cereale este o măsura corectă numai dacă este dusă până la capăt. În condiţiile legii, producătorul român de cereale subvenţionează bugetul de stat timp de 30 de zile, dar dacă legea nu se respectă, atunci subvenţionarea va fi până la rambursarea TVA la cereale”, a precizat dl Şerban. Potrivit acestuia, vânzările de cereale la negru s-au redus cu 70-80% ca urmare a introducerii taxării inverse.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 13


www.agrimedia.ro

August 2011 15


Cu ocazia unei conferinţe de presă, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, a afirmat că instituţia lucrează la o strategie privind politica agricolă comună şi priorităţile agriculturii româneşti ce trebuie îndeplinite până în anul 2020.

Strategie în lucru la MADR „Această strategie nu este încă încheiată, pentru că avem nevoie de datele exacte oferite de recensământul agricol. Vrem ca până în anul 2020, producţia obţinută la grâu să fie de 8 milioane de tone, dintre care cel puţin 4 milioane de tone să fie destinate exportului”, a declarat dl Tabără. Potrivit ministrului Agriculturii, cultura grâului este rentabilă de la o producţie de 3,5 tone/ha în sus şi, pentru depăşirea acestui nivel, fermierii ar trebui să acorde o mai mare importanţă tehnologiei pe care o aplică. În cadrul PNDR, proiectele privind modernizarea exploataţiilor vor fi în continuare o prioritate a instituţiei. „Pe Măsura 121, de exemplu, vom promova investiţiile în acele utilaje performante care asigură un bun management al apei. De asemenea, vom sprijini crearea de depozite şi vom perfecţiona Ghidurile astfel încât investiţiile să fie direcţionate în măsurile importante”, a afirmat dl Tabără. În privinţa organizării pieţei de cereale, dl Tabără a precizat că producătorii ar trebui să considere o prioritate crearea unei burse internaţionale. „Preţul cerealelor ar trebui să se facă la Marea Neagră. Este o provocare, mai ales pentru marii producători, de a face Bursa Internaţională la Brăila-Galaţi şi chiar să existe un anumit sprijin în acest sens”, a precizat dl Tabără. 16 August 2011

Promovarea sfeclei de zahăr În cadrul conferinţei, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, a vorbit despre cultura sfeclei de zahăr şi importanţa pe care o acordă instituţia acestei culturi. „Avem în vedere creşterea suprafeţelor de sfeclă de zahăr şi valorificarea producţiei. Există o strategie a MADR în acest sens, pentru producţia de zahăr şi utilizarea sfeclei de zahăr, cu scopul obţinerii de energie. Este o cultură profitabilă care ar duce la o reorganizare în structura de culturi practicată. Acum, sfecla de zahăr ocupă o suprafaţă de circa 10 mii de hectare, însă aceasta ar putea fi cultivată pe 150 mii de hectare”, a declarat dl Tabără. Un exemplu de plantă tehnică introdusă cu succes de fermierii români în structura culturilor este rapiţa. „În urmă cu 15 ani, rapiţa era cultivată doar pe câteva hectare, iar în acest an suprafaţa a ajuns

la 500 mii ha. Este una dintre cele mai importante plante tehnice, cu un preţ de valorificare cuprins între 450 şi 500 euro/tonă. O altă plantă tehnică importantă, cu perspective, este floarea-soarelui, dar care depinde în mare măsură de siguranţa fitosanitară. Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui este de un milion de hectare, dintre care circa 700 de mii ha sunt necesare pentru a asigura sistemul de rotaţie a culturilor agricole”, a precizat dl Tabără. În opinia ministrului, plantele tehnice prezintă o importanţă deosebită în sistemul agricol românesc şi că ţara noastră nu duce lipsă de material biologic productiv şi de bună calitate. Un alt sector pe care ministerul Agriculturii doreşte să-l sprijine este cel al agriculturii ecologice: „În baza articolului 68, am decis ca anul viitor să suplimentăm sprijinul alocat pentru agricultura ecologică cu un milion de euro. Cu toate că nu am reuşit să cheltuim în totalitate cele 3 milioane de euro care sunt deja alocate, dorinţa noastră este aceea de a promova acest sistem de producţie”, a precizat dl Tabără. Cultivarea de OMG, beneficii economice şi agronomice În viitoarea politică agricolă comună, cercetarea agricolă va dispune de un buget consistent, de 4,5 mld. euro.

www.agrimedia.ro


adoptată de fermierii americani a fost cultivarea de hibrizi transgenici, rezistenţi la atacul de Diabotica virgifera.

Acest dăunător de carantină, denumit viermele vestic al rădăcinilor de porumb, este originar din Statele Unite ale Americii, iar în ţara noastră a fost semnalat pentru prima oară în anul 1996. Dăunătorul provoacă pagube mai ales în partea de nord-vest a ţării, deşi prezenţa sa a fost semnalată şi în partea de sud a României. Din cauza combaterii dificile a viermelui vestic din lanurile de porumb, deoarece are rezistenţă genetică la tratamentele chimice, soluţia

Energie din surse regenerabile Nimeni nu poate nega importanţa agriculturii, mai ales în contextul actualul, de creştere demografică şi de schimbări climatice. „Pe partea de vest a României, în ultimii 50 de ani temperatura medie anuală a crescut cu 0,5 grade, ceea ce este mult şi intensifică fenomenul de stepă. Un alt factor esenţial este creşterea populaţiei. În 2050, polulaţia lumii va număra circa 9,5-10 mld. de oameni”, a sus dl Tabără. În opinia sa, agricultura poate răspunde acestor provocări, dar şi celor legate nevoia de energie. „România are o rezervă uriaşă de biomasă ce poate fi folosită pentru pentru producerea de energie. Germania renunţă la energia nucleară în schimbul folosirii de energie din surse regenerabile, din biomasă. 40% din producţia de porumb din SUA este folosită în producţia de etanol”,a afirmat dl Tabără.

After the first season of Kwizda Agro Romania we are proud for the excellent evolutionwith great results. As our main goal is to strengthen our sales force, we would like to invite along our young and professional team, people that can fulfill the following requirements: Region: all over Romania Requirements: • University Degree – Agronomy • Experience in agri-business sales (minimum 3 years) • Strong analytical ability • Good communication skills • Results oriented • Good knowledge of Office software (Word, Excell, Power Point, Outlook) • Driving license B Kwizda is a successful Austrian company, founded over 150 years ago, with activities in Pharmacy, Agriculture, Gardening, Cosmetics, Constructions and Logistic industries. The Agro division was founded in 1926 in Austria. Nowadays the agro division is developed, with legal entities, also in France, Hungary, Italy, Spain and Romania. With our products and our know-how, we are preparing the ground for sustainable agriculture – ensuring one thing above all: secure growth in the sector. Please send your CV at e-mail office@kwizda-agro.ro, or at fax: 0372 08 97 10.

www.agrimedia.ro

August 2011 17

Ana MUSTĂŢEA

Va exista astfel suţinere financiară pentru crearea de noi varietăţi, mai productive şi rezistente la atacul de boli, dăunători şi diferiţi factori climatici. Biotehnologia constituie o ramură importantă a cercetării agricole, iar un produs important al acesteia este soia transgenică. „Nimeni nu va putea vorbi despre dezvoltarea zootehniei, de plus valoare, fără soia şi şroturi de soia. Uniunea Europeană importă anual 40 de milioane de tone de soia şi şroturi de soia, iar România importă circa 500 de mii de tone. Dacă am cultiva soia MG, producţia naţională ar fi de 1,5 milioane tone”, a afirmat ministrul Agriculturii. Dincolo de avantajele economice, cultivarea plantelor modificate genetic asigură şi beneficii agronomice. „În Satu Mare şi Bihor sunt mii de hectare cultivate cu porumb, care nu vor produce nici un bob, pentru că sunt atacate de dăunătorul Diabrotica virgifera. Cu ce vom preveni un asemenea atac, cu ce pesticide”, a întrebat dl Tabără.


Izolarea pieţei cărnii de porc din România În cadrul evenimentului Forum Invest, organizat la Bucureşti la începutul lunii iunie, Gheorghe Caruz, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc, a vorbit despre evoluţia negativă a acestui sector şi despre necesitatea unor măsuri de subvenţionare directă incluse în viitoarea Politică Agricolă Comună 2014-2020.

„De la un efectiv de animale de 8,5 milioane, astăzi vorbim doar de 4,5 milioane de porci. Nu facem faţă concurenţei. Preţurile la cereale s-au majorat, până la 270 euro/tonă, iar carnea s-a ieftinit. Sperăm ca acest sector să beneficieze de subvenţii directe în următoarea perioadă a noii Politici Agricole Comune”, a afirmat dl Caruz. În privinţa acordării subvenţiei directe pentru sectorul suin după 2014, Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a precizat că, cel mai probabil, acestea nu se vor mai putea acorda, pentru că ţările producătoare de carne de porc

au solicitat alte instrumente de sprijin. „Majoritatea covârşitoare a statelor membre producătoare de carne de porc nu vrea nici subvenţie, nici instrumente de intervenţie pentru producţia de porc. Dincolo de situaţia specifică legată de preţul cerealelor, atât vechile state membre ale UE, cât şi cele noi au reuşit să valorifice oportunităţile de piaţă, deoarece există cerere pe piaţa internă şi mai ales pe cea externă. Problema specifică sectorului, legată de ciclicitatea cantităţilor puse pe piaţă, şi deci a preţurilor, poate fi rezolvată prin fondurile mutuale. Prin acestea, pot fi compensate pierderile cauzate de scăderile de preţ. Dincolo de această problemă, sectorul cărnii de porc în Uniunea Europeană este unul performant”, a precizat dl Cioloş. Fără subvenţii directe din 2014 În opinia comisarului european, nevoia de subvenţii directe pentru fermele zootehnice vine, probabil, din cauza unei slabe modernizări. „Trebuie să vedem de ce în România vorbim de nevoia de subvenţionare directă a cărnii de porc şi nu a întregului sector. Ştiu de când

18 August 2011

www.agrimedia.ro


eram ministru că sunt unele ferme care cer sistematic subvenţii şi altele încearcă să devină performante pe piaţă. Cred că este nevoie de o altă abordare, una din punct de vedere investiţional, de modernizare, pentru că vedem că unele dintre aceste ferme pot să reziste pe piaţă şi altele nu”, a afirmat dl Cioloş. Instrumentele de sprijin pe care majoritatea statelor membre le-au cerut Comisiei Europene sunt legate de promovare-comunicare şi gestionare a situaţiilor de criză. „Am avut discuţii cu crescătorii de porci din UE şi ei au solicitat alte instrumente decât cele de subvenţionare directă. În România, încă ne confruntăm cu probleme specifice, care necesită anumite măsuri. Sunt întru totul disponibil să susţin astfel de măsuri,

www.agrimedia.ro

Pesta porcină, o problemă încă nerezolvată O problemă specifică României, care a rămas încă nerezolvată, este pesta porcină. Simpla vaccinare împotriva acestei boli nu este suficientă, pentru eradicarea ei fiind necesară o serie de măsuri care implică autorităţile, producătorii şi deopotrivă procesatorii. „Problema pestei porcine izolează piaţa românească de cea europeană.

Atât timp cât nu se rezolvă problema gestionării acestei boli, piaţa către UE nu se va redeschide. Rezolvarea acestei probleme trebuie s-o facă, în primul rând, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară împreună cu întregul sector al cărnii de porc, producători şi procesatori, să se asigure ca această maladie este ţinută sub control. În România s-a vaccinat împotriva pestei porcine, dar nu este o soluţie definitivă, ci doar izolează problema. Pentru eradicarea completă, dincolo de oprirea vaccinării, trebuie îndeplinite cu stricteţe anumite condiţii de creştere a porcilor şi de circulaţie a animalelor vii. Din păcate, sectorul cărnii de porc din România este în continuare izolat de piaţa comună”, a afirmat dl Cioloş.

Dacian CIOLOŞ

August 2011 19

Ana MUSTĂŢEA

Valeriu STERIU

aşa cum am susţinut măsura de ajutor de stat pentru cei care doreau să facă mai mult în domeniul bunăstării animalelor, inclusiv în acest sector. Depozitarea privată în situaţii de criză, când preţurile scad foarte mult, este o măsură la care şi România va putea aplica, mai ales în momentul în care va fi integrată pe piaţa comună”, a declarat comisarul european. Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru politici de dezvoltare a agriculturii, a precizat că sectorul cărnii de porc din România are nevoie de sprijin financiar, pentru a fi prezent pe piaţa Uniunii Europene. „Avem nevoie de sprijin, pentru a reporni exportul român de carne de porc. Trebuie să fim şi noi pe piaţa europeană. Sunt convins că porcul din România n-a provocat în ultimii 20 de ani nici un fel de criză”, a susţinut dl Steriu.


Reforma PAC după 2013 - poziţia României Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, intitulată „PAC către 2020: a întâmpina provocările privind alimentaţia, resursele naturale şi utilizarea teritoriului”, a fost lansată într-o serie de evenimente de însuşi comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş.

Strategia UE 2020 şi reforma PAC după 2013

România consideră că PAC este esenţială pentru atingerea tuturor obiectivelor Strategiei 2020, acţionând în manieră integrată cu alte politici comunitare, prin aportul pe care îl aduce prin angajarea forţei de muncă în agricultură şi sectoarele conexe, contribuind la realizarea obiectivelor de incluziune socială şi teritorială, prin rolul pe care îl poate juca alături de alte politici (de mediu, de coeziune, de cercetare-dezvoltare, socială) la efortul de atingere a ţintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi prin rolul substanţial al cunoaşterii şi inovării în agricultură şi în industria alimentară, pentru atingerea ţintelor de competitivitate pe piaţa locală şi globală şi pentru rezolvarea problemelor legate de mediu.

Priorităţile României privind reforma PAC după 2013 Plăţi directe

România susţine ferm ideea unei distribuiri echitabile a plăţilor directe între statele membre. România nu consideră oportună propunerea Comisiei de introducere a unei limite superioare (plafonare) a nivelului plăţilor directe alocate fermelor mari. În acest sens, la data de 21 februarie 2011, la Bruxelles, Republica Cehă, Germania, Italia, România, Slovacia şi Marea Britanie au semnat o declaraţie comună privind opoziţia faţă de introducerea oricărui prag maxim al plăţilor directe primite de fermele mari, sugerată în Comunicarea Comisiei privind PAC după 2013.

Instrumente de piaţă

Susţinem menţinerea instrumentelor actuale de intervenţie pe piaţă pentru a acţiona ca plasă de siguranţă în 20 August 2011

situaţiile de criză, precum şi căutarea de noi instrumente care să permită menţinerea agriculturii UE la un nivel competitiv în raport cu ţările terţe; continuarea, după 2013, a programelor sectoriale (vin, apicultură, defavorizaţi etc.), cu un impact deosebit pentru România, precum şi a ajutorului specific acordat în prezent conform art. 68 din Regulamentul nr. 73/2009. Agricultura şi, în special, Pilonul II contribuie la dezvoltarea economică şi socială prin dezvoltarea mediului rural, menţinerea moştenirii culturale, utilizarea corectă a resurselor naturale şi mai ales prin crearea locurilor de muncă în spaţiul rural. (Menţinerea unei agriculturi tradiţionale, precum şi asigurarea activităţilor agricole şi a acţiunilor de diversificare a economiei rurale prin activităţi nonagricole asigură o dezvoltare durabilă şi trebuie recompensate.) În ceea ce priveşte acţiunile de revizuire a PAC, România susţine importanţa menţinerii unui nivel consistent al bugetului alocat Pilonului II. Acţiunile asupra cărora trebuie să se concentreze noul pachet adresat micilor fermieri trebuie să vizeze aspecte privind: • mărirea sprijinului financiar acordat acestora; • simplificarea condiţiilor de accesare a fondurilor; • stabilirea unor acţiuni specifice pentru promovarea produselor; • măsuri specifice ce vizează consilierea, consultanţa, formarea profesională şi creditarea acestei categorii de fermieri; • dezvoltarea canalelor locale de distribuţie, în vederea facilitării accesului direct al consumatorilor la produsele micilor fermieri (agricultură ecologică, produse tradiţionale sau locale) şi sprijinirea pieţelor locale; • stabilirea unor condiţii şi cerinţe privind standardele minime de realizare a producţiei şi comercializare, adaptate capacităţii financiare a micilor fermieri.

agricole pe teritoriul UE şi de sprijin pentru a face faţă volatilităţii excesive a preţurilor, trebuie să prevadă: • pentru componenta plăţi directe: mărirea plafonului pentru noile state membre, astfel încât plăţile directe să reflecte o distribuire mai echitabilă între vechile şi noile state membre. • pentru componenta măsuri de piaţă: menţinerea instrumentelor actuale de intervenţie pe piaţă pentru a acţiona ca plasă de siguranţă în situaţiile de criză, precum şi căutarea de noi instrumente care să permită menţinerea agriculturii UE la un nivel competitiv în raport cu ţările terţe; continuarea, după 2013, a programelor sectoriale (vin, apicultură, defavorizaţi etc.) cu un impact deosebit pentru România, precum şi a ajutorului specific acordat conform art. 68 din Regulamentul nr. 73/2009. • bugetul Pilonului 2, responsabil cu dezvoltarea rurală, trebuie să prevadă o alocare similară celei actuale (cheia de alocare actuală pentru România este de 9,8%; aceasta trebuie cel puţin menţinută). Susţinem în continuare ideea ca politica de dezvoltare rurală să rămână în cadrul PAC (fondurile alocate şi implementarea la nivel naţional urmând să fie în continuare responsabilitatea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale). Considerăm că trebuie să se ia în calcul şi particularităţile noilor state membre, în care sectorul agricol joacă un rol important în economia naţională şi să se asigure menţinerea în termeni reali a sprijinului pentru agricultură, astfel încât să permită depăşirea, de către acestea, a problemelor structurale şi atingerea obiectivului de convergenţă.

