Page 1

ISBN 973-567-481-5


DESTI NUL UNUI M I LI TAR M ARI N GR. N√STASE


DESTINUL UNUI MILITAR MARIN GR. N√STASE


Œngrijitor edi˛ie: Dana BARB

Copyright: © Dana BARB – 2004 Costurile de editare ∫i tip„rire ale acestei lucr„ri au fost suportate de c„tre de˛in„torul copyright-ului

Descrierea CIP a Bibliotecii Na˛ionale a Rom‚niei N√STASE, MARIN GR. Destinul unui militar / Marin Gr. N„stase – Bucure∫ti: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, 2004 ISBN 973–567–481–5 821.135.1-94

Sec˛iunea SPIRITUL UNEI ™COLI cuprinde texte din edi˛ia documentar„ ™oimii de la M„n„stirea Dealu, Nicolae Roboiu, Sorin Enescu, Bucure∫ti 1993 BATERIA ALBASTR√, autor Marin Gr. N„stase, reproduce edi˛ia cu acela∫i nume ap„rut„ la Editura Militar„ Ón 1987 Ap„rut la Bucure∫ti Ón luna noiembrie 2004 ISBN 973 – 567 – 481 – 5 Tip„rit la Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“


SUMAR

Œn loc de prefa˛„ / 7 Argument / 9 Un testament sui-generis / 11 Cronologie / 15 Spiritul unei ∫coli / 19 Bateria albastr„ / 39 Ecouri / 127 Lista publica˛iilor / 135

5


ŒN LOC DE PREFAfi√

Nu sunt un paseist. Sunt mai degrab„ un pragmatic care crede c„ viitorul se construie∫te pe o metabolizare corespunz„toare a trecutului. Exist„ Óns„ situa˛ii, locuri, oameni apar˛in‚nd trecutului, care nu contenesc s„ exercite asupra mea o fascina˛ie cu totul deosebit„. A∫ vrea s„ m„ refer Ón special la unul dintre acestea: Liceul Militar de la M„n„stirea Dealu, ctitoria de excep˛ie a marelui om politic rom‚n Nicolae Filipescu, ∫coala unde a avut ∫ansa s„ Ónve˛e tat„l meu. Fa˛„ de multe institu˛ii de v‚rf ale Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, aceasta avea ceva Ón plus care-i conferea o unicitate inconfundabil„. Desigur, exista o rigurozitate ie∫it„ din comun a selec˛iei: Ón anul Ón care a intrat tat„l meu, pentru patruzeci de locuri cu burs„ au concurat circa 1000 de candida˛i. Atunci tat„l meu a reu∫it pe locul Ónt‚i ∫i s-a men˛inut astfel p‚n„ la sf‚r∫itul liceului, c‚nd a fost ∫ef de promo˛ie. Exista, de asemenea, o pleiad„ de profesori str„luci˛i. Acolo au predat Óntre al˛ii Octav Onicescu, Nicolae Cartojan, D. Ionescu-Bujor, D.D. Botez, Aurel Bobescu, iar de soarta liceului s-au preocupat personal Nicolae Iorga, Simion Mehedin˛i, Barbu ™t. Delavrancea, C.C. Arion, ca s„ nu citez dec‚t c‚teva nume ilustre, dup„ cum nu poate fi trecut„ cu vederea nici calitatea excep˛ional„ a actului educa˛ional. Exigen˛a de baz„ a ∫colii era s„ dea ˛„rii oameni nu numai bine preg„ti˛i fizic ∫i intelectual, ci Ón primul r‚nd caractere. Toate acestea Ói asigurau un prestigiu greu de egalat Ón peisajul ∫colilor rom‚ne∫ti ale timpului. Dar unicitatea venea de altundeva. Este de notorietate acel ritual de Ónceput de an ∫colar c‚nd, din ordinul directorului ∫colii, erau arse Ón fa˛a elevilor scrisorile de 7


recomandare, îpilele“, indiferent de unde veneau. Nu este greu de imaginat impactul educa˛ional formidabil pe care-l genera acest gest asupra copiilor Ón formare. Era practic o execu˛ie public„, un adev„rat autodafé al balcanismului. Mi-a∫ permite s„ citez crezul lui Nicolae Filipescu la Ónfiin˛area liceului militar: îŒn acest loca∫ de cultur„, adumbrit de zidurile m„n„stirii, ridicat prin cucernicia Radului Voievod, c„leasc„-se Óntru vecie genera˛ii de eroi, de lei paralei, crescu˛i aici, Ón frica lui Dumnezeu, dar numai a lui Dumnezeu.“ Cred c„ tot ce s-a Ónt‚mplat mai t‚rziu cu tat„l meu: participarea la acel episod eroic al r„zboiului c‚nd, cu o m‚n„ de muncitori de la fabrica de muni˛ie din Tohanu, a constituit faimoasa îbaterie albastr„“, preg„tirea profesional„, doctoratul, inven˛iile, modul Ón care ∫i-a construit via˛a, comportamentul exemplar Ón familie ∫i societate, toate Ó∫i afl„ explica˛ia Ón for˛a germinativ„ acumulat„ Ón anii de formare de la Dealu. De asemenea, faptul c„ la 29 de ani a p„r„sit cariera militar„ din proprie ini˛iativ„ Ón favoarea unor op˛iuni civile: Óntemeierea unei familii ∫i des„v‚r∫irea profesional„, nu este str„in de spiritul de la Dealu – r„zboiul se terminase, iar Ón via˛a tat„lui meu se consumase un episod eroic. Maurul Ó∫i f„cuse datoria ∫i putea s„ se ocupe cu aceea∫i s‚rguin˛„ ∫i de altceva. Eu, Ón calitate de fiu, nu pot r„m‚ne indiferent la toate acestea. Via˛a tat„lui meu m„ onoreaz„ ∫i Ómi produce o m‚ndrie greu de st„p‚nit ∫i m„ oblig„ Óntr-o m„sur„ egal„. Cred c„ este ceva firesc. Sper c„ publicarea acestei c„r˛i, care cuprinde o scurt„ prezentare a ™colii minunate de la M„n„stirea Dealu, date biografice ∫i o reeditare a îBateriei albastre“, s„ ofere cititorului o imagine c‚t mai aproape de ceea ce a fost tat„l meu ∫i un motiv de medita˛ie asupra rolului pe care Ól poate avea ∫coala Ón destinul unui om, cu toate conota˛iile care decurg de aici. Adrian N√STASE


ARGUMENT

Demersul editorial de fa˛„ izvor„∫te din necesitatea clarific„rii unui paradox referitor la via˛a tat„lui meu. Œn acest fel cred c„ se justific„ ∫i preocuparea, tot mai acaparatoare Ón ceea ce m„ prive∫te, de a restitui o imagine cu valoare de experien˛„ uman„ ∫i, de ce nu, de a-mi desc„rca Óntr-un fel sufletul, ∫tiindu-mi datoria Ómplinit„. A∫a cum l-am cunoscut, dac„ se poate spune astfel, tat„l meu a fost toat„ via˛a un civil, un intelectual cu gusturi ∫i preocup„ri pe m„sur„. A fost inginer, inventator, doctor Ón ∫tiin˛e, secretar ∫tiin˛ific la Academia Rom‚n„, un om sociabil, un estet rafinat, dar riguros ∫i disciplinat. Mi-amintesc, totodat„, c„ era un adev„rat partizan, zelos ∫i Ómp„timit, al Ónt‚lnirilor cu colegii de liceu, cu diferite promo˛ii. Este vorba de Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“. Li se spunea îm„n„stireni“. Aici intervine paradoxul. Tat„l meu, civilul de care aminteam, absolvent al Liceului Militar îM„n„stirea Dealu“, locotenent de artilerie, erou al unui episod cu conota˛ii de istorie na˛ional„ Ón zilele ce au urmat imediat dup„ 23 August 1944, comandant de baterie decorat la acea vreme cu cele mai semnificative distinc˛ii militare, p„r„se∫te totu∫i, din proprie ini˛iativ„, o carier„ militar„ ce se anun˛a mai mult dec‚t promi˛„toare la v‚rsta de 29 de ani, pentru a se dedica activit„˛ilor civile. Tot ce a urmat Óns„ a stat sub semnul anilor petrecu˛i Ón acest minunat a∫ez„m‚nt. Tot ce a Ónv„˛at acolo a fost pentru el ca o adev„rat„ religie pe care niciodat„ n-a contenit s„ o practice. Œnt‚lnirile periodice la care a participat erau tot at‚tea elogii aduse acestei institu˛ii cu virtu˛i profund educa˛ionale ∫i pleiadei de profesori ilu∫tri de acolo. Camaraderia, patriotismul, sim˛ul drept„˛ii, elegan˛a, dragostea ∫i credin˛a Ón frumuse˛e ∫i adev„r erau doar c‚˛iva din pilonii ∫colii Ónfiin˛ate de marele rom‚n Nicolae Filipescu. 9


Civilul de mai t‚rziu – dou„ treimi din via˛a sa – n-a fost altceva dec‚t continuarea îm„n„stireanului“ de la Dealu. De aceea am optat ∫i pentru titlul îDestinul unui militar“. Ini˛ial voiam doar s„ fac o republicare a c„r˛ii îBateria Albastr„“, ap„rut„ la Editura Militar„ Ón anul 1987, dedicat„ episodului din august 1944. Pe parcurs Óns„ con∫tiin˛a paradoxului amintit mai sus a devenit tot mai acut„ Ónc‚t m-a determinat s„ includ Ón acest volum, al„turi de ilustra˛ii, ∫i unele repere ale perioadei de formare, cu convingerea tot mai pronun˛at„ c„ aceasta va fi Ón folosul tinerilor cititori, pentru c„ personal cred cu t„rie Ón for˛a bunului exemplu. Dana BARB

10


UN TESTAMENT SUI-GENERIS


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

R‚ndurile transcrise de pe coperta interioar„ a c„r˛ii îBateria albastr„“ sunt nu numai o dedica˛ie pentru nepoata autorului; ele sunt valabile Ón egal„ m„sur„ pentru nepo˛ii Andrei ∫i Mihnea ∫i se constituie ca Óndemn ∫i Ónv„˛„tur„ pentru genera˛iile care vor citi aceast„ lucrare.

Pentru Anda-Teodora ca – atunci c‚nd va putea s„ citeasc„ aceast„ carte – s„-∫i aminteasc„ de bunicul s„u. ™i ca un Óndemn Óntru d„inuirea Ón sufletul s„u a unor sentimente frumoase de cinste, modestie, dragoste de munc„, de Ónv„˛„tur„, de o permanent„ instruire, ca astfel s„ se realizeze Ón via˛„ ca un om cult, demn de respect ∫i cu un caracter ales. S„ fii cuminte – Ón tot ce implic„ con˛inutul bogat al acestei no˛iuni! S„ aduci p„rin˛ilor t„i numai satisfac˛ii ∫i bucurii, convins fiind c„ ∫i ei vor face din educarea ∫i preg„tirea ta un ideal de via˛„ – a∫a cum am f„cut ∫i eu ∫i bunica ta pentru mama ta ∫i fratele ei – chiar dac„ aceasta Ói va obliga uneori (ca o datorie, dealtfel !) la renun˛„ri ∫i sacrificii. S„ ai grij„ Óntotdeauna Ón alegerea cercului t„u de prietene ∫i prieteni pentru a nu te influen˛a Ón rele ci numai Ón bine ∫i frumos! Rog pe Dumnezeu s„-˛i d„ruiasc„ ani mul˛i cu s„n„tate ∫i fericire iar la r‚ndu-˛i s„-˛i faci ∫i tu datoria fa˛„ de copiii t„i, Óntru binele ∫i d„inuirea neamului nostru str„mo∫esc at‚t de Óncercat Ón Óntreaga sa istorie. Cu toat„ dragostea, 4 iulie 1989 – c‚nd ai Ómplinit v‚rsta de un an. 12


CRONOLOGIE SELECTIV√ 31 mai 1917 Se na∫te Marin, fiul lui Grigore ∫i al Profirei, familie de ˛„rani din comuna T„rt„∫e∫ti, jude˛ul D‚mbovi˛a. 1924—1928

™coala primar„ Ón satul natal. Œnv„˛„torul s„u, Constantin Popescu, va juca un rol determinant Ón via˛a elevului s„u. Œn clasa a IV-a face o excursie la M„n„stirea Dealu, pentru a vizita morm‚ntul lui Mihai Viteazul, loc unde se afla liceul militar Ónfiin˛at de marele patriot N. Filipescu (cel care, al„turi de Barbu Delavrancea, a militat pentru Marea Unire Ómplinit„ la 1 Decembrie 1918. Ei nu aveau s„ mai ajung„ la evenimentul de la Alba Iulia. N. Filipescu murise Ón toamna anului 1916).

1929—1937

Studiaz„ la Liceul Militar îN. Filipescu“ din T‚rgovi∫te (M„n„stirea Dealu). La admiterea Ón liceu, din aproape o mie de candida˛i pentru 40 de locuri, ob˛ine locul I ∫i bursa îGeneral Marcu“, burs„ oferit„ ∫efilor de promo˛ii. Pe toat„ perioada liceului a r„mas bursier ∫i premiant.

1935

Societatea îGazeta Matematic„“ Ói confer„ diploma Ón urma concursului la care a participat.

1937

Œn iunie ob˛ine diploma de bacalaureat ca absolvent al Liceului Militar îN. Filipescu“ din T‚rgovi∫te (M„n„stirea Dealu).

1937–1938

Urmeaz„ ™coala preg„titoare de ofi˛eri din Bucure∫ti.

1938—1940

™coala de ofi˛eri de artilerie Regele Carol I din Timi∫oara unde Ói are ca profesori pe: Ilie Murgulescu la chimie ∫i fizic„, Remus R„dule˛ la electrotehnic„ ∫i M. Gherm„nescu la matematic„. 15


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Œn anii II ∫i III ai ™colii de ofi˛eri din Timi∫oara face practic„ la Regimentul 2 Artilerie din Bucure∫ti. 1940

Absolvent al ™colii de ofi˛eri de artilerie Regele Carol I, cu gradul de sublocotenent. Ca ∫ef de promo˛ie avea dreptul la op˛iuni, iar cum regimentul la care f„cuse practic„ a fost mutat, alege Regimentul 2 Artilerie de gard„, cu sediul la Dadilov, Óntre Bucure∫ti ∫i Giurgiu, Ón apropiere de Comana.

1941

Sublocotenent la Regimentul 2 Artilerie de gard„.

1941—1945

Student la Institutul Politehnic din Bucure∫ti.

1942—1943

Mobilizat ∫i trimis la T‚rg∫or, l‚ng„ Ploie∫ti, Ón cadrul grupului 7 artilerie antiaerian„.

1944

Este trimis la Uzinele de armament Rogifer — Tohanu Vechi Ón calitate de ofi˛er-recep˛ioner Ón comisia militar„ de recep˛ie a muni˛iei; la comanda Corpului de Munte formeaz„ o baterie de artilerie alc„tuit„ din 56 de muncitori din fabric„. Œmbr„ca˛i cu salopete albastre, ace∫tia au intrat Ón istorie cu apelativul simbolic de îBateria albastr„“; pentru faptele lor de arme, au fost cita˛i prin Ordinul de zi nr. 14 din 13 octombrie 1944.

1946

Este avansat la gradul de c„pitan. La 25 septembrie este trecut, la cerere, Ón rezerv„. La 13 octombrie i se acord„ diploma de inginer electromecanic cu men˛iunea îcum laude“. Dup„ terminarea r„zboiului ing. Marin G. N„stase s-a dedicat cercet„rii ∫tiin˛ifice ∫i Ónv„˛„m‚ntului universitar.

1949

Se c„s„tore∫te cu Elena, fiica Amaliei ∫i a lui Gheorghe Dragomirescu.

1949—1951

Inginer tehnic de specialitate la Ministerul S„n„t„˛ii.

1950

La 22 iunie se na∫te fiul lor, Adrian.

1951—1953

Institutul de proiectare ∫i construc˛ii speciale.

16


Cronologie selectiv„

1953

La 10 februarie se na∫te fiica lor, Dana Marina.

1953—1955

Institutul de Petrol, Gaze ∫i Geologie — asistent universitar.

1955—1960

Academia Republicii Populare Rom‚ne, consilier ∫tiin˛ific ∫i secretar ∫tiin˛ific al Academiei.

1960—1964

Institutul de Mecanic„ Aplicat„ îTraian Vuia“, inginer pentru prototipuri.

1964

La 10 august devine veteran de r„zboi. La 28 martie este avansat la gradul de maior.

1965

Este numit secretar ∫tiin˛ific al Comisiei de coroziune a Academiei R.P.R.

1966—1972

Centrul de Mecanica Solidelor — cercet„tor principal. La 26 septembrie 1969, Facultatea de Mecanic„ a Institutului Politehnic Timi∫oara Ói confer„ titlul ∫tiin˛ific de doctor inginer pentru teza îContribu˛ii Ón defectoscopia cu radia˛ii electromagnetice penetrante“.

1971

La 29 septembrie este numit director adjunct ∫tiin˛ific la Centrul de Mecanica Solidelor.

1972

La 6 decembrie ob˛ine certificate de inventator pentru solu˛ia îDispozitiv reglabil pentru control vizual“, recunosc‚ndu-i-se calitatea de autor al inven˛iei cu toate drepturile ce decurg din aceast„ calitate. Œn toat„ cariera sa, dr. ing. Marin N„stase a lucrat cu nume prestigioase ale ∫tiin˛ei din Rom‚nia, ca de pild„: acad. Carafoli, acad. ™tefan Milcu, acad. Cajal; ulterior, ace∫tia i-au devenit buni colaboratori ∫i prieteni. Public„ numeroase lucr„ri ∫tiin˛ifice Ón domeniul defectoscopiei nedistructive; cercet„rile sale au avut o larg„ aplicabilitate Ón industria din Rom‚nia.

1972—1977

Este numit director Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Œnv„˛„m‚ntului, Ón cadrul Direc˛iei Ónv„˛„m‚nt superior ∫i cercetare ∫tiin˛ific„; 17


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

conduc„tor ∫tiin˛ific de doctorat Ón specialitatea îŒncerc„ri nedistructive ∫i defectologie industrial„“. 1977

Pensionat pentru limit„ de v‚rst„.

1990

La 9 octombrie este avansat la gradul de locotenent-colonel (r).

1994

Prin Ordinul nr. 235 din 25 noiembrie este avansat de la gradul de locotenent-colonel (r) la gradul de colonel Ón rezerv„.

