Page 1

Victor Gingiu • Valentina StefĂnescu • Adrian CrÎsmaru • Ugron Reka • Ciprian Ciuclea , ,

artclue Revista de artă contemporană

Till the end :

Florin Pantilimon Olivia Niţis: , Perspective • Ansamblu familial: Mihail Cosuleţu • „Kitschurile” lui Gabriel , Bodnariu • Colecţionarul: ultimul mecena în artă • Adrian Crîşmaru: arta subversivă a contemporanului sincer

ArtClue

www.artclue.net

toamna 2010 www.artclue.net


ArtClue revista de artă contemporană

Florin Pantilimon - NOW

Colaboratori: Adriana Toma Elena Andrei Olivia Niţiș Victor Gingiu Mihaela Ion Anca Leu Iulian Mureșanu Silvia Pintilie

Redactori: Adriana Toma Elena Andrei Isabella Trifan Laura Albu Oana Maria Banu Constantin Nimigean

PR Manager: Isabella Trifan

Grafică și layout: Constantin Nimigean

Marketing & Manager de proiect: Adriana Căpraru

Conţinutul acestei reviste este protejat prin lege. Articolele nu pot fi reproduse fără a obţine în prealabil permisiunea redacţiei și a autorului. Pentru detalii, contactaţi-ne la contact@artclue.net

Parteneriate: Adriana Căpraru Elena Andrei Isabella Trifan

www.artclue.net contact@artclue.net


Editorial

Galerii… galerii… puţinele mele galerii… de Olivia Niţiș, curator

A

m acceptat invitaţia ArtClue de a scrie un editorial pentru acest număr, despre galerii. M-am gândit că voi scrie despre galerii din perspectiva curatorului, dar și din cea a consumatorului de artă. M-am gândit că voi fi tentată să mă autocenzurez sau să scriu un text cuminte despre ce merge și ce nu în galeriile din București sau Timișoara, ca să nu se supere nimeni. Cert este că nu veţi citi un text despre lamentaţia clasică la adresa tendinţelor comerciale pe care le au galeriile de artă, artiștii care lucrează toţi la fel pentru că e pe val să abordezi un anume subiect, de preferinţă politic, o anumită tehnică, de preferinţă pictura sau o anume manieră, de preferinţă figurativă. Nu veţi citi un text despre slaba și neinstruita piaţă de artă din România. Nu veţi citi un text despre marginalizare artistică sau despre lenea curatorilor și confortul instituţional. În primul rând nu veţi citi un text imposibil de citit, ci pentru toate buzunarele minţii. Galeriile cu care am lucrat până acum sunt galerii interesate și dispuse să colaboreze cu curatori. Am lucrat în București cu Nit (spaţiul de acum Atelier 35), Anaid Art Gallery, defunctul Point contemporary, Atelier 030202,

cu câteva galerii ale UAP-ului (dar nu la iniţiativa instituţiei numite), iar în Timișoara cu Galeria Calina. Ar fi multe de spus despre bolile de care suferă galeriile din România și care sunt simptomele lor. Cred ca virusul cel mai periculos este neputinţa de a păstra ușile deschise. Știm cu toţii, galeriile sunt puţine și se împuţinează tot mai mult. Cum poţi vorbi sau scrie despre ceva ce se află într-o continuă disoluţie? Cauţi ceva solid, puternic, rezistent, având reperul galeriilor din Viena sau Berlin. În plus, când spunem galerii ne gândim

la cele din București, la câteva galerii din Timișoara sau din Cluj. Acestea sunt galeriile din România, o ţară cu 22 de milioane de locuitori, membră UE. Aproape tuturor galeriilor (cu câteva excepţii) le lipsește infrastructura. Încă se testează variante, comportamente și timide strategii de marketing. Competitivitate reală? Dinamism? Reputaţie internaţională? Rămânem un punct mic și stresat pe harta culturală a lumii care și-a consolidat identitatea de secole și care nu a supravieţuit din inerţie. The rest is too much silence... 3


Cuprins  interviu

 cronică

 podium

Mihail Coșuleţu Ansamblu familial

Olivia Niţiș Perspective

Ugron Reka Limite, libertate, conformism

Victor Gingiu Lumi fantastice

Florin Pantilimon Till the END

Kitschurile lui Gabriel Bodnariu

Marinela Botez Emoţii și personaje arhivate

Colecţionarul, ultimul mecena în artă

Ciprian Ciuclea Face to face. Estetica și conceptul

Valentina Ștefănescu Jocul cu materiale și concepte

Adrian Crîșmaru Arta subversivă a contemporanului sincer

8 13 19 23 29 39 45 50 54 60 66


Handlung. On Producing Possibilities.

Dorel Naste și Codin Orășeanu Sharing de identitate

Estera Lungu Sara mică

Mihaela Paraschivu Copilărie, frică și cotidian

Teodora Vișineanu Tarele omului contemporan

Otilia Cadar Frumuseţi, păsări, ferestre de jurnal și iDolls

72 78 82 84 86 88

Târguri intenaţionale

92

Evenimente

94

Art travelers

102

Discover

104

Parteneri

108


Ansamblu familial

8


A

rtistul este, înainte de toate, un căutător al propriului drum și al propriului univers. Dincolo de toate acestea, nu pot exista decât ipoteze. Mihail Coșuleţu este o surpriză în spaţiul artei contemporane. Are un spirit franc, capabil de a pune pe masă cărţile dimensiunilor interioare pe care le sondează. În lucrările sale, atracţia pentru culorile vii, energice, înfășurate în ironii subtile este evidentă. Interviu realizat de Elena Andrei

Marele neam, fratele și mangusta ulei pe pânză, 2008-2010

9


ArtClue –             –    201 0

ĂŽn ciuda faptului că lucrezi Č™i ĂŽn graphic design, nu Č›i-ai pierdut apetenČ›a pentru pictură. Ce te atrage la acest mod de exprimare artistică? ĂŽn primul rând, acesta este modul meu de exprimare. Graphic designul este o sursă de finanČ›are. Ca să zic aČ™a, pictura este meseria mea primară Č™i apetenČ›a pentru pictură este de la sine ĂŽnČ›eleasă. Ne poČ›i spune mai multe despre tema expoziČ›iei Portret de familie. Mad Pets & Englishmen care se desfÄƒČ™oară la Atelier 030202? Este vorba despre răspunsul meu la ceea ce mă ĂŽnconjoară, răspuns fabulatoriu, pentru că ceea ce prezintă aceste lucrări nu este realitatea pe care o experimentez zi de zi, ci una inventată, cosmetizată. Dacă lucrurile ar arăta ca ĂŽn picturile mele, realitatea ar fi cu totul alta Č™i această expoziČ›ie nu ar mai exista.

Al doilea zâmbet ulei pe pânză, 2010

10

Există ĂŽn lucrările tale anumite simboluri sau motive pe care le foloseČ™ti constant? Există o constantă pe care vreau să o imprim tuturor lucrărilor, cel puČ›in ĂŽn această serie; Č™i anume o atmosferă a unui portret de familie realizat la comandă. Č˜i ca să fiu mai exact, un fel de realism al reprezentării, indiferent de subiectul abordat. Tema introspectivă a autoportretului este prezentă ĂŽn creaČ›ia ta. Ne poČ›i spune ce semnificaČ›ie are pentru tine acest subiect? Fiind vorba de pictură realistă ce vizează o realitate paralelă, o societate imaginară personală, este ĂŽn primul rând firesc să figurez ĂŽn ea. Eu mi-am inventat lumea aceasta Č™i, ĂŽn consecinČ›Äƒ, am tot dreptul să apar ĂŽn ea.

„

Nu am avut niciodată un singur artist, o singură carte Č™i, mai ales, o singură melodie preferate. Dacă aČ™ avea numai câte un exemplu din fiecare, m-aČ™ simČ›i mult mai singur.

�


 A         

Colos ulei pe pânză, 2010

Proiectele tale necesită o muncă laborioasă. Există anumite etape de lucru care joacă un rol important ĂŽn creaČ›ia ta? Cea mai laborioasă dintre etape este prima, cea ĂŽn care ĂŽmi definitivez conceptul Č™i ĂŽn care ĂŽmi clarific ce am de spus. Tot ceea ce urmează este efortul de a-mi subordona limbajul plastic mesajului. Lucrările tale sunt presărate cu ironie fină. Unde ĂŽČ›i găseČ™ti inspiraČ›ia pentru subiectele lor? După cum am spus mai sus, redau o realitate. Orice realitate care se respectă are doza ei de umor, ironie sau sarcasm, nu aČ™ putea să explic foarte exact care ĂŽmi sunt sursele ironiei. Care consideri că este rolul artistului ĂŽn societatea contemporană? Artistul nu are un rol ĂŽn societatea contemporană. Dacă ĂŽČ™i găseČ™te singur locul sau altcineva face acest lucru pentru el, se poate numi că este norocos, dar ĂŽn niciun caz nu acesta este rolul lui. El poate exista ĂŽn conjuncturi mai mult sau mai puČ›in favorabile, dar nu are un rol anume, chiar dacă alČ›ii i-l dau.

Mai este loc de abordarea tradiČ›ională ĂŽn pictură sau consideri că procesul artistic propriu-zis a fost „invadatâ€? de tehnologia modernă? Este o falsă problemă. Noile medii Č™i aČ™a-zisele tehnici tradiČ›ionale sunt, una faČ›Äƒ de cealaltă, ontologic, altceva. BineĂŽnČ›eles că este loc pentru orice, după cum bine vedem, iar după părerea mea, accepČ›iunea modernă despre tradiČ›ionalism se referă la subiect, nu la mediul de exprimare. Repet, este loc pentru orice.

NumeČ™te un artist, o carte Č™i o melodie preferate. Nu am avut niciodată un singur artist, o singură carte Č™i, mai ales, o singură melodie preferate. Dacă aČ™ avea numai câte un exemplu din fiecare, m-aČ™ simČ›i mult mai singur. ĂŽmi plac Julio Larraz Č™i David Hockney ĂŽn special, ca artiČ™ti; din literatură prefer nume ca Orhan Pamuk Č™i Milorad Pavic, iar ĂŽn muzică gusturile mele pendulează ĂŽn aria blues-ului Č™i rock’n’roll-ului. 

Cum vezi dezvoltarea pieČ›ei artistice din România, raportat Č™i la ce se ĂŽntâmplă pe piaČ›a internaČ›ională a artei contemporane? Este o imagine foarte violentă ĂŽntre o piaČ›Äƒ artistică funcČ›ională Č™i cu tradiČ›ie Č™i‌ nimic. Nu Č™tiu cum sau ĂŽn ce măsură se va dezvolta această deja mitică entitate, numită piaČ›a de artă din România.

www.artclue.net/mihail-cosuletu personalmike.blogspot.com cosuletupainting.blogspot.com cosuletudrawing.blogspot.com 11


PER S P E ”

Cred că este important să nu gândim mărunt şi să ne raportăm la valori internaţionale, lucru pe care l-am urmărit în proiectele pe care le-am realizat până acum


P E RSP ECTI VE

CTIVE O

livia Niţiș este o tânără curatoare entuziastă, ale cărei proiecte sunt sinonime cu originalitatea care ar trebui să se impună în spaţiul artistic românesc. Fără să respecte dogmele și criteriile de opţiune, ea reușește să evidenţieze valoarea unor artiști ale căror calităţi au fost trecute cu vederea pe piaţa de artă. Imboldul care o conduce este necesitatea de a vedea și altceva decât evenimentele mediocre care apără niște concepte iluzorii. Interviu realizat de Elena Andrei

13


ArtClue –             –    201 0

Care este ĂŽn concepĹŁia ta rolul curatorului ĂŽntr-o expoziĹŁie? Rolul curatorului poate avea grade diferite de implicare. Curatorul poate aduce artiČ™tii cu care alege să lucreze către un concept, poate intermedia relaĹŁia dintre un artist si un spaĹŁiu expoziĹŁional, sau ĂŽČ™i poate asuma un rol mult mai complex, care presupune o activitate organizatorică amplă, ĂŽn care intră gestionarea aspectelor ce ĹŁin nu doar de artiČ™ti, concept, spaĹŁiu, ci Č™i de foundraising, parteneriate, panotare Č™.a.m.d. Care sunt elementele care fac indispensabil curatorul ĂŽntr-o expoziĹŁie de succes? Depinde ce ĂŽnĹŁelegem prin expoziĹŁie de succes. Pe mine mă interesează ĂŽn primul rând să lucrez profesionist Č™i cu profesioniČ™ti. Mă interesează colaborările extinse pe plan internaĹŁional, cu oameni care au experienĹŁÄƒ Č™i cu care nu e nevoie să cârpeČ™ti sau să o scalzi. 14

„

Unii artiČ™ti ĂŽncep să ĂŽnĹŁeleagă necesitatea unui curator, dar vizitatorii prea puĹŁin.

�

Unul dintre proiectele la care lucrez va avea loc la Vienna, la galeria ArtPoint a organizaĹŁiei Kulturkontakt, unde am avut o rezidenĹŁÄƒ ĂŽn decembrie 2009. Cred că este important să nu gândim mărunt Č™i să ne raportăm la valori internaĹŁionale, lucru pe care l-am urmărit ĂŽn proiectele pe care le-am realizat până acum. Pe baza căror criterii ĂŽĹŁi alegi artiČ™tii care fac parte din proiectele tale? Sunt criterii ce ĹŁin de seriozitatea profesională, de preocupările Č™i discursurile artiČ™tilor. Nu mă interesează artiČ™tii trendy Č™i nici majoritatea artiČ™tilor promovaĹŁi ĂŽn prezent de galeriile locale. Cred că ĂŽncă lipseČ™te din peisaj alternativa reală Č™i cred că sunt mulĹŁi artiČ™ti buni nebăgaĹŁi ĂŽn seamă, pentru că nu se ĂŽnvârt ĂŽn cercurile care trebuie, nu pupă funduri Č™i nu sunt „vandabiliâ€?. Caut să lucrez cu artiČ™tii nereciclaĹŁi de galerii Č™i sunt interesată să cunosc artiČ™ti care au ceva de spus.


 P E RSP ECTI VE

Ai curatoriat mai multe proiecte care pun accent pe activitatea artistică feminină. De unde a pornit acest concept? Arta feministă m-a preocupat încă din facultate, dar am aprofundat-o în timpul studiilor de master, în cadrul proiectelor și abordărilor teoretice ulterioare. Factorul declanșator a fost pur și simplu absenţa numelor de artiste și ignorarea desăvârșită a activităţii lor artistice la cursurile de istoria artei din facultate. Încă persistă această formă tradiţională de ocultare, iar numirea unor artiste apare fie ca o completare irelevantă, fie în contextul unei categorii de excepţie. Ne poţi spune istoricul proiectelor tale? Cred că e mai simplu să accesaţi website-ul meu. Sunt multe proiecte cu istorii lungi și diferite. Ai un proiect la care ţii mai mult decât la celelalte? Memoria selectează în funcţie de intensitatea trăirilor. În toate proiectele m-am

implicat cu același grad de seriozitate, dar, în mod evident, proiectele pe care eu însămi le iniţiez sunt cele care mă afectează mult mai puternic. Perspective 2008 este unul dintre ele.

Nu am confortul unui sprijin instituţional și tot ceea ce realizez este o consecinţă directă a propriului efort.

Ce diferenţe crezi că există între munca curatorului de aici și cea a curatorului de pe plan internaţional? De 20 de ani România se află în tranziţie: politică, economică, socială, culturală. În consecinţă, și din acest punct de vedere suntem încă în perioada de studiu, iar în cazul unei examinări, mă tem că nu prea luăm diploma. Diferenţele ţin de lipsa exerciţiului și a istoriei în domeniu, cu atât mai mult cu cât această meserie nici nu există oficial la noi, nu apare în nomenclator și nici nu e adecvat definită în dex. Consideri că artiștii/vizitatorii expoziţiilor înţeleg necesitatea unui curator în organizarea unei expoziţii? Unii artiști încep să înţeleagă necesitatea unui curator, dar vizitatorii prea puţin. 15


ArtClue –             –    201 0

Activitatea de curatoriat presupune legătura permanentă cu galeriile. Sunt acestea receptive la ideile curatorului? Să nu amintim doar galeriile, ci Č™i muzeele din România. Galeriile Č™i muzeele care acceptă sau Č™i-au propus să apeleze

la curatori sunt receptive, dar procentul lor este descurajant. Pentru mine faptul că sunt curatoare independentă reprezintă o provocare Č™i mai mare, pentru că nu am confortul unui sprijin instituĹŁional Č™i tot ceea ce realizez este o consecinĹŁÄƒ directă a propriului efort.