Revizuirea bugetului PAC

Bugetul PAC (Pilonii I + II) pentru perioada 2014-2020 trebuie să fie consistent şi să rămână cel puţin la nivelul actual, mai exact: • bugetul Pilonului 1, responsabil de asigurarea venitului direct pentru agricultori, de menţinerea producţiei

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 21


Aproximativ 2.000 de proiecte finalizate cu fonduri nerambursabile APDRP a semnat cu beneficiarii fondurilor europene nerambursabile peste 33.000 de contracte de finanţare, în valoare de peste 4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de utilizare a sumelor alocate României prin PNDR de aproximativ 60%. Din cele peste 33.000 de proiecte pentru care s-au semnat contracte de finanţare, aproximativ 2.000 de proiecte sunt în întregime finalizate, iar restul se află în diferite etape de implementare. Valoarea contractată a tuturor proiectelor finalizate depăşeşte 374 de milioane de euro. Cele mai multe proiecte finalizate sunt pentru „Modernizarea exploataţiilor agricole” (Măsura 121). Pentru aceste proiecte, APDRP a semnat contracte de finanţare în valoare de peste 202 milioane de euro. Valoarea cea mai mare a plăţilor efectuate se regăseşte tot la Măsura 121. Astfel, pentru beneficiarii care au depus Dosare de plată aferente investiţiilor Măsurii 121, APDRP a făcut plăţi în valoare de peste 276 de milioane de euro, această valoare cuprinzând şi plăţile pentru proiectele care nu sunt încă finalizate. Alte 488 de proiecte au fost finalizate în cadrul Măsurii 312 („Crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor”). Acestea au beneficiat de fonduri

22 August 2011

nerambursabile în valoare de peste 63,2 milioane de euro. Obiectivul general stabilit pentru Măsura 312 îl reprezintă dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor nonagricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale. De asemenea, în cadrul Măsurii 123 („Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”), dar şi a Schemelor de Ajutor de Stat XS 13/2008 şi XS 28/2008 au fost finalizate 227 de proiecte de investiţii, pentru care au fost semnate contracte de finanţare în valoare de aproximativ 75 de milioane de euro. Măsura 123 are drept scop general obţinerea de noi produse agricole şi forestiere. Pentru „Instalarea tinerilor fermieri” (Măsura 112), beneficiarii au finalizat deja 83 de proiecte, pentru care au primit aproximativ 1,8 milioane de euro. Beneficiarii Măsurii 313 („Încurajarea activităţilor turistice”) au finalizat 5 proiecte din cele 890 de contracte semnate, în valoare de 153 de milioane de euro. S-au mai acordat peste 24 de milioane de euro beneficiarilor publici, pentru 13 proiecte finalizate în cadrul „Renovării şi dezvoltării satelor” (Măsura 322), fiind semnate contracte de finanţare cu 619 beneficiari, în valoare de 1,53 miliarde de euro.

Depunerea proiectelor pe Măsura 322 d) se prelungeşte până la 31 august 2011 Conform notei nr. 61.560 din 25.07.2011, emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sesiunea aferentă depunerii proiectelor pentru Măsura 322 submăsura d) „Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010”, se prelungeşte până miercuri, 31 august 2011, ora 12.00. După această oră, sistemul de eliberare a bonurilor de ordine se blochează automat, făcând imposibilă introducerea cererilor de finanţare.

Comisia Europeană a închis conturile SAPARD pentru anul 2008 fără nici o corecţie financiară Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a primit din partea Comisiei Europene Decizia de închidere a conturilor aferente cheltuielilor din Programul SAPARD pentru anul 2008. Astfel, în urma verificărilor efectuate de către serviciile Comisiei, a reieşit faptul că România a furnizat o asigurare suplimentară privind integralitatea, exactitatea şi veridicitatea tuturor cheltuielilor decontate prin Programul SAPARD. Mai mult, României nu i se impune nici o corecţie financiară, cu alte cuvinte, nu se impune returnarea nici unui eurocent, toate cheltuielile fiind făcute în mod corect. Pentru cheltuielile efectuate prin Programul SAPARD va urma lichidarea conturilor pentru anul 2009, iar apoi închiderea finală a Programului ca întreg.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 23


Apel la o relaţionare corectă între producători şi procesatori

Cu ocazia unui eveniment, a cărei temă dezbătută a fost relansarea agriculturii României, dl Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vorbit despre necesitatea întăririi legăturii dintre producător şi procesator, despre distribuirea echitabilă a profitului pe întregul lanţ de distribuţie.

Ana MUSTĂŢEA

„Relaţionarea directă a producătorului agricol şi crescătorului de animale cu procesatorul este importantă pentru că reprezintă o cheie în ceea ce priveşte aşezarea şi dezvoltarea agriculturii româneşti”, a declarat dl Tabără. Potrivit ministrului Agriculturii, această relaţionare trebuie să se facă şi pe baza unei distribuiri corecte a profitului pe întregul lanţ de distribuţie, care porneşte de la producător şi ajunge până la consumator. Problema repartiţiei neechitabile a profitului pe filiera de produs este discutată şi la nivelul Uniunii Europene. Cazul concret oferit de ministrul Agriculturii a fost cel al laptelui. „Procesatorii preiau laptele la preţul de 1 leu/litru de la cei organizaţi şi cu 0,5-0,6 lei/litru de la crescătorii mici şi neorganizaţi. La magazin, după ce laptele este prelucrat, după ce au fost extrase smântâna, cazeina etc., preţul este de 4-5 ori mai mare. Cazul laptelui este unul concret de desfuncţionalitate şi dezechilibru în distribuirea profitului pe lanţ. Nu este o problemă simplu de rezolvat”, a afirmat dl Tabără. 24 August 2011

Ca răspuns la aceste afirmaţii, George Petrişor, prim-vicepreşedinte al APRIL, prezent la conferinţa de presă, a declarat că preţul laptelui, pornind de la producător şi până ajunge la raft, creşte cu până la 3 ori. „La un calcul mai atent, creşterea este de 3 ori, însă vorbim despre laptele materie primă, care este, probabil, unul dintre cele mai perisabile produse. Sunt anumite cerinţe care trebuie respectate legate de colectarea sau transportul laptelui. De asemenea, ministrul Agriculturii a menţionat doar ce se scoate din lapte, dar nu şi ce se adaugă, cum ar fi cheltuielile de ambalaj, ştiinţa, TVA 24% etc.”, a spus dl Petrişor. Pentru a proteja, într-o oarecare măsură, producătorii de un anumit monopol existent în piaţă, MADR propune sprijinirea investiţiilor în abatoare de capacităţi mici şi fabrici de procesare a laptelui. „Anumite hotărâri, ordine date prin 2005 care au fost catastrofale pentru dezvoltarea pieţei produselor agroalimentare. Cine şi-ar fi putut închipui că, anulând sau închizând peste 2.500 de unităţi mici de abatoarizare şi procesare a laptelui, se câştigă? S-a ajuns la un anumit monopol, cu care astăzi ne luptăm. Trebuie să dezvoltăm crearea de abatoare mici şi fabrici de prelucrare a laptelui, acolo unde ele nu sunt. O repartizare corectă în funcţie de sursele de materie primă şi capacitatea fermierilor de a-şi putea valorifica producţia prin prelucrare şi nu ca materie primă”, a spus dl Tabără. Având în vedere că în 2015 cota de lapte va dispărea, dl Tabără a îndemnat crescătorii de bovine să se asocieze. „În sectorul zootehnic se înregistrează rezultate bune privind organizarea

crescătorilor, creşterea numărului de efective şi prezenţa pe piaţă. Trebuie să spun că cei din sectorul bovin trebuie să se alinieze şi să se asocieze pentru a prelucra producţia, cu toate opoziţiile unor pieţe mari. În 2015 vor trece printr-o criză. Sunt dator s-o spun de pe acum”, a afirmat ministrul Agriculturii. În opinia prim-vicepreşedintelui APRIL, înfiinţarea unor fabrici de procesare a laptelui, de capacităţi mici şi sprijinite de MADR, nu este întocmai soluţia cea mai bună pentru acest sector, mai ales în situaţia în care nu ducem lipsă de unităţi de procesare. „Polonia deţine o cotă de lapte de 8,5 milioane de tone şi are circa 330 de fabrici autorizate. România are o cantitate de lapte de 1,4 milioane de tone, iar numărul de fabrici autorizate este de 224. Materia primă este şi aşa puţină, iar o dată cu înfiinţarea acestor fabrici cantitatea care revine pe unitatea de procesare se v-a diminua. Dacă se vrea un sector performant, care să exporte mai mult, trebuie să fie ajutat şi operatorul economic de pe piaţa României”, a precizat dl Petrişor.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 25


În ultimele două săptămâni s-a consumat evenimentul anului în România în domeniul producerii şi procesării laptelui de vacă. La o analiză superficială ar putea fi tratată ca o informaţie pur tehnică în ceea ce priveşte procesarea laptelui, dar trebuie să explicăm de ce această decizie a CE este importantă pentru această ramură a industriei alimentare şi, nu în ultimul rând, pentru fermieri, crescători de vaci de lapte din ţara noastră, pentru miile de ferme care abia supravieţuiesc în această perioadă prelungită de criză economică. Dorin COJOCARU, vicepreşedinte APRIL

Piaţa laptelui - derogări şi perspective Ministerul Agriculturii, ANSVSA, Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), toate formele asociative ale producătorilor de lapte au făcut front comun şi au cerut la Bruxelles prelungirea derogării, astfel încât să se producă în România lapte la standard românesc calitativ microbiologic pentru încă 3-4 ani. CE a aprobat prelungirea doar cu un an a acestei derogări, chiar dacă autorităţile române au explicat această cerere, justificată prin complexitatea implicaţiilor economice şi sociale. Economic vorbind, interzicerea procesării laptelui neconform standerdelor UE ar fi dus la închiderea a peste 100 de fabrici de nivel mediu şi mic, fabrici ce nu au reuşit, din lipsă de fonduri pentru investiţie, să se alinieze la standardele europene de procesare a laptelui. Acest lucru nu ar fi tragic sau critic pentru economia românească, dar în schimb aceeaşi decizie putea să treacă în „ilegalitate“ peste 83% din efectivele de vaci din România, efective ce se regăsesc în fermele de subzistenţă (1-2 vaci lapte/gospodărie), precum şi 10-20% din fermele mici sau medii care, în situaţia actuală a crizei economice, abia reuşesc să supravieţuiască, dar să mai şi investească sau să acceseze fonduri europene de dezvoltare pentru a se dota cu săli de muls, tancuri de răcire şi stocare a laptelui crud. Dacă aceste efective de vaci care sunt sursa de venit 26 August 2011

pentru ţăranul român ar dispărea, rezultatul ar avea un impact social negativ asupra sutelor de mii de famiilii ce trăiesc la sate. Coroborând toate datele provenite de la ANSVSA, INS, Ministerul Agriculturii şi APRIL, putem comenta mult mai corect de ce era necesară această derogare. 76% din laptele produs de fermierii români este EU conform, doar 25% din laptele procesat provine din centre de colectare sau ferme de subzistenţă, restul de 70% provine din ferme comerciale de dimensiuni medii şi mari, iar 5% din importuri din ţările limitrofe. Lipsa acestei derogări ar fi mărit importurile de lapte cu 20-25%, iar un număr foarte mare de români şi-ar fi pierdut sursa de venit pentru subzistenţă. România produce lapte de vacă, dar calitatea microbiologică este precară, iar lipsa infrastructurii şi a concentrării

efectivelor de vaci în ferme mari, comerciale, creează costuri foarte mari în ceea ce priveşte colectarea, depozitarea, transportul, monitorizarea şi asigurarea trasabilităţii acestei materii prime. Din aceaste cauze, laptele românesc poate fi descalificat uşor de laptele din import. Prelungirea cu un an a derogării, fără a avea o strategie sau fondurile necesare pentru a rezolva şi celelalte aspecte specifice fermelor româneşti, fără un sprijin financiar pentru dezvoltarea fermelor de vaci de lapte în România, nu va rezolva nimic în acest domeniu. Eventual, doar va prelungi cu încă un an „starea de comă” a acestui „pacient” şi va continua să creeze şi să faciliteze concurenţa incorectă între ferme, fabrici care au realizat investiţii şi cele care nu au investit un leu în calitatea laptelui, precum şi migrarea acestui lapte în zona pieţei negre. Cred că acest aspect al investiţiilor în fermele de vaci de lapte ar trebui tratat cu maximă seriozitate, în perspectiva altui moment de răscruce ce va veni în curând, şi anume eliminarea cotelor de lapte în anul 2015! Va fi momentul în care vom asista la o concurenţă dură pe piaţa statelor membre UE, a fermierilor, dar şi a procesatorilor. Vom fi pregătiţi să facem faţă acestui război de supravieţuire fără investiţii în calitate, management, tehnologie şi marketing? Sau vom asista la o dispariţie a laptelui românesc şi a produselor lactate româneşti din magazine?

www.agrimedia.ro


Protectie ecologică prin pajişti Nu întâmplător, pajiştile deţin un important areal în peisajul natural al ţării noastre, cu o redutabilă justificare economică, având în vedere faptul că ele prezintă o serie de avantaje economice faţă de culturile agricole, datorită lucrărilor solului, mult reduse, în raport cu acestea, în condiţii în care aratul şi semanatul nu se efectuează decât la un anumit număr de ani, interval în care se poate constata o involuţie calitativă a vegetaţiei, situaţie ce presupune o intervenţie ameliorativă. Argumentul economic este evident, observând faptul că, pe păşune, după cum consideră D. Tarău, recoltarea se face direct cu animalele, fără pierderi, fără riscuri, nutreţul astfel consumat fiind în mod evident mai ieftin decât cel cultivat. Putem consemna ca un adevăr general faptul că pajiştile folosesc cu eficienţă maximă factorii mediului înconjurător de care depinde recolta, iar siguranţa dezvoltării acesteia este net superioară culturilor agricole. Referitor la funcţia de creare şi protecţie a mediului, este util să menţionăm că pajiştea, ca şi pădurea, oferă unui mare număr de vieţuitoare aflate pe diferite trepte ale evoluţiei hrană, refugiu şi adăpost, deci posibilităţi de supravieţuire şi înmulţire. Este apreciabilă, de asemenea, influenţa directă pe care pajiştile o au asupra stării de fertilitate a solului, datorită sistemului radicular fasciculat al gramineelor, care creează o bună structură a solului, în timp ce prin activitatea bacteriilor fixatoare de azot din nodozităţile aflate pe rădăcinile leguminoaselor el este îmbogăţit permanent cu acest element nutritiv. În zonele de deal, unde există pante semnificative, ca şi în cele de la altitudini mai mari, deasupra zonei forestiere, pajiştea naturală alcătuită din asociaţii vegetale, primare, bogate în endemisme floristice, este

www.agrimedia.ro

singura protectoare a păturii subţiri de sol fertil împotriva eroziunii. Şi desigur, nu în ultimul rând, se poate menţiona că în relieful variat din România condiţiile naturale cu specific local favorizează dezvoltarea pajiştilor poliflore, care explică multimilenara existenţă a practicării apiculturii româneşti. Desigur, cunoscând şi evaluând solul ca suport al existenţei pajiştilor, în vederea dezvoltării unei agriculturi raţionale, se poate pune în operă valorificarea superioară a trei funcţii importante ale acestora: cea de producţie, cea de ameliorare şi cea de protecţie a solului. Nu trebuie neglijat faptul că o suprafaţă determinată poată hrăni un număr anumit, cuantificabil, de animale, în funcţie de principalele caracteristici ale solului, de climă, de componenţă şi principalele caracteristici ale vegetaţiei, respectiv de viteza de refacere a covorului vegetal, care trebuie să se găsească într-un raport de echilibru cu viteza de păşunat a vitelor, deoarece, dacă această limită este ignorată, apare pericolul distrugerii covorului ierbos şi al degradării solului. Armonizarea funcţiei de producţie cu modul raţional de folosire a pajiştilor presupune o cunoaştere adecvată a resurselor funciare, a favorabilităţii terenurilor, a factorilor limitativi în dezvoltarea optimă a vegetaţiei, precum şi a măsurilor specifice de ameliorare destinate creşterii capacităţii de producţie a terenurilor şi a capacităţii de păşunat a vegetaţiei.

August 2011 27


Producţia de grâu a României a depăşit 7 milioane de tone, deşi raportările din teritoriu arată în prezent doar 6,8 milioane de tone, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără.

