Revista Agrimedia - 15 Septembrie 2022

Page 1

www.agrimedia.ro facebook.com/AGRIMEDIA

Anul XVI, nr. 16 (219) 15-30 Septembrie 2022 Pre]: 10 Lei



Comerţul agroalimentar al UE se adaptează la creşterea preţurilor materiilor prime Comerţul agroalimentar al Uniunii Europene a atins pe parcursul anului o creştere de 11% de la lună la lună şi o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest lucru a fost determinat în mare măsură de creşterea continuă a preţurilor mărfurilor. Exporturile au fost evaluate la 19,4 miliarde euro în primele cinci luni ale acestui an. Acest lucru reflectă o creştere de 8% de la lună la lună, cu volume mai mari de grâu şi porumb, dar cu volume mai mici de alte exporturi de cereale, precizează reprezentanţii Direcţiei Generale de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Comisia Europeană. Exporturile către Orientul Mijlociu şi Africa de Nord au rămas stabile de la o lună la alta, dar au fost totuşi mai mari în comparaţie cu anul 2021. Exporturile de cereale şi produse finite din cereale au crescut de la an la an. Exporturile în special de grâu, către Maroc şi Tunisia, au înregistrat o creştere puternică. Exporturile către Ucraina s-au redresat la nivelurile de dinainte de invazie, crescând cu 27 % pe lună, iar exporturile de legume şi carne de porc au depăşit cifrele anului 2021, atât în ceea ce priveşte valoarea, cât şi volumul. Importurile

www.agrimedia.ro

au atins niveluri record, acesta fiind rezultatul unei creşteri substanţiale. Importurile din Brazilia au crescut cu 41 % de la lună la lună şi cu 84 % faţă de 2021 ca urmare a creşterii preţurilor, dar şi a cantităţilor. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în cazul seminţelor oleaginoase şi al cerealelor, care au crescut lunar cu 459 milioane euro. Importurile din Ucraina în Uniunea Europeană au crescut, iar cea mai mare creştere a fost înregistrată la seminţe oleaginoase şi la cereale. Această creştere a fost determinată în mare parte de cantitate. De asemenea şi importurile de păsări de curte şi ouă au crescut, la un preţ mai mic, dar cu volumele mai mari. Principalele destinaţii de export pentru produsele agroalimentare din UE sunt Regatul Unit, Statele Unite şi China. Exporturile către Regatul Unit au fost mai mari în acest an, comparativ cu anul precedent. Acest lucru a fost determinat în mare parte de preparatele din cereale, de vin şi de carnea de pasăre. Exporturile către China rămân scăzute comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile către Africa Sub sahariană au crescut, această situaţie fiind în principal rezultatul

creşterii preţurilor materiilor prime şi de asemenea, creşterii cantităţilor de produse precum uleiul de floarea-soarelui, zahărul alb şi porumbul. În ceea ce priveşte importurile, cele din Brazilia, Regatul Unit şi China au crescut cel mai mult faţă de anul trecut, crescând cu peste 51%, 40 % şi respectiv, 69 %. Importurile din Australia au crescut cu 124%, principalele importuri fiind rapiţa, lână, mătase şi vin. Cea mai mare creştere a exporturilor s-a înregistrat în sectorul cerealelor. De asemenea, s-a înregistrat o creştere puternică în ceea ce priveşte exporturile de preparate din cereale şi de produse măcinate şi de produse lactate. Exporturile de unt au crescut atât în valoare, cât şi în volum, în timp ce exporturile de lapte praf (zer, lapte praf degresat şi lapte praf integral) au crescut în valoare, dar nu şi în volum. În ceea ce priveşte importurile de porumb, acestea au crescut în mod substanţial. Importurile de fructe şi fructe cu coajă lemnoasă au crescut, de asemenea, puternic, ceea ce reprezintă o creştere de 8%. Volumele crescute de nuci provin în principal din SUA, Turcia şi Vietnam. Simona MUNTEANU 15-30 septembrie 2022

3


SUMAR: ISSN 2069 - 1238

Editorial

8

Plata accizei la motorina utilizată în agricultură are cadrul legal

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

10

Forumul Internaţional al Cooperativelor de Produse Lactate

Tel. 031 / 439.97.46 redactie@agrimedia.ro

12

Modificări aduse legislaţiei privind comercializarea produselor fertilizante

13

Schimbări în conducerea Syngenta România

14

Accelerarea execuţiei lucrărilor de investiţii în sistemele de irigaţii

16

Azomureş îşi ajustează operaţiunile în contextul crizei energetice

17

Nou termen de înscriere în competiţia BASF Innovation Hub 2022

18

Cum se poate tempera atacul de foc bacterian când soluţiile chimice nu mai fac faţă

20

Plantarea pomilor din specii sâmburoase pe teren modelat

22

Merele: producţii mai reduse în Europa şi diferenţe mari ale calităţii fructelor

26

Start N46 - Un nou produs în portofoliul Agrii România

28

Ziua porumbului la Orezu - ediţia a XIII-a

36

Tehnologia de cultivare pentru cultura de triticale

40

Marian Popa un fermier în pas cu tehnologia

42

Demonstraţie de forţă organizată de IPSO Agricultură

44

Noul LEXION 8600 - model de bază pentru gama de vârf

Anul XVI, Nr. 16 / 2022 (219) 15-30 septembrie 2022 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46 REDACTORI Ana Ioniţă ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 Roxana Drăghici redactie@agrimedia.ro 0760.64.11.99 MARKETING redactie@agrimedia.ro 031 / 439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro 4

3

15-30 septembrie 2022

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

15-30 septembrie 2022

5


 În dialog cu fermierii • «Ce producţie aţi recoltat anul acesta ş Lucian Florea, Asociaţia Pomicolă Iţeşti, judeţul Bacău „Este prăpăd, mai ales în zonele în care nu am avut posibilitatea să irigăm. Sunt foarte puţine locuri unde a plouat suficient, cât să poată acoperi necesarul de apă pentru pomi şi creşterea normală a fructelor. Să nu uităm că oricum am intrat în primăvară cu deficit de apă în sol, la o mare parte dintre livezi. La aceasta s-a adăugat seceta de peste vară. În ferma noastră, am reuşit să menţinem producţia în livezile tinere care au sistem de fertilizare. În cele vechi este dezastru. Fructele au rămas foarte mici, nici nu ştiu dacă le recoltez. Cred că preţul care va fi anul acesta la industrializare, nu va acoperi nici măcar recoltarea. Per ansamblu, producţia a scăzut. Sunt multe mere a căror calitate comercială este afectată, nu doar ca dimensiune. Vor fi probabil probleme de livrare în supermarketuri, mai ales că au crescut standardele de calitate, din păcate nu la fel pentru toţi. Mulţi fermieri au mizat şi pe posibile creşteri de preţ la industrializare, dar încă nu sunt semnale în acest sens. Eu am anticipat oarecum acest fenomen, pentru că şi în fabrici au crescut costurile de producţie şi ambalaje. La cutiile de carton, de exemplu, s-au mărit preţurile şi cu 50% în ultimii doi ani. De aceea am încercat să aplicăm o tehnologie care să ne ajute să obţinem mere de dimensiuni mai mari, inclusiv răriri. Am încercat să eficientizez tot ce se putea. De exemplu, tăierile leam făcut cu angajaţii mei în perioada de iarnă şi nu am mai angajat zilieri. Din păcate nu doar inputurile duc la creşteri de preţ, ci şi costurile cu angajaţii permanenţi sau zilierii. Legea actuală ne-a ajutat pentru a mai mări puţin venitul pentru salariaţi.“

6

15-30 septembrie 2022

Claudiu Popa, viceprimar comuna Voineşti, judeţul Dâmboviţa „Producţia de anul acesta este neaşteptat de bună. Ne gândeam că după recolta de anul trecut plantaţia o să intre în alternanţă. Primăvara nu am fost afectaţi de vremea rece, s-au făcut şi cireşele, şi prunele şi piersicile. Dar după perioada de ploi de la începutul verii, a venit seceta care a întârziat puţin evoluţia. Merele au legat bine, dar creşterile au stagnat din cauza vremii de peste vară. Ne bucurăm că sunt frumoase, ne-a ocolit grindina, acum aşteptăm să recoltăm şi să vedem cum le vindem. Este un decalaj de circa două săptămâni faţă de anul trecut. Şi greutatea fructului este mai mică deocamdată, dar vor ajunge la dimensiunea şi culoarea care trebuie. Producţiile pe care le aşteptăm sunt mari. Cred că în livezile superintensive ce sunt pe aproximativ 100 de hectare, producţia va fi spre 70 tone/ha, iar la cele intensive în jur de 50 tone/ha. Per total cred că sunt 1.000 de hectare de livezi de mere în zona Voineşti. Vom avea mere, şi cantitativ şi calitativ. Este marfă şi pentru industrie, dar preţurile sunt derizorii şi nu acoperă nici cheltuiala de cules. Pentru merele de consum, ca să ne acoperim costurile de producţie de anul acesta, ar trebui să le vindem cu 2 lei/kg, la care s-ar adăuga 1-1,5 lei sortarea-ambalarea. Deci per total 3,5 lei /kg. Rămân în continuare problemele legate de desfacere şi de asociere. Am avut o asociaţie a cărei activitate s-a încheiat anul acesta în martie, pentru că noi nu avem cultul seriozităţii. Ne uităm mereu în curtea vecinului, să nu facă celălalt mai mult. În asociaţie erau aproximativ 175 de hectare, livram bine la supermarket, dar nu toţi aveau aceeaşi calitate, iar asta ne-a creat probleme. ”Merge şi aşa” nu a funcţionat. Avem însă şi plantaţii abandonate, sau producători care au renunţat.“

www.agrimedia.ro


Constantin Adăscăliţei, AlmaViva, judeţul Suceava „Livada noastră are în jur de 150 hectare, din care 65 sunt cu măr. Anul acesta într-adevăr au fost ceva probleme care au dus la o reducere uşoară a producţiei, însă nu atât încât să ne afecteze comercial. Zilele reci din primăvară, de la finalul lunii aprilie (au fost 1-2 zile cu temperaturi de -5...-6 grade C) au avut ca efect o rărire naturală, o operaţie pe care oricum am fi făcut-o. Deci ne-a scutit de o cheltuială. Apă din precipitaţii nu am avut, au fost doar 60 de litri toată vara. Deşi am irigat, arşiţa a afectat atât foliajul, cât şi fructele. La unele soiuri mai sensibile, precum Golden Delicios, au fost ceva arsuri pe fructe. Asta înseamnă o depreciere calitativă, dar sper să nu fie probleme la vânzare. În zonele unde sunt plase de protecţie, fructele sunt foarte frumoase, la calibru normal. În altele, fructele sunt ceva mai reduse ca dimensiuni, cu variaţii mari de creştere, iar producţiile variază de la 20 tone/ ha până la 40-45 tone/ha. Probabil că o parte din recoltă, sper că nu mai mult de 20%, va merge către industrializare. Fructele le trimitem la fabrica Agrana din Vaslui, pentru că este cea mai apropiată şi avem o colaborare mai veche cu ei. Nu ştim încă ce preţ de achiziţie va fi anul acesta la procesare, mai ales că la noi costurile de producţie au crescut cu mai mult de 20%. Cu siguranţă că ceea ce nu vom putea vinde acum pentru consum proaspăt, va intra la păstrare, nu avem încotro. Sperăm să putem acoperi ulterior costurile cu depozitarea. “

www.agrimedia.ro

Bogdan Manea, Mărul de Aur, localitatea Albeşti, judeţul Vaslui „O parte din livada de măr este pe o zonă de vale şi am avut ceva probleme în primăvară, însă cel mai tare ne-a afectat seceta. Chiar dacă am irigat, a fost foarte cald, nu am avut umiditate atmosferică şi merele nu au crescut. Degeaba am dat apă în sol, pentru că nu a fost suficientă. Toată vara nu am avut deloc precipitaţii, abia acum la început de septembrie ne-a plouat. Prima ploaie serioasă de 100 litri a fost acum două săptămâni, timp de două zile. Dar este târziu, am parcele care s-au uscat de tot pentru că nu am putut iriga toată livada de 150 ha, din care mărul acoperă 50 de hectare. Parcelele din livada nouă, din zona de vale nu prea au legat, iar cea ”bătrână”, la care nu m-am aşteptat să mai facă ceva, a produs cel mai bine. Iar eu mă gândeam să o desfiinţez. Mă aştept la 40 tone/ha, acolo unde a legat, dar am şi parcele din care nu recoltez nimic. Media producţiei va fi de 20-25 tone/ha. Merele sunt mai mici decât anul trecut, am scăpat de grindină, şi va trebui să le dau la procesare. Anul trecut preţul a fost de vreo 38 de bani/kg, nu cred să crească prea mult toamna asta, ceea ce nu acoperă nici culesul. Dacă merele de consum ar pleca cu 2 lei/kg din fermă ar fi bine. Din păcate la merele de consum piaţa nu merge prea bine şi nu înţeleg de ce. Ştiu că la vecinii noştri sunt cam aceleaşi probleme, dar să vedem ce va intra pe piaţa noastră.“

15-30 septembrie 2022

7

Roxana DRĂGHICI

şi ce calitate au fructele din ferma dvs.?»


Plata accizei la motorina utilizată în agricultură are cadrul legal A fost creat cadrul legal în vederea efectuării plăţilor la subvenţia pentru acciza la motorina utilizată în agricultură, pe trimestrul II al anului 2022. “După cum v-am asigurat de fiecare dată, facem tot ce este posibil pentru ca sumele cuvenite să ajungă în cel mai scurt timp la fermierii noştri. Astfel, am elaborat ordinul de ministru pentru acordarea subvenţiilor la acciza de motorină, care a fost publicat

în Monitorul Oficial nr. 867, din data de 2 septembrie 2022, la 24 de ore de la data publicării HG nr. 1.074 în Monitorul Oficial nr. 859, din 1 septembrie 2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură”, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea. După data de 10 septembrie, funcţionarii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură au demarat operaţiunile necesare în vederea alocării sumelor pentru plata accizei la motorina utilizată în agricultură, pe trimestrul II al anului 2022.

PASTILA SĂPTĂMÂNII cu Florin Neacşu Auzim sau citim aproape zilnic despre maşini sau organe de maşini agricole cu denumiri bizare, inventate, unele chiar intrate in folclor, care spun multe despre cei care le utilizează. Dacă şi pentru voi contează, vă prezint câteva dintre ele şi vă rog să le utilizaţi corect.

Săptămâna aceasta vorbim despre sistemul de separare/scuturare al combinelor de cereale cu flux transversal. Auzim frecvent de combine cu cai, căişori, sau chiar călăreţi.

Corect se spune combine cu scuturători în trepte. Aceştia pot fi cu fund închis sau deschis, montaţi pe arbori cotiţi cu lagăre cu rulmenţi, sau din lemn. Pentru a răsfira paiele şi uşura separarea boabelor, la unele combine se pot monta nişte creste metalice sau unul-două rotoare cu degete. La unele combine cu flux transversal separarea boabelor nu se face cu ajutorul scuturătorilor în trepte, ci cu unul sau două

rotoare axiale (paralele cu axa longitudinală a combinei). Aceste combine se numesc hibride (cu bătător transversal şi separare axială). Uneori sunt denumite greşit ca axiale. Să păstrăm denumirea de hibride, ca să nu creem confuzii. La combinele cu flux axial - cu unul sau două rotoare - separarea se face pe ultima porţiune a rotorului (rotoarelor).

Nu pierdeţi pastila din numărul următor!

8

15-30 septembrie 2022

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

15-30 septembrie 2022

9


Forumul Internaţional al Cooperativelor de Produse Lactate Secretarul de stat, Aurel Simion, a participat, în data de 8 septembrie 2022, alături de alţi reprezentanţi la nivel înalt din Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, la Forumul Internaţional al Cooperativelor de Produse Lactate, eveniment organizat la BialystokPolonia. La eveniment a participat şi Comisarul UE pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski. Forumul, aflat la cea de a 19-a ediţie, este unul dintre cele mai importante evenimente destinate sectorului produselor lactate, reunind asociaţii, experţi, reprezentanţi la nivel înalt din statele membre UE şi din partea Comisiei Europene. În cadrul lucrărilor, participanţii au avut un schimb de opinii asupra situaţiei din sectorul produselor lactate, situaţie generată de contextul geopolitic actual. Subiectele dezbătute au vizat identificarea unor soluţii eficiente pentru susţinerea sectorului producţiei de lapte, precum şi adoptarea unui angajament la nivel european pentru asigurarea securităţii alimentare, în lumina aplicării pe viitor a noilor strategii de înverzire: Pactul ecologic european, Strategia de la fermă la consumator, Biodiversitate. De asemenea, discuţiile au 10 15-30 septembrie 2022

reliefat că este de importanţă majoră ca produsele provenite din ţări terţe să respecte standardele europene de calitate. Dezbaterile au adus în prin plan provocările actuale întâmpinate de sectorul laptelui: condiţiile climatice extreme, preţurile ridicate la inputuri, energie şi furaje, provocări grave cu efect direct asupra întregului sector agricol. În egală măsură, participanţii au subliniat că toate costurile generate de crizele actuale suprapuse, aplicarea obiectivelor ambiţioase de mediu, concurenţa produselor lactate provenite din ţări terţe, ca urmare a liberalizării comertului, vor fi suportate, în principal, de către producătorii şi procesatorii de lactate din UE, dar şi de consumatori. Prin urmare, sunt necesare măsuri sustenabile pentru protejarea suveranităţii alimentare europene. Angajamentul statelor participante se regăseşte în Declaraţia comună privind oportunităţile şi provocările pe care le întâmpină sectorul lactatelor în asigurarea securităţii alimentare în procesul de adaptare la cerinţele producţiei durabile şi a schimbărilor climatice, document adoptat şi semnat la finalizarea lucrărilor.