Dacă ar fi să alegi, cu ce artiČ™ti/galerii ai vrea să colaborezi, incluzând Č™i piaĹŁa internaĹŁională de artă? Nu vreau să dau nume pentru că ĂŽn momentul de faĹŁÄƒ sunt mulĹŁumită de artiČ™tii cu care am ales să lucrez, de spaĹŁii Č™i totodată rămân deschisă pentru suprizele viitorului. NumeČ™te o carte care ĹŁi-a marcat activitatea profesională. Nu pot spune că există o carte care mi-a marcat activitatea profesională, ci mai degrabă care mi-a deschis perspective. CărĹŁile ĂŽĹŁi modelează gândirea. Voi numi două: Griselda Pollock, Vision and Dierence: Femininity and the Histories of Art Č™i o carte care mi-a folosit mult la ĂŽnceputuri: Whitney Chadwick, Women, Art, and Society. 

olivia.experimentalproject.ro www.artclue.net/olivia-nitis 16


Shop manechin pictat cu acrilic, vedere frontală, 2009


limite libertate conformism U

gron Reka ne vorbește despre limite, libertate și conformism. Lucrările sale sunt un act constatator al aspectului consumist al vieţii noastre cotidiene: pierderea identităţii și standardizarea sub aparenţa pluralităţii și bogăţiei. Trăim într-o lume în care nu mai avem control și pe care trebuie să o asumăm ca atare. O atitudine critică, dar cu scop terapeutic. Interviu realizat de Anca Leu


Artclue – iunie 2010

Ce te-a determinat să alegi acest drum? Prin clasa a III-a am început să fiu interesată de orele de desen. Talentul s-a arătat destul de repede, lucram foarte mult la temele pe care le primeam și aveam mai multă răbdare decât ceilalţi. Profesorul nostru de desen îmi cerea să mă opresc din lucru pentru că deja se terminase ora și voia sa meargă în pauză. Marea schimbare a avut loc prin clasa a VII-a când în școala noastră s-a mutat Liceul de Arte Plastice. Era cu totul altă lume. Directorul școlii ne-a dus prin clasele lor și am rămas fascinată de ce am văzut acolo. Atunci m-am hotărât sa dau la Arte. Unique ulei pe pânză, 2007

20

Ce modalităţi de exprimare plastică preferi? Majoritatea lucrărilor mele sunt picturi, dar nu mă opresc la acest gen. Îmi plac provocările, îmi place să experimentez, nu-mi place să mă repet în ceea ce fac. Fiecare lucrare e un alt univers, chiar dacă lucrez la o serie cu același concept. Pe primul loc e conceptul, urmează expresivitatea și pe urmă plasticitatea. Combin grafica computerizată cu pictura, fac și picto-obiect, colaje. Care sunt sursele de inspiraţie pentru proiecte?

Tot ceea ce mă înconjoară mă inspiră. Prin lucrări încerc să trag un semnal de alarmă asupra problemelor noastre cotidiene, existenţiale. Nu pot să rămân indiferentă, nu încerc să evadez, subiectele alese fiind de actualitate. Dă-ne câteva detalii despre proiectul Plastic People. Aparţin unei generaţii de artiști care, încă din perioada formării, se confruntă cu un univers social și cultural dominat de prestigiul informaţiei rapide și continue, de presiunea mediatică și de presiunea consumistă. Tema proiectului


„

 L, L , C  

ĂŽncerc să atrag atenĹŁia că suntem, ĂŽn realitate, captivi ĂŽntr-o lume artiďŹ cială, ale cărei contururi ne scapă, aĹ&#x;a cum ne scapă ĂŽn totalitate Ĺ&#x;i controlul ei.

�

Plastic People este CONSUMISMUL. SusĹŁin un program cu un angajament cultural ofensiv Č™i formulez o atitudine critică faĹŁÄƒ de politicile manipulării, dezorientării afective Č™i spirituale, specifică societÄƒĹŁii de piaĹŁÄƒ. ĂŽncerc să atrag atenĹŁia că suntem, ĂŽn realitate, captivi ĂŽntr-o lume artificială, ale cărei contururi ne scapă, aČ™a cum ne scapă ĂŽn totalitate Č™i controlul ei. Manechinul dezgolit al vitrinelor, un element care se repetă ĂŽn lucrările mele, este un „strigătâ€? ĂŽmpotriva societÄƒĹŁii ĂŽn care suntem obligaĹŁi să trăim Č™i căreia trebuie să ne conformăm.

Care este cartea preferată Č™i melodia favorită? Cartea preferată este romanul Frida, scrisă de Barbara Mujica. Nu am o melodie preferată, ascult muzică ĂŽn funcĹŁie de starea de spirit pe care o am.

NumeĹ&#x;te un artist alături de care ĹŁi-ar plăcea să lucrezi la un proiect Ĺ&#x;i motivează alegerea. Nu pot să dau un sigur nume. Mi-ar plăcea să lucrez alături de mai mulĹŁi artiČ™ti, ĂŽn special străini, pentru schimb de experienĹŁÄƒ, contact cu altă cultură, viziune. Dacă mi-aČ™ permite financiar, aČ™ călători mult.  Shop manechin pictat cu acrilic, vedere din spate, 2009

Cum se ĂŽmpacă profesia de artist plastic cu cea de galerist? Pot afirma că foarte bine. Contactul cu arta Č™i cu artiČ™tii mă ambiĹŁionează, ĂŽmi deschide noi orizonturi spre creaĹŁie. Când am ĂŽnceput să lucrez ĂŽn calitate de galerist, m-am reapucat Č™i de pictură. Care sunt planurile de viitor? Momentan mă pregătesc pentru o expoziĹŁie personală care o să aibă loc ĂŽn noiembrie, anul acesta, la BucureČ™ti. Cât de apreciată este arta ĂŽn TimiČ™oara? Foarte puĹŁin. Nu există public pentru expoziĹŁii, cea mai mare problemă cu care ne confruntăm fiind lipsa educaĹŁiei vizuale ĂŽn general. De vină este tot sistemul ĂŽn care trăim. ĂŽn Occident, copiii sunt familiarizaĹŁi din clasele primare cu arta. Au programe speciale, sunt duČ™i de către dascăli ĂŽn galerii, muzee. Nu poĹŁi să ai pretenĹŁia ca cineva să intre ĂŽntr-o galerie de artă, dacă nu a avut nicio tangenĹŁÄƒ cu arta până atunci. Cum se raportează un artist român la piaĹŁa internaĹŁională de artă? Avem foarte mulĹŁi tineri talentaĹŁi ĂŽn România. Unii reuČ™esc să se afirme Č™i pe plan internaĹŁional. Drumul este foarte greu Č™i lung, trebuie multă muncă, perseverenĹŁÄƒ, un bun manager Č™i nu ĂŽn ultimul rând mult noroc. 21


ArtClue –             –    201 0

Despre iubirea pierdută ulei pe pânză, 2007

22


L    

Lumi fantastice V

ictor Gingiu este un explorator de lumi posibile, spaĹŁii onirice Č™i adeptul incursiunii programatice ĂŽn imaginarul aparent inaccesibil al sinelui. Tehnica devine secundară atât timp cât ĂŽČ™i ĂŽmplineČ™te menirea, aceea de a ĂŽntrupa o lume fantastică, ĂŽn care poĹŁi ateriza prin simpla apăsare pe butonul anxietÄƒĹŁilor comune. Personajele care circulă ĂŽn lumile lui sunt perfect lecturabile Č™i traductibile cu un dicĹŁionar pe care autorul ĂŽl pune la dispoziĹŁia amatorilor de spaĹŁii alternative. Interviu realizat de Adriana Toma

23


ArtClue –             –    201 0

Care a fost primul tău act artistic? Timpul care o să treacă va stabili cine a făcut acte artistice. Dacă o să rămână ĂŽn urma mea ceva care se poate considera artă, atunci pot spune că prima manifestare ĂŽn acest sens am avut-o la vârstă de 3 ani, atunci când am desenat o maČ™ină de mers pe Soare. Lucrările tale au o cromatică vibrantă, puternică. Dacă ai fi nevoit să lucrezi fără culori ĂŽn ce direcĹŁii s-ar ĂŽndrepta căutarea ta artistică? Arta modernă „ne-a ĂŽnvÄƒĹŁatâ€? că cel mai important lucru este conceptul. Dacă privim din această perspectivă, atunci culoarea ar putea fi „o cochetărieâ€? sau un ambalaj frumos al ideii. Pentru mine, este o modalitate de a reda materialitatea lucrurilor aflate ĂŽn plan subtil sau are, uneori, funcĹŁie simbolică. Să renunĹŁ la culoare este o provocare (ca Č™i cum aČ™ merge la luptă fără una dintre armele favorite). Rămân ĂŽnsă celelalte, modalitÄƒĹŁile vizuale de exprimare fiind diverse (grafica, procesarea digitală, video, obiectul textil tridimensional, sculptură). Aceste domenii nefiindumi străine, le-aČ™ combina continuându-mi astfel căutările ĂŽn direcĹŁia instalaĹŁiei, ansamblurilor de obiecte tridimensionale. Există o decriptare explicită a simbolurilor din lucrările tale sau aceasta e lăsată interpretării privitorului? Nimic din „recuzitaâ€? lucrărilor mele nu este ĂŽntâmplătoare, fiecare element are un scop Č™i un rol bine definit. Sensul ĂŽn care privitorul poate descifra semnificaĹŁia simbolurilor este sugerat de titlul lucrării. Cu toate că ĂŽmi place să cred că folosesc o simbolistică proprie, acestea capătă uneori o formă arhetipală, care comunică direct semnificaĹŁia privitorului. BineĂŽnĹŁeles că Č™i privitorul ĂŽČ™i poate crea propriile semnificaĹŁii ale imaginii analizate, ĂŽnsă cheia decriptării rămâne titlul lucrării. Altfel vorbind, propria creaĹŁie nu respectă un tipar bine stabilit ĂŽn ceea ce priveČ™te expresia plastică. Uneori recurg la stilizări, la hibridări ale formelor, care probabil rămân ermetice publicului neavizat. Alteori recurg la o abordare mai apropiată de realitatea exterioară, aceasta fiind mai accesibilă. FuncĹŁionează ĂŽn cazul lucrărilor mele 24

Mână transcedentală obiect-textil-tridimensional


„

 L    

EsenĹŁial mi se pare ca artistul să nu rămână fidel ultimei experienĹŁe artistice favorabile, probabil că asta ĂŽi va garanta reuČ™ita, ĂŽnsă drumul se poate opri aici.

simbolul, dar nu trebuie privit ca atare, pentru că avem de-a face cu un Č™ir de simboluri care formează structuri naratologice. ĂŽmi place să povestesc prin imagini despre propria existenĹŁÄƒ. Activezi ĂŽn mai multe domenii ale actului artistic (pictură, artă textilă). Cum faci trecerea ĂŽntre ele? Ce părere ai despre artiČ™tii „specializaĹŁiâ€?? Arta contemporană este de cele mai multe ori interdisciplinară. Cred că important este ca fiecare să găsească modalitatea cea mai bună pentru a-Č™i transmite ideile. Eu consider că nu există graniĹŁe ĂŽntre genurile artei. O astfel de gândire ĂŽmi permite o mare libertate de abordare. La aceasta se adaugă Č™i experienĹŁa diverselor explorări ale domeniilor artei. ĂŽn acest caz, trecerea este una firească. Despre artiČ™tii „specializaĹŁiâ€? pot spune că probabil după mai multe căutări s-au găsit pe ei ĂŽnČ™iČ™i. DiferenĹŁa ĂŽntre mine Č™i aceČ™tia vine dintr-o trăire interioară care mă face ca atunci când ajung la un rezultat favorabil să renunĹŁ Č™i să ĂŽncep altceva. De exemplu, atunci când am realizat tapiserii Č™i acestea au fost apreciate, am renunĹŁat să mai fac tapiserie; la fel am renunĹŁat Č™i la colaj, la obiectul textil tridimensional. Anul trecut am avut succes cu o expoziĹŁie de imprimeuri Č™i mi-am propus să nu mai recurg prea curând la această tehnică. De ce? Pentru că altfel nu aČ™ fi realizat picturile recente.

Care este publicul pentru acest tip de creaĹŁie artistică? „În artă nu există străiniâ€?, spunea BrâncuČ™i ĂŽn aforismele sale. Arta se adresează deci tuturor acelora care fac efortul de a o ĂŽnĹŁelege. Odată cu introducerea ĂŽn ĂŽnvÄƒĹŁÄƒmântul gimnazial a materiei EducaĹŁie plastică cred că sunt ĂŽndreptÄƒĹŁit să spun că noua generaĹŁie va fi mult mai interesată de acest domeniu. EČ™ti asistent universitar la Facultatea de Arte - TimiČ™oara, secĹŁia textile. Cum se ĂŽmpacă o carieră didactică cu cea de creator? Ce satisfacĹŁii Č™i ce constrângeri decurg din această condiĹŁie?

â€? Este probabil cel mai fericit job pentru un plastician. Pentru mine, cu siguranĹŁÄƒ da. Actul creaĹŁiei se realizează ĂŽn acest domeniu de multe ori prin izolarea ĂŽntr-un spaĹŁiu intim, ĂŽn atelier. ĂŽn aceste condiĹŁii ĂŽntâlnirea cu studenĹŁii, colegii, este una benefică spiritual deoarece aici au loc dialoguri, schimburi de idei. Este o continuare firească a actului de creaĹŁie deoarece vin cu soluĹŁii la provocările studenĹŁilor, iar cum fiecare individ este diferit Č™i provocările sunt numeroase, punându-mă ĂŽn faĹŁa unor situaĹŁii noi, cu rezultate neprevăzute. Nu doresc să impun viziunea mea studenĹŁilor, nu sunt de acord cu o astfel de atitudine. Vreau

Exploratorul ulei pe pânză, 2006

Cum ai descoperit arta textilă? Am absolvit liceul la secĹŁia de pictură, dar timp de trei ani am activat la secĹŁia de grafică. Am participat ĂŽntr-un an la Olimpiada naĹŁională a liceelor de artă, la Pictură monumentală. Când am optat la facultate pentru secĹŁia Textile nu Č™tiam prea multe despre aceasta, ĂŽnsă a corespuns predilecĹŁiei mele pentru diversitate. 25


ArtClue –             –    201 0 Calauza suetelor ulei pe pânză, 2006

să-i ajut să-Č™i găsească propriul drum. Constrângeri? Acestea vin tocmai din poziĹŁia pe care postul mi-o conferă. Consideri că ĂŽn modul tradiĹŁional de abordare a ĂŽnvÄƒĹŁÄƒmântului există loc de inovaĹŁie, de noi perspective? Care ar fi punctul de plecare al inovaĹŁiei? TradiĹŁionalul ĂŽn cazul de faĹŁÄƒ constă doar ĂŽn ĂŽnsuČ™irea tehnicilor, a deprinderilor Č™i consolidării noĹŁiunilor de compoziĹŁie, desen, culoare, istoria artei etc. (ĂŽnsă nici aici metodele nu sunt tot timpul cele tradiĹŁionale). Restul ĹŁine de inovaĹŁie. Din punctul meu de vedere, toate metodele formatoare trebuie să conveargă ĂŽntr-un singur sens: stimularea creativitÄƒĹŁii. De aici până la inovaĹŁie mai este un singur pas care depinde de capacitatea fiecăruia de a-l face. Deseori, artiČ™tii sunt ĂŽncadraĹŁi ĂŽntr-un concept-sertar (realism, 26

suprarealism etc.). Care este eticheta pe care o deteČ™ti cel mai mult? Mi se pare că ceea ce se ĂŽntâmplă ĂŽn arta contemporană este faptul că nu mai există fenomene generalizatoare sub „cupolaâ€? cărora să activeze artiČ™tii. AceČ™tia se manifestă individual, ĂŽn funcĹŁie de personalitatea fiecăruia. Este foarte probabil ca ĂŽn creaĹŁie să se păstreze caractere ale curentelor anterioare, arta se naČ™te din artă. Uneori ĂŽntâlnim la un artist caractere ale mai multor curente, altădată creaĹŁia acestuia poate aparĹŁine mai multor miČ™cări artistice. Atunci, ce rost au etichetările? Spune-ne 3 lucruri pe care le consideri vitale pentru un artist‌ Probabil că sunt 300, probabil 300 000, Č™i la fel de probabil că fiecare Č™tie să se construiască pe sine. EsenĹŁial mi se pare ca artistul să nu rămână fidel ultimei experienĹŁe artistice favorabile,

probabil că asta ĂŽi va garanta reuČ™ita, ĂŽnsă drumul se poate opri aici. Č˜i sunt foarte mulĹŁi artiČ™ti care realizează de ani buni variante ale aceleiaČ™i lucrări. Mi se pare important, de asemenea, ca fiecare artist să ĂŽncerce să se descopere pe sine Č™i să nu uite că opera de artă trebuie să aibă un conĹŁinut, un suport ideatic. Cu ce grup sau muzică ai afinitÄƒĹŁi? Când eram mic, am primit cadou o chitară de la tatăl meu. Nu am ĂŽnvÄƒĹŁat niciodată să cânt, am ascultat doar. Multe genuri. M-am regăsit ĂŽn muzica unor trupe ca dEUS (Zita Swoon), Woven Hand (16 horsepower), Interpol, Pink Floyd, Dead Can Dance. 

www.artclue.net/victor-gingiu


28


END

Till the

F

lorin Pantilimon este, înainte de toate, un mare desenator, iar acest lucru este o calitate pe care orice artist adevărat trebuie să o aibă. Linia devine un povestitor priceput al unui univers paradoxal, sarcastic, dominat de stilul dulce-amar al celui care știe să privească dincolo de omul contemporan. Putem critica sau lăuda tot ceea ce acest artist creează, dar cu siguranță nu putem rămâne indiferenți la procesele artistice pe care acesta le realizează. Interviu realizat de Elena Andrei

29


ArtClue –             –    201 0

care priveČ™te o lucrare de-a mea să simtă o stare de liniČ™te sau neliniČ™te sau să se amuze sau opusul, ĂŽnsă atât. Ai un fel distinct de a manipula linia de desen. Ce cauČ›i să exprimi prin lucrările tale? Caut să mă exprim pe mine, sau să exprim modul ĂŽn care ĂŽnČ›eleg/simt eu un anumit lucru. Linia este un instrument minunat pe care aČ™ vrea să-l redescopăr pânÄƒâ€Ś la sfârČ™itul vieČ›ii, la fel este Č™i ĂŽn cazul petei Č™i a culorii (ĂŽn pictură). Care dintre proiectele tale artistice ĂŽČ›i este cel mai drag Č™i de ce? Proiectul „autoportretâ€? este singurul de care nu m-am plictisit, dar cel mai drag este ĂŽnsÄƒČ™i ARTA. Marele meu proiect este să lucrez‌’till the end. Ce reprezintă pentru tine Clubul Ilustratorilor? Implicarea mea ĂŽn proiectele Clubului a fost una foarte mică, ĂŽnsă mă voi strădui ca ĂŽn viitor să fiu mai implicat. Clubul Ilustratorilor reprezintă o adunare de oameni frumoČ™i cu lucruri frumoase de spus Č™i de ilustrat. E ceva dulce ca mierea Č™i, din păcate, la fel de popular. Eu cred că va creČ™te. Merită Č™i e nevoie disperată de aČ™a ceva ĂŽn ograda BucureČ™tiului.