2011 - producţii record de grâu „Este cert acum că producţia de grâu a României a depăşit bine 7 milioane de tone, chiar dacă scriptic, după ce avem noi acum, după raportările fermierilor şi ale direcţiilor agricole, producţia este de aproape 6,8 milioane de tone. Cred că avem peste 1,5 milioane de tone de grâu în plus faţă de producţia anului trecut”, a precizat Tabără. Acesta a specificat că de multe ori raportările din teritoriu nu sunt la nivelul producţiei obţinute, ceea ce îngreunează luarea unor decizii privind valorificarea producţiei în piaţă. „Trebuie să rezolvăm această problemă pentru că, atât timp cât dăm subvenţii fermierilor şi noi trebuie să găsim soluîii pentru piaţă, inclusiv de importexport, este bine să se ştie exact care sunt producţiile. Consider că trebuie să găsim un mecanism mai de încredere pentru fermieri, deoarece mecanismul actual poate nu le oferă această încredere de a raporta exact sau poate mai există pârghii de a comercializa producţia la negru, ceea ce iar nu este bine”, a explicat ministrul Agriculturii. În privinţa calităţii recoltei de grâu din 2011, Tabără a adăugat că, deocamdată, se iau probe din toate zonele ţării, iar în momentul în care va avea analizele pentru 10% din acestea se vor face publice rezultatele. Recent, Valeriu Tabără estima că 80% din recolta de grâu din acest an este panificabilă, „60% din producţie fiind de foarte bună calitate”. Potrivit datelor centralizate la 3 august de MADR, suprafaţa de grâu şi de secară 28 August 2011

recoltată se ridică la 1,869 milioane de hectare, reprezentând 96% din suprafaţa estimată a se recolta în acest an, de 1,957 milioane de hectare. Producţia obţinută este de 6,778 milioane de tone, cu 1% mai mult faţă de producţia estimată pentru 2011, de 6,712 milioane de tone. În 2010, producţia de grâu şi secară a fost de 5,588 milioane de tone, iar în 2009 de 5,203 milioane de tone, potrivit Institutului Naţional de Statistică. La nivel mondial, FAO estimează pentru 2011 o producţie de grâu mondială de 2,3 miliarde de tone. Potrivit raportului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), recolta mondială de cereale ar urma să atingă o nouă valoare record în acest an, ca urmare a creşterii suprafeţelor cultivate şi a producţiei la hectar, însă, cu toate acestea, nivelul redus al stocurilor va menţine preţurile la un nivel ridicat şi volatil. Primele estimări FAO arată că în 2011 recolta globală de cereale va creşte cu 3,5%, până la 2,315 miliarde de tone, după o scădere de un procent înregistrată în 2010. Astfel, producţia mondială de grâu ar urma să crească cu 3,2% în acest an, până la 674 de milioane de tone, în scădere totuşi faţă de estimările anterioare, care prognozau o recoltă de 676 de milioane de tone, din cauza vremii nefavorabile din America de Nord şi din unele părţi din Europa. În Uniunea Europeană, recolta de grâu ar urma să fie stabilă la 137 de milioane de tone,

în timp ce recolta SUA va scădea cu 8,5%, până la 55 de milioane de tone. În schimb, în Rusia, recolta de grâu ar urma să crească exploziv cu 32,5%, până la 55 de milioane de tone, în revenire puternică după seceta din 2010.

Egiptul a cumpărat peste 60.000 de tone de grâu românesc

Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, a cumpărat, prin intermediul unei licitaţii, 240.000 de tone de cereale cultivate în Rusia şi România. Autoritatea de stat pentru aprovizionarea cu produse de bază a achiziţionat 60.000 de tone de grâu rusesc la preţul de 261,94 de dolari per tonă de la Louis Dreyfus şi o cantitate egală, dar cu un preţ de 262,5 de dolari per tonă, de la Cargill Inc., scrie Bloomberg. Autoritatea a mai cumpărat şi 60.000 de tone de grâu românesc, la 262,5 dolari per tonă de la Toepfer International şi încă 60.000 de tone la acelaşi preţ de la ruşii de la Viterra. Cumpărea vine la scurt timp după ce Egiptul a anunţat că ar putea include România şi Ucraina pe lista furnizorilor oficiali de grâu. Autoritatea de stat egipteană cumpără anual 5-6 milioane de tone de cereale la licitaţiile internaţionale şi intenţionează să-şi diversifice furnizorii.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 29


Fixarea biologică a azotului atmosferic se desfăşoară la temperatura şi presiuni ambientale. Fixarea biologică foloseşte energia solară captată fotosintetic şi se petrece în câmp, excluzând consumurile energetice implicate în transportul şi administrarea îngrăşămintelor chimice.

Fixarea biologică a azotului atmosferic prin plante leguminoase

- alternativă tehnologică, economică şi ecologică Este un proces neconsumator de energie fosilă, supus autoreglării sistemului în care se desfăşoară şi este nepoluant pentru mediu (Ana Popescu, 1982). Semnificaţia acestei alternative biologice pentru asigurarea azotului necesar în agricultură a fost subliniată de către Van Bulow, în anul 1978, care a propus trecerea la „revoluţia eficienţei biologice”, ca etapă superioară faţă de „revoluţia verde”, bazată pe utilizarea de varietăţi ameliorate de plante, dar şi de îngrăşăminte chimice (care a atenuat foametea într-o serie de ţări sărace ale lumii). Prin această nouă revoluţie se urmăreşte producerea hranei, prin optimizarea unor procese biologice (fotosinteza şi fixarea biologică a azotului atmosferic), care permit conservarea resurselor energetice neregenerabile prin mijloace biotehnologice. Estimările cantitative privind fixarea azotului întâmpină dificultăţi, după cum consideră Burris, din cauza insuficienţei datelor accesibile din diverse habitate, heterogenitatea tipurilor de sol, climă şi resurse nutritive, precum şi variaţia sezonală a procesului. Cuantificarea cea mai larg acceptată aparţine lui Burns şi Hardy (1975), care au indicat o fixare anuală globală 30 August 2011

de 175 x 106 tone de azot, valorile reprezentând, după afimaţiile autorilor, cele mai veridice date extrase din lucrările ştiinţifice contradictorii. Nu putem omite faptul că în dezbaterile participanţilor la Simpozionul Internaţional asupra algelor albastreverzi fixatoare de azot, de la Uppsala (Suedia), din anul 1976, nivelul anual al fixării de azot ar fi de 122 x 106 , după cum prezintă T. Paul în anul 1978. Considerând valabilă evaluarea lui Burns şi Hardy, Rennie detaliază în anul 1981 fixarea de azot în diferite sisteme ecologice, evident bazânduse pe existenţa microorganismelor diazotrofe implicate în acestea, indicând că, din punct de vedere al intensităţilor de fixare, pe primul loc se situează culturile de leguminoase, urmate de cele de orez, păşuni şi păduri, iar din punct de vedere al intrărilor globale de azot fixat, păşunile şi pădurile au o pondere superioară faţă de leguminoase, care sunt cultivate pe areale restrânse. În cele ce urmează, prezentăm situaţia privind capacitatea de fixare a azotului, exprimată în kilograme de azot fixat/hectar/an şi cantitatea fixată, exprimată în milioane de tone de azot fixat/an. Astfel, leguminoasele au o capacitate de

fixare de 140 de kilograme şi o cantitate fixată de azot anuală de 25 de tone; orezul are capacitatea de fixare de 30 de kilograme şi o cantitate fixată de azot anuală de 4 tone; alte culturi agricole au capacitatea de fixare de 5 kilograme şi o cantitate fixată de azot anuală de 5 tone; suprafeţele cu destinaţia păşuni au o capacitate de fixare de 15 kilograme şi o cantitate fixată de azot anuală de 45 de tone; pădurile au o capacitate de fixare de 10 kilograme şi o cantitate fixată de azot anuală de 40 de tone; în solurile nefolosite, regăsim o capacitate de fixare de 2 kilograme şi o cantitate fixată de azot anuală de 10 tone. Totalul, la nivelul solurilor, prezintă o cantitate fixată de azot de aproximativ 139 de milioane de tone de azot pe an, iar la nivelul mărilor, această cantitate reprezintă aproximativ 36 de milioane de tone de azot pe an. Ca total general, putem afirma că o cantitate de aproximativ 175 de milioane de tone de azot este fixată anual, în sprijinul agriculturii mondiale. În urma finalizării cercetărilor efectuate şi în România, date oferite de Pintilie (1981), s-a demonstrat şi s-a stabilit că leguminoasele perene lasă în sol aproximativ 150 de kilograme de azot la hectar, ceea ce înseamnă că la o

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 31


Victor VĂTĂMANU

suprafaţă de 1,5-2 milioane de hectare semănate cu plante leguminoase ar corespunde aplicarea a 675-900 de mii de tone de azotat de amoniu. Pentru fabricarea acestor cantităţi de îngrăşăminte s-ar consuma între 241.900 şi 348.000 mii de metri cubi de gaz metan sau 103.275-153.000 de litri de benzină. Dacă este să calculăm şi valoric financiar această mare contribuţie a naturii, cifrele ar fi destul de ridicate. Hamdi (1986) apreciază că leguminoasele pentru boabe fixează cantităţi de azot inferioare comparativ cu cele furajere, acestea depinzând de tipul de cultură şi de factorii care se interferează cu cultura respectivă. Cele mai acceptate estimări privind cantităţile de azot fixat biologic de către plantele leguminoase sunt cele efectuate de Nutman, în anul 1976, şi pe care le prezentăm în continuare.

În cadrul leguminoaselor pentru boabe, anual, Vicia faba fixează 210 kilograme de azot, cu limite cuprinse între 45 şi 552 de kilograme; Pisum sativum fixează 65 de kilograme de azot, cu limite cuprinse între 52 şi 77 de kilograme; Glycine max. fixează 85 de kilograme de azot, cu limte între 1 şi 168 de kilograme; Lupinus sp. fixează 176 de kilograme de azot, cu limite între 145 şi 208 de kilograme; Phseolus sativum fixează 202 kilograme de azot, cu limite între 63 şi 342 de kilograme; Lens culinaris fixează 101 kilograme de azot, cu limite între 88 şi 114 kilograme; Arachis hypogea fixează 98 de kilograme de azot, cu limite între 72 şi 124 de kilograme; Cicer arietinum fixează o cantitate medie de 103 kilograme de azot, la hectar, anual. În cazul leguminoaselor furajere, anual, Medicago sativa fixează o cantitate de 236 de kilograme de azot, cu

limite între 10 şi 463 de kilograme; Trifolium pretense fixează 359 de kilograme de azot, cu limite cuprinse între 45 şi 673 de kilograme; Trifolium subterane fixează o cantitate de 190 de kilograme de azot, cu limite cuprinse între 45 şi 336 de kilograme. Este clar, chiar şi pentru un nespecialist în domeniul agriculturii, că aceste cantităţi de azot fixate de către plantele leguminoase sunt dependente de ceilalţi factori de cultură şi de respectarea întocmai a tehnologiei de cultură. Cantităţile de azot rămase în sol în urma cultivării de către fermieri individuali de plante leguminoase pot constitui o alternativă la folosirea îngrăşămintelor chimice, care au un preţ destul de costisitor şi care încarcă valoric fişa de estimare a cheltuielilor necesare înfiinţării şi îngrijirii unor culturi agricole profitabile.

Importăm, deşi avem producţie record de legume

Mulţumiţi de recolta din acest an, reprezentanţii producătorilor agricoli susţin totuşi că importurile de fructe şi legume la preţuri foarte mici, precum şi evaziunea fiscală din domeniu le creează probleme în valorificarea producţiei. Aceştia spun că vina este împărţită. Astfel, pe de o parte, aparţine autorităţilor, care nu îi sprijină suficient, pe de altă parte, producătorilor, care nu reuşesc să se asocieze. „Importurile ne sufocă, inclusiv când vine vorba să livrăm pentru supermarketuri. Avem contract cu supermarketurile. Noi le-am spus că preţul roşiilor este de 0,85 lei per kilogram plus TVA, însă ei ne-au transmis că au roşii din Turcia la un preţ mai mic”, a 32 August 2011

declarat Mircea Croitoru, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale Profesionale Legume-Fructe şi director executiv al Societăţii Agricole „Legume-Fructe” Matca (judeţul Galaţi), una dintre cele mai mari zone legumicole din România. În prezent, la Matca, roşiile nu se mai vând la kilogram, ci la bax, astfel că un kilogram de tomate ajunge să coste 30 de bani, mai spune Croitoru. Din păcate, mare parte din producţia de legume din zonă ajunge la groapa de gunoi, pentru că producătorii nu reuşesc să o vândă şi nici nu deţin depozite frigorifice. Potrivit acestuia, în acest an producţia este mai bună faţă de alţi ani, „însă nu chiar atât de bună pe cât se spune la televizor”. Cu toate acestea, Croitoru arată că, de exemplu, producătorii de pepeni nu şi-au recuperat nici măcar cheltuielile, pentru că, atunci când au dorit să livreze marfa la un supermarket cu care aveau contract, li s-a spus că deja acolo aveau pepeni din Grecia, cu 0,3 lei per kilogram. Deşi are condiţii pedoclimatice propice pentru cultivarea legumelor, România nu reuşeşte să-şi asigure nici măcar jumătate din necesarul intern pentru consum. Potrivit estimărilor cultivatorilor, ţara

noastră importă circa 60-70% din totalul legumelor proaspete care se vând în pieţe şi în magazine. Lipsa de sere şi solarii încălzite face ca ponderea legumelor de import să ajungă la 90% iarna. „Ne uităm la vecinii noştri. În Ungaria, 70% din ce se găseşte pe piaţă este din producţie internă. La noi este invers: 70% din legume sunt din import. Dar ei au început cu 15 ani înaintea noastră”, spune Ioan Moţ, preşedintele grupului de producători Paradisul Legumelor din Curtici, judeţul Arad, care cuprinde 20 de hectare de solarii neîncălzite şi 80 de hectare de legume de câmp. În România, ferme legumicole moderne, pe zeci sau chiar sute de hectare, unde lucrările agricole se fac mecanizat, dotate cu depozite frigorifice şi echipamente de sortat, spălat şi ambalat sunt încă puţine. Pe de altă parte, fermierii nu sunt obişnuiţi să respecte contractele şi preferă să vândă fără factură intermediarilor, stimulând economia neagră, la fel cum se întâmplă şi cu cea mai mare parte a legumelor de import, care nu au acte de provenienţă şi fac astfel concurenţă neloială fermierilor locali care lucrează legal.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 33


La data de 3 august a.c., compania franceză producătoare de seminţe Limagrain a organizat un eveniment de prezentare a hibrizilor de floarea-soarelui şi porumb la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Caracal, al cărei director este dl Cătălin Roşculete. Agricultorii din judeţul Olt, dar şi din cele alăturate au venit în număr mare la această demonstraţie, pentru a se informa despre creaţiile firmei Limagrain, dar mai ales pentru a vedea modul cum acestea s-au adaptat condiţiilor pedoclimatice din zonă şi ce promit sub aspectul producţiilor.

