Page 1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERŢ Catedra de Turism-Servicii

Strategii de relansare a turismului internaţional al României

Coordonator ştiinţific : Prof. univ. dr. Radu EMILIAN Absolvent : CERNEA Nicoleta

Specializarea Turism


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________

2005

Cuprins

I.

TURISMUL INTERNAŢIONAL – parametri economici şi starea de fapt 1.1. Câteva evoluţii ale turismului în perioada 1950 - 2004 1.2. Premisele dezvoltării turismului în România 1.3. Percepţia ofertei turistice româneşti pe pieţele externe

II.

STRATEGIA ŞI POLITICILE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ROMÂNESC 2.1. Turismul internaţional al României - dezechilibre şi contradicţii 2.2. Cadrul legislativ şi programe de dezvolatre turistică 2.3. Obiectivele strategice ale programelor de dezvoltare turistică 2.4. Obiectivele strategice ale programelor la nivelul regiunilor de dezvolare 2.5 Programe de dezvoltare turistică la nivelul anului 2003

III.

OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI PRIVIND DEZVOLTAREA ROMÂNESC, LA ORIZONTUL ANULUI 2008 3.1. Politici guvernamentale pentru 2005-2008 3.2. Programe prioritare şi programe speciale A. Turismul montan B. Turismul balnear C. Ecoturismul şi turismul în Delta Dunării D. Turismul de litoral E. Alte forme de turism F. Alte acţiuni ce vizează dezvoltarea turismului

2

TURISMULUI


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ IV.

CONCLUZII

I.

TURISMUL INTERNAŢIONAL – parametri economici şi starea de fapt

Nu se poate realiza o analiză a turismului românesc fără a se urmări evoluţiile indicatorilor turistici la nivel internaţional. O primă imagine ne prezintă un turism internaţional înfloritor, ce are un curs ascendant. De asemenea, previziunile privind viitorul turismului, fundamentate pe extrapolarea influenţei factorilor, anticipează o creştere continuă a acestuia. Influenţa evenimentelor internaţionale (ex. războiul din Irak, epidemia de meningită atipică din Asia) nu fac decât să frâneze nivelul de creştere al indicatorilor, insă nu pot determina o scădere a acestora. Turismul este considerat în primul rând „o formă de recreere alături de alte activităţi şi formule de petrecere a timpului liber” 1. Pentru prima dată, termenul de turist a fost folosit în anul 1800 de către Samuel Pegge, în lucrarea sa intitulată „ Anecdote ale limbii engleze”2. În Franţa, primul care a folosit cuvântul turist a fost Stendhal în „Memoriile unui turist” din 1838. Definiţiile din 1936-1937, adoptate de Comitetul de Turism al Ligii Naţiunilor, conform cărora „turistul străin este orice persoană care vizitează o altă ţară decât cea în care îşi are reşedinţa”3, au fost reformulate în anul 1950 de către Uniunea Internaţională a Organismelor Oficiale de Turism( în prezent O.M.T. – Organizaţia Mondială de Turism), în cadrul reuniunii de la Dublin. Noua definiţie includea în rândul turiştilor şi elevii şi studenţii care locuiesc temporar în străinătate. Aproximativ un deceniu mai târziu, în 1963 la Roma, în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite asupra turismului şi călătoriilor internaţionale, se recomandă folosirea termenului de vizitator. Astfel se acoperă două mari categorii de vizitatori: 

Turişti – vizitatori temporari ce stau cel puţin 24 de ore în ţara vizitată 4

1

J. Ch. Hollaway, The Business of Tourism, ed. IV, Pitman Publishing, London, 1994, p. 1, citat de Minciu R., Economia turismului, Ed. Uranus, 2003, p. 11 2 I. Cosmescu, Turismul – Fenomen complex contemporan,Editura Economică, Bucureşti, 1998, p.24 3 Smith Stephen, L.J., Tourism Analysis. A Handbook, Longman Scientific&Technical, England, 1989, p. 133 4 I. Cosmescu, op. cit..p. 27

3


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ 

Excursionişti1 – vizitatori temporari ce călătoresc pentru propria plăcere şi

stau mai puţin de 24 de ore în ţara vizitată Cu aceeaşi ocazie a fost definit şi călătorul (turistul) în tranzit, considerat a fi orice persoană care traversează o ţară, chiar dacă rămâne mai mult de 24 de ore, cu condiţia ca opririle să fie de scurtă durată şi/sau să aibă alte scopuri decât cele turistice. În momentul actual, sistematizând semnificaţia termenilor şi definiţiile recomandate de O.M.T., în legătură cu turismul internaţional, reţinem următoarele: A. Vizitatorii internaţionali2 - orice persoană ce vizitează o ţară, alta decât cea în care îşi are reşedinţa sa obişnuită, pentru orice alt motiv decât desfăşurarea unei ocupaţii remunerate în interiorul ţării pe care o vizitează. Aceştia se împart în: a.

turiştii internaţionali – vizitatorii care petrec cel puţin o noapte în

ţara de destinaţie b.

excursioniştii internaţionali – vizitatorii care nu petrec nici o

noapte în ţara de destinaţie. Aceştia includ şi vizitatorii pasageri pe nave de croazieră, dar nu includ pasagerii de tranzit, cum ar fi pasagerii pe liniile aeriene. În anul 1991, la Ottawa, a avut loc Conferinţa internaţionala asupra statisticii voiajelor şi turismului. Recomandările acestei conferinţe au fost adoptate în anul 1993 la Sesiunea a XXVII-a a Comisiei de statistică a Naţiunilor Unite 3. Clarificările propuse şi adoptate au vizat o gamă largă de aspecte, ce ar putea fi grupate pe mai multe planuri: •

conţinutul noţiunii de turism şi formele turismului;

conceptul de vizitator şi, corespunzător, locul, durata şi motivul călătoriei;

industria turistică: conţinutul şi clasificarea elementelor componente;

clasificarea activităţilor turistice, pornind de la ofertă, în conexiune cu

structurile fundamentale ale produselor şi serviciilor CITI (Clasificarea

1

I. Cosmescu, op. cit..p. 27 I. Cosmescu, op. cit..p. 28 3 Minciu R., op. cit., p. 16 2

4


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Internaţională Tip Industrii a activităţilor), NACE (Clasificarea industrială generală a activităţilor economice în Comunitatea Europeană). În privinţa turismului, potrivit noilor reglementări, acesta desemnează „activităţile desfăşurate de persoane, pe durata călătoriilor şi sejururilor, în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an, cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive”1 Corespunzător accepţiunii prezentate, pot fi identificate formele principale ale turismului: 1) turismul intern2 – rezidenţii unei ţări date care călătoresc numai în interiorul acesteia; 2) turismul receptor– non-rezidenţii care călătoresc în ţara dată; 3) turismul emiţător – rezindeţii ţării date care călătoresc în alte ţări. Conform acestor definiţii ale formelor de turism, se deduce că turismul internaţional este alcătuit din turismul receptor şi turismul emiţător3.

1.1. Câteva evoluţii ale turismului în perioada 1950-2004 Concentrându-ne atenţia asupra fenomenului din zilele noastre, potrivit cifrelor şi faptelor turismului mondial al anilor ’90, voiajele pe Terra au devenit una dintre cele mai mari şi mai dimamice industrii. Circulaţia turistică internaţională, având o multitudine de faţete, se impune a fi analizată cel puţin din perspectiva evoluţiei şi a distribuţiei teritoriale. Să mai adăugăm că, indicatorii cei mai expresivi de caracterizare a acestora sunt sosirile/plecările de turişti şi încasările/cheltuielile din turismul internaţional. În privinţa dimensiunilor, în perioada 1950-2004, călătoriile internaţionale au înregistrat o creştere de peste 25 de ori, de la 25,3 milioane la 759,6 milioane, într-un

1

OMT, Recommandations sur les statistique du tourisme, Nations Unies, New Zork, 1993, p. 5, citat de R. M., op. cit. 2 Rodica Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2001,p.17 3 R. Minciu, op. cit, p. 17

5


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ ritm mediu anual de 7,4%; în acelaşi timp, încasările au crescut de peste 200 ori, de la 2,1 mld USD la 455,5 mld USD (a se vedea tabelul 1.1 şi fig 1.1).

Evoluţia principalilor indicatori ai circulaţiei turistice internaţionale Tabelul nr. 1.1 Anul 1950 1960 1970 1980 1990 1995 2004

Sosiri de turişti

R pe per. de 10

Încasări în mld.

R pe per. De

în mil. 25,3 69,3 165,8 287,8 458,3 566,4 759,6

ani 10,6 9,1 5,7 4,8 4,3 3,8∗

USD 2,1 6,9 17,9 102,0 266,2 393,3

10 ani 12,6 10,0 11,0 9,9 8,1 3,5∗

514,2 Sursa: WTO, International Tourism Overview, 1999, http://www.tia.org, date prelucrate Fig. 1.1 – Evoluţia comparativă a circulaţiei turistice mondiale şi încasărilor din turism 800 700 600 500

Călători - mil.

400 300

Încasări - mld.

200 100 0 1950

1960

1970

1980

1990

1995

2004

Analizând circulaţia turistică, observăm că cea mai puternică concentraţie – aproape 80% - se găsesşte la nivelul a două continente, respectiv Europa şi America(în principal cea de Nord) şi, indirect, în cele mai dezvoltate ţări ale lumii. (a se vedea tabelul 1.2). O asemenea concentraţie este argumentată de puterea 

Calculat pe o perioadă de 9 ani

6


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ economică a acestor ţări ce oferă largi posibilităţi de călătorie, de faptul că ele adăpostesc un imens şi valoros potenţial de atracţii şi, nu în ultimul rând, de experienţa turistică a acestora. Distribuţia pe zone a circulaţiei turistice internaţionale şi modificările în timp - în procente – Anul

Tabel nr. 1.2 1960

1970

1980

1990

1995

2003

- sosiri

1,1

1,5

2,8

3,3

3,4

4,5

- încasări Americile(N+S)

2,6

2,2

2,6

2,0

1,8

2,8

- sosiri

24,1

23,0

21,6

20,5

19,5

16,4

- încasări Asia şi Pacific

35,7

26,7

24,6

26,7

25,5

21,9

- sosiri

1,0

3,0

7,4

11,6

14,7

17.3

- încasări Europa

2,9

6,1

8,4

14,9

18,5

18,2

- sosiri

72,5

70,5

65,6

62,2

59,2

57,7

- încasări Orientul Mijlociu

56,8

62,1

59,5

53,6

51,5

54,5

- sosiri

1,0

1,4

2,1

1,7

2,4

4,2

- încasări

1,5

2,3

3,4

2,0

1,8

2,7

Zona Africa

Sursa: WTO, Tourism Highlights, 2004

În privinţa dinamicii, Europa – zona cu cea mai intensă activitate turistică – a înregistrat după 1970 o creştere mai modestă (sub media mondială), concretizată printr-o scădere a proporţiei participării acesteia la 57,7% în 2003, faţă de 72,5% în anul 1960. Printre motivele acestei scăderi se numără atât ascensiunea ţărilor asiatice, cât şi o serie de mutaţii economice şi politice la nivelul continentului, dar şi saturarea cererii turistice în acest spaţiu. Conform estimărilor, peste 20 de ani, Europa va deţine în continuare poziţia de lider în ierarhia zonelor turistice(a se vedea figura 1.2).

7


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________

Africa America Asia de Est şi Pacific Asia de Sud Europa Orientul Mijlociu Fig. 1.2 – Repartizarea sosirilor de turişti străini pe regiuni, în anul 2020 Pentru a realiza o imagine completă a dimensiunilor şi dinamicii turismului internaţional se impune aprofundarea analizei pe ţări. În funcţie de potenţialul turistic de care dispun, de nivelul de dezvoltare economico-socială şi de rezultatele activităţii desfăşurate, statele se manifestă ca ţări receptoare şi/sau emiţătoare de turişti1. În categoria receptorilor de turişti se remarcă ţările europene reunoscute prin valoarea şi bogăţia atracţiilor, dar şi prin tradiţii în organizarea călătoriilor, cum sunt : Franţa, Spania, Italia, Austria, lor alăturându-se, mai recent, Grecia şi Turcia. Din afara continentului European, poziţiile cele mai importante le ocupă : SUA, Mexic, China. Principalele destinaţii turistice ale lumii, în anul 2003 Tabel 1.3

Rang 1 2 3 4 5 6 7 8 1

Ţara

Sosiri turişti Cota de

Franţa Spania SUA Italia China Marea Britanie Austria Mexic

Încasări

Cota de piaţă

3 2 1 4 7

- mld USD 36,6 41,7 65,1 31,3 17,4

(%) 7,0 7,2 16,3 6,2 3,1

Rang

- mil 75.0 52.5 40.4 39.6 33.0

piaţă(%) 11,0 7,8 7,3 5,4 4,1

24.8

3,9

6

19,4

4,6

19.1 18.7

2,9 2,9

8 14

13,6 7,2

2,2 1,6

Rodica Minciu, op. cit,p.52

8


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ 9 10 11 12 13

Germania Canada Turcia Polonia Republica

18.4 17.5 17,4 17,1

2,8 2,7 2,6 2,6

5 19 9 6

23,0 6,1 13,2 16,8

1,7 1,3 2,4 3,7

16,0

2,4

30

3,0

0,7

12,9 12,0 11,8 11,6

1,9 1,8 1,8 1,7

27 10 12 24

3,4 10,7 7,4 5,2

0,7 1,9 1,6 1,1

14 15 16 17

Cehă Ungaria Grecia Elveţia Portugalia Hong

18

Kong,

11,3

1,7

13

7,2

1,6

19 20

China Olanda Tailanda

9,9 8,7

1,5 1,3

15 17

7,1 6,7

1,6 1,5

Sursa: WTO, Tourism Highlights,2004 Notă: În acest top, după numărul de sosiri pentru vacanţe şi afaceri, România se situează pe poziţia 40, cu 6.3 mil. şi 0,9% cotă de piaţă.

Din categoria emiţătorilor de turişti se remarcă, prin amploarea fenomenului, Germania, Marea Britanie, Japonia, Olanda, Canada şi alte câteva ţări nordeuropene. Un statut contradictoriu are SUA, în sensul că, după, raportul sosiri/plecări este o ţară emiţătoare, iar după raportul de încasări/cheltuieli este o ţară receptoare.

Principalele ţări emiţătoare de turişti şi cheltuielile acestora, în anul 2003 Tabelul 1.4

Rang

Ţara

Călătorii

Cota de Rang

externe - piaţă %

Cheltuieli

Cota de

mld. USD

piaţă %

milioane 1

Germania

80,3

12,6

2

46,9

12,4

2

SUA

67,2

10,6

1

56,1

14,8

3

Marea

44,1

6,9

3

32,3

8,5

27,6

4,3

4

28,8

7,6

Britanie 4

Japonia

9


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ 5

Olanda

24,3

3,8

7

11,0

2,9

6

Franţa

23,1

3,6

5

17,8

4,7

7

Canada

21,2

3,3

8

10,8

2,8

8

Italia

18,7

2,9

6

17,7

4,6

9

Austria

14,5

2,3

9

9,5

2,5

10

Belgia

12,5

1,9

10

8,8

2,0

Sursa: WTO, Tourism Highlights,2004

Grupul celor patru emiţători tradiţionali plus SUA concentrau, în 2003, 34,4% din călătoriile internaţionale şi 43,3% din cheltuieli.

1.2. Premisele dezvoltării turismului în România România dispune de un valoros şi variat potenţial turistic natural care se constituie în cea mai bogată resursă a ţării şi oferă posibilitatea de a dezvolta un sector de activitate, aflat în plină ascensiune pe plan mondial şi cu rezultate benefice pentru economia ţărilor care promovează turismul. Elementele de bază ale potenţialului natural, cele care îi conferă calităţi necesare dezvoltării turismului, sunt reprezentate prin 1: •

relieful variat, cu forme echilibrat distribuite în teritoriu (31 % munte, 36 % dealuri, 33 % câmpii şi lunci) şi uşor accesibile;

climatul temperat continental-moderat, cu regim termic reconfortant şi o valoare terapeutică semnificativă a bioclimatului (tonic-stimulent, de cruţare, excitant, cu aeroionizare negativă puternică), favorabil practicării diferitelor forme de turism în tot cursul anului;

arealul turistic montan care beneficiază de un climat moderat caracterizat prin confort termic, viscole reduse, avalanşe puţine şi o persistenţă a stratului de zăpadă de până la 180 - 200 zile / an, posibilităţi facile de

1

Neguţ Silviu, Geografia turismului, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2003, p. 141-163

10


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ acces, favorizante pentru practicarea alpinismului, drumeţiei, a diferitelor forme de schi şi a altor sporturi de iarnă1. Acestor elemente li se adaugă existenţa în zonele montane a numeroase peşteri accesibile pentru practicarea speoturismului, păduri de interes social recreativ şi ştiinţific (rezervaţii naturale şi parcuri naţionale) care posedă şi un valoros fond cinegetic, o reţea de râuri şi lacuri naturale / antropice cu un fond piscicol variat care dau posibilitatea practicării diverselor forme de agrement nautic. •

potenţialul balneoturistic recunoscut prin bogăţia şi valoarea factorilor de cură precum: ape minerale şi termominerale, emanaţii naturale de gaze terapeutice, nămoluri şi lacuri terapeutice, utilizate în

profilaxia şi

terapeutica diverselor maladii ca şi pentru întreţinere. Calitatea rezervele omologate pentru resurselor hidrominerale situează România între primele din Europa. •

potenţialul turistic al Deltei Dunării 2, prin valenţele sale ecologice, peisagistice şi faunistice constituie atracţii pentru efectuarea de croaziere şi expediţii într-un peisaj inedit, cu caracter de unicat în Europa;

potenţialul turistic al litoralului Mării Negre 3 cu resurse turistice variate cum sunt: apa de mare, dimensiunile plajei, bioclimatul marin, apele termominerale, apa marină şi nămolul terapeutic, lipsa mareelor, ş.a. care oferă litoralului condiţii optime pentru a răspunde unui evantai larg de motivaţii turistice: odihnă şi recreere, cură balneară complexă (profilactică, terapeutică, recuperatorie), agrement nautic şi sportiv etc.. În anii ’70, litoralul românesc era una dintre destinaţiile preferate ale turiştilor din Europa Occidentală şi Nordică;

potenţialul faunistic şi floristic 4, bogat în specii de interes ştiinţific sau pentru vânătoare şi pescuit, caracterizat prin existenţa unor ecosisteme cu caracter de unicat.

1

T. Gherasim, D. Gherasim, Marketing turistic, Editura Economică, Bucureşti 1999. p. 19 Ministerul Ttransporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Autoritatea Naţională pentru Turism , Strategia de ecoturism a României – Cadrul teoretic de dezvoltare, Bucureşti, 2005, p. 18 3 Minciu R., op. cit., p. 165 4 Minciu R., op. cit., p. 167 2

11


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Potenţialul turistic natural se completează în mod fericit cu un patrimoniu cultural-istoric de mare reprezentativitate pentru România, dată fiind istoria multimilenară a poporului român, nominalizat prin: •

existenţa a peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional, între care se remarcă: biserici şi ansambluri mânăstireşti, monumente şi ansambluri de arhitectură şi de artă, centre istorice şi situri arheologice - din care o parte s-au constitut ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida

UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce

exterioare, cetăţile dacice, cetatea Sighişoara etc.) •

tezaurul etnografic şi folcloric1 românesc de mare originalitate, reprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice româneşti; bisericile de lemn din Maramureş şi Sălaj; prelucrarea lemnului; ceramica populară; portul popular, artizanat; arta decorării; manifestări etnoculturale şi religioase tradiţionale; târguri şi expoziţii muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane etc.

Nu se poate privi în ansambul turismul românesc, şi cu atât mai puţin cel internaţional, fără a se face o caracterizare a stării actuale a turismului românesc, atât sub aspect financiar (investiţii, dezvoltare şi modernizare, etc) cât şi din prisma indicatorilor turistici. În prezent sectorul turistic românesc se caracterizează, la nivel global, prin următoarele valori ale indicatorilor activităţii turistice în România (a se vedea anexe1): -

4,794 mil. vizitatori străini;

-

5,76 mil. plecări ale vizitatorilor români;

-

800 mil. USD încasări din turismul internaţional (în anul 2004) 2;

-

ponderea în PIB a turismului se apropie de 4%(în anul 2004) 3;

-

436 mii locuri de muncă oferite de sectorul turistic (în anul 2003);

1

Neguţ Silviu, Geografia turismului, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2003, p. 141-163 http://www.ciir.ro/servicii_stiri.php?snid=0 3 http://www.afaceri-intermedieri.ro/afaceri_intermedieri_turism_international.html 2

12


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ -

2,3 % din totalul locurilor de muncă;

-

investiţiile din comerţ, ce include clasa „Hoteluri şi restaurante” au fost, la nivelul anului 2003, de 1157 mil euro(11,4% din total investiţii străine) şi 24.653.924 mil. lei ceea ce reprezintă 12,1% din totalul investiţiilor din economie.

În raport cu potenţialul existent în ţara noastră şi comparativ cu celelalte ţări central

şi est europene, România se prezintă modest în ceea ce privesc

performanţele economice ale industriei turismului (tabelele 1 şi 2 din anexe). Analizând datele de la Anexe 1, putem trage următoarele concluzii privind aspectele economice ale turismului românesc: a. în ceea ce priveşte capacitatea de cazare: •

creşterea, în anul 2003, cu 2,3 % a numărului de structuri de primire faţă de anul 1990;

scăderea capacităţii de cazare faţă de anul prezentat mai sus cu 24,6 %;

diminuarea cu 29,9 % a capacităţii de cazare în funcţiune, mai mare decât cea corespunzătoare capacităţii fizice, ceea ce denotă o uşoară creştere a capacităţilor cu funcţionare sezonieră;

b.