Ai o viziune complexă a liniei; desenele tale sunt acide, pline de forČ›Äƒ. Unde ĂŽČ›i găseČ™ti inspiraČ›ia pentru subiectele lor? InspiraČ›ia‌ ĂŽmi găsesc inspiraČ›ia peste tot. Ea poate fi pe jos, pe masă, ĂŽn mâna mea, poate porni de la un sentiment, de la o melodie, se poate naČ™te dintr-un gând rătăcit sau după o lungă Č™edinČ›Äƒ de uitat la tavan. ĂŽntr-adevăr, desenele mele sunt acide Č™i, ĂŽn general, lucrările mele sunt o critică sau o autocritică, mai mult sau mai puČ›in evidentă. Dacă ar fi să-Č›i alegi un curent/ curente ĂŽn care să-Č›i ĂŽncadrezi lucrările care ar fi acela/acelea? AČ™ putea spune că lucrările mele se ĂŽncardrează ĂŽn curentul „NOWâ€?. Este Č™i a fost cel mai răspândit curent din lume. Cum te raportezi la artiČ™tii contemporani din jurul tău? 30

Nu prea mă raportez la ei. E grozav că ĂŽncă se mai „produceâ€? artă. Mă bucur să Č™tiu că nu sunt singurul nebun. ĂŽn ce fel consideri că arta ta influenČ›ează lumea ĂŽn care trăieČ™ti? Lumea ĂŽn care trăiesc ĂŽmi influenČ›ează arta. Eu aČ™a zic. Arta mea influenČ›ează ca arta oricui. Particip cu imagini noi la uriaČ™ul ghem de imagini care se tot ĂŽnvârte prin lume Č™i adună picturi, fotografii, schiČ›e, linii, puncte etc. Poate că ce fac influenČ›ează sau va influenČ›a pe cineva. E foarte posibil. Spun asta pentru că Č™i eu sunt până la urmă un „filtruâ€? prin care au trecut foarte multe imagini, realizate de cunoscuČ›i Č™i necunoscuČ›i, Č™i care a selectat câteva Č™i ĂŽncă mai selectează. Am fost influenČ›at, se pare, de arta foarte multor oameni Č™i probabil că Č™i eu influenČ›ez la rândul meu arta altora. Nu cred ĂŽnsă că arta mea influenČ›ează viaČ›a „noncreatorilorâ€?. Este posibil ca cineva

Ce alte maniere de exprimare artistică te atrag – fotografia, arta digitală, sculptura, etc.? Mă atrag multe, din păcate. ĂŽn ziua de astăzi nu mai pot exista artiČ™ti universali. ĂŽncerc să fac fotografie, desen, pictură, artă digitală, muzică Č™i aČ™ vrea să fac multe altele. Dacă ar fi să alegi o perioadă de timp ĂŽn care să trăieČ™ti ca artist, care ar fi aceea? Mi-ar fi plăcut să fiu adolescent Č™i să aČ™tept cu nerăbdare noul album Janis Joplin. Spune-mi o carte, un film Č™i o melodie preferate‌ Nu am filme sau cărČ›i preferate, ĂŽnsă ĂŽČ›i pot spune două melodii minunate. Una se numeČ™te Koto song, iar pe coperta CD-ului scrie cu litere mari Dave Brubeck. A doua se aude acum din winamp Č™i se numeČ™te Wili (part 2), „suflatăâ€? minunat de Miles Davis.  orinpantilimon.blogspot.com www.artclue.net/orin-pantilimon


 T      EN D

31


ArtClue –             –    201 0

My monster ulei pe pânză, 2009

32


F    P    

Vote Miles ulei pe pânză, 2009

33


ArtClue –             –    201 0

Intruder ulei pe pânză, 2009

34


F    P    

Lumberjack trip ulei pe pânză, 2009

35


ArtClue –             –    201 0

Decay ulei pe pânză, 2009

36


T       EN D

Inside culori acrilice pe pânză, 2007

37


ArtClue –             –    201 0

Gaboreasa Č™i Korcsi ulei pe pânză, 2009

38


„K         �    G     B   

„Kitschurile� lui Gabriel Bodnariu

C

ine s-ar ďŹ gândit vreodată că elemente stilistice ale suprarealismului, popart-ului Ĺ&#x;i hiperrealismului ar putea fuziona dând naĹ&#x;tere unei noi viziuni artistice? Fără ĂŽndoială, Gabriel Bodnariu este adeptul acestei orientări. De curând prezent cu o expoziĹŁie personală pe simezele galeriilor: Căminul Artei din BucureĹ&#x;ti Ĺ&#x;i Helios din TimiĹ&#x;oara, acesta este absolvent al FacultÄƒĹŁii de arte Ĺ&#x;i design din TimiĹ&#x;oara, secĹŁia Pictură. Victor Gingiu

39


ArtClue –             –    201 0

Faptul că el nu rămâne tributar al acestui gen al artei ne-o dovedeČ™te ĂŽnsÄƒČ™i abordarea sa plastică inovativă: combină modelajul cu pictura. Realizează ĂŽn altorelief din ghips: pui, aripi de pui, bucÄƒĹŁi de carne pentru consum, peČ™te bicefal, pe care le pictează foarte aproape de realitate Č™i le lipeČ™te peste pictură. Rezultatul este surprinzător, are un impact vizual foarte puternic. Fie că este vorba de compoziĹŁii cu repere autobiografice sau plăsmuiri produse de felul ĂŽn care percepe societatea, acesta pictează cu o mare pasiune, uneori ĂŽn pensulaĹŁii largi, construind forma prin tuČ™e energice care ne amintesc de Cezanne, altădată

Pitbul, ulei pe pânză, 2009

40 40

ĂŽn fine degradeuri tonale. De obicei fundalul (mai ales peisaj) este realizat ĂŽntr-o cromatică a griurilor colorate, acromatice sau monocrome care contrastează cu aceea a personajelor, saturată. Efectul astfel obĹŁinut este al desprinderii personajelor de fond, lăsând impresia pătrunderii ĂŽn spaĹŁiul real, dublat prin supradimensionarea personajelor. Utilizează Č™i fragmente din opere de artă celebre care, fiind scoase din context, dobândesc alt sens, devin repere contradictorii timpului prezent, ca niČ™te ferestre prin care interacĹŁionează două lumi din timpuri diferite sau fragmente din peisaje fabuloase, ca niČ™te oaze de lumină, culoare.


 „K         �    G     B   

Gaboreasa Č™i Korcsi ulei pe pânză, 2009

Vaca, inima de vacă Č™i femeie de succes ulei pe lemn Č™i mulaj de ghips, 2009

41 41


ArtClue –             –    201 0

„

ĂŽntr-o atitudine de tip pop-art, artistul ridiculizează individul consumator a cărui existenĹŁÄƒ nu depÄƒČ™eČ™te planul domestic. Astfel, identitatea omului devine ĂŽndoielnică...

�

Gabriel Bodnariu se manifestă asemenea unui regizor, iar scenele pe care le creează iau naČ™tere din colaje ale realitÄƒĹŁii, care prin asocieri nefireČ™ti dobândesc valenĹŁe ale absurdului. Iar „filmeleâ€? lui sunt despre felul ĂŽn care percepe lumea: aceasta nu-i satisface năzuinĹŁele interioare, nu o poate schimba, dar o ironizează demascându-i nonsensul. ĂŽn acest context mediile se ĂŽntrepătrund ĂŽntr-un mod inedit: cel acvatic cu cel aerian, cel terestru cu cel acvatic iar ĂŽn habitatul creat oamenii ĂŽČ™i desfÄƒČ™oară activitatea ĂŽn mod firesc, denunţând astfel banalitatea cotidiană. ĂŽntr-o atitudine de tip pop-art, artistul ridiculizează individul consumator a cărui existenĹŁÄƒ nu depÄƒČ™eČ™te planul domestic. Astfel, identitatea omului devine ĂŽndoielnică, capul personajelor, „sediul raĹŁiuniiâ€?, este ĂŽnlocuit cu cel zoomorf (găină, câine), bucÄƒĹŁi de carne pentru consum, organe interne ale animalelor sau legume. ĂŽntr-o atitudine care nu este străină de cea punk, artistul consideră că ĂŽn societatea contemporană kitschul este omniprezent Č™i drept urmare, lucrările reflectând-o, le numeČ™te „kitschuriâ€?.  Fără titlu, ulei pe pânză, 2009 42 42

gabrielbodnariu.blogspot.com


 „K         �    G     B   

Pescarul ulei pe pânză, 2009

43


1983 ulei pe pânză, 2009


EMOTII si

personaje arhivate

M

arinela Botez este un artist în plină formare, din ce în ce mai prezent în spaţiul artistic românesc. A fi artist postmodern nu înseamnă a exercita o profesiune, ci a fi liber și a deveni liber. În fiecare din lucrările ei observăm o nouă realitate, o nouă parte din cotidianul ce ne înconjoară, dar pe care îl considerăm prea banal pentru a-l lua în seamă. Interviu realizat de Mihaela Ion


ArtClue –             –    201 0

Un artist trebuie să-Č™i pună ĂŽntrebări la adresa normelor Č™i valorilor sociale, iar privitorii trebuie să-Č™i părăsească zona de confort, să se lase impresionaĹŁi de operele de artă din faĹŁa lor. Tocmai acest lucru face Marinela Botez prin lucrările ei. Absolventă a cursurilor UniversitÄƒĹŁii de Artă „George Enescuâ€?, Facultatea de Arte Plastice, Decorative Č™i Design, Marinela Botez „se joacăâ€? cu realitatea, ne uimeČ™te de fiecare dată prin lucrările propuse, prin subiectele abordate Č™i modurile insolite de reprezentare. Astfel, vechile fotografii realizate ĂŽn vremea comunismului devin modele pentru noi lucrări, iar o roată de maČ™ină Č™i cartierele de blocuri ne transpun ĂŽn lumea artistei. Ce curent estetic te-a influenĹŁat cel mai mult ĂŽn definirea statutului tău de artist contemporan? Dacă ar fi să amintesc câteva influenĹŁe pe care le-am identificat pe parcursul evoluĹŁiei mele, ar fi anumite atitudini din Pop Art-ul englez, modalitatea picturală proprie fotorealismului Č™i dorinĹŁa de cunoaČ™tere specifică postmodernismului.

„

Arta mea e ĂŽn continuă schimbare Č™i se conturează cu ďŹ ecare lucrare pe care o realizez. Nu l-aČ™ numi stil, ci mai degrabă direcĹŁie.

�

Care sunt, după părerea ta, caracteristicile definitorii unui artist ĂŽn spaĹŁiul cultural românesc? Fiecare artist ĂŽncearcă să-Č™i formeze o anumită imagine ĂŽn contextul actual. N-aČ™ spune că identific anumite caracteristici dominante, ĂŽnsă ĂŽnclin spre artistul care se exprimă sincer. Ce planuri artistice ai pentru viitor? Nu mă gândesc atât de mult la viitor. ĂŽn momentul de faĹŁÄƒ mă concentrez asupra viitorului apropiat. De ceva timp lucrez alături de Claudiu Ciobanu la un proiect intitulat EmoĹŁii arhivate care va putea fi văzut la Galeria 26/OTA. Câteva cuvinte despre lumea artistică românească... Consider că arta românească ĂŽn acest moment e pe un drum de recuperare, mergând ĂŽntr-o direcĹŁie pozitivă. ĂŽmi place faptul că ĂŽn ultimul timp au ĂŽnceput să apară din ce ĂŽn ce mai multe spaĹŁii expoziĹŁionale, atât independente, cât Č™i instituĹŁionalizate, dornice să promoveze arta contemporană. Observ, ĂŽn special, o promovare intensă la nivel online.

1978 ulei pe pânză, 2009

46


 E                 

1995, ulei pe carton, 2009

Care sunt cele mai ĂŽndrăgite subiecte? Ce subiect crezi că va fi recurent ĂŽn lucrările tale ? Arta pe care o realizez pune accent pe social, fără a ĂŽncerca să ĂŽl definească, ci mai degrabă să exprime un sentiment despre aceasta zonă. Subiectele lucrărilor mele vin din realitatea imediată, ĂŽncercând astfel o apropiere cât mai mare de natura umană. O mare parte din proiectele mele urmăresc problema intimitÄƒĹŁii, comparată cu anumite aspecte ce vizează zona publică. ĂŽmi asum un rol autobiografic tratând ĂŽn pictura mea subiecte ce trimit la aspecte familiare. Subiectele propuse sunt preluate din viaĹŁa de zi cu zi, recompunându-le apoi vizual, simbolic, social Č™i critic. Pot fi faimoČ™i artiČ™tii ĂŽn România? După cum zicea Andy Warhol: „În viitor, toată lumea va ďŹ celebră timp de 15 minuteâ€?.

Cum ĂŽĹŁi alegi subiectele? Subiectele lucrărilor sunt de obicei urmări ale unor evenimente din viaĹŁa mea. Faptul că ĂŽntr-un anumit moment realizez o lucrare se datorează unei anumite ĂŽntâmplări, lucrările reprezintă de fapt contactul meu cu lumea, o realitate a vieĹŁii mele cotidiene. Tot ce se petrece Č™i ce observ ĂŽn jurul meu constituie posibile subiecte. Unde ai vrea să expui? Sunt destul de deschisă la colaborări atât timp cât spaĹŁiile respective mă reprezintă ca artist contemporan. Descrie stilul tău ĂŽn câteva cuvinte. Arta mea e ĂŽn continuă schimbare Č™i se conturează cu fiecare lucrare pe care o realizez. Nu l-aČ™ numi stil, ci mai degrabă direcĹŁie. 47


ArtClue –             –    201 0

Spune-ne mai multe despre proiectele tale, despre modul ĂŽn care ai devenit artist, de ce artist Č™i nu o altă meserie. Din 2008 am ĂŽnceput să lucrez alături de Claudiu Ciobanu la un proiect ce viza o zonă personală, făcând referire ĂŽntrun fel sau altul la ĂŽnĹŁelegerea lucrurilor la nivel de cuplu, abordată din prisma fiecăruia. AČ™ aminti aici câteva proiecte comune: Jurnal pentru o zi, Zgomot roz, Acasă, Apartamentul.

1992 ulei pe carton, 2009

48

De cele mai multe ori pornim de la o idee pe care o dezvoltăm Č™i o redăm din perspective diferite. ĂŽncercăm să lucrăm pe acelaČ™i concept, venind fiecare cu aportul lui, dând astfel două semnificaĹŁii ce pot fi câteodată tangenĹŁiale sau distincte. Combinând astfel o gândire sintetică Č™i una analitică, preocupată de detalii, reuČ™im să lucrăm ĂŽn această formulă, păstrându-ne fiecare direcĹŁia proprie.