Performanţe şi caracteristici de top cu hibrizii LG La floarea-soarelui, Limagrain deţine una dintre cele mai complete game, cuprizând astfel hibrizi destinaţi tehnologiei clasice, celei de tip Clearfield dezvoltată de BASF, şi hibrizi cu conţinut ridicat de acid oleic. Limagrain a fost prima firmă care a lansat pe piaţa românească hibrizi Clearfield, iar pe viitor promite că va veni cu noi varietăţi şi tehnologii. Toţi hibrizii de floarea-soarelui comercializaţi de Limagrain prezintă rezistenţă genetică la atacul de mană, Plasmopara helianthi. „În urmă cu mai mulţi ani nu era necesar să cultivi hibrizi rezistenţi la această boală, în schimb în ultimii 2-3 ani atacul este mai frecvent iar acolo unde hibrizii nu prezintă această caracteristică cultura poate fi afectată în procent foarte mare, dacă nu chiar compromisă”, a afirmat dna Alina Creţu, director de marketing al Limagrain. Recomandarea făcută de reprezentantul firmei a fost aceea că fermierii trebuie să aibă în vedere această însuşire atunci când cumpără sămânţă de floarea-soarelui. Din categoria hibrizilor convenţionali de floarea-soarelui au fost prezentaţi LG 56.55 şi LG 56.65. Primul este semitimpuriu, ceea ce înseamnă că permite o recoltare mai devreme cu 34 August 2011

circa o săptămână, iar cel de-al doilea este un hibrid semitardiv cu rezistenţă la lupoaie, rasele A - E, şi toleranţă crescută la Phoma, Phomopsis şi Botritis cinerea. În lotul demonstrativ, hibrizii de tip Clearfield au fost LG 56.58 şi LG 56.63. „Tehnologia Clearfield presupune aplicarea erbicidului Pulsar în doză de 1,2 l/ha. Este un sistem din ce în ce mai important, deoarece este o soluţie pentru combaterea buruienilor şi mai ales a raselor avansate de lupoaie”, a precizat directorul de marketing. La porumb, au fost prezentaţi hibrizi care sunt folosiţi în nutriţia animalelor, deoarece asigură o bună digestibilitate, cum sunt LG 30.290 şi Accaro, pentru producţia de etanol, respectiv LG 33.50 şi LG 34.75,

precum şi pentru producerea de biogaz, LG 34.88. Un hibrid nou, aflat în testare, care nu este deocamdată comercializat, poartă denumirea de Sherley şi face parte din gama timpurie, FAO 300. Hibridul 30.290, datorită conţinutului în semolină, este recomandat pentru industria agroalimentară. „Pe viitor, marile companii vor începe să achiziţioneze porumb şi după acest criteriu”, a afirmat dna Creţu. Directorul de marketing al firmei Limagrain a ţinut să precizeze că tehnologia de cultură practicată în loturile demonstrative cultivate cu floarea-soarelui şi porumb este cea clasică, cea pe care agricultorii o aplică în exploataţiile lor agricole. Inginerul responsabil cu aceste loturi din

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

diferite regiuni, cu condiţii pedoclimatice diverse, unde sunt studiate mai multe caracteristici ale varietăţilor Limagrain. Parteneriate cu marile companii producătoare de seminţe Despre activitatea de cercetare şi parteneriatul pe care îl are staţiunea din Caracal cu marile firme producătoare de seminţe ne-a vorbit directorul instituţiei, domnul Cătălin Roşculete: „Sectorul de cercetare al staţiunii cuprinde peste 220 de hectare. Împreună cu marile firme, care ne pun la dispoziţie soiuri şi hibrizi performanţi, testăm anumite faze şi secvenţe tehologice. După o serie de teste şi experienţe de cercetare, organizăm şi astfel de loturi demonstrative, cu scopul de a realiza transferul de tehnologie către agricultori, transfer pe care toate unităţile de cercetare din ţară ar trebui să-l efectueze. Loturile demonstrative pe care staţiunea le are sunt pentru principalele culturi, respectiv grâu, rapiţă, floarea-soarelui şi porumb. Zona de influenţă a staţiunii din Caracal cuprinde judeţele Olt, Argeş, Teleorman, până la Caraş Severin. Agricultorii vin la staţiune pentru a-şi alege soiurile şi hibrizii şi pentru a se informa cu privire la tehnologia aplicată. Noi, ca institut de cercetare, suntem deschişi la acest transfer de informaţii, pentru că nu am putea să ne dezvoltăm, să creăm, fără a avea o legătură directă şi foarte strânsă cu agricultorii”, a precizat directorul staţiunii. Suprafaţa arabilă pe care Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Caracal o exploatează este de 2.483 ha, dintr-un total de 2.595 ha. Unul dintre lucrurile cu care se mândresc cei de la staţiune este realizarea unui sistem propriu de irigaţii care deserveşte o suprafaţă de 600 ha.

August 2011 35

Ana MUSTĂŢEA

cadrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Caracal, dl Constantinescu, a oferit mai multe detalii despre verigile tehnologice aplicate: „Planta permergătoare pe sola cultivată cu floareasoarelui a fost porumbul. Semănatul s-a realizat la data de 22 aprilie, iar combaterea buruienilor din cultură a fost realizată prin aplicarea a două tratamente cu erbicide, respectiv cu produsul Guardian, aplicat după semănat în doză de 2 l/ha, şi Select, aplicat în vegetaţie în doză de 1,5 l/ha. În privinţa fertilizării, s-au administrat 250 kg de complexe, 20:20:0, înainte de semănat şi 250 kg de azotat de amoniu în vegetaţie cu prima praşilă. Câmpul este curat, iar cultura de floarea-soarelui arată foarte bine, în mare parte şi datorită precipitaţiilor căzute. Dacă în lunile martie şi aprilie media precipitaţiilor pe metrul pătrat a fost una mică, de aproximativ 20 de litri, insuficientă pentru a ajuta plantele să răsărească, începând cu luna mai s-a înregistrat o creştere a cantităţii de apă. Astfel, în luna mai au căzut 46 litri/mp, în iunie 116 litri/mp, iar în iulie 121 litri/mp. Important este modul cum aceste precipitaţii au fost repartizate pe luni, de parcă au venit la comandă”, a spus dl Constantinescu. Densitatea recomandată de specialiştii Limagrain la culturile de floarea-soarelui şi porumb este cuprinsă între 60.000 şi 65.000 plante/ha. În Europa, Limagrain se află pe locul 1 la producţia de porumb, este lider la cel de siloz, iar la floarea-soarelui ocupă locul 3. În cadrul companiei, activitatea de cercetare este una importantă, căreia i se alocă peste 15% din cifra de afaceri. Programul de cercetare cuprinde microparcele amplasate în


Euralis Seminţe este filială a grupului francez Euralis, lider mondial în producţia de seminţe pentru agricultură. În fiecare an, 300 de mii de fermieri europeni seamănă peste 3 milioane de hectare cu seminţe care conţin genetica Euralis Semences. Grupul Euralis este una dintre cele mai mari cooperative din Franţa, înfiinţată în anii ’30, ce numără aproximativ 15.000 de fermieri.

Euralis a lansat campania 2011 pentru rapiţa de toamnă Compania este prezentă pe piaţa naţională încă de la începutul anilor 2000, prin marca şi gama de seminţe Rustica. Euralis a introdus primii hibrizi de rapiţă de toamnă imediat după ce a reuşit performanţa de a fi prima

36 August 2011

firmă care a înscris un hibrid (Elite) din această specie într-un catalog oficial european (1999, Franţa). Tehnologia hibridă pe care Euralis a lansat-o a dus la renaşterea culturii de rapiţă de toamnă, deoarece această tehnologie oferă o flexibilitate mult mai mare în ceea ce priveşte procesul de selecţie genetică. Prin combinarea caracterelor pozitive a doi părinţi diferiţi, planta hibridă rezultată capătă o adaptabilitate crescută la condiţiile nefavorabile. „În 2009, s-a deschis filiala Euralis România, deşi prezenţa noastră pe piaţa naţională este de peste 10 ani, prin distribuitorul nostru istoric Sumi Agro”, a precizat dl Florin Constantin, country manager Euralis Semences România şi Bulgaria. În cadrul lansării campaniei pentru rapiţa de toamnă, dl Dan Maftei, director tehnic al Euralis Seminţe România, a vorbit despre hibrizii aflaţi în portofoliu, caracteristicile acestora şi, totodată, a făcut câteva recomandări cu privire la densitatea culturii. Pentru că densitatea la semănat este foarte importantă pentru dezvoltarea şi succesul culturii, firma Euralis recomandă respectarea densităţii optime, de 450 mii boabe germinabile/ha. Această recomandare este fondată pe următoarele considerente: la densitate redusă,

hibrizii ramifică mai puternic, sunt mai rezistenţi la frig, devin mai robuşti, ceea ce permite o bună pornire în vegetaţie. „Densitatea redusă favorizează diametrul tulpinii, diminuează riscul de alungire, îmbunătăţeşte tolaranţa la frig, creşte potenţialul de ramificare, limitează frângerea şi duce la o economie de seminţe”, a afirmat dl Maftei. Potrivit directorului tehnic, densitatea la semănat joacă un rol primordial pentru toleranţa la frig. La o densitate mai mică, plantele concurează mai puţin între ele şi îşi dezvoltă mai uşor biomasa şi rădăcina principală. Rapiţa devine mai robustă înainte de sosirea iernii şi astfel suportă mai uşor perioadele de frig şi amplitudinile termice. În sprijinul acestei afirmaţii, au fost prezentate imagini sugestive din câmpul de experienţă realizat în Ucraina la două culturi de rapiţă, una semănată la densitatea de 80 plante/mp, iar cealaltă la 40 plante/mp.

Puncte forte ale hibrizilor Euralis

Un prim punct forte al hibrizilor de rapiţă este acela că, înainte de comercializare, aceştia sunt testaţi mai mulţi ani, în multiple locaţii din România. Profilul fitosanitar al hibrizilor este adaptat condiţiilor din ţară, şi anume: toleranţă foarte bună la frig, secetă şi arşiţă,

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 37


toleranţă optimă sau rezistenţă la principalele boli fungice, toleranţă ameliorată la frângere şi scuturare. Un alt element important este acela că hibrizii au conţinut zero de glucozinolaţi şi acid erucic, sub limitele impuse de comercianţi şi industrie. Această caracteristică permite folosirea directă în alimentaţie, fără a mai fi necesare prelucrări complexe. În privinţa potenţialului de producţie al hibrizilor Euralis, aceste este de peste 5,5 t/ha. „Cercetătorii noştri s-au concentrat pe obţinerea de hibrizi de generaţie nouă care să aibă un profil fitosanitar foarte bun, tocmai pentru a ajuta ca aceştia să-şi arate potenţialul genetic cât mai apropiat de maxim”, a precizat dl Maftei. Alte puncte forte ale hibrizilor Euralis sunt capacitate mare de ramificare, conversie foarte bună a nutrienţilor în biomasă, stabilitate şi conţinut ridicat în ulei. „Conţinutul ridicat în ulei devine un factor decisiv în alegerea hibrizilor de către procesatori. Euralis produce hibrizi destinaţi în mod specific industriei. Toţi hibrizii au un conţinut de ulei de peste 46%”, a declarat directorul tehnic al companiei. Interesul pentru conţinutul de ulei al hibrizilor de rapiţă este manifestat, în principal, de cei care produc biodiesel.

de bună, prezintă o dezvoltare rapidă în toamnă. Este stabil şi se adaptează în toate zonele de cultură. Are perioadă lungă de înflorire, pentru o mai bună polenizare chiar şi în condiţii de climat mai puţin favorabile. Are o cantitate foarte mare de silicve şi seminţe pe plantă (330 silicve/plantă). Din rezultatele prezentate de Euralis, cea mai mare producţie realizată de hibridul Alonso în acest an a fost de 4.793 kg/ha, obţinută în Olt, la Caracal, iar cea mai mică a fost înregistrată la Arad, de 3.586 kg/ha. ES Centurio - hibrid semitimpuriu, restaurat citoplasmatic de tip 00, cu un conţinnut de ulei de 50%. Prezintă uniformitate şi adaptabilitate la toate zonele de cultură, toleranţă excelentă la scuturare în caz de intemperii sau la recoltat, foarte tolerant la Phoma şi Sclerotinia, prezintă vigoare mare la răsărire, are o capacitate foarte bună de ramificare şi lăstărire. Este deosebit de rezistent la frig. Potenţialul său de producţie este compartiv cu cel al hibrizilor tardivi şi chiar mai bun. În 2011, cea mai bună producţie înregistrată de acest hibrid a fost la Secuieni, judeţul Neamţ, de 4.670 kg/ha. ES Danube - este un hibrid semitardiv, restaurat citoplasmatic de tip 00, cu un conţinut ridicat de ulei, de 49%. Este extrem de tolerant la Phoma, prezintă tolernaţă excelentă la scuturare în caz de intemperii şi la recoltat, are o capacitate foarte bună la ramificare şi lăstărire, prezintă o rezistenţă deosebit de bună la frig, are o dezvoltare rapidă în toamnă. Prezintă stabilitate şi adaptabilitate în toate zonele de cultură şi o excelentă capacitate de conversie a nutrienţilor în biomasă şi producţie.

Producţii ridicate s-au înregistrat la Grabat, în Timiş, de 4.695 kg/ha. ES Mercure - este un hibrid semitardiv, restaurat citoplasmatic de tip 00, cu un conţinut ridicat de ulei, de 48%. Prezintă toleranţă excelentă la scuturare, are capacitate excelentă de conversie a nutrienţilor în biomasă şi producţie. Produce o cantitate foarte mare de silicve şi seminţe pe plantă (393 silicve/plantă). Este stabil, recomandat în toate zonele de cultură. Are o capacitate foarte bună la ramificare şi lăstărire, este foarte tolerant la Phoma şi Sclerotinia. Are o vigoare mare la răsărire şi este hibridul cel mai tolerant la frig din piaţă. Din testele efectuate, cea mai mare producţie realizată de hibridul Mercure a fost cea de 5.471, obţinută în Neamţ. ES Jason - este semitimpuriu, restaurat citoplasmatic de tip 00, cu un conţinut ridicat de ulei, de 48%. Are un profil fitosanitar şi fiziologic foarte bun, prezintă toleranţă excelentă la scuturare, are o capacitate foarte bună la ramificare şi lăstărire, o rezistenţă deosebit de bună la frig şi o dezvoltare rapidă în toamnă. În anul 2011, la SCDA Caracal, judeţul Olt, hibridul ES Jason a confirmat aşteptările, obţinând o producţie excelentă, de 4.432/ha, la umiditate STAS. ES Neptune - este un hibrid de rapiţă de tooamnă restaurat citoplasmatic de tip 00, este semitimpuriu şi are un conţinut de ulei de 45,5%. Prezintă toleranţă excelentă la scuturare, capacitate foarte bună de ramificare şi lăstărire, este foarte tolerant la Sclerotinia. Hibridul este deosebit de rezistent la frig, este unul dintre cei consacraţi pe piaţa românească. Prezintă o dezvoltare rapidă la desprimăvărare şi vigoare mare la răsărire. Cea mai mare producţie realizată de hibridul ES Neptune înregistrată în acest an a fost de 4.580 kg/ha, la Bihor. Pe lângă seminţe de rapiţă de toamnă şi primăvară, Euralis Seminţe oferă o gamă completă pentru culturile de porumb, floarea-soarelui şi sorg.

Ana MUSTĂŢEA

Paleta de hibrizi

ES Alonso - este un hibrid timpuriu, restaurat citoplasmatic de tip 00, are un conţinut ridicat de ulei, de 48%, este deosebit de tolerant la Sclerotinia, prezintă toleranţă excelentă la scuturare în caz de intemperii şi la recoltat, are o capacitate foarte bună la ramificare şi lăstărire, rezistenţă la frig deosebit 38 August 2011

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 39


TEHNOLOGIA DE PROTECÞIE PENTRU CULTURA DE RAPIÞÃ SOLUÞIE

Toamnã

PROBLEMÃ

Buruieni monocotiledonate anuale ºi dicotiledonate

Primãvarã

Butisan®

Buruieni monocotiledonate ºi samulastrã de grâu ºi orz Pierderi cauzate de îngheþ Boli (Phoma, Sclerotinia, Botrytis, Alternaria, Erysiphe) Pierderi de recoltã generate de frângerea tulpinilor, maturarea timpurie a culturii, dehiscenþa prematurã a silicvelor Arhitecturã neuniformã a tufei Stres datorat secetei, bolilor, grindinei Insecte dãunãtoare

0

05 10 11

12

14

18

32

51

57

59

61

63 - 65

Utilizarea din toamnă a produselor pentru protecţia culturii de rapiţă - un avantaj Creşterea cererii de ulei de rapiţă pentru hrană, biodisel şi nutreţ pentru hrana animalelor a condus la creşterea continuă a suprafeţelor cultivate cu rapiţă. La rapiţă, 50% din recoltă este stabilită încă din toamnă. Din acest motiv, măsurile tehnologice pentru controlul eficient al buruienilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor, precum şi aplicarea corectă a regulatorilor de creştere pentru îmbunătăţirea rezistenţei la iernare sunt esenţiale înainte de venirea sezonului rece.