Acest document reprezintă, totodată, expresia unei voci comune care să fie auzită la nivelul forurilor de decizie din UE. România a inserat în document două prevederi care fac referire la: • necesitatea unei abordări flexibile pe principiul echităţii în cazul implementării normelor şi cerinţelor UE, care ar trebui să ţină cont de particularităţile fiecărui stat membru; • importanţa de a nu discrimina produsele agro-alimentare UE în relaţie cu importurile de produse agro-alimentare care provin din ţări terţe. Concluziile reuniunii la nivel înalt susţin că aplicarea unor obiective ambiţioase nu trebuie să constituie o povară excesivă, unilaterală, pentru agricultura şi industria alimentară din UE. De aceea, se impune implementarea instrumentelor care protejează piaţa internă a UE şi care sprijină schimbarea generaţională în mediul rural şi în agricultură, ceea ce reprezintă unul dintre principalii garanţi ai continuităţii producţiei şi stabilităţii aprovizionării cu alimente care respectă standarde înalte de calitate.

www.agrimedia.ro


Suplimentare de fonduri pentru plata beneficiarilor Programului Tomata În Şedinţa Guvernului din 07 septembrie 2022 a fost aprobată o Hotărâre ce modifică HG nr. 148/2022 pentru aprobarea Programului de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate pentru anul 2022. Astfel, prin actul normativ adoptat astăzi se completează sumele pentru asigurarea resurselor financiare necesare plăţilor beneficiarilor schemei de ajutor de minimis înscrişi în Program, în Ciclul I de producţie.

www.agrimedia.ro

Suma de 225.000.000 lei, alocată iniţial pentru Ciclul I de producţie, se suplimentează cu valoarea de 40.283.000 lei pentru a putea asigura resursele financiare necesare achitării obligaţiilor de plată către beneficiarii schemei de ajutor de minimis înscrişi în Program, în Ciclul I de producţie. „Suplimentarea acestor fonduri a avut ca scop păstrarea cuantumului de 3.000 euro/ cultură tomate/1000 mp, din Ciclul I de producţie al Programului pentru toţi beneficiarii care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate. Ne dorim să le dăm posibilitatea

legumicultorilor noştri să continue să producă roşii în spaţii protejate, astfel încât românii să beneficieze de produse de calitate cât mai mult timp pe parcursul anului”, a declarat ministrul Petre DAEA. Numărul estimat al beneficiarilor a fost depăşit de cei care au depus cereri, astfel încât MADR a luat toate măsurile pentru ca toţi cei eligibili în Ciclul I de producţie să primească sumele cuvenite. În urma documentelor depuse la Direcţiile Agricole Judeţene, după verificarea dosarelor şi stabilirea conformităţii acestora, se va realiza efectuarea plăţilor.

15-30 septembrie 2022 11


Modificări aduse legislaţiei privind comercializarea produselor fertilizante Ministerul Agriculturii informează că operatorii economici pot depune cereri pentru obţinerea autorizaţiei RO FERTILIZANT, începând cu data intrării în vigoare a normelor metodologice prevăzute la articolul 15 din OUG 121/ 08.09.2022, privind stabilirea unor măsuri de punere la dispoziţie pe piaţă a unor produse fertilizante şi pentru modificarea Legii nr. 232/2010 privind regimul de import al mostrelor de îngrăşăminte şi al îngrăşămintelor. Adoptarea măsurilor legislative prevăzute în actul normativ va contribui la comercializarea produselor fertilizante pe teritoriul României în acord cu noua legislaţie europeană în vigoare. Măsurile propuse vor asigura, de asemenea, trasabilitatea produselor fertilizante comercializate în România şi, totodată, vor proteja producătorii agricoli în vederea folosirii de produse de calitate şi cu eficienţă maximă pentru utilizarea în agricultură. Totodată, actul normativ reglementează şi modalitatea de recunoaştere reciprocă a produselor fertilizante testate în alte state membre UE şi 12 15-30 septembrie 2022

asigură cadrul legal referitor la introducerea în ţară a acestora. Potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din OUG nr. 121/2022, cererile pentru obţinerea autorizaţiei RO-ÎNGRĂŞĂMÂNT depuse înainte de data publicării Ordonanţei de urgenţă în Monitorul Oficial al României se soluţionează potrivit legislaţiei în vigoare la data depunerii. În consecinţă, începând cu

data de 8 septembrie 2022, doar operatorii economici care au obţinut după primul an de testare autorizaţia provizorie, pot depune cereri pentru continuarea testării în anul II, în vederea obţinerii autorizaţiei definitive RO ÎNGRĂŞĂMÂNT. Cererile se depun de către operatorii economici la Biroul unic din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În şedinţa Guvernului din data de 7 septembrie 2022 a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă privind stabilirea unor măsuri aplicabile managementului produselor fertilizante, precum şi pentru modificarea Legii nr. 232/2010 privind regimul de import al mostrelor de îngrăşăminte şi al îngrăşămintelor. Adoptarea măsurilor legislative prevăzute în actul normativ va contribui la comercializarea produselor fertilizante pe teritoriul României în acord cu noua legislaţie europeană în vigoare. Măsurile propuse vor asigura, de asemenea, trasabilitatea produselor fertilizante comercializate în România şi, totodată, vor proteja producătorii agricoli în vederea folosirii de produse de calitate şi cu eficienţă maximă pentru utilizarea în agricultură. Prin actul normativ adoptat se reglementează regimul juridic al următoarelor categorii de produse fertilizante: care nu deţin marcaj CE; care deţin marcaj CE;

testate şi autorizate în spaţiul Uniunii Europene; autorizate în condiţiile pedoclimatice din România; îngrăşăminte, amelioratori de sol şi nutrienţi utilizaţi în agricultura ecologică. De asemenea, se stabilesc obligaţiile operatorilor economici, ale direcţiilor pentru agricultură judeţene, respectiv ale structurii cu atribuţii în inspecţii tehnice din cadrul MADR pentru activitatea de supraveghere a pieţei şi controlul produselor fertilizante. Totodată, Ordonanţa stabileşte sistemul de contravenţii şi sancţiuni în domeniul produselor fertilizante. Actul normativ prevede dispoziţii tranzitorii pentru produsele fertilizante autorizate şi în curs de autorizare în baza actualului cadru naţional de reglementare în domeniu. Ordonanţa reglementează şi modalitatea de recunoaştere reciprocă a produselor fertilizante testate în alte state membre UE şi asigură cadrul legal referitor la introducerea în ţară a acestora.

www.agrimedia.ro


Schimbări în conducerea Syngenta România • Syngenta România va avea începând cu 1 septembrie un nou Director General. • Sergiu Staicu, Directorul General al Syngenta România în ultimii 5 ani preia rolul de Manager Strategie şi Portofoliu Seminţe pentru Europa, Africa şi Orientul Mijlociu în cadrul Syngenta Syngenta Agro în România are începând cu 1 septembrie un nou Director General. Iulian Ciobanu, Director naţional de vânzări seminţe Syngenta România şi Republica Moldova, a preluat funcţia de conducere a companiei pentru România şi Republica Moldova. Iulian Ciobanu are o experienţă de peste 12 ani în agribusiness-ul din România, şi este din septembrie 2014 parte din echipa Syngenta România şi Republica Moldova. El este absolvent al Universităţii Spiru Haret, specializare Finanţe şi Bănci. Sergiu Staicu, care a ocupat această poziţie în ultimii 5 ani, va prelua poziţia de Manager Strategie şi Portofoliu Seminţe pentru Europa, Africa şi Orientul Mijlociu în cadrul companiei. “Vreau să le mulţumesc tuturor partenerilor noştri - fermieri, distribuitori, organizaţii din industrie, autorităţi şi mass-media pentru colaborarea deosebită avută în toţi aceşti ani şi pentru tot ceea ce am realizat împreună. A fost o perioadă de dezvoltare accelerată a activităţii

www.agrimedia.ro

Syngenta în România, cu rezultate remarcabile. Cea mai mare împlinire este că am reuşit să construim în această perioadă o echipă unită, pasionată, bine pregătită, şi mereu #apropedefermieri. Fără angajamentul şi implicarea colegilor mei aceste realizări nu ar fi fost posibile. Mă înclin şi vă mulţumesc tuturor! Desigur, din noul rol voi continua să fiu un susţinător activ al agriculturii din România”, a declarat Sergiu Staicu. “Sunt mândru şi onorat să fiu parte a uneia dintre cele mai puternice echipe din agribusiness - echipa Syngenta România şi Republica Moldova. Priorităţile mele sunt continuarea dezvoltării parteneriatelor cu fermierii şi distribuitorii noştri, şi întărirea relaţiilor cu organizaţiile din industrie, autorităţi şi mass-media pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a recunoaşterii importanţei acesteia. Vom continua să investim în dezvoltarea specialiştilor Syngenta, şi vom continua să aducem în România şi Republica Moldova cele mai noi şi inovative produse şi tehnologii pentru

ca experienţa cu Syngenta să fie îmbunătăţită continuu.” a declarat Iulian Ciobanu. Syngenta este una dintre companiile globale de vârf din agricultură, formată din Syngenta Crop Protection şi Syngenta Seeds. Ambiţia noastră este să ajutăm la hrănirea în siguranţă a populaţiei globale, purtând în acelaşi timp de grijă planetei. Avem ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii, siguranţei şi sustenabilităţii agriculturii prin ştiinţă de vârf şi soluţii inovative de protecţia culturilor. Tehnologiile noastre îi ajută pe milioanele de fermieri din lume să utilizeze mai raţional resursele agricole limitate. Syngenta Crop Protection şi Syngenta Seeds sunt parte a Syngenta Group cu peste 49.000 de angajaţi, în mai mult de 100 de ţări, care lucrează împreună pentru a transforma modul în care se face agricultură. Prin parteneriate, colaborare şi The Good Growth Plan, ne-am angajat să accelerăm inovaţia pentru fermieri şi natură, să depunem toate eforturile spre reducerea intensităţii de carbon în agricultură, să susţinem operatorii care lucrează în agricultură să rămână în siguranţă şi sănătoşi şi să colaborăm, prin parteneriate, pentru a avea un impact pozitiv asupra agriculturii, naturii şi societăţii. 15-30 septembrie 2022 13


Accelerarea execuţiei lucrărilor de investiţii în sistemele de irigaţii Ministrul Petre DAEA a avut în data de 5 septembrie 2022, la sediul MADR, o întâlnire de lucru cu reprezentanţii constructorilor pentru obiectivele de investiţii din domeniul irigaţiilor aflate în diverse stadii de execuţie, precum şi cu beneficiarii direcţi, respectiv fermierii, membri ai Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii.

Şedinţa a avut ca scop principal punerea de acord cu toate părţile implicate pentru realizarea la timp a lucrărilor de investiţii, astfel încât fermierii să fie la curent cu termenele de execuţie asumate de către contractori. Ministrul monitorizează stadiul de execuţie a lucrărilor, astfel încât, cu implicarea fermierilor şi a constructorilor, termenele de punere în funcţiune să fie respectate întocmai. De asemenea, este necesară o planificare riguroasă a viitoarelor investiţii în zonele neirigate, pentru a da fermierilor predictibilitate în programarea înfiinţării culturilor. „Vreau să vă asigur că toate obiectivele de investiţii sunt

în atenţia mea, pentru că avem la MADR tabloul de comandă. Astfel că, graficul de execuţie al lucrărilor este urmărit îndeaproape, inclusiv la faţa locului, când merg în teren. Am ţinut foarte mult să avem discuţii punctuale pentru fiecare zonă din ţară, pentru ca lucrările de investiţii să se încheie în termenele stabilite şi să nu existe niciun fel de întârzieri”, a afirmat ministrul DAEA în cadrul întâlnirii. La discuţii au mai participat directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Cornel POPA, precum şi Elena FILIP, directorul Direcţiei Îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar.

Măsuri de sprijin pentru reducerea cheltuielilor la consumul de energie electrică pentru irigaţii În şedinţa de Guvern din 31 august 2022, a fost adoptată o Hotărâre ce modifică şi completează Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1872/2005. Actul normativ aprobat vizează: • stabilirea modalităţii de aprobare a cotei de până la 50% aferentă cheltuielilor pentru consumul de energie electrică pentru irigaţii, la finalul sezonului de irigaţii; • reglementarea procedurii pentru decontarea cotei de până la 50%, pentru funcţionarea sistemelor 14 15-30 septembrie 2022

de irigaţii locale, în cuprinsul anexei la prezentul act normativ; • stabilirea unei derogări pentru decontarea cotei aferentă cheltuielilor pentru consumul de energie electrică pentru irigaţii aferent anului 2022. În ceea ce priveşte decontarea cotei de până la 50% pentru anul 2022, aceasta se va realiza în două etape, astfel: 1. până la data de 30 septembrie 2022, pentru cheltuielile aferente consumului de energie electrică pentru irigaţii în perioada de până la 30 iunie 2022; 2. până la data de 15 decembrie 2022 pentru cheltuielile aferente

consumului de energie electrică pentru irigaţii realizat în perioada 1 iulie-30 octombrie 2022. „Venim cu această facilitate, reprezentând o măsură de sprijin pe termen scurt pentru fermierii ţării, atât de necesară pentru efectuarea lucrărilor privind însămânţarea culturilor de toamnă, în scopul diminuării efectelor fenomenului de secetă asupra producţiei agricole, cât şi pentru reducerea impactului asupra anului agricol următor”, a declarat ministrul Petre DAEA. Cheltuielile se suportă din bugetul Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare, în limita sumelor alocate cu această destinaţie din bugetul MADR.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

15-30 septembrie 2022 15


Azomureş îşi ajustează operaţiunile în contextul crizei energetice Criza energetică de la nivel European determină managementul Azomureş, singurul producător de îngrăşăminte pentru agricultură din România, să adopte un nou set de măsuri de reducere a activităţilor de pe platforma de producţie pentru următoarele luni.