Consider că a fi artist reprezintă un mod de cunoaČ™tere care mă ĂŽncântă literalmente, aČ™a că am hotărât să merg pe acest drum. Cât despre modul ĂŽn care am devenit artist, cred că toate acĹŁiunile mele m-au dus spre această zonă a artei ĂŽncă din perioada copilăriei. 

botezmarinela.blogspot.com


Colectionarul ultimul mecena în arta Elena Andrei – Me, Myself and Rembrandt acrilic pe pânză, 2006

C

ând vine vorba de artă, criteriile sunt de multe ori subiective. În aglomeraţia artiștilor care apar constant pe piaţa de artă, colecţionarul intervine cu un fler specific, dar și cu capacitatea de a vedea dincolo de aparentele succese sau eșecuri. Colecţionarul de artă, în acest caz, Daniel Ioan, trebuie să intuiască azi opera care mâine va deveni legendă. Dincolo de viziune, munca începe atunci când se depășesc etichetele atașate artei contemporane pentru a reuși, cu responsabilitate și coerenţă, realizarea unui sistem unitar de cotă. Interviu realizat de Elena Andrei


 C        :           

Ce fel de artă colectionaĹŁi? Chiar dacă, aČ™a cum v-am spus, am ĂŽnceput cu arta interbelică, am ajuns curând la concluzia că ĂŽmi doresc mai mult Č™i ĂŽncet, ĂŽncet mi-am extins colecĹŁia de la interbelici la postbelici Č™i ĂŽn prezent la contemporani Č™i la tineri. Din punctul de vedere al tehnicii, mă mulĹŁumesc cu pictura Č™i grafica. ĂŽntâmplător am achiziĹŁionat sculptură sau fotografie. Ultimul meu proiect de colecĹŁionar se referă la autoportrete. Care sunt cele mai importante obstacole pe care le ĂŽntâmpină un colecĹŁionar pe piaĹŁÄƒ românească? Principalul obstacol este datorat dificultÄƒĹŁii de a se documenta. Mă refer atât la conĹŁinutul plastic, valoarea estetică, dar Č™i la aspectele comerciale: cotă, valoare de piaĹŁÄƒ, atât pentru artiČ™tii dispăruĹŁi cât Č™i pentru cei contemporani. Cu toate că nu am vândut până acum lucrări din colecĹŁie, ĂŽmi ĂŽnchipui că un colecĹŁionar adevărat ĂŽČ™i ĂŽmprospătează colecĹŁia. Din păcate, piaĹŁa actuală de artă nu este suficient de fluidă Č™i nu pune la dispoziĹŁia colecĹŁionarilor mecanisme eficiente pentru acest scop. Chiar dacă s-au făcut eforturi lăudabile de către unele case de licitaĹŁie Č™i galerii,

suntem ĂŽncă foarte departe de o piaĹŁÄƒ adevărată. Am sentimentul că piaĹŁa de artă contemporană este blocată, iar tranzacĹŁiile sunt accidentale. Pare atât vina artiČ™tilor cât Č™i a colecĹŁionarilor. MulĹŁi artiČ™ti nu au pagini web actualizate sau realizate profesional. Critica de artă nu ĂŽČ™i ĂŽndeplineČ™te menirea, cu câteva excepĹŁii notabile. SituaĹŁia din BucureČ™ti pare chiar mai rea decât ĂŽn alte centre universitare. AsociaĹŁiile profesionale nu ĂŽČ™i ĂŽndeplinesc nici ele menirea, să luăm spre exemplu UAP, care nu are nici acum o pagină web realizată profesiunal. Dar nici UNA nu excelează ĂŽn acest domeniu. Comunicarea publică privind activitatea comunitÄƒĹŁii artiČ™tilor este mult sub aČ™teptări. Practic nu există locuri credibile ĂŽn care să afli vernisajele de săptămâna viitoare din BucureČ™ti. Cu foarte puĹŁine excepĹŁii, mass media acĹŁionează Č™i ea incoerent Č™i confuz. ĂŽn comparaĹŁie cu celelalte pieĹŁe est-europene, care este situaĹŁia ĂŽn România? Pentru că nu am date culese profesional, prefer să nu răspund la această ĂŽntrebare, dar nu m-ar mira să stăm cel mai prost.

„

ColecĹŁionarii de artă ar trebui ĂŽncurajaĹŁi ĂŽn primul rând prin informare corectă, abundentă Č™i la timp.

�

Simona Vilău, Camera de hotel II acrilic pe pânză, 2006

51


„

ArtClue –             –    201 0

Ce anume ridică cota unui artist? Mai multe lucruri: talentul, volumul Č™i valoarea artistică a operei, coerenĹŁa universului plastic personal, originalitatea Č™i personalitatea, cultura, puterea de a nu face compromisuri Č™i de a nu pune ĂŽn circulaĹŁie lucrări nereuČ™ite, strategia de comunicare Č™i de promovare aleasă Č™i implicit imaginea publică sau ĂŽn comunitate, iar nu ĂŽn cele din urmă, unul pe care eu ĂŽl numesc inteligenĹŁÄƒ artistică. Toate aceste lucruri funcĹŁionează ĂŽntr-o societate normală, la noi ele au din păcate ponderi anormale ĂŽn prezent. Cum credeĹŁi că ar trebui ĂŽncurajaĹŁi colecĹŁionarii de artă? Ce rol au ei ĂŽn sprijinirea artelor? ĂŽn primul rând prin informare corectă, abundentă Č™i la timp. Eu cred că noi, colecĹŁionarii, avem un rol esenĹŁial ĂŽn dezvoltarea fenomenului artistic. Nu este clar către ce fel de societate ne ĂŽndreptăm, spre una ĂŽn care comenzile publice vor juca un rol mai important decât cele private, cum se ĂŽntâmplă ĂŽn

Ioana Ursa, Buduar bird ulei pe pânză, 2009

52

Nu sfătuiesc niciun colecĹŁionar să achiziĹŁioneze doar după prima impresie, o documentare asupra universului plastic al artistului este absolut necesară.

�

FranĹŁa, sau către una ĂŽn care situaĹŁia este inversă, ca ĂŽn Germania. Indifernt de alternativă, colecĹŁionarul personalizează relaĹŁia ĂŽntre artist Č™i publicul său, dând sens creaĹŁiei. Fără colecĹŁionari, creaĹŁia artistică tinde să devină ĂŽn mod natural „oficialăâ€?, iar ĂŽn timp inutilă. Ce relaĹŁie are un colecĹŁionar cu muzeele Č™i galeriile? Eu cred că una bună. Văd mulĹŁi colecĹŁionari, atât ĂŽn muzee cât Č™i la vernisajele organizate de galerii. La noi, relaĹŁiile din triunghiul artist-galerist (impresar/ curator) - colecĹŁionar nu sunt ĂŽncă pe deplin clarificate. Statutul intermediarului este, din păcate, de multe ori incert. Vechile galerii UAP au alterat această relaĹŁie. ĂŽn final, pentru cei care doresc să devină colecĹŁionari: Care sunt calitÄƒĹŁile pe care trebuie să le aibe un colecĹŁionar de artă Č™i ce reguli trebuie să respecte? Depinde ce fel de colecĹŁionar vrea să fie. Este foarte important să-Č™i definească obiectivul cât mai clar. ĂŽn arta viitorului, ĂŽn care unicitatea operei nu pare să mai fie esenĹŁială, vă puteĹŁi imagina uČ™or colecĹŁionari de imagini (opere de artă virtuale). Acest tip de colecĹŁie poate satisface instinctul primitiv de colecĹŁionar. ĂŽn fond colecĹŁionarul este curatorul propriei colecĹŁii, deci trebuie să aibă cultură Č™i gust artistic, altfel dezamăgirea va fi amară. ĂŽntr-o piaĹŁÄƒ ĂŽn care sunt oferite mii sau chiar zeci de mii de opere, selecĹŁia devine aproape un act de creaĹŁie, reprezintă fără dubiu ĂŽmplinirea, validarea creaĹŁiei. ĂŽn schimb, pentru cei pentru care colecĹŁia este o investiĹŁie, intuiĹŁia privind evoluĹŁia ulterioară a valorilor gusturilor este importantă. InvestiĹŁia ĂŽn artă facută fără gust este mai riscantă decât cea de la bursă. Nu sfătuiesc niciun colecĹŁionar să achiziĹŁioneze doar după prima impresie, o documentare asupra universului plastic artistului este absolut necesară. Nu vreau să dau lecĹŁii, pentru că oricum noii colecĹŁionari vor greČ™i pe cont propriu, aČ™a cum am făcut cu toĹŁii. Oricum, a fi colecĹŁionar este un act ce ĂŽĹŁi ĂŽmbogÄƒĹŁeČ™te incredibil de mult viaĹŁa. 


Face Face to

A

cest articol a fost elaborat în urma unei discuții, concepută pe puncte, dar desfășurată liber, cu artistul Ciprian Ciuclea, director al IEEB (Internațional Experimental Engraving Biennial), câștigător al marelui premiu al bienalei de gravură Maximo Ramos, un artist activ, implicat, de succes. Interviu realizat de Iulian Mureșanu


Estetica conceptul si

Arta contemporană a evoluat dincolo de punctul în care termenul de „vizual” o poate descrie complet; sunetul, interacțiunea cu receptorul sau chiar gustul (ca simț) sunt prea importante în transmiterea conceptului sau a conținutului estetic pentru a nu face parte din termenul prin care o desemnăm. În plus, conceptul este transmis prin orice mijloace, ele nefiind în mod deosebit vizuale sau de vreo altă natură. El însuși, conceptul, este de substanță, în general, ideatică și nu vizuală, cum ar fi fost portretele lui Giuseppe Arcimboldo. Am să încep prin a-mi recunoaște aversiunea moderată față de cele mai multe accepțiuni ale cuvântului „artă” în epoca contemporană; eu sunt un artist cu o identitate foarte clară: pictor figurativ. Din acești doi parametri nu am simțit niciodată nevoia să ies cu toate că am fost pus, în formarea mea, în fața multor opțiuni. Sunt limitele acceptate care îmi permit să aprofundez. Relația mea cu arta a început foarte devreme, din acest motiv nu pot spune că am optat pentru acest mijloc de expresie, nu pot ști în ce măsură m-a condiționat atracția pentru un anumit tip de artă înainte de a putea face o alegere, dar nimeni nu își poate alege modul „default” de a opera.

Cu toată această aversiune întâlnesc totuși, din când în când, instalații sau proiecte care îmi trezesc interesul. Câteodată tocmai datorită obișnuinței de a nu căuta cu orice preț un concept, pot aprecia o instalație ca pe un peisaj sau portret, pentru „realismul” ei. Așa s-a întâmplat cu Descriptio, proiectul lui Ciprian de la muzeul Brukenthal . Eu: „-Ai avut un proiect cu mai multe prisme paralelipipedice ale căror umbre proiectate pe o suprafață erau aproape desenul în perspectivă …” Ciprian: „- Exact, asta era!” Eu: „- pentru că scopul instalației e evident, spot-prismă-umbră …” Ciprian: „- Unii m-au întrebat care e ideea, proiectul se numește DESCRIPTIO!” Acesta este doar un exemplu al unui demers coerent în care părțile converg spre o semnificație și pe care îl poți înțelege fie că îți place, fie că nu; dar ce m-a atras cel mai mult spre această discuție a fost un alt proiect al lui Ciprian, în faza de pregătire, care va fi prezentat la galeria Recycle Nest pe 1 octombrie. Era descris prin următoarea frază: „un proiect de analiză științifică a fenomenelor care stau la baza decodificării și


interpretării imaginii.” De ce mi-a atras atenția tocmai acest fragment? Cu câțiva ani în urmă aveam preocupări legate de percepția umană și înrudirea sau limita dintre percepția senzorială și percepția convențiilor simbolice. Mai mult, între majoritatea manifestărilor artei contemporane și mecanismele percepției vedeam sau mai degrabă intuiam o incompatibitate din punctul de vedere al extragerii unui înțeles. Ok! Nu putem vorbi despre esența artei fără să atingem spinoasa problemă a ce e artă și ce nu (un teoretician al artei contemporane spune că artă este tot ce oamenii numesc artă cu condiția ca acest produs să ofere POSIBILITATEA existenței unui conținut), dar putem afirma ca arta se adresează percepției umane care își va rula mecanismele indiferent ce îi prezentăm. Exemplu: atunci când percepem un obiect, procesele cognitive îl recunosc, adică îl compară cu o colecție de forme deja înmagazinate și îl identifică cu una din ele. Dacă acest obiect prezintă trăsături noi creierul creează o nouă subcategorie, de exemplu categoria plantă decorativă - subcategoria plantă decorativă din plastic (aztecii spuneau despre cai că sunt niște căprioare foarte

mari, descriindu-i deci prin cea mai apropiată categorie plus diferențele) sau încrucișează două categorii deja existente dar neînrudite. După ce a recunoscut o formă, creierul operează în primul rând cu această formă recunoscută legând semnificațiile de ea. Nimic din felul în care se prezintă acea formă nu se ridică la importanța faptului că ea este ceea ce este. Din această cauză, așa cum a zis și Ciprian, un pisoar nu va fi niciodată o fântână pentru cineva care îl recunoaște, iar decontextualizarea nu prevalează asupra acestui mecanism simplu dar elementar și universal uman. Ce înseamnă asta pentru un artist contemporan? Atunci când asamblezi o instalație din părți recognoscibile ale unor obiecte, semnificațiile se vor lega de aceste părți recunoscute într-un raport care se stabilește întâmplător sau prin forța circumstanțelor și nu de obiectul întreg dacă acesta nu este o formă „suverană”. La fel se întâmplă și cu reproducerea unui fragment al unei lucrări de artă clasică pe care artistul îl prezintă ca lucrare postmodernă, ea prezintă o estetică nouă doar atunci când nu este recunoscută sau încadrată stilistic. Prima întrebare legată de proiectul „Efectele procesului de interpretare a

Descriptio


„

 F   F  : E          

Am fost tentat să redau fenomenele percepČ›iei prin artă, dar la o privire mai atentă am văzut că frumuseČ›ea lor stă mai degrabă ĂŽn complexitatea Č™i multitudinea implicaČ›iilor decât ĂŽn ele ĂŽnsele iar acestea pot fi redate cel mai bine ĂŽn scris, aČ™a că am renunČ›at.

�

Movements

obiectului asupra unei priviri obiectiveâ€? adresată lui Ciprian a fost: prin ce mijloace? Atunci când am avut aceste preocupări am fost la rândul meu tentat să redau fenomenele percepČ›iei prin artă, dar la o privire mai atentă am văzut că frumuseČ›ea lor stă mai degrabă ĂŽn complexitatea Č™i multitudinea implicaČ›iilor decât ĂŽn ele ĂŽnsele, iar acestea pot fi redate cel mai bine ĂŽn scris, aČ™a că am renunČ›at. Proiectul lui Ciprian, cred, poate fi rezumat la ĂŽntrebarea: ce ĂŽnseamnă „a vedeaâ€?? „Un fetus are teoretic posibilitatea de a vedea, toate organele sunt la locul lor dar lipseČ™te informaČ›ia de fundal, softul, formele pe care ĂŽnveČ›i să le recunoČ™tiâ€?. Acest lucru este explicat de un domn fizician ĂŽn format video ĂŽmpreună cu cinci lightbox-uri cu scanări de retină, apoi imaginea unui obiect preluată Č™i transmisă creierului unde are loc transformarea stimulilor ĂŽn senzaČ›ie, un proces misterios simbolizat printr-o instalaČ›ie, iar la sfârČ™it reproducerea acestei senzaČ›ii printr-un desen. Pus ĂŽn faČ›a unor proiecte de acest fel trebuie să recunosc că poate arta a ajuns sau se ĂŽndreaptă spre a exprima concepte complexe alcătuite din ĂŽnČ™iruiri de idei sau poate că nici măcar nu e necesar 57


ArtClue –             –    201 0

Cure Conexiune

să le exprime explicit. Jumătate din acest proiect este explicativ iar cealaltă jumătate este mai degrabă o temă de meditaČ›ie asemeni desenului lui Alain. Până la urmă omul modern recunoaČ™te la fel de uČ™or scanurile de retina, tomografiile, razele laser ca elemente ale limbajului vizual (cine nu a văzut House MD sau Grey’s Anatomy?) cum omul renascentist recunoČ™tea coloana, mărul, iepurele, saboČ›ii roČ™ii etc. De un lucru sunt mult mai sigur ĂŽn urma discuČ›iei cu Ciprian: arta conceptuală nu este legată ontologic de vreo eroare generală. Erorile sunt ale indivizilor creatori care de multe ori abuzează de termenul „experimentalâ€? pentru a prezenta proiecte fără cap Č™i fără coadă sau de teorii pe jumătate ĂŽnČ›elese pentru a susČ›ine teoretic abordările facile ale unor teme normative.  58


Jocul cu materiale si concepte C

reaţia Valentinei Ștefănescu ia naștere printr-un demers ce are ca etapă iniţială explorarea materialelor neconvenţionale obţinute industrial și textil, ca proces generator de idei. Ingeniozitatea de a transforma structuri banale în lucrări de artă conceptuală cu accent pe textură se sprijină pe un concept asemănător testului Rorschach: materialele sau asociaţii ale acestora pot stimula imaginaţia care poate da naștere unor povești plastice. Acest exerciţiu o face pe artistă să fie mereu in căutarea de noi limbaje ale artelor textile, rezultatul fiind o artă sinceră, epurată de nesemnificativ, o artă care însumează tradiţii și arhetipuri. Astfel, materiale neconvenţionale sunt compuse prin tehnici clasice de ţesere, coasere, brodare, colare în tapiserii, colaje, broderii, obiecte textile spaţiale, miniaturi textile, nefigurative, având origini în lumea vegetală. Interviu realizat de Victor Gingiu


 J             

Practicarea artelor textile este interdependentă de cunoaČ™terea tehnicilor ĹŁeserii, brodării, imprimării, etc. Excluzând propriile inovaĹŁii de ordin tehnic, cui datorezi ĂŽnsuČ™irea acestor tehnici? Am ĂŽnvÄƒĹŁat atât arta ĹŁeserii cât si alte tehnici Č™i metode de exprimare de la o artistă consacrată, Magda Ziman, care a reuČ™it să deschidă ĂŽn faĹŁa studenĹŁilor o uČ™Äƒ pe care nu mulĹŁi tineri Č™tiu sau pot să intre Č™i să descopere. Datorită ei am intrat ĂŽntr-un univers aproape uitat, cel al unei tradiĹŁii, ĂŽnvÄƒĹŁĂ˘nd un meČ™teČ™ug care te ajută să creezi, să studiezi, să cauĹŁi, să descoperi Č™i să nu te opreČ™ti doar la ceea ce ai ĂŽnvÄƒĹŁat. Primele lucrări au fost incitante nu numai pentru că am ĹŁesut, ci pentru că am ĂŽnĹŁeles faptul că fiecare material folosit avea personalitate proprie Č™i putea să dea aceleiaČ™i compoziĹŁii alte semnificaĹŁii. Fiecare fir, convenĹŁional sau nu, era o provocare. A fost doar ĂŽnceputul unui lung Č™ir de descoperiri proprii. Alături de cunoaČ™terea tehnicilor, materialele utilizate, convenĹŁionale sau neconvenĹŁionale, au un rol foarte important ĂŽn realizarea lucrărilor de această factură. Uneori explorarea materialelor poate sta la baza constituirii suportului ideatic al lucrării. Care sunt materialele pe care le utilizezi? Artele textile sunt interdependente de material. Odată cu detaČ™area acestora de influenĹŁele exterioare au dezvoltat un limbaj propriu al comunicării prin formă, dar mai ales prin material. Pentru că noua viziune, a explorării spaĹŁiului, ar putea aduce această specie mai aproape

Textil dia colaj, 2009

de sculptură, ĂŽnsă specificitatea este susĹŁinută mai ales de material. De aici porneČ™te marea aventură, a diviziunii creative, chiar de la alegerea materialelor, a ingeniozitÄƒĹŁii utilizării acestora, a situaĹŁiilor noi create prin juxtapunerea acestora, a „universurilorâ€? noi rezultate. Uneori ĂŽncercând să pătrund cât mai mult ĂŽn studiul unui material, descoperind istoria lui Č™i aflându-i potenĹŁialul de metamorfozare, am descoperit Č™i mesajul lucrării. TotuČ™i, tehnica fiind doar un mijloc de atingere a scopului, am conČ™tientizat că este suficient să o cunosc pentru a trece mai departe, ĂŽmpletind valoarea estetică cu meticulozitatea redării. Fiecare material deschide o altă posibilitate. Astfel, am ĂŽnceput să ĹŁes cu lână. Este primul pas pe care trebuie să ĂŽl faci ĂŽn cazul ĂŽn care porneČ™ti pe un drum al cunoaČ™terii universului textil. Lâna, pe lângă faptul că dă o anumită textură (datorită tehnicilor diverse) Č™i caldură (datorită capacitÄƒĹŁilor firului), ĂŽl determină pe artist să treacă prin diferite operaĹŁii tehnice, astfel ajutându-l să devină organizat.