Avantajele aplicării erbicidelor la cultura de rapiţă în perioada de toamnă

ierna: germinează la sfârşitul verii/toamna, iar în primăvara următoare fructifică şi ajung la maturitate: Anthemis arvensis, Capsella bursapastoris, Matricaria inodora, Papaver rhoeas, Thlaspi arvense, Vicia spp. etc. • Se elimină competiţia pentru lumină. În lipsa buruienilor, planta de rapiţă nu va mai creşte în înălţime pentru a-şi asigura lumina, va rămâne la o talie redusă şi va scădea astfel riscul pierderilor pe perioada de iarnă. • Eliminarea competiţiei din partea buruienilor determină obţinerea unor lanuri încheiate, cu plante viguroase, care pot trece mai uşor

peste iarnă. Rapiţa este o cultură foarte sensibilă la îmburuienare în primele faze de vegetaţie. • În cazul unui câmp fără buruieni, recoltarea va fi mai uşoară, consumul de carburant redus, iar seminţele vor avea o umiditate redusă. Pentru combaterea buruienilor din cultura de rapiţă, BASF recomandă erbicidele Butisan® 400 SC, Butisan® Max şi Focus® Ultra. Butisan® 400 SC este un erbicid pentru combaterea unui număr mare de buruieni monocotiledonate şi dicotiledonate anuale

• Se elimină competiţia între cultura de rapiţă şi buruieni pentru rezervele de apă şi substanţele nutritive. • Există numeroase buruieni care pot 40 August 2011

www.agrimedia.ro


din cultura rapiţei. Este foarte eficace în combaterea următoarelor specii de buruieni monocotiledonate: Echinochloa crus - galli - Mohor lat, Digitaria spp.Meişor, Panicum spp - Mei, Setaria spp - Mohor) şi dicotiledonate anuale (Amaranthus spp - Ştir, Chenopodium spp - Lobodă sălbatică, Capsella bursa pastoris - Traista ciobanului, Atriplex patula - Lobodă, Matricaria chamomilla Muşeţel, Anagallis arvensis - Scânteiuţă, Galium aparine -Turiţă) din cultura de rapiţă. Butisan® 400 SC se poate aplica atât preemergent, în doză de 1,5-2 l/ha, cât şi postemergent, în doză de 2-2,5 l/ha. Butisan® Max este un erbicid cu acţiune reziduală, care poate fi folosit la toate varietăţile şi hibrizii de rapiţă pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate şi graminee. Butisan® Max este preluat prin rădăcini, cotiledoane şi frunze. La aplicarea preemergentă, produsul este preluat de buruienile în curs de germinare, pe care le distruge înainte sau imediat după răsărire. Buna pregătire a patului germinativ şi umiditatea suficientă din sol favorizează preluarea substanţei

www.agrimedia.ro

active şi măreşte eficacitatea produsului. Butisan® Max se aplică în doză de 2,5 l/ha, preemergent sau postemergent timpuriu. Focus Ultra este un graminicid foarte eficient pentru controlul buruienilor monocotiledonate, inclusiv samulastra de cereale. Are acţiune rapidă, este flexibil şi selectiv. Pentru combaterea samulastrei de cereale se recomandă: 1 l/ha Focus® Ultra + 1 l/ha Dash® până la faza de înfrăţire, respectiv 1,2 l/ha Focus® Ultra + 1,2l/ha Dash®, începând cu faza de înfrăţire. Pentru combaterea gramineelor perene, Focus® Ultra se va aplica în doză de 2 l/ha + 2 l/ha adjuvant Dash®. ®

Avantajele aplicării din toamnă a fungicidului cu efect de regulator de creştere Caramba® Turbo • dezvoltare optimă a coletului, tufei şi rădăcinilor • eficacitate împotriva atacului ciupercii Phoma lingam • independenţa faţă de condiţiile climatice • prin creştere controlată, planta îşi îmbunătăţeşte rezistenţa la iernare • rădăcinile bine dezvoltate sunt în contact cu un volum mai mare de sol, absorbind astfel mai eficient apa şi nutrienţii • regenerare rapidă în primăvară

Caramba® Turbo este primul produs destinat culturii de rapiţă care combină o substanţă fungicidă (Metconazol) cu cea a unui regulator de creştere (Mepiquat clorură). Formula inovativă permite absorbţia rapidă a ingredienţilor activi. Asigură un control complet, eficient şi de durată al bolilor, oferind în acelaşi timp avantajele unui regulator de creştere. În toamnă, Caramba® Turbo se aplică în doză de 0,7 l/ha, când rapiţa are 4-6 frunze (maximum 8).

August 2011 41


Fendt 700 Vario - perfecţiunea în cea mai bună formă La 15 iunie a.c., la Marktoberdorf (Germania) a avut loc conferinţa de presă anuală a producătorului Fendt, la care au participat peste 160 de jurnalişti din 23 de ţări ale Europei, eveniment în cadrul căruia a fost prezentată, pentru prima dată, noua serie de tractoare Fendt 700 Vario. Această nouă gamă urmează să fie prezentată, în noiembrie, la AgriTechnica, cel mai mare târg-expoziţie de tehnică agrară din lume, împreună cu alte produse de top ale companiei, combina Katana 65 şi noile combine din seria L şi C, cărora li s-au adus numeroase inovaţii.

42 August 2011

Pe scurt, un tractor din noua serie 700 Vario, cu puteri cuprinse între 200 şi 240 CP, poate fi descris ca „un tractor compact de putere mare ce înglobează numeroase inovaţii, asigură cel mai bun confort la condus şi se adaptează perfect pentru a face faţă oricărei cerinţe reale”. Printre caracteristicile acestui nou produs supus tehnologiei de eficientizare a Fendt (Efficient Technology) se numără cabina complet nouă VisioPlus, ce include premiatul computer de bord Fendt Variotronic, tehnologia de vârf a motorului, tehnologia SCR, ecologică şi totodată de optimizare a consumului de combustibil şi multe altele.

Redefinirea noţiunilor „spaţios” şi „bună vizibilitate” Cu deosebita cabină VisioPlus a noii serii 700 Vario, Fendt stabileşte noi standarde, redefinind noţiunea de spaţios şi de bună vizibilitate. Fereastra continuă frontală, ce se întinde până la acoperiş, sporeşte semnificativ vizibilitatea conducătorului tractorului. Datorită celor 6,1 mp de sticlă şi a absenţei din laterala dreaptă a stâlpului (pilonul B), noua serie 700 Vario oferă cea mai bună vedere de jur-împrejur pentru toate tipurile de aplicaţii. Aceasta asigură un confort excepţional în exploatare, nu numai pentru lucrările de încărcare

frontală sau în construcţii, ci în orice altă lucrare. Coloana de direcţie îngustă asigură o bună vizibilitate la arcadele roţilor, şi, totodată, datorită posibilităţii de reglare a înălţimii şi înclinării acesteia conducătorul îşi poate găsi poziţia ergonomică, adaptată ideal cerinţelor sale. Scaunul ergonomic Evolution, propus de Fendt, cu suspensie pe aer, încălzire şi reazem în zona lombară, este foarte sigur şi confortabil şi, în consecinţă, ideal pentru sănătatea conducătorului. Pentru a veni în întâmpinarea cererii din diferite domenii de utilizare a tractorului, Fendt oferă trei tipuri de sisteme de suspensie a cabinei pentru noul 700 Vario. Pe lângă sistemul de suspensie binecunoscut de la celelalte serii (mecanic sau pneumatic), la această nouă serie este disponibilă suspensia în trei puncte (cu consolă centrală şi butelii de aer comprimat în faţă şi în

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 43


spate), tip regăsit şi la seriile 800 şi 900 Vario. Aceasta asigură confortul în timpul condusului, chiar şi în zilele lungi de muncă, în condiţii grele de lucru. Cabina este dotată cu sistem automat de climatizare şi, de asemenea, are numeroase spaţii de depozitare, precum o cutie-răcitor pentru depozitarea hranei, un compartiment pentru păstrarea documentelor, o cutie sub scaunul pasagerului etc. Variotronic Încă de acum doi ani, când a fost prezentat pentru prima dată la seriile de mare putere 800 şi 900 Vario, Fendt Variotronic continuă să impresioneze nu doar clienţii, ci şi echipele de testare neutre. Noul terminal din dotarea noii serii 700 Vario este disponibil în două variante diferite, are un meniu de utilizare uşor de înţeles, cu touch screen, însă deosebit de robust, pentru a face faţă lucrărilor în câmp ale tractorului. Comenzile tractorului şi ale utilajului ataşat (ISOBUS), VarioGuide şi VarioDoc, precum şi imaginile de la cameră sunt reunite într-un singur dispozitiv de comandă. Tehnologie a motorului de ultimă generaţie Noul Fendt 700 Vario are un motor Deutz de 6 cilindri, o cilindree de 6,06 litri şi tehnologie cu 4 supape, un sistem de injecţie de presiune mare Common rail, 1.600 bari. Turboalimentatorul cu comandă electronică a admisiei permite injecţia precisă şi randamentul optim. Pentru a fi în conformitate cu standardul privind normele de poluare Stage 3b (Tier IV interim), Fendt a implementat tehnologia SCR şi la noua serie

700 Vario, tehnologie ce şi-a demonstrat eficienţa nu numai în cadrul testelor, ci şi la tractoarele din seria 800 şi 900 Vario. Gama 700 Vario este echipată cu o unitate de răcire complet nouă, deosebit de performantă. Uleiul hidraulic este răcit împreună cu uleiul de transmisie printr-un schimbător de căldură, aceasta permiţând existenţa unei unităţi de răcire mari, alcătuită dintr-un răcitor de apă, unul de aer şi unul pentru uleiul de transmisie, într-o singură manta îngustă, la care se poate ajunge uşor pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi curăţare. Tractoarele din noua serie 700 Vario ating o viteză de 50 km/h, la o turaţie joasă a motorului de 1.700 rpm. De asemenea, un moment maxim de rotaţie de 1.058 Nm la 1.450 rpm (la Fendt 724 Vario) va satisface cele mai ridicate cereri de putere. Noua transmisie ML 180 Vario îmbină toate caracteristicile pozitive demonstrate de cele peste 100.000 de transmisii Vario realizate anterior. Reductorul planetar a fost reproiectat, pentru a permite transferul optim în cazul puterii crescute a noii serii 700 Vario. Sistemul hidraulic Noua serie 700 Vario poate fi echipată, la partea din spate, cu până la 5 prize hidraulice duble, iar în partea din faţă cu două astfel de prize, cărora, la fel ca la partea din spate, li se pot atribui liber elemente de comandă. Cu un debit de 100 litri/minut şi un volum maxim de ulei hidraulic de 55 de litri, împreună cu o capacitate de ridicare spate de 95,8 kN şi 44,2 kN pentru faţă, este posibilă efectuarea celei mai largi game de operaţii în exploatare. Ridicătorul hidraulic spate are o caracteristică de compensare a sarcinii la coborâre, ceea ce garantează lăsarea în

44 August 2011

jos în regim constant a diferitelor utilaje ataşate, indiferent de greutatea acestora. De exemplu, la lucrările de semănat, viteza de coborâre constantă este garantată chiar şi în condiţiile în care nivelul de umplere a buncărului variază, nefiind necesare reglaje manuale. Comanda de eliberare a presiunii de pe ridicătorul frontal asigură adaptarea optimă la conturul solului, iar priza hidraulică dedicată menţine uniformă apăsarea utilajelor ataşate. Aceasta înseamnă, de exemplu, că, pentru lucrări de cosit, nu sunt necesare arcuri pentru eliberarea sarcinii. O altă caracteristică importantă este sistemul de direcţie suprapus VarioActive, prevăzut cu un ansamblu de distribuitoare pentru sistemul de direcţie automatizat VarioGuide şi utilizat pentru schimbarea raportului de transfer, la comanda direcţiei. Aceasta permite efectuarea rapidă şi cu uşurinţă a diferitor manevre - un avantaj deosebit la capătul câmpului sau pe perioada lucrărilor de încărcare frontală. Soluţii de detaliu ingenioase Inginerii ce au lucrat la proiectarea noii serii 700 Vario au acordat o atenţie deosebită soluţiilor de detaliu, printre care un concept de iluminare şi faruri frontale complet noi, ce asigură buna desfăşurare a activităţii pe timp de noapte. O altă noutate este frâna de mână, comandată hidraulic sau prin aer comprimat, integrată în tabloul de bord, poziţie din care poate fi manevrată mai uşor. Multiple domenii de utilizare Având puteri cuprinse între 200 şi 240 CP, o vizibilitate excepţională, dimensiuni compacte, multiple posibilităţi de alegere a balastării şi a anvelopelor şi o viteză de 50 km/h, un tractor din noua serie 700 poate fi folosit într-o mare varietate de aplicaţii, de la lucrări grele, medii şi uşoare în câmp până la transport şi diverse operaţii de încărcare frontală.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 45


Tehnologie de recoltare de ultimă generaţie Această tehnologie este propusă de compania americană John Deere, ca urmare a lansării noilor game de combine, respectiv S, W şi T, care au beneficiat de îmbunătăţiri, în scopul perfecţionării activităţii de recoltat. Procentul de elemente noi aduse seriilor de combine este, în medie, de 45%, însă cel înregistrat la maşinile de recoltat destinate fermelor de dimensiuni mici este unul impresionant, de 80%.

46 August 2011

Sunt serii de combine care se adresează atât celor care exploatează suprafeţe mici sau mari, cât şi prestatorilor de servicii. Combinele de ultimă generaţie dispun, printre altele, de motoare cu puteri mari, de cabine spaţioase şi confortabile, de buncăre cu capacităţi mărite de stocare şi cu rate rapide de descărcare. Toate aceste noutăţi au fost prezentate pe larg în cadrul evenimentului organizat de John Deere în luna iunie, la Lisabona.

Seria S

John Deere este cel mai mare producător de combine din lume, fabricând de două ori mai multe maşini decât competitorul

său. Noua serie de combine cuprinde patru modele, respectiv S660, S670, S680 şi S690, însă nu toate sunt disponibile în acest moment pe piaţa globală. Primele două modele din seria S au o capacitate a buncărului de 10.600 litri, iar combinele S680 şi S690 de 14.100 litri, acesta fiind cel mai mare din industrie. Rata de descărcare la modelul S660 este de la 77 până la 120 l/sec, la combina S670 este de 120 l/sec, iar la ultimele două modele rata este de 135 l/sec. Cel mai mare buncăr din industrie este descărcat în doar 105 secunde. Modelul S690 dispune de un motor care furnizează o putere de 625 CP.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

Seriile W şi T

Ca noutate la combinele din seriile W şi T, firma americană vine cu o creştere a puterii motoarelor. Dacă ultimul model din vechea seria W avea o putere de 350 CP, în noua gamă combina W660 are 371 CP. Combinele au motoare PowerTech PSX de 6,8 şi 9 litri, sunt eficiente şi respectă noile regulamente privind emisiile de gaze. Un alt element de noutate este acela că maşinile de recoltat vor avea integrat sistemul i-Solutions, dezvoltat de John Deere. Seria W de combine cuprinde patru modele, respectiv W540, W550, W650

şi W660, cu puteri pornind de la 260 până la 371 CP. Pentru primele două modele capacitatea standard a buncărului este de 8.000 de litri, iar cea opţională ajunge până la 10.000 de litri. Combinele W650 şi W660 au, în mod standard, o capacitate a buncărului de 9.000 de litri şi opţional urcă până la 11.000 de litri. Rata de descărcare la combinele din seria W este de 88 l/sec. Cheia succesului la combine este oferită de sistemul avansat W (Walker Tine Separation - separare cu căişori şi dinţi). Sistemul de pantă este oferit în standard (Slopemasster), iar sistemele de înclinare laterală a hederului (lateral tilt) sau sistemul de pantă (Hillmaster II) sunt oferite opţional. Maşinile de recoltat din seriile W şi T dispun de cabine noi, ergonomice şi confortabile, iar controlul funcţiilor se face cu ajutorul multiplelor monitoare din cabină. Seria T de combine cuprinde, de asemenea, patru modele, T550, T560, T660 şi T670, cu puteri de la 305 până la 431 CP. Ca şi la seria precedentă, capacitatea maximă a buncărului este de 11.000 de litri, cu o rată de descărcare de 88 l/sec.

August 2011 47

Ana MUSTĂŢEA

Ca element de noutate, combinele din seria S beneficiează de un sistem nou de treierare şi separare, asigurat de rotorul unic creat de John Deere. Rotorul dispune de aripi rotitoare ajustabile, de site mai mari, ceea ce conferă o bună alimentare, treierare şi separare a masei de recoltat. Motoarele sunt PowerTech de 9 litri şi 13,5 litri şi respectă ultimele norme de poluare. În privinţa transmisiei, John Deere oferă la seria S de combine două modele: ProDrive, cu două trepte de viteze, şi Push Button Shift Transmission, cu trei viteze. Lăţimea hederelor la această serie porneşte de la 4,3 metri până la 10,7 metri. Seria S dispune de cabine noi, Premium, cu 30% mai spaţioase, încăpătoare şi confortabile. Toate operaţiile de recoltare sunt controlate cu uşurinţă prin intermediul consolei de afişaj CommandTouch. Printr-o simplă apăsare de buton, funcţiile urmărite sunt activate, cum ar fi ajustările necesare pentru recoltare şi transport. Reglarea aerului condiţionat, a radioului sau luminilor se

face tot de la consola CommandTouch. Noul display digital cuprinde elemente de afişare şi semnalizare cu ajutorul cărora se urmăresc parametrii de funcţionare a maşinii, precum viteza de deplasare, viteza de rotaţie a motorului etc. Un element de noutate la acest display este afişarea puterii utilizate, exprimată în procent, care îl ajută pe operator să mărească, atunci când este necesar, capacitatea de recoltare a combinei.