în ceea ce priveşte numărul de vizitatori şi numărul turiştilor înregistraţi (a se vedea Anexe 1): •

în anul 2004 numărul de turişti români înregistraţi în structurile de primire a atins cifra de 4.279 turişti, însumând 15.168 mii înnoptări;

scăderea, faţă de 1990, cu 54,1 % a numărului total de turişti înregistraţi în unităţile de cazare, din care, 48,1 la turişti români şi 5,04 % la turişti străini;

corespunzător numărului de înnoptări, faţă de 1990, reducerile se situează în ordine: 58,5 %, 62,4 %, şi respectiv 21,4 %;

reducerea sejurului mediu de la 3,6 zile în 1990 (3,7 zile la turiştii români şi 3 zile la turiştii străini) la 3,3 zile în anul 2004 (2,7 zile pentru turiştii români şi 2,5 zile pentru turişti străini);

13


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ •

scăderea faţă de anul 1990 a numărulului de vizitatori străini de la 6.532 mii în anul 1990 la 4.794 mii, respectiv cu 26,6 %.

creşterea cu de peste 6 ori a numărului de vizitatori români care au plecat în străinătate, faţă de anul 1989; în anul 2003, în raport cu anul 1990, numărul acestora s-a redus de la 11.275 mii la 6.497 mii;

scăderea cu 3,7 %, în anul 2004, a numărului de turişti români sosiţi pe litoral şi cu 16 %, în anul 2004, a numărului turiştilor străini, faţă de anul 1994;

scăderea cu 8,3 % a numărului de turişti români sosiţi în staţiunile balneare şi cu 16,7 % a numărului de turişti străini, faţă de anul 1994;

scăderea cu 16,2 % a numărului de turişti români sosiţi în staţiunile montane şi creşterea cu 78,5 % a numărului de turişti străini, în anul 2004 faţă de anul 1994;

scăderea cu 6,7 % a numărului de turişti români sosiţi în Delta Dunării şi o creştere cu 21,4 % a numărului de turişti străini, în anul 2004 faţă de anul 1994;

scăderea cu 41,9 % a numărului de turişti români sosiţi în Bucureşti şi în oraşele reşedinţă şi creşterea cu 69,8 % a numărului de turişti străini, în anul 2004 faţă de anul 1994, şi cu 21,5% faţă de anul precedent

Faţă de aceste scăderi sunt de remarcat totuşi creşteri semnificative, semnele revigorării activităţii turistice din ultimii ani când, anual, principalii indicatori şi în primul rând cei valorici, au înregistrat creşteri de peste 10 %, superioare creşterii de ansamblu a economiei româneşti.

1.3. Percepţia ofertei turistice româneşti pe pieţele externe Studiile şi analizele realizate în cadrul OMT, bazate pe informaţiile şi analizele de piaţă realizate în ţările mari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum şi anchetele întreprinse în rândul turiştilor străini care vizitează România, caracterizează oferta turistică românească prin următoarele aspecte:

14


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ 

toate tipurile de programe oferite de România întâmpină o concurenţă acerbă pe pieţele vest-europene;

destinaţiile concurente oferă o gamă variată de facilităţi pentru toate categoriile de turişti;

oferta românească este relativ limitată, restrânsă la câteva staţiuni, iar în cadrul acestora, doar la câteva hoteluri;

serviciile sunt inferioare celor de pe destinaţii concurente din vecinătate, precum Bulgaria, Turcia, Grecia sau Cipru;

agrementul nu se ridică la nivelul ofertei din alte destinaţii;

infrastructura tehnico-rutieră este necorespunzătoare;

din punct de vedere al raportului calitate / preţ, România a încetat să mai fie o piaţă turistică atractivă.

Pe de altă parte, OMT sintetizează factorii de impact în dezvoltarea turismului internaţional al României, după cum urmează(fig. 1.3): Nr. crt

Domeniul

Factori pozitivi

Factori negativi

.

1.

Produse turistice

existenţa în fază de studiu a unor proiecte de investiţii pentru realizarea de noi hoteluri, atât în marile oraşe cât şi în staţiunile turistice

lipsa

unui

program

de

acţiuni, coerent şi stabil, privind

dezvoltarea

turismului

adoptarea de noi acte normative care lipsa sau starea precară a reglementează controlul

desfăşurarea

activităţilor

turistice

şi serviciilor

publice

în

şi numeroase staţiuni şi zone

contribuie la ameliorarea serviciilor rurale turistice creşterea semnificativă a capacităţii lipsa

creditelor

pentru

de cazare în special ca număr de realizarea de investiţii şi camere şi apartamente private

restaurarea

patrimoniului,

fonduri insuficiente alocate

15


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ pentru dezvoltarea turistică ameliorarea şi dezvoltarea ofertei pentru alte produse şi programe turistice

(sporturi,

divertisment,

lipsa

creditelor

pentru

activităţile de promovare

manifestări culturale, excursii etc.) modernizarea hotelurilor existente şi concurenţa

puternică

din

construcţia de noi hoteluri şi a altor partea ţărilor din Europa structuri de primire Centrală şi de Est dezvoltarea agroturismului şi a reţelei de pensiuni turistice care servesc un climat politic instabil în micul dejun unele ţări vecine experienţele reuşite ale unor noi forme de turism în unele zone turistice ale ţării dezvoltarea şi diversificarea dotărilor şi echipamentelor de agrement creşterea profesionalismului

în

activitatea de formare a cadrelor adoptarea unui cadru legislativ care a permis deschiderea de noi şcoli tehnice şi centre de formare a cadrelor activitatea Suceava,

care

îşi

desfăşoară

în

turism

(Bucureşti,

Constanţa,

Braşov,

Timişoara şi Cluj) dezvoltarea sectorului de agrement în structurile hoteliere (baruri de noapte, cazinouri, centre de jocuri, discoteci, centre de sănătate, centre de conferinţe şi afaceri ş.a.) privatizarea hotelurilor existenţa unui climat agreabil, natură bogată şi abundenţa monumentelor 16


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ istorice oferta turistică bogată prin internet participarea

României

la

marile

târguri - expoziţii

Marketing 2.

şi

creşterea

numărului

de

publicaţii

promoţionale

constrângeri bugetare lipsa unei susţineri tehnice şi

financiare

din

statului pentru promovare neconcordanţă între activitatea de promovare şi cea de marketing lipsa creditelor

promovar

pentru

dezvoltarea publicităţii audio-vizuală dezvoltarea activităţilor de

e

(CD-ROM, filme video)

promovare

publicitate în media turistică din întreaga lume

în

străinătate insuficienţa

frontiere declararea Delta Alte domenii

ţară

şi

informaţiei

turistice la nivelul staţiunilor

turistice modernizarea instalaţiilor vamale la instabilitatea

3.

partea

politică

în

zona balcanică Rezervaţiei

Dunării

şi

Biosferei dezvoltarea

ecoturismului existenţa sistemelor posibilitatea valorificării în turismul tehnico-edilitare ecologic a altor rezervaţii şi parcuri necorespunzătoare în unele naţionale/ naturale, declarate astfel oraşe importante şi staţiuni conform legii sensibilizarea, prin diverse acţiuni, a turistice populaţiei

privind

valoarea

şi

necesitatea protejării mediului Fig.1.3 - factorii de impact în dezvoltarea turismului internaţional

În concluzie, pot fi sintetizate principalele mari cauze care au contribuit la declinul turismului românesc: •

lipsa unui program de acţiuni, coerent şi stabil, privind dezvoltarea turismului;

17


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ •

lipsa fondurilor de investiţii destinate dezvoltării, modificării şi reabilitării infrastructurii generale şi specifice, ca urmare a procesului lent şi complicat al privatizării; aplicarea unei fiscalităţi neadecvate, inexistenţa unor facilităţi în domeniul creditelor bancare ş.a.;

reforma sectorului turistic a demarat târziu, chiar dacă anumite încercări de reformă economică au fost făcute încă de la începutul anilor '90, însă durata de aplicare a lor s-a întins pe o perioadă foarte mare de timp;

cu câteva excepţii, domeniul turistic nu s-a dovedit a fi foarte atrăgător pentru investitorii străini (aproximativ 1%-2% din capitalul în valută subscris în perioada 1990-2003 pe total economie);

lipsa mijloacelor circulante (resurse financiare) la dispoziţia întreprinderilor de profil;

practicarea unor dobânzi bancare foarte ridicate şi deci, neatractive, în paralel cu deprecierea permanentă a monedei naţionale precum şi persistenţa unei rate ridicate a inflaţiei;

durata mare necesară reconstituirii proprietăţii private, în cazul activelor naţionalizate;

existenţa unui management hibrid, nenatural între rigorile economiei concurenţiale şi mentalitatea societăţii super-centralizate;

scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi reordonarea priorităţilor;

reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către destinaţii externe.

Într-o lume în care tendinţa mondială a tursmului este de creştere a circulaţiei turistice şi a veniturilor din turism, România a început să îşi regăsească echilibrul, înregistrând, începând cu anii 2002-2004, creşteri semnificative la majoritatea indicatorilor turistici (numărul de turişti, volumul încasărilor, sosirile de vizitatori străini). Multe din cauzele ce au încetinit dezvoltaerea turismului în România îşi găsesc originea, fie în incompetenţele manageriale ale celor care au activat în turism, fie în acţiunile întreprinse de administraţia naţională. Ca urmare a politicilor naţionale de dezvoltare a turismului românesc insuficiente şi a unei fiscalităţi, la nivelul economiei

18


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ naţionale, neatractive

atragerea de capital străin a fost greoaie, iar necesitatea

investiţiilor prea mare.

II. STRATEGIA ŞI POLITICILE DEZVOLTĂRII TUTISMULUI ROMÂNESC Conform dictionarului explicativ al limbii române strategia reprezintă ştiinţa care se ocupă cu planificarea, organizarea şi conducerea operaţiilor militare într-un război1. Din alt punct de vedere strategia reprezintă ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe termen lung, principalele modalităţi de realizare împreună cu resursele alocate, în vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţiei2. Oricare ar fi definiţia, şi oricare originile, strategia şi planificarea strategică a devenit o realitate a zilelor noastre. Popularitatea de care se bucură planificarea strategică în prezent, atât în ţările dezvoltate cât şi în ţările aflate în tranziţie spre sistemul global al economiilor de piaţă, este evidentă. Planificarea strategică, reprezentând o activitate de tip bugetar în deceniul şase al secolului 20, s-a răspândit 1

2

Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000, p. 360 O.Nicolescu, I. Verboncu, Management, Ediţia a treia, Bucureşti, Editura Economică, 1999, p 131

19


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ rapid, devenind o metodă de management solid ancorată în realităţile unui număr mare de firme, spre mijlocul anilor ’70. În prezent planificarea strategică a devenit una din uneltele de lucru a oricărui manager, indiferent de domeniul în care ativează. Sarcinile planificării strategice sunt acelea ale pregătirii acţiunilor vitale ale firmei/organizaţiei, adică cele care vizează viitorul pe o perioadă îndelungată de timp, anticipând consecinţele durabile pe care acesta le poate avea. Planificarea strategică face dovada unei remarcabile capacităţi de adaptare şi de rezistenţă, în condiţiile unui mediu schimbător şi parţial necunoscut. Potrivit lui H. Mintzberg, planificarea strategică este necesară din următoarele considerente1: 1. Organizaţiile trebuie să planifice pentru a-şi coordona activităţile, întrucât planurile şi planificarea pot servi ca mecanisme importante pentru a reuni activităţile disparate. Organizaţiile sunt “aranjamente raţionale”, de persoane şi de propuneri de activitate reunite în planuri. Coordonarea acestora se poate face prin controlul direct exercitat de un lider. 2. Organizaţiile trebuie să planifice pentru a se asigura că viitorul este corect înţeles şi luat în considerare. Există trei moduri în care firma poate ţine cont de viitor: pregătindu-se pentru evenimente inevitabile care se pot produce, sesizând elementele nedorite, care se pot produce sau controlând ceea ce poate fi controlat. Rezultă de aici că planificarea strategică poate deveni un mijloc pentru a previziona elementele încă neprogramate. 3. Organizaţiile trebuie să planifice pentru a fi raţionale, adică adaptate cerinţelor pieţei şi conjuncturii economice. Planificarea strategică este importantă nu prin ceea ce este, ci prin ceea ce simbolizează. Eforturile managerilor sunt presupuse a fi mai eficiente decât cele ale altor persoane din firmă, iar virtuţile planificării rezultă şi din faptul că foloseşte norme universale pentru alegeri specifice organizaţiei implicate. Va rezulta de aici că strategia obţinută în urma acestui proces complex reprezintă: un plan (sau ceva echivalent), o formă de exprimare a scopurilor, o poziţie (prin determinarea produselor şi a pieţelor specifice), o perspectivă, 1

Istocescu A., Strategia şi managementul strategic al firmei, Ed. Academiei de Studii Economice, Bucureşti, 2003, p. 102

20


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ reflectând modul în care organizaţia îşi percepe propria activitate. Ca perspectivă, strategia priveşte în viitor, spre locul în care produsele îşi întâlnesc consumatorii, în timp ce ca poziţie, strategia priveşte spre interiorul firmei, spre strategi, spre cei care stabilesc viziunea de ansamblu a organizaţiei. Sarcinile planificării strategice sunt acelea ale pregătirii acţiunilor vitale ale firmei, adică cele care vizează viitorul pe o perioadă îndelungată de timp, anticipând consecinţele durabile pe care acesta le poate avea. Planificarea strategică face dovada unei remarcabile capacităţi de adaptare şi de rezistenţă, în condiţiile unui mediu schimbător şi parţial necunoscut.1 Orice formă de organizare strategică s-ar alege, ea va include automat şi o analiză a mediului extern, intern cât şi analiza activităţilor anterioare ale organizaţiei.

2.1 Turismul internaţional al României - dezechilibre şi contradicţii Una dintre cauzele principale care a determinat declinul activităţii de cazare o constituie inflaţia generalizată, care, în corelaţie cu declinul activităţii investiţionale inclusive în dotările factoriale din turism (partea de capital), au provocat un raport preţ-calitate necorespunzător pentru activitatea produsului turistic pe piaţa internă şi externă. Pe lângă factorii defavorizanţi economici, consider că o importantă cauză a declinului permanent al sosirilor din turismul internaţional spre România (mai exact o scădere cu 5,03% faţă de 1990, deşi în ultimii 4 ani s-a înregistrat o creştere medie de 12%) a constituit-o imaginea defavorabilă de ansamblu - creată într-o importantă măsură în mod artificial – a României în general şi a ofertei turistice româneşti în particular pe pieţele occidentale emiţătoare de turişti. Impactul a fost cu atât mai defavorizant cu cât este cunoscut că percepţia ofertei turistice în bazinele cererii internaţionale este prioritar, una a imaginii produsului turistic oferit. Totodată, deficitul artificial de imagine, înregistrat în această perioadă nu a fost compensat de o strategie promoţională fundamentată ştiinţific şi totodată concretizată practic în mod ofensiv, care să ofere imaginea reală a ofertei turismului românesc pe pieţele 1

Istocescu A., op.cit, p. 101

21


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ externe, ofertă care dispune de atuuri semnificative prioritar în privinţa componentelor ambiental - ecologice şi de ospitalitate apreciate de cererea externă. Ca urmare, a apărut şi s-a manifestat o altă contradicţie, cea între conţinutul şi calitatea reale ale turismului românesc şi conţinutul şi nivelul perceptiv-defavorizante ale acestuia pe unele pieţe turistice internaţionale, inclusiv potenţial exportatoare de capital investiţional din ţări europene. La aceasta se adaugă fondul aperceptiv, al necunoaşterii ofertei turistice româneşti de către noile generaţii de turişti occidentali reali şi potenţiali. De aici rezultă că o componentă de maximă importanţă în cadrul strategiilor de reorientare şi restructurare a turismului internaţional receptor al României o constituie şi componenta promoţională destinată pieţelor emiţătoare externe, componentă care, în derulare, are efecte pe termen mediu şi lung. În anul 2003, România a încasat din turismul internaţional 612 milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creştere cu 21,5% faţă de anul precedent. Din această sumă, 347 milioane de dolari provin din turismul contractual, iar 265 milioane de dolari din turismul individual. Cifrele au fost furnizate de Institutul Naţional de Dezvoltare şi Cercetare în Turism, care a efectuat un sondaj pe un eşantion de 314.000 turişti străini, adică 32% din numărul total de turişti străini pe 2002. La baza studiului au stat datele colectate de la tour-operatorii naţionali şi din industria hotelieră, însă lipsesc sumele cheltuite prin cardurile de credit, precum şi informaţiile de la casele de schimb valutar. Unităţile de cazare din România au înregistrat, în anul 2003, 917108 turişti proveniţi din statele Uniunii Europene, cifră mai mare cu 6,6% decât anul precedent. Cea mai importantă creştere a fluxului de vizitatori a fost de 19%, din Spania, urmată de Irlanda, cu 18%, Portugalia – 16,5% şi Suedia - 11,7%. Legat de calitatea obiectivelor turistice, există în România multe situri potenţial valoroase care necesită investiţii în infrastructura de acces şi lucrări de restaurare. Pentru realizarea acestor obiective, trebuie întreprinse o serie de acţiuni şi măsuri în domeniul infrastructurii private şi publice, precum şi în ceea ce priveşte serviciile de sprijin adiţionale. Turismul are nevoie de cercetări de piaţă adecvate şi de programe coerente şi integrate de dezvoltare, înainte de a se face investiţii semnificative în infrastructura fizică privată.

22


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Prin urmare, turismul necesită investiţii substanţiale, nu doar în infrastructura hard, dar şi în componenta soft ( training, marketing etc.) a industriei turismului, pentru a

atinge acel nivel calitativ

care să îl facă

competitiv pe pieţele

internaţionale. Restructurarea industriei tradiţionale a turismului necesită o privatizare exhaustivă şi masive investiţii private. Viabilitatea economică a acestor investiţii depinde de o cerere internă crescîndă - problemă care depăşeşte cadrul acestui plan. Strategia naţională de dezvoltare regională propune în domeniul turismului o strategie de dezvoltare a turismului alternativ, bazată în cea mai mare parte pe forme de turism novatoare şi nişe cum sunt: turismul rural, turismul cultural şi alte "pieţe nişe" ale turismului cum ar fi turismul pentru vînat şi pescuit, precum şi circuitele turistice pentru "vin şi mîncăruri tradiţionale". O menţiune specială trebuie făcută în legătură cu turismul rural. Intinse zone rurale din cadrul regiunilor au multiple potenţiale care pot fi exploatate prin activităţi turistice: frumuseţea peisajului natural, păstrarea structurilor săteşti tradiţionale şi a folclorului rural, etc. In mod deosebit va fi sprijinită dezvoltarea potenţialul turistic rural al zonelor rămase în urmă, care nu au alte resurse, al zonelor agricole cu productivităţi scăzute la produsele agricole, etc. Dezvoltarea turismului rural poate consolida veniturile obţinute de populaţie din alte surse dar poate constitui chiar şi o sursă alternativă de cîştiguri pentru populaţia acestor zone. Turismul rural creează noi locuri de muncă, îndeosebi pentru femei, contribuind la rezolvarea gravelor probleme de ocupare a forţei de muncă din mediul rural. Vor

fi sprijinite acele

proiecte de dezvoltare a turismului rural care prezintă oferte viabile. Se va pune accent pe dezvoltarea unor pachete de servicii pentru turism care vizează grupuri ţintă (persoane în vîrstă, tineri, etc.), care pot deveni componente ale unor aranjamente turistice majore şi pe măsuri de marketing dezvoltate în consens cu alţi furnizori de bunuri şi servicii. O atenţie specială va fi acordată dezvoltării infrastructurii turistice rurale şi dezvoltării sau, după caz, îmbunătăţirii calităţii capacităţilor şi facilităţilor existente

23


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________

2.2. Cadrul legislativ şi programe de dezvoltare turistică Perfecţionarea cadrului legislativ astfel încât să se asigure un mediu financiar-fiscal şi de afaceri stimulativ, a avut în vedere în principal: - Revizuirea şi completarea legislaţiei specifice pentru realizarea de materiale de promovare, de participare la evenimente şi expoziţii internaţionale sau de a răspunde cât mai bine nivelului cerinţelor turiştilor străini sub aspectul standardelor serviciilor şi a protecţiei turiştilor. În anul 2002 s-a continuat perfecţionarea cadrului legislativ ţinându-se seama de regulile impuse de normele în vigoare. Au fost elaborate şi aprobate 6 legi din care 5 pentru aprobări de ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă, 1 ordonanţă, 4 ordonanţe de urgenţă, 22 hotărâri ale Guvernului, 16 ordine ale ministrului turismului. Aceste acte normative reglementează o serie de aspecte din sfera de activităţi a turismului în România cum ar fi privatizarea societăţilor comerciale de turism, clasificarea structurilor de primire turistice, licenţierea agenţiilor de turism, brevetarea managerilor din turism, atestarea şi utilizarea ghizilor, alte măsuri de organizare a activităţilor de turism şi protecţie a turiştilor. De asemenea, s-a ţinut seama ca reglementările în turism să fie în concordanţă cu acquis-ul comunitar în domeniu şi cu alte prevederi din legislaţia ţărilor membre din Uniunea Europeană, elaborându-se şi introducându-se în circuitul de avizare proiectul Legii pentru aprobarea Programului „Superschi în Carpaţi”. - Reglementarea accesului, evidenţei şi protecţiei turiştilor în structuri de primire turistice (H.G. nr. 237/2001∗), privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism (H.G. nr. 305/2001∗∗), amenajarea, omologarea, întreţinerea şi exploatarea părţilor şi traseelor de schi pentru agrement (H.G. nr. 263/2001 ∗). - Simplificarea procedurilor de autorizare în turism pe bază H.G. 238/2001 ∗ privind licenţa şi brevetul de turism - Aprobarea şi implementarea Programului special de dezvoltare turistică a zonei Sighişoara (O.G. nr. 3/2001)  

A se vedea Anexele 2 A se vedea Anexe 2

24


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ - Asigurarea turiştilor în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism (Ordinul ministrului turismului nr. 235/2001∗). - Instituirea premiilor de excelenţă în turism (Ordinul ministrului turismului nr. 320/2001). În afara acţiunilor cuprinse în Planul de guvernare al Ministerului Turismului sau realizat şi o serie de activităţi noi dintre care sunt de menţionat: - Iniţierea programului „Steagul Albastru” prin care plajele de pe litoralul românesc urmează să se încadreze în normele adoptate în Uniunea Europeană. - Constituirea unui Comandament cu participarea mai multor ministere şi autorităţi locale care a intervenit în rezolvarea problemelor privind calitatea serviciilor, siguranţa turiştilor, etc. - Extinderea sezonului estival prin iniţierea unei oferte speciale pentru perioada septembrie-octombrie. În ceea ce priveşte dezvoltarea şi modernizarea produselor turistice s-au întreprins o serie de măsuri dintre care: - Modernizarea produsului turistic de litoral a concentrat un efort considerabil din partea Ministerului Turismului în anul 2002, principalele acţiuni întreprinse în acest sens vizând: 1) reabilitarea spaţiilor verzi, a bazinelor cu apă, ambientarea ecologică, înfrumuseţarea promenadei, dezvoltarea agrementului nautic în staţiunea Mamaia; 2) realizarea sistemului de indicatoare turistice în municipiul Constanţa şi în staţiunea Mamaia; 3) realizarea sistemului de iluminat public în staţiunea Neptun; 4) reabilitarea drumurilor şi aleilor în staţiunile aferente municipiului Mangalia, în Eforie, Techirghiol, Limanu. - Dezvoltarea produsului turistic de munte-iarna a cuprins Programul de Dezvoltare a domeniului schiabil Predeal-Azuga, realizat în coparticipare cu autorităţile locale din care se poate enumera:

25


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ 1) finalizarea lucrărilor de amenajare la pârtia de schi „Creasta Cocoşului” şi reabilitarea instalaţiei de iluminat nocturn pe pârtia Clăbucet; 2) achiziţionarea instalaţiilor de produs zăpadă artificială şi lucrări de construcţiimontaj aferente punerii în funcţiune a acestora; 3) întocmirea Planului Urbanistic de Detaliu pentru zona de practicare a sporturilor de iarnă Clăbucet şi Orleasa. - Programul croaziere pe Dunăre reluat după 10 ani de întrerupere care a asigurat în anul 2002 vizitarea porturilor dunărene româneşti de către 15.000 turişti străini. La sfârşitul lunii septembrie 2002 Ministerul Turismului împreună cu Asociaţia Ţărilor Dunărene a organizat bursa de turism având drept scop promovarea în mai mare măsură a potenţialului turistic românesc ce poate fi valorificat prin croaziere pe Dunăre. - În cadrul Programului „Dracula Park” s-a lansat oferta publică de vânzare de acţiuni în valoare de 155 miliarde lei, din care s-au subscris 105,2 miliarde lei de către un număr de 15.061 acţionari. - În domeniul investiţiilor în turism s-a constatat faptul că agenţii economici din turism au investit în construcţii noi şi modernizări, în anii 2001-2002 peste 100 milioane de dolari, dând în folosinţă 41 de hoteluri noi şi modernizând alte 12 hoteluri. Promovarea agresivă a potenţialului turistic românesc s-a desfăşurat, în cursul anilor 2001-2002, prin multiple acţiuni de informare pe pieţele turistice externe, folosind forme, căi şi mijloace publicitare variate în special în principalele ţări emitente de turişti, inclusiv spre România, din Europa, America de Nord (S.U.A.), Asia (Japonia, Israel). Printre acţiunile mai importante întreprinse în acest sens se numără: - în anii 2001-2002 Ministerul Turismului a participat la 112 târguri şi expoziţii internaţionale de turism prestigioase, dintre care în Europa 101, America de Nord 5, Japonia 2, Orientul Mijlociu 4; - majorarea semnificativă a spaţiilor standurilor turistice româneşti, unde se impunea, spre a se asigura reprezentativitatea dorită, cel puţin la nivelul concurenţei; - participarea pentru prima oară la unele expoziţii şi burse internaţionale de turism pe piaţa germană, franceză şi cehă; 26


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ - atragerea pe piaţă a unor noi tour-operatori din Scandinavia cum ar fi concernul Scandinavian Leisure Grup prin tour-operatorii Always şi Spies, concernul din Germania – TUI, Thomas Cook şi ITS Reisen, Cehia – ATIS; - concernul turistic TUI, după 17 ani de absenţă, ca urmare a vizitei întreprinse pe litoralul românesc, a contractat pentru sezonul de vară 2002 un număr de 12.000 locuri; - tour-operatorul european ITS Reisen (Internaţional Travel Service), de asemenea, după vizita de documentare în ţara noastră în 2001, a decis reluarea programelor spre România şi a contractat un număr de circa 16.000 de locuri pe litoral pentru anul 2003; - campania de promovare a turismului românesc a avut consecinţe pozitive asupra creşterii circulaţiei turistice cu străini în România. În anul 2001 s-a înregistrat o creştere de 17,7% a turiştilor din Uniunea Europeană, iar în anul 2002 creşterea a fost de 5,3%. Recâştigarea pieţelor externe est-europene importante în anul 2002 s-a realizat prin deschiderile oficiale ale birourilor de turism din Varşovia, Polonia şi din Budapesta, Ungaria; s-a asigurat creşterea nivelului calitativ al produselor turistice şi protecţia turiştilor împotriva practicilor ilicite. În domeniul dezvoltării învăţământului în turism au fost organizate cursuri de calificare profesională în meseriile de bază, cursuri de perfecţionare pentru promovarea în funcţie, cursuri de perfecţionare pentru obţinerea brevetului de turism prin centrul Naţional de Învăţământ Turistic. Au fost, de asemenea organizate, la cerere, cursuri de perfecţionare, testarea profesională a unor salariaţi din societăţile comerciale, testarea cunoştinţelor de limbi străine. În anul 2001 au absolvit 638 persoane, iar în anul 2002 un număr de 663 persoane. Sunt în derulare programe de formare şi perfecţionare profesională pentru 1.338 persoane. Pregătirea profesională în turism se racordează tot mai mult la sistemele practicate în ţările din Uniunea Europeană. În acest sens au fost stabilite relaţii de colaborare cu instituţii similare de profil din Regatul Unit, Elveţia, Finlanda,

27


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Cipru, Austria, Italia, Germania şi cu Asociaţia Europeană a Şcolilor de Turism şi Hotelărie. În cadrul colaborării cu autorităţile de turism din Italia au fost alocaţi 600.000 de Euro pentru pregătirea a 1.000 de lucrători în meseriile de bază din turism, iar prin colaborare cu Institutul de Înalte Studii de Turism din Glion – Elveţia se vor organiza la Bucureşti primele cursuri de pregătire pentru personalul din Europa Centrală şi de Est, cu durata de 1 an, pe module de management, dar şi în meseriile de bază deficitare. Cercetarea în turism a urmărit fundamentarea riguroasă a programelor de dezvoltare a turismului în concordanţă cu practicile actuale pe plan mondial. În ceea ce priveşte cercetarea în turism sunt de menţionat următoarele: - Realizarea sistemului de urmărire a încasărilor şi plăţilor aferente turismului internaţional al României. Sistemul proiectat în concordanţă cu metodologia Organizaţiei Mondiale a Turismului, precum şi a Oficiului de Statistică al Uniunii Europene EUROSTAT reprezintă prima fază din procesul de adaptare a sistemului informaţional statistic din turism la standardele Uniunii Europene. Implementarea proiectului a dat posibilitatea evidenţierii pe baze reale a încasărilor obţinute de România din turismul internaţional, precum şi cheltuielile efectuate în străinătate de turiştii români; - Identificarea de noi zone cu potenţial turistic şi cu cerere turistică, cum ar fi: zona din sudul judeţului Dolj, respectiv Bechet-Ostroveni-Zaval-Giugiu pentru care au fost efectuate studiile şi proiectele necesare pe baza cărora au demarat acţiunile de amenajare efectivă a zonei; cursul românesc al Dunării; zona litorală a Mării Negre; - Studii de oportunitate privind: implementarea Programului special de dezvoltare turistică a zonei Sighişoara (Consiliul Local Sighişoara); realizarea staţiunii turistice de litoral Europa – etapa I şi etapa II; implementarea proiectului pilot „Blue Flag” pentru trei plaje din staţiunile turistice de litoral Mamaia şi Neptun; studiu privind perfecţionarea metodologiei de cuantificare a încasărilor şi plăţilor din turismul internaţional al României; strategia de informatizare a turismului românesc.

28


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Creşterea rolului social al turismului s-a manifestat prin lansarea, în colaborare cu agenţii economici din turism, a unor programe turistice care se adresează persoanelor cu venituri mici – pensionari, elevi, studenţi. Au fost derulate programele: „Litoralul pentru toţi”, două ediţii – „1 Mai la mare”, „Sănătate pentru toţi” şi programul „O săptămână de refacere” în staţiunile balneare, la care au participat circa 70.000 de persoane care au plătit pentru 6 nopţi preţuri reduse de 399.000 lei şi 499.000 lei, cu mult sub preţurile ofertelor normale. Prin programele de dezvoltare a turismului se asigură, pe de o parte, condiţii de utilizare eficientă a resurselor de muncă din zonele implicate, iar pe de altă parte se creează condiţii pentru refacerea capacitaţii de muncă prin odihnă, recreare şi cura balneară. Nu trebuie neglijat şi rolul turismului ca factor de cultură şi educaţie cu adresabilitate tuturor categoriilor de populaţie inclusiv celor defavorizate. Ministerul Turismului întreţine şi dezvoltă relaţii cu organisme şi instituţii internaţionale de profil, iar criteriile integrării europene a României au impus sistematizarea unui cadru de lucru adecvat şi eficient pentru abordarea şi rezolvarea temelor care se referă la domeniul său de activitate. Chiar dacă nu are repartizate în mod direct rezolvarea unor capitole dintre cele solicitate în procedurile de aderare, Ministerul Turismului este interesat să colaboreze şi în domenii care sunt tratate de alte instituţii guvernamentale, dar au efecte importante în activitatea turistică cum ar fi: statistica şi informatizarea, protecţia consumatorilor, dezvoltarea regională, reglementările fiscale generale, libera circulaţie a capitalului, sprijinirea şi dezvoltarea I.M.M.-urilor. În perioada analizată au avut loc contacte şi acţiuni cu Organizaţia Mondială a Turismului, Asociaţia pentru promovarea turismului în ţările dunărene „Die Donau”, Iniţiativă Central Europeană (CET), Cooperarea Economică la Marea Neagră (CEMN).

2.3. Obiectivele strategice ale programelor de dezvoltare turistică

29


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Obiectivul strategic al Programului de guvernare în acest domeniu 1 este relansarea rapidă şi durabilă, acordând o atenţie specială locului turismului în cadrul economiei naţionale, astfel încât să devină sector prioritar prin acţiunea concentrată a organismelor legislative, guvernamentale şi ale administraţiei publice locale, prin intermediul următoarelor acţiuni: a) Încheierea procesului de privatizare în turism până la sfârşitul anului 2003 Această acţiune a fost considerată fundamentală pentru creşterea contribuţiei sectorului turistic la realizarea produsului intern brut şi se va înfăptui prin: - preluarea de către Ministerul Turismului a deciziei şi a efectuării procesului de privatizare; - simplificarea procedurilor de privatizare; - retragerea statului din societăţile în care este acţionar nesemnificativ; - finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost iniţiat şi recunoscut printr-un management privat; - utilizarea unui sistem adecvat de facilităţi la privatizare. b) Armonizarea cu legislaţia din ţările Uniunii Europene pentru standardele de calitate, standardele pentru construcţii, standardele tehnice, indicatorii statistici pentru turism, înregistrările şi analizele statistice comune, standardele de pregătire profesională, standardele ecologice. c) Dezvoltarea şi modernizarea bazei turistice care se va realiza prin: - proiecte care pun în valoare turistică elementele patrimoniului naţional national (situri si monumente istorice, rezervatii naturale, viata comunitatilor traditionale si a comunitatilor de artizani, factori naturali cu potential balneoclimateric); - proiecte de dezvoltare şi modernizare a dotărilor de agrement din staţiunile turistice, cu accent deosebit pe staţiunile montane;

1

Dosar cu privire la Programul Ministerului Turismului pe anul 2003.

30


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ - crearea de zone turistice „speciale” (litoral, Delta Dunării, staţiuni balneoclimaterice) care vor beneficia de un regim propriu în ceea ce priveşte proiectele noi de investiţii şi facilităţile fiscale acordate agenţilor economici din acest domeniu şi prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare şi promovare în turism; - iniţierea şi susţinerea proiectelor de dezvoltare de noi staţiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarna, cu accent deosebit pe susţinerea proiectelor privind transportul pe cablu şi pârtii de schi. - asistenţă şi consultanţă de specialitate. Promovarea proiectelor şi programelor de dezvoltare şi modernizare a bazei turistice se va realiza prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare şi promovare în turism, alte fonduri publice de investitii sau fonduri private, din finanţîri internaţionale, asistenţă şi consultanţă de specialitate. d) Programul EUROPA de reabilitare a litoralului românesc, în concordanţă cu cerinţele staţiunilor turistice moderne, care va cuprinde ca iniţiative imediate: - proiectarea şi construirea unei noi staţiuni pe litoral; - iniţierea proiectului „ Linie continuă litoral” (întreaga coasta a Mării Negre va fi destinată şi sistematizată sub forma staţiunilor turistice); - proiectarea şi construirea unor zone de agrement nautic pe principiul „Water Land” pe litoral; - orientarea activităţii de cazinouri pe litoral prin pârghii speciale financiar fiscale, în scopul diversificării ofertei turistice şi creşterea perioadei de funcţionare a bazei turistice pe litoral; - promovarea pe principalele piete internationale a proiectelor noi. Proiectul privind realizarea unei noi statiuni pe litoral este caracterizat prin urmatoarele elemente: •

concesionarea terenului de catre Administratia locala la un pret corespunzator;

asigurarea de catre Ministerul Turismului a resurselor pentru proiectarea generala a noii statiuni, precum si realizarea unui parteneriat intre: a) stat

31


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ (pentru cheltuieli de infrastructura generala); b) autoritatile locale (pentru concesionarea terenurilor); si c) sectorul privat (pentru constructia si exploatarea structurilor turistice); •

acordarea de facilitati (scutirea de impozit pe profit pentru o perioada de pana la 10 ani pentru agentii economici care investesc in aceasta statiune, scutirea de TVA si taxe vamale pentru utilaje si echipamente importate pentru aceste proiecte). e) Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ şi stabil se va realiza

prin facilităţi fiscale ca reinvestirea profitului şi stimularea investiţiilor noi (cu deosebire în zonele turistice „speciale”, în staţiunile turistice sezoniere precum şi pentru anumite forme de turism şi categorii de turişti). f) Simplificarea cadrului legislativ – în acest sens s-a urmărit: - promulgarea legii turismului; - stabilirea procedurii de co-decizie între Ministerul Turismului şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale privind iniţierea, aprobarea şi executarea noilor proiecte de investiţii majore în domeniul turismului; - asumarea de către Ministerul Turismului a rolului exclusiv de reglementare a metodologiei de atestare a localităţilor turistice, staţiunilor turistice şi a zonelor cu potenţial turistic; - realizarea unei noi reglementări a regimului juridic al plajelor, falezelor şi zonelor adiacente, a terenurilor aferente părţilor şi instalaţiilor pentru sporturi de iarnă; administrarea lor se va efectua sub autoritatea Ministerului Turismului. g) Promovarea potenţialului turistic naţional prin: - recâştigarea pieţei turistice interne şi a pieţelor externe tradiţionale din Europa, precum şi alte pieţe netradiţionale; - deschiderea a cel puţin două noi birouri de turism (Ungaria şi Danemarca) - declanşarea unor acţiuni promoţionale de amploare prin includerea ofertei turistice româneşti în cataloagele marilor firme tour-operatoare;

32


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ - diversificarea publicaţiilor turistice editate în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi distribuirea lor în ţară şi străinătate. h) Dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice şi agroturistice se va realiza prin reintroducerea sau extinderea următoarelor facilităţi: - scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioadă de 10 ani din momentul clasificării pensiunii turistice sau agroturistice; - reducerea cu 50% a tarifelor percepute pentru obţinerea şi prelungirea certificatelor de clasificare a pensiunilor turistice şi agroturistice; - punerea la dispoziţie de către autorităţile locale, din terenurile disponibile, în condiţiile prevăzute de lege, a unor suprafeţe necesare construirii, dezvoltării şi exploatării de pensiuni turistice şi agroturistice; - includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil turistic sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice şi agroturistice. i) Dezvoltarea învăţământului şi cercetării pentru turism prin: - elaborarea de norme metodologice comune ale Ministerului Turismului şi ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru crearea unui Sistem naţional de învăţământ în turism la toate nivelurile de instruire şi armonizarea cu standardele Uniunii Europene; - stabilirea cooperării între Ministerul Turismului şi IATA pentru înfiinţarea unui Sistem de pregătire şi de funcţionare a agenţilor economici în domeniul turismului şi ticketingului; - realizarea unor relaţii de colaborare eficiente între Ministerul Turismului şi principalele societăţi de turism din România cu organizaţii din domeniul pregătirii profesionale în turism şi hotelărie ale Uniunii Europene; - dezvoltarea activităţii Institutului de Cercetare în Turism şi transformarea acestuia în principal furnizor de analize, studii, soluţii şi proiecte necesare deciziei în domeniul politicilor în turism - elaborarea unei noi metodologii privind organizarea si desfasurarea cursurilor de calificare profesionala in meseriile de baza din activitatile hoteliere si de turism; 33


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ - susţinerea şcolilor de profil la toate nivelurile; - realizarea unor relaţii de colaborare eficiente între Ministerul Turismului şi principalele societăţi de turism din România cu organizaţii din domeniul pregătirii profesionale în turism şi hoteliere ale Uniunii Europene. În anul 2002, Ministerul Turismului a vândut pachetul de acţiuni deţinut de stat la 41 de societăţi, două prin negociere directă şi 39 prin licitaţie cu strigare. Strategia Planului Naţional de Dezvoltare s-a axat pe nouă priorităţi: 1. Dezvoltarea sectorului privat şi promovarea investiţiilor 2. Sprijinirea dezvoltării IMM -urilor din sectorul productiv 3. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale 4. Dezvoltarea resurselor umane 5. Dezvoltarea turismului 6. Sprijinirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării 7. Dezvoltarea agriculturii şi spaţiului rural 8. Dezvoltarea infrastructurii transporturilor 9. Protejarea şi ameliorarea calităţii mediului înconjurător De asemenea, dezvolatrea turismului românesc a avut în vedere, îndeosebi, anumite priorităţi de dezvoltare regională şi sectorială. Acestea au vizat proiectele finanţate de Uniunea Europeană, în cadrul planului naţional de dezvolater. Proiectele finanţabile au vizat investiţii substanţiale în dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii hard, precum şi în infrastructura de acces şi în componenta soft (training, marketing etc.) a industriei turismului, în vederea atingerii unui înalt nivel calitativ al serviciilor, care să facă acest domeniu competitiv pe pieţele internaţionale. Începând cu anul 2002 prin programele sociale speciale lansate administraţia naţională începe o perioadă de redresare a activităţii turistice. Astfel, în anul 2003

34


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ circulaţia turistică la nivelul ţării a înregistrat o creştere de 31% la total turişti şi 11% la sosiri vizitatori străini, faţă de anul 2002. Prin tarife scăzute şi programe specifice s-au făcut eforturi de eficientizare în acest important sector economic. O mai bună colaborare între ministere, la nivelul coordonării şi conceperii activităţilor balnearo-turistice şi de tratament au generat rezultate superioare şi o dezvoltare impetuoasă a turismului în România

2.4. Obiectivele strategice ale programelor la nivelul regiunilor de dezvoltare Strategiile de dezvoltare a turismului românesc la nivelul regiunilor 1 de dezvoltare s-au încadrat în strategia naţională. Astfel în Regiunea de dezvoltare Nord – Est, varietatea resurselor turistice ale Regiunii au permis specializarea unor zone pe tipuri particulare ale turismului: religios, cultural-istoric, cinegetic, de agrement şi cură balneară, sportiv. În Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia eforturile s-au axat pe două direcţii primordiale: - în privinţa dezvoltării sectorului productiv şi a serviciilor conexe s-a urmărit sprijinirea sectorului privat pentru realizarea de investiţii în turism şi pentru îmbunătăţirea ofertei turistice; - în privinţa dezvoltării zonelor rurale s-a urmărit cu precădere dezvoltarea agro-turismului. Regiunea de dezvoltare Sud – Vest, unde cadrul natural deosebit din nordul Regiunii (zona montană Parâng, Retezat-Godeanu) şi zona subcarpatică, care totalizează aproximativ 50% din suprafaţa Regiunii, au fost considerate ca fiind favorabile practicării activităţilor agroturistice. Prezenţa fluviului Dunărea în sudul Regiunii, precum şi multitudinea monumentelor culturale, istorice, arhitecturale, a elementelor de etnografie şi folclor au favorizat dezvoltarea turismului itinerant cu valenţe culturale şi a turismului de vânătoare şi pescuit . 1

Guvernul României, Planul Naţional de Dezvoltare 2002, 2001, p. 346-353

35


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ În Regiunea de dezvoltare Nord – Vest, la realizarea strategiilor de turism sau avut în vedere faptul că potenţialul turistic al Regiunii nu este suficient exploatat, şi că, pe fondul general al declinului economic al Regiunii, s-a produs o degradare a bazei materiale turistice, generată de diminuarea cererii şi de diminuarea fondurilor de investiţii pentru întreţinere, modernizări şi noi dotări, până la dispariţie. Absenţa publicităţii, a reţelelor de răspândire a informaţiilor turistice, numărul redus al turiştilor interni şi externi, a dus la un indice de utilizare a bazei turistice de numai 29%. Deşi există reţele de agroturism în judeţele Maramureş, Cluj şi Bihor, ele nu au fostt suficient exploatate, datorită lipsei utilităţilor şi accesului dificil. S-a urmărit o mai bună promovare a zonei, în paralel cu atragerea de investiţii pentru modernizarea şi crearea unei mai bune baze materiale turistice. În Regiunea de dezvoltare Centru, spre deosebire, de alte regiuni, activităţile economice şi posibilităţile de dezvoltare ale multor localităţi, în special cele din zona montană, cu potenţial turistic ridicat, sunt afectate de infrastructura învechită din telecomunicaţii. Relieful este variat, predominant muntos, oferind un ridicat potenţial turistic şi de dezvoltare a zootehniei. Suprafeţele întinse de platou şi luncă, propice culturilor agricole, sunt şi ele prezente. Relieful montan accidentat a determinat apariţia unui număr foarte mare de sate care, în mare parte datorită izolării, au probleme deosebite legate de infrastructura de transport şi dotarea edilitară. Ca urmare a acestor date strategia de dezvoltare a regiunii s-au axat mai mult pe dezvoltarea infrastructurii rutiere şi de telecomunicaţii. S-a urmărit, de asemenea, dezvoltarea agro-turismului. Pentru anul 2003, programele de dezvoltare turistică, desfăşurate la nivelul regiunilor au fost create în funcţie de necesităţile fiecărei regiuni în parte, având ca punct de plecare strategia de dezvoltare la nivel naţional 1. Astfel:  Regiunea de dezvoltare Nord – Est, pe lângă dezvoltarea şi promovarea turismului şi dezvoltarea agro-turismului, printre strategiile de dezvoltare urmărite, s-au numărat şi reabilitarea/modernizarea drumurilor de acces spre 1

Guvernul României, Planul Naţional de Dezvoltare 2003, 2002, p. 229-327

36


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ zone industriale, turistice şi de munte şi calificarea persoanelor ocupate în activităţi turistice, obiective ce participă pasiv la dezvoltarea turismului în zonă.  Regiunea de dezvoltare Sud – Est a urmărit dezvoltarea infrastructurii de acces către zonele turistice  Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia. Aici s-a avut în vedere următoarele: 

Sprijinirea sectorului privat pentru realizarea de investiţii în turism şi pentru îmbunătăţirea ofertei turistice

Dezvoltarea infrastructurii pentru activităţi turistice

Îmbunătăţirea infrastructurii de transport si a

altor tipuri de

infrastructură, în cadrul cooperării transfrontaliere cu Bulgaria 

Dezvoltarea agro-turismului

 Regiunea de dezvoltare Sud – Vest. S-au urmărit: 

Dezvoltarea infrastructurii în domeniul activităţilor turistice

Promovarea potenţialului turistic regional

Sprijinirea utilizării resurselor locale în sistem de parteneriat pentru realizarea diferitelor tipuri de infrastructuri

Instruirea întreprinzătorilor din domeniul agro-turismului şi a fermierilor

 Regiunea de dezvoltare Vest, pe lângă dezvoltarea infrastructurii pentru activităţi turistice, s-a încercat şi extinderea reţelelor de canalizare, alimentare cu apă potabilă, energie termică.  Regiunea de dezvoltare Nord – Vest. S-au urmărit: 

Dezvoltarea şi promovarea ofertei turistice

Dezvoltarea infrastructurii pentru activităţi turistice

Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport

Conservarea şi dezvoltarea potenţialului ecologic şi socio-economic al pădurilor

 Regiunea de dezvoltare Centru s-a axat pe 

Dezvoltarea şi promovarea ofertei turistice

37


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ 

Dezvoltarea activităţilor conexe turismului (salvamont, trasee turistice etc.)

Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii

Îmbunătăţirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă, gaze naturale, canalizare, reţele electrice, epurarea apei

Refacerea şi modernizarea reţelelor stradale, conservarea clădirilor declarate monumente şi a utilităţilor pentru recreere

2.5. Programe de dezvoltare turistică la nivelul anului 2003 Aceste programe şi-au propus realizarea diversificării ofertei, creşterea calităţii serviciilor în turismul românesc şi atragerea unui număr sporit de turişti străini şi români. Un program, prin care s-a urmărit să se îmbunătăţească infrastructura şi amenajările urbanistice în porturile dunărene în care au acostat vase cu turişti străini în 2002, a fost „Croaziere pe Dunăre”; totodată avându-se în vedere introducerea în circuit a noi porturi (Bechet şi Cetate). Încă sunt necesare lucrări de modernizare a danelor, îndepărtarea din porturi a obiectelor care produc poluare vizuală (nave abandonate, macarale dezafectate, etc.), reabilitarea punctelor de atracţie turistică din localităţile portuare şi din vecinătatea acestora (muzee, biserici, mănăstiri, parcuri şi rezervaţii naturale şi amenajarea de spaţii comerciale atractive pentru vânzarea de produse de artizanat, alte bunuri cu specific local sau naţional) şi amenajarea de zone de agrement pe malul Dunării (în special în aria localităţilor Olteniţa şi Giurgiu) pentru atragerea de turişti din capitală. Prin Programul „România – Tara Vinurilor” 1 s-a urmărit valorificarea potenţialului important vini-viticol recunoscut al României prin organizarea de vizite pentru turişti, în special străini, la podgoriile care îndeplinesc condiţiile necesare. Împreună cu asociaţiile profesionale s-a organizat informarea agenţiilor de turism în vederea întocmirii ofertei pentru partenerii străini. În cadrul unei întâlniri la 1

http://www.infotravelromania.ro/

38


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Primul Ministru cu factorii implicaţi (producători şi exportatori de vinuri, reprezentanţi ai zonelor turistice) s-a încercat definitivarea strategiei de implementare a programului. De asemenea, în staţiunile de pe litoral s-au dorit organizarea de tururi de prezentare a vinurilor şi cu recomandarea celor mai populare mărci. Ministerul Turismului a realizat acţiuni speciale de promovare a programului cu prilejul participării la târguri şi expoziţii internaţionale şi ptin editarea de tipărituri şi alte materiale de informare. Lansarea a avut loc la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin, cea mai importantă manifestare expoziţională internaţională. Cu sprijinul centrelor vini-viticole s-au organizat acţiuni de prezentare în exterior a vinurilor româneşti. Introducerea în circuitul turistic a noi zone şi trasee şi mai buna cunoaştere a vinurilor româneşti în străinătate au fost principalele deziderate ale programului. Un alt program al Ministerului Turismului a fost „Vacanţa la Ţară” care a avut (şi are) ca scop orientarea fluxurilor turistice către zonele rurale cu tradiţii şi cu infrastructura turistică adecvată prin dezvoltarea turismului rural. În acest scop, în colaborare cu asociaţiile profesionale, sunt promovate programe diversificate care includ servicii în zonele rurale. O atenţie specială se acordă atragerii tineretului prin programe educative. Astfel, creşte gradul de utilizare a pensiunilor rurale care au o dinamică accentuată şi se diversifică oferta turistică cu preţuri accesibile persoanelor cu venituri mai mici. În acelaşi timp, se oferă posibilitatea cunoaşterii de către turiştii străini şi români a tradiţiilor autentice ale satului românesc. Programul „Infoturism”1 a presupus şi presupune organizarea de centre de informare turistică, capabile să prezinte oferta naţională şi locală în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, în localităţile şi staţiunile turistice importante, precum şi în punctele principale de frontieră. De asemenea, în luna ianuarie a anului 2003 au fost instalate, în Bucureşti, 10 panouri de informare turistică tip „city-light” cu prezentarea principalelor obiective turistice. Scopul urmărit prin acest program este o mai bună informare a turiştilor români şi străini.

1

http://www.infotravelromania.ro/

39


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Obiectivul ridicării pregătirii profesionale a personalului din turism la nivelul exigenţelor actuale pe plan european cu eforturi proprii şi cu asistenţă externă se regăseşte în Programul de reorganizare a învăţământului turistic în concordanţă cu criteriile şi cerinţele Uniunii Europene. În cadrul colaborării cu autorităţile de turism din Italia au fost pregătiţi peste 1.000 de lucrători în meseriile de bază din turism. Prin colaborarea cu Institutul de Înalte Studii de Turism din Glion (Elveţia) s-au organizat la Bucureşti primele cursuri de pregătire pentru personalul din Europa Centrală şi de Est, cu durata de 1 an, pe module de management, precum şi în meseriile de bază deficitare. Introducerea în România a simbolului Steagul Albastru (Blue Flag) 1, un alt program important al Ministerului Turismului, constituie recunoaşterea internaţională a calităţii plajelor litoralului românesc al Mării Negre. În anul 2003 s-a asigurat realizarea fazei pilot pentru 5-6 plaje din staţiunile Mamaia şi Neptun-Olimp. Atribuirea simbolului se face în funcţie de îndeplinirea a 27 de criterii referitoare la calitatea apei, echiparea şi curăţenia plajei, informarea publicului, etc. Simbolul este atribuit de o organizaţie non-guvernamentală internaţională, Fundaţia de Educaţie pentru Mediu. Prin acest program se vizează alinierea turismului de litoral din România la practicile europene în domeniu având o mare influenţă asupra atractivităţii ofertei turistice de litoral. Programul „Marca Q” (de creştere a calităţii serviciilor turistice) 2 este un program similar derulat şi în Spania, Franţa, Elveţia care a introdus un sistem eficace de atragere a sectorului privat pentru atingerea unui standard de calitate (prin lansarea mărcii de calitate – Q), care să corespundă exigenţelor actuale ale turiştilor. Au fost elaborate norme naţionale de certificare a calităţii serviciilor hoteliere şi a acordării mărcii „Q”, aprobate printr-o hotărâre a Guvernului, după care s-a desfăşurat o campanie de sensibilizare a agenţilor economici cu privire la implicaţiile pozitive ale mărcii „Q”. 1

Ministerul Transpoturilor, Construcţiilor şi Turismului; Autoritatea Naţională pentru Turism,Programul Stegaul Albastru „Blue Flag”, 2004, p. 14 2 Ministerul Transpoturilor, Construcţiilor şi Turismului; Autoritatea Naţională pentru Turism, Marca Q,Model de bune practici pentru implementarea şi certificarea calităţii serviciilor hoteliere din România, p. 25

40


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Programul „Marca Q” urmăreşte ca efect îmbunătăţirea sensibilă a calităţii serviciilor turistice şi implicit creşterea competitivităţii ofertei româneşti în străinătate. De asemenea, se urmăreşte creerea unei culturi a calităţii în turism care, pe termen lung, să aibă consecinţe favorabile asupra acestui domeniu de activitate. Programele turistice cu caracter social au continua programele sociale lansate până în prezent: „Litoralul pentru toţi”, „1 Mai la mare”, „Refacere în staţiuni balneare”, iar efectul acestora s-a dorit a fi crearea unui sistem de turism social şi îmbunătăţirea utilizării structurilor turistice în tot timpul anului.

III. OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI ROMÂNESC, LA ORIZONTUL ANULUI 2008 3.1. Politici guvernamentale pentru anii 2005-2008 Turismul naţional va fi orientat şi integrat în tendinţele regionale şi mondiale, din punct de vedere al dinamicii şi orientării în structurarea ofertei 1. Obiectivele pe care Guvernul României şi le-a fixat în domeniul turismului sunt: o creşterea circulaţiei turistice pe teritoriul României o diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice Prin aceste obiective Guvernul României îşi propune cel puţin o dublare a veniturilor din turism până în anul 2008. Principalele măsuri pe care Guvernul României le va promova pentru valorificarea potenţialului turistic naţional privesc următoarele aspecte: -

definirea

şi

promovarea

unui

brand

turistic

naţional

pentru

individualizarea, personificarea şi asigurarea unei atractivităţi specifice ofertei naţionale, atât pentru consumatorii finali, cât şi pentru investitori; -

stabilirea priorităţilor în dezvoltarea infrastructurii de sprijin a turismului în corelaţie cu dezvoltarea infrastructurii generale;

1

Guvernul României, Program de guvernare 2005-2008, 2004, p. 74

41


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ -

cooperarea organismelor guvernamentale cu sectorul privat pentru promovarea investiţiilor transfrontaliere, îmbunătăţirea procesului de instruire şi protejarea mediului natural;

-

funcţionarea organismelor de consultare dintre industria turistică şi administraţia publică la nivel central şi local;

-

transferarea

către

sectorul

privat,

în

conformitate

cu

practica

internaţională, a activităţilor de marketing şi promovare, licenţiere, brevetare şi clasificare în turism; -

utilizarea unei cote părţi din fondurile pentru conversia profesională a persoanelor aflate în somaj, pentru şcolarizarea şi pregătirea acestora în meserii şi ocupaţii specifice turismului;

-

îmbunătăţirea şi finanţarea formelor educaţionale de profil (licee de turism şi facultăţi de profil);

-

informatizarea acţiunii de promovare a turismului.

Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezintă crearea unui produs turistic naţional competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune România şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic naţional. Conform Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, atingerea acestui obiectiv trebuie să conducă la: •

dublarea numărului de turişti străini (cca. 1.000 mii în prezent) la orizontul

anilor 2010 şi atingerea unui număr de 1.500 mii la nivelul anului 2007, precum şi creşterea în consecinţă a încasărilor valutare din turism, de la cca. 600 mil. USD în 2002 la cca. 1,0 mld. USD în anul 2007 şi 2 mld. USD la nivelul anilor 2010 2012; •

sporirea contribuţiei turismului la formarea PIB, de la 1,18 % în prezent la

cca. 5 - 6 % în anul 2007 (în ţările cu turism dezvoltat acest indicator atinge în medie un nivel de 14 %);

42


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ •

satisfacerea cererii turistice potenţiale interne şi atragerea unui număr

sporit de turişti români pentru petrecerea sejururilor, de la 3.848 mii în anul 2002 la cca. 5.100 mii în anul 2007; •

sporirea contribuţiei turismului în cadrul veniturilor comunităţilor locale prin

susţinerea dezvoltării turismului rural; •

crearea unui număr de minimum 350 mii de noi locuri de muncă în sectorul

turistic, peste cele 130 mii de locuri existente în prezent;

Prognoza circulaţiei turistice şi a încasărilor valutare din turism pentru anul 2007 Tabelul nr. 4 Indicatori

UM

Realizat

Estimat

Ritm mediu

2002 2007 anual (%) 1. Nr. total de turişti mii 4.847 6.600 6,5 - turişti români mii 3.848 5.100 6,0 - turişti străini mii 999 1.500 8,5 2. Nr. total zile turist mii 17.276 27.800 10,0 - turişti români mii 15.742 23.000 8,0 - turişti străini mii 2.534 4.600 13,0 3. Nr. vizitatori străini mii 4.794 7.000 8,0 4. Încasări valutare mil. USD 612 1.000 10,5 Sursa: “Strategia dezvoltării turismului românesc” document al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului1

Realizarea obiectivului strategic general de dezvoltare a turismului impune adoptarea conjugată a unor politici corespunzătoare 2, pentru diferitele domenii de activitate ale sectorului, respectiv: 1. Politica de produs turistic - vizează modernizarea şi extinderea ofertei turistice româneşti, creşterea competitivităţii şi atractivităţii ei pe piaţa internă şi internaţională. 1

Strategia prezentată este elaborată de fosta guvernare, iar în prezent actualul Guvern lucrează la realizarea unei noi strategii, dar va fi totuşi utilizată în scop didactic 2 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - Strategia dezvoltării turismului în România, 2003, p.17

43


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ 2. Politica de promovare şi marketing trebuie să asigure crearea unei imagini reale a României, menite să stimuleze cererea turistică internă şi internaţională. 3. Politica în domeniul forţei de muncă urmăreşte asigurarea din punct de vedere cantitativ şi calitativ a necesarului de personal şi al modului de formare şi perfecţionare a acestuia. 4. Politica privind creşterea rolului cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, motivată de necesitatea identificării de noi produse şi pieţe turistice, a oportunităţilor de investiţii şi de fundamentare a programelor de dezvoltare, investiţii şi de amenajare turistică. 5. Politica în domeniul legislativ - presupune adoptarea reglementărilor necesare dezvoltării turismului (în primul rând Legea turismului, Legea parcurilor turistice), în concordanţă cu prevederile legale ale ţărilor Uniunii Europene. 6. Politica în domeniul fiscal are drept scop evaluarea impactului măsurilor de natură fiscală asupra dezvoltării turismului şi adoptarea unui sistem atractiv pentru investitorii din turism. 7. Politica parteneriatului stat - are rolul de a asigura suprastructura (drumuri, căi de comunicaţie, alte utilităţi etc.); administraţia publică locală - care să contribuie cu terenurile necesare realizării proiectelor şi sectorul privat, solicitat să finanţeze, să construiască şi să exploateze proiectele de acest tip.

3.2 Programe prioritare şi programe speciale Ducerea la îndeplinire a politicilor enunţate presupune realizarea unor programe

prioritare şi adoptarea unor măsuri care, prin efectele produse de

implementarea acestora, să pună în mişcare întregul angrenaj de dezvoltare a turismului, atât la nivelul produsului turistic naţional, cât şi pe fiecare din principalele destinaţii turistice ale României (Delta Dunării, turismul montan, turismul balnear, turismul de litoral, alte destinaţii), respectiv:

44


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ a. Programe prioritare de dezvoltare a turismului •

Delta Dunării – „Delta Europei”

Superschi în Carpaţi

Parcuri turistice

Cabane montane

Salvamont

Turism balnear – „Turism de sănătate”

Ecoturism în România

Turism cultural şi religios în România

b. Programe care susţin dezvoltarea turismului •

Programul de marketing şi promovare

Programe sociale - "Litoralul pentru toţi", "Turism pentru sănătate", "Revelion în România"

Legislaţia turistică

Obiectivele specifice, acţiunile şi măsurile pe termen scurt şi mediu, pentru fiecare dintre destinaţiile turistice prioritare pentru România sunt prezentate în continuare.

A. TURISMUL MONTAN1 Obiectiv specific este amenajarea la standarde turistice europene a staţiunilor montane şi diversificarea ofertei pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a drumeţiei montane. Principiul care trebuie să stea la baza dezvoltării turismului este cel al dezvoltării durabile a zonelor, centrelor şi obiectivelor turistice. Acţiuni strategice ce se impun sunt: modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor intrate în circuitul turistic internaţional; valorificarea la standarde europene a potenţialului turistic montan aferent

staţiunilor intrate în circuitul turistic, prin

amenajarea complexă a domeniului schiabil şi asigurarea corespunzătoare a 1

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - Strategia dezvoltării turismului în România, 2003, p. 21

45


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ acestora cu mijloace de transport pe cablu şi instalaţii de producere de zăpadă artificială; modernizarea, dezvoltarea şi diversificarea agrementului, cu accent pe agrementul „après ski”; iniţierea unui program complex de modernizare şi dezvoltare a reţelei de cabane şi refugii montane. Măsurile propuse pentru realizarea obiectivului - amenajarea de noi pârtii de schi; - construirea de instalaţii de transport cu cablu pentru persoane; - instalarea de echipamente de producere a zăpezii artificiale; - instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi; - dotarea cu echipamente pentru întreţinerea pârtiilor de schi; - reamenajarea şi amenajarea pârtiilor destinate practicării sporturilor de iarnă, altele decât schiul-biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină, patinoare şi echiparea cu instalaţiile şi echipamentele aferente; - reamenajarea şi construirea de refugii montane pentru asigurarea siguranţei şi a primului ajutor în caz de accidente; reamenajarea reţelei existente de cabane de creastă şi construirea de noi cabane. Realizarea acestor acţiuni se va face prin implementarea programelor naţionale, de dezvoltare şi de susţinere a turismului montan, respectiv:  Superschi în Carpaţi  Cabane Montane  Salvamont. Programe de dezvoltare: I. Programul „SUPERSCHI ÎN CARPAŢI”1 Programul îşi propune atingerea uneia dintre ţintele principale ale strategiei Ministerului Turismului ;i anume, revitalizarea turismului montan din România, prin:

1

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - Strategia dezvoltării turismului în România, 2003, p. 22

46


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ a) modernizarea şi dezvoltarea domeniului pentru schi, care presupune asigurarea practicării schiului şi a celorlalte sporturi de iarnă în condiţii optime şi de securitate. Prin aceasta se înţelege corelarea dimensiunii domeniului pentru schi cu capacitatea de cazare şi asigurarea integrală a cererii de week-end; b) modernizarea şi dezvoltarea mijloacelor de transport cu cablu pentru persoane, acestea fiind determinante în aprecierea calităţii ofertelor pentru sporturile de iarnă; c) modernizarea, dezvoltarea şi diversificarea agrementului - natura şi calitatea agrementului (în special a facilităţilor ”après-ski”) sunt hotărâtoare în alegerea unei oferte (staţiuni), iar acest aspect este foarte bine cunoscut şi ”exploatat” pe piaţa internaţională; d) modernizarea structurilor de primire şi de alimentaţie publică ce presupun măsuri de creştere a gradului de confort şi a calităţii serviciilor. ACŢIUNI •

Stabilirea zonelor şi a suprafeţelor care vor fi incluse în domeniul schiabil;

Dezvoltarea durabilă a domeniilor pentru schi şi concomitent, dotarea cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, în arealul Valea Prahovei – Valea Ialomiţei – Valea Doftanei şi staţiunea Poiana Braşov;

Construcţia, punerea în funcţiune şi exploatarea instalaţiilor de transport pe cablu;

Dotarea cu echipamente corespunzătoare a domeniilor schiabile: maşini pentru întreţinerea pârtiilor şi instalaţii pentru produs zăpadă artificială;

Amenajarea, dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii generale: căi de acces, alimentare cu apă, gaze, curent electric, canalizări, staţii de pompare şi staţii de epurare a apelor uzate, parcări;

Reconversia forţei de muncă disponibilizate existente în zonă.

Etapa I va conduce la crearea primului sistem integrat de staţiuni montane din România, ce va cuprinde masivele Bucegi, Leaota, Baiului şi Postăvarul. Staţiunile

47


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ vor fi legate prin teleferice de mare capacitate care vor uni culoarul Rucăr -Bran, cu Valea Ialomiţei, Valea Prahovei – Valea Timişului şi Valea Doftanei. Etapa a II-a presupune modernizarea şi dezvoltarea, prin programe individuale, a 25 de staţiuni şi localităţi turistice cu amenajări pentru sporturi de iarnă. In cadrul acestor programe se va urmări corelarea capacităţilor de cazare cu dimensionarea domeniului schiabil, dezvoltarea infrastructurilor deficitare, după caz, cu accent deosebit pe diversificarea agrementului şi creşterea calităţii serviciilor. II. Programul de reabilitare şi extindere a reţelei de cabane turistice montane1 Drumeţiile montane şi cabanele asociate acestora, ca baza materială pentru odihnă, cazare şi agrement, a reprezentat şi reprezintă o opţiune pentru un segment foarte variat de turişti (ca vârstă, categorie socială, nivel al veniturilor etc.), români şi străini Multe dintre cabanele montane, construite cu peste 80 de ani în urmă au fost distruse sau, sunt în prezent într-o stare total necorespunzătoare. În acelaşi timp sunt multe masive montane din România care nu beneficiază de nici o cabană, sau au un număr insuficient, raportat la distanţele de parcurs dintre ele. În această situaţie, punerea în practică a unui program amplu de reabilitare şi extindere a reţelei de cabane din zona montană se impune ca un obiectiv prioritar pentru dezvoltarea turismului românesc. Programul vizează exclusiv reţeaua de cabane montane (de creastă) la care accesul nu se face decât „cu piciorul”. Se urmăreşte reconstruirea cabanelor montane distruse,

modernizarea

cabanelor

montane

aflate

într-o

stare

tehnică

necorespunzătoare şi construirea de cabane noi în masive montane în care nu există, sau în masive cu un număr insuficient de cabane.