Producţia de îngrăşăminte a fost redusă semnificativ în cursul anului 2022. În România, preţurile la gazul natural - materie primă principală - au fost mult mai mari decât costurile de producţie. În prezent, aproape 70% din producţia europeană de îngrăşăminte este oprită. “Se împlineşte un an de când am atras atenţia asupra problemelor ce pot apărea în zona industrială, odată cu creşterea preţurilor la energie. Valorile au început să crească din toamna anului trecut, iar niveluri de vârf au fost înregistrate după invazia Rusiei în Ucraina – piaţa energetică a început să fie foarte volatilă după închiderea gazoductului NorthStream 1. În ciuda faptului că România a avut la dispoziţie o schemă de sprijin, pe care alte state europene au aplicat-o, până acum nu a existat o formă de suport pentru industria care foloseşte gazul natural ca materie primă în activitatea de producţie. Populaţia este sprijinită prin plafonarea preţului la gaz şi electricitate, dar ce se întâmplă dacă oamenii nu mai au locuri de 16 15-30 septembrie 2022

muncă pentru a plăti facturile? Aici este cel mai mare pericol şi din păcate suntem în situaţia de a lua noi măsuri, unele dintre ele cu impact asupra angajaţilor noştri”, a declarat Harri Kiiski, directorul general Azomureş. Firmele care asigură diverse servicii de mentenanţă pe platforma Azomureş au fost anunţate că li se reduce activitatea cu cel puţin 30% în următoarele luni, cu un potenţial impact direct asupra angajaţilor acestor companii. Alţi peste 200 de angajaţi direcţi ai Azomureş sunt şi ei afectaţi, delegarea către alte companii sau şomajul tehnic fiind soluţiile identificate până acum. Pentru schimburile de noapte şi la sfârşit de săptămână se păstrează doar personalul esenţial, ceea ce va reduce veniturile unui număr important de angajaţi. Din punct de vedere operaţional, instalaţiile sunt pregătite în orice să fie repornite la o capacitate de 50%, dacă realitatea economică va permite. Autorităţile din România vor avea la dispoziţie, în curând, un nou set de măsuri ce poate

fi aplicat pentru sprijinirea industriei locale, inclusiv cea a fertilizanţilor. Aplicarea acestora reprezintă menţinerea a mii de locuri de muncă active şi încasarea unor venituri substanţiale la bugetul de stat, direct şi indirect prin companiile care depind de marile platforme industriale. Comisia Europeană a inclus industria fertilizanţilor în categoria celor “cheie”, care trebuie menţinute în activitate prin acordarea unui sprijin financiar. Azomureş este cel mai important producător de îngrăşăminte pentru agricultură din România. Azomureş furnizează şi materii prime (Uree şi Melamină) pentru mai multe obiective industriale din România. Producţia anuală (în condiţii normale de funcţionare) este de 1,6 milioane de tone de îngrăşăminte, aproximativ 75% din producţie fiind destinată fermelor româneşti. Azomureş este parte din grupul elveţian Ameropa, unul dintre cei mai mari trader de îngrăşăminte şi cereale la nivel global.

www.agrimedia.ro


Nou termen de înscriere în competiţia BASF Innovation Hub 2022 • Peste 120 de companii inovatoare şi start-upuri din regiune şi-au înscris deja proiectele în competiţia pentru o dezvoltare sustenabilă • Printre înscrieri se numără soluţii pentru diferite utilizări ale biomaterialelor, idei pentru reutilizarea deşeurilor de plastic şi irigare inteligentă • BASF Innovation Hub se adresează start-up-urilor şi soluţiilor inovatoare din domeniile: energie curată, mobilitate inteligentă şi agricultură sustenabilă (strategia “Farm to Fork”) BASF – cea mai mare companie chimică din lume şi lider european în cercetare şi dezvoltare, împreună cu AHK România, revin cu noutăţi în ceea ce priveşte programul BASF Innovation Hub, care va reuni start-up-uri şi companii inovatoare din 11 ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv România. Astfel, termenul limită al înscrierilor pentru a participa la BASF Innovation Hub 2022, evenimentul de prezentări special creat pentru a oferi sprijin în dezvoltare celor mai bune companii inovatoare şi start-up-uri, va fi prelungit cu două săptămâni, până pe 30 septembrie, la miezul nopţii, potrivit organizatorilor din cadrul companiei BASF. Concursul regional BASF Innovation Hub se va desfăşura în 11 ţări

www.agrimedia.ro

din Europa Centrală şi de SudEst, printre care şi România. Tema competiţiei se concentrează pe soluţiile care contribuie, direct sau indirect, la pilonii Green Deal – energie curată, mobilitate inteligentă şi agricultură durabilă (strategia “Farm to Fork”). „Ne bucurăm să vedem cât de multe start-up-uri din Europa de Sud-Est şi în special din România doresc să se alăture competiţiei noastre”, spune Andreas Lier, Managing Director, BASF România, şi responsabil pentru regiunea Mării Negre şi a Europei de Sud şi Centrale. „Până acum, aproape 20 de companii inovatoare şi startup-uri din România s-au înscris în competiţie. Toate se concentrează pe energie curată şi surse regenerabile, precum electricitatea şi căldura generate de energia solară, eoliană, oceanică, hidroenergie, biomasă, resurse geotermale, biocombustibili şi hidrogen derivat din resurse regenerabile. Este evident că Pactul Verde al UE şi protecţia mediului reprezintă un subiect care îi preocupă şi îi inspiră pe tineri. Ei se gândesc în mod activ la soluţii valoroase pentru o planetă durabilă. Datorită interesului ridicat, am decis să prelungim termenul limită de depunere a cererii de înscriere, astfel că folosim această ocazie pentru a invita start-upurile care nu au reuşit încă să se înscrie să-şi depună ideile până pe 30 septembrie, la miezul nopţii”. Pe scena locală a concursului, juriul va alege cea mai bună idee

din România, care va participa ulterior la finalele regionale BASF Innovation Hub, împreună cu soluţiile inovatoare din alte ţări. Câştigătorul etapei locale va fi premiat cu suma de 2.500 EUR brut, în timp ce cea mai bună idee a etapei regionale va primi 5.000 EUR brut. CEO-ul AHK România, Sebastian Metz, adaugă: „Pentru AHK România, anul aniversar 2022 se află sub semnul sustenabilităţii. În acest context, BASF Innovation Hub este o iniţiativă binevenită şi o oportunitate excelentă pentru start-up-uri de a se conecta cu o companie lider mondial, care se concentrează pe sustenabilitate şi inovaţie şi le oferă contextul potrivit pentru a-şi duce ideile mai departe şi pentru a-şi dezvolta afacerea." „Concursul se adresează companiilor inovatoare şi echipelor de start-up-uri, care numără până la cinci membri şi sunt deja înfiinţate. Singura cerinţă este ca ideea prezentată să contribuie, direct sau indirect, la crearea de soluţii pentru energie curată, fiabilă şi accesibilă, pentru agricultură durabilă prin strategia “Fam to Fork” ori pentru o mobilitate inteligentă. Premiile destinate celor mai bune proiecte pot fi folosite în orice mod pe care companiile inovatoare şi start-up-urile îl consideră vital pentru dezvoltarea ideii lor. Fie că este vorba despre o participare la un târg, despre finalizarea unui produs, testarea acestuia sau orice altă activitate de dezvoltare sau promovare, suntem acolo pentru a-i susţine”, explică Andreas Lier. 15-30 septembrie 2022 17


Cum se poate tempera atacul de foc bacterian când soluţiile chimice nu mai fac faţă

Roxana DRĂGHICI

În localitatea Jucu de Sus, din judeţul Cluj este o livadă mică de gutui, cu o suprafaţă de 3,5 hectare care aparţine lui Călin Baciu. Una dintre cele mai mari provocări la astfel de livezi rămâne de departe atacul de foc bacterian. Este o ameninţare constantă, cu atât mai mult cu soluţiile pentru a preveni infecţia sunt foarte limitate. Livada are două soiuri Berezki şi Aurii. Al doilea soi are fructe mari, de calitate, cu pulpa fină, dar este foarte sensibil la foc bacterian, ceea ce a determinat infecţia unui număr foarte mare de pomi în anii anteriori. Tratamentele aplicate (livada fiind în sistem ecologic) nu au putut ţine sub control atacul. Dar producătorul a recurs şi la alte soluţii tehnologice: timp de doi ani nu a mai făcut niciun fel de intervenţii asupra pomilor privind tăierile. Acest lucru a temperat mult evoluţia bolii pe lăstari, care ulterior vor fi oricum tăiaţi. ”Dacă în anii anteriori erau afectaţi 300-400 de pomi, anul acesta a distrus 5-6 pomi. Am observat că, cu cât se taie mai mult, boala evoluează mai rapid. A fost singura soluţie pe care nu o încercasem. Focul bacterian rămâne o problemă foarte mare în continuare. Am mai vorbit cu producători mai mici, care miau confirmat acest lucru, şi nu doar la gutui. Ştiu colegi care au pierdut toată livada de pere de exemplu. Eu am avut foc bacterian inclusiv pe trandafir, 18 15-30 septembrie 2022

ceea ce până anul acesta nu am văzut”, a spus Călin Baciu. A schimbat şi strategia de tratamente: a păstrat un singur produs pe bază de cupru cu formulare lichidă, un amestec de oxi- şi hidro-, care are o aderenţă foarte bună. ”Am stropit tot sezonul cu acest produs, am început să folosesc Cropmax mai des şi alte produse pe bază de alge, aminoacizi pentru a ajuta plantele să reziste mai bine la stres. Am făcut tratamente foliare, iar la anul voi fertiliza solul cu mraniţă. Este foarte important ca tratamentele foliare să fie cât mai complete, să conţină macro şi microelemente ,aminoacizi şi fitohormoni de creştere şi fructificare. Ajută extrem de mult în timpul perioadelor de stres hidric, termic”, explică pomicultorul experienţa sa. Rândurile dintre pomi le menţine înierbate şi pe rândul de pomi foloseşte freza cu palpator. Spune că de când a înfiinţat livada nu a întors brazda niciodată, a menţinut tot timpul covor vegetal pe toate intervalele, prin tocarea resturilor vegetale. Este un amestec gândit special pentru culturi ecologice, care să lupte cu buruienile. A cosit când

plantele aveau 1metru înălţime şi le-a lăsat pe sol drept mulcit. Rezultatele au fost foarte bune, livada a trecut cu bine peste perioadele de stres termic şi hidric. Abia în anul următor a tocat resturile vegetale, fără să le încorporeze, ci lăsate să se degradeze pe sol. Şi-a propus să cumpere şi o soluţie pentru descompunerea resturilor vegetale de pe mirişti, care are în compoziţie cinci bacterii şi ajută la o foarte bună fertilizare naturală a solului. ”Trebuie mers înainte şi întreţinut, chiar dacă anul acesta producţia este foarte mică (este abia anul 4). Dar am avut fructe încă din anul doi. Gutuiul este o specie constantă în producţie, nu necesită polenizatori, nu sunt probleme de alternanţă. Dacă fluxul tehnologic este condus corect nu sunt probleme de producţie”, spune Călin Baciu. Fiind o livadă ecologică, şi pentru dăunători caută soluţii de combatere naturale: primăvara livada se umple de prădători naturali, de la păianjeni mari care ţes pânze şi gărgăriţe, până la păsări mici insectivore. În plus în zonă sunt prezente alte specii de păsări precum ulii, bufniţe etc.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

15-30 septembrie 2022 19


Plantarea pomilor din specii sâmburoase pe teren modelat

Roxana DRĂGHICI

La Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru pomicultură Băneasa-Bucureşti, baza experimentală „Moara Domnească”, a fost organizată o experienţă considerată unică prin modul în care s-au plantat pomii, tipul de sol şi factorii urmăriţi. Este vorba despre o experienţă privind influenţa modelării terenului, a irigării prin picurare şi a tipului de portaltoi asupra comportării soiului de prun Anna Spath, pe un sol predominant preluvosol, roşcat, lut argilos mediu, în comparaţie cu plantarea pe terenul plan. Ideea modelării terenului şi plantarea puieţilor pe biloane aparţine dr. Mihai Iancu de la ICDP Piteşti-Mărăcineni. S-a ales această zonă de sud datorită nivelului scăzut de precipitaţii şi tipul solului, care are ca şi caracteristici de bază textura fină, o densitate aparentă ce indică un sol puternic tasat, fapt ce a determinat ca şi porozitatea totală cât şi porozitatea de aeraţie să prezinte valori mici; conţinutul redus de humus, valorile mici ale conţinutului de azot potenţial asimilabil (stabilit pe baza indicelui de azot), precum şi valori mici şi pentru conţinutul de fosfor şi potasiu. Cantitatea de precipitaţii medii anuale este în jur de 560-580 mm şi nu asigură necesarul de apă optim pentru speciile pomicole propuse a se cultiva în sistem superintensiv. La 20 15-30 septembrie 2022

valoarea redusă a cantităţilor de apă provenite din precipitaţii se adaugă şi dispunerea neuniformă a acestora de la an la an şi în timpul anului. Pe teritoriul studiat pot apărea excese temporare de umiditate în perioadele cu precipitaţii abundente. Aceste excese temporare de umiditate pot apărea în primul rând în crovuri, pe suprafeţele larg depresionare şi în zonele cu textură fină a solului. Morfologic, aceste aspecte se materializează pe profilul solului prin fenomene de eluviere-iluviere şi de pseudogleizare. Practic, sub adâncimea de 30-40 cm apa pătrunde foarte greu în adâncime. Acest lucru înseamnă că doar o parte a sistemului radicular o poate folosi. Pe de altă parte, pe amplasamentul unde sunt plantaţi prunii, a existat o plantaţie de cais. Caişii s-au compromis din cauza stagnării apei în zona radiculară, motiv pentru care s-a propus o modelare a terenului în coame. Pentru stabilirea unor măsuri tehnologice cât mai potrivite pentru altfel de soluri, pentru a realiza o creştere şi fructificare

cât mai bună a pomilor s-au organizat două experienţe. Una dintre ele este intitulată: ”Influenţa modelării terenului, a irigării prin picurare şi a tipului de portaltoi asupra comportării soiului de prun Anna Spath”, în care se urmăreşte evoluţia pomilor atât pe teren plan cât şi modelat, în condiţii de irigare şi neirigare, pe doi portaltoi (Mirobolan C5 şi Adaptabil). Prin varianta „teren modelat în coame” se caută să se realizeze o eliminare parţială a excesului temporar de apă datorită microreliefului creat; o deplasare a părţii superioare a profilului de sol, cu o fertilitate mai bună, către zona de concentrare maximă a rădăcinilor pomilor (axul rândului de pomi), o captare mai completă a energiei solare la nivelul solului. Portaltoiul Adaptabil, înmulţit pe cale vegetativă, prezintă un sistem radicular puternic fasciculat, cu o înrădăcinare mai superficială decât Mirobolanul. Portaltoiul Adaptabil, creat la ICDP Piteşti – Mărăcineni, este considerat ca unul dintre cei mai potriviţi portaltoi pentru anumite specii sâmburoase.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

15-30 septembrie 2022 21


Merele: producţii mai reduse în Europa şi diferenţe mari ale calităţii fructelor Atât România, cât şi alte mari zone producătoare de mere au fost afectate de vremea neobişnuită de anul acesta. Pentru multe varietăţi perioada de cules este întârziată, iar cantităţile sunt mult reduse în zone întinse din Italia sau Franţa. Îngheţurile târzii de primăvară au afectat florile şi au cauzat pierderi în Serbia, Spania iar alţi producători europeni se plâng de stadii diferite de coacere a merelor în acelaşi pom. Deprecieri ale calităţii fructelor sunt şi în alte zone ale lumii, cum este cazul Chinei sau al SUA. Doar Turcia se pare că face excepţie sezonul acesta. În Polonia volumul de mere estimat este cu 10% mai mare faţă de anul trecut şi cu fructe de bună calitate. Fără îngheţ în primăvară, cu o vară blândă şi doar câteva furtuni cu grindină, recoltele se pare că vor fi bune. Volumul total de mere din Polonia este apreciat la 4,5 milioane de tone. Exportatorii polonezi se aşteaptă la cantităţi mai mari la soiurile Gala, Golden şi Red Delicious şi în acest sezon. Dar cultivatorii se confruntă cu probleme privind forţa de muncă. Preţurile pentru muncitori sunt mari şi chiar şi aşa, sunt greu de găsit. „Toate ţările europene vor continua să cumpere mere din surse cât mai apropiate, cât mai local posibil. Merele poloneze vor fi importante pentru a satisface volumul necesar, pentru cererea din majoritatea ţărilor 22 15-30 septembrie 2022

din Europa. Pieţele europene sunt în continuare principalele noastre destinaţii de export, urmate de noi ţări de peste mări precum Egipt, India, Vietnam sau Bangladesh”, afirmă Jan Nowakowski, managerul unei mari companii exportatoare. În Olanda, producţia de mere este estimată la 245.000 tone, mai scăzută decât de obicei. Arşiţa a afectat şi aici calitatea fructelor şi coloraţia. Livezile care au avut parte de irigaţie sunt într-o stare mai bună, dar acolo unde nu s-a irigat dimensiunile fructelor sunt mici şi prezintă urme de arsuri. Dintre varietăţile preferate de olandezi, se înregistrează cerere mare pentru soiul Elstar de exemplu şi mai puţin pentru Jonagold şi derivatele sale. În Germania, fructele din producţia anului 2022 dominau piaţa, conform datelor statistice, producţia din sezonul anterior fiind deja de mult consumată. Importurile de Royal Gala sau Golden Delicios din Italia, GrannySmith din Franţa au fost semnificative pe piaţa germană, în creştere chiar. Fructele din Spania, Polonia şi Olanda au completat cererea. Dacă pentru unii recoltele sunt întârziate, se pare că la britanici sezonul a început cu 7-10 zile mai devreme decât anul trecut, la majoritatea varietăţilor. Producătorii spun că se confruntă cu o accelerare a maturării fructelor. Ei pun asta pe seama înfloritului mai timpuriu din primăvară mai degrabă, decât din cauza temperaturilor de vară, dar şi acest factor a contribuit la grăbirea coacerii, fenomen ce variază însă în funcţie de zonă sau soi. Pe de altă parte spun că din punct de vedere

al calităţii, merele par să se prezinte bine, au culoare frumoasă datorită vremii mai însorite . Sunt şi soiuri afectate de arsuri solare, dar nu cât să producă pagube comerciale. Însă seceta şi-a pus amprenta asupra dimensiunii fructelor, având ca efect reducerea calibrelor şi o mare varietate de mărimi, ceea ce va crea probleme la sortare. În Franţa, la începutul lunii septembrie piaţa merelor era relativ calmă. Recoltatul a debutat mai devreme în multe zone, din cauza condiţiilor climatice. Varietăţile timpurii au fost cele mai afectate de secetă. Producţia naţională a fost reevaluată între 1,30-1,35 milioane tone, în scădere uşoară faţă de anul trecut. Se pare că printre cele mai afectate soiuri se numără Gala, mai ales recolta vandabilă pentru consum proaspăt, deoarece culoarea fructelor a suferit din cauza temperaturilor mari. Estimările arată că va creşte proporţia de fructe destinate procesării, mai ales la acest soi. Însă producţia mai mică va fi compensată de o mai bună concentraţie de zaharuri afirmă producătorii francezi. Şi aici se face simţită concurenţa fructelor