Ingrijirea ovinelor în perioada păşunatului din timpul verii

Victor VĂTĂMANU

În general, îngrijirea ovinelor în perioada păşunatului din timpul verii este mai simplă decât întreţinerea în saivan. Pentru evitarea pierderilor prin îmbolnăvire, se iau unele măsuri tehnico-organizatorice. În zilele călduroase, ovinele se scot la păşunat dimineaţa, până la ora 10, iar după-amiaza, păşunatul poate reîncepe de la orele 17-18. În perioada amiezii, ovinele vor fi duse la umbra unei liziere sau în orice loc unde se pot asigura umbra şi adierea vântului. În zilelele toride, se poate practica păşunatul exclusiv în timpul dimineţii şi în timpul nopţii, dacă este cazul. Mieii înţărcaţi vor păşuna pe cele mai bune terenuri situate în apropierea saivanelor; dacă păşunea se află la distanţă mai mare de un kilometru, este bine să existe un şopron pentru adăpostirea mieilor noaptea şi în timpul intemperiilor. Aceste păşuni se rezervă în exclusivitate acestora, păşunatul altor categorii de ovine fiind oprit. Este indicat ca toate păşunile să fie parcelate, atât pentru prevenirea pierderilor de masă verde, cât şi pentru prevenirea parazitozelor. Parcelarea păşunilor se poate face fie cu ajutorul unui gard din plasă de sârmă sau, mult mai simplu, cu ajutorul aşa-numitului „păstor electric”. Scoaterea ovinelor la păşunat se va face după ce apa de ploaie sau roua s-a evaporat (atenţie, mai ales în cazul lucernierelor!) pentru prevenirea metereorismului. În perioada păşunatului, ovinelor trebuie să li se asigure apă la discreţie. Pentru aceasta, se vor amenaja jgheaburi de adăpare, apa fiind adusă cu ajutorul unor cisterne sau provenind din fântâni; se poate utiliza o sursă de apă curgătoare, numai dacă nu este poluată. În interiorul parcelelor, pe suporturi simple de lemn, se vor pune bulgării de sare. Toate acestea trebuie asigurate 48 August 2011

pentru evitarea plimbărilor inutile ale ovinelor de la păşune la saivan. Pentru a se evita reducerea prea îndelungată a timpului de hrănire, mulsul se va organiza astfel: mulsoarea I = orele 4,00-5,30; mulsoarea a II-a = orele 10,00-11,00; mulsoarea a III-a = orele 18,00-19,00. Pentru creşterea rentabilităţii, este indicat ca laptele muls să fie prelucrat sub forma unor produse lactate diferite, în ferma respectivă. Periodic, se controlează starea de sănătate a ovinelor. În perioada verii, se continuă tratamentele antiparazitare, prin îmbăieri antiscabioase, precum şi tratamentele împotriva dictiocaulozei la miei şi a moneziozei. Se vor face, obligatoriu, vaccinări contra avortului salmonelic, anaerobiozei şi agalaxiei. Periodic, ongloanele trebuie curătate şi, dacă este cazul (apariţia unor afecţiuni), se aplică tratamentul recomandat de medical veterinar. Deoarece câinii pot fi transmiţători de boli parazitare, se recomandă utilizarea lor într-un număr cât mai mic, aceştia fiind deparazitaţi, o dată sau de două ori în timpul verii. Pe păşunea destinată ovinelor se interzice accesul altor specii de animale, în scopul prevenirii transmiterii unor boli. Deplasarea ovinelor nu se va face pe drumuri cu mult praf sau pe drumuri desfundate, pentru a nu deprecia calitatea lânii.

Sacrificările de animale şi păsări, în scădere Numărul animalelor şi păsărilor sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut în luna iulie, faţă de luna precedentă la bovine, ovine, caprine şi păsări. La porcine a crescut, dar faţă de iulie 2010 indicatorii sunt mai mici în cazul tuturor speciilor, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). „Numărul total de bovine sacrificate şi greutatea în carcasă a acestora au scăzut cu 22,2%, respectiv cu 10%. În unităţile industriale specializate numărul de bovine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 9,1%, respectiv cu 10,3%. Ponderea bovinelor sacrificate în unităţile industriale specializate a reprezentat 15,9% din totalul sacrificărilor de bovine", se arată într-un comunicat al INS. Numărul total de porcine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au crescut cu 5,3%, respectiv cu 1,3%. În luna iulie 2011, sacrificările de porcine în unităţile industriale specializate au reprezentat 70,4% din totalul porcinelor sacrificate. Numărul de porcine sacrificate în unităţile industriale specializate şi greutatea lor în carcasă au scăzut cu 9,2%, respectiv cu 10,5%. Numărul total de ovine şi caprine sacrificate şi greutatea lor în carcasă au scăzut faţă de luna precedenta cu 34,3%, respectiv cu 42,4%. Tăierile în unităţile industriale specializate, care deţin o pondere de 4,6% din totalul sacrificărilor de ovine şi caprine, au crescut atât numeric, cât şi la greutatea în carcasă, cu 38,5%, respectiv cu 50,4%. Numărul total al păsărilor sacrificate şi greutatea în carcasă a acestora au scăzut cu 8,9%, respectiv cu 8,1%. În unităţile industriale specializate s-a realizat 92,1% din totalul tăierilor de păsări. Sacrificările în acest tip de unităţi au crescut atât la numărul de păsări sacrificate, cât şi la greutatea lor în carcasă, cu 2,9%, respectiv cu 1%.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 49


Când trebuie date la montă sau însămânţate viţelele?

Victor VĂTĂMANU

Viţelele sunt apte din punct de vedere fiziologic pentru reproducere de la o vârstă tânără. În general, primele călduri la viţele apar la vârsta de 8-12 luni, uneori chiar mai devreme. Pentru a obţine însă, încă de la prima fătare, o producţie mare de lapte şi viţei viguroşi, bine dezvoltaţi, viţelele vor fi montate sau însămânţate artificial doar atunci când au atins 65% din greutatea corporală pe care acestea o vor avea la vârsta dezvoltării de adult, respectiv la vârsta de circa 4 ani. Ca atare, introducerea viţelelor la repreducţie nu are loc la întâmplare, iar factorul determinant care trebuie avut în vedere nu este vârsta acestora, aşa cum încă mai procedează mulţi fermieri individuali, ci greutatea corporală. Vârsta la care viţelele ating greutatea corporală optimă pentru a fi montate nu este aceeaşi în toate gospodăriile particulare, fiind determinate de doi factori principali. Unul dintre aceşti factori este rasa care se creşte de către producătorul agricol individual, întrucât unele rase cresc mai repede faţă de altele, sunt deci mai precoce decât altele. Cel de-al doilea factor important îl constituie modul de hrănire şi de întreţinere a viţelelor încă din perioada alăptării. În gospodăriile individuale, în care condiţiile de creştere a tineretului sunt corespunzătoare, viţelele sunt admise la reproducţie, în funcţie de rasă, după cum urmează: cele din rasa Balţată românească la greutatea de 380-390 de kilograme şi vârsta de 18-19 luni; viţelele din rasa Balţata cu negru românească la 370-380 de kilograme şi vârsta de 17-18 luni; viţelele din rasa Brună de Maramureş la greutatea de 350-360 de kilograme şi vârsta de 18-19 luni; viţelele din rasa Pinzgau de Transilvania la greutatea de 330-350 de kilograme şi vârsta de 20-21 de luni. Dacă condiţiile din timpul creşterii, îndeosebi cele de hrănire, sunt 50 August 2011

deficitare, viţelele nu ating greutatea necesară pentru montă la vârsta specifică rasei din care fac parte. Tehnologic, la aceste viţele, deşi îndeplinesc condiţia de vârstă, neavând greutatea necesară, se impune amânarea montei cu câteva luni, respectiv până ajung la greutatea optimă de montă. Amânarea montei reduce însă veniturile fermierului individual, proporţional cu numărul lunilor respective, întrucât se prelungeşte perioada de creştere a viţelelor şi se reduce în aceeaşi măsură perioada de exploatare a viitoarelor vaci. Prelungirea perioadei de creştere necesită cheltuieli suplimentare cu asigurarea hranei şi îngrijirea viţelelor, iar reducerea duratei de exploatare afectează producţia totală de lapte şi numărul de viţei obţinuţi. Pagubele economice sunt însă mult mai mari dacă viţelele sunt montate la o greutate mai mică, indiferent de vârsta acestora. Juninca este insuficient dezvoltată la fătare, apărând fătări grele, care sunt urmate frecvent de boli ale aparatului de reproducţie, greu de tratat, care pot duce la fenomenul de sterilitate. Uneori fătările grele pun în pericol viaţa viţelului sau chiar a vacii. Producţia de lapte obţinută de la aceste vaci în primele două lactaţii este mai mică cu până la 25% decât cea pe care ar fi realizat-o dacă ar fi fost montată la greutatea corporală optimă. De asemenea, de cele mai multe ori, viţeii obţinuţi de la aceste vaci, la prima fătare, sunt mai sensibili la boli, au o vitalitate mai redusă faţă de viţeii normali născuţi conform tehnologiei de creştere a acestora. Nu se recomandă nici amânarea montei peste termenul optim, întrucât se măresc nejustificat cheltuielile de creştere a viţelelor, fără efect favorabil asupra producţiei de lapte

care se va obţine după fătare. Mai mult decât atât, viţelele la care se amână monta ajung adesea în stare de îngrăşare, ceea ce determină tulburări ale funcţiei de reproducere, manifestată prin scăderea fecundităţii, iar dacă rămân gestante apar dificultăţi la fătare. În final, sintetizăm câteva recomandări pe care fermierul român trebuie să le aibă în vedere în procesul de reproducţie a viţelelor: • asigurarea condiţiilor corespunzătoare de hrănire şi de întreţinere a viţelelor pe toată perioada de creştere, pentru ca la vârsta caracteristică rasei să atingă greutatea optimă pentru montă; • urmărirea procesului de creştere a viţelelor prin cântăriri periodice şi luarea din timp a măsurilor care se impun, dacă acesta este necorespunzător. Se va avea în vedere, mai ales, îmbunătaţirea furajării; • creşterea separată a viţelelor de tăuraşi încă de la vârsta de 6 luni, pentru a preveni montele nedorite. Dacă accidental, viţelele au rămas gestante la o greutate mult sub cea normală, ceea ce ar duce la aşa-numitele „fătări de neleapcă”, reducerea efectelor negative menţionate necesită următoarele măsuri: • îmbunătăţirea substanţială a furajării, atât în perioada de gestaţie a junincii, cât şi pe parcursul primei lactaţii; • vacile respective vor fi montate după prima fătare mai târziu, la 5 luni, fiind înţărcate după 7 luni de lactaţie, indiferent de producţia lor zilnică de lapte. Prin aceste măsuri se evită reducerea duratei de exploatare a vacii în fermă şi a producţiei de lapte în lactaţiile următoare.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 51


Strugurii de masă se recoltează când gradul lor de maturitate, pe lângă producţiile cantitative şi calitative deosebite, asigură şi condiţiile necesare pentru o valorificare superioară şi eficientă. Aceasta se stabileşte în funcţie de soi şi condiţiile ecologice ale zonei de producţie şi se realizează, în general, când strugurii ajung la maturitatea deplină.

Stabilirea momentului optim de recoltare a strugurilor La momentul maturităţii depline, strugurii de masă prezintă, în general, următoarele însuşiri: formă şi mărime specifice soiului; boabe translucide, cu o uşoară înmuiere la pipăit, dar crocante; culoare uniformă, caracteristică soiului, pentru toate boabele de pe ciorchine; gustul şi aroma caracteristice soiului. O cunoaştere multilaterală a însuşirilor şi compoziţiei strugurilor, a mersului transformărilor biochimice în raport cu condiţiile climatice ale anului este necesară pentru stabilirea judicioasă a gradului de maturare a strugurilor. Momentul maturităţii depline a strugurilor de masă se poate stabili, cu o bună aproximaţie, prin efectuarea următoarelor determinări: greutatea boabelor, conţinutul mustului în zaharuri şi aciditate titrabilă. Aceste determinări se efectuează periodic, la intervale de 3-5 zile, începând cu intrarea strugurilor în pârgă. Culesul strugurilor pentru vin se execută în momentul maturităţii tehnologice, respectiv atunci când ei prezintă o compoziţie care asigură posibilitatea obţinerii de vinuri cu caracteristicile şi însuşirile dorite. Maturitatea tehnologică a strugurilor se plasează întotdeauna după momentul maturităţii (coacerii) lor depline. Stabilirea corectă a momentului de cules reprezintă una dintre cele mai importante măsuri 52 August 2011

pentru realizarea tipurilor de vin specifice podgoriilor şi soiurilor şi pentru evitarea pierderilor nejustificate de recoltă. Pentru fixarea datei culesului, care variază în funcţie de arealul de cultură, soi, amplasarea plantaţiilor şi condiţiile anului, este necesar să se urmărească evoluţia procesului de maturare a strugurilor (mersul coacerii). În acest scop, cu aproximativ 2-3 săptămâni înaintea datei la care se estimează ca va avea loc coacerea deplină, se execută analize periodice (din 5 în 5 zile) asupra următoarelor elemente: greutatea la o sută de boabe; conţinutul în zahăr al mustului; aciditatea totală a mustului; starea de sănătate a recoltei (procentul de boabe mucegăite). La soiurile pentru vinuri roşii se recomandă să se execute şi determinarea conţinutului în antociani din pieliţa boabelor, pentru a se obţine informaţii asupra potenţialului colorant al strugurilor. Probele de struguri

folosite pentru urmărirea mersului coacerii trebuie să reprezinte cât mai fidel calitatea medie a strugurilor la momentul determinării. În acest scop, trebuie acordată atenţie alegerii parcelelor de pe care se face recoltarea probelor, alegerii butucilor, a strugurilor, precum şi a mărimii şi alcătuirii probelor. Momentul maturităţii depline a strugurilor este utilizat ca un important element de reper pentru stabilirea perioadei de cules, respectiv pentru precizarea momentului maturităţii tehnologice. În raport cu data la care se înregistrează coacerea deplină şi în funcţie de categoria de vin ce urmează a fi produs, culesul strugurilor se recomandă să se execute la următoarele intervale de timp: după 5-10 zile pentru producerea de vinuri albe, seci; după 10-20 de zile pentru elaborarea vinurilor roşii ; după 20-30 de zile pentru producerea vinurilor cu conţinut de zahăr (demidulci şi dulci).

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 53


Victor VĂTĂMANU

Tehnica recoltării strugurilor de masă Recoltarea strugurilor de masă se face în 2-3 etape pentru fiecare soi, în funcţie de epoca de coacere a soiului respectiv. În cadrul aceluiaşi soi, coacerea strugurilor este diferită şi se petrece într-un interval de 10-15 zile, atât din cauza momentului diferit de înflorit şi legare a boabelor, cât şi a posibilităţilor diferite de hrănire şi iluminare pe care le au strugurii pe butuc. Culesul în etape are o importanţă deosebită, atât pentru însuşirile calitative ale strugurilor ce vor fi valorificaţi pe piaţă, cât şi pentru hrănirea mai bună şi, respectiv, a maturării într-un timp scurt a strugurilor rămaşi pe butuc. Recoltarea strugurilor se face pe timp răcoros, dimineaţa sau seara, evitându-se orele de însolaţie puternică. Nu se vor culege strugurii umeziţi de rouă sau imediat după ploaie sau în timpul acesteia. În ceea ce priveşte tehnica recoltării, efectuarea acestei operaţii trebuie făcută cu deosebită atenţie, avându-se în vedere următoarele precizări:

• se aleg numai strugurii sănătoşi, bine formaţi, uniform coloraţi, cu boabe uniforme ca mărime, acoperite cu pruină, fără a prezenta arsuri solare sau datorate tratamentelor cu fungicide; • strugurele se prinde cu grijă de peduncul şi se detaşează prin tăiere cu foarfeca, evitându-se atingerea boabelor cu mâna şi ştergerea stratului de pruină; • strugurii se aşază în lădiţe de recoltare într-un singur strat, în poziţie uşor înclinată şi cu codiţa în sus, pentru a fi uşor scoşi de către cei care efectuează lucrările de sortare şi cizelare; • lădiţele pline se scot la capătul rândurilor şi se încarcă imediat în mijlocul de transport. Lăditele pline nu trebuie lăsate după recoltare pe aleile de vie, în plin soare, deoarece sub influenţa astrului, a căldurii şi a vântului intensitatea proceselor metabolice este foarte ridicată, ceea ce se caracterizează prin pierderi mari, datorate evapotranspiraşiei. După încărcare, lădiţele se transportă imediat la locul de condiţionare. Prin condiţionare se înţelege totalitatea

operaţiilor de sortare, cizelare, calibrare, în urma cărora strugurii recoltaţi îndeplinesc anumite condiţii tehnice de calitate. Sortarea este operaţia de alegere şi grupare a strugurilor de masă pe calităţi, în funcţie de anumite criterii, stare de sănătate, mărime, forma strugurilor şi a boabelor, culoarea boabelor, gradul de prospeţime, integritatea stratului de pruină etc. Cizelarea se face concomitent cu sortarea şi constă din îndepărtarea tuturor boabelor depreciate de înţepături de insecte, cu urme ale atacului de agenţi patogeni, cele crăpate, zdrobite, verzi, necoapte sau mucegăite etc. Pentru a evita ştergerea pruinei de pe suprafaţa boabelor şi atingerea lor cu mâna, ciorchinele se ţine de peduncul, cizelarea realizându-se cu foarfeci speciale de cizelat cu vârf rotunjit, având grijă să nu se producă rănirea boabelor. Deoarece strugurii de masă sunt foarte perisabili, în cazul loturilor de struguri sănătoşi şi de calitate, când nu este necesară intervenţia pentru cizelare, se practică recoltarea direct în vie.

