Revista de Silvicultură şi Cinegetică Teritorial cercetările s-au desfăşurat în judeţele din sud-es- realizate la Staţiunea Bărăganu (judeţul Călăraşi), în perdele antierozionale din incinta Staţiunii de Cercetare Perieni (jutul ţării (Călăraşi, Brăila, Buzău, Vrancea, Galaţi, Vaslui). Pentru urmărirea comportării şi evoluţiei în timp a speciilor deţul Vaslui) precum şi a celor de protecţie a căilor ferate (Balforestiere şi a principalelor tipuri de perdele de protecţie cu ta Albă – jud. Buzău, Traian Sat – judeţul Brăila), în coridorul vârste diferite, realizate prin aplicarea unor tehnologii diferi- central al acestora, în amestec intim cu ulm de câmp, paltin te de instalare, îngrijire şi conducere, au fost amplasate peste de câmp, frasin, arţar tătărăsc, jugastru şi arbuşti (foto 3, 4). 20 de blocuri experimentale în perdele de protecţie a câmpului Faţă de condiţiile climatice, se arată destul de rezistent în ce (Garoafa, Tătăranu şi Măicăneşti–Vrancea; staţiunea ICAS Bă- priveşte uscăciunea solului şi a atmosferei, fiind adaptat la răganu – Călăraşi; Râmnicelu–Brăila); în perdele de protecţie climatul moderat uscat caracteristic silvostepei dar este preantierozionale (CCDCES Perieni–Bârlad); în perdele de protec- tenţios faţă de condiţiile edafice, vegetând bine mai ales pe ţie a căilor de comunicaţii (Mărăşeşti-Putna Seacă – Vrancea, solurile cernoziomice cambice şi argiloiluviale din silvostepă. Balta Albă–Buzău, intervalul Lacu Sărat-Făurei-Brăila). Pentru cuprinderea unui număr cât mai mare de specii, în diverse condiţii staţionale (în total 39 de specii de arbori şi arbuşti), cercetările de itinerar au fost extinse şi în alte 30 de situaţii de perdele de protecţie din teritoriul analizat (în judeţele Vrancea, Galaţi, Brăila, Vaslui şi Buzău). Rezultatele cercetărilor efectuate în cadrul temei privind comportarea principalelor specii forestiere, în diferite tipuri şi compoziţii de perdele de protecţie, instalate în diverse condiţii staţionale, au fost completate, de câte ori a fost necesar, cu date preluate din literatura de specialitate, referitoare la însuşirile diferitelor specii forestiere utilizate în perdelele forestiere de protecţie.
3. Rezultate privind comportarea şi evoluţia în timp a unor specii de arbori şi arbuşti în perdelele forestiere de protecţie
Foto 1.Perdele antierozionale Perieni Bârlad Soil protection forest belts, Perieni – Bârlad
Gospodărirea pe baze ecologice a perdelelor forestiere de protecţie trebuie să se bazeze pe buna cunoaştere a speciilor forestiere şi a staţiunilor, pe cunoaşterea şi aplicarea legilor şi legităţilor care guvernează viaţa acestor ecosisteme, pe relaţiile multiple dintre comunităţile umane şi ambianţa lor naturală. Instalarea cu succes a perdelelor forestiere de protecţie reclamă, pe de o parte, o alegere atentă a speciilor de arbori şi arbuşti şi o grupare judicioasă a acestora în formule şi scheme de amestec, iar pe de altă parte – adoptarea unor tehnici de lucru adecvate condiţiilor locale. Acţiunile de instalare a perdelelor forestiere de protectie a cîmpului din anii trecuţi au avut în cea mai mare parte efectul scontat şi o parte din multitudinea de specii întroduse la vremea respectivă, vegetează destul de bine în raport cu condiţiile de vegetaţie (salcâmul, sălcioară, ciresul de pădure, măcesul ş.a.). Cercetările privind comportarea şi evoluţia speciilor au condus la concluzia ca la instalarea perdelelor forestiere se impune introducerea unui asortiment diversificat de specii forestiere, atât arbori cât şi arbuşti, cu o rezistenţă sporită la uscăciune în perioada estivală şi care, în cât mai scurt timp să ajungă la starea de masiv.
Foto 2. Perdele forestiere de protecţie a câmpului, Focşani Field protection forest belts, Focşani
Prezintă creştere înceată în primii ani după plantare, aceasta devenind tot mai activă după realizarea stării de masiv (7…10 ani). La Perieni, în perdele antierozionale, în staţiune de silvostepă cu cernoziom cambic, la vârsta de peste 50 de ani, a realizat diametre de bază de 40…50 cm şi înălţimi de cca. 22 m. La Staţiunea Bărăgan (Călăraşi), pe cernoziom tipic, la vârsta de 50-55 de ani, în amestec cu tei, paltin, arţar tătărăsc, jugastru şi arbuşti (lemn câinesc, sânger), a realizat diametre cuprinse între 18 şi 48 cm (în medie 28 cm) şi înălţimi de 2021 m, iar la 12-13 ani, diametre de 14-20 cm şi înălţimi de 8-9 m. În amestec cu frasinul, care s-a dovedit un concurent puÎndeplinirea funcţiilor de protecţie cu maximă eficienţă este ternic al stejarului, atât menţinerea cât şi dimensiunile realicondiţionată de compoziţia, structura şi modul de aşezare al zate au fost mai reduse. Rezultate bune au fost înregistrate şi acestora pe teren şi a factorilor naturali din regiunea anali- în perdele de protecţie a căilor ferate (Traian Sat, Balta Albă), pe cernoziom tipic, unde după 50 de ani, stejarul brumăriu în zată (foto 1, 2). amestec cu ulmul de câmp a realizat diametre de 30…40 cm Principalele rezultate ale cercetărilor referitoare la comporşi înălţimi de peste 20 (24,5) m. Eficienţa perdelelor cu stejar tarea unor specii forestiere utilizate în compoziţia perdelelor este ridicată realizând o structură semipenetrabilă, determide protecţie analizate sunt prezentate în continuare. nată de numărul mare de exemplare şi specii precum şi de Stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora) a fost utilizat ca dimensiunile variate ale acestora. Speciile din compoziţie asispecie de bază în perdelele forestiere de protecţie a câmpului gură o consistenţă ridicată, regenerându-se pe cale naturală.
36