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

temperaturile sunt încă foarte ridicate şi există o ofertă mare de mere pe piaţă, care se vând greu pentru că mai sunt disponibile fructe de vară. Pentru 2022 se estimează că producţiile vor fi mai reduse, dar cu o creştere la varietăţile mai noi şi cele cultivate în sistem ecologic. În Tirolul de sud, Trentino şi Piedmont, culesul a început de la mijlocul lunii august. În Tirol sunt aşteptate scăderi semnificative de producţie din cauza primăverii reci precum şi temperaturilor extreme din vară care au afectat şi culoarea fructelor. Sectorul este preocupat de creşterile costurilor energiei şi materiilor prime, care cu greu pot fi absorbite pe deplin de nivelul de producţie. Spania preconizează şi ea o scădere a producţiei de 16% faţă de media ultimilor 3 ani, din cauza îngheţurilor din aprilie. În acest moment, previziunile indică o producţie similară cu cea de anul trecut la Girona, una dintre cele mai mari zone de producţie ale ţării. Acest lucru ce se observă deja la soiul Gala, deşi cultivatorii aşteaptă să vadă cum evoluează producţia la următoarele soiuri şi dacă ar putea exista o uşoară reducere din cauza valurilor de căldură. Seceta şi temperaturile ridicate au determinat în toată Europa creşteri reduse la fructe, precum şi probleme privind culoarea şi aspectul comercial. Preţurile noii recolte din Spania sunt calculate că vor fi cu aproximativ 15 eurocenţi mai mari, având în vedere creşterea exorbitantă a costurilor de producţie. Serbia, care produce anual peste 500.000 de tone de mere, cu o suprafaţă totală de aproximativ 27.000 ha, aşteaptă un randament cu 10% mai mic sezonul acesta, din cauza îngheţului din perioada de primăvară. În sezonul precedent, aproximativ 160.000 de tone de mere au fost exportate din Serbia. Pentru soiurile convenţionale, precum Royal

Gala, Granny Smith şi Red Delicious, principalele pieţe ale Serbiei vor fi Orientul Mijlociu şi Îndepărtat, alături de Regatul Unit, care este a doua cea mai mare piaţă din Europa pentru merele sârbeşti, după Rusia. Însă războiul din Ucraina a adus exportatorilor sârbi de mere multe incertitudini. În primul rând, lanţul de aprovizionare a fost afectat, iar costurile de transport la Moscova s-au triplat. Cursurile de schimb valutar rămân instabile, ceea ce influenţează puternic activităţile de import-export. Turcia este una dintre ţările care se laudă cu cea mai bună calitatea a merelor din ultimii 10 ani. Condiţiile meteorologice au fost bune, a existat suficientă apă pentru mere, iar exportatorii turci se aşteaptă la fructe de foarte bună calitate pe care să le poată vinde uşor. China anunţă producţii mai mici şi preţuri mai mari. Renumita regiune producătoare de mere din China, LuoChuan, din Shaanxi se confruntă cu o scădere cu 20% până la 40% din recolta de mere din acest an, în principal din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. În plus, producţia scade treptat, deoarece cultivatorii renunţă la livezile de meri pentru alte culturi agricole. Alte regiuni mari cultivatoare de mere din China, inclusiv Gansu şi Shandong, se aşteaptă, de asemenea, la o scădere a producţiei. Preţurile sunt în prezent cu 65% mai mari pentru merele din LuoChuan decât în aceeaşi perioadă din anul trecut, potrivit unui comerciant regional, dar calitatea şi aroma fructelor sunt mai bune. În ciuda faptului că totul devine din ce în ce mai scump pe pieţele europene, exportatorul polonez Jan Nowakowski este sigur că va fi întotdeauna un loc pentru mere pe masă, cel puţin în casele consumatorilor europeni. (informaţii extrase ”Global market overview apples”, freshplaza.com) 15-30 septembrie 2022 23

Roxana DRĂGHICI

din emisfera sudică şi chiar a merelor din sezonul trecut importate din alte ţări. În plus, sezonul cald îi determină pe consumatori să caute încă fructe de vară, în detrimentul merelor, mai spun operatorii. Iar sectorul deja este afectat de creşterile generale de preţuri la combustibili şi energie, depozitarea presupunând nişte cheltuieli pe care nu se ştie dacă şi le vor acoperi (saltul este 1000% în doi ani). Şi ”dacă situaţia nu se va schimba, va duce la falimentul a cel puţin 30% dintre pomicultori”, afirmă marile organizaţii. Nici producătorii de mere din Belgia nu intră în toamnă pe o piaţă ”goală”, iar traderii sunt în expectativă. Spre deosebire de pere, la mere sunt încă fructe din sezonul trecut, marfă de care trebuie să scape rapid. Asta va duce la un exces temporar pe piaţă. Dar, cu creşterile de preţ foarte mari la energie, probabil că cei mai mulţi traderi vor prefera să direcţioneze producţia către industrializare. ”La mere, cursul pieţii va fi dat de cât de mult din recoltă va fi depozitată. Sunt ceva deprecieri calitative, dar nu grave”, spune un trader de fucte Belgian, mai ales că temperaturile de 38 oC au produs arsuri pe fructe, la unele soiuri. În Italia se aşteaptă un debut de sezon cu ezitări şi blocaje, potrivit asociaţiilor şi cooperativelor italiene. În perioada acesta, de exemplu,


Buruienile, considerate principalul duşman al plantelor de cultură, pot apărea din numeroase surse. Astfel, numărul mare de seminţe pe care îl produc buruienile, de la câteva milioane la miliarde de seminţe la hectar, apele curgătoare şi de irigaţie, vântul, animalele mari, păsările, insectele, mijloacele de transport sunt principalele căi de răspândire a buruienilor. De asemenea, suprafeţele necultivate constituie sursa sigură de îmburuienare.

Caracteristici ale buruienilor din culturile agricole Din cauza faptului că se răspândesc aşa de uşor şi că produc numeroase pagube, fermierii duc o luptă permanentă cu aceşti principali duşmani ai plantelor de cultură. Principalele pagube produse de buruieni sunt: consumă cantităţi mari de apă şi hrană din sol, sufocă culturile în primele faze de vegetaţie luându-le lumina, căldura şi aerul; sunt plante gazdă pentru numeroase boli şi dăunători, de exemplu, pirul este plantă gazdă pentru viermele sârmă şi cărăbuş. Unele buruieni se înfăşoară pe plantele gazdă blocândule creşterea - tortelul pe lucernă, scad calitatea recoltelor de seminţe ale plantelor gazdă - neghina în grâu etc, micşorează randamentul lucrărilor, deoarece îngreunează executarea mecanizată a diferitelor 24 15-30 septembrie 2022

lucrări agricole şi prin această creşte preţul de cost. Unele buruieni produc intoxicaţii grave animalelor sau depreciază calitatea produselor animale - laurul şi mătrăguna pot produce intoxicaţii mortale, sau scaieţii care depreciază lâna oilor. Datorită pagubelor pe care le produc, combaterea buruienilor constituie unul din principalele scopuri a lucrărilor agrotehnice. Stoparea buruienilor se poate face însă cu uşurinţă numai dacă se cunosc particularităţile lor biologice. Buruienile se clasifică după următoarele criterii: modul de nutriţie; durata vieţii; particularităţile de înmulţire. După modul de nutriţie, buruienile se împart în: buruieni neparazite, semiparazite şi parazite.

Buruienile parazite îşi iau hrana pregătită de la plantele gazdă pe care le parazitează. Asemenea buruieni sunt tortelul şi lupoaia. Buruienile semiparazite parazitează pe rădăcinile unor plante, dar atunci când nu întâlnesc plante pe care să le paraziteze, îşi pregătesc singure hrana ca şi plantele de cultură. Buruienile neparazite asemănătoare din punct de vedere al modului de nutriţie cu plantele de cultură, îşi pregătesc hrana cu ajutorul rădăcinilor şi a frunzelor proprii. Acestea sunt cele mai răspândite buruieni. După durata de viaţă buruienile neparazite se clasifică în buruieni anuale, bianuale şi perene (multianuale). După modul de înmulţire, buruienile care se înmulţesc numai prin seminţe, au ciclul de viaţă de

www.agrimedia.ro


Mijloace de combatere a buruienilor Combaterea buruienilor se face printrun complex de măsuri, aplicate însă diferenţiat în funcţie de gradul de îmburuienare şi de particularităţile biologice ale buruienilor. Lupta împotriva buruienilor se duce prin mijloace preventive şi directe - curative. Mijloacele preventive - au ca scop să împiedice răspândirea seminţelor de buruieni pe terenurile arabile,

în lanurile cultivate şi pe pajişti. Principale mijloace preventive sunt: cultivarea seminţelor achiziţionate din surse certificate, curăţarea apei de irigat cu ajutorul unor site în canalele de alimentare cu apă şi distrugerea buruienilor de pe locurile necultivate. Măsurile directe de combatere sunt metode curative, care au ca scop să distrugă atât buruienile cât şi rezerva de seminţe din sol prin mijloace agrotehnice şi chimice. Mijloacele agrotehnice constituie astăzi principala cale de luptă împotriva buruienilor în agricultură, însă combaterea buruienilor pe cale chimică se face mult mai repede, mai uşor şi mai ieftin. În combaterea chimică a buruienilor se folosesc substanţe chimice minerale şi organice – erbicide

care sunt de două feluri: erbicide de contact sau distructive şi erbicide hormonale sau selective.

Tehnica aplicării erbicidelor Depinde de natura erbicidului, de cultură, de regiunea în care se aplică şi de modul de aplicare. Erbicidele de contact se împrăştie sub formă de pulbere sau de soluţie pe solul îmburuienat, înainte de răsăritul plantelor cultivate. Erbicidele hormonale selective se aplică atunci când buruienile îşi formează rozeta de frunze. Se pot aplica şi înainte de semănat, dar în mod obişnuit se stropesc culturile cu soluţie. Se folosesc doze mici de 0,1-2 kg/ha sub formă de soluţie. Cantitatea de soluţie depinde de concentraţie dar şi de utilajul folosit pentru stropit.

INAZUMA® – Soluţia completă pentru combaterea dăunătorilor din cultura de rapiţă ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides Romania & Moldova Deşi este o cultură profitabilă şi o bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, rapiţa este şi o cultură ”sensibilă” la condiţiile climatice din toamnă drept pentru care mai este numită şi regina culturilor de câmp. Pe lângă condiţiile climatice din toamnă, bolile şi dăunătorii constituie un alt grup de factori de risc care ameninţă această cultură, faţă de care trebuie acordată o atenţie deosebită. Compania Corteva Agriscience vă pune la dispoziţie soluţia completă pentru controlul celor mai importanţi dăunători ai acestei culturi – insecticidul INAZUMA®. Insecticidul INAZUMA® este compus din două substanţe active: - acetamiprid cu acţiune sistemică

www.agrimedia.ro

ce pătrunde rapid în plantă şi este protejată de spălare, oferind astfel protecţie de lungă durată împotriva insectelor cu aparat bucal de înţepat şi supt; - lambda cihalotrin- piretroid cu spectru larg de combatere, efect şoc şi activitate reziduală. Ambele componente fac ca insecticidul INAZUMA® să ofere siguranţa atât de mult dorită de cultivatorii de rapiţă. Când vine vorba de controlul dăunătorilor din cultura de rapiţă, precum Gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), Viespea rapiţei (Athalia rosae) şi Puricele rapiţei (Psylliodes chrysocephala) INAZUMA® este soluţia perfectă, fiind singura opţiune gata formulată la ora actuală ce are

o acţiune şi sistemică şi de contact. Insecticidul INAZUMA® poate fi aplicat la rapiţă, cu o cadenţă de 14 zile între tratamente şi doze adaptate de 0,125-0,2kg/ha pentru Afide, Viespea rapiţei şi Puricele rapiţei. Pentru Gărgăriţa tulpinilor şi Gândacul lucios al rapiţei dozele de aplicare sunt cuprinse între 0.15-0.2kg/ ha funcţie de presiunea de atac. Se recomandă ca tratamentul de primăvară, împotriva Gândacului lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), să fie făcut în perioada de instalare a dăunătorilor în cultură, în baza urmăririi atente a numărului de pupe dar nu mai târziu de stadiul fenologic: buton verde BBCH 51. Atenţie: Nu se aplică în perioada înfloritului!!! 15-30 septembrie 2022 25

Victor VĂTĂMANU

un an. Buruienile care se înmulţesc prin seminţe şi părţi vegetative: muguri, rizomi etc., sunt cele mai dăunătoare deoarece trăiesc mai mulţi ani, iar lupta trebuie dusă atât împotriva buruienilor, a rezervei de seminţe, cât şi a părţilor vegetative.


2022 este Anul Inovaţiei pentru Agrii România şi de aceea compania are foarte multe proiecte care nu se rezumă doar la distribuţia de inputuri agricole, ci şi la oferirea de produse inovatoare şi servicii care să îi ajute pe fermieri să fie performanţi.

Start N46 - Un nou produs în portofoliul Agrii România În data de 26 august a.c Agrii România a organizat un eveniment de lansare a gamei de îngrăşăminte Agrii-Start la hotelul Melodia din staţiunea Venus iar primul produs din această serie este N46, ce conţine uree stabilizată cu StabilureN (NBPT). Pentru început a luat cuvântul Monalisa Ungureanu, director general Agrii România, care a vorbit despre modelul de business al companiei de origine irlandeză: „Nu venim doar cu vânzare de produse, oferim aceste produse însoţite de know-how, punând la dispoziţie tehnologii care să permită obţinerea performanţei.” 26 15-30 septembrie 2022

Totodată a vorbit despre activitatea de testare a produselor, transferul de know-how către fermieri, serviciul RHIZA, dar şi noua aplicaţie CODEX+ care conţine toate informaţiile existente în catalogul companiei. Marcel Sîrghiac, director naţional de vânzări, a vorbit

despre instabilitatea pieţei de îngrăşăminte pe fondul războiului din Ucraina, precizând faptul că nu se cunoaşte în acest moment o evoluţie a preţurilor la îngrăşămintele chimice. De aceea, reprezentantul companiei a făcut o recomandare privind achiziţia de fertilizanţi. „Veţi avea nevoie de acestea în primăvară şi vă sfătuiesc să cumpăraţi o parte din ele încă de pe acum. Există riscul de a rămâne fără îngrăşăminte chimice într-un moment în care veţi avea mare nevoie de ele. Din acest motiv vă recomand să luaţi o parte acum şi restul în primăvară, pentru a nu exista un blocaj al pieţei în lunile februarie - martie.”

www.agrimedia.ro


uscat, pierderile prin volatilizare vor fi mai mici decât în cazul în care solul este umed. Prezenţa resturilor vegetale pe teren creşte riscul de volatilizare a azotului iar temperatura solului joacă şi ea un rol important: la temperaturi mai mari de 20 grade Celsius sau atunci când solul este îngheţat pierderile de azot cresc. Noul produs previne pierderile de azot şi creşte eficienţa nutriţiei culturilor agricole. Printre beneficiile pe care produsul le asigură enumerăm: creşterea gradului de utilizare a ureei,

acoperire uniformă a granulelor, miros redus, uree stabilizată cu StabilureN, creşterea eficienţei economice a fermei etc. „Vă recomand să întocmiţi planul de fertilizare pe baza cartărilor agrochimice pentru a folosi cât mai bine îngrăşămintele chimice. Aşa cum am menţionat, în perioada următoare vom oferi şi alte produse în gama Agrii-Start, cu soluţii destinate nutriţiei plantelor”, a spus în încheiere directorul de dezvoltare al Agrii România. La evenimentul de pe litoralul Mării Negre compania Agrii România a pregătit mai multe surprize pentru invitaţi, iar pentru o experienţă autentică a organizat o zi la bordul unor ambarcaţiuni pentru ca cei prezenţi sa înveţe anumite manevre de conducere şi de navigaţie, dar şi pentru a participa la o competiţie în largul mării.