Ochelarii albi, ceară, 2009

61


ArtClue –             –    201 0

Pe lângă proiectele propuse pentru lână, după experimentarea posibilitÄƒĹŁilor oferite de pănuČ™Äƒ, a urmat un Č™ir lung de ĂŽncercări. Sfoara, sârma, firul confecĹŁionat din hârtie sunt doar câteva dintre materialele pe care am ĂŽncercat să le cunosc Č™i să le personalizez ĂŽn ĂŽncercările mele. Entuziasmul descoperirilor m-a dus pe drumul folosirii tehnicilor diferite pe dimensiunile standard ale miniaturii textile (Č™i anume 20/20/20cm). Pe de altă parte am ĂŽmpins limitele materialelor netextile Č™i le-am făcut să transmită totuČ™i caracteristicile firului textil, am ĂŽnceput astfel să caut frenetic alte noi texturi. ĂŽn cadrul domeniilor tradiĹŁionale ale artei desenul este „osaturaâ€? lucrării. ĂŽn propria creaĹŁie acesta este un mijloc uneori convenĹŁional care are ca scop alcătuirea ĂŽntregului sau este utilizat ca expresie plastică? Desenul ĂŽn cazul lucrărilor mele este scriere cu fir. De la cusătura simplă pe suport de polistiren (Miriapode), vatelină (Alb pe alb sau Visul paianjenului) Č™i până la vizionarea unei caligrafieri pe fuior metalic (Indescifrabil) sau introducerea firului sub forma diferitelor arabescuri ĂŽntre discuri transparente (Memory broken) am ajuns să conČ™tientizez nenumăratele posibilitÄƒĹŁi pe care le pot oferi doar acul Č™i aĹŁa. De multe ori cromatica lucrărilor este rezultată din coloritul natĂşr al materialelor pe care le foloseČ™ti. De ce recurgi la o astfel de abordare? ĂŽmi plac nuanĹŁele nealterate Č™i ĂŽn acelaČ™i timp delicate Č™i subtile ale materialelor naturale. Ele inspiră ideea Č™i o transcend. Introduc uneori culorile ca accent sau sub forma desenului. Lumina, transparenĹŁa sunt ĂŽntâlnite ĂŽn mod fizic ĂŽn lucrările tale. Acestea sunt efecte ĂŽntâmplătoare sau ĂŽndelung regizate? Pentru a scoate ĂŽn evidenĹŁÄƒ regia acestor efecte trebuie să vorbesc despre o serie de cinci lucrări, denumite generic Lunaria, care sunt totuČ™i diferite prin formă Č™i conĹŁinut. Extinderea acestei serii constă ĂŽn realizarea unor diferenĹŁe sensibile de transparenĹŁÄƒ, lucru inspirat de altfel chiar de materialul folosit. Lumina joacă un rol

62

Lunaria I colaj, 2006

deosebit, rol pe care ĂŽl speculez ĂŽn toate lucrările mele, dar care aici devine foarte important datorită subtilitÄƒĹŁii materialului Č™i a diferenĹŁelor de densitate a fiecărei mici piese folosite. Č˜i dacă am ajuns să vorbesc despre efectul luminii, trebuie să menĹŁionez lucrarea care are cel mai mult nevoie de ea, Textil Dia. ĂŽnsuČ™i faptul că avem ĂŽn faĹŁÄƒ un diapozitiv ne face să simĹŁim nevoia luminii, materialele folosite ĂŽn lucrările de mici dimensiuni, ce fac parte din ĂŽntreg sunt nu neapărat mate sau ĂŽnchise, ele cer doar lumină pentru a deveni mai vii Č™i pentru a arăta tot. Răspunsul la această ĂŽntrebare este acela că lucrările mele au nevoie de lumină pentru a trăi ĂŽn adevăratul lor mediu Č™i pentru a descrie exact ce am dorit să comunic. Interferând cu pictura, grafica, sculptura, artele textile sunt generoase ĂŽn privinĹŁa abordării tehnice Č™i imagistice. Care este zona preferenĹŁială ĂŽn ceea ce priveČ™te subiectele, temele abordate?

Pe lângă subiectul abordat, căutarea Č™i ĂŽncercarea capacitÄƒĹŁii de modelare a fiecărui material natural sau artificial, trecându-le de la tehnica ĹŁeserii clasice (haute-lisse) până la tehnica adaptată fiecărui tip de fir, am studiat Č™i diferite posibilitÄƒĹŁi de asamblare. Am adus observaĹŁiile Č™i emoĹŁiile proprii ĂŽn subiecte ce m-au interesat sau care s-au născut pe loc, ĂŽn funcĹŁie de locul ĂŽn care mă aflam, de situaĹŁia politică Č™i socială, dar m-am ancorat adânc Č™i ĂŽn natură. Cred că indiferent de factorii care ne influenĹŁează, de apartenenĹŁa la un anumit stil, individualitatea cu care privim lucrurile face lucrările să fie unice. Jocul, hazardul sunt stimulente ale propriului proces de creaĹŁie? Da, jocul este modul meu preferat de a crea. AČ™a au luat formă multe din lucrările mele. Curajul pe care ĂŽl ai atunci când te joci poate fi egalat doar de starea de disperare sau mai bine zis de o stare extremă. Eu prefer jocul.


 J             

Care este mesajul, semnificaĹŁia care străbate dincolo de material? PoĹŁi exemplifica prin prisma unei lucrări? Hârtia ar putea fi unul din exemplele edificatoare. Ea a devenit fir ĂŽn lucrările mele Č™i aČ™a cum torcătoarele prelucrează fire de diferite grosimi, am preluat metoda prelucrând firul din bucÄƒĹŁi de ziar. Am intrat adânc pe terenul tatonării prin mijloace proprii, dar folosind metode arhetipale. ColecĹŁionăm articole despre violenĹŁÄƒ a avut ca subiect mediatizarea cu brutalitate a unor Č™tiri despre abuzuri, crime Č™i violenĹŁe de orice tip, Č™tiri pe care le putea vedea oricine indiferent de vârstă. De la modul brutal ĂŽn care oamenii sunt supuČ™i unei poluări de acest gen, am ajuns la rezultatul toarcerii firului de Č™tiri, care ajunse ĂŽn ghem Č™i-au pierdut sensul preluând un altul arhaic. Ghemele, ĂŽn care am strâns articolele scrise, au fost la acel moment protestul. Firul este ĂŽnČ™iruirea de cuvinte, el conĹŁinând ĂŽn structura lui povestea. Am ĂŽmbinat deci materia cu noĹŁiunea. Am făcut firul să nu fie textil Č™i să atragă subiectul datorită toarcerii Č™i strângerii sub forma ghemului Č™i ĂŽn acelaČ™i timp să fie inserat sub forma noilor noĹŁiuni ce denumesc arta firului sau Fiber Art. Pe lângă toate astea lucrarea lui Marcel Duchamp With hidden noise a fost un impuls din punct de vedere

conceptual. Ghemul cu sunet secret, presat de plăcile metalice incripĹŁionate cu texte ĂŽncă nedescifrate ca sens au dat curs Č™i sens ideii mele de protest. Uneori, pentru realizarea lucrărilor tale recurgi la abordări de tipul readymade. Acesta este un mod de a utiliza un anumit material neconvenĹŁional sau are o simbolistică aparte? ĂŽnainte de a vorbi de materialele readuse la viaĹŁÄƒ, vreau să specific liantul care mi-a deschis această posibilitate Č™i anume ceara, fluiditatea ei, semitransparenĹŁa cu care acoperă diferitele materiale Č™i patina pe care o oferă unor materiale trecute ĂŽn registrul celor fără utilitate. O rotiĹŁÄƒ, un bec ars, un arc, un fir de lână roČ™u, o bucată de lemn Č™i câteva ace cu gămălie sunt câteva piese ce fac parte din inventarul miniaturilor Mucegaiuri sau Gâza. Ele sunt un fel de mici expozeuri ale unor lucruri uitate ĂŽntr-un sertar, pentru când va veni momentul să fie refolosite. BineĂŽnĹŁeles că nu le va mai veni rândul niciodată Č™i va trebui totuČ™i să dispară din acel sertar, ceara ĂŽnsă le-a cuprins Č™i le-a dat o altă posibilitate de a fi utile, devenind parte dintr-un ansamblu estetic, ĂŽnnobilându-le prin patină Č™i făcându-le să se bucure de aprecieri estetice, fiind vorba despre acele

aprecieri care au făcut ca experimentele lui Daniel Spoerri Č™i Jean Tinguely să fie „validateâ€? ca opere de artă. Studierea materialelor neuzuale sau nespecifice artelor textile a dus la crearea unor structuri ĂŽn relief sau volum. Probabil că, similar lucrării Memory broken, este aplicată la mod conceptual ideea readymade-ului, ĂŽnsă ceea ce mă ĂŽndepărtează de astfel de abordări este intervenĹŁia decisivă asupra obiectului uzual. Memory broken este o lucrare compusă din mai multe părĹŁi, acestea descriind câte o poveste scrisă cu ajutorul firului textil pe uzualele compact discuri. Un mod de a privi diferit lucrurile decât prin prisma celui ce utilizează CD-ul pentru stocare de date. ĂŽn acest caz, memoria păstrată pe suportul discului este vizibilă, dar indescifrabilă, scindarea există sub forma unor moduri diferite de a privi lucrurile. Vedem acelaČ™i lucru, dar gândim diferit despre ele. NuanĹŁele Č™i particularizările sunt parte din fiinĹŁa fiecărei persoane, de aici porneČ™te ideea că o singură lucrare are mai multe semnificaĹŁii. Există artiČ™ti pe care ĂŽi identifici ca având căutări, modalitÄƒĹŁi de rezolvare asemănătoare cu ale tale? Bienalele de Miniaturi Textile, din toată lumea, strâng sub acoperirea lor artiČ™ti

Memory broken 1 colaj, detaliu, 2006

63


ArtClue –             –    201 0 Li monologue colaj, detaliu, 2006

interesaĹŁi de arta fibrei din toată lumea, urmărind aceste manifestări am ĂŽnĹŁeles că sunt pe aceeaČ™i lungime de undă cu mulĹŁi artiČ™ti care sunt preocupaĹŁi de acest fel de artă. M-am regăsit ĂŽn entuziasmul Č™i interesul pentru decoperiri de noi posibilitÄƒĹŁi Č™i modalitÄƒĹŁi de prelucrare a materialelor, ĂŽn lucrările artistei Jo Deelaney, care a studiat Multimedia Textile Design la Loughborough University, Anglia. Ea creează forme Č™i suprafeĹŁe prin ĂŽnnodare, pliere, ĂŽmpletire, tăiere, rupere, coasere, rezultând ineditul. Young Son Cha Č™i Miranda Argyle sunt alĹŁi doi artiČ™ti alături de care mă situez datorită similitudinilor prezente ĂŽn câteva lucrări. Fără să Č™tiu de existenĹŁa unei artiste americane de origine japoneză, Ruth Asawa1, am realizat reĹŁeaua compoziĹŁională de forme din metal din lucrarea Epiderma 1. Ruth Asawa creează structuri de sârmă fiind ĂŽncurajată de Josef Albers să experimenteze materialele obiČ™nuite transpunându-le ĂŽn structuri originale. Astfel a ĂŽncercat să cuprindă spaĹŁiul Č™i să păstreze transparenĹŁa, aceste atribute fiind foarte importante Č™i ĂŽn lucrările mele. Cu siguranĹŁÄƒ lista se poate prelungi, preocupările artiČ™tilor textiliČ™ti Č™i nu numai, duc foarte mult spre cercetare. Rezultatele reflectate ĂŽn lucrări pot fi

1

2

64

asemănătoare fără ca ĂŽntre ei să existe corespondenĹŁÄƒ. Sunt tendinĹŁe similare creaĹŁiei tale ĂŽn arta contemporană? Pornind de la un nou mod de a gândi fibra, de la descoperirea capacitÄƒĹŁilor de modelare a acesteia, de combinare cu diferite alte materialitÄƒĹŁi, ĂŽn acelaČ™i sens cu noutatea apărută ĂŽn teritoriul artei fibrei - Fiber arts, pot ĂŽncadra lucrările Č™i mai ales căutările mele ca fiind similare cu acest concept. ArtiČ™tii Fiber arts s-au confruntat ĂŽntotdeauna cu aceleaČ™i dileme pe care le au toĹŁi ceilalĹŁi: ce este arta? Cu atât mai mult cu cât, dacă un Č™erveĹŁel brodat poate deveni o lucrare de artă sau pur Č™i simplu un lucru uzual, poĹŁi face ca o lucrare ce intră ĂŽn sfera acestui concept să comunice mesajul, emoĹŁia Č™i sensul de dincolo de sensul literal al materialului. Din considerente de ordin ideatic, unii artiČ™ti au aderat la grupuri sau grupări artisice. Faci sau ai făcut parte dintr-o grupare de acest gen? Grupul In-Format a fost ĂŽn anul 2001 un impuls ce a promis la momentul respectiv o lansare. Lucrările ce le-am expus ĂŽmpreuna cu Liliana Popa, Viorica Stănculescu Č™i Florin Avram au fost rodul

Ruth Asawa (n.1926) este o artistă americană de origine japoneză, ce a studiat sculptura. ĂŽntre 1946-1949 a studiat cu Josef Albers. ĂŽn anii de după 1950 a realizat module sculpturale croČ™etate din fire de sârmă. Cf. www.ruthasawa.com 12.08.2009 Ileana Pintilie, ExpoziĹŁie de grup, ĂŽn Revista Orizont, nr.2(1421), 15.02.2001

discuĹŁiilor purtate Č™i al propunerii de a studia limbajul comun al artelor. ĂŽn contextul grupului, doamna Ileana Pintilie, istoric Č™i critic de artă, spune că lucrările prezentate (Zidul nebunilor, Epiderma 1, 2 Č™i Three) „integrează elementul textual ĂŽntr-un fel de obiect ambiental apropiat ca viziune de sculptură. Formele devin ample Č™i definesc spaĹŁiul ĂŽncercând să provoace privitorul printr-un fel de blândă agresiune pe care o exercită asupră-i (n.r. Zidul nebunilor), ca Č™i prin interogaĹŁiile multiple pe care le stârneČ™te.â€?2 Artele textile au pe teritorul patriei noastre origini străvechi care aparĹŁin artei populare, atât ca obiect uzual de cult, dar Č™i estetic. Crezi că ĂŽn contemporaneitate, odată cu ĂŽnnoirea limbajului, acestea pot cunoaČ™te aceeaČ™i notorietate ca ĂŽn perioadele anterioare? Oricât de optimistă vreau să fiu Č™i oricât de mult mi-aČ™ dori acest lucru nu cred că se va ĂŽntâmpla asta. Tinerii nu cunosc posibilitÄƒĹŁile artei textile pentru că nu are cine să le descrie potenĹŁialul acesteia. Manifestările româneČ™ti ĂŽn domeniu sunt destul de rare Č™i puĹŁin mediatizate, absolvenĹŁii specializării sunt bulversaĹŁi de dispariĹŁia industriei textile româneČ™ti Č™i descurajaĹŁi de ĂŽngusta deschidere către artă a societÄƒĹŁii româneČ™ti. MenĹŁinem ĂŽn viaĹŁÄƒ o artă ce presupune multe posibilitÄƒĹŁi chiar Č™i pentru a deschide o afacere proprie. 