UE a majorat cotele de export la vin şi cereale fără plata taxei vamale pentru Moldova

De la 1 iulie 2011, a intrat în vigoare decizia Uniunii Europene privind prelungirea preferinţelor comerciale autonome pentru Republica Moldova pînă în anul 2015 şi privind majorarea cotelor pentru exportul pe piaţa UE a vinurilor şi cerealelor fără plata taxei vamale. Potrivit unui comunicat oficial al UE, în conformitate cu decizia aprobată anterior de Bruxelles, care a intrat în vigoare de la 1 iulie 2011, Moldova va putea exporta pe piaţa UE, fără taxe

54 August 2011

vamale, cu 5 milioane de litri de vin mai mult (50 mii hectolitri sau peste 6,6 milioane de sticle). Astfel, cota totală pentru anul 2011 la exportul vinului va atinge 150 mii de hectolitri. În anul 2012, cota pentru exportul vinurilor în UE se va majora până la 180 mii de hectolitri, iar în perioada 2013-2015, Moldova va putea exporta fără taxe vamale 240 mii de hectolitri anual. De asemenea, cotele pentru exportul fără taxe vamale în UE a cerealelor,

orzului şi porumbului din Moldova vor fi majorate cu 5 mii de tone anual, astfel încât, până în anul 2015, cota acestei producţii să atingă 50 de mii de tone. În prezent, Moldova poate exporta în UE, fără taxe vamale, toate produsele, cu excepţia a 12 produse agricole pentru care sunt stabilite anumite cote. Astfel, Moldova poate exporta în UE fără plata taxei vamale vinuri, cereale, zahăr şi alte produse agricole sensibile, în limitele cotelor stabilite. Moldova a obţinut preferinţe comerciale autonome la 1 martie 2008, în scopul liberalizării comerţului cu UE şi asigurarea premiselor pentru crearea unui climat economic favorabil şi atragerea investiţiilor. În prezent, Moldova se pregăteşte să iniţieze negocierile cu UE privind crearea Zonei de comerţ liber, aprofundat şi cuprinzător între RM şi UE.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 55


Paolo Lucaccioni, un nume des întâlnit în lumea producătorilor de vinuri şi al prestatorilor de servicii din domeniul viticol, şi nu numai, a considerat că este timpul să facă lumină. Destul de controversat, din cauza acuzaţiilor lansate pe piaţă, în această arie de activitate s-au format două tabere, cei care îl condamnă, care fac tot posibilul să îl pună la zid şi cei care au încredere, îl înţeleg şi îl susţin.

Clarificări despre Paolo Lucaccioni - un nume controversat în ultima perioadă -

La fel ca multe societăţi comerciale, au avut şi urcuşuri şi coborâşuri, dar ca să vă faceţi o idee despre ce este vorba o să intrăm puţin în detalii. Paolo Lucaccioni se află în România de peste 11 ani. A lucrat pentru o firmă specializată în tutun din Arad, ulterior alături de un conaţional s-a ocupat de vânzarea butaşilor de vie, o ocazie bună, ţinând cont de faptul că în Italia familia Lucaccioni deţine 50 ha de viţă-de-vie. După ce a intrat în această zonă de activităţi, a descoperit că exista o nişă pe care românii nu au dezvoltat-o, şi anume prestarea de servicii în domeniul viticol şi pomicol, aşa că s-a hotărât să pornească pe acest drum. A apelat la producătorii de butaşi de mare prestigiu din Italia (Rauscedo), la furnizorii de material pentru sisteme de susţinere din Italia şi Franţa, cu alte cuvinte, a apelat la cei mai buni pentru a deveni cel mai bun. De asemenea, a contactat firmele de leasing pentru a putea achiziţiona utilajele necesare. Este primul prestator de servicii din domeniul viticol şi pomicol care a adus în România conceptul de “Plantaţii la cheie“. A fost şi este blamat de concurenţă de când aceasta a apărut pe piaţă. „Când nu-ţi faci treaba aşa cum trebuie, încerci să găseşti alte soluţii ca să-ţi faci loc pe piaţă...”, spune Lucaccioni 56 August 2011

depre cei care îl discreditează. S-a apucat de lucru şi de contracte, având încredere deplină în onestitatea românilor cu care a colaborat, însă acest lucru l-a costat şi la propriu, şi la figurat. A rămas cu un gust amar după anumite colaborări, ce au sfârşit prin contracte neîncasate de la unele persoane de altfel cunoscute. „Nu vreau să fac publice aceste nume, pentru că totuşi respect confidenţialitatea clienţilor mei, însă probabil la momentul potrivit o să se afle despre cine este vorba...”, a mai precizat Paolo Lucaccioni. Îi este greu să se lupte cu mentalitatea şi birocraţia din România, însă, aşa cum recunoaste şi el, a dat şi peste români cinstiţi şi a avut parte de colaboratori care îi sunt alături şi acum. „Nu m-a interesat niciodată să vând, ci m-a interesat să colaborez cu clienţii mei, să vin în întâmpinarea nevoilor acestora şi să le ofer sprijinul necesar.” Problemele au început să apară şi la el, la fel ca peste tot, o dată cu zvonurile legate de criza financiară. Clienţii au început să întârzie cu plăţile, păstrând banii pentru necesităţi proprii, fără să le mai pese că lucrările lor erau terminate şi că furnizorii trebuiau să primească banii pentru serviciile prestate şi materialele montate. Aşa cum o problemă nu vine niciodată singură,

în încercarea de a redresa situaţia, a făcut angajări, ce s-au dovedit apoi a fi complet neproductive, deoarece oamenii în care a avut încredere s-au dovedit într-un final a fi de o calitate îndoielnică, ceea ce a înrăutăţit şi mai mult situaţia. Succesul constă însă în ambiţia de a merge mai departe, dar şi în caracterul puternic de a clarifica şi rezolva orice problemă ivită. „Concurenţa profită de orice moment pentru a mă denigra şi se agaţă de orice pentru a câştiga teren pe piaţă, însă la final ei nu fac faţă unei plantaţii la standarde europene, pentru că nu au nici muncitori experimentaţi, nici utilaje şi nici dorinţa mea de colaborare. Oricum, trebuie să le mulţumesc societăţilor de la care am utilajele, furnizorilor şi colaboratorilor care mă susţin, pentru că atunci când am început să am probleme s-au văzut cu adevărat cei care vor să facă afaceri profitabile, nu doar nişte vânzări rapide pe termen scurt. Aşa că eu sunt aici, nu am plecat şi nici nu plec, aşa cum se zvoneşte. Lupt să îmi revin şi o să demonstrez tuturor cine sunt cu adevărat. Iar succesul nu se obţine uşor, el nu vine decât prin muncă, muncă, muncă, dar şi prin sacrificii. La final se vor vedea rezultatele, pentru că doar ceea ce contează cu adevărat sunt faptele, nu vorbele!“

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

August 2011 57


Statistici şi prognoze de piaţă pentru fructe şi legume Rubrică realizată de Daniel BOTĂNOIU

Cotaţiile legumelor - Piaţa de Gros Franţa 25.07/tendinţă*

26.07/tendinţă*

27.07/tendinta*

28.07/tendinţă*

29.07/tendinţă*

Usturoi

2,85

0

2,85

0

2,77

-

2,77

0

2,77

0

Vinete

1,57

+

1,69

-

1,79

+

1,57

-

1,57

0

Sfeclă roşie

1,95

0

1,95

0

1,95

0

1,95

0

1,79

-

Morcov

1,03

0

1,03

0

1,03

0

1,03

0

1,03

0

Ţelină

1,50

0

1,50

0

1,50

0

1,50

0

1,50

0

Ciuperci

1,77

0

1,77

0

1,77

0

1,85

+

1,73

-

Varză albă

0,85

0

0,85

0

0,93

+

0,93

0

0,93

0

Varză roşie

0,57

0

0,57

0

0,69

+

0,69

0

0,69

0

Castraveţi

0,43

+

0,43

0

0,43

0

0,43

0

0,43

0

Andive

1,33

-

1,45

+

1,45

0

1,45

0

1,45

0

Mărar

1,09

-

1,17

+

1,23

+

1,23

0

1,23

0

Fasole verde

2,27

-

2,27

0

2,35

+

2,43

+

2,57

+

Ceapă

0,45

0

0,37

-

0,37

0

0,37

0

0,37

0

Pătrunjel frunze

1,45

0

1,45

0

1,29

-

1,29

0

1,29

0

Praz

1,15

0

1,27

+

1,27

0

1,09

-

1,09

0

Ardei

1,33

-

1,33

0

1,33

0

1,33

0

1,33

0

Roşii

1,17

-

1,25

+

1,15

-

1,15

0

1,09

-

Cartof

0,97

0

0,97

0

0,97

0

0,97

0

0,97

0

Dovlecei

0,37

0

0,37

0

0,37

0

0,37

0

0,33

-

*tendinţa preţului faţă de cel înregistrat anterior (+ = creştere; - = scădere; 0= identic)

Cotaţiile fructelor - Piaţa de Gros Franţa 25.07/ tendinţă*

26.07/tendinţă*

27.07/tendinţă*

28.07/tendinţă*

29.07/tendinţă*

Ananas

1,15

+

1,29

+

1,29

0

1,29

0

1,29

0

Banane

0,73

0

0,73

0

0,73

0

0,73

0

0,73

0

Kiwi

1,17

0

1,17

0

1,17

0

1,17

0

1,09

-

Piersici

0,39

0

0,39

0

0,33

-

0,47

+

0,55

+

Nuci

2,97

0

2,97

0

2,97

0

2,97

0

2,97

0

Pere

1,07

-

1,07

0

1,07

0

1,07

0

1,07

0

Mere

1,45

-

1,45

0

1,45

0

1,33

-

1,33

0

Struguri

1,97

-

1,97

0

1,85

-

1,85

0

1,85

0

Căpşune

4,33

0

4,33

0

4,33

0

4,33

0

4,33

0

Lămâi

1,19

0

1,19

0

1,19

0

1,19

0

1,33

+

Clementine

1,57

0

1,57

0

1,57

0

1,57

0

1,57

0

Portocale

1,07

0

1,07

0

1,07

0

1,07

0

1,07

0

Pomelo

1,85

0

1,85

0

1,85

0

1,85

0

1,85

0

Mango

1,59

+

1,59

0

1,45

-

1,45

0

1,45

0

Pepene galben

1,07

+

1,03

-

1,15

+

1,15

0

1,15

0

Nectarine

0,85

0

0,85

0

0,73

-

0,85

+

0,97

+

Caise

1,99

0

1,99

0

1,85

-

1,85

0

1,85

0

Prune

1,97

0

1,97

0

1,97

0

1,97

0

1,97

0

Cireşe

2,55

0

2,33

-

2,47

+

2,47

0

2,47

0

Smochine

2,45

0

2,45

0

2,45

0

2,45

0

2,45

0

58 August 2011

www.agrimedia.ro


Piaţa zahărului Cotaţia zahărului alb la bursa din Londra a fost la sfârşitul lunii iulie (29.07.2011) de 777,5 euro/tonă. Piaţa energiei Preţul aurului negru a fost în scadere la sfârşitul lunii iulie pe bursele din Asia, investitorii fiind foarte atenţi la negocierile în curs de la Washington privind datoria SUA, au declarat analiştii. În primele tranzacţii matinale, un baril de petrol „light sweet crude” cu livrare în septembrie a piedut 22 de cenţi, până la 97,25 dolari. Petrolul Brent

din Marea Nordului s-a ieftinit cu 8 cenţi, ajungând la 117,37 dolari. Datele de la sfârşitul lunii iulie privind evoluţia economiei americane ar putea fi descrise cu mărinimie ca fiind şocante, a declarat un consultant de la The Schork Group. Un raport publicat arată o încetinire a creşterii sectorului industriei în China, al doilea mare consumator mondial de ţiţei. Piaţa petrolului Cotatia Petrolului la Bursa din Londra a fost la sfârşitul lunii iulie (29.07.2011) de 117,37 USD/baril.

Cotatia Petrolului la Bursa din New York a fost la sfârşitul lunii iulie (29.07.2011) de 97,25 USD/baril. Preţurile îngrăşămintelor chimice: • Franţa: uree = 380,5 euro/tonă; amonitrat (33,5%) = 330 euro/ tonă; amonitrat (27%) = 263,9 euro/ tonă; azot lichid = 255,7 euro/tonă; NPK 18:46:0 = 497 euro/tonă; • Germania: uree = 390 euro/tonă; NPK 15:33:15 = 445 euro/tonă; • China: uree = 397 USD/tonă, azotat de amoniu = 380,5 USD/ tonă, NPK = 400,7 USD/tonă.

Producţia mare de legume falimentează producătorii agricoli şi îmbogăţeşte intermediarii gras - 0,8-1 lei/kg, varză - 0,2 lei/kg; judeţul Prahova: tomate - 0,8-1,2 lei/kg, castraveţi - 1,2-1,5 lei/kg, vinete - 1,51,8 lei/kg, ardei gras - 1,8-2,2 lei/kg. „Vrem ca oamenii să ştie că dacă s-au obţinut producţii mai mari ar fi putut să cumpere mâncarea la preţuri mai mici, însă acest lucru este imposibil din cauza intermediarilor pe care statul îi tolerează. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) îşi demonstrează încă o dată incompetenţa şi lipsa de voinţă de a face ceva pentru agricultori. Îi cerem ministrului Valeriu Tabără să renunţe la postura de spectator care

nu poate să facă niciodată nimic sau să-şi prezinte demisia. Agricultura nu are nevoie de un ministru de decor, ci de unul care să se implice şi să ajute la valorificarea potenţialului pe care România îl are”, a declarat preşedintele AGROSTAR, Niculae Ştefan. Federaţia AGROSTAR a fost înfiinţată în 1990 şi numără peste 45.000 de membri, având în componenţa sa peste 150 de sindicate din toate ramurile agriculturii (cultura câmpului, avicultură, viticultură, horticultură, sindicate ale producătorilor şi fermierilor).

Federatia AGROSTAR consideră că producţiile mari obţinute anul acesta la legume aruncă producătorii în faliment, în timp ce intermediarii dau adevărate tunuri, oferind un preţ ridicol de mic fermierilor. Astfel, în timp ce fermierii şi consumatorii pierd, intermediarii se îmbogăţesc. Câteva exemple de preţuri oferite la începutul lunii august de intermediari producătorilor agricoli: judeţul Argeş: varză - 0,30 lei/kg, cartofi - 0,70 lei/ kg, tomate calitatea I - 0,60 lei/kg, ardei gras - 1,5 lei/kg, castraveţi 1 leu/kg; judeţul Olt: tomate 0,4-0,6 lei/kg, vinete - 0,7 lei/kg, ardei

www.agrimedia.ro

August 2011 59


Statistici şi prognoze de piaţă pentru cereale, oleaginoase şi uleiuri vegetale 8.07.2011 - 29.07.2011

Rubrică realizată de Daniel BOTĂNOIU

PIAŢA GRÂULUI Cursul a fost în creştere la sfârşitul lunii iulie, cu un salt de 4 euro/tona în cazul livrărilor din luna noiembrie 2011. Plaja în care a evoluat preţul a fost cea cuprinsă între 185 şi 205 euro/tona. Preţul grâului european este influenţat de precipitaţiile din nordul comunitar. Ploile căzute în ultima săptămână a lunii iulie au dus la stoparea recoltatului, cu efecte în ceea ce priveşte calitatea mărfii. La nivel mondial, producţia de grâu este estimată la 674,9 milioane de tone, în creştere cu 7,9 milioane de tone faţă de estimarea din luna iunie 2011. Creşterea de producţie este înregistrată în bazinul Mării Negre, ţările din zonă anunţându-se competitoare serioase la export. Rusia a atras majoritatea apelurilor de ofertă, ca urmare a preţului foarte competitiv (aproximativ 27 euro/tonă mai puţin decât preţul grâului european sau american). Tensiunile care persistă în cazul porumbului american vor continua să susţină preţul grâului, ţinând cont de faptul că o mare parte din porumbul utilizat în producerea de furaje pentru animale a fost înlocuit cu grâu furajer. Din punct de vedere economic, incertitudinile legate de economia Greciei, în Europa, dar şi economia americană au dus la animarea pieţelor produselor agricole, prin creşterea volatilităţii acestora. Volumul tranzacţiilor a fost mai

mare la sfârşitul lunii iulie. SUA - cantitatea de grâu vândută în perioada 15-21.07.2011 a fost de 473.850 de tone. Cantitatea de grâu exportată în această perioadă a fost de 564.190 de tone.

Principalele destinaţii ale exportului au fost: Egipt, cu 63.090 de tone, Japonia, cu 30.850 de tone, Irak, cu 125.000 de tone, Mexic, cu 80.750 de tone, Filipine, cu 48.450 de tone, Venezuela, cu 42.590 de tone, şi Indonezia, cu 27.300 de tone.

PIAŢA SECAREI Preţul secarei a scăzut usor în ultima săptămână a lunii iulie, ca urmare a evoluţiei preţurilor cerealelor la nivel mondial. Volumul tranzacţiilor a fost mai mic la sfârşitul lunii iulie.

PIATA SORGULUI Preţul sorgului a urmat acelaşi traseu ca şi preţul porumbului. Preţul sorgului a crescut ca urmare a consumului în creştere. Volumul tranzacţiilor a fost mai mare la sfârşitul lunii iulie.

SUA - cantitatea de sorg vândută în perioada 15-21.07.2011 a fost de 175.300 de tone. Cantitatea de sorg exportată în această perioadă a fost de 143.350 de tone. Principalele destinaţii ale exportului au fost: Mexic, cu 107.700 de tone, şi Japonia, cu 33.700 de tone.