Agrii România, în sprijinul fermierilor afectaţi de secetă! Pentru că seceta a pârjolit culturile fermierilor, Agrii România este alături de fermieri, prin campania ”Agrii, în sprijinul fermierilor afectaţi de secetă”, ce se desfăşoară în perioada 01 septembrie-31 octombrie 2022. Concret, Agrii România oferă tuturor fermierilor, clienţi ai companiei un ajutor pentru a putea avea culturi de toamnă bine răsărite. Astfel, pentru fiecare hectar de cultură calamitată în anul 2022, compania oferă

www.agrimedia.ro

fermierilor, clienţi Agrii, în mod GRATUIT un biostimulator ce se aplică pe suprafaţa de un hectar pentru tratamentele de toamnă la culturile de cereale păioase sau cele de rapiţă. Suprafaţa calamitată va fi dovedită prin proces verbal de constatare şi evaluare a pagubelor. „Ne bucurăm că am lansat această campanie, prin care Agrii sprijină fermierul afectat de secetă. De fiecare dată am demonstrat că ne pasă de fermierul nostru, şi că trebuie să fii în ferma lui cu soluţii pentru a depăşi anumite obstacole pe care le întâlnim uneori în

sectorul agricol. Anul acesta seceta a pârjolit hectare întregi de culturi, fapt pentru care Agrii a demarat această campanie de a oferi în mod GRATUIT un biostimulator pentru a fi utilizat în tratamentele de toamnă la cereale păioase şi rapiţă”, a afirmat dr. Valerian Iştoc, Business Developement Director. Aşadar, dacă sunteţi client Agrii trimiteţi procesul verbal de constatare a pagubelor, iar compania se va ocupa de livrarea biostimulatorului. Campanie valabilă în limita stocului disponibil. Regulamentul este disponibil pe www.agrii.ro 15-30 septembrie 2022 27

Ana IONIŢĂ

Valerian Iştoc, director de dezvoltare Agrii România, a prezentat pe larg noul produs Agrii: Start N46. Acesta este un îngrăşământ solid granulat ce conţine uree stabilizată cu StabilureN (NBPT). Prezenţa inhibitorului NBPT permite utilizarea la maximum a azotului aplicat, datorită blocării activităţii enzimei urează şi a reducerii volatilizării amoniacului pentru o perioadă de până la două săptămâni. StabilureN poate reduce cu până la 70% pierderile prin volatilizarea amoniacului, crescând eficienţa economică a aplicării îngrăşământului. În plus Agrii-Start N46 oferă o flexibilitate mare în alegerea momentului fertilizării. Fiind un produs pe bază de uree, specialistul Agrii a atras atenţia asupra unor factori care pot influenţa utilizarea produsului. Dacă produsul se aplică pe un sol


Ziua porumbului la Orezu - ediţia a XIII-a Fiecare an agricol este diferit, astfel că nici 2022 nu a făcut excepţie. Condiţiile dificile, cum ar fi lipsa precipitaţiilor şi temperaturile crescute, şi-au spus cuvântul asupra producţiilor realizate în acest an.

28 15-30 septembrie 2022

Dacă la ediţia precedentă a „Zilei Porumbului” de la Orezu, judeţul Ialomiţa, recoltele au variat de la 7,9 t/ha până la 12,9 t/ha, anul acesta ele s-au situat între 2,5 şi 6 tone/ha, în funcţie de grupa de maturitate şi performanţa genetică. Manifestarea a fost organizată pe data de 8 septembrie de Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) în colaborare cu ferma Elsit şi a fost cuprinzătoare, fermierii putând vedea comportamentul hibrizilor prezentaţi de cele 11 companii şi institute producătoare de seminţe. Genetica variată, furnizată

de Bayer, Expert Agribusiness, INCDA Fundulea, KWS România, LG Seeds România, Lidea România, RAGT Semences, RWA Raiffeisen Agro România,

www.agrimedia.ro


Syngenta, Saaten Union România şi SCDA Turda, le-a permis fermierilor să îşi facă o opinie referitoare la adaptabilitatea şi răspunsul hibrizilor la condiţiile pedoclimatice întâlnite în zonă. Hibrizii din platforma demonstrativă au fost semănaţi pe data de 6 aprilie, iar nivelul precipitaţiilor din aprilie până în luna august a fost de 146,6 mm. Nivelul de stres termic şi hidric a fost ridicat încă de la formarea elementelor de productivitate, polenizare şi finalizând cu umplerea boabelor. Înainte de semănat s-a administrat TerraCalco 95 (98% CaO), în doză de 400 kg/ ha, precum şi uree N 46%, în cantitate de 110 kg/ha. La semănat s-a administrat DAP 18:46:0, în normă de 100 kg/ ha, iar în vegetaţie s-a fertilizat cu azotat de amoniu (N 34%), în doză de 150 kg/ha. De 13 ani, Bayer Crop Science România este partenerul principal al evenimentului „Ziua Porumbului Orezu”, asigurând şi programul de protecţie a loturilor demonstrative. În postemergenţă timpurie s-a efectuat un tratament cu erbicidul Adengo 465 SC, în doza de 0,4 l/ha, iar în postemergenţă buruienile au fost combătute

www.agrimedia.ro

cu produsele Equip (2 l/ha), şi Laudis OD 66 (2,2 l/ha). Multe companii au venit cu hibrizi noi, cu caractere îmbunătăţite în ceea ce priveşte producţia, capacitatea de a pierde rapid apa din boabe la maturitate, toleranţa la secetă şi arşiţă etc. De exemplu, KWS România are în paleta sa comercială hibrizi amelioraţi în ţara noastră tocmai pentru a răspunde condiţiilor specifice întâlnite aici. „80% din hibrizii din portofoliul nostru sunt creaţi şi amelioraţi în România şi practic adaptaţi condiţiilor locale. Ultimii ani, cu secetă şi arşiţă, ne-au forţat să investim în direcţia obţinerii de producţii stabile în aceste condiţii. Desigur că avem şi o grupă de hibrizi ce asigură producţii ridicate în condiţii de tehnologie intensivă. Ne bucurăm că suntem din nou prezenţi la eveniment mai ales că anul acesta împlinim 20 de ani de activitate în România iar pentru noi este, în acelaşi timp, emoţionant, pentru că am început de aici, din judeţul Ialomiţa”, a afirmat Doriana Niţu, director general al companiei. Compania franceză RAGT, cu peste 100 ani de existenţă, din care 50 de ani de experienţă în crearea de hibrizi de porumb, a fost prezentă şi la ediţia din acest an a „Zilei Porumbului Orezu”. Cei 6 hibrizi cultivaţi în lotul demonstrativ fac parte din grupele FAO 340, 360, 370, 390, 420 şi 440, sunt noi, omologaţi şi înscrişi recent în Catalogul european şi au un bun potenţial de producţie. RGT Alexx este de exemplu, cel mai nou hibrid din portofoliu. Un hibrid de top, care a performat în condiţiile pedoclimatice de

la Orezu, este RGT Darkness (FAO 390), realizând o producţie de 5.642 kg/ha. Programul evenimentului a cuprins o dezbatere la care a luat parte şi Petre Daea, ministrul Agriculturii, care a reiterat încă o dată necesitarea repunerii în funcţiune a sistemelor de irigaţii în România şi a precizat că până în 2027 suprafaţa ce poate fi irigată trebuie să crească la 2 milioane de hectare, iar pentru aceasta se vor aloca 1,5 mld euro. O altă măsură amintită de oficial a fost cea referitoare la combaterea grindinei şi stimularea precipitaţiilor, precum şi importanţa înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie. Nu în ultimul rând, Daea a declarat că România are asigurată cantitatea de grâu necesară pentru consumul intern, dar şi disponibilităţi pentru export. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la floarea-soarelui şi porumb. „Cea mai afectată cultură în acest an a fost porumbul - aceasta are o importanţă deosebită pentru ţară dacă ţinem cont de suprafaţa cultivată în România dar vom avea suficient porumb pentru nevoile interne. Desigur că avem o cantitate mai mică pentru export, cunoscându-se că Romania este o ţară cu potenţial în domeniul agricol şi în mod deosebit în producţia de cereale, situându-se printre primele 10 ţări exportatoare ale lumii. În acest an cantitatea exportată va fi mai mică dar putem fără probleme face faţă nevoilor ţării.” În cadrul discuţiilor a luat cuvântul şi Theodor Ichim, vicepreşedinte al APPR, care a 15-30 septembrie 2022 29


afirmat că pe lângă reabilitarea sistemelor de irigaţii, ministerul trebuie să vină cu măsuri complementare care privesc cercetarea şi înfiinţarea de perdele forestiere. „Aş dori să smulg de la ministrul Agriculturii promisiunea că va iniţia măsuri benefice astfel încât agricultura românească să funcţioneze la potenţialul ei, pentru că suntem o putere în Europa şi putem să fim cea mai mare putere agricolă din UE”, a afirmat reprezentantul organizaţiei. Arnaud Perrein, unul dintre fondatorii APPR, a susţinut că profesionalismul în agricultură este strâns legat de educaţie. „România este o ţară profund agricolă, cu un potenţial uriaş, dar importă cartofi din Franţa, morcovi din Olanda şi dăm vina pe nivelul subvenţiilor pe care îl au, dar nu este adevărat, totul porneşte de la educaţie şi de aceea noi avem mare nevoie de şcoli profesionale, de ingineri care sunt cu adevărat agricoli pentru că vedem în România că sunt ingineri care nu au făcut măcar o zi de stagiu într-o fermă. Este scandalos! Noi avem nevoie de oameni pregătiţi pentru meseriile din întregul lanţ. Facem grâu, dar importăm biscuiţi şi toată valoarea adăugată rămâne în alte ţări. Nu mi se pare normal că nici până astăzi nu conştientizăm această problemă. După mine aceasta este cheia succesului în România”, a afirmat fermierul. Referitor la platforma demonstrativă de la Orezu, Mihai Gheorghe, director de vânzări 30 15-30 septembrie 2022

al Bayer România, a declarat că în mod paradoxal cea mai mare producţie a fost înregistrată la un hibrid tardiv. „De regulă în anii secetoşi, cu temperaturi ridicate, hibrizii timpurii sunt cei care performează mai bine însă condiţiile climatice din acest an, respectiv ploile puţine care s-au suprapus cu fenofazele de dezvoltare ale hibrizilor tardivi au condus la obţinerea unor producţii mai bune. Consider că avem o lecţie de învăţat şi anume să repartizăm riscul de secetă şi în ferme să se semene cel puţin trei hibrizi de porumb din grupe diferite de maturitate.” Aşadar, hibridul care a obţinut cea mai mare producţie în lotul demonstrativ de la Orezu a fost DKC 5810 (FAO 450 – 490), care a dat 6.056 kg/ha. În această grupă de maturitate pe locul doi s-a situat HiCorn 450, iar pe locul trei DKC 5709 – ambii hibrizi realizând o recoltă de 5.612 kg/ha. În grupa FAO 400 – 449, primii trei hibrizi, după producţiile asigurate, au fost: DKC 5016 (5.978 kg/ ha), RGT Huxxo (5.202 kg/ha) şi SC4140 (SY Fabio), cu 5.141 kg/ha. Top 3 în clasamentul hibrizilor din grupa FAO 350 - 399 este următorul: Gloriett (5.911 kg/ ha), KWS Incantio (5.769 kg/ha), KWS Almanzo (5.648 kg/ha). În grupa FAO 300 – 349 clasamentul cuprinde hibrizii Majorque (5.728 kg/ha), ES Mylady (5.572 kg/ha) şi KWS Adonisio (4.943 kg/ha), iar în grupa FAO 250 – 299 cei trei hibrizi, şi de altfel singurii în competiţie în această grupă de maturitate au fost: SM Wawel (4.934 kg/ha), Grigri (4.626 kg/ ha),Turda 165 (2.740 kg/ha).

Trebuie să amintim şi faptul că asociaţia are o reţea independentă de cercetare aplicată, având în testare în fiecare an între 100 şi 150 de hibrizi de porumb, pe microloturi, în 14 locaţii din ţară. În cadrul evenimentului fermierii au putut culege informaţii şi din domeniul protecţiei şi nutriţiei plantelor, tehnicii agricole, depozitării sau al asigurărilor agricole. Compania australiană Nufarm, specializată în producerea de produse fitosanitare, a fost prezentă cu un stand spaţios, capabil să faciliteze interacţiunea dintre specialişti şi fermieri. Agricultorii s-au putut informa cu privire la performanţa produselor de protecţia plantelor şi pachetele tehnologice existente în portofoliu. Pentru că urmează semănatul cerealelor păioase, tratamentul la sămânţă reprezintă o verigă importantă pentru a asigura un start bun în vegetaţie al culturilor agricole. Amiral Proffy 6 FS este un fungicid sistemic ce acţionează preventiv şi curativ asupra agenţilor patogeni care se transmit prin sămânţă şi sol. O campanie desfăşurată de Nufarm până la 30 noiembrie 2022 constă în acordarea de 2 l gratis de Saragen Delta la achiziţia

www.agrimedia.ro


capacitatea seriei CR cu până la 10%, reducând spargerea boabelor.

Firma SmartFert i-a întâmpinat pe vizitatori cu informaţii şi produse din gama biostimulatorilor şi a fertilizanţilor foliari. Dintre produsele cu rol de biostimulare aflaţi în oferta comercială amintim Spur, pe bază de aminoacizi şi Omex Bio 20, care conţine extract de alge pe lângă nutrienţii esenţiali - NPK. Din categoria fertilizanţilor foliari enumerăm produsele XMicro, ce conţine micro nutrienţi probiotici şi o sursă stabilă de cupru, mangan şi

www.agrimedia.ro

zinc, XN21 – un produs special conceput pentru utilizarea eficientă a îngrăşămintelor azotate în primăvară, Copper S, pe bază de sulfat de cupru fluid şi lista poate continua. În materie de tehnică agricolă, NHR Agropartners a fost prezentă cu două tractoare Deutz-Fahr, respectiv modelul 7250 TTV HD Warrior şi 6125 C Agrotron. Acestea au fost echipate cu un plug marca Poettinger şi o maşină de fertilizat Bogballe M35W. Tehnica de vârf în materie de recoltare a fost prezentată de compania AgroConcept prin expunerea combinei NH CR 8.90, care a înregistrat recordul mondial la recoltarea unei cantităţi de soia de peste 439 t în 8 ore. Maşina este dotată cu motor FPT Cursor 13, de 12,9 l, ce dezvoltă o putere de 544 CP, iar tehnologia de recoltare este biaxială Twin Rotor. Sistemele de ghidare automată, precum IntelliSteer®, permit operatorilor să recolteze non-stop şi tehnologia cu rotor Twin Pitch Plus, poate îmbunătăţi condiţiile de lucru pe soluri cu umiditate crescută cu până la 10%. Sistemul opţional Dynamic Feed Roll™ cu protecţie integrată împotriva bolovanilor îmbunătăţeşte

„Ziua Porumbului” s-a bucurat şi în acest an de un număr mare de vizitatori, în ciuda dificultăţilor întâmpinate de fermieri în acest an agricol. În cadrul manifestării, agricultorii au putut vedea loturile demonstrative, au interacţionat cu specialiştii din diferite domenii, dar şi cu autorităţile. 15-30 septembrie 2022 31

Ana IONIŢĂ

a 10 litri din acelaşi produs. Produsul are acţiune erbicidă şi oferă un control eficient al buruienilor prezente în culturile de cereale păioase. Conţine substanţele active diflufenican şi florasulam şi se aplică de la formarea celei de a doua frunză până la apariţia celui deal doilea frate (BBCH 12-22).

Firma Grain Bags a introdus recent în oferta sa un utilaj de încărcare în silobag, Mainero, potrivit pentru fermele mici şi mijlocii. Încărcarea cu acest utilaj se face de la remorca hava sau la cupă. De asemenea, un alt aspect important la Mainero este că are o productivitate de 60-80 tone/oră în funcţie de cerealele depozitate. Un alt utilaj în portofoliul firmei este Ex-Bag, folosit pentru a scoate cerealele din silobag. După deschiderea silobag-ului, utilajul extrage mecanic cerealele şi le încarcă direct în camion. Pe durata procesului de descărcare, silobagul se taie pe mijloc în partea superioară, apoi este înfăşurat pe un cilindru angrenat de motoare hidraulice, golindu-se în totalitate. Debitul de descărcare este de 300 tone/oră. Utilajul este acţionat de priza de putere a tractorului, iar acesta trebuie să aibă minimum 100 CP. „Începând din acest an, fermierii pot achiziţiona utilajele in rate, cu sprijinul partenerului nostru BT Leasing. A fost un pas important înainte şi putem observa cum numărul de utilaje achiziţionate a crescut, comparativ cu anul trecut. Un număr tot mai mare de fermieri s-au convins de eficienţa sistemului silobag”, a susţiut Narcis Ranghiuc, director general Grain Bags.