ARTA SUBVERSIVA A CONTEMPORANULUI S I N C E R


A A A/A A A ulei pe pânză, 2010, proiect „ras din rASă”

A

fost odată o vitrină veche. Ea a fost preluată pe retina unui artist, ridicată la rangul de icon vizual, transformată în resort al memoriei afective, investită cu expresivitate într-o lucrare-concept și apoi restituită comunităţii. Adrian Crîșmaru povestește despre proiecte-eveniment, medii de expresie și permanent dubitabila „condiţie a artistului”, introducându-ne în câmpul vizualului - militant și în demersurile sale site-specific.

Cine este Adrian Crîșmaru? Adrian Crîșmaru este numele de botez pe care l-am căpătat aici pe 9 iunie 1984 și care este direct responsabil pentru manifestările mele. Nu știu exact vârsta la care am început să desenez, dar știu că la 9 ani am realizat prima pictură, ce a fost înrămată, care a participat la o expoziţie a Casei de Cultură din Bîrlad, apoi ajungând pe un perete din sufrageria casei mele, lucrare de care parinţii mei au fost foarte mândri... Am început apoi să pictez în tehnica uleiului pe carton la Cercul de Pictură a Casei Armatei din Bîrlad, apoi am urmat studii de specialitate la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași, Facultatea și masterul în cadrul Universităţii de Arte Plastice Decorative și Design George Enescu din Iași. În prezent pregătesc proiectul pentru admiterea la doctorat, ce poartă titlul „Arta picturii și Igiena vizuală”.

Interviu realizat de Silvia Pintilie

Ai o apetenţă deosebită pentru autoportretul tematic. Ţine acesta loc de manifest? Poate ţine loc și de manifest în cadrul unor autoportrete precum „Atenţie, conţine impresii” sau „Nu sunt o marfă”, lucrări realizate într-o manieră pop în care sunt abordate situaţii social-politice, dar cred că autoportretul reprezentativ/hit-ul este dipticul „Visul lu’ mama” și „Visul lu’ tata”, o lucrare cu încărcătură emoţională, personal fiind încredinţat de faptul că pictura este cel mai sincer jurnal. Ești un artist mai degrabă focusat pe proiecte decât pe lucrări disparate. Îţi alegi temele din realitatea contemporană, dar acestea ajung la tine prin obstinaţia reprezentării lor în societate sau ești un fin observator al detaliilor esenţiale din cotidian?


ArtClue –             –    201 0

ĂŽmi structurez demersurile ĂŽn proiecte, având pictura ca suport principal. ĂŽn lucrările recente am adoptat Č™i alte medii de expresie artistică (după denumirile contemporane) cum ar fi performance, imaginea video, instalaĹŁia. Temele nu mi le aleg, pur Č™i simplu vin de la sine, aČ™ putea spune ca mă aleg ele pe mine, eu fiind cel care le pune ĂŽn practică, dar ĂŽmi place să cred că artistul este ca un detectiv ĂŽn ceea ce priveČ™te aspiraĹŁiile umane. Te poĹŁi numi un „artist localâ€? ĂŽn sensul pozitiv al cuvantului? Prin intervenĹŁiile ĂŽn spaĹŁiul public Č™i alte acĹŁiuni site-specific dai spectatorilor posibilitatea să ĂŽĹŁi descopere viziunea asupra oraČ™ului. IaČ™ul te inspiră sau te intrigă? „Actul creaĹŁieiâ€? pe care ĂŽl reprezintă o pictură, cuprinde atât povestea facerii sale, contextul, intenĹŁia, cât Č™i spaĹŁiul ĂŽn care este expusă, poziĹŁia ĂŽn care este aČ™ezată, alături de toĹŁi factorii opĹŁionali ce participă la spectacol. ĂŽn acest context doresc să particip la particularizarea oraČ™ului prin picturile prezentate ĂŽn proiectul „Ia Č™i tu!â€?. Demersul are intenĹŁia de a „da o faĹŁÄƒ

nouăâ€? Č™i oarecum optimistă, cu intervenĹŁii cromatice pe un suport independent de pereĹŁii blocurilor, de cele mai multe ori degradaĹŁi sau „cârpiĹŁiâ€? cu izolaĹŁii multicolore având o alchimie a griurilor greu de obĹŁinut chiar Č™i de către un pictor profesionist. Prefer - ĂŽn contextul ĂŽn care pentru fiecare expoziĹŁie există un spaĹŁiu ideal - ca pentru fiecare manifestare artistică, ĂŽn funcĹŁie de miza propusă, să găsesc un spaĹŁiu propice, capabil să pună ĂŽn valoare ideea prezentată. De aceea cred că proiectul artistic Č™i spaĹŁiul trebuie să se sincronizeze, nu să fie adaptate. Proiectul „Ia Č™i tu!â€? constă ĂŽn ataČ™area ĂŽn spaĹŁiul public a unor picturi ce definesc ĂŽn esenĹŁÄƒ acel ambient. Primele lucrări au ca subiect/obiect redat un cojocel dintr-o vitrină de pe strada Cuza Vodă din IaČ™i, România. „Cojocelulâ€? era singura vitrină care nu a fost schimbată de circa 40 de ani Č™i reprezenta „reclamaâ€? unui atelier de croitorie. Tot ĂŽn proiectul „Ia Č™i tu!â€?, nu ca un ciclu, ci ĂŽn forma unei lucrări individuale, se află Č™i pictura „Omagiu lui Van Goghâ€?. ĂŽn realizarea unei lucrări, mai ĂŽntâi apare ideea, ĂŽnsă de multe ori este nevoie de timp pentru constituirea fizică a acesteia; de mic am fost fascinat de legendele ce ĂŽl

aveau ca personaj principal pe Van Gogh Č™i, ca alĹŁi multi artiČ™ti, am dorit să pictez urechea lui Van Gogh, dar fără a face din acest deziderat un proiect cu o certitudine spaĹŁio-temporală. Ulterior, ajuns ĂŽn faĹŁa casei surorii lui Van Gogh aflată ĂŽn Welwyn U.K, am simĹŁit că acolo este locul – atât ca spaĹŁiu, cât Č™i ca timp, pentru un omagiu plin de sens acordat artistului. EČ™ti un artist militant sau demersurile tale sunt temporare, directe Č™i orientate spre rezultat? Niciodată demersurile nu ĂŽmi sunt temporare, dimpotrivă, ĂŽmi place să mă joc de-a arta Č™i să nu dau niciodată verdicte, fie din principiu, fie din credinĹŁa că arta nu e matematică - chiar dacă arta poate să o includă. Una dintre temele pe care le abordez este „Arta Č™i joculâ€?, ĂŽn ideea că jocul nu ar trebui să se suspende ĂŽn niciun punct al existenĹŁei noastre. ĂŽn proiectul „Ras din rASăâ€?, partea fizică a ideii constă ĂŽn 54 de picturi, fiecare pânză reprezentând câte un câine, iar reproducerea foto a picturii, câte o carte de joc. Sunt pictaĹŁi câini comunitari din toate cartierele oraČ™ului IaČ™i. Miza, din punct de vedere conceptual, este recuperarea

CÄƒĹŁei de usturoi ulei pe pânză, 2008, proiect „Un 'x' oarecareâ€?

68


„

 H                         

Niciodată demersurile nu ĂŽmi sunt temporare, dimpotrivă, ĂŽmi place să mă joc de-a arta Č™i să nu dau niciodată verdicte, fie din principiu, fie din credinĹŁa că arta nu e matematică - chiar dacă arta poate să o includă.

�

Stăpâne, stăpâne, mai cheamă-ĹŁi Č™i un câine ulei pe pânză, 2009, proiect „Igienă vizualăâ€?

artistică de reprezentare/ilustrare Č™i ĂŽntr-o mai mică măsură latura socio-morală a subiectului. Am menĹŁionat latura „fizicăâ€? a proiectului, deoarece acesta va avea parte Č™i de un performance-acĹŁiune - lucrările vor fi instalate ĂŽn cartierul/ locul unde a fost capturată imaginea câinelui din fiecare pictură. Toată acestă acĹŁiune va fi documentată video, iar lucrările pictate vor exista ĂŽn ĂŽntregime numai ĂŽn cadrul unei expoziĹŁii, rămând ĂŽn serie doar ĂŽn pachete de cărĹŁi de joc.

de less is more, propui o stilizare personală sau ĂŽncerci să te detaČ™ezi de tendinĹŁele actuale? Pictura figurativă este cea care m-a interesat Č™i mă interesează, cât despre reprezentare, cred că fiecare lucrare ĂŽČ™i are tehnica, reprezentarea, cromatica ideală. Noi ca artiČ™ti suntem cei care căutam, de multe ori trec zeci de ani sau trecem pe lângă fără să observăm lucrarea ideală. Cred cu tărie că Marele Privitor judecă/discerne o lucrare de calitate indiferent de tendinĹŁa, curentul sau stilul ĂŽn care se ĂŽncadreză aceasta.

„Let’s play the game!â€? EviĹŁi oarecum reprezentarea fotorealistă ĂŽn pictura ta, atât din punct de vedere cromatic, cât Č™i compoziĹŁional. SimĹŁi nevoia de esenĹŁializare,

ĂŽn contemporaneitate mai există reguli de urmat pentru un artist? De-a lungul timpului, pictura a căpătat un set de norme care acoperă profesional standardele meseriei indiferent

de forma de manifestare. Chiar dacă ĂŽn anii 50’-60’ ai secolului XX artiČ™tii avangardiČ™ti au renunĹŁat la ele, acestea au continuat să existe atât ĂŽn opera celor care Č™i-au continuat investigaĹŁia plastică ĂŽn zona picturii (Lucian Freud, Balthus, Gino de Dominicis), cât Č™i la cei care au respins lucrul cu imaginea, ĂŽncercând – dintr-un motiv sau altul - să nu respecte aceste norme. Ultima categorie ĂŽČ™i datora poziĹŁia faptului că aceste linii erau legate de ĂŽnsÄƒČ™i structura fiziologică a omului Č™i mai puĹŁin de un trend artistic construit din motive de paradigmă culturală. AdepĹŁii mediilor de expresie contemporane (happening, performance etc.) refuză de multe ori să ĂŽČ™i raporteze practica artistică la aceste norme, ĂŽnsă ele au fost preluate cu foarte mare interes 69


ArtClue –             –    201 0

Mydanez, Strada LăpuČ™neanu gips patinat, proiect „Omagiu unui Câine-Giolgăuâ€?

de infrastructura vizuală contemporană, ĂŽn zone cum sunt publicitatea, cinematografia Č™i orice practică ce foloseČ™te limbajul vizual cu intenĹŁii persuasive. Crezi ĂŽn titulatura de „artist totalâ€? sau este aceasta doar un avatar utopic al „doctoratului totalâ€? ionescian? Când trebuie un artist să ĂŽČ™i limiteze mijloacele de expresie ĂŽn favoarea ideilor exprimate? ĂŽntrebări ĂŽn format „ce este arta?â€? sau „care este viitorul artei?â€? dăinuie ĂŽn controversele iscate pe aceast subiect, cu atât mai mult cu cât se Č™tie că aceasta

Q 10 J ulei pe pânză, 2010, proiect „ras din rASăâ€?

se schimbă ĂŽn concordanĹŁÄƒ cu epocile, tehnologia Č™i contextele sociale. Arta se schimbă Č™i nu evoluează. Numai tehnologia a evoluat; ĂŽn artă trăim un prezent continuu, ĂŽn ideea că un artist este ĂŽn concordanĹŁÄƒ cu epoca sa ĂŽn orice perioadă de timp. Auto-ĂŽntrebări ĂŽn ceea ce priveČ™te condiĹŁia artistului mi se par fireČ™ti, dar ĂŽn acest context pot susĹŁine cu tărie că sunt un fan al poetului grec antic - ĂŽn momentul ĂŽn care ĂŽČ™i recita poeziile, le cânta Č™i dansa pe ritmul acestora, neinteresându-l mediile de expresie artistică, ci pur Č™i simplu, ĂŽmplinirea prin Artă.

ArtiČ™ti care ĹŁi-au influenĹŁat evoluĹŁia profesională? Eugen Iftene, Ioan Vânău, Mihai TaraČ™i, Zamfira BĂŽrzu, Adina Tofan, Cristian Ungureanu, Felix Aftene, Sorin Purcaru, Dan Acostioaie, Valentin Sava, Liviu Suhar, Eugen Alupopanu, Rodica Grosu, Andrei Morteci, Maria Gheorghita, Mihai GĂŽtman, Andrei Scânteie, Claudiu Ciobanu, Olah Tibor, Ivan Titus, Č˜tefan GrigoraČ™, Ioan Pricop, MitruĹŁ Peiu, George Cernat, Dima Gherasim‌ ĂŽmi cer scuze daca am uitat să citez pe cineva! TotuČ™i vreau să-l menĹŁionez Č™i pe regretatul profesor Dumitru Alexoaie. 


Handlung. On Producing Possibilities.


BB4, instalaţie, 2010, Pavilion Unicredit (de la stânga la dreapta: Andrea Geyer, Emily Roysdon)

A

4-a ediție a Bienalei de la București (21 mai – 25 iulie 2010) s-a deschis sub auspiciile unui concept ce îmbracă mai multe sensuri: Handlung. On Producing Possibilities. Prin ambiguitatea sa, termenul german Handlung face trimitere atât la ideea de acțiune, activitate, dar și la ideea de poveste, istorie, narațiune. Elena Andrei


ArtClue –             –    201 0

Considerat a fi cel mai tânăr curator al unei bienale, Felix Vogel (23 de ani) ĂŽmbină aceste elemente demonstrând că se completează reciproc, dar pe nivele diferite. Conceptul creează o diversitate de abordări Č™i de spectatori, dar Č™i un sistem de susČ›inere pentru mai multe tipologii sociale. ExpoziČ›iile au loc in spaČ›ii puČ›in comune unor astfel de evenimente artistice Č™i au ca scop activarea spaČ›iului urban si implicarea unui alt gen de public decât cel obiČ™nuit. SpaČ›iile care găzduiesc această ediČ›ie a Bienalei sunt Centrul de IntrospecČ›ie Vizuală, Institutul de Cercetări Politice, Muzeul de Geologie, Pavilionul Unicredit – Centrul pentru artă Č™i cultură contemporană, Paradis Garaj (Artist Run Space), laBOMBA (Centrul comunitar Rahova-Uranus). Organizată de Pavilion Magazine, cu sprijinul Pilsner, Bienala reuneČ™te peste 38 de artiČ™ti din generaČ›ii diferite, Č›Äƒri

74

Č™i aspecte sociale diferite. România este reprezentată prin lucrările unor artiČ™ti ca Marcel Iancu, Ion Grigorescu, Elena Ciobanu, Č˜tefan Constantinescu, Mona Vătămanu & Florin Tudor. Printre dificultÄƒČ›ile ĂŽntâmpinate ĂŽn acest an de echipa organizatoare se numără cele legate de buget, lipsa tehnicienilor experČ›i ĂŽn arta contemporană ĂŽn România, dar Č™i cenzurarea unor lucrări ĂŽmpotriva contractului semnat. Conducerea Muzeului de Geologie a cenzurat lucrarea artistei Kaucyila Brooke, Tit for Twat: Can We Talk?, 1993-2010 (Photomontage), Č™i pe cele ale lui Magnus BärtĂĽs: Madame & Little Boy Č™i Lina Selander: When the sun sets it’s all red, then it disappears. Lucrările au fost relocate la Institutul de Č˜tiinČ›e Politice. A 4-a ediČ›ie a Bienalei urmăreČ™te formarea unui simČ› al pluralitÄƒČ›ii Č™i a unei platforme alternative, iar ĂŽntrebarea care stăruie ĂŽn mintea spectatorului este

următoarea: există diferenČ›e ĂŽntre acČ›iune Č™i poveste?


 B B 4– H      . O  P      P  . BB4, instalaţie, 2010, Pavilion Unicredit (Lina Selander).

BB4, instalaţie, 2010, Pavilion Unicredit (de la stânga la dreapta: Christine Meisner, Sabrina Gschwandtner). 75


ArtClue –             –    201 0

BB4, instalaţie, 2010, Pavilion Unicredit (de la stânga la dreapta: Claudia Cristóvaþ, Andrea Geyer, Åsa Sonjasdotter).

BB4, instalaţie, 2010, Pavilion Unicredit (de la stânga la dreapta: Ângela Ferreira, Åsa Sonjasdotter).