1995

La 2 aprilie se stinge din via˛„ col. (r) Marin N„stase. Este Ónmorm‚ntat la cimitirul Ghencea Militar. IN MEMORIAM

1999

28 august – plac„ comemorativ„ amplasat„ la Podul Olt Ón memoria voluntarilor de la uzina din Tohanu Vechi, care Ón vara anului 1944 au format îBateria albastr„“, comandat„ de lt. ing. Marin Grigore N„stase. La 18 septembrie se ridic„ un monument la Tohanu Vechi, Ónchinat celor 57 de lupt„tori voluntari, membri ai legendarei îBaterii albastre“. PREMII ™I MEDALII

1942

Decorat cu Ordinul îCoroana Rom‚niei“, cu spade Ón grad de cavaler, cu panglic„ de îVirtute Militar„“, pentru curajul ∫i destoinicia de care a dat dovad„ pe c‚mpul de lupt„.

1944

Prin Ordinul de zi nr. 16 din 27 octombrie i se confer„ Ordinul îSteaua Rom‚niei“, cu spad„ ∫i panglic„ de îVirtute Militar„“ clasa a V-a pentru munca ∫i priceperea de care a dat dovad„ Ón campania pentru dezrobirea Transilvaniei de Nord.

1962

La 5 noiembrie, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 829, i se confer„ Ordinul îSteaua Republicii Rom‚ne“ clasa a V-a, pentru fapte de arme s„v‚r∫ite Ómpotriva Germaniei fasciste.

18


SPIRITUL UNEI â„¢COLI


LICEUL MILITAR DE LA M√N√STIREA DEALU

Liceul Militar de la M„n„stirea Dealu a luat fiin˛„ Ón 1912, fiind ctitoria marelui patriot Nicolae Filipescu, pe atunci ministru de r„zboi. M„n„stirea Dealu, necropol„ voievodal„ ∫i sanctuar al neamului rom‚nesc, ce ad„poste∫te capul marelui Voievod Mihai Viteazul, este a∫ezat„ pe un pinten de deal, la picioarele c„ruia Ialomi˛a se strecoar„ domol pe la marginea T‚rgovi∫tei. Ie∫ind din vechea cetate de scaun, plin„ de amintirile glorioase ale domnitorilor munteni, ale patrio˛ilor ∫i c„rturarilor rom‚ni, cei 2 km de ∫osea trec peste lini∫tita Ialomi˛„ ∫i, str„juit„ de o parte ∫i de alta de Valea Voievozilor ∫i R„zvad, urc„ printre livezi de pruni ∫i Ónsorite vii spre v‚rful dealului, unde se Ónal˛„ semea˛„ biserica M„n„stirii Dealu, zidit„ de Radu cel Mare la Ónceputul anilor 1500. Œn acest loc mirific, inimosul patriot Nicolae Filipescu a Ón„l˛at un a∫ez„m‚nt de ∫coal„ rom‚neasc„, unde tinerele vl„stare, venite din toate col˛urile ˛„rii, urmau s„-∫i lumineze mintea ∫i s„-∫i c„leasc„ sufletul ∫i corpul. Din aceast„ ∫coal„, generatoare de elite, promo˛ii Óntregi de absolven˛i s-au integrat Ón via˛a neamului ∫i au contribuit cu munc„ ∫i abnega˛ie la dezvoltarea ˛„rii Ón toate domeniile ∫i au ˛inut sus renumele falnic al ˛„rii, peste hotare. Mul˛i dintre ei se odihnesc sub glia sf‚nt„ a ˛„rii, c„zu˛i Ón cele dou„ r„zboaie mondiale. 21


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

La acest liceu, elevii erau recruta˛i din toate straturile sociale ∫i din toate p„r˛ile ˛„rii, prin serioase concursuri de admitere, Ón care se aveau Ón vedere criteriile morale ∫i intelectuale ale candida˛ilor, excluz‚ndu-se orice interven˛ie. Œmi amintesc cu m‚ndrie de concursul de admitere Ón liceu Ón 1932, la care am participat ∫i reu∫it, concurs ˛inut la ANEF ∫i ™coala Militar„ de Infanterie, sus pe Dealul Spirii, Ón Bucure∫ti. Œn careul ∫colii, micii candida˛i (aproape 2000), Ónso˛i˛i de p„rin˛ii lor, a∫teptau Ónceperea examenelor. Eram copii veni˛i din toate p„r˛ile ˛„rii, a∫a cum se vedea dup„ frumoasele straie rom‚ne∫ti cu care erau Ómbr„ca˛i mai mult de jum„tate din candida˛i, veni˛i din satele frumoaselor noastre plaiuri rom‚ne∫ti. Œi v„d ∫i acum Ón fa˛a ochilor, dup„ mai bine de trei decenii, pe unii din actualii mei colegi ast„zi Ón via˛„, al˛ii dormind de mult sub glia neamului — atunci ni∫te prichindei mici, Ómbr„ca˛i Ón frumoasele costume ale Banatului, Moldovei, Ardealului sau Muscelului etc., pe al˛ii Ón pantaloni scur˛i, to˛i ciripind plini de voio∫ie, dar ∫i Óngrijora˛i de examenele care Ói a∫teptau. La un moment dat, murmurul general care domnea Ón curtea ∫colii a Óncetat ca prin farmec. La un balcon a ap„rut un profesor Ómbr„cat corect Ón haine bleumarin, cravat„ neagr„, cu p„rul Ónspicat ∫i musta˛„ t„iat„ scurt, Ónso˛it de un coleg mai tÓn„r, care adusese un co∫ mare de nuiele, plin de plicuri multicolore. Œn lini∫tea palpit‚nd„, cu glas domol sau r„spicat, se adreseaz„ mul˛imii: – îDragi candida˛i, sunt profesorul Ion Pavelescu, directorul de studii al liceului, ∫i am adus Ón fa˛a voastr„ un co∫ plin de scrisori de recomandare ∫i interven˛ii, venite pe adresa comandantului liceului, a directorului de studii ∫i a unor profesori din comisia de examinare, din partea unor Ónalte personalit„˛i. Scrisorile sunt nedeschise ∫i s-a hot„r‚t ca, dup„ ce vor fi astfel ar„tate, s„ fie arse. 22


Spiritul unei ∫coli

Voi, care sunte˛i cele mai bune ml„di˛e pe care ora∫ele ∫i satele noastre le-au trimis ast„zi la acest concurs, nu ave˛i nevoie de ele, a∫a c„ va trebui s„ depune˛i toat„ priceperea ∫i sufletul, Óntr-o lupt„ dreapt„ ∫i grea, pentru a ocupa cu cinste un loc printre elevii de la Dealu, numai ∫i numai prin meritele voastre. V„ repet, lupta va fi grea, 4 lucr„ri scrise ∫i 6 materii la oral, 2000 candida˛i pe 40 locuri, to˛i sunte˛i foarte buni, dar vor reu∫i numai cei mai buni dintre cei mai buni. Comandantul liceului, colonelul Barbu B„l„cescu, ∫i comisia de examinare ureaz„ mult succes candida˛ilor Óntr-o lupt„ dreapt„!“ ... ™i concursul a Ónceput printr-o prealabil„ ∫i serioas„ vizit„ medical„. Am amintit acest semnificativ episod pentru a se Ón˛elege, ca un exemplu, spiritul de Ónalt„ corectitudine ce era pus la baza Ónceputului de via˛„ ca elev m„n„stirean. O dat„ reu∫it Ón clasa I ca elev la Dealu, ∫coala ne-a ap„rut la Ónceput de septembrie ca ceva minunat. De departe, pe v‚rf de deal, printre brazi ∫i stejari, turnul mare ∫i alb cu acoperi∫ conic de ˛igl„ ro∫ie al liceului, cu tricolorul desf„∫urat Ón v‚nt, str„juia majestuos lunca Ialomi˛ei. Intr‚nd pe domeniul liceului, ∫coala — f„r„ garduri ∫i f„r„ por˛i — se desf„∫ura Ónaintea ochilor ca un mic ∫i cochet or„∫el, a∫ezat pe o serie de mici platforme t„iate ∫i amenajate Ón deal, ∫i ascuns printre mici p„durici de ar˛ar ∫i poiene cu flori. P‚n„ unde se Óntindea liceul pe deal, printre copaci, nimeni nu ∫tia precis, nici chiar Costic„ Post„varu, simbolicul îportar“ al liceului. Biserica lui Radu cel Mare era Óncadrat„ de cl„direa claselor ce avea o frumoas„ teras„ cu coloane, adumbrit„ de plopi Ónal˛i, cu vederea spre valea Ialomi˛ei ∫i T‚rgovi∫te. Cl„direa claselor cuprindea la parter clasele propriu-zise, laboratoarele, cancelariile, iar la etaj s„lile de muzic„, sala de desen, unele din locuin˛ele profesorilor ∫i birouri administrative. 23


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Sus la etaj, pe sala unde era biroul comandantului liceului, se afla pe un soclu Ónalt de marmur„ ro∫ie urna metalic„, frumos cizelat„ ∫i emailat„, care ad„postise Ónainte de Primul R„zboi Mondial ∫i p‚n„ la a∫ezarea lui definitiv„ Ón morm‚ntul de marmur„ alb„ din biseric„ craniul albit de inscrip˛ii pe el al marelui voievod Mihai Viteazul. Aceast„ urn„ este a∫ezat„ acum tot la loc de cinste, la Muzeul Militar Central din Bucure∫ti. Œnglobat Ón careul claselor, turnul p„trat al lui Bibescu, deschidea pe sub el accesul Ón incint„. Plec‚nd de la clase, din curtea m„n„stirii ∫i trec‚nd pe sub acest turn, drumul ∫erpuit trecea printre mici vile cochete, care erau locuite de c„tre unii dintre ofi˛erii ∫i profesorii liceului care nu ∫edeau Ón ora∫ ∫i se Óndrepta spre locul s„lii de mese, infirmerie etc. ∫i marele pavilion cu etaj al dormitoarelor. Œn spatele dormitoarelor, pe o alt„ platform„ mai Ónalt„, se Óntindea stadionul, sala de gimnastic„ ∫i celelalte dependin˛e ale liceului (dormitorul trupei, sp„l„toria, grajdul, garajul etc.). Printre salc‚mi, tei, stejari ∫i brazi erau pres„rate multiplele terenuri de sport. Liceul militar de la Dealu avea program ∫colar complex, ca al tuturor liceelor din ˛ar„, de la matematic„ ∫i fizic„ la latin„ ∫i greac„, de la istorie ∫i geografie la desen ∫i muzic„, de la rom‚n„ la francez„ ∫i german„, de la filozofie la educa˛ie fizic„ etc. Era dotat cu un utilat laborator de ∫tiin˛e fizico-chimice, laborator de ∫tiin˛e naturale, laborator psihotehnic, o bogat„ bibliotec„, sal„ de muzic„ vocal„ ∫i instrumental„, sal„ de gimnastic„, cinematograf etc., care s-au dezvoltat ∫i perfec˛ionat pe parcurs. Iar secretul succesului Ónv„˛„m‚ntului la liceul de la Dealu a constat nu numai Ón predarea cursurilor ∫colare la un nivel ridicat de c„tre cadre profesionale de mare selec˛ie ∫i Ónsu∫irea cuno∫tin˛elor de c„tre elevi ∫i ob˛inerea de rezultate excelente la concursurile pe ˛ar„ — ci mai ales Ón modul cum a fost conceput ∫i organizat Ónv„˛„m‚ntul Ón ∫coal„ ∫i Ón timpul liber al elevilor. 24


Spiritul unei ∫coli

Pentru a Ón˛elege corect via˛a de la Dealu, voi trece Ón revist„ Ón mod succint programul unei zile de lucru. Dup„ de∫teptarea de la ora 6, timp de 1/2 or„ elevii aveau programul de diminea˛„ de la dormitor, apoi timp de 1/4 or„ Ónviorarea de diminea˛„ — program de alergare, gimnastic„, apoi 1/4 or„ urma micul dejun. La ora 7 elevii intrau Ón clase, unde continuau preg„tirea lec˛iilor, iar de la orele 8—13 cursuri, cu o pauz„ mai mare pentru o mic„ gustare la ora 11, adus„ la locul de clas„. Œntre orele 13—13,30 dejunul ∫i apoi pauz„ la dormitor p‚n„ la orele 15. Dup„ mas„ Óntre orele 15—16,45 program sportiv, dup„ care o mic„ gustare (iarna ∫i ceai) iar Óntre orele 17—20 preg„tirea lec˛iilor la clasele de studii. Seara 20—20,30 cina, iar apoi program liber de sear„ la dormitor p‚n„ la orele 21,30 c‚nd se d„dea stingerea. Elevii claselor mai mari puteau merge la bibliotec„ (aflat„ Ón cl„direa dormitoarelor) ∫i continuau preg„tirea lec˛iilor sau citeau literatur„ p‚n„ la ora 23. S‚mb„ta dup„-amiaz„ era program liber la dormitoare, program administrativ sau cine voia putea merge la clas„ sau sala de muzic„ etc. Duminicile ∫i zilele de s„rb„toare de∫teptarea era cu o or„ mai t‚rziu (ora 7), urm‚nd apoi programul de diminea˛„ ∫i c‚teva ore de clas„, apoi cinematograf, iar dup„-amiaz„ diverse manifest„ri sportive Óntre clase, plimb„ri libere, vizita p„rin˛ilor etc. Via˛a de la Dealu cuprinz‚nd un complex armonios de activitate, Ón cele ce urmeaz„ dep„narea amintirilor o voi face, descriind Ón ordine via˛a ∫colar-didactic„, cea cultural-artistic„ ∫i cea educativ-sportiv„, amintindu-mi de profesorii ∫i ofi˛erii care s-au Ómpletit cu sufletul nostru pe parcursul senin al celor opt ani de liceu petrecu˛i acolo. Ca un apendice la acest capitol, s„-mi fie permis s„ amintesc dintru Ónceput despre un modest om, care, din tinere˛e ∫i p‚n„ la sf‚r∫itul vie˛ii, a tr„it ∫i a fost legat de plaiurile de la Dealu, fiind cunoscut de toate promo˛iile de elevi. 25


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Cine nu l-a Óndr„git pe Costic„ Post„varu, edecul liceului, r„mas de la Óntemeierea din 1912, c‚nd fusese omul de serviciu al lui Nicolae Filipescu? Purta uniform„ militar„ ∫i gradele onorifice de plutonier major ∫i era îportarul liceului“, care nu avea nici por˛i ∫i nici garduri. C‚nd nu func˛iona sistemul de sonerii pentru anun˛area pauzei Óntre ore, nea Costic„ Post„varu, cu fluierul lui de arbitru at‚rnat de un ∫nur kaki la epolet, Óndeplinea aceast„ func˛iune. De cele mai multe ori Óncurca pauzele, c„ci pe l‚ng„ c„ îbea“ tutun f„r„ Óncetare, mai iubea ∫i …îH2-˛uica“. Era slab ∫i sb‚rcit ca o mumie, Óndr„git de to˛i elevii c„rora le spunea cu haz ∫i m‚ndrie c„ datorit„ tabacului ∫i zemii de prune i s-a afumat ∫i conservat carnea ca o pastram„. Dup„ c‚te Ómi amintesc, ∫edea Óntr-o camer„ mic„, l‚ng„ sala clasei 1 (se spunea c„ acolo g„zduia Nicole Filipescu, atunci c‚nd venea la Ónceput pe la liceu), era singur, nu avea pe nimeni, doar amintirile. C‚nd ∫i cum a disp„rut dintre noi, … nu ∫tiu.

ANUL 1912

D

espre Nicolae Filipescu, Delavrancea zicea c„ de ne-am pr„p„di cu to˛ii ∫i ar r„m‚ne numai el, neamul rom‚nesc ar fi Ónc„ perfect reprezentat. Generalul inspector de armat„ Marcel Olteanu (ca maior, primul comandant al liceului) Ón amintirile lui evoca figura marelui f„urar ∫i sem„n„tor de idei, capabil Ón cel mai Ónalt grad s„ conceap„ ∫i s„ s„v‚r∫easc„ o oper„ m„rea˛„, preocupat continuu de Ón„l˛area neamului. Nicolae Filipescu ∫tia bine c„ scaden˛a unor r„fuieli se apropie — nu b„nuia totu∫i c„ a∫a cur‚nd — dar ∫tia bine c„, abia ie∫i˛i din bezna Óngrozitoare a unor vitregi fatalit„˛i istorice, ne lipsea Ónc„ mult„ lumin„ ∫i ne 26


Spiritul unei ∫coli

lipsea mai ales t„ria ∫i caracterul care s„ poat„ domina evenimentele Óntru m„rirea neamului ∫i a patriei. De aici ideea unei ∫coli noi, a c„rei temelie el o exprima Ón ∫ase cuvinte: îOameni de caracter, oameni de ac˛iune“. El Ónsu∫i era prin excelen˛„ om de ac˛iune ∫i desconsidera sterilitatea doctrinarilor. ™i, Ón fr„m‚nt„rile lui pentru realizarea acestei ∫coli, a fost spiritul s„u Óndemnat ∫i de scrierile francezului Demolins care, lupt‚nd Ón patria sa, Fran˛a, cu neÓnchipuite adversit„˛i, datorit„ rutinei, ridicase nu departe de Paris, la Roches, o ∫coal„ nou„. Cartea sa, care a f„cut v‚lv„ Ón toat„ lumea, era intitulat„: îA quoi tient la supériorité de la race Anglo-Saxone“ ∫i Ón rezumat, zicea el, c„ aceast„ superioritate se datoreaz„ sistemului de educa˛ie a ∫colii engleze∫ti, care f„cuse deja pui ∫i Ón alte ˛„ri: Elve˛ia, Germania, America. Nicolae Filipescu, vizit‚nd asemenea ∫coli Ón apus, ∫i Ón special pe cea de la Roches (era prieten cu Demolins), ∫i animat de puternicul s„u patriotism ∫i-a propus s„ creeze ∫i la noi o asemenea ∫coal„, pe principiile de baz„ ale ∫colii noi, care Ón ultim„ analiz„ se reduceau la dou„ principale: a) S„ acorde aceea∫i importan˛„ educa˛iei morale, intelectuale ∫i fizice. b) S„ scoat„ ∫coala din atmosfera boln„vicioas„ ∫i viciat„ a centrelor mari poluate ∫i s„ o duc„ afar„, la ˛ar„ sau Ón p„dure, Ón cele mai prielnice locuri pentru o bun„ dezvoltare a tinerilor. ™i, Nicu Filipescu, dup„ ce a cutreierat ˛ara Ón c„utarea unei asemenea localit„˛i, s-a oprit Óntr-o bun„ diminea˛„ cu mine la M„n„stirea Dealu, pe culmea luminoas„, cu orizonturi largi care influen˛eaz„ spiritul Ón cel mai fericit ∫i generos sens ∫i unde se g„se∫te ∫i un pre˛ios izvor de educa˛ie na˛ional„: ctitoria lui Radu cel Mare, ad„postind ˛easta lui Mihai Viteazul, primul ctitor al unit„˛ii noastre na˛ionale. Aici, la Dealu, a hot„r‚t s„ zideasc„ ∫coala ∫i dup„ trei zile a ∫i Ónceput transportul materialelor, iar la 4 iunie 1912 va pune piatra fundamental„ a acestui liceu. 27