Sămânţa de grâu de toamnă pentru semănat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să aparţină soiului recomandat în zonă, să fie grea (MMB cât mai ridicată), să prezinte un grad mare de puritate (cel puţin 98%) şi capacitatea de germinaţie mare (cel puţin 95%), să fie tratată cu fungicide şi insecticide.

Semănatul grâului de toamnă Folosirea la semănat a seminţelor de grâu de toamnă cu masă ridicată este de mare importanţă pentru realizarea unor producţii sporite. Utilizarea seminţelor de grâu tratate cu fungicide asigură combaterea malurii, a fuzariozei şi în acelaşi timp asigură protecţia seminţelor până la răsărire împotriva diferitelor infecţii din sol. Tratamentul seminţelor de grâu şi cu insecticide sau cu substanţe insectofungicide, măreşte şi mai mult rezistenţa lor în sol, până la răsărire, la factorii nefavorabili. Este interesantă perspectiva pe care o prezintă tratarea seminţelor de grâu cu microelemente. Zincul, împreună cu manganul, au asigurat un spor de recoltă de minim 300 kg/hectar. 32 15-30 septembrie 2022

Epoca de semănat Pe baza observaţiilor îndelungate s-a desprins că, în general, semănatul grâului de toamnă trebuie să înceapă când temperatura medie a aerului este de 13-15 grade Celsius şi să se termine când temperatura scade la 8-9 grade Celsius. Înainte de a intra în iarnă, plantele de grâu trebuie să vegeteze timp de 40-50 de zile la temperaturi medii zilnice mai mari de plus 5 grade Celsius. Pentru a putea rezista iarna la acţiunea condiţiilor nefavorabile (temperaturi scăzute, strat gros de zăpadă etc.), plantele trebuie să acumuleze în nodul de înfrăţire şi frunze cantităţi mari de zaharuri, să înfrăţească şi să se înrădăcineze bine, fără să aibă o creştere prea

puternică a părţii aeriene. La stabilirea epocii de semănat a grâului trebuie să se plece de la faptul că la intrarea în iarnă, plantele trebuie să fie înfrăţite, cu 2-3 fraţi. Aceasta este starea optimă a plantelor de grâu pentru parcurgerea perioadei de iarnă. De la semănat până în faza de 2-3 fraţi, grâul solicită o sumă a gradelor termice de cel puţin 500, după cum

www.agrimedia.ro


urmează: 120-130 grade Celsius pentru răsărit; 220-230 grade Celsius de la răsărit până la începutul înfrăţirii şi 210-230 grade Celsius de la începutul înfrăţitului până la formarea a 2-3 fraţi. În aceste condiţii de temperatură faza optimă pentru iernare se realizează numai dacă este asigurată umiditatea solului pentru răsărire şi continuarea vegetaţiei, fie din ploi, fie prin irigare. În România, în câmpia din sud şi din vest, se acumulează cel puţin 500 de grade între 01 octombrie şi 01 decembrie. Excepţie de la această regulă fac vestul ţării (semănatul se va face între 25 septembrie-15 octombrie) şi nordul ţării (semănatul se va efectua în perioada 20 septembrie-10 octombrie). Efectuarea semănatului grâului de toamnă în afara limitelor menţionate atrage după sine scăderi de producţie, mai mici sau mai mari, în funcţie de condiţiile din perioada de însămânţare. Scăderea producţiilor de grâu, în cazul semănatului prea timpuriu se explică astfel: plantele cresc prea mult în toamnă, înaintează prea mult în dezvoltare, din care cauză devin mai sensibile la temperaturile scăzute; temperaturile ridicate de la începutul vegetaţiei determină formarea nodului de înfrăţire mai spre suprafaţă, din care cauză plantele sunt mai mult expuse acţiunii negative a gerului; este mai frecvent atacul dăunătorilor (musca de Hesa, afide etc.), care în

www.agrimedia.ro

toamnele calde şi secetoase produc mari pagube; culturile sunt expuse îmburuienării încă din toamnă; temperaturile ridicate determină tulburări fiziologice în tinerele plante, tulburări care în primăvară duc la stagnarea creşterii, reducerea taliei, îngălbenirea şi apoi pieirea plantelor; semănăturile timpurii sunt predispuse la cădere şi sunt atacate în toamnă de diferite boli: făinare, rugini, etc. Întârzierea semănatului grâului de toamnă peste timpul optim are, de asemenea, efect negativ asupra producţiei. Astfel, semănatul în prima decadă a lunii noiembrie a dus la scăderea producţiei faţă de semănatul în epoca optimă cu 850 kg/hectar, iar în decada a doua a aceleiaşi luni, cu 1270 kg/hectar. Scăderea producţiei prin întârzierea semănatului se explică prin intrarea în iarnă a plantelor de grâu firave, slab înfrăţite şi slab înrădăcinate, neadaptate pentru parcurgerea îndelungată a condiţiilor nefavorabile din timpul iernii. Din această cauză, plantele sunt sensibile la ger, iar pentru 10 zile întârziere la semănat, vegetaţia plantelor până la recoltare se prelungeşte de regulă cu 5-6 zile. Există unele zone din România unde semănatul grâului trebuie să înceapă totuşi mult mai timpuriu. În Podişul Sucevei, de exemplu, cele mai mari producţii s-au obţinut când semănatul s-a efectuat în a doua şi a treia decadă a lunii septembrie. Semănatul între 1 şi 10 octombrie a determinat scăderi de producţie; la fel pentru perioada 15-25 octombrie, faţă de perioada considerată martor, 15-25 septembrie. În zona de nord a României şi în depresiunile intramontane, precum şi în zonele submontane, semănatul grâului trebuie să înceapă imediat după 20 septembrie şi să se termine cel mai târziu până la 10 octombrie. În aceste zone, temperaturile scăzute

se înregistrează mai devreme, iernile sunt mai timpurii. Chiar şi în zonele de câmpie ale ţării semănatul grâului de toamnă poate începe cu 4-5 zile mai devreme, adică la 2526 septembrie, dacă este asigurată umiditatea solului pentru răsărirea şi vegetaţia grâului. De fapt, în toate zonele de cultură, umiditatea solului determină, în cadrul epocilor optime menţionate mai sus, alegerea momentului de semănat. În toamnele secetoase, semănatul se deplasează în a doua jumătate a epocii optime. Este important să se reţină că soiurile de grâu cu capacitate mare de producţie sunt mai pretenţioase faţă de epoca optimă de semănat, decât soiurile obişnuite. Pentru acestea, epoca optimă de semănat se încadrează într-un interval de numai 10-15 zile. Pierderile de recoltă prin întârzierea semănatului se ridică la 30-50 kg/ha pentru fiecare zi din cursul lunii octombrie şi la 60-100 kg/ha pentru fiecare zi din cursul lunii noiembrie. Dacă unităţile agricole sunt bine dotate din punct de vedere tehnic, semănatul grâului de toamnă trebuie executat în 8-10 zile, putând pune grâul, în funcţie de an, în cele mai bune condiţii de vegetaţie. Densitatea plantelor - la grâul de toamnă, ca şi la celelalte cereale de toamnă - păioase, densitatea plantelor se apreciază la maturitate prin numărul de spice recoltabile la metrul pătrat. Densitatea la hectar a spicelor de grâu reprezintă un factor important al producţiei. S-a pus însă în evidenţă că numărul de boabe în spic şi masa a 1000 de boabe, alte două componente ale producţiei, sunt corelate negativ cu densitatea. Aceasta înseamnă că la un număr prea mare de spice se reduce producţia unui spic, fapt care duce în final la reducerea 15-30 septembrie 2022 33


producţiei pe hectar. Dacă se ţine seama şi de faptul că densitatea mai mare a tulpinilor atrage după sine şi reducerea rezistenţei la cădere şi mărirea sensibilităţii la făinare şi rugină, se înţelege mai bine că densitatea la grâul de toamnă trebuie să se încadreze în limitele precizate de cercetarea ştiinţifică.

Victor VĂTĂMANU

Densitatea la grâu Se stabileşte la semănat, prin numărul de boabe germinabile la metrul pătrat. În general, numărul de boabe germinabile ce se seamănă la metrul pătrat ar trebui să asigure 600700 spice recoltabile. Este adevărat că numărul de spice recoltabile este influenţat de soi, dar nu-i mai puţin adevărat că potenţialul soiului de a forma un număr mai mare de spice pe metrul pătrat este puternic influenţat de condiţiile de răsărire şi de condiţiile care asigură realizarea formării a doi-trei fraţi viguroşi, care să fructifice normal. Între limitele 400 şi 600, numărul de boabe germinabile care se seamănă la metrul pătrat va fi condiţionat de umiditatea solului, de pregătirea patului germinativ, de epoca de semănat şi de unele particularităţi ale soiurilor, între care nu trebuie pierdută din vedere capacitatea de înfrăţire. Când solul este uscat, patul germinativ insuficient pregătit, numărul de boabe germinabile la metrul pătrat va fi la limita superioară. Şi invers, când solul are umiditate, numărul de boabe germinabile pe metrul pătrat va fi la limita inferioară. Este important de reţinut că, în condiţii de irigare, numărul de boabe germinabile pe metrul pătrat la grâul de toamnă nu creşte faţă de neirigat. Datorită condiţiilor optime de umiditate la răsărire şi pe tot timpul vegetaţiei, el rămâne în limitele a 34 15-30 septembrie 2022

400-6000 boabe germinabile. O cantitate mai mare de seminţe este nefavorabilă unui lan de grâu în condiţii de irigare, din cauza creşterii peste limita optimă a indicelui suprafeţei foliare. Acest fapt atrage după sine sensibilitatea plantelor la boli şi cădere cu consecinţe negative asupra producţiei. Distanţa între rânduri - grâul de toamnă în România se seamănă la distanţă între rânduri de 12,5 cm. În cultura grâului, în timpul vegetaţiei se administrează îngrăşăminte, se combat buruienile cu erbicide şi se execută tratamente împotriva ploşniţelor, şi nu în ultimul rând, se aplică tratamente împotriva bolilor foliare. Pentru acoperirea integrală a acestor lucrări de îngrijire, devine obligatoriu folosirea mijloacelor mecanice terestre. Pe urma de trecere a acestor mijloace, grâul se distruge în cea mai mare parte. Din această cauză se cer lăsate ”cărări” chiar de la semănat, prin acest sistem realizându-se mai multe avantaje, dintre care enumerăm: se intră în cultură cu tractorul numai pe cărări, fără a distruge plantele prin treceri mai puţin controlate; trecând numai pe cărări; nu mai este necesară jalonarea pentru orientarea tractoarelor, făcânduse economie de muncă umană; prin trecerea numai pe cărări se asigură o repartizare uniformă a substanţelor (îngrăşăminte, erbicide,

insectofungicide), evitându-se astfel ”greşeli”, care duc la supradozări sau la lăsarea de fâşii netratate.

Adâncimea de semănat a grâului de toamnă Aceasta depinde în primul rând de umiditatea solului, apoi de textura şi de regiunea de cultură. Când condiţiile de umiditate pentru răsărire sunt asigurate, adâncimea de semănat a grâului de toamnă nu trebuie să treacă de 4-5 cm. La această adâncime de semănat grâul răsare repede, plantele se dezvoltă viguros şi nodul de înfrăţire are toate condiţiile pentru a se forma la adâncimea specifică a soiului (2-3 cm). Cunoscând faptul că pentru fiecare centimetru adâncime faţă de suprafaţa solului temperatura iarna creşte cu 3 grade Celsius, se înţelege că la nivelul nodului de înfrăţire, temperatura va fi întotdeauna mai mare cu cel puţin 6 grade Celsius faţă de temperatura aerului. Luând ca limită minimă de rezistenţă la ger a grâului cultivat în România minus 15 grade Celsius la nivelul nodul de înfrăţire rezultă că plantele (chiar în lipsa zăpezii) nu sunt expuse pericolului de îngheţare nici atunci când temperatura în aer trece de minus 20 de grade Celsius. Din aceste considerente, în condiţiile din România nu apare necesară mărirea adâncimii de semănat în ideea măririi adâncimii nodului de înfrăţire. Este de reţinut că pentru a străbate un strat de sol de 1 cm grosime, embrionului de grâu îi sunt necesare o sumă de 10 grade Celsius. La un semănat mai adânc cu 2 cm, la o temperatură medie de plus 5 grade Celsius, grâul întârzie în răsărire cu cel puţin 3-4 zile. În regiunile cu ierni aspre, orientarea rândurilor perpendicular pe direcţia vântului prezintă interes, deoarece împiedică antrenarea de către vânt a particulelor de sol, şi în consecinţă, dezvoltarea nodului de înfrăţire.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

15-30 septembrie 2022 35


Plantele premergătoare triticalelor sunt acelea care eliberează terenul devreme: leguminoasele anuale pentru boabe, inul pentru fibre, cartoful timpuriu, rapiţa, porumbulhibrizi timpurii sau masă verde, cânepa pentru fibre, sfecla de zahăr timpurie etc.

Tehnologia de cultivare pentru cultura de triticale

Nu se recomandă ca premergătoare alte cereale păioase din cauza sensibilităţii ridicate la fuzarioză şi nici cultivarea în monocultură, din acelaşi considerent. Cele mai bune rezultate au fost obţinute când specia a fost încadrată în asolamente de 3-4 ani, cu premergătoare din grupa leguminoaselor, care lasă cantităţi importante de azot în sol şi eliberează terenul la timp. Triticala este apreciată ca o premergătoare valoroasă pentru orice cultură datorită precocităţii la eliberarea terenului. Având în vedere că soiurile actuale cultivate în România au rezistenţă la cădere mai mică decât a grâului, 36 15-30 septembrie 2022

din cauza taliei mai mari a plantelor, dozele de fertilizanţi aplicate culturii trebuie să aibă valori moderate şi să fie calculate în funcţie de fertilitatea naturală a solului.

Lucrările solului Faţă de lucrările solului, triticale are cerinţe similare cu grâul sau secara, solicitând un sol afânat în stratul superficial, 1520 cm, aşezat, bine aprovizionat cu apă şi elemente nutritive. Lucrările solului se efectuează în funcţie de planta premergătoare, de resturile vegetale rămase şi de starea de aprovizionare cu apă a solului în momentul executării acestora. Lipsa apei din sol şi imposibilitatea realizării unei arături

de calitate, conduce la situaţia în care se realizează lucrările solului în mod exclusiv prin utilizarea grapelor grele, a căror adâncime de lucru poate atinge 15-18 cm. Pregătirea patului germinativ se recomandă să se execute cu utilaje care mobilizează superficial solul, iar pe cât posibil, ultima lucrare să fie executată perpendicular pe direcţia de semănat. Aceste lucrări se efectuează bine după specii cum sunt: sfecla pentru zahăr, cartoful sau soia. Prin numărul mare de lucrări ale solului aplicate pentru pregătirea patului germinativ, mai ales în zonele în care se manifestă seceta pedologică, s-a constat că structura şi textura solurilor au

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

15-30 septembrie 2022 37


de suferit, diminuând potenţialul productiv al acestora.

Victor VĂTĂMANU

Sămânţa şi semănatul Calitatea seminţei de triticale trebuie să fie cât mai ridicată, cu valori ale purităţii fizice de minim 98% şi a facultăţii germinative de minim 90%, asigurând astfel o valoare utilă superioară. Pentru a preveni apariţia unor boli pe parcursul vegetaţiei şi asigurării imunităţii plantelor în primele 20-30 de zile de vegetaţie, se recomandă efectuarea tratamentelor la sămânţă înainte de semănat cu produse specifice, fungicide sau insectofungicide, asemănătoare cu cele indicate în tehnologia de cultivare a grâului de toamnă. Epoca optimă de semănat pentru triticale variază în funcţie de zona de cultivare: 15 septembrie-01 octombrie pentru zonele colinare, mai reci din Transilvania, dealurile subcarpatice din Oltenia, Muntenia şi Moldova şi 01-10 octombrie pentru zonele mai calde din sudul şi vestul ţării. Semănatul în afara epocii optime, mai devreme sau întârziat, a determinat scăderi ale producţiei, din aceleaşi considerente prezentate la cultura grâului (reducerea rezistenţei la iernare, parcurgerea defectuoasă a stagiului de călire a plantelor, atacul unor patogeni sau dăunători, reducerea gradului de înfrăţire etc.) Desimea de semănat asigurată culturii de triticale este cuprinsă între 400 şi 500 boabe germinabile/ metrul pătrat, cu corecţii în cazul depăşirii epocii optime de până la 550 boabe germinabile/ metrul pătrat pentru asigurarea desimii de spice la recoltare. Norma de semănat - variază în funcţie de MMB şi desime între 230 şi 280 kg/ha. Adâncimea de semănat - este 38 15-30 septembrie 2022

cuprinsă între 4 şi 7 cm, sămânţa de triticale având coleoptilul mai lung şi o mai mare putere de străbatere a solului. Distanţa între rânduri este aceeaşi, ca la toate cerealele păioase, de 12,5 cm. Se poate semăna şi la 15 cm între rânduri, în culturile de producere de sămânţă, pentru a asigura plantelor un spaţiu de nutriţie mai mare.