76


SHARING DE IDENTITATE: Dorel Naste & Codin Oraseanu


I

-am descoperit pe Dorel Naste și Codin Orășeanu la Street Delivery. Interacțiunea și sharing-ul de identitate, remodelarea spaţiului urban sunt conceptele leitmotiv ale proiectului UNKNOWN Identity explicitate în cele ce urmează. Video mapping, live performance, instalaţii audio-video, iată câteva dintre tag-urile cu care puteți urmări acest proiect la evenimentele viitoare. Interviu realizat de Adriana Toma

79


ArtClue –             –    201 0

Când ai decis să faci video mapping? Naste Dorel: Nu a fost o decizie luată ĂŽntr-o zi anume. Probabil că formaČ›ia mea artistică, precum Č™i noile modalitÄƒČ›i de exprimare vizuală m-au ĂŽmpins Č™i spre această abordare. Cronologic vorbind, propuneri de astfel de proiecte au fost ĂŽncă din anii facultÄƒČ›ii, numai că ele s-au concretizat recent datorită atât dezvoltării de software-uri specializate cât Č™i apariČ›iei unei noi culturi audio-vizuale. Cred că Č™i oamenii sunt mai deschiČ™i spre astfel de experimente Č™i faptul că ele sunt prezentate ĂŽn spaĹŁiul public a fost o provocare pe care alte proiecte vizuale nu o conferă. De la ce motive vizuale pleci in realizarea unui astfel de proiect? N.D: Depinde de proiect. Un performance audio-video poate conČ›ine motive vizuale provenite chiar Č™i din experienČ›a personală, iar acestea pot fi simboluri sau elemente care fac referire la anumite stări sau concepte. Un proiect de video mapping arhitectural este legat, ĂŽn primul rând, de arhitectura

clădirii Č™i atunci motivele vizuale pot fi pur Č™i simplu decorative sau anumite efecte vizuale. Realizezi un proiect de visual pornind de la muzică sau cauČ›i muzica dupa ce Č›i-ai format o idee despre cum o să arate proiectul? N.D: Activitatea mea artistică din ultima perioadă este strâns legată de proiectul UNKNOWN Identity Sharing, pe care, ĂŽncă de la ĂŽnceput, l-am pornit alături de Codin OrÄƒČ™eanu ca pe un proiect ĂŽn care muzica Č™i vizualul trebuie să co-existe, să se influenČ›eze, să ĂŽmprumute Č™i să transmită ĂŽmpreună, fără să existe o subordonare a uneia faČ›Äƒ de cealaltă vizualul Č™i muzica se dezvoltă simultan. Cu toate acestea am participat Č™i am lucrat ĂŽn cadrul unor proiecte ĂŽn care unul din cele două elemente era scos ĂŽn faČ›Äƒ, dar chiar Č™i atunci legătura este foarte strânsă. Ce este Unknown Identity Sharing? Codin OrÄƒČ™eanu: Este un proiect audiovizual ce a luat naČ™tere ĂŽn urmă cu doi ani Č™i jumătate. Atunci, am fost invitat de Dorel să fac muzica pentru un proiect vizual realizat de el pentru „Zilele BucureČ™tiuluiâ€?. Acesta a fost momentul ĂŽn care a luat naČ™tere UNKNOWN Identity Sharing. După experienČ›a de atunci am hotărât să dezvoltăm proiectul Č™i să extindem conceptul către un segment multidisciplinar, acČ›ionĂŽnd atât ĂŽn zona live performance-ului, video mapping-ului dar Č™i a instalaČ›iilor audiovideo. PovestiČ›i-ne un pic despre proiectul de la Ateneu‌ C.O: ExperienČ›a de la Ateneu a fost una extraordinară. InvitaČ›ia de a prezenta proiectul acolo a venit din partea Ministerului Culturii Č™i Patrimoniului NaČ›ional, prin domnul Andrei Găitănaru.

80

Suntem primul proiect electronic care a intrat ĂŽn Ateneu (cel puČ›in după revoluČ›ie). Ne aducem aminte cu plăcere cum se uitau oamenii de acolo când au văzut că se montează pe scena Ateneului trei ecrane de proiecČ›ie ce măsoară, ĂŽn total, 9 metri lungime. Revenind la UNKNOWN Identity Sharing, performance-ul de la Ateneu a ĂŽnsemnat ĂŽncă un pas ĂŽn dezvoltarea proiectului spre partea de live performance, aici fiind Č™i momentul ĂŽn care un nou membru s-a alăturat proiectului – HoraČ›iu Č˜erbănescu. Cum una din părČ›ile cele mai importante ale proiectului o reprezintă partea de interacČ›iune Č™i sharing, am invitat să cânte alături de noi doi dintre cei mai virtuoČ™i instrumentiČ™ti ai momentului – Alexandru Tomescu (vioară) Č™i Răzvan Suma (violoncel). Cei doi au fost invitaČ›i, special, pentru a ĂŽntări ideea unui sharing de identitate ĂŽn urma căruia să rezulte ceva nou Č™i spectaculos. Rezultatul a fost o ĂŽmbinare ĂŽntre muzică electronică Č™i clasică, ĂŽntre digital Č™i analog. Din punct de vedere vizual a fost o ĂŽncântare să vedem cum muzica, electronică Č™i clasică deopotrivă, ajută la construirea unui mesaj vizual conceptual. VorbiČ›i deseori despre „sharing-ul de identitateâ€? Ce inseamnă mai exact această sintagmă? C.O: Acest „sharing de identitateâ€? stă la baza proiectului. Noi nu am creat un concept ĂŽn ideea de a explica ceea ce facem, muzica Č™i vizualul au fost alese să transmită acest concept, niciodată invers. Conceptul pleacă de la ideea că orice identitate este formată ĂŽn urma unor interacČ›iuni Č™i experienČ›e cu alČ›i oameni, astfel iau naČ™tere personalitÄƒČ›i, principii Č™i/sau trăiri. InteracČ›iunea cu oamenii din jurul nostru este ceea ce ne defineČ™te


 S              : D   N     C   O  

ca personalitate. Partea de „unknownâ€? vine din faptul că de multe ori nu ne dăm seama ce luăm Č™i ce dăm ĂŽn urma acestor interacČ›iuni, dar depinde, ĂŽntotdeauna, de noi ce păstrăm. Aceste interacČ›iuni stau atât la baza dezvoltării noastre ca oameni, dar Č™i la baza formării de noi experienČ›e Č™i concepte. E motorul, dacă putem spune aČ™a, evoluČ›iei personalitÄƒČ›ii umane. Acest concept ĂŽncercăm să ĂŽl traducem publicului prin interacČ›iunea audio-vizual - partea video a proiectului este ĂŽn permanenČ›Äƒ modelată de sunet, fiecare imagine fiind compusă, descompusă sau distorsionată ĂŽn funcČ›ie de intensitatea Č™i frecvenČ›a sunetelor. UNKNOWN Identity Sharing este un proiect ĂŽn continuă transformare. El diferă la fiecare prezentare deoarece atât sunetul, cât Č™i vizualul sunt expresia artiČ™tilor asupra realitÄƒČ›ii Č™i a interacČ›iunilor pe care le au cu oamenii din jur. Cine sunt, de obicei, comanditarii unui proiect de video mapping? N.D: De obicei sunt proiecte comerciale, comanditarii fiind agenČ›iile de publicitate

care vor să promoveze un brand. Aceste proiecte vin cu un input foarte clar de la client. Noi ĂŽncercăm să realizăm Č™i proiecte personale de video mapping pe care să le prezentăm ĂŽn cadrul unor evenimente sau festivaluri Č™i ĂŽn care partea „artisticăâ€? să fie cea predominantă. C.O: Chiar dacă aceČ™ti comanditari sunt, de cele mai multe ori, branduri comerciale, noi ĂŽncercăm să prezentăm Č™i proiecte persoanle de video-mapping, cum a fost Č™i cazul Street Delivery. Aici am propus un proiect de mapping pe Biserica Anglicană. Partea mai dificilă este că ĂŽn cadrul unor festivaluri sau evenimente de acest gen sunt foarte puČ›ini bani, Č™i nu ne referim la fee-ul nostru, ci la bani pentru producČ›ie. Echipamentele necesare pentru aČ™a ceva sunt foarte scumpe. La Street Delivery am fost susČ›inuČ›i de prietenii noČ™tri de la 360Revolution (Gabriela Iacob Č™i Costin Dediu) care ne-au oferit echipamentele Č™i oamenii pentru tehnic.

N.D Č™i C.O: E greu de spus. Acum pregătim un proiect mai mare pentru care sperăm să găsim fonduri. Dacă nu urmăriČ›i clădirile din BucureČ™ti, cine Č™tie unde ne veČ›i putea găsi : ) AveČ›i vreun artist la care vă raportaČ›i ca la un model? N.D: Nu. ĂŽmi plac, ĂŽnsă, foarte mulČ›i, din diferite medii Č™i care de altfel m-au Č™i influenČ›at ĂŽntr-un fel sau altul. ĂŽn plus, sunt atatea proiecte diverse Č™i interesante pe care le descopăr zilnic ĂŽncât ar fi foarte greu să mă raportez doar la o singură persoană. C.O: E greu să ai un artist preferat. Doar dacă deschid laptopul Č™i dau un search găsesc cel puČ›in 50 de artiČ™ti care mi se par incredibili. Oricum, ĂŽn momentul de faČ›Äƒ, nu mai există un singur artist, lumea se uneČ™te ĂŽn diferite grupuri atrăgând de partea lor designeri, programatori, muzicieni etc, toate acestea pentru a oferi o experienČ›Äƒ cât mai intensă Č™i diversă publicului. 

De curând, v-am putut urmari la Street Delivery. Unde vă vom vedea in viitorul apropiat? 81


ES T E R A L U N G U

Sara mică Ce rol are jocul în creaţia mea? Tot ceea ce creez pornește din marea mea dorinţa de a nu uita să mă joc. Jocul este poarta prin care intri în lumea magică a copiilor. Mă fascinează copiii: puritatea, sinceritatea și lumea lor. Îi consider fantastici și miraculoși. Îmi doresc să ajung din nou la puritatea copilăriei, la naivitatea aceea dulce. Lumea lor este fără limite sau forme clare, o lume în care totul, dar totul este posibil. Pentru mine contează foarte mult să intru în poveste… Esenţial atunci când pictez este „conexiunea” cu ceva mai mare decât mine. De fapt, este una dintre condiţiile de bază, să fii, cum se spune, „pe stare”. Pentru mine contează foarte mult să intru în poveste, să simt cum mă acceptă. Apoi, dacă sunt acolo, din momentul acela eu, ca persoană, nu mai fac nimic altceva decât să transmit ceea ce vine la mine. De multe ori, când îmi faceam schiţele pentru lucrări, simţeam că povestile sunt deja, că ele există și eu nu trebuia decât să le dau mai departe. Îmi mai place foarte mult să transmit unele momente pe care sunt sigură că toţi le trăim: clipele când simţim că TOTUL este perfect, că ești într-un vid, tu cu Universul, Dumnezeu. Că fiecare pietricică este la locul ei, că este acolo pentru că TREBUIE să fie. Aceste momente mă fascinează și sunt unele lucrări (de exemplu, „Sara”) în care mi-am dorit să transmit acest sentiment, de PREZENT. De unde izvăraște culoarea din lucrările mele? Probabil din lipsa de culoare din jurul meu. Culoarea este vibraţie, iar vibraţia culorilor este una pozitivă. Ce personaj îmi este cel mai drag? O iubesc pe Sara mică. Ce grup sau tip de muzică rezonează cel mai bine cu universul meu pictural? Nouvelle Vague și poate Pink Martini.  Adriana Toma

82

Sara ulei pe pânză, 2007


 S  

The youngest Tree ulei pe pânză, 2007

Angels ulei pe pânză, 2007

Bali Cats ulei pe pânză, 2007

Cinnamon ulei pe pânză, 2007

83


M I H A EL A PA R A SC H IV U

Copilărie, frică și cotidian Lucrările mele, în general sunt autoreferenţiale și au ca subiect dominant, frica. Frica este un subiect destul de comun în sensul că, fiecare om cunoaște acest sentiment. Am încercat să obiectivizez, să personific, să studiez imaginile fricii. Am învăţat în timp că va trebui să ducem o „viaţă în doi”, o viaţă de acceptare, de înţelegere, de asumare. Încerc să povestesc despre omul obișnuit dincolo de preocupările sale artistice. Căutarea și descrierea cu ajutorul, mai mult sau mai puţin, a unor probleme reale, formulează într-un final o întrebare esenţială pentru viaţă: Ce sunt eu de fapt? Este vorba de o „luptă” dintre omul obișnuit care are preocupări obișnuite, sarcini obișnuite și care, prin condiţia sa, îl „sufocă” și se impune în faţa omului „artist”. Adeseori am alăturat fricii imagini ale copilăriei, încercând să mă autoanalizez, să-mi înţeleg propriul sistem. Sursele mele de inspiratie… Din viaţa de zi cu zi. În general, desenez într-un fel de jurnal. Acolo „înregistrez” diverse trăiri, stări, momente. Se întâmplă uneori să transpun „schiţele” în culoare, pe pânză sau în desene mai elaborate, însă de multe ori rămân lucrări de sine stătătoare. Planuri de viitor… Nu mi-am făcut un plan pentru viitor. Îmi place să cred că lucrurile vin de la sine, că depind de stări, de realitatea în care trăiesc. Vremurile se schimbă, omul evoluează într-un fel sau altul. Mi-aș dori, în schimb, să știu că voi putea lucra (picta, desena) atunci când voi simţi. Nu mi-aș dori să am un job care să mă îndepărteze de artă.  Mihaela Ion

paraschivumihaela.blogspot.com

84


 C      ,      

Need a hand acrilic pe pânză, 2009

Here's Alice acrilic pe pânză, 2009

Panic 1 acrilic pe pânză, 2009

Panic 2 acrilic pe pânză, 2009

85


T EO D OR A VI SI , NEANU

Tarele omului contemporan Lucrările mele vorbesc despre tarele omului contemporan. În ultimii ani pot spune că universul meu pictural a fost populat de o serie de personaje letargice, pasive, alienate spiritual. De fapt, personajele mele nu sunt altceva decât proiecţia subiectivă a unor personaje aparţinând unei lumi reale, adică realitatea vieţii mele cotidiene. Lucrările mele vorbesc despre tarele omului contemporan, un om care în goana de zi cu zi devine un fel de mașinărie cuprinsă de nevroză, nevroza de a face ceva, nevroza de a avea. Ce rol joacă grotescul în lucrările mele? Am recurs la un tip de grotesc cu influenţe din reprezentările Evului Mediu. Inserţia grotescului în reprezentările mele s-a făcut gradual și nu a fost un scop în sine. Eu nu sunt de acord cu reprezentarea urâtului doar de dragul de a atrage cu tot dinadinsul atenţia publicului asupra lucrărilor mele, strategie practicată la scară mare în lumea picturii contemporane. Consider că pictura nu trebuie privită ca o simplă alăturare de forme și culori pentru pura delectare a ochiului. Pentru mine forma trebuie sa fie încărcată cu un anumit sens, prin urmare am manipulat trupul uman din nevoia de a-l încărca cu anumite semnificaţii. Arta este în fond o formă de comunicare simbolică, iar ochiul artistului nu trebuie să înregistreze realitatea asemenea unui aparat de fotografiat. Este foarte important pentru un artist să existe un timp al acumulărilor, un timp al documentării și chiar un timp în care se naște mental lucrarea. Deci chiar și atunci când nu pictez propriu-zis și fac cele mai banale lucruri, nu fac decât să mă încarc cu trăiri care ulterior se materializează în picturi.  Adriana Toma

86

Vanitas 3 acrilic pe pânză, 2009


 T          

Virtuosul acrilic pe pânză, 2009

Mărinimosul acrilic pe pânză, 2009

www.artclue.net/teodora-visineanu Filantropul acrilic pe pânză, 2008

87


OT I L IA C A DA R

Frumuseţi, păsări, ferestre de jurnal și iDolls Nu cred în caracteristici definitorii pentru artiști. Artistul este atât de atipic încât nu există puncte de reper. Lumea artistică românească este disipată în mici grupuleţe exclusiviste pe lângă o mare de artiști solitari. Mi-ar plăcea să fie mai uniţi, mai puţin egoiști și mai receptivi. Să fie totali în relaţia lor cu arta și cu oamenii, exact ca niște copii. Cum îmi aleg subiectele? În general subiectele sunt niște consecinţe ale unor situaţii ce s-au intersectat cu mine la un moment dat și m-au impresionat într-un fel sau altul. Chiar dacă nu în același moment, dar ele revin sistematic, le conștientizezi, le reinterpretezi și apoi simţi nevoia să le expulzezi pentru a-ţi consuma energia formată de ele. Nu există o altă regulă. Până acum subiectele au fost ori foarte personale, cum a fost seria de Ferestre de jurnal, sau sociale și etice, ca 7sins sau iDolls. Mă leg și mă învârt foarte mult în jurul fiinţelor. Ele pot fi umane, animale sau fantastice. Nu există o ierarhie. În general fac referire la figura umană în relaţia sa cu animalul; omul animal - animalul umanizat, eventual chiar industrializat… Prima expoziţie… Apreciez oamenii care deschid galerii noi și mai puţin pe aceia care se plâng că nu sunt destule galerii. Prima expoziţie personală am deschis-o într-un spaţiu 88