60 August 2011

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

08 iul.2011

247.3

276.9

176.9

15 iul.2011

255.3

281.5

165.9

22 iul.2011

245.3

275.5

161.9

29 iul.2011

247.3

269.3

163.9

www.agrimedia.ro


PIAŢA PORUMBULUI Tensiunea de pe piaţa porumbului persistă, iar noile estimări cu privire la nivelul producţiei mai mari cu circa un milion de tone, în cazul anului de piaţă 2010/11, nu sunt suficiente pentru a combate creşterea consumului. Stocurile sunt revizuite pentru al 3-lea an consecutiv în scădere. În SUA, condiţiile climatice din Cordonul Porumbului rămân un factorcheie pentru piaţa mondială a porumbului. Ameliorarea condiţiilor din ultima săptămână a lunii iulie a dus la detensionarea pieţei americane. Temperaturile ridicate au influenţat negativ randamentul. O uşoară scădere a consumului de etanol în luna iunie a facut ca raportul dintre stoc şi utilizare, în SUA, să fie de 5,4%. Preţul porumbului a găsit un punct de rezistenţă în preţul grâului, susţinându-l pe acesta din urma. Astfel, grâul a crescut cantitativ în producerea furajelor, ceea ce a dus la limitarea consumului de porumb. Situaţia dificilă din SUA referitoare la datoria publică a determinat numeroşi investitori să-şi vândă poziţiile. În acest context volatil, însă incert, preţul porumbului s-a situat în ultima săptămână a lunii iulie la nivelul de 203 euro/tona în cazul schimburilor din luna noiembrie 2011. Volumul tranzacţiilor pe piaţa internaţionala a fost mai mare la sfârşitul lunii iulie.

Data

Bursa din Rotterdam

08 iul.2011

1460.9

15 iul.2011

1430.3

22 iul.2011

1425.3

29 iul.2011

1450.3

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

08 iul.2011

275.7

303.7

238.5

15 iul.2011

276.9

319.3

239.3

22 iul.2011

271.9

306.9

239.3

29 iul.2011

262.9

297.5

238.5

SUA - cantitatea de porumb vândută în perioada 15-21.07.2011 a fost de 331.570 de tone. Cantitatea de porumb exportată la sfârşitul lunii iulie a fost de 1.005.090 de tone. Principalele destinaţii

ale exportului, au fost: Japonia, cu 327.300 de tone, Mexic, cu 136.590 de tone, Coreea de Sud, cu 56.590 de tone, Egipt, cu 119.400 de tone, Portugalia, cu 96.850 de tone, şi China, cu 56.190 de tone.

PIAŢA FLORII-SOARELUI Se anunţă o producţie bună de floarea-soarelui la nivel european şi în special în Ucraina. Uleiurile de origine europeană suferă ca urmare a consolidării monedei europene faţă de dolarul american. Creşterea monedei europene duce la scăderea competitivităţii produselor din piaţa unică. Creşterea stocurilor duce la limitarea potenţialului de creştere. Volumul tranzacţiilor a fost mai mic la sfârşitul lunii iulie.

www.agrimedia.ro

Data

Bursa din Franţa

08 iul.2011

440.7

15 iul.2011

405.3

22 iul.2011

405.3

29 iul.2011

410.7

August 2011 61


PIAŢA ORZULUI Preţul orzului furajer a tras din ce în ce mai multe avantaje în ultima săptămână a lunii iulie, însă concurenţa venită din partea grâului este din ce în ce mai prezentă. Concurenţa orzului din bazinul Mării Negre a apăsat destul de greu asupra pieţei mondiale, care suferă din cauza lipsei de cereri la export. Preţul actual al cerealelor poate fi descurajator pentru anumiţi cumparători. Iordania a decis să abandoneze cererea sa de ofertă, ca urmare a preţului considerat ca fiind foarte mare. Preţul a fost menţinut ridicat şi ca urmare a întârzierii recoltatului din Ucraina, dar şi a scăderii randamentului din Marea Britanie cu mai mult de 10% faţă de media ultimilor ani. Piaţa orzoaicei pentru bere şi-a regăsit suflul după o perioadă de letargie ca urmare a incertitudinilor legate de calitate. Cumpărătorii s-au întors puţin câte puţin către achiziţii. Dacă conţinutul de proteină este în general considerat ca fiind ridicat, revizuirea exigenţelor calitative ale producătorilor de malţ poate limita tensiunile de la acest început de an de piaţă. Volumul tranzacţiilor a fost mai mare la sfârşitul lunii iulie. SUA - în perioada 15-21.07.2011, a fost exportată cantitatea de 25.000 de tone de orz. Principalele destinaţii ale exportului au fost: Japonia, cu 5.000 de tone, şi Arabia Saudită, cu 20.000 de tone.

62 August 2011

Data

Bursă Creil

Bursă Dunkerque

Bursă Moselle

08 iul.2011

191.7

196.9

194.7

15 iul.2011

177.3

181.5

181.5

22 iul.2011

181.5

190.5

188.5

29 iul.2011

185.3

194.3

192.3

Data

Bursă Rouen

Bursă Creil**

Bursă Moselle**

08 iul.2011

196.9

240.7

279.9

15 iul.2011

184.5

236.9

273.7

22 iul.2011

190.5

245.9

282.5

29 iul.2011

194.7

243.5

280.5

www.agrimedia.ro


PIAŢA SOIEI Uleiul de soia a scăzut în ultima săptămână a lunii iulie, urmând aceeaşi pantă ca şi cea a preţului boabelor de soia. Îmbunătăţirea condiţiilor climatice din Cordonul Porumbului din SUA a dus la creşterea presiunii exercitate asupra pieţelor şi în special a celei de soia. Volumul tranzacţiilor a fost mai mare la sfârşitul lunii iulie. SUA - cantitatea de soia vândută în perioada 15-21.07.2011 a fost de 362.190 de tone. Cantitatea de soia exportată în această perioadă a fost de 195.700 de tone. Principalele destinaţii ale exportului au fost: Israel, cu 25.170 de tone, Costa Rica, cu 13.000 de tone, Mexic, cu 69.990 de tone, Japonia, cu 60.090 de tone, şi Taiwan, cu 8.450 de tone.

PIAŢA RAPIŢEI Preţul rapiţei a oscilat între 425 şi 445 euro/tona în ultima săptămână, în cazul livrărilor din luna noiembrie 2011. În ultima săptămână a lunii iulie, preţul rapiţei a pierdut circa 7 euro/tonă. Criza datoriilor din SUA este prima incriminată în cazul mişcării de scădere a preţului, ţinând cont de evoluţia economiei mondiale. Moralul investitorilor este în continuare scăzut. Ezitările de pe piaţă s-au regăsit în preţul oleaginoaselor şi mai ales în cel al uleiurilor vegetale. Franţa a estimat o producţie de rapiţă în jurul a 5 milioane de tone. Scăderile de suprafeţe de rapiţă din Germania, Polonia şi Ucraina, precum şi scăderile de randament la nivel european au contribuit la menţinerea unei lipse de oferte pentru rapiţă. Volumul tranzacţionat la sfârşitul lunii iulie a fost mai mic.

www.agrimedia.ro

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

08 iul.2011

489.5

521.5

1322.9

15 iul.2011

509.3

544.3

1367.9

22 iul.2011

507.3

535.3

1326.9

29 iul.2011

497.7

530.3

1331.7

Data

Bursa din Paris

08 iul.2011

459.3

15 iul.2011

458.5

22 iul.2011

455.5

29 iul.2011

455.3

N.B.: Informaţiile din prezenta sinteză sunt rezultatul colectării de informaţii, având la bază următoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Institutul Naţional de Statistică, Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică, Departamentul de Agricultură al SUA, bursele produselor agricole din China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina şi principalele burse din Comunitatea Europeană), informaţii din piaţă (traderi, producători, fermieri, procesatori, depozitari), organizaţii de profil (asociaţii profesionale etc.) şi surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurateţea şi integralitatea acestor informaţii, astfel că orice concluzie şi initiaţivă de acţiune în baza acestui material trebuiesc privite sub această limitare.

August 2011 63


Decizia nr. 715 din 31 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46^1 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 - M.O. nr. 0487/8 iulie 2011 Hotărârea nr. 655 din

22 iunie 2011 pentru stabilirea atribuţiilor, componenţei şi numărului membrilor Comitetului de privatizare, concesionare şi arendare din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului - M.O. nr. 0489/8 iulie 2011

Legea nr. 146 din 5 iulie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 116/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ca observator permanent în cadrul Comitetului pentru Agricultură al OCDE - CoAg, pentru perioada 2010-2011, precum şi a cotizaţiei anuale pentru anii următori în care România va mai primi statutul de observator în cadrul Comitetului de Statistică al OCDE – CSTAT - M.O. nr. 0493/11 iulie 2011 64 August 2011

Ordinul nr. 31 din 11 iulie 2011 privind modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 17/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011 - M.O. nr. 0499/13 iulie 2011 Ordinul nr. 157 din 24 iunie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare, altele decât irigaţiile - M.O. nr. 0510/19 iulie 2011 Normele metodologice nr. - din 24 iunie 2011 privind calculul

şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare, altele decât irigaţiile - M.O. nr. 0510/19 Iulie 2011

Ordinul nr. 159 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/

sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate - M.O. nr. 0511/19 iulie 2011

Ordinul nr. 1864 din 7 iulie 2011 privind actualizarea Listei cu substanţele active autorizate pentru utilizare în produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României - M.O. nr. 0516/21 iulie 2011 Decizia nr. 505 din 19 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. b) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare - M.O. nr. 0522/25 iulie 2011 Ordinul nr. 170 din 11 iulie 2011 privind aprobarea Ghidului de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice - M.O. nr. 0527/26 iulie 2011 Decizia nr. 656 din 17 mai 2011 referitoare la excepţia de

www.agrimedia.ro


neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 - M.O. nr. 0526/26 iulie 2011

Decizia nr. 510 din 19 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 - M.O.nr. 0529/27 iulie 2011 Hotărârea nr. 742 din 20 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 203/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de alocare, acordare şi justificare a transferurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfăşurării activităţilor reglementate prin Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, altele decât irigaţiile, precum şi unele măsuri pentru buna desfăşurare a activităţii Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare - M.O. nr. 0534/28 iulie 2011 Ordinul nr. 181 din 22 iulie 2011 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 65/2010 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare şi de supraveghere a activităţii organismelor de control - M.O. nr. 0534/28 iulie 2011 Ordinul nr. 182 din 27 iulie 2011 privind aprobarea repartizării cotelor de

www.agrimedia.ro

producţie de zahăr din sfeclă de zahăr începând cu anul de comercializare 2011-2012 pentru societăţile comerciale acreditate producătoare de zahăr - M.O. nr. 0534/28 Iulie 2011

Ordinul nr. 1883 din 12 iulie 2011 privind stabilirea cadrului instituţional pentru aplicarea prevederilor Deciziei Comisiei 2011/278/UE de stabilire, pentru întreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizată şi cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/ CE a Parlamentului European şi a Consiliului - M.O. nr. 0535/28 iulie 2011 Ordinul nr. 4691 din 26 iulie 2011 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare şi a atestatului de abilitare, pentru domeniile ştiinţifice aferente panelului pe domenii fundamentale P4 Ştiinţe sociale din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare - M.O. nr. 0535/28 iulie 2011 Ordinul nr. 120 din 25 mai 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare - M.O. nr. 0542/1 august 2011 Ordinul nr. 186 din 29 iulie 2011 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 215/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate

şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu, precum şi a anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 98/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu - M.O. nr. 0544/1 august 2011

Hotărârea nr. 761 din 27 iulie 2011 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 714/2008 privind actualizarea limitei valorii zilnice pentru produsele lactate şi de panificaţie acordate pentru elevii din clasele I-VIII din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore şi pentru aprobarea conţinutului/ specificaţiilor tehnice ale caietului de sarcini pentru procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a produselor lactate şi de panificaţie pentru elevi şi preşcolari - M.O. nr. 0548/2 august 2011 Ordinul nr. 1048 din 14 iulie 2011 pentru modificarea Regulamentului privind evaluarea performanţelor profesionale individuale, promovarea şi avansarea personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi din cadrul unităţilor care funcţionează în subordinea ori sub autoritatea acestuia, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 916/2011 - M.O. nr. 0550/3 august 2011

August 2011 65


Compania Saaten - Union GmbH Germania, unul dintre cei mai mari producători şi vânzători de seminţe cereale şi plante tehnice din Europa, a fost înfiinţată în anul 1965, în urma fuziunii a şapte companii de ameliorare şi producere de seminţe, ce deţineau o experienţă în domeniu de peste 100 de ani.

Saaten - Union, calitate germană în sprijinul fermierului român

Cu un important portofoliu de genotipuri de calitate, firma a reuşit să ocupe o poziţie strategică în Europa, iar astăzi, Saaten Union se mândreşte cu unul dintre cele mai mari şi complexe programe de reproducere. Anual, circa 13% din cifra de afaceri este investită în cercetare şi dezvoltare, în scopul creării celor mai parformante varietăţi de plante. Compania este cunoscută prin inovaţiile sale aduse în domeniul producerii de seminţe, prin accelerarea proceselor de reproducere, prin eliberarea de sortimente pure şi stabile, iar în cel al geneticii moleculare prin aplicarea markerilor moleculari la cercetarea reproducerii. Astăzi, Saaten - Union GmbH are un portofoliu de peste 135 de noi genotipuri create şi protejate în sistemul UPOV. Printre acestea se regăsesc 25 soiuri de cereale, 20 hibrizi de porumb, 35 soiuri de plante furajere, leguminoase şi graminee, 35 soiuri de plante oleaginoase şi diferite soiuri de legume şi cartofi. Obiectivele ameliorării sunt nivelul ridicat calitativ şi cantitativ al producţiei, toleranţă şi rezistenţă la factori de stress biotici (boli, dăunători, paraziţi), abiotici (secetă, arşiţă, ger) şi tehnologici (erbicide etc.). Saaten - Union GmbH deţine filiale în opt ţări - România, Marea Britanie, Franţa, Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Rusia şi Ucraina. În cadrul grupului sunt circa 780 de 66 August 2011

angajaţi, dintre care 70 lucrează la sediul companiei din Isernhagen (Germania). Saaten - Union investeşte permanent în inovaţie. Nu doar creează soiuri, ci le adaptează condiţiilor climatice din România. Toate acestea, îmbinate cu pasiune, fac din Saaten - Union promotorul celor mai noi descoperiri în domeniul seminţelor. Fermierii care folosesc seminţele Saaten - Union ştiu că acest lucru se traduce în profit. Să foloseşti samânţă certificată Saaten Union înseamnă producţii mari şi sigure. Seriozitatea şi grija faţă de nevoile fermierilor au făcut din Saaten - Union Romania un partener pe termen lung.

De aproape 40 de ani pe piaţa românească

Saaten - Union GmbH şi-a început activitatea în România în anul 1972 şi are ca obiect de activitate producerea şi prelucrarea seminţelor din soiuri şi hibrizi creaţi de companiile grupului Saaten Union, promovarea şi comercializarea soiurilor şi hibrizilor creaţi de companiile Saaten - Union, exportul de seminţe produse în România şi ţările UE Parteneriatul îndelungat între Saaten Union şi fermierii români a fost consolidat datorită eforturilor permanente ale companiei de a răspunde cerinţelor fermierilor. Compania investeşte permanent în inovaţie. Nu doar creează soiuri, ci le adaptează condiţiilor climatice din

România. Specialiştii Saaten - Union România pun accent pe rezistenţa seminţelor la boli şi dăunători, dar şi la secetă, arşiţă şi ger. Toate acestea îmbinate, cu pasiunea pentru meserie a celor care le creează, fac din Saaten - Union promotorul celor mai noi descoperiri în domeniu. Fermierii care folosesc seminţe Saaten - Union ştiu că acest lucru se traduce în profit. Să foloseşti sămânţă certificată Saaten înseamnă producţii mari şi sigure. Saaten - Union România are în portofoliu comercial 51 de produse şi are înscrise în lista oficială a României 77 de produse. Pentru a-i convinge pe fermieri de performanţele de productivitate cantitativă şi calitativă a varietăţilor comercializate, Saaten - Union înfiinţează în fiecare an platforme de prezentare a soiurilor şi hibrizilor aflaţi în portofoliul comercial. Saaten - Union a dezvoltat în România ca investiţie proprie 3 sucursale - la Slobozia (judeţul Ialomiţa) şi două puncte de lucru, la Pesac (judeţul Timiş) şi Beuca (judeţul Teleorman). Compania are un siloz cu o capacitate de 10.000 de tone şi trei staţii de procesare, tratare şi ambalare a seminţelor destinate pieţei interne şi celei externe. Pentru a fi într-o legatură cât mai bună cu fermierii, Saaten - Union România are 10 directori zonali, ce acoperă întreg teritoriul ţării. Prin seminţele oferite fermierilor români, Saaten - Union România respectă dictonul “Calitate germană în sprijinul fermierului român”.

www.agrimedia.ro


3

Decembrie 2010


4

Decembrie 2010


Revista AGRIMEDIA - August 2011