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Œn octombrie 1912, liceul nu ∫i-a putut deschide cursurile la M„n„stirea Dealu, deoarece cl„dirile necesare nu erau construite Ónc„, a∫a c„ ∫coala a Ónceput cu dou„ clase, ∫i a V-a Óntr-o arip„ a caz„rmii Regimentului 6 Mihai Viteazul din Bucure∫ti unde a func˛ionat p‚n„ la vacan˛a de Pa∫te din aprilie 1913, la terminarea acesteia elevii venind la M„n„stire. Œncadrarea liceului la acea dat„: Comandant: Maior Marcel Olteanu Ajutor de comandant: C„pitan Dumitru Grozeanu Directori de studii: Prof. Nicolae B„nescu Comandantul companiei de elevi: Cpt. Gh. St„nculescu Comandan˛i de plutoane: Lt. Constantin Panait, Lt. David Popescu, Lt. Alex. Manolescu, Lt. Victor Iliescu. Profesori: Preot Alex. Dolinescu — religie, Nicolae Cartojan — limba rom‚n„, Teodor Naum — limba francez„, Hans Platen — limba german„, Chiriac Furmuzache — limba latin„, Gheorghe Laz„r — istorie, Ion Pavelescu — geografie, Valeriu Alaci — matematici, Cristea Niculescu Constantin — fizico-chimice, Dobre Ionescu-Bujor — ∫tiin˛e naturale, Eduard S„ulescu — caligrafie ∫i desen, Marcel Botez — muzic„, iar profesori de educa˛ie fizic„: Lt. David Popescu, Lt. Alex. Manolescu, D. Ciotori, Louis Blanc ∫i Julien Bussière. Œn toamna anului 1913, liceul a func˛ionat cu clasele I, a II-a, a IV-a, a V-a ∫i a VI-a, iar Ón toamna anului 1914 cu toate cele ∫apte clase. Œn iulie 1915 a ie∫it prima promo˛ie de absolven˛i ai liceului, iar Ón iunie 1916 cea de-a doua. 28


Spiritul unei ∫coli

ANII GREI AI R√ZBOIULUI

Primul R„zboi Mondial, care angrenase din 1914 majoritatea ˛„rilor din Europa, a cuprins ∫i mica noastr„ ˛ar„. Œn august 1916 se decreteaz„ mobilizarea general„ ∫i intr„m Ón r„zboi al„turi de ˛„rile Marii Antante. Visul lui Nicolae Filipescu, omul care a dorit ∫i a luptat cu tot sufletul ∫i toat„ fiin˛a spre a dezrobi p„m‚ntul sf‚nt al Ardealului, Óncepe s„ se realizeze. Vitezele batalioane rom‚ne Óncep s„ treac„ Carpa˛ii ca s„ elibereze p„m‚nturile ∫i fra˛ii rom‚ni de sub Ómpilarea at‚tor veacuri. Dar marele patriot rom‚n n-a avut bucuria s„-∫i vad„ visul Ómplinit, c„ci Ón matur„ tinere˛e Ónchide ochii Ón 30 septembrie 1916, fiind Ónmorm‚ntat la cimitirul Belu din Bucure∫ti. Liceul de la M„n„stirea Dealu a fost reprezentat de profesorul Teodor Naum ∫i o delega˛ie de elevi. Œn ziua de 16 noiembrie 1916, s-a dat ordin de evacuare a liceului Ón Moldova, pun‚ndu-i-se la dispozi˛ie Ón acest scop trei vagoane. La data sus-men˛ionat„, func˛ionarea liceului a fost formal Óntrerupt„, elevii Óncadr‚ndu-se Óntr-un liceu nou-Ónfiin˛at la Dorohoi, ce cuprindea to˛i elevii din liceele militare refugiate. Liceul Militar de la Dorohoi, mutat Ón toamna anului 1917 la Ia∫i, a func˛ionat Ón anul ∫colar 1917—1918 Ón cl„direa ™colii Normale îVasile Lupu“. Abia Ón toamna anului 1918 elevii Liceului Militar M„n„stirea Dealu au revenit îacas„“. Œn timpul r„zboiului, mul˛i din ofi˛erii liceului precum ∫i din profesori — ofi˛eri de rezerv„ — plecaser„ pe front ca s„-∫i fac„ datoria. Al„turi de ei, primele dou„ promo˛ii de absolven˛i m„n„stireni, apoi ai ∫colii militare, au 29


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

luptat al„turi de bravii no∫tri osta∫i acoperindu-se de glorie pentru ap„rarea ∫i dezrobirea gliei str„mo∫e∫ti. Mul˛i dintre ei dorm lini∫ti˛i c„ ∫i-au f„cut pe deplin sf‚nta datorie. Pe piatra monumentului de la intrarea Ón incinta ∫colii se v„d s„pate pe vecie numele eroilor pe care ∫coala noastr„ i-a aruncat Ón focul luptelor pentru reÓntregirea neamului rom‚nesc pe care nu au apucat s-o mai vad„, pentru c„ a∫a cum au Ónv„˛at la Dealu, au c„zut pentru Ónf„ptuirea acestui sf‚nt ideal. Destin comun cu al marelui Rom‚n care a fost ctitorul acestui str„lucit l„ca∫ de cultur„, r„pus ∫i el Ón pragul reÓntregirii de grijile, de fr„m‚nt„rile, de d„ruirea cu care s-a dedicat acestei nobile n„zuin˛e.

PRIMII DASC√LI LA DEALU

Œncep‚nd cu anul 1912, an Ón care s-a Ónfiin˛at liceul militar de la M„n„stirea Dealu de c„tre marele Rom‚n, Nicolae Filipescu, a urmat o perioad„ mare de av‚nt patriotic, ce a culminat cu Ónceperea ∫i sf‚r∫irea Primului R„zboi Mondial care a dus la Óntregirea ˛„rii noastre. Œn aceast„ scurt„ perioad„ (1912—1918) dup„ cum am ar„tat la Ónceput, liceul a avut ca prim comandant pe maiorul Marcel Olteanu, iar ca director de studii pe prof. Nicolae B„nescu ∫i apoi pe Ion Pavelescu. Œn aceast„ perioad„ corpul profesoral a avut urm„toarea Óncadrare: Preotul Alex. Dolinescu — religia, de numele lui fiind legat meritul de c„petenie c„ Ón timpul r„zboiului din 1916 ∫i al refugiului Ón Moldova a Óndeplinit cu fidelitate sarcina fa˛„ de neam ∫i de eroul rom‚nismului, transport‚nd î˛easta voievodului Mihai Viteazul“ de la M„n„stirea Dealu la Ia∫i — un drum plin de peripe˛ii — ∫i pun‚ndu-l la ad„post la Mitropolia din Ia∫i. 30


Spiritul unei ∫coli

Profesorul Nicolae Cartojan, care a func˛ionat la catedra de limb„ rom‚n„ (1912—1913). Œncadrat apoi ca profesor la universitate, s-a afirmat ca un ales istoric literar. Din operele sale pe care le avea Ón concept la îDealu“ au v„zut lumina tiparului îC„r˛ile populare Ón literatura rom‚n„“, îIstoria literaturii rom‚ne“ etc. Gheorghe Giuglea (1914—1919) a cinstit catedra de limba rom‚n„; este îfilologul cu spirit geometric“, cum Ól nume∫te acad. Octav Onicescu. Un astfel de profesor i-a fost dat liceului unde îa preg„tit elevi Óntr-o arm„tur„ formativ„ a expresiei care se integra Ón modul cel mai natural Ón spiritul general al Ónv„˛„m‚ntului“. A fost profesor de filologie romanic„ la Universitatea din Cluj, scriind studii de istoria limbii rom‚ne ∫i raporturile ei cu alte limbi romanice, studii de lexicologie ∫i de toponimie etc. Au mai predat limba rom‚n„: Teodor Naum, Vasile Hanes, Gheorghe Banea. Hans Platen ∫i bucovineanul dr. Ion Gr„mad„ (erou al neamului) au predat limba german„. Chiriac Furmuzache — profesor de limba latin„ — a editat cu I. Ionescu Bujor cele mai bune manuale de limba latin„ ∫i o gramatic„ latin„ — morfologie ∫i sintax„ — foarte necesare cadrelor didactice ∫i studen˛ilor. Marin Liscu — seniorul de v‚rst„ — preg„tit foarte bine îratione materiae“ — profesor de latin„. Dup„ ob˛inerea doctoratului la Sorbona cu teza îMarele istoric Tacit“, a ob˛inut titlul de profesor universitar. Dr. Teodor Naum, pe l‚ng„ limba rom‚n„, a predat ∫i limba latin„. Talentul de poet l-a consacrat ca un bun traduc„tor al operei lui Ovidius. F„urea diferite versuri îvalorificate estetic ∫i spiritual“ (afirma academicianul Octav Onicescu). Limba francez„ a fost predat„ de o serie de profesori preg„ti˛i: Teodor Naum, Petre Grim. Nicolae B„nescu, primul director de studii ∫i profesor de limba francez„, a fost propus de istoricul N. Iorga ∫i confirmat de N. Filipescu. Erudit bizantinolog, a devenit rectorul Universit„˛ii din Cluj (1919–1938) 31


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

apoi, la Bucure∫ti (1938–1947), vicepre∫edinte al Academiei Rom‚ne. Este considerat printre acei Ónv„˛a˛i pe care istoriografia rom‚neasc„ i-a dat patrimoniului istoriografiei universale. Dr. Alexandru Vasilescu, a predat cu mult„ con∫tiinciozitate lec˛iile de istorie, bogate Ón am„nunte, care captivau pe elevii m„n„stireni (1914–1940). Prototip de erudit, iubitor de arhiv„, de manuscrise ∫i monumente legate de istoria rom‚nilor, totul era cunoscut prin s‚rguin˛a sa ∫i memoria-i prodigioas„. Istoria pentru profesorul Alecu Vasilescu nu constituia doar date, ci problemele social-economice din fi„rile Rom‚ne∫ti Ón contact cu ˛„rile megie∫e. Lec˛iile sale vibrau de patriotism, iar fo∫tii s„i elevi ∫i-au ar„tat valen˛ele istorice Ón luptele de la M„r„∫ti, M„r„∫e∫ti, Oituz ∫i Ón alte Ómprejur„ri care cereau curaj, temeritate ∫i vitejie, Ón cele dou„ r„zboaie mondiale. Ultima sa carte îOltenia sub Austrieci“, tez„ de doctorat, atest„ capacitatea sa de cercet„tor ad‚nc al istoriei. Nicolae Gheorghiu (1913–1914), la geografie, a trecut apoi la Seminarul pedagogic Titu Maiorescu. A dat tiparului diferite manuale didactice geografice ∫i a elaborat un documentat atlas geografic. Ion Pavelescu, titularul catedrei de geografie ∫i director de studii al liceului, este apreciat de fostul lui coleg de la Dealu, acad. Octav Onicescu, ca un dasc„l îÓnzestrat cu mult„ ∫tiin˛„ ∫i cu imagina˛ia vie care d„dea lec˛iilor sale de geografie ∫i filozofie un deosebit farmec“. Dr. Valeriu Alaci (1912–1914) a func˛ionat ca profesor de matematici la liceu, iar mai t‚rziu Ón cadrul Universit„˛ii, unde a depus o rodnic„ munc„ la lucr„rile de specialitate elaborate, precum ∫i Ón reviste. Cezar Spineanu (1914–1919) — profesor de matematici, doctor la Sorbona. Colegul lui mai mic de la Dealu, Octav Onicescu Ól caracteriza: îEl aducea, Ón Ónv„˛„m‚ntul ce urma s„ profeseze, spiritul algebric al abstractei lui discipline“. Octav Onicescu, venit la liceu ca t‚n„r profesor de matematic„, cu gradul de soldat la ™coala de Ofi˛eri de Artilerie ∫i Geniu din Bucure∫ti, a Ómbr„˛i∫at dintr-un Ónceput cu c„ldur„ tinereasc„ via˛a de la Dealu, 32


Spiritul unei ∫coli

integr‚ndu-se spiritului m„n„stirean. A instruit pe tinerii lui elevi ∫i a fost iubit de c„tre ace∫tia. Nonagenar, decedat acum c‚˛iva ani, profesor emerit, membru al Academiei Rom‚ne, a adus o contribu˛ie remarcabil„ la teoria probabilit„˛ilor, c„reia i-a dat o nou„ axiomatizare cu ajutorul no˛iunii de îfunc˛ie-sum„“. Are lucr„ri Ón domeniul analizei matematice, geometriei, algebrei. Opera vestit„ îTeoria probabilit„˛ilor ∫i aplica˛ii“ (Ón colaborare), îNumere ∫i sisteme aleatoare“ au f„urit aureola savantului. Multele sale volume ∫i lucr„ri atest„ vioiciunea sa intelectual„, creatoare ∫i rodnic„. Membru al Academiei Rom‚ne, Academiei Legrange (Italia) ∫i a altor academii, fondator ∫i rector al Institutului îCenter of Mechanical Sciences“ din Udine (Italia). La catedra de fizico-chimice s-au perindat o serie de profesori din care unii au devenit profesori la Universitate: Cristea Nicolescu-Ctin, dr. Dan R„dulescu, Gheorghe Pamfil, dr. D. Ionescu-Bujor, dr. D. Perie˛eanu ∫i H. Savin. La ∫tiin˛ele naturale catedra a fost ilustrat„ de dr. Dobre IonescuBujor. La filosofie — profesor la Ónceput a fost Ion Pavelescu. Disciplina dreptului a fost Óncredin˛at„ profesorilor: Ion Pavelescu, Marin Liscu. Muzica, Ónc„ de la Ónfiin˛area liceului, a fost predat„ de profesorul Marcel Botez (1912–1915; 1918–1919), talentat organizator al corului de la Dealu, ca mai t‚rziu s„ conduc„ corala îC‚ntarea Rom‚niei“, Ónfiin˛at„ de el, cu sediul Ón Bucure∫ti. Inspector general pe ˛ar„, a elaborat o serie de manuale didactice, a organizat excursii Ón str„in„tate cu corala bucure∫tean„ pe care a condus-o Ón mod str„lucit, promov‚nd melosul rom‚nesc Ón concertele organizate. 33


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Pictorul Eduard S„ndulescu a predat la Dealu timp de 30 de ani desenul ∫i caligrafia. Ca maestru al artei, a prezentat tablourile sale Ón diferite expozi˛ii ∫i mai ales la sala Dalles. Era de o modestie rar„ ∫i de o elegan˛„ vestimentar„ aleas„. Picturile sale se pot vedea la Ateneul Rom‚n ∫i la Mausoleul de la M„r„∫e∫ti; sunt imagini îsub specie aeternitatis“ ale celui ce a cultivat frumosul Ón sufletul tineretului de la Liceul Militar M„n„stirea Dealu.

™COLARUL M√N√STIREAN

R

‚ndurile ce urmeaz„ sunt extrase din cartea îPortrete ∫i controverse“, vol. I a lui Petre Pandrea — fost elev la Dealu (promo˛ia VIII — 1922), ele caracteriz‚nd pe î∫colarul m„n„stirean“. îŒn aceast„ ∫coal„ model, Óntemeiat„ de Nicolae Filipescu ∫i organizat„ dup„ tipul colegiilor franceze ∫i engleze∫ti (Ón special dup„ Eton), selec˛iunea era din cele mai riguroase, iar orgoliul suprem ∫colar al vremii era ca s„ po˛i intra. Cum se define∫te tipul de ∫colar m„n„stirean? Un elev de la M„n„stirea Dealu, cu educa˛ie complet„ Ón liceul model, plin ca un stup de resurse materiale ∫i cu excep˛ionali pedagogi, poate fi portretizat cu europenismul, drept qualité maÓtresse. ™colarul de la Dealu imit„ pe micul gentilom de la Eton. Nu poart„ joben sau jabou, ci beret„, dar nu-i lipsesc m„nu∫ile; botinele str„lucesc; face du∫ zilnic, se tunde s„pt„m‚nal; hainele sunt c„lcate. Nu-i indiscret, nu Ónjur„, polite˛ea i-a intrat Ón s‚nge. Se cultiv„ camaraderia, fraternitatea, larga toleran˛„ (cei c‚˛iva str„ini intra˛i, inclusiv evreii, erau pe picior de perfect„ egalitate). Sportivitatea liceului n-a dus la brutalizare sau brutalitate animalic„. 34


Spiritul unei ∫coli

™efii clasei, acea protipendad„ minor„, se selectau singuri din ∫colarii dota˛i la partea literar„ sau la matematici. Se respect„ talentul. Munca excesiv„, f„r„ elegan˛„ voca˛ional„, n-avea nici o c„utare. Un m„n„stirean bun, bl‚nd ∫i tolerant deriva din obliga˛ia ∫i comportarea etic„ impus„ de tabla de valori a internatului. Gre∫elile copiilor nu se pedepseau. Se scoteau Ón eviden˛„ ∫i se iertau dup„ o scurt„ moral„. Œn clas„ func˛iona un tribunal format din cei mai buni ∫colari, care aplicau peniten˛e, cea mai grav„ era excluderea din comunitate prin refuzul oric„rei conversa˛ii. Cel decretat îparia“ pentru o s„pt„m‚n„ se zv‚rcolea Ón chinurile dispre˛ului colectiv, Ón solitudine ∫i t„cere. Pedeapsa maxim„ se aplica îperiu˛elor“, îfeloni˛ilor“ ∫i îcarieri∫tilor“. Nu numai elevii, ci ∫i educatorii erau supu∫i unei selec˛ii riguroase, gra˛ie salariz„rii m„rite ∫i a unor princiare avantaje de locuin˛„ (gratuit„) ∫i hran„. Biblioteca general„ ∫i bibliotecile pe clase au fost ∫i au continuat a fi dintre cele mai bogate. Dasc„lii ∫i ofi˛erii-pedagogi formau o familie cu ritualuri europene occidentale ∫i cu polite˛e englezeasc„. Pilda mistuitoare era Eton. Ofi˛eri intermediari erau îstat-majori∫ti“ trecu˛i Ón mod special pentru Óntemeierea ∫i stilizarea ∫colii prin Anglia, Danemarca ∫i ˛„rile scandinave, de unde au adus gimnastica suedez„ ∫i sporturi engleze (tenis, rugby, volley, football, scrim„, nata˛ie etc.). Œn ∫coal„ nu se Ónjura, nu existau violen˛e brahiale sau mitoc„nii carageale∫ti. Se Óncerca instaurarea unui olimpianism de factur„ anglosaxon„ sau de fiord norvegian, ceva glacial ∫i puritan, f„r„ ironie ∫i zeflemea localnic„ balcano-levantin„. Pepiniera liceului model de la Dealu scotea un nou tip uman de ∫colar al c„rui îcachet“ se cuno∫tea Ón cele peste 30 de serii ie∫ite de aici ∫i rev„rsate Ón societatea rom‚neasc„, iar ∫coala corespundea unui moment istoric inedit.“ 35