1

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - Strategia dezvoltării turismului în România, 2003, p 25

48


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ III. Programul „SALVAMONT”1 Este un program de susţinere a dezvoltării turismului montan şi are următoarele obiective: - marcarea şi omologarea traselor montane; - întreţinerea traseelor montane; - organizarea şi finanţarea centrelor şi echipelor de salvare în munţi Salvamont; - dotarea corespunzătoare a echipelor Salvamont. Atingerea obiectivelor programului are ca finalitate facilitarea drumeţiilor montane şi creşterea siguranţei turiştilor. B. TURISMUL BALNEAR2 Obiectiv specific este refacerea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul balnear. Acţiuni strategice urmăresc dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea ofertei balneoturistice româneşti adaptată la mutaţiile intervenite în cererea turistică internă şi internaţională pentru tratamentul balnear; realizarea unui program de amenajare, modernizare, dotare şi lansare pe piaţa externă a bazelor de tratament din salinele de la Târgu Ocna, Praid şi Slănic Prahova, în paralel cu dimensionarea corespunzătoare a structurilor turistice de cazare, alimentaţie şi agrement; modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi acces; realizarea unui program de reabilitare a infrastructurii necesare exploatării resurselor minerale. Măsuri propuse sunt: a) Modernizarea reţelelor de utilităţi publice (alimentare cu apă, canalizare, depozitare reziduuri menajere etc.) aferente staţiunilor balneare; b) Amenajarea şi echiparea la standardele turistice europene a unor staţiuni balneare – pilot, cu profil balnear reprezentativ pentru oferta românească: 1

AnatMedia, nr. 9, 2004 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - Strategia dezvoltării turismului în România, 2003, p. 26 2

49


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Băile Herculane şi Băile Felix (afecţiuni reumatismale), Covasna (afecţiuni cardiovasculare), Slănic Moldova (afecţiuni digestive), Băile Olăneşti (afecţiuni renale şi hepato-biliare), Sovata şi Mangalia (afecţiuni ginecologice) ş.a. c) Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea şi ridicarea gradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenajărilor şi dotărilor de agrement specific şi general. d) Amenajarea, modernizarea, dotarea şi lansarea în circuitul turistic a bazelor de tratament din principalele saline (Slănic Prahova, Praid, Târgu Ocna) şi promovarea pe pieţele externe a produsului balnear „Salina verde”. e) Relansarea şi extinderea curelor gerontologice şi a altor tratamente cu medicamente originale româneşti (Gerovital, Aslavital, Pell-Amar ş.a.) f) Diversificarea curelor profilactice şi a procedurilor de tratament bazate pe factori naturali de cură autohtoni, în principalele staţiuni balneoturistice şi extinderea tratamentelor de întreţinere (antistres, fitness, repunere în formă, înfrumuseţare, cure de slăbire etc.). g) Extinderea Programului social „Turism pentru sănătate” h) Reintroducerea în circuitul turistic intern a staţiunilor balneare de interes local, prin modernizarea şi dezvoltarea acestora. i) Analiza situaţiei existente în turismul balnear arată că pentru toate staţiunile balneoclimatice mari, de interes national sau incluse în circuitul internaţional, care au un număr total de locuri cuprins între 2.500 - 8.500 / staţiune, respectiv: Băile Felix, Călimăneşti - Căciulata, Băile Herculane, Sovata, Slănic Moldova, Băile Olăneşti, Băile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buziaş, Mangalia, etc. sunt necesare următoarele măsuri: •

Refacerea şi amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a spatiilor de recreere şi popas, a punctelor de utilizare a izvoarelor.

Refacerea reţelelor de aducţiune şi colectare a izvoarelor minerale în puncte fixe de utilizare pentru turişti;

50


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de tratament (construcţii,

aparatură, echipamente, etc). Refacerea şi crearea de parcuri balneare.

Măsurile propuse vor fi atinse prin implementarea mai multor

programe

speciale de dezvoltare şi susţinere a dezvoltării a turismului balnear şi anume : 

Programul Staţiuni balneare

Programul Salina Verde

Programe de dezvoltare I. Programul Staţiuni balneare Obiective: -

refacerea infrastructurii locale (alimentare cu apă, canalizare, spaţii verzi, alei şi drumuri interioare, puncte ecologice de colectare a gunoaielor, staţii de epurare a apelor uzate);

-

modernizarea bazelor de tratament balnear, inclusiv a instalaţiilor de aducţiune a apelor minerale.

Programul va fi implementat etapizat, astfel: Etapa I (2005-2007) presupune implementarea programului în staţiunile balneare - pilot cu profil balnear reprezentativ pentru oferta românească, respectiv: Băile Herculane şi Băile Felix (afecţiuni reumatismale), Covasna (afecţiuni cardiovasculare), Slănic Moldova (afecţiuni digestive), Băile Olăneşti (afecţiuni renale şi hepato-biliare), Sovata şi Mangalia (afecţiuni ginecologice) ş.a.

II. Programul Salina Verde Obiective programului sunt modernizarea şi amenajarea incintei exterioare a salinelor Praid, Slănic Prahova, Slănic Moldova şi Cacica şi amenajarea interioară, pentru vizitare şi tratament a salinelor (acces, saloane de tratament, zone de vizitare) Programul poate fi implementat etapizat: -

etapa I (2004 – 2007), pentru salinele Praid şi Slănic Prahova

51


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ -

etapa a II – a, pentru salinele Slănic Moldova şi Cacica.

C. ECOTURISMUL ŞI TURISMUL ÎN DELTA DUNĂRII1

Obiectiv specific este refacerea şi dezvoltarea infrastructurii turistice pentru ecoturism în parcuri şi rezervaţii naturale şi a turismului în Delta Dunării. Acţiunile strategice2 urmăresc: a)

modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi acces în şi spre principale centre de intrare în Deltă (Tulcea, Sulina, Sfântu Gheorghe, Murighiol, Mahmudia şi Dunavăţ);

b)

realizarea unui sistem de reţele publice şi utilităţi (alimentare cu apă, canalizare, puncte ecologice de transfer şi de depozitare deşeuri) în principalele localităţi care constituie puncte de concentrare a fluxurilor turistice în Deltă (Crişan, Mila 23, Uzlina etc.)

c)

amenajarea unui sistem de platforme de campare, dotate corespunzător, pentru turiştii sosiţi pe cont propriu;

d)

promovarea pe piaţa externă a Deltei Dunării ca produs turistic de marcă pentru România.

Măsuri pe termen scurt şi mediu ce se impugn sunt: -

refacerea şi amenajarea potecilor de acces la principalele obiective turistice naturale;

-

refacerea şi amenajarea de reţele de refugii (adăposturi) pentru ecoturism;

-

amenajarea punctelor (foişoarelor) de observare / filmare / fotografiere;

-

marcarea limitelor şi refacerea panourilor şi indicatoarelor pentru zonele strict protejate, zonele de maximă importanţă şi zonele tampon;

1

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - Strategia dezvoltării turismului în România, 2003, p. 31 2 MTCT, ANT, op. cit., p. 31-37

52


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ -

realizarea / modernizarea reţelelor de utilităţi publice (apă, canalizare, staţii de epurare, puncte ecologice de transfer deşeuri) în localităţile din Delta Dunării.

(Notă: În prezent, din cele 18 localităţi existente în Delta Dunării, reţele locale de alimentare cu apă există doar în Chilia Veche, Crişan, Mila 23, Sf. Gheorghe şi Sulina, iar reţea de canalizare numai în oraşul Sulina).

-

curăţarea, dragarea şi întreţinerea canalelor principale de acces şi a celor aferente traseelor turistice;

-

amenajarea unor puncte de informare şi documentare în ecoturism;

-

realizarea de materiale informative şi de promovare, în special hărţi şi pliante cu evidenţierea principalelor obiective turistice, filme documentare, panouri informative şi de orientare;

-

crearea şi promovarea unor evenimente bazate în principal pe etape importante din viata animalelor şi a plantelor (de ex: boncănitul cerbilor, înflorirea bujorului de munte, a liliacului sau lalelelor etc);

-

plantarea de panouri informative, din materiale ecologice (lemn, piatra etc.), la intrările în rezervaţii şi la obiectivele turistice.

Măsurile privind dezvoltarea turismului organizat în Delta Dunării au în vedere implementarea unor a două programe speciale, respectiv: -

Programul porturi turistice

-

Programul staţiuni turistice. I. Programul porturi turistice1

Programul „Porturi turistice” presupune construirea unor porturi turistice în principalele puncte de acces în Delta Dunării, dar şi de oprire în interiorul acesteia, într-unul din centrele de concentrare a fluxurilor turistice.

1

MTCT, ANT, op. cit., p. 31-37

53


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Porturile turistice vor permite accesul atât al navelor de lux destinate croazierelor, combinate cu excursii pe traseele turistice din interiorul Deltei, cât şi al ambarcaţiunilor individuale, dar şi al navelor destinate transportului turiştilor individuali. Localităţile care necesită amenajarea de porturi turistice sunt: Tulcea, Sulina, Crişan, Maliuc, Sf. Gheorghe şi Murighiol. Ţinând seama de volumul important de investiţii solicitat de aceste amenajări, implementarea programului poate fi făcută în mai multe etape: -

etapa I: Tulcea, Murighiol, Crişan

-

etapa a II-a: Sulina, Sf. Gheorghe, Maliuc

II. Programul staţiuni / parcuri turistice1 Programul staţiuni / parcuri turistice2 presupune realizarea amenajărilor şi dotărilor necesare creării unor staţiuni / microstaţiuni turistice destinate atât turismului specific Deltei Dunării, cât şi turismului de litoral. Staţiunile turistice vor fi amplasate la Sulina, Sf. Gheorghe, Vadu (Grindu Chituc) şi vor cuprinde în principal următoarele dotări: 

Staţiunea SULINA - maxim 1000 locuri de cazare în hoteluri, sat de vacanţă, vile, pensiuni; unităţi de alimentaţie şi agrement – amplasate în zona limitrofă plajei, cu asigurarea transportului auto (mini-car) la plajă, amenajarea plajei (WC, duşuri, vestiare, unităţi AP, salvamar, punct de prim ajutor, agrement nautic), utilităţi, centru de informare – documentare turistică.

Microstaţiunea SF. GHEORGHE - maxim 500 locuri de cazare în sat de vacanţă, vile şi pensiuni; unităţi de alimentaţie şi agrement – acestea vor fi amplasate în zona limitrofă plajei (transport mini-care din port),

1

MTCT, ANT, op. cit., p. 31-37

2

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, op. cit., p. 34

54


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ amenajare plajă (vezi Sulina), agrement nautic, utilităţi, punct de informare – documentare turistică.  Staţiunea VADU (GRINDUL CHITUC) – amplasament în zona lacurilor Buhazul Mare – Buhazul Mic: 5000 locuri de cazare în hoteluri de lux, mini-hoteluri, sat de vacanţă, vile, camping, cazino-uri, parc acvatic, unităţi de alimentaţie specializate, agrement diversificat, agrement nautic, utilităţi, punct de informare – documentare turistică. Măsuri pentru dezvoltarea turismului individual 3 Turismul individual în Delta Dunării se adresează unui segment important de turişti sosiţi aici pentru odihnă, pescuit, vânătoare, cunoaştere şi observare a naturii. Pentru crearea unui regim de protecţie a întregii zone, dar şi pentru asigurarea de condiţii moderne de campare şi acces la un sistem de utilităţi, în primul rând apă şi energie electrică, a acestui segment de turişti, măsurile de dezvoltare a turismului individual în Delta Dunării vizează implementarea unui program de amenajare şi dotare a unor platforme de campare, pe locul fostelor platforme de depozitare a stufului. Fiecare dintre aceste platforme vor fi dotate cu toate utilităţile necesare: microstaţie de tratare a apei, alimentare cu apă, microstaţie de epurare a apelor uzate, generator de curent electric, punct ecologic de transfer a gunoaielor etc. Dotările prevăzute pentru activităţi turistice aferente unei platforme de campare sunt: -

pavilion multifuncţional ce va cuprinde: recepţie, punct de desfacere a

produselor alimentare, bufet – bar, sală pentru preparări mâncăruri, grup sanitar, depozite, punct de închiriere unelte de pescuit, ambarcaţiuni, alte articole sportive; - bungalow-uri; - parcele de campare; - grup sanitar cu duşuri; - teren de sport (dacă terenul şi suprafaţa acestuia permite).

3

MTCT, ANT, op. cit., p. 31-37

55


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Punctele de amplasament1 a acestor platforme sunt: Şontea, Băclăneşti, Olguţa, Baba Rada, Lopatna, Dovnica, Caraorman, Cuibul Cu Lebede, Crişan, Dunavăţ, Maliuc. În condiţiile implementării acţiunilor şi măsurilor programului special, Delta Dunării va putea deveni o zonă de maximă atracţie turistică, atât pentru turiştii interni cât şi pentru cei externi.

D. TURISMUL DE LITORAL Obiectiv specific este reabilitarea şi modernizarea litoralului românesc şi alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de litoral din ţările europene avansate. Acţiuni strategice ce urmăresc dezvoltarea turismului de litoral sunt: dezvoltarea infrastructurii generale şi echiparea teritoriului; diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea şi dezvoltarea formelor de turism consacrate; creşterea atractivităţii şi calităţii activităţilor de turism; realizarea unui cadru instituţional şi de organizare adecvată a activităţii de turism (monitorizarea şi supravegherea ecologică a tuturor activităţilor economice din zona litorală a Mării Negre); protecţia mediului şi a resurselor turistice prin: reabilitarea ecologică a litoralului românesc, prevenirea poluării şi degradării mediului, măsuri pentru stoparea regresiunii liniei ţărmului. Măsuri pe termen scurt şi mediu ce se impugn în acest caz sunt: a) dezvoltarea infrastructurii generale şi echiparea teritoriului, pentru a facilita dezvoltarea turismului. Prin Legea 71/1996 şi alte documente, se aprobă în acest scop următoarele: •

realizarea autostrăzii Bucureşti – Cernavodă – Constanţa şi a drumurilor expres: Tulcea – Constanţa – Vama Veche, Râmnicu Sărat – Hârşova – Constanţa şi Slobozia – Hârşova – Tulcea.

Modernizarea transportului feroviar prin dublarea şi electrificarea unor segmente de cale ferată (Constanţa – Mangalia, Medgidia – Tulcea şi Medgidia – Negru Vodă), precum şi introducerea unor trenuri moderne de mare viteză pe relaţia Bucureşti - Constanţa (şi eventual, Mangalia);

1

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, op. cit., p. 35

56


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ •

echiparea turistică a porturilor situate în lungul Canalului Dunăre Marea Neagră: Cernavodă, Medgidia şi Basarabi;

modernizarea

aeroportului Constanţa – Mihail Kogălniceanu şi

asigurarea unor facilităţi turistice adecvate; •

construirea unui pod la Călăraşi cu implicaţii şi în turismul judeţului Constanţa;

modernizarea punctelor de frontieră Vama Veche şi Negru Vodă;

b) diversificarea ofertei turistice prin: 

consolidarea şi dezvoltarea formelor de turism consacrate - odihnă şi recreere, cură balneară şi tranzit;

promovarea altor forme de turism precum: turismul itinerant cu valenţe culturale şi religioase, turismul rural şi agroturismul, turismul de afaceri şi reuniuni, turismul specializat (echitaţie, ştiinţific, speoturism, naturism etc.);

diversificarea ofertei de agrement (nautism, croaziere, scufundări, filmări subacvatice, sporturi, piscine etc.);

c) modernizarea

şi

extinderea activităţii de turism prin dezvoltarea

componentelor agrement şi divertisment cultural: 

amenajarea punctelor de acostare pentru echipamente uşoare de agrement (Mamaia);

construirea

de

mini-porturi

pentru

ambarcaţiunile

de

agrement

(Năvodari, Eforie Nord, Costineşti, Jupiter, Venus şi Vama Veche); 

realizarea unor parcuri de agrement nautic de tip „Aqua Land” (Neptun – Olimp, Costineşti, Venus şi 2 Mai);

creşterea atractivităţii generale a staţiunilor prin: -

îmbunătăţirea iluminatului stradal, al parcurilor, zonelor şi punctelor de agrement;

57


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ -

extinderea panourilor informative privind obiectivele de interes general;

-

asfaltarea şi repararea căilor de acces în staţiuni;

-

eliminarea echipamentelor şi dotărilor de agrement învechite şi înlocuirea lor cu echipamente moderne;

-

reamenajarea spaţiilor verzi şi a grădinilor de agrement (ex: grădina japoneză din staţiunea Venus etc.);

creşterea funcţionalităţii şi atractivităţii plajelor prin : -

amenajarea acestora conform normelor tehnice consacrate pe plan internaţional;

-

instalarea unor panouri cu informaţii privind temperatura (aer, sol, apă), umiditatea, viteza vânturilor etc.;

-

asigurarea unui sistem de iluminare specific, cu precădere în zonele mai frecventate;

-

crearea unui aspect estetico-ambiental corespunzător şi dezafectarea

tuturor

construcţiilor

şi

improvizaţiilor

care

afectează imaginea plajei; d) protejarea mediului natural şi construit, cu precădere a celui costier care este cel mai predispus degradării de către factorii naturali şi antropici; e) integrarea zonei în programele europene şi internaţionale pentru Marea Neagră şi în special în politica de dezvoltare a turismului în bazinul Mării Negre, aspect reiterat şi în şedinţa Adunării Generale a Comitetului “Dezvoltarea turismului în regiunea Mării Negre” de la Istambul, 23 iunie 1999; f) accentuarea politicilor

promoţionale

în domeniul promovării ofertei

turistice; g) dezvoltarea unor acţiuni de instruire şi informare a populaţiei cu privire la relaţia turism-mediu şi necesitatea protecţiei acestuia din urmă, inclusiv prin cunoaşterea cadrului legislativ specific; h) dezvoltarea turismului în teritoriu şi introducerea în circuit a noi arii şi valori turistice prin:

58


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ •

valorificarea optimă a resurselor turistice de pe litoralul românesc al Mării Negre, cu precădere a celor legate de talasoterapie şi agrement nautic, prin reabilitarea cu maximă urgenţă a celor două componente de bază ale potenţialului turistic - faleza şi plaja mării;

promovarea unor noi puncte de atracţie de pe litoral: Vama Veche (cură heliomarină, sporturi nautice, agroturism), Istria - Nuntaşi (cură balneară, agroturism);

introducerea în circuitul turistic a arealului dunărean al judeţului, cu resurse turistice importante pentru diversificarea şi promovarea unei oferte ce poate deveni competitivă pe piaţa turistică românească (pescuit sportiv, vânătoare sportivă, agroturism, odihnă şi recreere, întrun peisaj ce poate rivaliza cu cel deltaic etc.) şi crearea de noi poli ai turismului precum: Ostrov - Oltina - Dunăreni, Hârşova - Topalu Capidava etc.;

reconsiderarea obiectivelor cultural-istorice dobrogene şi introducerea lor în circuitul turistic;

promovarea turistică a axei mediane a Dobrogei - Canalul Dunăre Marea Neagră, prin valorificarea principalelor localităţi riverane (Cernavodă şi Medgidia) precum şi a resurselor turistice de mult consacrate şi în afara graniţelor (podgoriile, canalul, vestigiile romane şi ansamblul rupestru de la Basarabi), situate pe viitoarea autostradă sau pe coridorul IV european;

valorificarea obiectivelor turistice dobrogene (din cele două judeţe Constanţa şi Tulcea) şi dezvoltarea unei armături turistice adecvate pe viitorul coridor european nord-sud: Gdansk - Constanţa - Salonic (cetăţile Măcin, Turcoaia, mănăstirile Uspenia şi Vovidenia din judeţul Tulcea, situate pe DN 22D şi monumentele din judeţul Constanţa).

E. ALTE FORME DE TURISM

59


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Obiectivul specific valorificarea potenţialului turistic natural, a patrimoniului cultural-istoric, a tradiţiilor etnofolclorice, tradiţiilor şi a legendelor poporului roman, în vederea creării de noi produse turistice cu specific românesc, care să constituie atracţii inedite în turismul internaţional. Acţiuni strategice1 1. Amenajarea, pe principiile ecoturismului, a noi zone turistice (Parcuri turistice), zone care concentrează un bogat şi valoros potenţial turistic natural. Zonele ce fac obiectul acestei acţiuni sunt parcurile naţionale şi naturale. 2. Amenajarea şi introducerea în circuitul turistic a unor obiective / resurse turistice de interes cultural şi religios, în condiţiile asigurării şi protejării acestora conform prevederilor legale. 3. Sprijinirea extinderii turismului rural şi agroturismului. 4. Amenajarea şi dotarea corespunzătoare a zonelor pentru practicarea unor forme specializate de turism (echitaţie, speoturism, sporturi extreme, turism uval etc.). 5. Crearea unei oferte turistice pentru tineret precum şi extinderea ofertei pentru petrecerea week-end-ului. Măsuri pe termen scurt şi mediu sunt numeroase şi foarte variate, atât din punct de vedere legislativ, cât şi din punct de vedere al dezvoltării durabile a României. Adoptarea legislaţiei privind parcurile turistice care să reglementeze condiţiile de înfiinţare, construire, exploatare, precum şi facilităţile fiscale de care beneficiază. Parcurile turistice vor fi amenajate exclusiv în condiţiile şi rigorile ecoturismului şi vor fi zone destinate acestei forme de turism este una din măsurile ce se impun a fi luate. De asemenea este necesară realizarea şi implementarea unui program special pentru valorificarea obiectivelor religioase, care presupune în primul rând introducerea standardelor europene de calitate în privinţa dotărilor existente în imediata apropiere obiectivelor (parcări, alimentare cu apă, canalizare, grupuri sanitare, puncte de colectare a gunoaielor, puncte de prim ajutor etc.), precum şi în 1

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, op. cit., p. 40

60


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ interiorul obiectivelor (trasee de vizitare, alimentare cu apă, ghizi specializaţi etc.) Programul vizează prioritar următoarele zone de mare interes cultural şi religios: Nordul Moldovei, Oltenia de sub Munte, Maramureş-Oaş, zona bisericilor (cetăţi) ţărăneşti fortificate din Transilvania, precum şi vechile capitale ale Moldovei şi Ţării Româneşti, biserici în stil moldovenesc şi brâncovenesc etc. Pentru o dezvoltare armonioasă a turismului românesc se impune extinderea şi diversificarea formelor de agrement specifice diverselor zone de interes turistic, inclusiv prin atragerea clientelei turistice la evenimente şi manifestări inspirate din viaţa culturală, istorică şi religioasă a poporului român (sărbători tradiţionale, religioase sau laice, manifestări cultural-artistice şi folclorice etc.); Se va urmări de asemenea şi crearea condiţiilor pentru practicarea diferitelor forme ale turismului de aventură (escaladări montane şi alpinism, scufundări marine, delta plan, parapantă, rafting, speoturism în peşteri neamenajate, plutăritul pe râurilor interioare etc.; Turismul românesc, pentru autentică a valorilor ţării noastre, va presupune şi o valorificarea în turism a creaţiei artizanale, meşteşuguri populare, arhitectură populară şi a manifestărilor folclorice din principalele zone etnografice (MaramureşOaş, Bucovina, Oltenia, Banat, Mărginimea Sibiului, Ţara Moţilor etc.) prin: 

crearea unor centre de producţie, expunere şi comercializare a produselor artizanale şi meşteşugăreşti;

promovarea pe piaţa internă şi internaţională a artiştilor populari, a târgurilor şi expoziţiilor de profil.