Lucrări de îngrijire Asigurarea unei igiene culturale la cultura de triticale se realizează prin aplicarea măsurilor cu caracter preventiv sau curativ. Pentru combaterea buruienilor se vor utiliza produse comerciale omologate pentru cultura grâului, alegând erbicidul în funcţie de spectrul de buruieni prezent în cultură şi gradul de dezvoltare al acestora. Triticalele se dovedesc a fi mai sensibile la stresul generat de aplicarea erbicidelor, de aceea, pentru a evita apariţia fenomenului de fitotoxicitate, se recomandă respectarea riguroasă a epocii de aplicare a erbicidului raportat la fenofaza de dezvoltare a plantelor de triticale. Din cauza taliei mai ridicate, o atenţie deosebită la această cultură trebuie acordată căderii plantelor, cădere care poate fi provocată şi de greşeli de aplicare a secvenţelor tehnologice: semănatul superficial, fertilizarea unilaterală cu azot sau în doze mari, desimi mari ale plantelor etc. Pentru prevenirea acestui fenomen

se aplică tratamente în vegetaţie, atunci când plantele ajung la începutul fazei de formare a paiului. Udările de răsărire din toamnele secetoase, cu norme de 300-400 metri cubi/hectar s-au dovedit foarte utile, plantele răsărind uniform în intervale de timp scurte. În timpul vegetaţiei, se pot aplica 1-2 udări, în funcţie de regimul pluviometric al zonei, pentru a menţine plafonul minim la 50 % din IUA (intervalul umidităţii active calculat pe adâncimea de 0-50 cm) Normele de udare în vegetaţie vor fi de 500-800 metri cubi/hectar, în funcţie de permeabilitatea solului pentru apă.

Recoltarea Triticalele se recoltează la maturarea deplină a boabelor, fără a depăşi această fază din cauza pericolului de scuturare ridicat pe care îl prezintă cultura, pierderile medii prin scuturare fiind apreciate la 300-400 kilograme/ hectar. Întârzierea recoltatului mai prezintă un alt dezavantaj major apariţia fenomenului de încolţire a boabelor în spic, fenomen care se manifestă atunci când în perioada de recoltat apar precipitaţii pentru o perioadă mai lungă de timp. Pentru a evita aceste neajunsuri, cultura de triticale se recoltează atunci când umiditatea boabelor ajunge la 16 %. Boabele de triticale sunt mai sensibile la spargere, fapt ce impune o atentă efectuare a reglajelor la combina de recoltat, dimensionând corect turaţia tobei şi a distanţei dintre bătător şi contrabătător. Recoltarea pentru masa verde are loc la sfârşitul lunii aprilie, când plantele se pot administra direct în hrana animalelor sau pentru însilozare folosind vindroverul sau cositorile mecanice.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

15-30 septembrie 2022 39


Marian Popa, fermier teleormănean care exploatează o suprafaţă de 1.500 ha în nordul judeţului, mai exact pe raza localităţii Siliştea, a fost timp de o săptămână gazdă pentru IPSO Agricultură, care a susţinut cursuri de instruire atât pentru salariaţii din ţară, cât şi pentru cei din Bulgaria, Croaţia şi Serbia. În ultima zi din program firma a invitat fermierii şi presa agricolă pentru a le prezenta produse ale mărcilor John Deere, Kuhn, Bednar, Manitou, Bauer dar şi noutăţile pe care le va lansa pe piaţă în perioada următoare.

Marian Popa un fermier în pas cu tehnologia

Fermierul gazdă ne-a acordat un interviu în cadrul căruia ne-a vorbit despre relaţia pe care o are cu compania furnizoare de tehnică agricolă - care operează de mai bine de 20 de ani pe piaţa internă de profil, dar a trecut în revistă şi etapele privind dezvoltarea exploataţiei respectiv dotarea parcului de maşini şi utilaje agricole. „Am găzduit timp de o săptămână această veritabilă demonstraţie de forţă pe care a făcut-o IPSO Agricultură. Solul pe care îl avem în fermă este unul greu, precipitaţii nu am avut în ultima perioadă, a plouat doar 4 l/mp şi astfel utilajele şi-au putut arăta 40 15-30 septembrie 2022

eficienţa în aceste condiţii. Exploataţia are 1.500 ha - suprafaţă pe care a avut-o încă de la începutul înfiinţării, deoarece este un model ales de mine, văzut în Statele Unite ale Americii, unde am avut şansa să ajung în anul 1996 şi să vizitez mai multe ferme din zona Cordonului porumbului. Am început aici ca şef de fermă în anul 1980, la acea vreme existând patru ferme vegetale şi două zootehnice; după 1990 am ocupat funcţia de director. Activitatea privată am început-o în anul 2000, având şansa să am sole compacte. Anul acesta se împlinesc 22 de ani de când am pus bazele acestei exploataţii.

În ce priveşte dotarea tehnică, am început cu un tractor John Deere 8200 echipat cu un plug. La acea vreme a fost dificil de achiziţionat, era nevoie de un avans de 50.000 de dolari şi de aceea am avut un asociat.

www.agrimedia.ro


produsului recoltat, nu sparge boabele şi nu are pierderi. Cu cele două combine pot să recoltez lejer 100 ha/zi, circa 700 - 800 tone, însă pot ajunge şi la un record de 1.000 de tone recoltate într-o zi cu aceste maşini ultraperformante şi dotate cu sisteme de autoghidare. Totodată în dotarea fermei mai am sprayerul autopropulsat JD R4030 cu care am obţinut performanţa de a fertiliza 1.000 ha în 24 de ore. Acest utilaj poate fi folosit atât la stropit, cât şi la administrarea de îngrăşăminte chimice solide. De regulă nu spun nu inovaţiei. Când a apărut pe piaţă această maşină autopropulsată, echipată cu Dry Box, mi-am dorit-o în fermă deşi suprafaţa pe care o exploatez este mai mică decât ceea ce este ea capabilă să facă. Acord o importanţă deosebită forţei de muncă, aici suntem ca o familie şi acesta este şi motivul performanţei mele. Am 8 mecanici agricoli, două femei care se ocupă de partea gospodărească şi o doamnă inginer care se ocupă de staţia de seminţe. Este foarte important ca salariaţii să simtă şi ei dezvoltarea şi realizările din fermă ca să muncească cu drag. De exemplu, am două utilaje, o combină şi un tractor, care costă împreună 1 milion de euro. Cei care se urcă pe ele trebuie să fie nişte operatori pricepuţi. Consider că sunt un bun manager dacă după mai bine de 20 de ani ferma a ajuns la nivelul actual de dezvoltare. Fiecare etapă a fost făcută la timpul ei: la început am construit un sediu după care am urmărit tehnologizarea şi mecanizarea, iar odată ce le-am rezolvat pasul următor

www.agrimedia.ro

şi firesc în ferma vegetală a fost organizarea depozitării. Au crescut veniturile în fermă iar anul 2011 a fost unul excelent pentru că atunci am depăşit primul milion de euro; atunci am realizat la porumb o producţie de 10 t/ha pe cele 400 ha, şi astfel am putut să construiesc staţia de seminţe. Cultiv loturi semincere de grâu pe 600 ha, iar în structura culturilor mai am rapiţă (300 ha), porumb (300 ha) şi floarea-soarelui (300 ha). Un lucru la care ţin cu stricteţe este respectarea asolamentului pentru că este benefic şi îţi asigură sporuri de producţie. În urmă cu 2-3 ani am început proiectul privind construcţia de silozuri cu o capacitate de depozitare de cca 8.000 tone, cu posibilitatea de extindere la 16.000 tone, în sensul că se mai pot construi încă 4 celule; acest proiect este finanţat cu fonduri europene şi are o valoare de 1,5 milioane de euro. Mă bucur că am reuşit să îl finalizez anul trecut, înainte de explozia de anul acesta a preţurilor la materialele de construcţie care ar fi dublat costurile.” Referitor la anul agricol ce tocmai s-a încheiat, fermierul se declară mulţumit. „Este un an acceptabil. Mi-am spus că poate sunt bun la viaţa mea pentru că Dumnezeu m-a ajutat, ştiind şi că am atâtea scadenţe, deoarece după ce am finalizat recoltatul la grâu au fost ploi care m-au ajutat să obţin producţii atât la floarea-soarelui, cât şi la porumb. La cultura de grâu am obţinut 6.500 kg/ha, la rapiţă 2,5 t/ha pentru că densitatea plantelor a fost mică pentru că nu au fost condiţii bune de răsărire, iar la floarea-soarelui am obţinut 3.300 kg/ha”, a mai spus Marian Popa, administratorul societăţii Polirom. 15-30 septembrie 2022 41

Ana IONIŢĂ

Pot să spun că de atunci am rămas client fidel firmei IPSO, dar şi un promotor în zonă al mărcilor pe care aceasta le comercializează, un deschizător de tehnologie pentru că în această regiune nu prea vedeai tractoare John Deere. De-a lungul timpului am înnoit parcul de maşini şi utilaje agricole, au apărut tehnologii noi iar acum am ajuns să practic o agricultură inteligentă. Din punctul meu de vedere, tehnologia a evoluat foarte rapid. Aveţi în faţă un om care a învăţat la lampă şi iată că am ajuns să vedem pe maşini agricole tehnologii de vârf, militare chiar. Nu mă gândeam niciodată că tractorul poate să meargă singur şi să întoarcă utilajul la capăt de rând sau să-l monitorizez de la distanţă şi să fiu sunat de reprezentanţii firmei să îmi spună că trebuie să schimb uleiul sau că a consumat mai multă motorină decât ar fi trebuit. În fermă mai am trei tractoare John Deere, unul de putere mai mare (370 CP) şi două mai mici. În ceea ce priveşte combinele, am două maşini JD, modelele S680 şi S780 - cea din urmă fiind achiziţionată în urmă cu doi ani. Le consider vârful tehnologiei de recoltare, sunt performante, asigură o calitate superioară a


Demonstraţie de forţă organizată de IPSO Agricultură IPSO Agricultură a prezentat la evenimentul Power Show, organizat la începutul lunii septembrie şi găzduit de ferma Polirom Prod din Siliştea, judeţul Teleorman, administrată de Marian Popa, soluţii tehnice pentru efectuarea lucrărilor de pregătire a solului, semănat, recoltat şi irigarea culturilor agricole.

42 15-30 septembrie 2022

Specialiştii de produs au prezentat în detaliu tractoarele, combinele şi utilajele din portofoliul companiei, precum şi noutăţile cu care aceasta vine pe piaţa autohtonă de profil. În ce priveşte combinele, au fost prezentate două modele: una de capacitate mică, din seria T, cu motor JD de 6,8 l, de 270 CP nominali, cu căişori; cealaltă este o noutate în România, respectiv JD X9 1100, de 700 CP - cea mai mare din segmentul maşinilor de recoltat. Spre deosebire de primul model, cea din urmă este echipată cu două rotoare, iar tehnica de recoltare este cu flux axial. „Este cunoscut faptul că tehnica de recoltare cu flux axial asigură o calitate superioară a boabelor recoltate, procentul de spărturi tinde spre 0%, iar pierderile sunt foarte mici, de sub 1%”, a afirmat Ştefan Ţicău, specialist de produs pe partea de recoltare al IPSO Agricultură.

Această maşină este dotată cu un motor John Deere de construcţie nouă, cu o capacitate de 13,6 litri, fiind capabilă să performeze în câmp. Combina este construită pentru a lucra în condiţii grele de lucru, având în faţă un canal de treierare foarte mare, ceea ce îi permite o alimentare cu foarte mult material. Capacitatea buncărului este de 16.200 litri şi poate fi echipată, de exemplu, cu un heder de porumb Geringhoff pe 16 rânduri. „Este la fel de productivă precum

www.agrimedia.ro


O nouă transmisie Producătorul american John Deere a dezvoltat o transmisie electrică – EVT ce va fi disponibilă începând de anul următor pe tractoarele din seria 8 de 410 CP. „În interiorul acestei transmisii se află două generatoare de curent electric şi două invertoare. Avantajele transmisiei electrice sunt fiabilitatea şi un răspuns în sarcină mult mai rapid. Pe lângă acestea confortul operatorului creşte şi consumul de combustibil se reduce pentru că nu mai au loc acele schimburi mecanice în corpul transmisiei. Este o transmisie eficientă, testată, care şi-a dovedit fiabilitatea şi randamentul în teren”, a afirmat Marian Grigore, specialist IPSO Agricultură. În spatele tractorului se află o priză de 100 kW unde pot fi ataşate diferite implemente cu acţionare electrică ce vor fi dezvoltate în viitor.

Precizia în efectuarea lucrărilor agricole Fermierii caută să efectueze cu precizie toate lucrările agricole. Introducerea sistemelor de ghidare prin satelit (GPS) a adus o serie de beneficii fermierilor şi a deschis calea spre practicarea unei agriculturi de precizie. John Deere a inventat primul sistem de ghidare automată şi prima hartă de randament din lume. În cadrul evenimentului a fost

www.agrimedia.ro

anunţată lansarea noului receptor StarFire 7000 care va fi disponibil începând cu anul următor şi care asigură o precizie foarte înaltă. „Producătorul asigură o precizie foarte bună chiar şi în standard, aceasta fiind de cca 15 cm, însă în practică este de 5 - 7 cm. Noua antenă va fi disponibilă iniţial pe sprayere şi furnizează un semnal nou, iar abaterea este de maximum 2,5 cm fără a mai fi nevoie de o staţie bază RTK sau modem RTK. Este nevoie doar de o activare şi un abonament”, a afirmat Adrian Călin, specialist în agricultura de precizie la IPSO Agricultură. Pentru menţinerea preciziei în timpul lucrărilor a fost prezentat sistemul DynaTrac, dezvoltat de compania Laforge. Hubert Defrancq, directorul companiei, a descris avantajele acestui sistem care compensează deviaţia utilajului din spatele tractorului, nepermiţându-i să se încline în lateral şi nici în faţă - spate pentru a obţine rânduri perfect drepte. La finalul prezentărilor teoretice ale maşinilor şi utilajelor comercializate de IPSO Agricultură fermierii au fost invitaţi la demonstraţii practice pentru a le testa fiabilitatea şi performanţa. Combina JD X9 a intrat la recoltare într-un lot de porumb iar fermierii au avut astfel posibilitatea să o vadă în lucru. 15-30 septembrie 2022 43

Ana IONIŢĂ

două combine din seria S, cum ar fi modelul S 770”, a susţinut specialistul de produs. Combina poate fi configurată în funcţie de nevoile fermierilor şi condiţiile specifice din fermă. Ea poate fi echipată cu şenile pentru o aderenţă mai bună la sol. Este o maşină lungă, suprafaţa sitelor este mare, de 7 mp, şi este capabilă să asigure randamente sporite la costuri reduse de combustibil. Un alt avantaj amintit de reprezentanţii firmei IPSO Agricultură a fost simplitatea în operare. „JD X9 este o combină inteligentă, capabilă să ofere sugestii şi să regleze în timp real diferiţi parametri: turaţia motorului, distanţa la grătar, deschiderea sitelor, toate în funcţie de condiţiile întâlnite în câmp, iar acest lucru se face prin intermediul a două camere video. Cu acest sistem performanţa combinei creşte cu până la 20% faţă de calibrările manuale pe care ar trebui să le facă operatorul.” Fermierul poate să urmărească cu uşurinţă performanţele combinei accesând platforma myjohndeere.com de pe telefonul mobil sau de pe alte dispozitive. Acesta primeşte informaţii diverse precum locaţia maşinii, consumul de motorină etc dar şi hărţi de documentare ce pot fi folosite la aplicarea inputurilor în rată variabilă.