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Liceul Militar îNicolae Filipescu“ de la M„n„stirea Dealu 1929—1937 Clase: I...VIII

PROMOfiIA a 22-a ™ef: N„stase Gr. Marin Absolven˛i: cl. I... VIII 1. Atanasescu C. Radu ™tefan 2. Badea N. Ion 3. Boc„nele I. Nicolae 4. Cercel C. Ovidiu Petre 5. Daia N. Marin 6. Diaconescu V. Mihai 7. Dimian I. Constantin 8. Dumitrescu I. Teodor 9. Marinescu M. Eugen Constantin 10. Mazilescu N. Constantin 11. M„nac D. Vasile 12. N„stase Gr. Marin 13. Negoescu T. Virgil 14. P„tru G. Ion 15. Petcu A. Gheorghe 16. Popescu M. Ion 17. Postelnicu C. Mircea Absolven˛i 18. Boiangiu I. Gheorghe (II...VIII) 19. Ilie P. Ion (II...VIII) 20. Marin C. Aurel (V...VIII) 36


Spiritul unei ∫coli

21. Mih„ilescu St. Gheorghe (III...VIII) 22. Nicolescu F. Gheorghe (II...VIII) 23. Popescu Nasta M. Dan Constantin Ion (IV... VIII) 24. Simion G. Dimitrie (III...VIII) 25. Zl„teanu G. Constantin (I, II, VI...VIII) Elevi: diverse clase 26. Atanasescu Hr. Emil (I...VI) 27. Beiu Paladi G. Ernest (II) 28. Bog„˛il„ N. Zamfir (I...V) 29. Boro∫ C. Ilie Valentin (I, II) 30. Budac Gh. Ion (IV) 31. Budu Gh. Gheorghe (II...V) 32. Constantinescu S. Radu Mircea (II...VI) 33. Daderlat D. Ion (II) 34. Eliad N. Nicolae (III) 35. G„nescu N. Réne (V) 36. G‚dea I. Badea (I...V) 37. Günther I. Erich Valeriu (I,II) 38. Ionescu D. Mihail (II...VI) 39. Marinescu G. Richard Constantin (I,II) 40. M„rg„rit I. Ion (II) 41. Milea I. Gheorghe (I...VI) 42. Moscu D. Theodor (III...VI) 43. Mu∫at A. Gheorghe (I...VII) 44. Nicolescu Gh. Ora˛iu (I...V) 45. P‚rv„nescu M. Gheorghe (I...V) 46. Perianu St. Petrache (I) 47. Petro∫el St. Gheorghe (V) 48. Popa G. Virgil Mihail (I...V) 37


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

49. Popescu G. Spiridon (I...V) 50. Popovici Gh. Florin Alexandru (IV.V) 51. Prodan G. Constantin (I...IV) 52. Raco˛eanu Gr. Constantin (I...V) 53. R„dulescu F. Dorin (I...V) 54. Runceanu N. Constantin (I...IV) 55. S‚rbu A. Alexandru (I...V) 56. Sghibar˛ T. Ion (II, III) 57. Simniceanu D. Constantin Vlad (V, VI) 58. Spacov Pipsi Nicolae (I, II) 59. St„nescu I. Alexandru (I, II) 60. Stroescu C. Vasile (II) 61. Suzeanu I. ™tefan (I...IV) 62. ™tef„nescu N. Eugen (I... VII) 63. Teodoru V. Corneliu (IV) 64. Tuf„ P. Marin (IV, V) 65. fieposu A. Toma (I) 66. Vasilescu C. Ernest (III, IV) 67. Voinescu M. Mircea (III...V) 68. Volodihin F. Sergiu (III)

38


BATERIA ALBASTR√


PE F√GA™UL AMINTIRILOR

Exist„ amintiri vagi care te solicit„ c‚nd ∫i c‚nd, fugitiv ∫i vremelnic. Dar mai exist„ ∫i altfel de amintiri, amintiri de o tenace consecven˛„, at‚t de organic integrate fiin˛ei tale, Ónc‚t Ó˛i trebuie un mare efort de deta∫are ca s„ le po˛i a∫eza la timpul trecut, spun‚nd despre ele c„ îau fost“. Œn ciuda timpului, neputincios s„ le altereze, acel îc‚ndva“, sfid‚nd durata, nu contene∫te s„-∫i bat„ Ón t‚mpla ta pulsul, f„c‚ndu-te s„ crezi c„ totul se petrece Ónc„ hic et nunc. Pentru mine, o astfel de amintire r„m‚ne îbateria albastr„“. O amintire nu numai a mea, dar ∫i a altora. A celor care, muncitori fiind Ón acele zile de grea confruntare cu trupele fasciste, au devenit, peste noapte, servan˛i, ochitori ∫i comandan˛i de tunuri, Óntr-un cuv‚nt tunarii acestei baterii. Ca ∫i a celor care, ocroti˛i de tirul ei protector, au reu∫it s„ reziste atacurilor dezl„n˛uite de trupele germane sau s„-∫i continue Óndeletnicirile de zi cu zi. O amintire a oamenilor, dar ∫i a p„m‚ntului. A acestui sf‚nt p„m‚nt rom‚nesc care, drept avertisment pentru orice du∫man, are Óncrustat„ Ón fiecare brazd„, pe fiecare piatr„, pe fiecare fir de iarb„, pe orice frunz„, deviza a genera˛ii ∫i genera˛ii de eroi care, din acea var„ fierbinte a anului 1917, la M„r„∫ti, M„r„∫e∫ti ∫i Oituz, s-a d„ltuit Ón memoria na˛iunii, prin fapta p„rin˛ilor no∫tri, Ón cuvinte de foc: îPe-aici nu se trece!“ Amintiri azi.... Atunci Óns„...? Atunci... Ne aflam Ón acel an de mare r„scruce a istoriei noastre: 1944. Venise ziua Eliber„rii: 23 August. Fierbin˛ile zile de var„ Ó∫i intensificau combustia pe m„sur„ ce, angajat Ón insurec˛ia na˛ional„ declan∫at„, Óntregul nostru popor Ó∫i ap„ra fiin˛a ∫i demnitatea Óntr-o lupt„ pe via˛„ ∫i pe moarte cu for˛ele Wehrmachtului ale detestatului dictator Hitler. Œn zilele lui august 1944, Ón acele zile de glorie ∫i sacrificiu, a luat na∫tere îbateria albastr„“. 41


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Locul de ob‚r∫ie: Ón fiara B‚rsei, la poalele Muntelui Piatra Craiului, la fostele uzine de armament îRogifer“ din Tohanu Vechi. Cum ∫i de ce m„ aflam eu atunci la aceste uzine? Cum a luat fiin˛„ aceast„ baterie? Cum s-a organizat? Cine erau componen˛ii ei ∫i cum au putut fi instrui˛i îdin mers“, Ón condi˛iile confrunt„rii directe cu inamicul, pe diferitele func˛iuni necesare Óntr-o baterie de artilerie? Ce rol a avut, unde ∫i cum a ac˛ionat aceast„ subunitate de tip popular? Ce misiuni a avut? Cum a reu∫it s„ fac„ fa˛„ momentelor grele de confruntare cu trupele hitleriste ∫i horthyste? Iat„ deci Óntreb„ri – ∫i Ónc„ multe altele – la care voi Óncerca s„ r„spund Ón aceast„ carte. O fac pentru c„ am fost comandantul acestei baterii – primul ei comandant, precum ∫i... cel din urm„ –, pentru c„ m„ oblig„ memoria evenimentului ∫i apoi sim˛„m‚ntul c„ pot aduce, prin aceasta, un omagiu acelor minuna˛i muncitori ∫i îbateriei albastre“ – dintre care unii nu mai sunt Ón via˛„ —, oameni care, f„r„ o instruc˛ie prealabil„ Ón arma artileriei, au putut s„ s„v‚r∫easc„ fapte de arme ce au Óndrept„˛it citarea lor prin ordin de zi pe Óntreaga armat„ rom‚neasc„. Timpul trece... Evenimentele Óns„ r„m‚n Óncrustate Ón sufletul ∫i memoria noastr„, incluz‚ndu-se, totodat„, Ón destinul larg cuprinz„tor al Patriei. Am dat atunci o lupt„. Dar n-am dat-o spre gloria noastr„ personal„. Nici din orgoliu. M‚ndri de faptele noastre de arme, da, am fost. Orgolio∫i ∫i Óng‚mfa˛i, niciodat„. ™i noi – ca ∫i mul˛i al˛ii – ne-am f„cut datoria. Sigur, Ón acele momente grele, de mare tensiune pentru Óntreaga ˛ar„, au fost ∫i alte locuri ∫i alte situa˛ii de Óncle∫tare unde s-au Ónf„ptuit acte de eroism cel pu˛in similare cu cele ale îbateriei albastre“. Acte de eroism cunoscute sau necunoscute. Oricum, tot Ón f„ga∫ul cel mare al istoriei ˛„rii noastre se rev„rsau... De la Ónceput vreau s„ cer Óng„duin˛„ ∫i iertare cititorului. Œng„duin˛„, pentru c„ nu va fi o carte cu veleit„˛i literare. Iertare, dac„, pe parcursul celor ce le voi relata, m„ voi l„sa chemat ∫i de m„rturisirea altor amintiri ∫i sentimente legate indirect de ac˛iunea principal„, dar care, Óntr-un fel, o pot 42


Bateria albastr„

face mai bine Ón˛eleas„. La cei 27 de ani, pe care Ói aveam Ón acel august 1944, tr„isem totu∫i o serie de momente ∫i fapte de via˛„, cu rol determinant Ón formarea mea ca mod de comportare, de atitudine. Amintiri... sentimente... Da! Pentru c„, precum este firesc, al„turi de ra˛iune fiin˛eaz„, cu drepturi egale, ∫i impulsul+sentimentul. De altfel, numai a∫a cred c„ am putut f„ptui, eu ∫i ceilal˛i tovar„∫i ai mei, ac˛iunea care constituie momentul central al acestor evoc„ri, moment ie∫it din orice canoane ∫i la care nu ra˛iunea ne-a fost resortul determinant; ra˛iunea am chemat-o îla ordinele patriei“, ale propriei noastre con∫tiin˛e, acolo, Ón fa˛a inamicului, pentru a g„si cele mai bune r„spunsuri, Ón func˛ie de situa˛iile ap„rute Ón timpul luptelor. Ce altceva poate fi dac„ nu emo˛ia sentimentelor ce m„ cuprind? De fiecare dat„ c‚nd Ómi amintesc m„ Óntreb: oare ce resorturi suflete∫ti l-au determinat pe muncitorul Ion Octavian de a insista at‚t de mult s„ vin„ s„ lupte al„turi de noi, Ón ciuda faptului c„ era surdomut ∫i care, d‚ndu-i-se misiunea de tr„g„tor, era at‚t de atent Ónc‚t, la semnalul dat, o dat„ cu comanda îfoc“, imediat pleca spre fasci∫ti ∫i lovitura tunului s„u? Nu este acesta un exemplu de deosebit„ d„ruire – chiar p‚n„ la sacrificiu – pornit„ din cel mai Ónalt ∫i ales impuls – sentiment al dragostei de ˛ar„? Amintiri... M„rturisesc c„ de multe ori am r„mas Óndelung aplecat asupra colii de h‚rtie, cople∫it de avalan∫a acestor amintiri care m„ presau, fiecare Ón parte, dorind s„ ias„ la suprafa˛„, s„ fie exprimate, de unde, poate, nu cea mai bun„ redare Ón succesiunea ∫i formularea lor. Oamenii au fost ∫i vor r„m‚ne handicapa˛i de faptul c„, nu Óntotdeauna, exprimarea – mai ales Ón scris – poate s„ urm„reasc„ ∫i s„ redea fidel g‚ndurile, sentimentele... A∫adar, paginile s-au ad„ugat cu greu. F„r„ Óndoial„ c„ mult mai greu mi-a fost atunci Ón fa˛a inamicului. Dar, atunci, am reu∫it, am Ónvins. Acum a∫ fi mul˛umit dac„ aceast„ carte, prin r‚ndurile sale, va reu∫i ∫i ea s„ transmit„ un modest, dar cald mesaj pentru dragostea de ˛ar„, pentru ap„rarea libert„˛ii ∫i demnit„˛ii ei, pentru pace Óntre oameni ∫i popoare. Tristele lec˛ii ale istoriei oblig„ la singura alternativ„ Ón˛eleapt„, cuminte: Ón loc de r„zboaie cu milioane de victime nevinovate, s„ triumfe lupta pentru p„strarea ∫i consolidarea p„cii. Pacea a fost ∫i r„m‚ne, f„r„ Óndoial„, cerin˛a ∫i dorin˛a cea mai arz„toare a oamenilor-oameni... ™i 43


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

aceast„ cerin˛„ este cu at‚t mai stringent„ Ón situa˛ia la care s-a ajuns Ón prezent, c‚nd folosirea imensului arsenal de arme de distrugere Ón mas„ – nucleare, chimice ∫i de alt„ natur„ – ar duce, practic, la dispari˛ia vie˛ii pe planeta P„m‚nt. F„r„ Óndoial„ c„ aceast„ vrere a mea – ca unul din cei n„scu˛i Ón timpul Primului R„zboi Mondial, c‚nd tat„l meu se afla pe front ∫i apoi ca martor ∫i participant Ón marea conflagra˛ie a celui de Al Doilea R„zboi Mondial – apar˛ine Óntregii mele genera˛ii, genera˛iilor mai tinere, cvasitotalit„˛ii omenirii. Dar, fiindc„ a∫a cum spune un dicton îpacea se cucere∫te ∫i nu se dob‚nde∫te“, toate popoarele lumii trebuie s„ lupte, pentru a determina factorii de decizie – ∫efi de state ∫i guverne – s„ ne dea lini∫tea necesar„ ∫i asigurarea unor condi˛ii echitabile de progres ∫i prosperitate prin hot„r‚ri ∫i m„suri efective de dezarmare ∫i pace. Animat de g‚ndurile expuse anterior, m-am sim˛it obligat s„ consult ∫i s„ citez ∫i relat„ri din diverse lucr„ri publicate privind evenimentele de atunci, precum ∫i pe cele premerg„toare sau ulterioare ∫i care pot constitui prilej de reflec˛ie ∫i medita˛ie – a∫a cum au constituit ∫i pentru mine – at‚t pentru cei ce le-au tr„it dar, mai ales, pentru genera˛iile tinere care nu le-au cunoscut direct. Despre îbateria albastr„“ ∫i despre cei ce au alc„tuit-o s-a mai scris Ón diverse lucr„ri ∫i publica˛ii. Acum, eu – fostul ei comandant – am considerat de a mea datorie de a relata unele fapte ∫i evenimente, a∫a cum le-am tr„it ∫i le-am v„zut eu, a∫a cum s-au Óntip„rit ele Ón con∫tiin˛a mea...

DE LA FACULTATE LA UZINA DE ARMAMENT DIN TOHAN

E

ra Ón ziua de 7 aprilie 1944. M„ aflam Ón trenul accelerat Bucure∫tiBra∫ov. C„l„toream Ón picioare... Nici nu s-ar fi putut altfel, c‚nd zeci de b„tr‚ni, femei ∫i copii c„l„toreau Ón acelea∫i condi˛ii, plini de spaim„ ∫i dornici s„ se pun„ la ad„post, de furia r„zboiului, pe alte meleaguri ale ˛„rii. Œncepuser„ evacu„rile – organizate sau neorganizate. 44


Bateria albastr„

™colile erau Ónchise. Se evacuau ∫i unele institu˛ii. Trenul – de∫i accelerat – oprea aproape Ón toate sta˛iile, parc„ dorind s„-i ajute pe cei ce-∫i c„utau g„zduire prin sate, pe la rude, pe la cunoscu˛i sau... oriunde puteau Ónt‚lni omenie, Ón˛elegere. Unul din episoadele tulbur„toare ale r„zboiului... Priveam la figurile marcate de clipele de groaz„ tr„ite cu c‚teva zile Ón urm„ ∫i g‚ndurile m„ purtau c„tre puternicul bombardament al avia˛iei americane asupra Capitalei, din 4 aprilie 1944... Cel mai greu au fost lovite Calea Grivi˛ei, Gara de Nord, Atelierele ∫i triajul C.F.R. M„ aflam atunci printre ofi˛erii activi — eram locotenent de artilerie. Pe baza aprob„rii Marelui Stat Major al Armatei ∫i Ón urma reu∫itei la concursul de admitere, urmam cursurile ™colii Politehnice din Bucure∫ti, Facultatea de electromecanic„. Eram Ón anul IV. Acolo, la ™coala Politehnic„ – situat„ Ón apropierea G„rii de Nord – m-a prins bombardamentul. Dup„ Óncetarea lui ∫i dup„ ce ne-am dezmeticit ∫i am ie∫it Ón strad„, am pornit, nu spre cas„ (locuiam Ón cartierul Colentina), ci pe Calea Grivi˛ei. Doream s„ aflu ce s-a Ónt‚mplat cu familia unui unchi de-al meu care locuia Ón apropierea atelierelor C.F.R. Imagini de infern! Poate c„ o compara˛ie s-ar putea face – p„str‚nd desigur propor˛iile – cu clipele tr„ite la cutremurul din 4 martie 1977. Numai c„ unul a fost dezlan˛uit de stihiile oarbe ale naturii, iar cel„lalt de oameni Ómpotriva oamenilor! Pe Calea Grivi˛ei, scene de groaz„... Case d„r‚mate, incendii, oameni mor˛i sau r„ni˛i sub dar‚m„turi, pl‚nsete, strig„te, tragedii... Cei valizi alergau unde ∫i cum puteau s„ ajute mai repede, mai cu folos. Pentru c„ solidaritatea oamenilor, Ón momente de grea Óncercare, s-a manifestat, din plin, ∫i atunci. Am ajuns abia spre sear„ la casa unchiului meu. Era Óntreag„, dar acas„ nu se afla dec‚t un v„r mai mic; to˛i ceilal˛i erau pleca˛i Ón c„utarea ∫i ajutorul prietenilor ∫i cunoscu˛ilor lor de-o via˛„, grivi˛enii... Ce a Ónsemnat acea zi – 4 aprilie 1944 – Ón via˛a Bucure∫tilor? Iat„ o singur„ relatare din presa de atunci: îEra o zi frumoas„ de prim„var„. Cu cer senin, cu soare mult. Prin cur˛ile caselor, cei dint‚i muguri se aninaser„ Óndr„zne˛i ∫i tineri de ramurile liliacului. ™i parc„ era un f„cut: 45


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Ón diminea˛a aceea toate p„reau frumoase... Nimic nu vestea groz„via care avea s„ vin„ Ón Ónt‚iul ceas al dup„-amiezii... Timp de o or„, moartea a domnit atotputernic„, Óngrozitoare, nebun„ pe str„zile Capitalei. Au curs pumni de s‚nge nevinovat din vie˛i tinere. Din vie˛i spre apusul vie˛ii...“ (îUniversul“ din 9 aprilie 1944). Ora∫ul Ploie∫ti fusese bombardat a doua zi, la 5 aprilie 1944, bombardament efectuat de la mare Ón„l˛ime. G‚ndurile m-au purtat Óns„ ∫i mai Ón urm„, la bombardamentul de la 1 august 1943, efectuat de la joas„ Ón„l˛ime, ∫i la care fusesem martor eu Ónsumi. Mobilizat de la ™coala Politehnic„, vara aceea comandam o sec˛ie de artilerie antiaerian„, l‚ng„ fosta rafin„rie Vega, c‚nd, pentru prima oar„, Ón acea zi, am v„zut venind imensele îfort„re˛e zbur„toare“, la circa 100 m. Ón„l˛ime. Erau at‚t de aproape de p„m‚nt Ónc‚t se vedeau pilo˛ii, se vedeau bombele lansate... Rezervoare de petrol ∫i benzin„ explod‚nd, avioane Ón fl„c„ri pr„bu∫indu-se... A∫a cum s-a constatat ∫i recunoscut ulterior, a fost o ac˛iune deosebit de riscant„ ∫i temerar„ din partea avia˛iei americane, o ac˛iune Óncheiat„ cu pierderi mari, deoarece aceast„ zon„ petrolier„ – obiectiv de importan˛„ strategic„ – era puternic ap„rat„ de artileria antiaerian„. C‚nd oamenii au tr„it sau v„zut astfel de orori, ca ∫i altele, mult mai mari, care s-au petrecut Ón cel de Al Doilea R„zboi Mondial, aceea∫i concluzie unic„, ra˛ional„ ∫i responsabil„, se impune : Óntre r„zboi ∫i pace, pentru viitor, oamenii-oameni nu au de f„cut dec‚t o singur„ alegere: pacea !