Pentru dezvoltarea turismului de week-end se va avea în vedere şi amenajarea zonelor periurbane ale marilor oraşe pentru practicarea turismului şi iniţierea unui program de dezvoltare şi promovare a unor forme de turism specializat, precum: 

turismul pentru echitaţie: hergheliile de la Lucina (Bucovina), Sâmbăta (Făgăraş), Izvin (Timiş) etc.

turismul uval pentru degustări de vinuri, în renumite podgorii, unde se află crame dotate în acest scop: Recaş, Giarmata - Jud. Timiş, Miniş 61


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Pâncota, Arad, Oradea, Diosig - Bihor, Jidvei - Blaj - Alba, Apold - Sibiu, Valea Călugărească - Prahova, Pietroasele - Buzău, Panciu, Costeşti, Odobeşti - Vrancea, Cotnari, Bucium - Iaşi, Huşi, Niculiţel - Tulcea, Murfatlar, Ostrov - Constanţa, Segarcea - Dolj, Carcova - Mehedinţi; 

turismul pentru gastronomie realizat prin itinerare speciale în Banat, Maramureş, Bucovina, Neamţ, Iaşi, Braşov, Sibiu, Mureş, Delta Dunării, Dobrogea etc., arii renumite pentru bucătăria tradiţională specializată;

speoturism1, valorificând peşterile vizitabile, cu ghid (alte peste 30 se pot amenaja şi introduce în circuitul turistic) din Munţii Bihor, Şureanu, Retezatul Mic, Munţii Almăjului, Podişul Mehedinţi, Munţii Parâng, Căpăţâna etc. Necesită amenajări pentru acces şi amenajări, în general costisitoare, în interiorul

peşterilor, costume şi dotări speciale, ghizi

profesionişti, spaţii de cazare de tip camping, cabane şi locuri de parcare; 

turismul pentru alpinism şi escaladă practicat, empiric, în cele mai importante arii montane: Munţii Bucegi, Cheile Bicazului, Munţii Piatra Craiului, Munţii Retezat etc. Se pot dezvolta şi dota ca centre internaţionale pentru şcoli specializate staţiunile Buşteni şi Lacul Roşu, oraşul Zărneşti. Necesită dotări şi amenajări tehnice speciale, o accesibilitate uşoară şi spaţii de cazare adecvate (cabană, camping sau teren de campare);

turismul pentru sporturi extreme (de aventură) are mari posibilităţi de dezvoltare, precum: rafting, plutărit şi canoeing, pe râurile Bistriţa (Vatra Dornei - Poiana Teiului), Mureş (Topliţa - Reghin), Olt (Avrig Cozia), Trotuş, Someşul Mic, Someşul Mare etc.; delta-plan şi parapantă (în Munţii Parâng, Bihor, Ceahlău, Rarău în ariile depresionare montane şi Transilvania etc.); schi nautic, surfing şi hidroscuter pe lacurile interne şi pe Marea Neagră; schi extrem şi snowboard în toate staţiunile pentru sporturi de iarnă; roling şi skate-

1

MTCT, ANT, op. cit., p. 17

62


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ boarding în toate staţiunile turistice; mountain bike pe drumuri montane, forestiere amenajate sumar etc. III.2.8. ALTE ACŢIUNI CE VIZEAZĂ DEZVOLTAREA TURISMULUI 1 Acţiuni privind marketingul şi promovarea Crearea unei imagini turistice pozitive şi corecte a României pe pieţele turistice externe, recâştigarea şi dezvoltarea pieţelor emitente tradiţionale sau a altor pieţe netradiţionale şi sporirea numărului de turişti străini fac necesare următoarele: •

promovarea produselor prioritare în oferta României (Delta Dunării, agroturism şi ecoturism, turism balnear, turism cultural şi religios etc.);

elaborarea programelor de marketing pe baza studiilor de piaţă realizate de instituţii specializate utilizând date de la birourile de turism din străinătate;

îmbunătăţirea sistemului de finanţare a activităţii de marketing şi promovare;

utilizarea pe scară largă a tehnologiei informaţiei şi a sistemelor create pe baza acesteia (sistemul computerizat de rezervări, sistemul computerizat de marketing al destinaţiei, etc.);

dezvoltarea la nivel naţional a reţelei teritoriale de centre / puncte de informare şi promovare turistică în centre şi staţiuni turistice, sate turistice, arii protejate, pe trasee turistice, în aeroporturi, gări feroviare şi porturi, târguri şi expoziţii, centre de congrese şi reuniuni de afaceri;

elaborarea de materiale publicitare pentru promovarea zonelor speciale pentru ecoturism (Delta Dunării, parcuri naturale, agroturism);

organizarea unor evenimente de mare amploare pe principalele pieţe străine pentru promovarea ofertei turistice specifice a României;

reducerea la maximum 30 a numărului de participări la târgurile de turism din străinătate şi concentrarea resurselor financiare pentru cele mai importante;

1

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, op. cit., p. 42

63


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ •

includerea produselor turistice româneşti în cataloagele marilor firme touroperatoare din Germania, Franţa, Italia, peninsula Scandinavică, Canada, SUA, China, etc.;

realizarea şi prezentarea pe marile canale de televiziune din lume a unor spoturi publicitare cu produsele turistice reprezentative pentru România;

împuternicirea unor agenţi economici din anumite ţări pentru derularea activităţilor de promovare a produselor turistice, pe pieţele respective sau în terţe ţări (parteneriat sau loby);

prezentarea gratuită a ofertei pensiunilor turistice şi agroturistice şi a cabanelor turistice montane.

Activitatea de autorizare şi control presupune implementarea sistemului informatizat de obţinere „on-line” a brevetelor, licenţelor şi certificatelor de clasificare din turism şi realizarea acţiunilor de control a activităţilor din turism în parteneriat cu echipe din domeniul protecţiei mediului, a securităţii alimentare şi sanitare etc. Programele ce privesc integrarea turismului românesc în tendinţele europene şi mondiale, sunt: a) Privind oferta turistică: •

iniţierea unor programe turistice transfrontaliere cu Ungaria, Serbia, Bulgaria,

R.

Moldova

şi

Ukraina,

prin

crearea

de

zone

turistice

transfrontaliere şi a unor programe turistice comune, cu toate ţările din bazinul Mării Negre; •

dezvoltarea şi promovarea unui turism durabil în ariile transfrontaliere şi în ţară. b) Din punctual de vedere al cadrul legislativ şi de cooperare:

armonizarea legislaţiei româneşti cu legislaţia din ţările UE pentru standarde de calitate, standarde pentru construcţii şi amenajări turistice, standarde tehnice; uniformizarea şi utilizarea indicatorilor statistici pentru turism, a înregistrărilor şi analizelor statistice, implementarea CONTULUI SATELIT ÎN TURISM; alinierea la standardele ecologice şi de pregătire profesională în domeniu;

64


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ •

participarea activă în cadrul organismelor internaţionale şi elaborarea documentelor necesare pentru integrarea europeană pe linie de turism. c) Pentru asigurarea protecţiei, securităţii şi siguranţei turiştilor

protecţia turiştilor faţă de riscuri, privind sănătatea şi siguranţa acestora;

reglementarea protejării intereselor turiştilor şi disponibilitatea agenţilor economici pentru despăgubirea acestora în eventualitatea unor daune aduse;

facilitatea accesului consumatorilor de servicii turistice la informaţiile adecvate;

promovarea codurilor de conduită al agenţilor economici şi al turiştilor faţă de mediu. Perfecţionarea cadrului legislativ prin iniţierea, în colaborare cu asociaţiile

profesionale, patronate şi sindicate, a unor reglementări care să impună în domeniul turismului acte normative unitare, simplificate şi funcţionale, urmărindu-se: •

promulgarea Legii turismului;

promulgarea Legii parcurilor turistice;

elaborarea criteriilor de legiferare a satelor turistice şi a zonelor etnografice;

reglementări ale regimului juridic al plajelor, falezelor şi zonelor adiacente, al terenurilor aferente pârtiilor şi instalaţiilor pentru sporturile de iarnă. Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ şi stabil se va face prin:

scutirea pentru plata impozitului pentru profitul reinvestit;

stimularea investiţiilor noi, cu deosebire în zonele turistice “speciale” (Delta Dunării, staţiuni balneare, parcuri turistice), în staţiunile turistice sezoniere, precum şi pentru anumite forme de turism (agroturism, turismul la cabane) sau categorii de turişti (tineret, pensionari, handicapaţi, vârsta a treia şi înaintată etc.);

acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maximum 10 ani pentru dezvoltarea şi modernizarea cabanelor de munte şi a dotărilor aferente;

subvenţionarea cu 50% a nivelului dobânzii de împrumut din Bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

65


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________

IV.

CONCLUZII

După cum se observă în graficul alăturat (figura 4.1), nu se poate face o comparaţie între România şi Europa, la nivelul sosirilor. Mai exact România deţine doar o cotă de 3% din totalul sosirilor pentru Europa.

120,000 100,000 80,000

Europa

60,000

Rom ânia

40,000 20,000 0

Fig. 4.1 - Sosiri de turişti străini în anul 2004

Totuşi, se poate observa că există o tendinţă crescătoare a turismul românesc (a se vedea Anexe 1), atât a numărului de turişti străini care aleg să îşi petreacă vacanţele în România, cât şi la numărul de turişti străini. Această creştere, alături de potenţialul turistic al ţării noastre, atât cel antropic cât şi cel natural, ne determină să ajungem la concluzia că România, din punctul de vedere al sectorului turistic, poate avea venituri mult mai mari decât până în prezent. Din păcate acest aspect a fost neglijat de autorităţi până târziu, investiţii, facilităţi fiscale, etc, mai exact o atenţie sporită, a fost acordată abia începând cu anii 19992000. Programele turistice pe care le-am prezentat anterior ne demonstrează direcţia bună spre care se îndreaptă strategiile din turism. Totuşi, o strategie presupune şi o evaluare a rezultatelor, care oficial, nu a apărut. Dacă mă încumet să realizez eu o asemenea evaluare aş putea aprecia gradul de realizare efectivă a acestor programe undeva spre bine.

66


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Multe din aceste programe au fost realizate însă, şi mai multe au fost doar începute, fără a se putea ajunge la o continuare oportună. De asemena s-a pierdut din vedere factorul uman, factor de care turismul depinde în mod absolut. Cel mai important şi complex mecanism uman este cel psihic. În primul rând este necesar să se aibă în vedere dorinţele, preferinţele şi atracţiile ce sunt căutate la nivel mondial. În momentul în care se va cunoaşte cu precizie ce anume declanşează acţiunea de a alege o destinaţie sau alta, se va putea realiza o strategie cu adevărat viabilă. Dacă se face un mic rezumat al obiectivelor şi programelor Ministerului Tranzacţiilor, Construcţiilor şi Turismului, se poate observa că în această stregie nu este inclus nici un program pentru implementarea programelor electronice de rezervăro on-line. Din păcate, aceasta nu este singura lipsă. Conform raportului realizat de PricewaterhouseCoopers, rata rata creşterii numărului de utilizatori de internet din România este de un milion pe an. În 2006, 5,5 milioane de români vor accesa, conform raportului, internetul. 5,5 3

4

5

2 1 milion de utilizatori in 2001 2 milioane de utilizatori in 2002 3 milioane de utilizatori in 2003 4 milioane de utilizatori in 2004 5 milioane de utilizatori in 2005 5,5 milioane de utilizatori in 2006

Fig. 4.2 - Evoluţia numărului de utilizatori de internet din România, între anii 2001-2006

Dacă în 2000 doar 3,6 % dintre români deţineau un calculator, în 2003 această cifră a crescut la 10%, potrivit statisticilor. Datele furnizate de Ministerul

67


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Comunicatiilor şi Tehnologiei informaţiilor arată că în 2003 la nivelul ţării existau 2,1 milioane de calculatoare personale. La nivelul Europei, în anul 2003, au existat 208 milioane de utilizatori de internet, pentru ca la nivel mondial să existe aproximativ 671 milioane de utilizatori de internet. Astfel, într-o eră în care dezvoltarea internetului este mai mult decât evidentă iar secolul ce a început este considerat secolul informaţiei, autorităţile române responsabile de sectorul turistic nu urmăresc implementarea unui program pentru dezvoltarea publicităţii prin internet şi creşterea volumului de informaţii necesare turismului românesc, recepţionate on-line. În această direcţie se impune crearea unui site specializat de promovare turistică, cu un volum de informaţii cel puţin dublu decât cel actual. De asemenea, site-ul ar trebui să conţină informaţii restructurate astfel încât informaţiile cu aplicativitate practică să aibă o cotă de peste 70% din volumul total de informaţii. Pe lângă acestea, la nivel “virtual” ar trebui să se urmărească creearea de cât mai multe legături (preferabil legături realizate direct în text) între site-ul specializat de promovare a turismului românesc, ale agenţiilor şi asociaţiilor naţionale şi site-urile organizaţiilor internaţionale, ale partenerilor, ale marilor tour-operatori. Pentru a rămâne tot în domeniul marketingului, însă părăsind “lumea virtuală” a internetului trebuie să ne îndreptăm atenţia către partea mai puţin tehnică a oricărei activităţi, şi anume, capitalul uman. Este cunoscut faptul că cea mai bună publicitate este cea “de la om la om”, prin clinţi satisfăcuţi, care doresc să se întoarcă pentru încă un sejur. Totuşi, în cazul unui client nesatisfăcut reclama negativă va fi mult mai repede răspândită, la un număr triplu de persoane, decât în cazul unei reclame pozitive. Deci, principalul ocbiectiv ar trebui să fie îmbunătăţire calităţii tuturor serviciilor (nu doar a celor turistice) şi o mai bună corelare între calitate şi preţ. Autorităţile din turism au urmărit îmbunătăţirea calităţii serviciilor atât prin şcolarizarea personalului implicat în activităţile turistice, cât şi prin ridicarea echipamentelor şi unităţilor de cazare la standarde europene.

68


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Turismul a influenţat, şi va influenţa din ce în ce mai mult, celelalte ramuri ale economiei, şi, la rândul său, resimte efecte din partea multor aspecte ale societăţii, nu numai ale economiei. Drept urmare, un turism eficient, bun şi înfloritor nu necesită doar atenţia autorităţilor din domeniu, ci are nevoie şi de aportul celorlalte ramuri ale eonomiei şi societăţii. Căile de acces de calitate către centrele turistice, punctele de informare specializate, infrastructura telefonică dezvoltată, posibilităţile de agrement, facilităţile necesare pentru desfăşurarea unei bune activităţi, sunt doar câteva din lucrurile necesare pentru care un turist să fie mulţumit de alegerea făcută. Lăsând de o parte structura fizică a unei societăţi, ajungem la ceea ce formează primordial o societate, şi anume oamenii, mai exact la nivelul cultural al fiecăruia dintre noi. Un punct în defavoare societăţii româneşti este, nu atât nivelul de cultură, cât modul de comportament. Un fapt des întâlnit în societatea românească este murdăria pe care o înâlnim la orice pas, şi acest fapt se datorează, din păcate, fiecăruia dintre noi. Din acest motiv, şi nu numai se cere un program guvernamental, cu implicarea tuturor structurilor societăţii, pentru educarea populaţiei. Din păcate au mai existat astfel de programe care s-au redus, însă, la întruniri, conferinţe, dezbateri, etc., fără a se dezvolta şi o parte aplicativă care să ajungă direct la oamenii de rând. Tot de noi, de oameni depinde şi publicitatea la nivel internaţional. Cu fiecare an, numărul de studenţi ce pleacă peste hotare, la studii sau în cadrul programelor de schimb de experienţă, cât şi numărul studenţilor străini ce vin în ţara noastră la studii, au crescut considerabil. De asemenea, numărul relaţiilor de afaceri la nivel internaţional s-a dublat faţă de anul 2000. Iată o bună oportunitate de marketing pentru ţara noastră. Indiferet de profesie sau domeniul în care activează, fiecare dintre persoanele care vin în contact cu persoanele de altă naţionalitate devin, fără voia sa, un agent de PR ∗.

PR= public relations

69


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ Lăsând în urmă partea de marketing, trebuie să observăm că anul 2004 a avut o creştere cu 23% faţă de anul 2003, un procent dublu faţă de creşterea anului 2003, ceea ce denotă o îmbunătăţire atât în imaginea internaţională a României, cât şi îmbunătăţirea, per total, a turismului românesc. Să nu uităm că, în anul 2007, România va adera cu drepturi depline la Uniunea Europeană. Acest aspect va deschide noi oportunităţi pentru economia românească. Atât deschiderea frontierelor naţionale în interiorul Uniunii Europene, cât şi atragerea, într-un volum mai mare decât în momentul actual, de investiţii străine va oferi turismului românesc noi orizonturi. În anul 2006 ar trebui să se încerce atragerea, cu precădere, a turiştilor din Uniunea Europeană, din mai multe motive. Pobilităţile financiare relativ ridicate al unui mare procent din populaţia Uniunii Europene, dispariţia complicaţiilor la frontiere, distanţele apropiate între ţara de origine şi România, sunt unele din motivele ce ne pot determina să ne îndreptăm atenţia către populaţia Uniunii Europene.

70


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________

Bibliografie COSMESCU Ioan – Turismul – Fenomen complex, contemporan, Editura Economică, Bucureşti, 1998 ERDELE G., Istrate I. – Potenţialul turistic al României, Editura Universităţii din Bucureşti, 1995 GHERASIM Toader, GHERASIM Daniel – Marketing turistic, Editura Economică, Bucureşti, 1999 GLĂVAN Vasile – Geografia Turismului în România, Editura Institutului Eden, Bucureşti, 1996 ISTOCESCU Amedeo

-Strategia si managementul strategic al firmei, Editura

Academiei de Studii Economice, Bucureşti, 2003 MINCIU, Rodica - Economia turismului, Editura URANUS, Bucureşti, 2001 NEGUŢ Silviu - Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2003 NICOLESCU O., Verboncu I., Management, Ediţia a treia, Bucureşti, Editura Economică, 1999 HOLLAWAY J. Ch., The Business of Tourism, Ed. IV, Pitman Publishing, London, 1994 STEPHEN Smith, Tourism Analzsis. A Handbook, Longman Scientific&Technical, England, 1989 *** Anuarul statistic al României, INSSE, Bucureşti, anii 2002-2003 *** Dicţionar Explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000 *** Dosar cu privire la Programul Ministerului Turismului pe anul 2003 *** Guvernul României, Planul Naţional de Dezvoltare, Bucureşti, 2002, 2003 71


CERNEA Nicoleta Strategii de relansare a turismului internaţional al Româniaiei ____________________________________________________________________________ *** Ministerul Transpoturilor, Construcţiilor şi Turismului; Autoritatea Naţională pentru Turism, Marca Q, Model de bune practici pentru implementarea şi certificarea calităţii serviciilor hoteliere din România, Bucureşti, 2004 *** Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Autoritatea Naţională pentru Turism - Strategia de ecoturism a României – Cadrul teoretic de dezvoltare, Bucureşti, 2005 *** Ministerul Transpoturilor, Construcţiilor şi Turismului; Autoritatea Naţională pentru Turism,Programul Steagul Albastru „Blue Flag”, Bucureşti, 2004, ***Program de guvernare 2005-2008, 2004 – document guvernamental *** “Strategia dezvoltarii turismului românesc” – document ministerial *** WTO, International Tourism Overview, 2001 *** WTO, Tourism Highlights, 2004 *** http://www.tia.org *** http://www.infotravelromania.ro *** http://www.eurostat.org *** http://www.ciir.ro/servicii_stiri.php?snid=0 *** http://www.afaceri-intermedieri.ro/afaceri_intermedieri_turism_international.html

72


ANEXE 1

Tabelul nr. 1 Evoluţia numărului de structuri şi capacităţi de cazare în perioada 1990- 2004 Indicator

UM

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

Unităţi

număr

3213

3329

3277

2682

2840

2905

2965

3049

3127

3250

3121

3266

3338

3569

Evoluţie

%

92,1

95,4

93,9

76,8

81,4

83,2

85,0

87,4

89,6

93,1

89,4

93,6

95,6

102,3

Cap.

mii

cazare

locuri

353

312

303

293

293

290

289

288

287

283

280

277

273

274

Evoluţie

%

84,2

74,5

72,3

69,9

69,9

69,2

69,0

68,7

68,5

67,5

66,8

66,1

65,2

65,4

- 77.02

64.12

55.87

57.43

53.26

53.54

53.64

52.03

53.16

51.28

50.20

51.88

50.75

51.63

53.99

80,7

70,3

72,3

67,0

67,4

67,5

65,5

66,9

64,5

63,2

65,3

63,9

67,04

70,1

Cap. cazare în funcţiune Evoluţie

2004

mii locuri zile %

100,0

Sursa: Institutul Naţional de Statistică (date prelucrate)


Tabelul nr.2 Evoluţia circulaţiei turistice în perioada 1990 – 2004 Indicator An 1.Turişti români evoluţie 2.Turişti străini evoluţie 3.Înnoptări români evoluţie 4.Înnoptări străini evoluţie

UM

A. TURIŞTI ÎNREGISTRAŢI ÎN UNITĂŢI DE CAZARE 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

mii

10.865 8.309

6.830

6.718

6.149

6.305

5.832

4.894

4.742

4.314

4.053

3.960

3.848

3.952

4.279

%

100,0

76.47

62.86

61.83

56.59

58.03

53.68

45.04

43.64

39.71

37.30

36.45

35.42

36.37

51.90

mii

1.432

1.294

1.185

848

856

766

762

833

810

795

867

914

999

1.105

1.360

%

100,0

90.36

82.75

59.22

59.78

53.49

53.21

58.17

56.56

55.52

60.54

63.83

69.76

77.16

94.97

mii

40.314 28.658 22.935 22.025 20.538 21.730 19.550 17.106 16.976 15.689 15.497 15.731 14.742 15.079 15.168

%

100,0

71.09

56.89

54.63

50.95

53.90

48.49

42.43

42.11

38.92

38.44

39.02

36.57

37.40

37.63

mii

4.238

3.269

3.141

2.744

2.758

2.381

2.288

2.506

2.207

1.981

2.149

2.390

2.534

2.766

3.333

%

100,0

77.14

74.12

64.75

65.08

56.18

53.99

59.13

52.08

46.74

50.71

56.39

59.79

65.27

78.65

VIZITATORI

2


5. Plecări români - evoluţie 6. Sosiri străini - evoluţie

mii

11.275 9.078

10.905 10.757 10.105 5.737

5.748

6.243

6.893

6.274

6.388

6.408

5.757

6.497

6.972

%

100,0

80,5

96,7

95,4

89,6

50,9

51,0

55,4

61,1

55,6

56,7

56,8

51,1

57.62

61.84

mii

6.532

5.359

6.401

5.786

5.898

5.445

5.205

5.149

4.831

5.224

5.264

4.938

4.794

5.595

6.395

%

100,0

110,5

132,0

119,3

121,6

112,3

107,3

106,2

99,6

107,7

108,5

101,8

98,8

85.7

97.9

Tabel nr. 3 Evoluţia circulaţiei turistice pe zone turistice în perioada 1994 – 2004