Noul LEXION 8600 - model de bază pentru gama de vârf Începând cu anul de fabricaţie 2023, LEXION 8600 şi LEXION 8600 TERRA TRAC vor fi adăugate la gama europeană de combine hibride CLAAS. Cu o lăţime a bătătorului de 1.700 mm şi propulsat de un motor MAN D26 cu şase cilindri de mare eficienţă, Stage V, cu o cilindree de 12,4 l şi o putere de 549 CP, noul LEXION 8600 este poziţionat direct deasupra combinei LEXION 7700, care are o lăţime a bătătorului de 1.420 mm. Datorită funcţiei DYNAMIC POWER, la fel ca în cazul celorlalte modele LEXION, puterea motorului este adaptată automat la condiţiile de funcţionare, economisind astfel până la 10% din carburant atunci când motorul este sub sarcină parţială, de exemplu, în cazul depunerii materialului pentru brazdă. 44 15-30 septembrie 2022

Introdus deja cu succes în America de Nord în 2019, modelul LEXION 8600 şi-a dovedit abilităţile în comparaţiile interne de performanţă, inclusiv în condiţii europene în recoltele din 2021 şi 2022, demonstrând nu numai un randament excelent datorită sistemului de treierat larg şi a curăţării puternice, ci şi o eficienţă de neegalat în clasa sa. Volumul buncărului de boabe este de 12.500 l pentru LEXION 8600 şi de 13.500 l pentru LEXION 8600 TERRA TRAC.

8800 are o creştere a puterii de 47 CP, atingând 700 CP. În plus, motorul MAN D42 de 16,2 l cu şase cilindri care echipează modelul 8900 va fi utilizat acum şi de combina LEXION 8800. Creşterea puterii şi curbele de cuplu optimizate înseamnă că sunt disponibile mai multe rezerve de putere, care menţin turaţia constantă a motorului, în special în condiţii dificile de recoltare.

Motoare mai puternice pentru combinele LEXION 8800 şi 8700 În acelaşi timp, motoarele modelelor LEXION 8800 şi 8700 generează mai multă putere. LEXION 8700 generează cu 41 CP mai mult, ajungând la 626 CP, în timp ce LEXION

www.agrimedia.ro


Cabină mai spaţioasă, prevăzută cu scaun rotativ Noua generaţie de cabine introdusă odată cu TRION în 2021 poate fi regăsită şi pe toate combinele LEXION din sezonul următor. Spaţiul generos din zona capului şi a picioarelor, precum şi scaunul opţional din piele, care poate fi rotit cu 30 de grade pe ambele părţi, sunt deosebit de importante pentru asigurarea unei poziţii optime a scaunului în orice moment. De asemenea, sunt disponibile suporturi pentru picioare pentru diferite poziţii relaxate de şedere. Postul de lucru mai larg oferă o vizibilitate premium a hederului şi a zonei înconjurătoare datorită geamurilor frontale şi laterale mai mari, a montanţilor A mai subţiri şi a designului oglinzilor în consolă. Ştergătorul de 360 de grade asigură un câmp larg de vizibilitate în faţă în condiţii de recoltare umede şi prăfuite. Terminalul CEBIS de 12 inch cu un ecran HD de înaltă rezoluţie şi contrast ridicat garantează o lizibilitate excelentă în toate condiţiile de iluminare şi oferă trei zone de afişare principale, reglabile individual. CEMOS DIALOG şi CEMOS AUTOMATIC sunt, de asemenea, complet

integrate aici. Funcţiile sunt operate prin atingere şi cu ajutorul butonului rotativ/cu apăsare. În plus, toate setările de treierat şi curăţare pot fi accesate rapid cu ajutorul butoanelor de acces direct din partea dreaptă a cotierei. Terminalul CEBIS şi cotiera pot fi adaptate în mod independent şi pentru fiecare operator în parte. Datorită manetei multifuncţionale CMOTION, operatorul are întotdeauna sub control cele mai importante funcţii şi poate salva până la şapte setări individuale. Opţional, sunt disponibile o ladă frigorifică de 30 l şi un pachet de lumini LED de 360 de grade, precum şi un pachet multimedia cu subwoofer şi microfon cu gât de gâscă. Atunci când este echipat cu GPS PILOT pentru conducerea automată, noul terminal CEMIS 1200 este poziţionat în partea dreaptă a cabinei. Pe lângă conducerea pur automatizată, acesta permite gestionarea online a comenzilor şi a documentaţiei. Datorită logicii de operare CEBIS, operatorii se pot orienta imediat printre funcţii şi setări. Un alt element de confort este sistemul de direcţie dinamică DYNAMIC STEERING, care este disponibil de ani de zile pe tractoarele CLAAS ARION şi AXION, pe lângă combina de recoltat furaje JAGUAR. Disponibil opţional, acesta reduce numărul de rotaţii ale volanului cu 40 la sută atunci când volanul este complet blocat şi facilitează operatorului virarea la capătul brazdei, pentru a efectua următoarea trecere.

Optimizarea eficienţei fluxului de material recoltat www.agrimedia.ro

Pentru a optimiza şi mai mult fluxul de material recoltat de la unitatea de treierat la rotoarele ROTO PLUS, pentru modelele LEXION 7000 şi 8000 a fost introdus o tobă de alimentare segmentată. Datorită noului design, în combinaţie cu plăcile de alimentare ataşate lateral şi central, fluxul de material recoltat este şi mai bine distribuit şi alimentat către cele două rotoare. Numărul mai mare de unelte de transport conduce, de asemenea, la un flux mai bun al materialului şi la reducerea împletirii cu paiele rezistente şi în condiţii de funcţionare extreme. Începând cu anul de fabricaţie 2023, toate inversoarele LEXION vor avea o funcţie de „retragere lentă”. După procesul de inversare, direcţia de rotaţie a motorului poate fi inversată cu uşurinţă, prin simpla apăsare a unui buton, astfel încât materialul recoltat să fie transferat încet şi mai uniform către sistemul de treierat. Acest lucru permite evitarea vârfurilor de sarcină după inversare.

Buncăr de cereale cu volum mai mare şi tub pivotant disponibil opţional pentru toate modelele Printre alte îmbunătăţiri se numără şi o creştere a volumului buncărului de cereale pentru unele modele LEXION. Modelul LEXION 6600 este acum disponibil opţional cu un buncăr de 11.000 l, în timp ce pentru combinele LEXION 6700 sunt disponibile buncăre de 12.500 l, respectiv de până la 13.500 l pentru modelul LEXION 7600. Începând cu anul de fabricaţie 2023, LEXION 8800 poate fi 15-30 septembrie 2022 45


echipat opţional cu un buncăr de boabe de 18.000 l, care anterior era disponibil exclusiv pe modelul de top LEXION 8900. Un buncăr de boabe de 15.000 l este, de asemenea, disponibil pentru LEXION 8700, în timp ce variantele disponibile anterior cu volume de 12.500 şi 13.500 l pot fi găsite acum pe combinele LEXION 7700 şi modelele superioare. Pentru a controla şi mai precis procesul de transfer, atât tuburile de descărcare a buncărelor de boabe cu diametrul de 330 mm, cât şi cele cu diametrul de 420 mm pot fi echipate acum cu un tub pivotant. Datorită unei grupări mai strânse şi a reglării continue a unghiului, acesta permite un control precis al fluxului de cereale pe o rază de până la 60 cm. Tubul poate fi operat cu ajutorul funcţiei gestionare favorite de pe maneta de comandă multifuncţională CMOTION. Tubul pivotant este echipat cu un capac integrat care împiedică scurgerea boabelor.

Trei funcţii CEMOS noi Pentru anul de fabricaţie 2023, CLAAS extinde mediul CEMOS cu funcţii suplimentare. O nouă măsurare a pierderilor bazată pe dialog în CEMOS DIALOG permite calibrarea mai precisă a senzorilor de pierderi. CEMOS DIALOG ghidează operatorul pas cu pas prin întregul proces de calibrare, astfel încât să fie prevenite erorile de măsurare şi de introducere. Pentru calibrare se poate utiliza orice nivel de pierdere. Pentru utilizarea în flote, CLAAS extinde funcţionalităţile CEMOS cu CEMOS CONNECT. Bazânduse pe principiul emiţătorului şi 46 15-30 septembrie 2022

receptorului, datele de configurare CEMOS pot fi transferate fie de la o combină la alte utilaj, fie prin intermediul aplicaţiei TELEMATICS către un dispozitiv mobil, cum ar fi un smartphone. Astfel, setările optime pot fi transferate, dacă este necesar, către întreaga flotă de combine de recoltat. CEMOS CONNECT este disponibil începând cu anul de fabricaţie 2023 pentru toate combinele de recoltat LEXION şi TRION echipate cu CEMOS. CEMOS AUTO HEADER este o altă inovaţie pentru LEXION care optimizează automat lungimea platformei, înălţimea rabatorului şi poziţia orizontală a rabatorului în funcţie de înălţimea recoltei măsurate de FIELD SCANNER instalat în acoperişul cabinei. În plus, un senzor înregistrează grosimea stratului din fluxul de material recoltat în carcasa melcului de alimentare. Prin urmare, operatorul se poate concentra pe deplin asupra verificării tuturor datelor utilajului şi a parametrilor de calitate în CEBIS şi asupra recoltei din faţa combinei de recoltat, precum şi asupra procesului de transfer atunci când descarcă în timp ce conduce. FIELD SCANNER are o funcţie suplimentară de curăţare pentru condiţii de funcţionare extreme, astfel încât detectarea optică

fiabilă a recoltei este întotdeauna garantată atât pentru conducerea automată prin detectarea marginilor culturii, cât şi pentru CEMOS AUTO HEADER.

Două modele MONTANA noi cu compensarea înclinării şasiului În completarea gamei anterioare de produse LEXION şi a celor şase modele TRION MONTANA, începând cu 2023, combinele LEXION 5500 cu scuturători şi modelele LEXION 7700 hibride vor fi disponibile cu compensarea înclinării şasiului MONTANA. Începând de la 258 CP în segmentul cu cinci scuturători şi până la 549 CP în clasa hibridă de mijloc, CLAAS poate oferi acum fermierilor şi contractanţilor o gamă de neegalat de opt utilaje MONTANA pentru utilizarea pe pante mai abrupte. Compensarea laterală a pantelor de până la 18 grade şi compensarea longitudinală de până la 6 grade pot fi realizate prin intermediul reglajului hidraulic al şasiului. Tracţiunea integrală POWER TRAC, blocarea diferenţialului pentru puntea faţă prin reglare electrică şi curăţarea AUTO SLOPE măresc viteza de deplasare şi optimizează performanţele de curăţare prin ajustarea automată la pante şi suprafeţe înclinate.

www.agrimedia.ro


www.agrimedia.ro

15-30 septembrie 2022 47


Simplificarea cadrului legal destinat Programelor de sprijin pentru zona montană În Şedinţa Guvernului din 01 septembrie 2022 a fost adoptată o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea unor acte normative care reglementează programele de sprijin pentru zona montană. În vederea simplificării şi a creşterii predictibilităţii procesului legislativ, trei ordonanţe de urgenţă au fost comasate într-un singur act normativ. Astfel, se modifică cadrul legal care aprobă Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană, Programul de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane şi Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană şi/ sau de cultură în zona montană. Programele se vor derula până la finele anului 2022, iar plăţile aferente se pot realiza până la data de 29 decembrie 2023. Ajutoarele se acordă de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar autoritatea responsabilă cu gestionarea schemelor este Agenţia Naţională a Zonei Montane. În urma aprobării acestui act normativ, se vor pune pe circuitul de avizare Hotărârile de Guvern subsecvente ce vor aplica prevederile legilor care reglementează programele de sprijin pentru zona montană. Astfel, vor putea fi finanţate trei Programe de investiţii pentru dezvoltarea sustenabilă a zonei montane, respectiv:

Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor 48 15-30 septembrie 2022

de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană, cu următoarele tipuri de investiţii: • I nvestiţii în realizarea de centre de colectare a laptelui respectiv pentru colectarea şi menţinerea în condiţii optime a cantităţilor de lapte colectate de la producători: capacitatea tancurilor de răcire a laptelui este de minimum 1500 litri, iar valoarea maximă eligibilă este de 500.000 lei. • I nvestiţii în realizarea de centre de prelucrare a laptelui, respectiv pentru prelucrarea şi păstrarea/depozitarea în condiţii optime a produselor rezultate urmare a prelucrării laptelui. Valoarea maximă eligibilă - 1.700.000 lei; • I nvestiţii în realizarea de centre de colectare şi prelucrare a laptelui, respectiv investiţie integrată cuprinzând atât componenta de colectare, cât şi componenta de prelucrare a laptelui.Valoarea maximă eligibilă - 1.900.000 lei.

Programul de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane: • I nvestiţii în realizarea de stâne montane în vederea prelucrării laptelui şi obţinerea produselor derivate din acesta într-un spaţiu amenajat corespunzător, adăposturi pentru animale şi pentru crescătorii de animale. Valoarea totală maximă eligibilă a proiectului este de 300.000 lei. Programul de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane şi Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromaticecu

următoarele tipuri de investiţii: • Investiţii în realizarea de centre de colectare a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice de cultură în zona montană, respectiv pentru colectarea, sortarea, spălarea, condiţionarea şi depozitarea în condiţii optime a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/ sau a plantelor medicinale şi aromatice de cultură, cu valoare totală maximă eligibilă a proiectului de 600.000 lei. • Investiţii în realizarea de centre de colectare şi prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană şi/sau de cultură în zona montanăîn operaţiuni pentru colectarea, sortarea, spălarea, prelucrarea, condiţionarea şi depozitarea în condiţii optime a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/ sau a plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană şi/sau de cultură, cu valoarea totală maximă eligibilă a proiectului de 800.000 lei. Beneficiari ai Programelor de investiţii pot fi: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, grupuri de producători, cooperative agricole, persoane juridice, persoanele juridice care desfăşoară activităţi în agricultură şi/sau industrie alimentară. Beneficiarii eligibili, indiferent de tipul de investiţie pentru care optează, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: să îşi desfăşoare activitatea în zona montană, să acceseze un singur tip de investiţie o singură dată pe întreaga perioadă de derulare a Programului, să nu fi primit sprijin similar prin PNDR 2014 -2020, inclusiv pe perioada de tranziţie.

www.agrimedia.ro


Hotărâre nr. 1053 din 24 August 2022 privind acordarea unor ajutoare excepţionale producătorilor agricoli, crescători din sectoarele suin şi avicol - M.O. nr. 0834 din 2022 Ordin nr. 243 din 17 August 2022 pentru completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 310/2019 privind nominalizarea şi autorizarea punctelor de debarcare şi centrelor de primă vânzare pentru debarcarea şi comercializarea capturilor de peşte obţinute din pescuit comercial în habitatele piscicole naturale - M.O. nr. 0836 din 2022 Ordin nr. 244 din 18 August 2022 privind completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 406/2017 pentru aprobarea Normelor privind recunoaşterea organizaţiilor de producători şi a altor forme asociative din sectorul fructelor şi legumelor şi modul de accesare a sprijinului financiar de către acestea - M.O. nr. 0850 din 2022 Rectificare nr. 239 din 01 Septembrie 2022 referitoare la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 239/2022 privind modificarea şi completarea Normelor

www.agrimedia.ro

metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 420/2019 - M.O. nr. 0860 din 2022 Hotărâre nr. 1074 din 31 August 2022 pentru modificarea art. 10 alin. (12) şi (9) din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură - M.O. nr. 0859 din 2022 Ordin nr. 270 din 01 Septembrie 2022 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente perioadei 1 aprilie 2022-30 iunie 2022 determinate la plată şi nedecontate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0867 din 2022 Hotărâre nr. 1087 din 31 August 2022 privind aprobarea redării în circuitul agricol a unor terenuri înscrise în lista terenurilor agricole situate în extravilan pentru proiectul de interes comun în domeniul gazelor

naturale „Extinderea sistemului de transport din România pentru preluarea gazului de la ţărmul Mării Negre“, scoase temporar din circuitul agricol - M.O. nr. 0870 din 2022 Hotărâre nr. 1080 din 31 August 2022 privind actualizarea codului de clasificaţie, a valorilor de inventar şi a datelor de identificare, după caz, ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea unor unităţi subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0875 din 2022 Hotărâre nr. 1101 din 07 Septembrie 2022 privind modificarea art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 148/2022 pentru aprobarea Programului de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate pentru anul 2022 - M.O. nr. 0882 din 2022 Ordonanţă de urgenţă nr. 121 din 07 Septembrie 2022 privind stabilirea unor măsuri de punere la dispoziţie pe piaţă a unor produse fertilizante şi pentru modificarea Legii nr. 232/2010 privind regimul de import al mostrelor de îngrăşăminte şi al îngrăşămintelor - M.O. nr. 0884 din 2022 15-30 septembrie 2022 49


50 15-30 septembrie 2022

www.agrimedia.ro