PE FRUMOASELE MELEAGURI ALE fi√RII B¬RSEI

A

juns Ón gara Bra∫ov, mi-am continuat drumul, cu un alt tren, c„tre Z„rne∫ti, pentru a m„ prezenta la Uzina de armament îRogifer“ din Tohanu Vechi. Dup„ Ónchiderea cursurilor la ™coala Politehnic„ – Ón urma 46


Bateria albastr„

bombardamentului din 4 aprilie – primisem ordin de la Direc˛ia superioar„ tehnic„ a armatei, de care apar˛ineam, s„ m„ prezint la aceast„ uzin„, ca membru Ón Comisia militar„ de recep˛ie a muni˛iei. De asemenea, urma s„ efectuez – ca student – practica Ón produc˛ie aferent„ anului IV. Œn uzin„ se fabrica muni˛ie de artilerie ∫i de infanterie ; era situat„ Óntre Tohan ∫i Z„rne∫ti, Ón partea dinspre Bran, la poalele Muntelui Piatra Craiului. La comisia militar„ am fost primit de c„tre vicepre∫edintele acesteia, c„pitanul Ion Grama – un ardelean care mi-a c‚∫tigat de la bun Ónceput simpatia, prin felul lui de a fi sincer, modest, deschis. El m-a Óndrumat tot timpul cu grij„ ∫i afec˛iune. Am fost instruit asupra Óndatoririlor pe care le avea comisia militar„, mi s-a dat s„ studiez caietul pentru controlul ∫i recep˛ia muni˛iei de artilerie ∫i, nu dup„ mult timp, am trecut efectiv la Óndeplinirea acestei activit„˛i, at‚t Ón cursul procesului de fabrica˛ie c‚t ∫i, Ón faza final„, de Óncercare a proiectilelor de artilerie prin trageri efectuate la poligon. Comisia militar„ de recep˛ie, al c„rei pre∫edinte era colonelul Grigore Anastasescu, era format„ din doi c„pitani, doi locotenen˛i (dintre care unul eram eu – îpr‚slea“, cum se spune) ∫i trei tehnicieni. Director general al uzinei era colonelul Ón rezerv„ Chiril ™erbu. Nu mai ∫tiu dac„ era ∫i inginer. Director era ing. Dionisie Tatulea. Uzina era Óncadrat„ cu ingineri, mai∫tri ∫i muncitori cu o bun„ preg„tire profesional„, necesar„ diferitelor procese de fabrica˛ie ∫i impus„ de profilul respectiv. Muncitorii se formaser„, Ón general, din ˛„rani proveni˛i din satele Ónvecinate care, lucr‚nd Óntr-o astfel de uzin„, erau mobiliza˛i îpe loc“. Existau sec˛ii de uzinare a muni˛iei ∫i sec˛ii de Ónc„rcare ∫i montaj ale acesteia. Ultimele – ca ∫i depozitele de trotil ∫i de pulberi – erau a∫ezate la distan˛e mai mari de primele, av‚nd un regim de lucru ∫i de siguran˛„ deosebite, desigur, Ón vederea evit„rii eventualelor explozii. Practica de student o f„ceam Óntr-una din halele uzinei. O hal„ mare Ón care se aflau zeci de ma∫ini-unelte, a∫ezate pe mai multe r‚nduri paralele Óntre ele, dar Ón diagonal„ fa˛„ de culoarul de circula˛ie a oamenilor, materialelor, semifabricatelor ∫i produselor finite. Toate aceste ma∫ini erau destinate diferitelor opera˛ii de prelucrare : strunjire, frezare, rabotare, mortezare, g„urire, polizare... Opera˛ii deloc u∫oare, pentru c„ se cerea o 47


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

precizie de prelucrare Ónalt„, deci o bun„ preg„tire, concentrare ∫i aten˛ie din partea muncitorilor. Se lucra Ón trei schimburi. De∫i eram unul din membrii comisiei militare de control ∫i recep˛ie a produselor uzinei, Ón scurt timp, rela˛iile dintre mine, mai∫trii ∫i muncitorii uzinei au devenit dintre cele mai bune, izvor‚te din respect, Óncredere ∫i afec˛iune reciproc„. Cum a fost posibil ? Poate ∫i pentru c„ mi-am amintit ∫i am pus Ón practic„ unele din sfaturile pe care mi le d„duse bunul meu tat„ : îAi grij„ cum te por˛i ! S„ nu fi Óng‚mfat ! Fii cuminte ∫i la locul t„u ! S„ nu ui˛i niciodat„ de unde ai plecat !...“ Deoarece mai∫trii ∫i muncitorii aveau o preg„tire practic„ mai bogat„ dec‚t a mea, cuno∫tin˛ele pe care mi le Ónsu∫isem la cursuri fiind mai ales de natur„ teoretic„, mi-am zis c„ nu voi pierde nici un galon dac„ le voi m„rturisi deschis acest lucru. – Ai vrea s„-mi ar„˛i ∫i mie care sunt p„r˛ile componente, lan˛urile cinematice, modul de func˛ionare ∫i opera˛iile ce se pot executa la acest strung revolver ? – l-am Óntrebat, Óntr-o zi, pe ∫eful de atelier, maistrul Alexandru Ioni˛„. – P„i, dumneavoastr„ nu le cunoa∫te˛i ? – Numai a∫a... din c„r˛i. Teoretic, dar nu ∫i practic. – Dar n-o s„ vi le pot ar„ta pe toate ast„zi. – Nici vorb„. O s„ mi le ar„ta˛i treptat, dup„ cum o s„ ai ∫i dumneata timp. Poate c„, pe parcurs, o s„-˛i ar„t ∫i eu cum se calculeaz„ o cam„, o roat„ din˛at„... – Bine, domnule locotenent. – P‚n„ la urm„, poate m-oi Ónva˛a s„ ∫i lucrez, c‚t de c‚t, la strungul „sta ! – Asta mai va... Dar, de !... urma alege. – Nea Ioni˛„, chiar dac„ n-oi scoate strungar din mine, o palinc„ tot bem Ómpreun„..., a∫a-i ? ™i tot astfel s-a Ónt‚mplat ∫i cu muncitorul Gavril„ Morea care lucra la o ma∫in„ de frezat, cu muncitorul Gheorghe Petru∫e – la o ma∫in„ de polizat, 48


Bateria albastr„

cu muncitorul Iosif Drug„ – la o ma∫in„ de g„urit, cu muncitorul ™tefan Botorog de la scul„rie... Ne-am Ómprietenit, din mers, Ónv„˛‚nd unii de la al˛ii, muncind, glumind, ba chiar ∫i cinstindu-ne cu c‚te un p„h„rel Ón timpul nostru liber. De altfel, a∫a s-a Ónt‚mplat, cred eu, c„ ne-am g„sit îpe aceea∫i lungime de und„“, atunci, la ora H, c‚nd s-a format îbateria albastr„“. Uzina reprezenta, Ón fapt, o sucursal„ a fostelor uzine îMalaxaRogifer“ – societate mixt„ rom‚no-german„ Ón acei ani – din Bucure∫ti ∫i care se dezvoltase prin evacuarea unei p„r˛i din utilaje ∫i muncitori, dup„ Ónceperea bombardamentului asupra Capitalei. Muncitorii, mai∫trii, inginerii ∫i func˛ionarii uzinei locuiau Ón satele din apropiere, Ón Tohanu Vechi, Ón Z„rne∫ti ∫i Ón Bran sau, ceva mai departe, Ón R‚∫nov, Cristian ∫i Bra∫ov, de unde f„ceau naveta cu trenul. Tohanu Vechi – unde locuiam ∫i eu – era un sat de buni ∫i vrednici gospodari. Casele, construite Ón cunoscutul stil ardelenesc, erau pe c‚t de vechi, pe at‚t de bine Óntre˛inute. Frumoasele livezi cu pomi fructiferi erau Ón acea prim„var„ precum ni∫te tablouri mirifice de verdea˛„ ∫i flori; dominant Óns„ fiin˛au prunii, din al c„ror rod toh„nenii Ó∫i f„ceau ˛uica ∫i, mai ales, îfaina“ lor palinc„. Œntreaga regiune, parte component„ a fi„rii B‚rsei ∫i pe care o cuno∫team prima oar„, era de un pitoresc ∫i o frumuse˛e aparte. Nu trebuia s„ te deplasezi mult ca s„ vizitezi ∫i s„ admiri Branul, cu binecunoscutul s„u castel, loc at‚t de mult prezent Ón istoria poporului nostru, ca punct de trecere ∫i leg„tur„ Óntre locuitorii din fiara Rom‚neasc„ a Munteniei ∫i cei din fiara Rom‚neasc„ a Transilvaniei ale c„ror drumuri treceau prin cetatea Bra∫ovului. Sau... s„ porne∫ti s„ urci Piatra Craiului; s„ urci mereu Ón spiral„ p‚n„ unde te ˛in puterile ∫i curajul, oferindu-˛i, ca r„splat„, priveli∫ti de neuitat. Sau... s„ porne∫ti spre Plaiul Foii, a∫ezat la confluen˛a a dou„ v„i ce coboar„ ∫erpuind printre mun˛i, unde natura e at‚t de darnic„ Ón fantastic ∫i splendoare... ∫i unde, pe malul r‚ului B‚rsa, po˛i asculta clipocitul cristalin al apei, vr‚nd parc„ s„ te fac„ atent la des„v‚r∫ita lini∫te din jur... Am r„mas cu nostalgia acestor locuri pe care le-am mai vizitat de multe ori ∫i dup„ aceea, m‚nat at‚t de amintiri c‚t ∫i de dorul dup„ frumuse˛ea acestui col˛ de ˛ar„. Œn anii ce au urmat, am avut adesea ocazia s„ 49


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

c„l„toresc ∫i Ón alte ˛„ri ∫i de fiecare dat„ am tr„it sentimentul de satisfac˛ie pe care ˛i-l d„ neasemuita frumuse˛e a ˛„rii noastre. Timpul, c‚nd st„team acas„, mi-l petreceam Ón tov„r„∫ia c„r˛ilor ∫i muzicii. Pl„cerea ∫i gustul pentru muzic„ le-am dob‚ndit Ónc„ de c‚nd eram elev la liceul militar de la M‚n„stirea Dealu, admirabil dasc„l fiindu-mi Aurel Bobescu. Aveam un aparat de radio cu ajutorul c„ruia, prin intermediul diferitelor posturi de transmisie, c„utam s„ aflu ultimele nout„˛i ∫i evenimente de pe fronturile de lupt„ din est ∫i din vest. Rezulta tot mai clar c„ trupele fasciste sufereau Ónfr‚ngeri grele, c„ erau Ómpinse tot mai mult c„tre b‚rlogul de unde plecaser„ ∫i c„ victoria final„ va fi de partea Na˛iunilor Unite. Dar p‚n„ atunci... Ónc„ noi jertfe, eforturi ∫i sacrificii! Uneori se transmitea muzic„ apar˛in‚nd unor cunoscu˛i compozitori germani. Atunci, o crud„ Óntrebare ap„rea Ón mintea mea: cum era oare posibil ca acest popor german, care a dat asemenea oameni de mare ∫i aleas„ valoare pentru progresul culturii ∫i ∫tiin˛ei universale, precum: Beethoven, Goethe, Schiller, Kant, Leibniz, Max Planck, Bach, Wagner, Schumann, Brahms, Kepler, Gutenberg, Dürer ∫i mul˛i al˛ii, s„ dea ∫i oameni care, prin concep˛iile ∫i ac˛iunile lor iresponsabile, s„ aduc„ at‚ta r„u semenilor lor? M„ g‚ndeam, Ón primul r‚nd, la acei propov„duitori ∫i exponen˛i cruzi ai rasismului, la Rosenberg, Goebbels, Himmler, Goering ∫i la cei din anturajul lor, care i-au netezit drumul ∫i l-au sprijinit fanatic pe îführerul“ lor, colericul ∫i dementul dictator, Hitler. R„spunsul l-am g„sit Ón cunoscutul proverb: îfiecare p„dure cu usc„turile sale“, usc„turi care Ón vreme de secet„ se Ónmul˛esc. ™i... mare îsecet„“ se ab„tuse atunci asupra poporului german!... ™i tot Ón Ón˛elepciunea popular„ am aflat un al doilea r„spuns: avem dreptul s„ ur‚m ∫i s„ îardem“ usc„turile poporului german, dar nu s„ extrapol„m, s„ generaliz„m acest r„spuns ∫i la ceea ce a fost ∫i a r„mas bun, s„n„tos ∫i valoros la acest talentat ∫i harnic popor. Acum, dup„ anii scur∫i de la sf‚r∫itul celui de Al Doilea R„zboi Mondial, din aceast„ lec˛ie trist„, tragic„ a istoriei mondiale o singur„ concluzie fireasc„, Ón˛eleapt„ se impune: fie ca din at‚ta r„u ∫i suferin˛„ pricinuite de hitlerism poporul german s„ se reabiliteze ∫i s„ se afirme, al„turi de celelalte popoare, prin contribu˛ii active la o politic„ de pace, Ón˛elegere ∫i colaborare, f„r„ noi confrunt„ri armate!... Pentru c„ Ónc„ o dat„ s-a dovedit c„ îcine scoate sabia de sabie va muri!“ 50


Bateria albastr„

PRELIMINARII

Zilele prim„verii, zilele verii se scurgeau, aduc‚nd cu ele mereu noi ve∫ti Ón leg„tur„ cu evolu˛ia situa˛iei pe diversele fronturi ale confrunt„rii armate dintre for˛ele Axei ∫i cele ale Na˛iunile Unite. Ascult‚nd ∫tirile la aparatul meu de radio puteam s„-mi fac, c‚t de c‚t, o idee asupra mersului evenimentelor. De altfel, comentarii ∫i discu˛ii pe tema r„zboiului aveau loc Ón cadrul uzinei. Armatele sovietice d„deau lovituri tot mai puternice celor hitleriste ∫i Ónaintau pe tot frontul; alia˛ii debarcaser„ Ón Normandia; avia˛ia angloamerican„ bombarda tot mai intens ora∫e ∫i obiective germane, sl„bind ∫i dezorganiz‚nd astfel ma∫ina de r„zboi nazist„; la 20 iulie 1944 s-a produs atentatul Ómpotriva lui Hitler, deci manifest„ri de opozi˛ie chiar îla el acas„“... Cre∫teau astfel speran˛ele noastre, optimismul nostru, Óncrederea Ón apropierea zilei de eliberare a ˛„rii de sub jugul fascist. Œn ce m„ prive∫te, de∫i un scriitor, Óntr-o carte a sa, Ón care a relatat ∫i despre faptele de arme ale îbateriei albastre“ m-a prezentat ca pe un t‚n„r comunist, cred c„ ar fi incorect s„ las s„ se cread„ c„ acesta era, atunci, adev„rul. Œmi iubeam ˛ara, pe care voiam s„ o v„d reÓntregit„, liber„ ∫i pe deplin independent„. Ca fiu de ˛„ran cunoscusem s„r„cia ∫i umilirile... Œn plus, sentimentele care m„ determinau s„ nu simpatizez armata hitlerist„ ∫i s„ doresc din tot sufletul eliberarea ˛„rii mele de sub jugul fascist erau generate ∫i de alte cauze. Aveam de pl„tit ni∫te poli˛e unor arogan˛i ofi˛eri nazi∫ti care se ∫i vedeau Gauleiteri Ón ˛ara noastr„ ∫i cu care m„ Ónfruntasem de c‚teva ori c‚nd fusesem obligat s„ particip la unele cursuri la care ei ap„reau Ón rol de instructori. Œn demnitatea mea de ofi˛er rom‚n – ∫ef de promo˛ie – m„ sim˛isem obligat s„ le demonstrez c„ suntem mai bine preg„ti˛i ∫i c„ nu avem nimic de Ónv„˛at de la ei. C„utau s„ ne impresioneze prin dotarea lor militar„ superioar„, Óns„ eu Ón˛elegeam s„ r„m‚n totu∫i pe pozi˛ie îs„rac dar m‚ndru“. Toate acestea, inclusiv refuzul de a pleca la 51