Omagiu acrilic pe pânză, 2007


 F       ,    ,             D   

Carla acrilic pe pânză, 2007

ColecĹŁii acrilic pe pânză, 2009

neconvenĹŁional, creat de mine, special pentru acel eveniment, Ilar Space. I-am creat o identitate, i-am făcut un logo Č™i am făcut un eveniment de o seară. Nu pot spune de pe acum unde aČ™ vrea să expun pentru că fiecare proiect are nevoie de un alt ambient. Depinde de scopul Č™i mesajul lucrărilor. Dacă există o galerie potrivită pentru un proiect anume atunci voi ĂŽncerca să expun acolo, dacă nu există ĂŽncă, voi ĂŽncerca să creez spaĹŁiul. ĂŽmi plac exagerările Č™i contrastele‌ Mă pregătesc acum pentru un workshop de storytelling, ĂŽn Zadar, CroaĹŁia. Apoi voi pleca la Londra ĂŽntr-o rezidenĹŁÄƒ prelungită, unde ĂŽmi voi continua proiectul FrumuseĹŁi Č™i păsări. Din acest proiect am terminat de pictat prima lucrare, Carla, dintr-o serie de zece. ĂŽmi plac exagerările Č™i contrastele. ĂŽntotdeauna se pun ĂŽn valoare. Vreau să pun siluete feminine, graĹŁioase, ĂŽntr-un ambient rece, murdar Č™i ĂŽntunecos, de aceea voi expune lucrările ĂŽntr-o hală industrială sau ĂŽntr-o ĂŽncăpere cu mult beton. Mai am ĂŽn vedere ĂŽncă două proiecte, dar ĂŽncă nu Č™tiu unde Č™i când vor fi gata.  Mihaela Ion

Battus Philenor acrilic pe pânză, 2009


ArtClue –             –    201 0

White angle, ulei Č™i acrylic pe pânză, 2010

90


ArtClue –             –    201 0

Târguri internationale ,

Contemporary Art Ruhr (C.A.R.) 29.10.2010 – 31.10.2010 Contemporary Art Ruhr (C.A.R.) propune un format inovator Č™i dinamic de organizare a târgurilor, materializat până ĂŽn prezent sub forma a două târguri de artă. Pe timpul verii, se organizează un târg de artă media Č™i producĹŁii de artă inovatoare: artă video Č™i media, instalaĹŁii, spectacole, sculpturi eco, proiecte multimedia Č™i ĂŽn special fotografie contemporană. Obiectivul târgului Contemporary Art Ruhr este crearea unui centru comercial artistic, aflat sub semnul unui concept unic, marcă proprie: Fără prejudecÄƒĹŁi. Minimalist. Vibrant. Printre participanĹŁii obiČ™nuiĹŁi la acest eveniment se numără galerii celebre de artă contemporană, muzee de renume, academii, galeriile de artă publică Č™i societÄƒĹŁi artistice. Câteva spaĹŁii subvenĹŁionate, de dimensiuni reduse, sunt atribuite unor artiČ™ti atent selecĹŁionaĹŁi, cărora li se oferă astfel Č™ansa de a participa la târg. Târgul include de asemenea Č™i proiecte realizate de studenĹŁii Č™colilor de artă.

Târgul de artă contemporană ART.FAIR 21 29.10.2010 - 01.11.2010 ART.FAIR 21 a câștigat ĂŽn ultimii opt ani o poziĹŁie bine definită ĂŽn calendarul evenimentelor artistice de pe scena internaĹŁională, fiind cunoscut ĂŽn prezent ca târg de artă contemporană. ĂŽn fiecare an, acest târg prezintă tineri artiČ™ti promiĹŁÄƒtori Č™i lucrări ale unor

92

Contemporary Art Ruhr este urmat de expoziĹŁii Č™i evenimente speciale, simpozioane, o serie de programe care se desfÄƒČ™oară ĂŽn paralel, un concurs de fotografie Č™i artă digitală cu participare liberă. Organizatori, directori: galeria/agenĹŁia 162. ĂŽn 2010, Contemporary Art Ruhr se desfÄƒČ™oară ca proiect oficial ĂŽn cadrul programului Capitala culturală europeană 2010,â€? Essen pentru Ruhrâ€?. w w w . c o n t e m p o r a r y a r t r u h r . d e

artiČ™ti contemporani celebri. Găzduit ĂŽn spaĹŁiul expoziĹŁional din KĂśln (Staatenhaus am Rheinpark), ART.FAIR 21 rămâne fidel conceptului său – expoziĹŁii de artă Č™i festivitÄƒĹŁi artistice reunite sub acelaČ™i acoperiČ™. Noul spaĹŁiu permite extinderea posibilitÄƒĹŁilor de expunere, oferind noi provocări atât expozanĹŁilor, cât Č™i vizitatorilor. www.ar t- fair.de/Messe_Kunstmesse_Koeln


Evenimente Noaptea Atelierelor 18 septembrie 2010 foto: Constantin Nimigean


European Art Gallery

Inaugurare 17 septembrie 2010 foto: Bogdan Boeru


Copșa Mică

Tabăra Street Art 23-29 august 2010 foto: Mihai Zgondoiu


ArtClue –             –    201 0

Art Travelers

SPATII CU IDENTITATE. CREATORI IDENTICI. Expoziţie Os Gêmeos la Museu Colecçåo Berardo – Lisabona de Silvia Pintilie

F

raĹŁii OtĂĄvio Č™i Gustavo Pandolfo, cunoscuĹŁi ca Os GĂŞmeos, expun sub deviza Pra quem mora lĂĄ, o cĂŠu ĂŠ lĂĄ – ĂŽn traducere aproximativă „Fiecare om este rege ĂŽn castelul săuâ€? - ĂŽn perioada 17.05 – 19.09, la Museu Colecçåo Berardo din Lisabona. InstalaĹŁie solară, aleasă parcă ĂŽn concordanĹŁÄƒ cu multiculturalitatea miilor de turiČ™ti care vizitează muzeul ĂŽn lunile de vară, expoziĹŁia de la Berardo surprinde ĂŽn primul rând prin densitatea cromatică revelată ĂŽntr-un spaĹŁiu ĂŽnchis, ĂŽntr-un oarecare contrast cu lucrările murale de mari dimensiuni pe care gemenii le creeaza ĂŽn jurul lumii. FraĹŁii au profitat din plin de ĂŽnălĹŁimea ofertantă a pereĹŁilor, astfel ĂŽncât expoziĹŁia ĂŽn sine devine o lucrare site-specific,

Blu si Os GĂŞmeos ĂŽn Lisabona Pictură murală realizată pe o clădire de colĹŁ - Avenida Fontes Pereira de Melo

102

Expoziţia Pra quem mora lå, o cÊu Ê lå Museu Colecçåo Berardo – Lisabona – fragment de compoziţie


S PAŢ II C U ID E N T ITAT E . C R E ATO R I I DEN TI CI .

Expoziţia Pra quem mora lá, o céu é lá Museu Colecçáo Berardo – Lisabona – fragment de compoziţie

un traseu 3D plin de intrări și ieșiri - wonderland latin pe verticală. Întregul ambient, dotat cu instrumente muzicale, camere din sticlă și pereţi multicolori cheamă la experiment sinestezic, hipnotizează copiii și invită adulţii la un exerciţiu retrospectiv al curăţeniei morale și al practicilor ludice. Influenţele os gêmeos merg pe firul artei figurative sud-americane a anilor ’50, adăugând elemente etnice, cultura graffiti, rap și hip-hop, pentru a crea un adevărat curent angajat social și politic. Instalaţiile posedă un fir narativ și o identitate care se descoperă pe măsură ce sunt asimilate sursele de inspiraţie ale autorilor. În afara sălilor de expoziţie, fraţii intervin în spaţiul public cu lucrări care completează arhitectura austeră a orașelor, dar mai ales integrează și valorizează elementele structurale și decoraţiile clădirilor în picturi murale. Este și cazul ușilor, pe care le declară „pasaje către imaginaţie”, elemente ce se repetă obstinant, odată cu culorile specifice, atât de stridente deoarece, în opinia gemenilor, conferă spaţiului în care sunt etalate proprietăţi apotropaice. Condiţionaţi de inegalităţile sociale și etnice, cei doi artiști se extrag din primitivismul reprezentării, care la prima vedere ar părea involuntar, dar păstrează o vulnerabilitate imaterială ce îi ajută să confere identitate spaţiilor create.

Muzeul de artă modernă și contemporană dedicat Colecţiei Berardo Praça do Império 1449-003 Lisabona

103


ArtClue –             –    201 0

Discover

Librăria Jumătatea plină AsociaĹŁia culturală Jumătatea plină a fost ĂŽnfiinĹŁată cu act constituitiv, statut Č™i contract de comodat pentru punct de lucru ĂŽn conformitate cu toate regulile, din anul de graĹŁie 2006 Č™i are acelaČ™i crez revoluĹŁionar acum ca Č™i la ĂŽnceput. Librăria de bandă desenată ne ajută la depÄƒČ™irea planului scris. CumpăraĹŁi cu ĂŽncredere sortimentul oferit de librăria Jumătatea plină ! Autorii favoriĹŁi ai Librăriei Jumătatea plină, ĂŽn nici o ordine particulară, sunt : Edmond Baudoin, Sorina Vasilescu, Munoz & Sampayo, Faulkner, Ilan Manouach, Pierre Michon, Oana Avasilachioaiei, Iulian FrÄƒĹŁilă, Ruppet&Muloz, Blutch, Chris Ware, Collectif Troglodyte, Art Spiegelmann, Bernard Josso, Mats Gustafsson, Oana Lohan, Seth, Matei Branea, Marjane Satrapi,

Sydney Hermant, David B, Gary Panter, Shakespeare, Dan Perjovschi, ... Nu toĹŁi fac benzi desenate ! Program de lucru uman : 13-21pm ĂŽn fiecare zi a săptămânii, mai puĹŁin miercurea, când librăria se ascunde. ĂŽn mod excepĹŁional, librăria va fi ĂŽnchisă pe perioada evenimentelor culturale importante din urbe pentru a permite frecventarea acestora. UrmăriĹŁi panoul de afiČ™aj (vitrina fruntaČ™ilor?) din cadrul librăriei. Burghezi, compensaĹŁi lipsa urmelor de viaĹŁÄƒ privată din oraČ™ participând la creČ™terea librăriei nonprofit Jumătatea plină. Fiecare carte cumpărată răscumpăra o alta Č™i un pic, astfel ĂŽncât librăria creČ™te fractal, combătând orice ideologie monumentală. @ Cafe Lente Str. Gen. David Praporgescu nr.31

Editura Vellant A pornit la drum ĂŽn 2007, cu o carte care ĂŽČ™i propune să rescrie istoria artei: Oglinda lumii, de Julian Bell. De atunci a crescut aducând Č™i alte cărĹŁi care propun o viziune alternativă asupra lumii (precum Doctrina Ĺ&#x;ocului, de Naomi Klein). Este celebră pentru minunata „Carte cu prinĹŁeseâ€? sau pentru cartea cu 186 de coautori, ĂŽn care fiecare pagină a fost ĂŽnsemnată, desenată sau corectată de către un alt cititor. Este vorba de Editura Vellant – o editură de niČ™Äƒ, chic Č™i foarte atentă cu titlurile publicate. Pe noi ne-a cucerit cu colecĹŁiile de artă Č™i arta străzii. Un mix de clasic Č™i postmodern, ĂŽn care discursul academic stă alături de cel underground al grafferilor de meserie. Muzeul operelor dispărute, Transgresiuni. Ofensele artei stau lângă cartea lui Banksy, Arta

104

la zid sau lângă primul album de street art din România: Pisica Pătrată, de Alexandru Ciubotariu aka Ciubi. Nu degeaba este editura care Č™i-a propus să aducă arta străzii ĂŽn bibliotecă. Atât romanele, cât Č™i studiile publicate la Vellant sunt inspirate din lumea contemporană Č™i scot ĂŽn faĹŁÄƒ crizele de identitate, nefericirea cuplului modern, dar Č™i capacitatea de transformare Č™i de regenerare a omului Č™i a societÄƒĹŁii. Lectura lor dezvăluie o panoramă problematizantă a scenei politice Č™i spirituale surprinsă ĂŽn momentul trecerii ĂŽn secolul XXI. Cei de la Vellant spun despre ei că „au ĂŽncredere ĂŽn puterea de inspiraĹŁie a cărĹŁilor-obiect Č™i a cititului pe ĂŽndelete, chiar Č™i ĂŽntr-o epocă a digitalizării.â€? ĂŽi găsiĹŁi atât online, la www.vellant.ro Č™i pe Facebook, cât Č™i offline, ĂŽn librăriile cu lume bună.


Răzvan Mazilu, un portret în oglinzi la Editura Vellant Reflectând în fotografii impresionante șapte dintre cele mai recente spectacole în interpretarea lui Răzvan Mazilu, albumul Răzvan Mazilu. Oglinzi/Mirrors (apărut la Editura Vellant sub coordonarea curatorului Denise Rădulescu) a intrat deja în librării și va fi lansat oficial la începutul lui octombrie 2010. Volumul reprezintă atât un cadou pentru pasionaţii dansului contemporan, cât și o continuare a proiectului de susţinere a liceelor de coregrafie desfășurat de Fundaţia perfoRM. Primul album de fotografie de dans contemporan din România, Răzvan Mazilu. Oglinzi/Mirrors construiește din fotografii și cuvinte portretul coregrafului și dansatorului Răzvan Mazilu. Artiștii Mihaela Marin, Egyed Ufó Zoltán, Iulian Ignat, Dinu Lazăr și Cornel Lazia semnează fotografiile de pe scena și din culisele spectacolelor incluse în album, în timp ce Alex. Leo Șerban, Maia Morgenstern, Gigi Căciuleanu, Alexandru Dabija, Ioan Tugearu, Philippe Tréhet și Adriana Babeţi povestesc în paginile cărţii despre întâlnirea lor cu Răzvan. Cartea nu este doar un prilej de a fixa amintirea unor spectacole desfășurate în perioada 2004-2009, precum Portretul lui Dorian Gray, Un tango mas, Simfonia Fantastică, Block Bach, Urban Kiss, Umbre de lumină sau Remember, ci și o oglindă a reinventărilor unui artist complet.

Răzvan Mazilu. Oglinzi/Mirrors captează arta mișcării unui „aristocrat al dansului”, cum a fost numit Răzvan în presa de specialitate. Reflexii ale eleganţei, expresivităţii, rafinamentului și inteligenţei investite în spectacolele sale, paginile albumului îi vor încânta pe cei care vor zăbovi în lumea de oglinzi a lui Răzvan Mazilu. Proiectul apare în formulă bilingvă (română/engleză) și le oferă celor care au fost în sală la spectacolele susţinute de Răzvan Mazilu ocazia de a retrăi emoţia întâlnirii cu acesta și de a aduce spectacolul de pe scenă în propria bibliotecă. Continuând acţiunile Fundaţiei perfoRM de susţinere a liceelor de coregrafie din România, fondurile obţinute în urma vânzării albumului Răzvan Mazilu. Oglinzi/Mirrors sunt destinate tinerilor talentaţi care studiază arta dansului, în cadrul campaniei de responsabilitate socială demarată de Răzvan Mazilu în 2007. „Sunt recunoscător tuturor celor care s-au implicat în acest proiect și au făcut-o din toată inima. Este un bun pas înainte în eforturile mele de a sprijini liceele de coregrafie și tinerii dansatori talentaţi din România. Mulţumesc Cameliei Șucu și Class Living pentru încrederea și ajutorul generos acordate acestui album. Mă onorează și mă obligă toate cuvintele frumoase adunate în această carte, mai ales că vin din partea unor artiști și prieteni ale căror cariere sunt o inspiraţie pentru mine”, mărturisește Răzvan Mazilu.


ArtClue –             –    201 0

NATHALIE BREVET_HUGHES ROCHETTE

AUD-802 [DĂŠviation Blois] instalaĹŁie, 2005, MusĂŠe de l'objet, Blois

106


Never more, will we be silenced!!! instalaţie permanentă, 2008, EDF-CCAS, Merlimont Cellula instalaţie, 2009, Collège des Bernardins, Paris


Parteneri

Anaid Art Gallery Str. Slobozia, nr. 34, București Program de vizitare Luni - Vineri: 11 - 19 Sâmbătă: 10 - 18 contact@anaidart.ro www.anaidart.ro

Galeria Calina

Str. Icoanei, nr. 17, București Program de vizitare Marţi, Joi, Vineri: 17 - 21 Sâmbată: 13 - 21 bucuresti@recyclenest.ro www.recyclenest.ro

Str. Mărășești, nr. 1-3, Timișoara Program de vizitare Luni-Vineri: 10 - 18 Sâmbată: 11 - 15 www.calina.ro

Galeria Jecza Atelier 030202 Str. Sfânta Vineri, nr. 11, București Program de vizitare Luni - Duminică: 10 - 16 atelier030202.blogspot.com

Calea Martirilor, nr. 51/45, Timișoara

Atelier 35 Str. Șelari, nr. 13, București Program de vizitare Miercuri-Duminică: 15 - 21 contact@atelier35.eu www.atelier35.eu

jecza@jeczagallery.com www.jeczagallery.com

www.experimentalproject.ro

European Art Gallery Str. Regina Maria, nr. 18, București Program de vizitare Marţi - Sâmbătă: 14.00 - 19:30 tereza.anton@eagallery.ro www.eagallery.ro

Str. General Ioan Florescu, nr. 13, etaj 2, București anca@sunartstudio.ro giuliano@sunartstudio.ro www.sunartstudio.ro

concursbd.blogspot.com


ArtClue revista de artă contemporană

www.artclue.net

ArtClue, toamna, print  

ArtClue, revista de arta contemporana, toamna 2010 print

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you