3


Zone turistice UM 1994 1995 1996 Staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa turişti români mii 697 851 803 - evoluţie % 100 122,1 101,7 turişti străini mii 100 68 62 - evoluţie % 100 68 62 Staţiuni balneare turişti români mii 696 681 650 - evoluţie % 100 97,8 93,4 turişti străini mii 54 38 43 - evoluţie % 100 70,4 80 Staţiuni din zona montană turişti români mii 859 984 849 - evoluţie % 100 114,6 98,8 turişti străini mii 65 72 70 - evoluţie % 100 110,8 107,7 Zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea turişti români mii 60 60 56 - evoluţie % 100 100 93,3 turişti străini mii 14 11 6 - evoluţie % 100 78,6 42,9

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

709 101,7 58 58

758 108,8 49 49

644 92,4 35 35

639 91,7 33 33

615 88,2 44 44

627 90 58 58

651 93.4 67 67

671 96.3 84 84

571 82 40 74,1

589 84,6 33 61,1

636 91,4 29 53,7

652 93,7 26 48,1

663 95,3 26 48,1

602 86,5 33 61,1

636 91.4 37 68.5

638 91.7 45 83.3

723 84,2 73 112,3

744 86,6 77 118.5

718 83,6 72 111

669 77,9 88 135,4

662 77,1 88 135,4

602 70,1 98 150,8

650 75.7 98 150.8

720 83.8 116 178.5

44 73,3 6 42,9

41 68,3 10 71,4

34 56,7 6 42,9

30 50 5 35,7

40 66,7 6 42,6

29 48,3 7 50

29 48.3 8 57.1

56 93.3 17 121.4

Zone turistice UM 1994 1995 1996 1997 Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv Tulcea turişti români mii 2.852 2.785 2.678 2.095 - evoluţie % 100 97,7 93,9 73,5 turişti străini mii 566 526 522 588 - evoluţie % 100 92,9 92,2 103,9 Alte localităţi şi trasee turistice turişti români mii 985 944 796 751 - evoluţie % 100 95,8 80,8 76,2

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

1.894 66,4 577 101,9

1.664 58,3 597 106

1.579 55,3 658 116,3

1.513 53,1 686 121,2

1.537 53,9 721 127,4

1.500 52,6 791 139,75

1.656 58,07 961 169,79

717 72,8

619 62,8

485 49,2

467 47,4

453 46

486 49,3

537 54,5

4


turişti străini - evoluţie

mii %

56 100

51 91,1

59 105,4

68 121,4

64 114,3

5

56 100

58 103,6

64 114,3

82 146,4

103 183,9

129 230,5


Turişti români

Turişti străini

19 90 19 91 19 92 19 93 19 94 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04

12000 10000 8000 6000 4000 2000 0

Fig. 1 Evoluţia numarului de turişti români şi străini în perioada 1990-2004

Plecări străini

Sosiri străini

12000 10000 8000 6000 4000 2000

19 90 19 91 19 92 19 93 19 94 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04

0

Fig. 2 Evoluţia plecărilor de români şi a sosirilor de străini în perioada 19902004


Sursa: Institutul Naţional de Statistică (date prelucrate)

ANEXE 2 H.G. Nr. 237 din 8 februarie 2001 Pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire turistice EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 92 din 22 februarie 2001 În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Se aprobă Normele cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire turistice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2 Agenţii economici care deţin sau administrează structuri de primire turistice - hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, sate de vacanţă, bungalouri, pensiuni turistice şi agroturistice şi alte unităţi cu funcţie de cazare turistică - au obligaţia să respecte şi să aplice integral prevederile prezentei hotărâri. ART. 3 (1) Săvârşirea următoarelor fapte constituie contravenţii, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni: a) refuzul cazării turiştilor în cazul în care există locuri de cazare disponibile; b) neasigurarea ordinii, liniştii publice şi a bunelor moravuri în structurile de primire turistice; c) neasigurarea securităţii turiştilor şi a bunurilor acestora în structurile de primire turistice; d) nerespectarea obligaţiei privind întocmirea fişei de anunţare a sosirii şi plecării şi completarea cărţii de imobil, după caz; e) transmiterea de către personalul structurilor de primire turistice a unor informaţii cu privire la sejurul turiştilor, cu excepţia cazului în care aceste informaţii sunt solicitate de ofiţerii sau subofiţerii Ministerului de Interne; f) cazarea minorilor sub 14 ani care sunt neînsoţiţi de părinţi sau de reprezentanţii legali, cu excepţia


celor aflaţi în drumeţie, tabere, excursii, concursuri sau în alte acţiuni similare, însoţiţi de cadre didactice, antrenori şi ghizi; g) permiterea de către personalul structurilor de primire turistice a vizitării unui turist fără a avea acordul acestuia; h) permiterea de către personalul structurilor de primire turistice a rămânerii peste noapte a unui vizitator al turistului fără ca pentru acesta să fie întocmită fişa de anunţare a sosirii şi plecării sau fără a se completa cartea de imobil, după caz; i) neinformarea de către personalul structurilor de primire turistice a organelor de poliţie cu privire la apariţia unor persoane care au săvârşit infracţiuni şi care au fost date în urmărire, precum şi a altor persoane cunoscute ca traficanţi, turbulenţi, prostituate, proxeneţi etc.; j) efectuarea unor controale în spaţiile de cazare a turiştilor în alte condiţii decât cele prevăzute de lege; k) angajarea de către deţinătorii sau administratorii spaţiilor de cazare a unor persoane neinstruite. (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 600.000 lei la 800.000 lei, faptele prevăzute la alin. (1) lit. d), e), g) şi h); b) cu amendă de la 800.000 lei la 1.000.000 lei, faptele prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c), f), i), j) şi k). ART. 4 (1) Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de reprezentanţii împuterniciţi de Ministerul Turismului, precum şi de ofiţerii şi subofiţerii de poliţie. (2) În cazul repetării contravenţiilor sus-menţionate, împuterniciţii Ministerului Turismului pot retrage brevetul de turism al directorului şi/sau certificatul de clasificare a structurii de primire turistice respective. ART. 5 Contravenţiilor prevăzute la art. 3 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 6 (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 41/1996 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa şi asigurarea securităţii turiştilor în structurile de primire turistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 februarie 1996, precum şi orice alte dispoziţii contrare. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE


Contrasemnează: Ministrul turismului, Matei-Agathon Dan Ministru de interne, Ioan Rus ANEXA 1 NORME cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire turistice ART. 1 (1) Cazarea turiştilor se face la orice oră din zi şi din noapte, în ordinea sosirii şi în limita locurilor disponibile, ţinându-se seama cu prioritate de obligaţiile asumate anterior pe bază de contracte şi rezervări confirmate, cu informarea anticipată asupra tarifului pentru o zi aferent spaţiului închiriat. (2) Cazarea se face fără nici o discriminare cu privire la cetăţenie, naţionalitate, domiciliu, convingeri politice sau religioase. (3) Administraţiile structurilor de primire turistice: hoteluri, moteluri, cabane, sate de vacanţă, bungalouri, pensiuni turistice şi agroturistice şi alte unităţi cu funcţie de cazare turistică au obligaţia să asigure în incinta unităţilor ordinea, liniştea publică şi bunele moravuri, precum şi securitatea turiştilor şi a bunurilor ce le aparţin. ART. 2 (1) Administratorii structurilor de primire turistice sunt obligaţi să asigure înscrierea tuturor turiştilor în evidenţele operative, la sosirea acestora, şi completarea formularului "Fişa de anunţare a sosirii şi plecării". (2) Pensiunile turistice şi agroturistice sunt exceptate de la completarea acestui formular, urmând să se utilizeze cărţile de imobil. (3) Fişele de anunţare a sosirii şi plecării sunt formulare înseriate şi înlocuiesc cărţile de imobil. Datele pe care le conţine fiecare fişă sunt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentele norme. (4) Completarea fişelor se face de către fiecare turist în momentul sosirii, pe baza actelor de identitate, care pentru cetăţenii români sunt: buletinul/cartea de identitate şi paşaportul, carnetul de marinar sau licenţa de zbor; pentru cetăţenii străini sunt: paşaportul, carnetul de identitate, legitimaţia provizorie, permisul de mic trafic, carnetul de marinar sau licenţa de zbor, iar pentru militarii în termen şi elevii


instituţiilor militare de învăţământ sunt: buletinul/cartea de identitate sau, după caz, documentele de identitate militare (carnetul de serviciu sau legitimaţia). (5) Este interzisă cazarea oricărei persoane care nu posedă act de identitate. (6) Fişele de anunţare a sosirii şi plecării, completate şi semnate de turiştii cazaţi, se preiau, împreună cu actele de identitate, de către recepţioneri, care sunt obligaţi să confrunte datele din fişe cu cele din actul de identitate, să semneze fişele pentru confirmarea completării corecte a acestora şi să restituie imediat actele de identitate turiştilor. (7) Răspunderea pentru completarea corectă a fişelor de anunţare a sosirii şi plecării revine recepţionerilor. (8) Fişele de anunţare a sosirii şi plecării se întocmesc în două exemplare, iar pentru evitarea utilizării indigoului, acestea sunt realizate din hârtie chimizată. (9) Originalele fişelor de anunţare a sosirii şi plecării, grupate în ordine alfabetică, se pun zilnic la dispoziţie organelor de poliţie. (10) Copiile de pe fişele de anunţare a sosirii şi plecării, grupate în acelaşi mod ca şi originalele, rămân la structurile de primire turistice, cu termen de arhivare 5 ani. (11) Obligaţia de a procura aceste formulare revine deţinătorilor şi administratorilor structurilor de primire turistice. (12) Tipărirea se face contra cost, prin Regia Autonomă "Monitorul Oficial", la tarife diferenţiate în funcţie de categoria de clasificare a structurii de primire turistice. ART. 3 Modalităţile de predare-preluare a fişelor de anunţare a sosirii şi plecării vor fi stabilite de comun acord de unităţile de poliţie teritoriale şi de structurile de primire turistice. ART. 4 (1) Cazarea minorilor în vârstă de până la 14 ani este permisă numai în cazurile în care aceştia sunt însoţiţi de părinţi sau de reprezentanţii legali. (2) Se exceptează de la această regulă minorii aflaţi în drumeţie, tabere, excursii, concursuri sau în alte acţiuni similare, însoţiţi de cadre didactice, antrenori şi ghizi din partea organizatorilor acţiunilor respective. ART. 5 (1) În scopul asigurării protecţiei turiştilor personalului structurilor de primire turistice îi este interzis să dea relaţii şi informaţii cu privire la sejurul turiştilor în aceste unităţi, fără acordul acestora, cu excepţia datelor referitoare la legalitatea şederii acestora, solicitate de ofiţerii şi subofiţerii Ministerului de Interne cu atribuţii în acest scop. (2) Vizitarea turiştilor în structurile de primire turistice este admisă cu condiţia ca vizitatorul să anunţe


recepţia. Lucrătorii de la recepţie au obligaţia să permită vizita numai după obţinerea acordului turistului care urmează să fie vizitat. (3) Vizitatorul poate rămâne peste noapte în camera turistului vizitat numai după anunţarea recepţiei, completarea fişei turiştilor şi înregistrarea în celelalte documente de evidenţă operativă, în vederea achitării contravalorii serviciilor prestate de structurile de primire turistice. ART. 6 (1) Administraţiile structurilor de primire turistice răspund de paza, siguranţa şi integritatea bunurilor turiştilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, asigurând măsurile şi dotările necesare în acest scop. (2) De asemenea, amenajează spaţii corespunzătoare pentru asigurarea valorilor predate de turişti spre păstrare la recepţie, luând totodată şi măsuri de afişare a unor anunţuri în acest sens. ART. 7 (1) Personalul structurilor de primire turistice este obligat, în cadrul atribuţiilor de serviciu, să ia măsuri de prevenire a infracţiunilor şi a altor fapte antisociale în incinta acestora. (2) Administraţiile şi personalul de la recepţia structurilor de primire turistice de toate tipurile au obligaţia să informeze organele de poliţie despre apariţia persoanelor care au săvârşit infracţiuni şi care au fost date în urmărire, precum şi a altor persoane cunoscute ca traficanţi, turbulenţi, prostituate, proxeneţi etc. ART. 8 (1) În conformitate cu prevederile legale, spaţiul de cazare constituie reşedinţa temporară a turistului şi în consecinţă acest spaţiu este inviolabil, cu excepţia situaţiilor care pun în pericol viaţa, integritatea şi bunurile turiştilor, precum şi baza materială a structurilor de primire turistice. (2) Controlul în spaţiul de cazare ocupat de turist este permis numai în condiţiile prevăzute de lege. ART. 9 Instruirea personalului structurilor de primire turistice în legătură cu cunoaşterea şi aplicarea acestor reguli se realizează de către deţinătorii sau administratorii unităţilor respective. ANEXA 1 la norme HOTEL .......... ROOM No. ........ Fişa de anunţare a sosirii şi plecării REGISTRATION FORM - ANMELDUNG - FORMULAIRE TO BE COMPLETED ON ARRIVAL


AUSZUFULLEN BEI DER ANKUNFT POUR COMPLETER A L'ARRIVEE ---------------------------------------------------NUMELE ŞI PRENUMELE SURNAME AND CHRISTIAN NAME NAME UND VORNAME NOME ET PRENOME ---------------------------------------------------DATA NAŞTERII LOCUL NAŞTERII CETĂŢENIA DATE OF BIRTH PLACE OF BIRTH NATIONALITY GEBURTSDATUM GEBURTSORT STAATSANGEHORIGKEIT DATE DE NAISSANCE LIEU DE NAISSANCE NATIONALITE DOMICILIUL: LOCALITATEA STRADA Nr. ŢARA RESIDENCE: LOCALITY STREET No. COUNTRY WOHNSITZ: ORT STRASSE Nr. LAND DOMICILE: LOCALITE RUE No. PAYS DATA SOSIRII DATA PLECĂRII SCOPUL CĂLĂTORIEI ÎN ROMÂNIA DATE OF ARRIVAL DATE OF DEPARTURE PURPOSE OF TRAVELLING TO ROMANIA ANKUNFTSDATUM ABREISEDATUM ZWECK DER REISE NACH RUMANIEN DATE D'ARRIVE DATE DE DEPART MOTIVE DE VOTRE VOYAGE EN ROUMANIE ACT DE IDENTITATE: SERIA Nr. IDENTITY CARD: SERIES No. PERSONALAUSWEIS: SERIE Nr. PAPIERS D'IDENTITE: SERIE No. SEMNĂTURA TURISTULUI SEMNĂTURA RECEPŢIONERULUI TOURIST'S SIGNATURE RECEPTIONIST'S SIGNATURE UNTERSCHRIFT DES TOURISTEN UNTERSCHRIFT DES EMPFANGSCHEFS SIGNATURE DU TOURISTE SIGNATURE DU RECEPTIONNAIRE

H.G. Nr. 305 din 8 martie 2001 Privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 140 din 21 martie 2001


În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 Agenţii economici cu activitate de turism au obligaţia să utilizeze ghizi calificaţi, corespunzător specificului activităţilor desfăşurate pentru toate acţiunile turistice organizate. ART. 2 (1) Ghidul de turism, în sensul prezentei hotărâri, este persoana care, în baza certificatului de calificare şi a atestatului, poate asigura desfăşurarea în bune condiţii a programelor turistice. (2) Profesia de ghid de turism poate fi exercitată de cetăţeni români în vârstă de cel puţin 18 ani împliniţi, posesori ai unui certificat de calificare obţinut în urma absolvirii unui curs de calificare la Centrul Naţional de Învăţământ Turistic (C.N.I.T.) sau la alte instituţii de stat ori private, autorizate conform legii şi atestate potrivit calificării. ART. 3 Categoriile de ghizi utilizate în activitatea de turism din România sunt: a) ghid local, care asigură asistenţa turistică pe un teritoriu limitat; b) ghid naţional, care asigură asistenţa turistică pe teritoriul naţional şi în străinătate; c) ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice. ART. 4 Condiţiile şi criteriile privind selecţionarea, şcolarizarea, atestarea şi utilizarea ghizilor de turism, precum şi atribuţiile acestora se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului turismului, avizate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor. ART. 5 (1) Activitatea de ghid de turism poate fi exercitată fie ca activitate de bază, fie ca activitate complementară. (2) Agenţii economici cu activitate de turism pot utiliza ghizi de turism numai în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile de prestări de servicii, încheiată potrivit legii. (3) Profesia de ghid de turism poate fi practicată şi pe cont propriu de persoane fizice autorizate potrivit legii, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri şi ale normelor metodologice menţionate la art. 4. ART. 6 Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:


a) exercitarea profesiei de ghid de turism de către persoane fără atestare; b) utilizarea de către agenţii economici a unor ghizi de turism care nu deţin atestatul corespunzător acţiunii turistice desfăşurate. ART. 7 Contravenţiile prevăzute la art. 6 se aplică persoanelor fizice şi se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 800.000 lei la 1.000.000 lei, fapta prevăzută la lit. a); b) cu amendă de la 600.000 lei la 800.000 lei, fapta prevăzută la lit. b). ART. 8 (1) Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de reprezentanţii Ministerului Turismului. (2) Contravenţiilor prevăzute la art. 6 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 25 - 27. ART. 9 Atestatele obţinute de ghizi până la data prezentei hotărâri rămân valabile. ART. 10 (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, termen în care Ministerul Turismului va emite normele metodologice prevăzute la art. 4. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 78/1996 privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 26 februarie 1996, precum şi alte dispoziţii contrare. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: Ministrul turismului, Matei-Agathon Dan Ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Marian Sârbu H.G. Nr. 263 din 22 februarie 2001 Privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agreement


EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 115 din 7 martie 2001 În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 (1) În scopul protecţiei turiştilor şi practicării schiului de agrement în condiţii de siguranţă pentru turişti, pârtiile şi traseele de schi pentru agrement vor putea fi utilizate numai după omologarea acestora. (2) Asigurarea securităţii schiorilor pe pârtiile şi traseele de schi omologate constituie obligaţia administratorului acestora. ART. 2 În sensul prezentei hotărâri, prin termenii următori se înţelege: a) domeniul pentru schi - terenul care oferă condiţiile adecvate practicării schiului pentru agrement; b) pârtia de schi pentru agrement - acea parte a domeniului pentru schi amenajat care este destinată practicării schiului pentru agrement în condiţii de siguranţă pentru schiori; c) traseul de schi - acea parte a domeniului pentru schi amenajat care face legătura între pârtiile de schi; d) administratorul pârtiilor şi/sau traseelor de schi pentru agrement - persoana juridică sau fizică autorizată care le exploatează şi le întreţine în scopul practicării schiului de agrement. ART. 3 Refacerea oricăror lucrări executate pe pârtiile şi traseele de schi pentru agrement omologate, altele decât cele privind amenajarea sau întreţinerea acestora, este în sarcina părţii care a angajat executarea lucrărilor respective. ART. 4 (1) Omologarea pârtiilor de schi pentru agrement se face de Ministerul Turismului împreună cu consiliile judeţene în cadrul unor comisii special constituite, cu consultarea reprezentanţilor asociaţiilor profesionale de profil şi a consiliului local pe a cărui rază se află pârtia sau traseul de schi supus omologării. (2) Administratorul va solicita omologarea pârtiilor de schi înainte de darea în exploatare a acestora. (3) Este interzis administratorilor să exploateze pârtii şi trasee pentru schi care nu au fost omologate. ART. 5 Persoanele care utilizează pârtiile şi traseele de schi sunt obligate să respecte regulile de conduită stabilite prin normele prevăzute la art. 4.


ART. 6 Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: a) exploatarea pârtiilor şi a traseelor de schi pentru agrement fără a fi omologate; b) neasigurarea indicatoarelor de semnalizare, a balizelor şi a mijloacelor de protecţie în locurile şi la obstacolele periculoase; c) neluarea măsurilor de interdicţie, totală sau parţială, a accesului pe pârtiile şi pe traseele de schi pentru agrement, în caz de ceaţă, viscol sau în cazul pericolului de declanşare a avalanşelor, precum şi în cazul utilizării acestora pentru antrenamente şi competiţii sportive; d) efectuarea de lucrări pe pârtiile şi pe traseele de schi pentru agrement omologate, altele decât cele prevăzute în studiile şi proiectele de amenajare autorizate; e) utilizarea pentru păşunat a pârtiilor şi a traseelor de schi pentru agrement omologate; f) neasigurarea postului de prim-ajutor pe pârtiile de schi pentru agrement omologate. ART. 7 Persoanele fizice care au săvârşit faptele prevăzute la art. 6 se sancţionează cu amendă de la 800.000 lei la 1.000.000 lei. ART. 8 Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 6 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul cu atribuţii de control al Ministerului Turismului şi de cel al autorităţii administraţiei publice locale. ART. 9 Contravenţiilor prevăzute la art. 6 le sunt aplicabile şi prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 10 Normele privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement se stabilesc de Ministerul Turismului, cu avizul Ministerului Tineretului şi Sportului şi al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. ART. 11 (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 801/1996 pentru aprobarea Normelor privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 25 septembrie 1996, precum şi orice alte dispoziţii contrare.


PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: Ministrul turismului, Matei-Agathon Dan Ministrul tineretului şi sportului, Georgiu Gingăraş p. Ministrul apelor şi protecţiei mediului, Ioan Jelev, secretar de stat Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, Miron Tudor Mitrea Ministrul administraţiei publice, Octav Cozmâncă H.G. Nr. 238 din 8 februarie 2001 Privind condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de turism EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 88 din 21 februarie 2001 În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 27 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ART. 1 (1) Agenţiile de turism îşi pot desfăşura activitatea de oferire, comercializare şi vânzare a serviciilor şi a pachetelor de servicii turistice pe teritoriul României numai în baza licenţei de turism emise de


Ministerul Turismului. (2) Persoana care asigură conducerea operativă a unei agenţii de turism, a unei filiale a acesteia din altă localitate sau a unei structuri de primire turistică va deţine brevet de turism, prin care se atestă pregătirea profesională în domeniul turismului. ART. 2 În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc astfel: a) licenţa de turism este documentul prin care se atestă capacitatea titularului de a comercializa servicii turistice în condiţii de calitate şi siguranţă pentru turişti şi posibilitatea de a înfiinţa o agenţie de turism; b) brevetul de turism este documentul prin care se atestă capacitatea profesională în domeniul turismului a persoanelor fizice care asigură conducerea agenţiilor de turism sau a structurilor de primire turistice. ART. 3 (1) Licenţele şi brevetele de turism se eliberează de Ministerul Turismului, la cererea agentului economic şi, respectiv, a persoanelor fizice care solicită obţinerea brevetului de turism. (2) În termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic, respectiv a persoanei fizice, Ministerul Turismului, cu consultarea asociaţiilor profesionale din domeniul turismului, va efectua verificările necesare şi va elibera licenţa şi, respectiv, brevetul de turism. (3) În situaţia în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru emiterea licenţei şi, respectiv, a brevetului de turism, Ministerul Turismului va comunica solicitanţilor, în termenul prevăzut la alin. (2), motivul pentru care acestea nu pot fi eliberate. ART. 4 (1) Licenţa şi brevetul de turism sunt netransmisibile şi se afişează în copie autentificată la loc vizibil în incinta agenţiei de turism şi a filialelor acesteia, pentru a da posibilitatea turiştilor să cunoască dacă agenţia în cauză funcţionează legal. (2) Pe documentele emise de agenţiile de turism şi filialele acestora este obligatoriu să se înscrie numărul licenţei de turism; opţional acesta va fi înscris şi pe firma agenţiei şi a filialelor. ART. 5 În situaţia în care nu mai sunt îndeplinite criteriile care au stat la baza acordării licenţei de turism pentru agenţia de turism sau pentru filialele acesteia, agentul economic în cauză are obligaţia să solicite în termen de 10 zile Ministerului Turismului eliberarea unei noi licenţe de turism, potrivit condiţiilor efectiv îndeplinite. ART. 6 Licenţele de turism vor fi vizate de Ministerul Turismului din 3 în 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea licenţei de turism cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea


acesteia sau de la ultima viză. ART. 7 Criteriile şi metodologia pentru eliberarea licenţelor şi brevetelor de turism vor fi stabilite de Ministerul Turismului, cu consultarea asociaţiilor profesionale, patronale şi sindicale din domeniul turismului, prin norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului turismului, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 8 (1) Licenţa de turism se suspendă pentru o perioadă de până la un an de către Ministerul Turismului, în una dintre următoarele situaţii: a) comercializarea pachetelor de servicii turistice se realizează fără respectarea reglementărilor legale în vigoare; b) neasigurarea de ghizi atestaţi pentru derularea în bune condiţii a programelor turistice, conform reglementărilor în vigoare; c) utilizarea de autocare neclasificate; d) asigurarea de servicii de cazare şi alimentaţie în structuri de primire turistice care nu deţin certificate de clasificare; e) funcţionarea agenţiei de turism sau a filialei acesteia din altă localitate decât cea în care este situat sediul agenţiei fără ca persoana care asigură conducerea să deţină brevet de turism; f) prestarea de servicii turistice prin filiale ale agenţiei turistice care nu au obţinut licenţa de turism. (2) Licenţa de turism este suspendată pe perioada în care agentul economic nu mai are achitată poliţa de asigurare. ART. 9 (1) Licenţa de turism se retrage de către Ministerul Turismului în următoarele situaţii: a) când se repetă una dintre situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1); b) când agentul economic comunică Ministerului Turismului, din proprie iniţiativă, renunţarea la desfăşurarea activităţii de turism; c) când licenţa de turism este transmisă în scopul utilizării de către alt agent economic care nu a obţinut licenţa; d) când agentul economic nu mai îndeplineşte criteriile care au stat la baza eliberării licenţei. (2) Titularul unei licenţe de turism retrase în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) nu mai are dreptul să solicite eliberarea unei noi licenţe de turism timp de 2 ani de la data retragerii. ART. 10 Ministerul Turismului va publica periodic lista cuprinzând licenţele de turism suspendate sau retrase şi, respectiv, lista cuprinzând brevetele de turism retrase. Publicarea se va face cel puţin într-un cotidian


central şi într-unul local din judeţul în care sunt situate agenţiile de turism în cauză. ART. 11 Brevetul de turism se retrage de Ministerul Turismului în una dintre următoarele situaţii: a) când nu mai sunt îndeplinite criteriile care au stat la baza eliberării acestuia; b) când, din motive imputabile titularului brevetului de turism, s-a anulat licenţa de turism sau, respectiv, certificatul de clasificare a structurii de primire turistice pe care acesta o conduce. ART. 12 Neacordarea sau retragerea licenţei sau brevetului de turism, precum şi nevizarea sau suspendarea licenţei de turism pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ în condiţiile legii. ART. 13 Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni: a) desfăşurarea de activităţi turistice specifice agenţiilor de turism de către agenţi economici cu licenţa de turism suspendată, nevizată sau cu viza expirată; b) nerespectarea obiectului de activitate înscris în licenţa de turism, corespunzător tipului de licenţă de turism obţinut; c) desfăşurarea de activităţi turistice prin filiale care nu au obţinut licenţa; d) desfăşurarea de activităţi turistice în alte sedii decât cele înscrise în licenţa de turism; e) neasigurarea conducerii de către persoane posesoare de brevet de turism a agenţiilor şi structurilor de primire turistice în condiţiile stabilite potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 7; f) nerespectarea condiţiilor şi criteriilor în baza cărora s-a eliberat licenţa de turism; g) neafişarea licenţei de turism în condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (1). ART. 14 Contravenţiile prevăzute la art. 13 se sancţionează după cum urmează: a) faptele prevăzute la lit. a) - f), cu amendă de la 800.000 lei la 1.000.000 lei; b) fapta prevăzută la lit. g), cu amendă de la 600.000 lei la 800.000 lei. ART. 15 Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de salariaţii cu atribuţii de control din cadrul Ministerului Turismului. ART. 16 Contravenţiilor prevăzute la art. 13 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 25 şi 26. ART. 17 Licenţele şi brevetele de turism eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri rămân


valabile în măsura în care corespund criteriilor stabilite prin normele metodologice prevăzute la art. 7. Celelalte licenţe şi brevete de turism eliberate îşi păstrează valabilitatea numai pentru o durată de două luni, perioadă în care titularii acestora vor solicita eliberarea de noi licenţe şi brevete de turism. ART. 18 (1) Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, termen în care vor fi publicate normele metodologice prevăzute la art. 7. (2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 513/1998 privind activitatea de comercializare a serviciilor turistice şi de acordare a brevetelor şi licenţelor de turism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 27 august 1998, precum şi orice alte dispoziţii contrare. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: Ministrul turismului, Matei-Agathon Dan O.M.T. Nr. 235 din 6 iunie 2001

Privind asigurarea turiştilor în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism EMITENT: MINISTERUL TURISMULUI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 433 din 2 august 2001 Ministrul Turismului, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 24/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului, în baza Ordonanţei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, cu modificările ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr. 238/2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de turism, emite următorul ordin: ART. 1 (1) Agenţii economici care comercializează pachete de servicii turistice au obligaţia să încheie poliţe de asigurare cu societăţi de asigurare privind asigurarea rambursării cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de turişti, în cazul insolvabilităţii sau a falimentului agenţiei de turism. (2) Poliţa de asigurare se va încheia pe baza modelului de poliţă-cadru prezentat în anexa nr. 1.


(3) Poliţele de asigurare vor fi încheiate cu societăţi de asigurare agreate de Ministerul Turismului. Metodologia de agreare a societăţilor de asigurare este prezentată în anexa nr. 2. ART. 2 Poliţa de asigurare se încheie pe o durată de un an de la data încheierii, iar suma asigurată va fi de 50.000 dolari S.U.A. pentru agenţiile touroperatoare şi de 10.000 dolari S.U.A. pentru agenţiile detailiste. ART. 3 În contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice încheiat între agenţiile de turism şi turişti, indiferent de modul de prezentare a acestuia (catalog, pliant sau alt înscris), este obligatoriu să se consemneze faptul că turistul este asigurat pentru insolvabilitatea sau falimentul agenţiei de turism, precum şi condiţiile şi termenele în care turistul poate solicita plata despăgubirilor. ART. 4 Comercializarea pachetelor de servicii turistice fără încheierea poliţei de asigurare se sancţionează cu suspendarea licenţei de turism, potrivit art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 238/2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de turism. ART. 5 Societăţile de asigurare vor transmite periodic Ministerului Turismului situaţia cuprinzând agenţiile de turism asigurate. ART. 6 Agenţii economici care comercializează pachete de servicii turistice au obligaţia să încheie poliţe de asigurare, în condiţiile art. 1 şi 2, până la data de 1 august 2001. ART. 7 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. ART. 8 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul turismului, Matei-Agathon Dan ANEXA 1 __________________________________________________________________________ | |

| POLIŢĂ DE ASIGURARE

|

| privind rambursarea cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor

|


| achitate de către turist, în cazul insolvabilităţii sau falimentului | |

agenţiei de turism

|

|__________________________________________________________________________| | Asiguratul

| Denumirea

|

|

|

|_________________________|________________________|

|

| Registrul comerţului

|

|_________________________|________________________|

|

| Licenţa de turism

|

|_________________________|___________|____________|

|

| Sediul principal

|

|_________________________|________________________|

|

| Telefon

|

|_________________________|________________________|

|

| Fax

|

|_________________________|________________________|

|

| E-mail

|

|_________________________|________________________|

|

| Agenţia de turism

| | Nr.

| | Data

|

|

|

|

|

|

| |

| |

|

|_______________________|_________________________|________________________| | Asigurătorul

| Denumirea

|

|

|__________________________________________________|

|

| Sediul

|

|__________________________________________________|

|

| Telefon

|

|__________________________________________________|

|

| Fax

|

|__________________________________________________|

|

| E-mail

| | | |

|_______________________|__________________________________________________| | Beneficiarii

|Turiştii, conform condiţiilor de |

|

|asigurare (în temeiul contractelor|

|

|de comercializare a pachetelor de |

|

|servicii turistice)

|

|_______________________________________|__________________________________|


| Suma asigurată

|Conform art. 2 din ordin

|

|_______________________________________|__________________________________| | Prima de asigurare

|

|

|_______________________________________|__________________________________| | Cota de primă

|

|

|_______________________________________|__________________________________| | Franşiza

|

|

|_______________________________________|__________________________________| | Perioada de asigurare

| De la

| La

|

|_______________________________________|__________________|_______________| | La prezenta se anexează condiţiile de asigurare prevăzute în anexa care | | face parte integrantă din poliţă.

|

|__________________________________________________________________________| | Prezenta poliţă a fost eliberată în 3 (trei) exemplare, câte un exemplar | | pentru fiecare parte şi un exemplar pentru Ministerul Turismului.

|

|__________________________________________________________________________| | Am primit un exemplar original al poliţei şi anexa.

|

|__________________________________________________________________________| |

|

|

|

| |

Asigurător, ..................

Asigurat, .................

| |

|__________________________________________________________________________| ANEXA 2 Metodologia de agreare a societăţilor de asigurare Agrearea societăţilor de asigurare se face de Ministerul Turismului, cu consultarea prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. În vederea obţinerii agreării societăţile de asigurare vor prezenta Ministerului Turismului o documentaţie cu următorul conţinut: - copie de pe autorizaţia de funcţionare eliberată în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor; - copie de pe certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comerţului; - angajamentul scris al societăţii de asigurare că a luat cunoştinţă de poliţa-cadru aprobată, pe care se


obligă să o utilizeze în relaţiile contractuale cu agenţiile de turism, fără a introduce alte clauze care să contravină principiilor acesteia sau să impună agenţiilor de turism alte obligaţii decât cele stabilite prin aceasta. Societăţile de asigurare nu mai sunt agreate în următoarele situaţii: - când nu mai deţin autorizaţie de funcţionare; - când din analiza poliţelor încheiate şi din sesizările primite de la Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT) rezultă că nu respectă angajamentul prevăzut mai sus. Ministerul Turismului va informa agenţii economici prin asociaţiile profesionale şi prin mass-media cu privire la societăţile de asigurare agreate, precum şi cu privire la cele cărora li s-a retras agrearea. ANEXA 1 la poliţa de asigurare CONDIŢII DE ASIGURARE privind rambursarea cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de către turişti în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism 1. Definiţii 1.1. Agenţia de turism - unitatea specializată care oferă şi vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora. 1.2. Asiguratul - societatea comercială înregistrată în România, titulara licenţei de turism pentru agenţia de turism. 1.3. Beneficiarul - turistul. 1.4. Cheltuielile de repatriere - cheltuielile efectuate de turist după întreruperea de către asigurat a derulării contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice, pentru ca turistul să se poată întoarce la punctul originar de plecare din România, în condiţii de confort şi preţ similare celor contractate. 1.5. Contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice - acordul de voinţă dintre asigurat şi turist, care are ca obiect cumpărarea unui pachet de servicii turistice de către turist şi eliberarea documentelor de plată şi a documentelor de călătorie de către asigurat. 1.6. Dauna - prejudiciul financiar suferit de turist. 1.7. Debitul - sumele achitate şi/sau cheltuielile de repatriere. În cazul în care plata de către turist a serviciilor contractate cu agenţia de turism a fost făcută în lei, debitul se actualizează în funcţie de rata inflaţiei. 1.8. Despăgubirea - suma datorată de asigurător beneficiarului în urma producerii evenimentului asigurat. 1.9. Evenimentul asigurat - neplata debitului de către asigurat ca urmare a insolvabilităţii sau


falimentului acestuia. 1.10. Falimentul - procedura judiciară de executare silită a bunurilor din averea asiguratului, în scopul acoperirii datoriilor comerciale ale acestuia. 1.11. Insolvabilitatea - situaţia în care asiguratul nu achită debitul în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la primirea de către acesta de la turist a documentelor justificative sau dacă întrerupe unilateral acordarea serviciilor. 1.12. Licenţa de turism - documentul prin care se atestă capacitatea asiguratului de a comercializa servicii turistice în condiţii de calitate şi siguranţă pentru turişti. 1.13. Pachetul de servicii turistice - combinaţia prestabilită a cel puţin două dintre următoarele trei grupe de servicii, cu condiţia ca durata neîntreruptă a acestora să depăşească 24 de ore sau să cuprindă o înnoptare, şi anume: transport, cazare şi alte servicii, fără legătură cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii ale acestora şi care reprezintă o parte semnificativă a pachetului de servicii turistice, cum ar fi: alimentaţie, tratament balnear, agrement şi altele asemenea. 1.14. Sumele achitate - contravaloarea serviciilor turistice neprestate turistului - servicii plătite de acesta în conformitate cu contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice încheiat cu asiguratul. 1.15. Turistul - orice persoană care cumpără sau care se angajează să cumpere pachetul de servicii turistice - contractant principal - sau orice altă persoană în numele căreia contractantul principal se angajează să cumpere pachetul de servicii turistice - alţi beneficiari - sau oricare altă persoană în favoarea căreia contractantul principal sau alţi beneficiari cedează pachetul de servicii turistice cesionarul. 2. Obiectul poliţei de asigurare 2.1. Obiectul prezentei poliţe de asigurare este acoperirea de către asigurător a riscului de neplată a debitului pe care îl are asiguratul faţă de turişti (beneficiarii asigurării), cauzat de neexecutarea integrală sau parţială a contractelor de comercializare a pachetului de servicii turistice încheiate cu aceştia, în cazul insolvabilităţii sau falimentului asiguratului. 2.2. Asigurătorul acceptă ca în schimbul primei de asigurare încasate de la asigurat să garanteze turiştilor - beneficiari ai asigurării - plata debitelor în cazul insolvabilităţii sau falimentului asiguratului. 3. Excluderi Asigurătorul nu datorează despăgubiri pentru: a) daune rezultate din alte cauze decât insolvabilitatea sau falimentului asiguratului; b) alte sume solicitate de turist în afara celor privind cheltuielile de repatriere şi/sau a sumelor achitate de către acesta;


c) cheltuielile efectuate de turist înainte de începerea derulării contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice, care nu sunt incluse în preţul pachetului de servicii turistice (taxă de viză, vaccinări, taxe de aeroport); d) sumele achitate de către turist, pe care asiguratul nu este obligat să le restituie conform contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice; e) daune generate de forţa majoră invocată de asigurat, dovedită cu documente emise de autorităţile publice competente. Prin caz de forţă majoră se înţelege împrejurările care au intervenit după încheierea contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice, ca urmare a unor evenimente extraordinare, neprevăzute şi inevitabile pentru părţi; f) fraudă, rea-intenţie sau rea-credinţă din partea turistului sau a reprezentanţilor acestuia; g) daune rezultate din orice consecinţă a războiului, invaziei, actelor de agresiune străină (fie că războiul este declarat sau nu), război civil, rebeliune, revoluţie, insurecţie, lovitură de stat; h) daune rezultate din vina turistului. 4. Suma asigurată Suma asigurată reprezintă limita răspunderii pe care asigurătorul o are pentru turiştii agenţiei de turism până la limita acesteia. 5. Perioada de asigurare şi perioada de răspundere 5.1. Perioada de asigurare este menţionată în poliţa de asigurare. 5.2. Perioada de răspundere, în cazul fiecărui contract de comercializare a pachetului de servicii turistice, începe la data semnării respectivului contract. 5.3. Răspunderea, în cazul fiecărui contract de comercializare a pachetului de servicii turistice, încetează în una dintre următoarele situaţii, indiferent care dintre acestea intervine mai întâi: a) finalizarea derulării pachetului de servicii turistice, conform contractului respectiv; b) rezilierea contractului respectiv; c) plata integrală a debitului de către asigurat sau de către un terţ; în cazul plăţii parţiale răspunderea asigurătorului se diminuează în mod corespunzător; d) plata despăgubirii datorate de către asigurător. 6. Prima de asigurare 6.1. Cota de primă de asigurare este precizată în poliţa de asigurare şi se aplică la suma asigurată. 6.2. Prima de asigurare este plătită în aceeaşi monedă în care este exprimată suma asigurată. 7. Franşiza 7.1. Franşiza este partea de risc rămasă în răspunderea turistului, exprimată în procente din suma asigurată, şi se deduce din fiecare daună. 7.2. Franşiza este precizată în poliţa de asigurare.


8. Obligaţiile asiguratului 8.1. Asiguratul are obligaţia de a plăti prima de asigurare. 8.2. Asiguratul are obligaţia de a informa turistul în legătură cu condiţiile de asigurare privind rambursarea sumelor achitate de către turist şi/sau a cheltuielilor de repatriere. 8.3. Asiguratul are obligaţia de a întocmi contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 8.4. Asiguratul are obligaţia de a informa asigurătorul în legătură cu orice modificare intervenită în unul dintre următoarele elemente: denumire, formă juridică, sediu, telefon, structura acţionariatului, licenţă de turism, brevete de turism. 9. Obligaţiile asigurătorului 9.1. Asigurătorul are obligaţia de a plăti despăgubirea pe baza documentelor justificative menţionate la pct. 10.6, în condiţiile prezentei poliţe de asigurare; despăgubirea se face în moneda contractului de comercializare a serviciilor turistice. 9.2. În cazul în care plata de către turist a serviciilor contractate cu agenţia de turism a fost făcută în lei, despăgubirea se actualizează în funcţie de rata inflaţiei. 10. Constatarea daunelor şi plata despăgubirilor 10.1. În cazul în care asiguratul nu efectuează repatrierea turistului, turistul are obligaţia de a anunţa imediat asigurătorul prin telefon, fax sau e-mail. În această situaţie asigurătorul nu are obligaţia de a achita imediat contravaloarea cheltuielilor de repatriere, ci de a o rambursa după întoarcerea turistului în România, în condiţiile prezentei poliţe de asigurare. 10.2. În cazul în care turistul solicită de la asigurat rambursarea sumelor achitate şi/sau a cheltuielilor de repatriere, acesta trebuie să trimită documentele justificative către asigurat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Turistul are obligaţia să păstreze fotocopii de pe respectivele documente justificative. Turistul poate solicita asiguratului rambursarea sumelor achitate şi/sau a cheltuielilor de repatriere, în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data încheierii derulării pachetului de servicii turistice sau de la data repatrierii. 10.3. Turistul are obligaţia de a notifica asigurătorului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în legătură cu solicitarea adresată asiguratului privind rambursarea sumelor achitate şi/sau a cheltuielilor de repatriere, în termen de 5 (cinci) zile calendaristice de la data confirmării de primire prevăzute la pct. 10.2. 10.4. În cazul în care, în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data confirmării de primire a documentelor justificative de către asigurat, turistul nu a primit sumele solicitate de la asigurat, are loc evenimentul asigurat. 10.5. În termen de 10 (zece) zile calendaristice de la data producerii evenimentului asigurat turistul are


obligaţia de a transmite asigurătorului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, cererea de despăgubire însoţită de documentele justificative. 10.6. Documentele justificative constau în principal în: a) contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice; b) confirmările de primire precizate la pct. 10.2, 10.3 şi 10.5; c) fotocopiile de pe documentele de plată a avansului (chitanţe, ordine de plată etc.), în cazul cererilor de rambursare a sumelor achitate de turist; d) fotocopiile de pe documentele de transport şi cazare, în cazul cererilor de rambursare a cheltuielilor de repatriere. 10.7. Despăgubirea nu poate depăşi suma achitată de turist în contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice, precum şi sumele necesare repatrierii acestuia, cu respectarea prevederilor pct. 9.2. 10.8. Din despăgubire se scade franşiza menţionată pe poliţă. 10.9. Despăgubirea va fi plătită în termen de 30 (treizeci) de zile calendaristice de la data primirii de către asigurător a documentelor justificative de la turist. 10.10. În cazul în care după plata despăgubirii asiguratul plăteşte debitul către turist, turistul are obligaţia de a restitui asigurătorului despăgubirea primită, în termen de 5 (cinci) zile lucrătoare de la data primirii de la asigurat a sumelor reprezentând debitul. 11. Dispoziţii finale 11.1. Prin plata despăgubirii şi în limita acesteia asigurătorul se subrogă în toate drepturile turistului împotriva asiguratului şi este mandatat să folosească toate mijloacele legale pentru executarea silită a asiguratului. 11.2. Asigurătorul are dreptul de a rezilia prezenta poliţă în cazul retragerii licenţei de turism a asiguratului de către autoritatea competentă. Asigurătorul este răspunzător în continuare exclusiv pentru contractele de comercializare a pachetelor de servicii turistice încheiate înainte de data rezilierii. 11.3. Asigurătorul are dreptul de a suspenda prezenta poliţă de asigurare în oricare dintre următoarele cazuri: - suspendarea de către autoritatea competentă a licenţei de turism aferente asiguratului; - nerespectarea obligaţiilor asumate de asigurat prin prezenta poliţă de asigurare. Asigurătorul este răspunzător în continuare exclusiv pentru contractele de comercializare a pachetelor de servicii turistice încheiate înainte de data suspendării. 11.4. Prezentele clauze contractuale sunt completate cu prevederile legale în vigoare. 11.5. Orice litigiu rezultat din interpretarea şi/sau din executarea prezentei poliţe de asigurare se soluţionează pe cale amiabilă sau, dacă nu este posibil astfel, de către instanţele de judecată competente din România.


Strategii de relansare a turismului international al româniei  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you