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

specializare Ón Germania, mi-au adus, desigur, nepl„ceri. Ce fel de nepl„ceri? Le voi povesti mai t‚rziu. Œn acele zile Ómi ap„rea tot mai evident„ ura muncitorilor din uzin„, a Óntregului popor, fa˛„ de regimul de dictatur„ care Ónh„mase ˛ara, at‚t din punct de vedere economic c‚t ∫i militar, la nefastul car hitlerist, mereu nes„tul Ón cucerirea ∫i asuprirea, prin for˛„, a noi teritorii ∫i popoare. Rom‚nii erau Ómpotriva r„zboaielor de cotropire purtate de hitleri∫ti. Pentru a ilustra acest curs nefast al istoriei de atunci, s„ amintim c„ printre armele folosite cu perfidie ∫i f„r„ mustr„ri de con∫tiin˛„ de c„tre hitleri∫ti a fost ∫i crima Ómpotriva oamenilor politici care Ói deranjau Ón socotelile lor – ∫i, dup„ cum se ∫tie, nu numai Ómpotriva acestora – at‚t Ónaintea c‚t ∫i Ón timpul r„zboiului. ™i ca o mostr„ Ón acest sens, iat„ ce afl„m de la un apreciat cronicar diplomatic interbelic care a cunoscut Óndeaproape personalit„˛ile politice ale timpului ∫i desf„∫urarea evenimentelor Ón cadrul fostei Ligi a Na˛iunilor de la Geneva: îNu voi uita niciodat„ vizita pe care am f„cut-o la Paris ambasadorului Germaniei, Roland Koester, o namil„ de om Ónalt de doi metri [...] Œmi face cunoscut c„ a fost asasinat premierul Rom‚niei, Duca; ∫eful Óntregii politici francofile din Balcani a fost dobor‚t cu dou„ gloan˛e de revolver [de legionari – M.N.] chiar Ón diminea˛a aceea, Óntr-o gar„ [decembrie 1933, Ón gara Sinaia – M.N.]. V„z‚ndu-mi indignarea ∫i triste˛ea, Ómi spune: – Ei bine, afla˛i c„ la Berlin unii nazi∫ti pretind c„, cu cinci sau ∫ase asemenea asasinate politice, Germania ar putea face economie de un r„zboi ∫i ar ob˛ine tot ce ar vrea Ón Europa! [...] Ambasadorul Ón∫ira: – Mai Ónt‚i e vorba de Dollfuss: singurul austriac care, dup„ p„rerea Berlinului, se opune Óntr-adevar Anschluss-ului. Dar se socote∫te c„ va fi asasinat de ai s„i, c„ci num„rul partizanilor Anschluss-ului cre∫te Ón fiecare zi Ón Austria! Al doilea asasinat indispensabil, dup„ c‚te se spune, trebuie s„ fie cel al regelui Alexandru al Iugoslaviei. Ei pretind c„ dup„ dispari˛ia lui se duce pe copc„ unitatea Iugoslaviei ∫i Óntreaga politic„ de alian˛„ Óntre Fran˛a ∫i Balcani. 52


Bateria albastr„

Apoi ar voi s„ termine cu Titulescu, aliat credincios al Parisului ∫i Londrei. Poate c„ au socotit c„ asasinarea lui Duca era necesar„, dar nu ∫tiu nimic! Œn orice caz, pretind c„ Ón ziua Ón care va disp„rea Benes, minorit„˛ile germane din Cehoslovacia se vor Óntoarce cu iu˛eala fulgerului la Republica de la Weimar! – P‚n„ acum nu sunt dec‚t patru, domnule ambasador. – Da, dar se pare c„ nazi∫tii se g‚ndesc c„, at‚ta timp c‚t regele Albert va fi Ón via˛„, Belgia nu va intra niciodat„ Ón sistemul german. Koester face o pauz„ lung„. Apoi continu„: – Pe legea mea, cred c„ ar fi foarte ferici˛i s„ vad„ disp„r‚nd Ón Fran˛a pe unii dintre mini∫trii sau pre∫edin˛ii vo∫tri. Am scurtat vizita. Mi-am reamintit de aceast„ Óntrevedere cu ocazia sf‚r∫itului tragic al regelui Albert ∫i a asasin„rii lui Dollfuss, a lui Alexandru al Iugoslaviei ∫i a lui Barthou [fost ministru de externe al Fran˛ei ∫i partizan al alian˛ei cu ˛„rile îMicii Œn˛elegeri“ ∫i cu Uniunea Sovietic„, Ómpotriva pericolului nazist – M.N.]“. (Geneviève Tabouis, 20 de ani de tensiune diplomatic„, p. 193). Odios! Diabolic! ™i astfel a urmat Óntregul ∫ir de asasinate, ∫antaje, ultimatumuri, dictate, Ónscen„ri, folosirea coloanei a cincea, sfidarea opiniei publice interna˛ionale etc. care pentru noi cei ce am tr„it acele vremuri au Ónsemnat acumul„ri de resentimente ce trebuiau s„-∫i g„seasc„ Óntr-o bun„ zi – ziua scaden˛ei – desc„rcarea, r„zbunarea, precum un resort asupra c„ruia se exercit„ continuu noi presiuni ∫i care deodat„ se destinde brusc. Care rom‚n ar fi putut uita ∫i ierta acel odios Dictat fascist de la Viena? El a Ónsemnat, Ón istoria poporului nostru, un moment pe c‚t de dureros pe at‚t de catalizator al con∫tiin˛ei de neam, al revoltei ∫i urii Ómpotriva facismului. Iar sub o cenu∫„ de conjunctur„ mocnea Ón sufletul rom‚nuluirom‚n, a∫tept‚nd ora revan∫ei, ora drept„˛ii. Œntr-adev„r, cum ai fi putut s„ concepi ∫i s„ accep˛i o astfel de sentin˛„! Œn ce m„ prive∫te – ca ofi˛er rom‚n – tr„isem din plin acele zile negre, cu acelea∫i sentimente de revolt„, de indignare ∫i ur„ pentru modul brutal cum 53


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

se umblase pe harta ˛„rii, mutil‚nd-o. Personal, participasem la manifesta˛ia din Pia˛a Universit„˛ii iar, ulterior, am avut ocazia – Ómpreun„ cu colegii de an de la ™coala Politehnic„ – s„ ascult povestit„ toat„ desf„∫urarea odiosului Dictat de la Viena de Ónsu∫i fostul ministru de externe al Rom‚niei, Mihail Manoilescu, care ne era profesor de economie politic„. De altfel, vestea Dictatului de la Viena a fost primit„ cu ad‚nc„ m‚nie ∫i revolt„ de Óntreaga noastr„ armat„, militarii fiind al„turi de masele largi populare Ón marile adun„ri ∫i demonstra˛ii de protest organizate atunci Ón Óntreaga ˛ar„. îEliberarea p„r˛ii de nord a Transilvaniei“ devenise cuv‚ntul de con∫tiin˛„, de ordine ∫i de ac˛iune ce polariza ∫i cataliza, de fapt, rezisten˛a Óntregului nostru popor. Militarii rom‚ni, Óncep‚nd cu solda˛ii ∫i termin‚nd cu cadrele din conducerea superioar„ a armatei, Óntr-o str‚ns„ unitate de voin˛„ ∫i de ac˛iune cu Óntreaga na˛iune, Ón ciuda planurilor ∫i hot„r‚rilor aventuriste ale lui Ion Antonescu, au fost Ón permanen˛„ ∫i constant cu privirea spre Ardeal, spre fra˛ii lor afla˛i sub povara ap„s„toare a ocupa˛iei horthyste. Militarii rom‚ni nu voiau s„ lupte dec‚t Ón Ardeal ∫i pentru eliberarea Ardealului, nu pentru alte scopuri. Revolta poporului nostru Ómpotriva Dictatului de la Viena a Ónceput s„ creasc„ ∫i mai mult pe m„sur„ ce se aflau ve∫ti privind modul de comportare al horthy∫tilor dup„ ocuparea p„r˛ii de nord a Transilvaniei. Œn acest sens, este revelatoare sinteza Ónaintat„ de Serviciul special de informa˛ii Pre∫edin˛iei Consiliului de Mini∫tri asupra atrocit„˛ilor s„v‚r∫ite Óntre 1 septembrie 1940 ∫i 15 mai 1941: îŒn septembrie, octombrie ∫i noiembrie 1940, popula˛ia rom‚neasc„ de ba∫tin„ din Transilvania de nord, care ajunge din nou sub st„p‚nirea Ungariei, a tr„it unele dintre cele mai grele Óncerc„ri ale existen˛ei sale. Asasinatele, schingiuirile, arest„rile, intern„rile Ón lag„re, t‚lh„riile, jafurile, devast„rile de sate rom‚ne∫ti, p‚ng„ririle, profan„rile, incendierile, d„r‚m„rile de biserici, expulz„rile, convertirile for˛ate ∫i alte acte de teroare comise de unguri Ómpotriva popula˛iei rom‚ne Ó∫i ating apogeul Ón lunile ar„tate, dar ele nu se sf‚r∫esc aici, ci continu„ [...]. Œn intervalul de la 1 septembrie 1940 la 15 mai 1941, teroarea Óntre˛inut„ de guvernul horthyst asupra popula˛iei rom‚ne din Transilvania de nord se oglinde∫te Ón urm„torul sinistru lan˛ de atrocit„˛i: omoruri ∫i 54


Bateria albastr„

asasinate: 919; schingiuiri: 771; b„t„i: 3 373; arest„ri: 13 359; profan„ri: 117; devast„ri Ón mas„: 96; devast„ri r„zle˛e: 405 [...]. Din cauza terorii dezl„n˛uite de guvernul maghiar, Óntre 1 septembrie 1940 ∫i 15 mai 1941, Transilvania cedat„ a fost evacuat„ de aproape 150 000 de locuitori rom‚ni, Óntre care se aflau ∫i aproximativ 20 000 de rom‚ni expulza˛i.“ (23 August 1944, Documente, p. 263). ™i pentru ca imaginea s„ fie ∫i mai complet„, iat„ ce putea s„ debiteze o minte turbat„ de horthyst, conform notei informative Ónaintate Pre∫edin˛iei Consiliului de Mini∫tri, la 30 octombrie 1943, de c„tre Eugen Cristescu, ∫eful Serviciului special de informa˛ii: îŒn cadrul serb„rilor na˛ionale organizate Ón Ungaria ∫i Ardealul ocupat cu ocazia zilei Sf. ™tefan, Ón ziua de 8 august a.c., baronul Atzel Ede a ˛inut la ™imleul Silvaniei un discurs cu atacuri neobi∫nuit de vehemente – chiar pentru mentalitatea maghiar„ – la adresa Rom‚niei ∫i a neamului rom‚nesc, spun‚nd, printre altele, c„: – Pe... valahi..., ca pe cei mai Ónver∫una˛i du∫mani ai no∫tri, trebuie s„-i extirp„m, trebuie s„-i asasin„m... – Vom organiza o noapte a Sf‚ntului Bartolomeu ∫i vom extirpa ∫i copilul din p‚ntecele mamei...“ (Ibidem, p. 600). Œn tot acest r„stimp, revolta Óntregului nostru popor cre∫tea, se manifesta. ( Œn tot mai multe glasuri se f„cea sim˛it„ aceast„ revolt„.) Astfel, Nicolae Iorga, Ón septembrie 1940, a scris dou„ articole pentru a fi publicate Ón îNeamul rom‚nesc“, dar cenzura legionar„ le-a oprit s„ ajung„ la cuno∫tin˛a opiniei publice. Œn primul articol, marele nostru istoric scria: îCei care au dat Ungariei un milion ∫i mai bine de rom‚ni credeau poate c„ trecerea nedreapt„ la un stat (Ungaria horthyst„), care n-avea Ón acea parte a Ardealului majoritatea popula˛iei, va fi ceva asem„n„tor cu schimburile de p„m‚nturi din lumea cre∫tin„ ∫i civilizat„. Dar Ónc„ o dat„ s-a dovedit c„ mari gre∫eli fac diploma˛ii ∫i oamenii politici c‚nd dispun, f„r„ nici o cuno∫tin˛„ a lucrurilor ∫i a oamenilor, de ˛inuturi care au ajuns s„ at‚rne de voin˛a lor. 55


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Ce s-a petrecut acolo, la luarea Ón st„p‚nire de armata ∫i st„p‚nirea ungar„, sub ochii lor ∫i f„r„ nici o Óncercare de a opri, ba chiar cu binevoitorul lor concurs, Óntrece orice Ónchipuire... Statul rom‚n va face ce crede. Din partea noastr„, n-avem dec‚t un sfat. A nu se clinti un fir de p„r din capul unui cet„˛ean maghiar al Rom‚niei. E cea mai teribil„ pedeaps„ ce putem da chinuitorilor ∫i asasinilor.“ (îMagazin istoric“ nr. 4/1984, p.10) Iar Ón cel de-al doilea articol: îŒmprejur„rile interne despre care se va putea vorbi cu deplin„ perspectiv„ numai dup„ mult„ vreme, dac„ nu ne mul˛umim cu simple iluzii, re˛in Óntreaga aten˛ie a na˛iei noastre... Œn judecata lumii, care nu ne cunoa∫te destul pentru a ne putea pre˛ui, se rostesc cuvinte asupra prezentului ∫i viitorului nostru, sentin˛e care ne dor! Preocup„rile noastre de ast„zi ating statul, care poate suferi multe schimb„ri, dar aceste dureri ∫i jigniri ating trupul ve∫nic viu ∫i Ón temeiurile sale neschimbate ale na˛iei. Ea ne cheam„ pe cei de deasupra, a c„ror solidaritate s-a rupt tocmai acum, la r„nile ei. ™i de d‚nsele trebuie s„ ne ocup„m, mai ales f„c‚nd s„ renasc„ din suferin˛a de azi, speran˛ele de m‚ine.“ (Ibidem, p. 11) O confirmare a acestei atitudini generale a poporului nostru fa˛„ de Dictatul de la Viena ∫i de urm„rile sale o g„sim ∫i Ón telegrama pe care îAsocia˛ia rom‚nilor expulza˛i din Ardealul cedat prin verdictul de la Viena“ o adresa, la 22 octombrie 1940, unor personalit„˛i ale vie˛ii politice ∫i culturale din Rom‚nia: îAm l„sat p„m‚ntul Ardealului Ón s‚nge, sub domnia tiranic„ ∫i abuziv„ a administra˛iei maghiare. Armata (horthyst„) ne-a ocupat toate averile, Ónst„p‚nindu-se pe locuin˛ele, birourile profesionale, mo∫iile noastre ∫i Óntreaga avere a societ„˛ilor comerciale rom‚ne... Toat„ suflarea rom‚neasc„, de la cel mai umil ˛„ran p‚n„ la vl„dicii no∫tri, este ˛inut„ sub o teroare barbar„ prin v„lul mor˛ii, al arest„rilor, al perchezi˛iilor Ón miez de noapte cu ridicarea familiilor, prin ac˛iunea bandelor organizate de leventi∫ti, de g„rzi cet„˛ene∫ti ∫i g„rzile fo∫tilor lupt„tori (organiza˛ii paramilitare fasciste), ce ziua ∫i noaptea, prin omoruri ∫i b„t„i, 56


Bateria albastr„

spargeri de geamuri ∫i perchezi˛iile ce le executau, r„sp‚ndesc groaza, produc‚nd victime omene∫ti, deterior‚nd bunurile rom‚ne∫ti, toate ac˛ion‚nd dup„ programul ∫i cu ajutorul f„˛i∫ al armatei, al poli˛iei ∫i al jandarmeriei... Intelectualii, comercian˛ii, meseria∫ii ∫i frunta∫ii ˛„rani sunt expulza˛i cu miile, dezr„d„cin‚ndu-i din mijlocul poporului lor, cu scopuri bine determinate...“ (Ibidem) ™i Ón acest caz am face desigur o gre∫eal„ dac„ am generaliza, dac„ am identifica poporul ungar cu usc„turile lui horthyste de atunci, cu faptele reprobabile ale acestora sau ale altora de aceea∫i spe˛„. Œn leg„tur„ cu Dictatul de la Viena doresc s„ mai informez pe cititorii acestei c„r˛i c„ Ónsu∫i Hitler, actorul principal al Óntregului scenariu, a recunoscut p‚n„ la urm„ nedreptatea ce ni s-a f„cut prin acest dictat, a∫a cum rezult„ din memoriile lui Otto Skorzeny. C‚nd Hitler a fost informat c„ Horthy trateaz„ Ón ascuns cu alia˛ii, dup„ ce p‚n„ atunci i se ar„tase ca unul din ciracii s„i devota˛i, el l-a chemat pe Skorzeny, c„ruia i-a dat ordin s„-l captureze pe regentul Ungariei (îOpera˛iunea Panzerfaust“, 16 octombrie 1944, a∫a cum Ól îr„pise“ ∫i pe Mussolini). Sunt de re˛inut cele spuse, cu acea ocazie, de Hitler lui Skorzeny: î– Aceasta nu se va Ónt‚mpla! spune Hitler cu o voce ferm„. Regentul crede c„ este un mare politician. Se pare Óntr-adev„r c„ exist„ o memorie scurt„ la Budapesta! F„r„ Óndoial„ s-a uitat c„ la 25 noiembrie 1941 s-a reÓnnoit pentru cinci ani pactul anti-comintern. – Dar s-a uitat ∫i c„ dumneavoastr„ – el se Óntoarce c„tre Ribbentrop – a˛i dat la Viena, la 29 august 1940, o anumit„ sentin˛„ arbitrar„? Aceast„ sentin˛„ a permis Ungariei s„ primeasc„ cea mai mare parte a Transilvaniei.“ (Otto Skorzeny, La guerre inconnue, p. 282) Dup„ cum se ∫tie, dup„ Dictatul de la Viena, poporul nostru a trebuit s„ suporte ∫i alte, multe, momente triste Ón conjunctura istoric„ nefavorabil„ cu care am fost confrunta˛i Ón acei ani: regimul de dictatur„ antonescian„, asasinatele comise de legionari, ocuparea ˛„rii ∫i exploatarea bog„˛iilor sale de c„tre hitleri∫ti, t‚r‚rea Ón r„zboiul antisovietic, atitudinea arogant„ a hitleri∫tilor fa˛„ de poporul nostru ∫i fa˛„ de armata rom‚n„ ∫i c‚te altele. 57


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

C¬ND A VENIT îORA H“

M„ aflam acas„ c‚nd, deodat„, nu cu mult Ónainte de ora 22, emisiunea radio s-a Óntrerupt ∫i apoi, ... vocea crainicului care anun˛a ascult„torilor s„ nu Ónchid„ aparatele deoarece Ón cur‚nd va urma un comunicat foarte important. Emo˛ie... a∫teptarea care da clipelor dimensiuni atemporale... Se transmitea muzic„ ∫i se revenea cu anun˛ul de a nu se Ónchide aparatele deoarece va urma... Œn fine, a urmat proclama˛ia ∫efului statului* care aducea la cuno∫tin˛a na˛iunii – ∫i lumii Óntregi – vestea r„sturn„rii dictaturii antonesciene ∫i a Óncet„rii ostilit„˛ilor cu Na˛iunile Unite: îRom‚ni, Œn ceasul cel mai greu al datoriei noastre, am socotit, Ón deplin„ Ón˛elegere cu poporul, c„ nu este dec‚t o singur„ cale pentru salvarea ˛„rii de la o catastrof„ total„: ie∫irea noastr„ din alian˛a cu puterile Axei ∫i imediata Óncetare a r„zboiului cu Na˛iunile Unite. Un nou guvern de uniune na˛ional„ a fost Óns„rcinat s„ aduc„ la Óndeplinire voin˛a hot„r‚t„ a ˛„rii de a Óncheia pacea cu Na˛iunile Unite. Rom‚nia a acceptat armisti˛iul oferit de Uniunea Sovietic„, Marea Britanie ∫i Statele Unite ale Americii. Din aceast moment Ónceteaz„ lupta ∫i orice act de ostilitate Ómpotriva armatei sovietice precum ∫i starea de r„zboi cu Marea Britanie ∫i Statele Unite. Primi˛i pe solda˛ii acestor armate cu Óncredere. Na˛iunile Unite ne-au garantat independen˛a ˛„rii ∫i neamestecul Ón treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea Dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost r„pit„.“ (îUniversul“ din 25 august 1944) Con˛inutul ei a fost difuzat de mai multe ori Ón acea noapte. * Regele Mihai.

58


Bateria albastr„

îRom‚ni, Poporul nostru Ón˛elege s„ fie singur st„p‚n pe soarta sa. Oricine s-ar Ómpotrivi hot„r‚rii noastre liber luate ∫i care nu atinge drepturile nim„nui este un du∫man al neamului nostru. Ordon armatei ∫i chem poporul s„ lupte prin orice mijloace ∫i cu orice sacrificii Ómpotriva lor. To˛i cet„˛enii s„ se str‚ng„ Ón jurul Guvernului pentru salvarea patriei. Cel care nu va da ascultare guvernului se opune voin˛ei poporului ∫i este un tr„d„tor de ˛ar„.“ (Ibidem) Cei care au tr„it acele clipe Ó∫i amintesc, desigur, Ónsemn„tatea deosebit„ pe care au avut-o pentru poporul nostru. Era ca un imens oftat de u∫urare, ca o desc„tu∫are precum un resort care a fost ˛inut ap„sat de o for˛„ exterioar„ ∫i care, o dat„ sc„pat de sub ap„sare, izbucne∫te liber la adev„rata sa vrere ∫i dimensiune. Sentimente de ad‚nc„ ∫i ne˛„rmurit„ bucurie Ó˛i st„p‚neanu inima, inima Ón care p‚n„ acum mocniser„ resentimente, restri∫te ∫i triste˛e!... îRom‚ni, Dictatura a luat sf‚r∫it ∫i cu ea Ónceteaz„ toate asupririle. Noul guvern Ónseamn„ Ónceputul unei ere noi Ón care drepturile ∫i libert„˛ile tuturor cet„˛enilor ˛„rii sunt garantate ∫i vor fi respectate. Al„turi de armatele aliate ∫i cu ajutorul lor, mobiliz‚nd toate for˛ele na˛iunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedemn de la Viena pentru a elibera p„m‚ntul Transilvaniei noastre de sub ocupa˛ia str„in„.“ îRom‚ni, De curajul cu care vom ap„ra cu armele Ón m‚n„ independen˛a Ómpotriva oric„rui atentat la dreptul nostru de a ne hot„rÓ singuri soarta depinde viitorul ˛„rii noastre. Cu deplin„ Óncredere Ón viitorul Neamului Rom‚nesc s„ p„∫im hot„r‚˛i pe drumul Ónf„ptuirii Rom‚niei de m‚ine, al unei Rom‚nii libere, puternice ∫i fericite.“ (Ibidem) 59


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Sim˛eam nevoia s„ comunic cu cineva. Am pornit c„tre camera Ón care locuiau gazdele mele. Era lumin„, semn c„ nu dormeau. Am b„tut la u∫„ ∫i am intrat. Ascultaser„ ∫i ei proclama˛ia ∫i erau st„p‚ni˛i de aceea∫i puternic„ emo˛ie. Am ie∫it apoi Ómpreun„ la poart„. Pe strad„, ca ∫i noi, mul˛i al˛i toh„neni, care Ó∫i manifestau bucuria ∫i Óncrederea Ón noul viitor al ˛„rii. Œ∫i strigau vecinii pentru a le comunica îmarea veste“, vorbeau, gesticulau, se Ómbr„˛i∫au ∫i... probabil c„ n-a lipsit, Ón continuare, nici ciocnirea paharelor cu palinc„. Cred c„ atunci s-a tr„it o noapte alb„ de c„tre to˛i cei care au ascultat aceast„ mare veste a sf‚r∫itului dictaturii antonesciene ∫i a trecerii noastre al„turi de armatele aliate. A doua zi, o mare parte din personalul uzinei s-a prezentat la lucru mai devreme dec‚t ora normal„. Figurile destinse, gesturile, vorbele oamenilor exprimau, toate, bucuria ∫i fericirea tr„irii acestei zile de adev„rat„ s„rb„toare. Se discuta aprins, se d„dea glas sentimentelor de satisfac˛ie ∫i mul˛umire, se transmiteau – de Óndat„ ce se aflau – noile ve∫ti asupra mersului evenimentelor. Œn aceste zile ∫i Óntr-o astfel de atmosfer„ a ap„rut necesitatea form„rii îbateriei albastre“. O dat„ cu ea s-au organizat ∫i alte forma˛iuni populare de lupt„ Óntre care un loc central le-a revenit g„rzilor patriotice. Mai Ónainte Óns„ de a trece la relatarea episoadelor legate de constituirea îbateriei albastre“, pentru a fi situate ∫i Ón˛elese Ón contextul general al insurec˛iei na˛ionale armate antifasciste, consider necesar s„ ne reamintim – pe scurt – principalele ac˛iuni care au dus la declan∫area revolu˛iei din august 1944 ∫i au f„cut-o posibil„, precum ∫i modul cum s-au desf„∫urat evenimentele – Óndeosebi Ón ora∫ul ∫i regiunea Bra∫ov – Ón orele ∫i zilele imediat urm„toare acelei ore îH“ (ora 22, ziua 23 august).

60


Bateria albastr„

MEMORIA UNOR ZILE FIERBINfiI

Œn vara anului 1944, lupta de eliberare a poporului rom‚n se Óndrepta

cu pa∫i mari c„tre deznod„m‚ntul final, pe m„sur„ ce condi˛iile interne ∫i interna˛ionale deveneau tot mai favorabile. Œn ˛ar„, cele mai largi for˛e politice na˛ionale, democratice ∫i antifasciste se aliau Ón acest scop. Acesta a fost un factor de o importan˛„ hot„r‚toare pentru organizarea ∫i desf„∫urarea cu succes a insurec˛iei na˛ionale armate antifasciste. Pe plan extern se urm„rea ∫i se evalua situa˛ia politico-militar„, Ón est ∫i vest, cu deosebire loviturile zdrobitoare primite de trupele hitleriste din partea armatelor sovietice, pentru a se alege momentul cel mai potrivit pentru declan∫area insurec˛iei. îŒntoarcerea armelor de c„tre armata rom‚n„ ∫i participarea ei la Ónf„ptuirea actului crucial de la 23 August 1944 se Ónscriu Óntre evenimentele cele mai interesante ale celui de Al Doilea R„zboi Mondial, un astfel de eveniment, cu efectele imediate ∫i cu totul surprinz„toare pe care le-a avut, cu implica˛iile ∫i consecin˛ele sale asupra desf„∫ur„rilor militare, fiind cu totul singular ∫i f„r„ precedent Ón istorie. Faptul c„ armata rom‚n„, Ón totalitatea ei, fie c„ unit„˛ile se g„seau Ón dispozitiv de lupt„, intercalate ∫i Óncorsetate de unit„˛ile germane, fie c„ se aflau Ón interior, Ón diferite garnizoane de pe cuprinsul ˛„rii, a Óntors armele Ómpotriva Wehrmachtului nazist a fost considerat o bun„ perioad„ de timp, peste hotare, ca un fapt greu de explicat. îCum a fost cu putin˛„ ca dintr-o dat„ – s-au Óntrebat ∫i poate se mai Óntreab„ Ónc„ unii istorici de peste hotare – Óntreaga armat„ rom‚n„, care avea o structur„ organizatoric„ ∫i de conducere complex„, se afla dislocat„ pe spa˛ii geografice Óntinse, s„ Óntoarc„ frontul cu 180 de grade, f„r„ nici o defec˛iune de conducere sau de execu˛ie?“ Conform directivei operativ-strategice adoptate, loviturile principale Ómpotriva ocupan˛ilor hitleri∫ti urmau s„ se dea Ón Bucure∫ti, Ploie∫ti ∫i Valea Prahovei, unde ace∫tia aveau concentrate majoritatea trupelor din interiorul ˛„rii ∫i unde, totodat„, existau cele mai puternice for˛e 61


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

insurec˛ionale. S-a avut Ón vedere, de asemenea, necesitatea degaj„rii de for˛ele inamice ∫i men˛inerea celor mai importante puncte strategice care s„ asigure succesul Óntregii ac˛iuni. îDup„ 3 zile de lupte Ónd‚rjite (24-26 august) care au reliefat un impresionant eroism popular, unit„˛ile militare din Bucure∫ti, de sub comanda generalului Iosif Teodorescu, Ómpreun„ cu forma˛iunile patriotice de lupt„, au cur„˛at Capitala de hitleri∫ti, st„p‚nind ora∫ul ∫i z„d„rnicind Óncerc„rile acestora de a Ón„bu∫i insurec˛ia. La 28 august depuneau armele Ón apropiere de Ploie∫ti, constr‚n∫i de comandamentul ∫i unit„˛ile Armatei a 4-a rom‚ne, generalii Reiner Stahel ∫i Alfred Gerstenberg, comandan˛ii r„m„∫i˛elor trupelor care Óncercaser„ s„ duc„ la Óndeplinire misiunea dat„ de Hitler, Ón noaptea de 23 spre 24 august, de a Ón„bu∫i Ón s‚nge insurec˛ia. Stahel, devenit expert Ón materie de reprimare a luptei de eliberare, Óndeosebi prin ac˛iunea Ómpotriva insurec˛iei de la Var∫ovia, punea punct carierei sale monstruoase pe malurile r‚ului Prahova din Rom‚nia.“ (Marea conflagra˛ie a secolului XX, p. 384) Dup„ Bucure∫ti, zona Ploie∫ti ∫i zona Prahovei au cunoscut cr‚ncene confrunt„ri cu inamicul. At‚t for˛ele rom‚ne c‚t ∫i cele germane acordau o importan˛„ deosebit„ acestei regiuni petrolifere, la care se ad„uga totodat„ ∫i importan˛a strategic„ a c„ii ferate ∫i ∫oselei na˛ionale Bucure∫ti-PredealBra∫ov. ™i aici trupele Corpului 5 teritorial, ajutate de diferite alte deta∫amente Ónarmate, forma˛iuni de lupt„ patriotice ∫i forma˛iuni de premilitari, au reu∫it s„ neutralizeze ac˛iunile for˛elor hitleriste, s„ le dezarmeze ∫i s„ ocupe toate obiectivele importante din regiune. Care era Óns„ situa˛ia ∫i cum se desf„∫urau evenimentele Ón aceste zile Ón ora∫ul ∫i regiunea Bra∫ov, unde se localizeaz„ ∫i faptele de arme ale îbateriei albastre“ ? Aici, conducerea ∫i desf„∫urarea ac˛iunilor armate Ómpotriva trupelor hitleriste au apar˛inut Corpului de Munte, al c„rui comandant era generalul de divizie Ion Dumitrache, ∫ef de stat major fiind colonelul Atanase Chiri˛„. îBra∫ovul – important centru industrial al ˛„rii – ∫i regiunea Ónconjur„toare trebuiau p„strate cu orice pre˛ de Comandamentul Rom‚n, deoarece formau o important„ baz„ de plecare pentru opera˛iile ulterioare Ón 62


Bateria albastr„

vederea eliber„rii p„r˛ii de nord a Transilvaniei.“ (colonel Atanase Chiri˛„, Luptele din zona Bra∫ov, p. 86) Concomitent cu ac˛iunile armate pentru dezarmarea inamicului ∫i ocuparea obiectivelor importante din ora∫ ∫i din regiune trebuiau luate m„suri pentru oprirea oric„rei jonc˛iuni ∫i regrup„ri a for˛elor hitleriste din acest centru strategic cu cele de la sud ∫i est de Mun˛ii Carpa˛i, prin Ónchiderea celor cinci defilee care ar fi permis aceast„ afluire : pe Valea Buz„ului, pe valea Teleajenului, prin Predelu∫, pe Valea Prahovei ∫i prin Pasul Bran. Œn principal, trebuiau Ómpiedicate for˛ele fasciste din zona Sf. Gheorghe ∫i cele Ón retragere de pe Valea Prahovei de a se regrupa ∫i pune st„p‚nire pe ora∫ul Bra∫ov. îComandamentul german fascist – Ón vederea sprijinirii trupelor sale din regiunea petrolifer„ ∫i apoi a asigur„rii retragerii acestor trupe de la nord de Carpa˛i – a urm„rit s„ transforme ora∫ul Bra∫ov ∫i Ómprejurimile sale Óntr-un bastion de ap„rare, una din misiunile imediate ale for˛elor hitleriste fiind ocuparea Bra∫ovului ∫i a pasului de la Predeal cu scopul de a organiza o pozi˛ie de rezisten˛„.“ (Ibidem, p. 88) Œncep‚nd Ónc„ din noaptea de 23 august 1944 ∫i p‚n„ Ón ziua de 25 august, Ón urma m„surilor luate de comandamentul Corpului de Munte, prin ac˛iunile de lupt„ curajoase duse de osta∫ii rom‚ni, ajuta˛i de muncitori ∫i de al˛i cet„˛eni organiza˛i Ón forma˛iuni de lupt„ patriotice, s-a reu∫it cur„˛irea Bra∫ovului de trupele hitleriste ∫i, prin aceasta, luarea sub control a obiectivelor importante care se aflau sub st„p‚nirea acestora. Astfel, au fost cucerite prin lupte : cl„direa telefoanelor, po∫ta, fabrica de ciocolat„, gara central„ ∫i gara Bartolomeu, stadionul de l‚ng„ fabrica de cauciuc, depozitul de muni˛ii, depozitul de benzin„, fabrica de bere D‚rste, aeroporturile I.A.R. Bra∫ov ∫i Ghimbav, au fost lichidate cuiburile de rezisten˛„ de pe dealul Warthe de la poalele T‚mpei, de pe str„zile Mure∫anu, Prundu, Gh. Dima, Calea Bari˛iu ∫i de la diferitele Óncruci∫„ri de drumuri. îŒn ziua de 25 august, c„tre ora 11, ultimele trupe r„zle˛e au Ónceput s„ se retrag„ din ora∫, Óndrept‚ndu-se Ón direc˛ia Prejmer. Astfel, la 25 august, ora∫ul Bra∫ov a fost cur„˛at complet de trupele hitleriste. Prin aceasta ˛elurile Comandamentului german fascist de a pune st„p‚nire pe acest important centru industrial au suferit un e∫ec total.“ (Ibidem, p. 89) 63


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Lupte Ónd‚rjite s-au desf„∫urat ∫i pentru nimicirea rezisten˛elor hitleriste din Ómprejurimile Bra∫ovului. Dup„ cum se ∫tie, lupte grele s-au dat pentru ap„rarea ∫i p„strarea Ón stare de func˛iune a postului de radioemisie Bod, care la 28 august a fost bombardat ∫i de 16 avioane Stukas, av‚nd drept urmare avarierea cl„dirilor administra˛iei, a unui pilon anten„, a unui post mobil de radioemisie, fiind omor‚˛i un copil, dou„ femei ∫i doi solda˛i. Sunt de amintit, de asemenea, luptele date pentru cucerirea aerodromului de la Ghimbav, a G„rii H„rman ∫i a G„rii Prejmer. Conform datelor comunicate de ∫eful de stat major al Corpului de Munte, Ón luptele duse de trupele rom‚ne pentru nimicirea for˛elor hitleriste din Bra∫ov ∫i Ómprejurimi s-a reu∫it, p‚n„ la 27 august, capturarea a circa 500 de prizonieri, a unor Ónsemnate cantit„˛i de armament, 36 de avioane de pe aeroporturile din Bra∫ov ∫i Ghimbav, 10 tunuri a.a., autovehicule ∫i remorci, un depozit de medicamente ∫i instrumente sanitare, depozite de materiale auto, de echipament, de alimente etc. Œncep‚nd cu 26 august, centrul de greutate al ac˛iunilor Óntreprinse a trecut pe ap„rarea ∫i st„p‚nirea trec„torilor din Carpa˛i, pentru a opri fie retragerea trupelor hitleriste de la sud de mun˛i, fie atacurile efectuate din nord Ómpreun„ cu trupe horthyste; apoi – dup„ cum s-a ar„tat – st„p‚nirea acestora reprezint„ o importan˛„ deosebit„ pentru desf„∫urarea opera˛iilor ulterioare Ón vederea eliber„rii p„r˛ii de nord a Transilvaniei, r„pit„ prin Dictatul de la Viena. Œn acest scop, conform ordinului de opera˛ii nr.1 al Corpului de Munte, s-au format trei grup„ri tactice – de est, de centru ∫i de vest – Ón componen˛a c„rora au fost incluse toate unit„˛ile ∫i forma˛iunile militare existente Ón regiune. De∫i, dup„ cum se relateaz„, aceste grup„ri cuprindeau ∫i unit„˛i de recru˛i, unit„˛i P.S. (p„r˛i sedentare) ∫i alte astfel de unit„˛i slab Ónarmate, f„r„ armament automat ∫i f„r„ artilerie, ele au luptat cu deosebit„ d„ruire ∫i eroism pentru a duce la Óndeplinire misiunile ce le fuseser„ Óncredin˛ate, Ón acele zile de grea Óncercare pentru ˛ara noastr„. For˛e hitleriste, Ónt„rite cu trupe care se retr„seser„ din Bra∫ov prin Prejmer, Óncepuser„ de acum s„ atace puternic din direc˛ia Sf. Gheorghe, Ón dorin˛a lor de a ocupa Bra∫ovul ∫i Ómprejurimile sale. Œn aceast„ situa˛ie a intrat Ón lupt„ ∫i îbateria albastr„“, a∫a cum rezult„ ∫i din relat„rile colonelului Atanase Chiri˛„, ∫eful de stat major al Corpului de Munte : 64


Bateria albastr„

îAtacurile trupelor hitleriste ∫i horthyste au fost oprite de unit„˛ile rom‚ne. Œn luptele cr‚ncene duse pentru respingerea ofensivei trupelor hitleriste ∫i horthyste, unit„˛ile Corpului de Munte s-au bucurat Ón mod efectiv de sprijinul muncitorilor din fabrici ∫i al ˛„ranilor din comunele de pe teritoriul jude˛ului Bra∫ov. Asfel, Ón vederea arunc„rii Ón aer a podului de pe Olt au ajutat ∫ase ˛„rani pe pionierii no∫tri la transportul dinamitei ∫i la minarea podului. Muncitorii fostelor Uzine îRogifer“ din Tohan s-au Óncadrat Ón lupta Ómpotriva nem˛ilor. Un num„r de 56 de muncitori, sub comanda locotenentului N„stase Marin, anima˛i de dragostea de patrie ∫i ur‚nd de moarte pe fasci∫ti, s-au constituit Óntr-o baterie de artilerie ∫i, cu tunurile remorcate de ma∫ini Ónc„rcate cu muni˛ii ∫i alimente, au pornit Ón sectorul Prejmer-Dobolii de Jos, unde au sprijinit prin foc bine condus unit„˛ile de infanterie ale Corpului de Munte, provoc‚nd du∫manului numeroase pierderi.“ (Ibidem, p. 91) Generalul-maior Alexandru Tenescu, comandantul grup„rii tactice de est care avea misiunea de a ap„ra zona Œntorsura Buz„ului – Dobolii de Jos – S‚npetru, relateaz„, de asemenea, despre luptele duse Ón aceast„ zon„, Ón care a ac˛ionat ∫i îbateria albastr„“. îŒncep‚nd din 27-29 august, Doboli ∫i Ilieni aveau s„ devin„ teatrul unor importante lupte, dat„ fiind a∫ezarea acestor comune pe calea de acces a v„ii Oltului spre ora∫ul Sf. Gheorghe (∫i comunele Chichis ∫i Prejmer – n.n.). Zilele ce au urmat au fost martorele unor cr‚ncene Óncerc„ri.“ (General maior Alexandru Tenescu, Œn zona ora∫ului Sf. Gheorghe, p. 152) Din relat„rile sale, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, afl„m cum la 30 august trupele noastre au reu∫it s„ elibereze satul Ilieni, pentru ca la 31 august, fiind atacate de trupe inamice blindate, s„ fie obligate s„ cedeze aceast„ localitate ∫i s„ se retrag„ Ón Dobolii de Jos, dup„ ce au provocat grele pierderi inamicului. Apoi, cum Ón ziua de 1 septembrie ac˛iunile ofensive au Óncetat, timp Ón care s-au primit Ónt„riri din ambele p„r˛i, fasci∫tii aduc‚nd din spatele frontului noi unit„˛i blindate ∫i avioane, Ón diminea˛a zilei de 2 septembrie trupele Corpului de Munte au declan∫at o puternic„ ofensiv„ pe toat„ linia frontului, cu inten˛ia de a t„ia liniile de retragere ale for˛elor inamice din zona Sf. Gheorghe. Œn aceast„ ac˛iune, îgruparea de est a suferit Óns„ pierderi Ón teren ∫i oameni. Concentr‚ndu-∫i for˛ele cu deosebire pe direc˛ia Doboli, 65


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

hitleri∫tii, infiltr‚ndu-se prin vest, au contraatacat ∫i, Ónfr‚ng‚nd un batalion al Regimentului 30 doroban˛i, au ocupat localitatea Dobolii de Jos ∫i au respins atacurile subunit„˛ilor rom‚ne de la sud de Chichi∫ ∫i Micfal„u. Fiind atacate cu tancuri, aceste unit„˛i ∫i subunit„˛i s-au retras pe alte pozi˛ii. A doua zi inamicul a atacat pe tot frontul, folosind tancuri, dar n-a putut trece Oltul...“ (Ibidem, p. 154) Dup„ o lupt„ Ónd‚rjit„, de∫i for˛ele erau inegale, subunitatea comandat„ de c„pitanul Hajdeu a reu∫it s„ recucereasc„ localitatea Doboli. Œn acest sector, Ón zilele urm„toare trupele rom‚ne au reu∫it s„ p„streze pozi˛iile ocupate, p‚n„ Ón ziua de 6 septembrie c‚nd Ón zon„ au sosit alte for˛e rom‚ne, precum ∫i unit„˛i sovietice, care au afluit prin trec„torile Carpa˛ilor, men˛inute ferm de trupele noastre. ™i generalul maior Alexandru Tenescu subliniaz„ ajutorul adus de muncitorii din aceast„ regiune, precum ∫i faptele de arme ale îbateriei albastre“. î™i acum Ómi amintesc cu emo˛ie despre faptele viteje∫ti ale «bateriei albastre» (denumit„ astfel dup„ culoarea salopetelor muncitorilor), alc„tuit„ din muncitori ∫i func˛ionari de la Uzina Tohan care, Ón tot timpul b„t„liei pentru eliberarea ora∫ului Sf‚ntu Gheorghe, ne-a dat un neprecupe˛it sprijin. Pe tot timpul luptelor voluntarii din îbateria albastr„“, al„turi de osta∫i, au dovedit curaj, iscusin˛„, b„rb„˛ie ∫i eroism Ón lupt„, izvor‚te din dragostea lor fierbinte fa˛„ de patria noastr„ scump„. Pentru faptele lor eroice ∫i spiritul de sacrificiu de care au dat dovad„ lupt„torii acestei baterii au fost cita˛i prin ordin de zi pe armat„ ∫i decora˛i cu ordine ∫i medalii rom‚ne∫ti. ™i muncitorii altor Óntreprinderi din regiunea Bra∫ov, ca ∫i ˛„ranii din acele p„r˛i, au adus o contribu˛ie pre˛ioas„ la luptele duse Ón aceast„ zon„, ceea ce reflecta puternicul ecou ce l-au avut Ón con∫tiin˛a acestora chem„rile de a lupta cu arma Ón m‚ini, al„turi de armat„, pentru eliberarea de sub jugul fascist a p„m‚ntului scump al patriei. Astfel ∫i-a Óncheiat Corpul de Munte, cu succes, misiunea sa Ón aceast„ zon„ de lupt„...“ (Ibidem, p. 156-157) Prezent‚nd acest cadru tactic operativ Ón care s-au desf„∫urat luptele Ón zona de ac˛iune a îbateriei albastre“, voi relata Ón continuare desf„∫urarea evenimentelor a∫a cum le-am perceput ∫i Ón˛eles eu, a∫a cum mi le amintesc Ón calitate de participant nemijlocit, de comandant al celor care, Ón zilele de foc ale lui august 1944, au Ón˛eles c„, indiferent de locul de munc„, form„m cu to˛ii îoastea ˛„rii“ ∫i suntem implica˛i Ón destinele patriei. 66


Bateria albastr„

CUM ™I C¬ND A INTRAT ŒN LUPT√ îBATERIA ALBASTR√“

Œ

n diminea˛a zilei de 26 august 1944, capitanul Grama m-a chemat ∫i mi-a dat s„ citesc urm„torul document pe care Ól reproduc integral: NOT√ TELEFONIC√ Nr. 236632 26.VIII.1944 Corpul de Munte Stat major C„tre, Fabrica de muni˛ii Tohan Ve˛i organiza cu personalul dumneavoastr„, dotat cu muni˛ie ∫i armamentul pe care Ól ave˛i pentru experien˛„ ∫i instruc˛ie: 3 tunuri de 75 mm; 1 obuzier de 100 mm; 1 arunc„tor de 120 mm; 1 arunc„tor de 81 mm; 4 arunc„toare de 60 mm; 2 tunuri anticar ∫i 60 lovituri pentru tun anticar. Acest armament Óncadrat va fi tractat de autocamioanele ce le ve˛i primi de la Divizionul 1 obuziere munte. Tot acest armament se va trimite la Bra∫ov, la cazarma v‚n„torilor de munte. Din ordin, ™eful de stat major (ss) Col. At. Chiri˛„ 67


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Dup„ ce a v„zut c„ l-am citit cu aten˛ie, m-a Óntrebat: – Ce spui? Ini˛ial n-am r„spuns. Am mai citit o dat„ documentul ∫i apoi l-am Óntrebat la r‚ndul meu: – Dar dumneavoastr„ ce spune˛i? – P„i, eu spun c„ momentul confrunt„rii cu hitleri∫tii, de care tot vorbeam, a sosit. Œntre timp am aflat c„ muncitorii sunt gata s„ r„spund„ la acest ordin adresat uzinei. R„m‚ne acum s„ ac˛ion„m ∫i noi cei din comisia militar„. – Din tot ce v„d eu Ón ordinul Corpului de Munte, solu˛ia ar fi s„ form„m o baterie de artilerie cu cele trei tunuri de 75 mm. La obuzierul de 100 mm trebuie renun˛at pentru c„ o baterie format„ din tunuri de diferite calibre este, din punct de vedere artileristic, de nedorit, date fiind greut„˛ile pe care le prezint„ Ón stabilirea elementelor de tragere ∫i operativitatea Ón ac˛iuni. – Vezi, drag„ Marine, tocmai de aceea am ˛inut ca, mai Ónt‚i, s„ stau de vorb„ cu tine. Dup„ cum bine ∫tii, eu sunt infanterist, iar locotenentul Negoi˛„ e genist. Ar mai fi c„pitanul inginer Cost„chescu, dar el nu se bucur„ de simpatia ∫i Óncrederea muncitorilor a∫a cum te bucuri tu. Œn aceste condi˛ii, eu nu te v„d dec‚t pe tine ca fiind artileristul nostru, care ar putea prelua conducerea acestei baterii. Ei, ce zici? E∫ti de acord? – A∫ putea oare s„ nu fiu de acord, domnule c„pitan? Nu vorbeam noi c„ va sosi o zi c‚nd o s„ le putem pl„ti hitleri∫tilor toate poli˛ele? – Œ˛i mul˛umesc! De altfel, nici nu m„ a∫teptam la alt r„spuns. Acum m„ voi duce la direc˛ia uzinei pentru a discuta celelalte aspecte legate de formarea, Óncadrarea ∫i dotarea bateriei. ™i-apoi tu Ónc„ de ieri ai f„cut botezul focului c‚nd, Ómpreun„ cu muncitorii ∫i cu cele dou„ tunuri, a˛i reu∫it s„ dezarma˛i ∫i s„ captura˛i coloana de hitleri∫ti care venea dinspre Bran spre Bra∫ov... Cum s-a desf„∫urat aceast„ ac˛iune? Œn seara zilei de 24 august, telefonista de la Bran a anun˛at la Tohan c„ primise o comunicare referitoare la o coloan„ de trupe hitleriste care se Óndrepta dinspre Ruc„r spre Bran. Aceast„ veste a fost transmis„ ∫i la uzina care – dup„ cum am mai spus – era militarizat„ ∫i, dat„ fiind noua situa˛ie Ón 68


Bateria albastr„

care ne aflam, se formeaz„ de-acum ∫i g„rzile muncitore∫ti, gata s„ o apere la nevoie. S-a intrat Ón alert„... S-a dat alarma... A∫a se face c„ m-am trezit acas„ cu unul din muncitori – nu mai ∫tiu care. Cu vocea plin„ de emo˛ie Ól aud c„-mi spune: – Domnule locotenent, v„ rog, trebuie s„ veni˛i urgent cu noi la uzin„!... – Dar ce s-a Ónt‚mplat? – Am s„ v„ explic pe drum... La poart„ ne a∫tepta un camion Ón care cum ne-am urcat a ∫i pornit Ón vitez„. Mi se relat„ informa˛ia primit„ Ón leg„tur„ cu coloana hitlerist„, dup„ care Óncheie: – Domnule locotenent, noi v-am sim˛it mereu al„turi de noi. ™i-apoi, Ón cur‚nd ve˛i fi inginer ∫i ori aici, ori Ón alt„ parte, tot cu noi, muncitorii, ve˛i lucra... Trebuie s„ ne ajuta˛i s„ reu∫im oprirea ∫i dezarmarea acestei coloane. Œnchipui˛i-v„ ce-ar fi dac„ î„∫tia ar ajunge la Bra∫ov!“ ™i atunci Ón mintea mea a Ónceput s„ se deruleze, precum un film, Óntreaga situa˛ie cu care eram confrunta˛i Ón aceast„ parte a ˛„rii... Un ora∫ ca Bra∫ovul, ocupat de nem˛i, ar fi at‚rnat foarte greu Ón desf„∫urarea opera˛iunilor militare Ón zona la care ne referim. Ora∫ul cu cea mai puternic„ industrie de pe str„vechiul p„m‚nt rom‚nesc al Transilvaniei, cu uzine de armament ∫i muni˛ie, cu fabrica de avioane, cu postul de radio Bod, cu aerodromul de la Ghimbav, ne-ar fi lipsit de o mare parte din mijloacele cu care trebuia s„-i Ónfr‚ngem pe ocupan˛ii hitleri∫ti. Œn plus, Bra∫ovul Ónsemna, din punct de vedere strategic, leg„tura direct„ cu Valea Prahovei, cu ora∫ul Ploie∫ti ∫i regiunea petrolifer„, Ón˛esat„ de nem˛i; Ónsemna drum de retragere sau de atac, sau de concentrare a for˛elor fug„rite din alte p„r˛i; Ónsemna posibilitatea p„trunderii Ón Transilvania a trupelor hitleriste ce se retr„geau de pe frontul din Moldova, pe la Œntorsura Buz„ului, sau a celor sc„pa˛i din vestul Munteniei, pe la Ruc„r ∫i Bran. Era deci de a∫teptat ca Bra∫ovul s„ devin„ o ˛int„ principal„ ∫i imediat„ a for˛elor 69


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

hitleriste din jur ∫i a celor hitleristo-horthyste din Curbura Carpa˛ilor ∫i de dincolo de Olt ∫i Mure∫, dinspre nord. Am sim˛it c„ o r„spundere uria∫„ ne a∫teapt„. Implicit, mi-am dat seama c„ de acum intrasem Ón aceast„ mare ∫i fulger„toare ac˛iune de lupt„ a poporului nostru Ómpotriva cotropitorilor... Ajun∫i la uzin„, un grup de muncitori ne a∫tepta. Am Ónceput s„ discut„m, s„ ne sf„tuim. Œn final, solu˛ia aleas„ a fost aceea de a porni cu dou„ tunuri ∫i muni˛ia respectiv„ ∫i de a bloca drumul dintre Tohan ∫i Bran. Toate acestea Óns„ ∫i cu ∫tiin˛a conducerii uzinei ∫i a c„pitanului Grama. Se iveau zorile zilei de 25 august c‚nd am ajuns cu cele dou„ tunuri, tractate de camioane, Ón care se aflau muncitorii ∫i proiectilele noastre, la locul stabilit pentru a intra Ón pozi˛ie de lupt„. Œn spatele nostru se afla Tohanul Vechi, R‚∫novul ∫i apoi Bra∫ovul; Ón fa˛„, Tohanul Nou ∫i Branul. Am ordonat ca turnurile s„ fie amplasate de o parte ∫i de alta a drumului ∫i s„ se ia m„suri de ad„post ∫i camuflaj ∫i pentru tunuri ∫i pentru oameni, iar proiectilele s„ fie aduse ∫i depozitate l‚ng„ piese. Acum, la lumina zilei, am Ónceput s„-i identific pe muncitorii veni˛i cu mine. Erau acolo Sasu Ion, Morea Gavril„, Sec„reanu Ion, Poalelungi (ochitorul de la poligon), Petru∫e Gheorghe, Ungureanu, Blaj, Marinescu, Pantea ∫i al˛ii. Situa˛ia era grea ∫i pentru mine ∫i pentru ei. Eu nu dispuneam de materialele necesare pentru observarea ∫i calculul elementelor de tragere, iar ei nu erau instrui˛i pentru trageri Ón condi˛ii de lupt„ care, Ón nici un caz, nu se puteau compara cu cele de la poligonul pentru Óncercarea proiectilelor. Nu dispuneam nici de armament pentru ap„rarea apropiat„ (la uzin„ se fabrica numai muni˛ie, nu ∫i arme). Un sentiment de nelini∫te m„ st„p‚nea c‚nd m„ g‚ndeam la diferen˛a de Ónarmare ∫i dotare dintre noi ∫i cei din coloana hitlerist„ pe care trebuia s-o Ónfrunt„m. Singura solu˛ie de reu∫it„ consta Ón executarea unui bombardament puternic, prin surprindere, care s„ determine panic„ ∫i dezorientare la inamic. Am Ónceput s„ Ómpart oamenii pe tunuri ∫i, Ón cadrul acestora, pe func˛ii pentru asigurarea efectu„rii tragerilor, explic‚nd ce trebuie s„ fac„ 70


Bateria albastr„

fiecare, trec‚nd apoi la exersarea opera˛iilor respective. Am stabilit ca ochitori pe Poalelungi Constantin ∫i Sasu Ion. Œn acela∫i timp privirile ne erau Óndreptate spre ∫oseaua de unde trebuiau s„ apar„ nem˛ii. Œn trecut, parcursesem de multe ori drumul dintre Tohan ∫i Bran ∫i-i cuno∫team Ómprejurimile; acum Óns„ cercetam totul cu al˛i ochi ∫i cu alte inten˛ii... Œn fa˛a noastr„ era c‚mp deschis, ceea ce ne avantaja pentru a executa trageri directe, la vedere. De altfel, muncitorii nici nu cuno∫teau alt procedeu. Trebuia deci ochit direct asupra coloanei inamice, iar salvele de tragere s„ se succead„ foarte repede, pentru ca nem˛ii s„ cread„ c„ dispunem de o mare putere de foc. Am stabilit totodat„ valoarea îÓn„l˛„torului“ din cartea de tragere a tunului, corespunz„tor unei distan˛e de aproximativ 500 m. Toate acestea le-am explicat ∫i tovar„∫ilor mei. Mai ∫tiam c„ Ón spate nu mai aveam pe nimeni ca s„ ne sprijine; totul depindea de cum vom ac˛iona noi. Ziua se dovedea a fi c„lduroas„, cu un cer limpede, senin, pe care se proiectau Ón dreapta noastr„, drepte ∫i alburii, crestele Pietrei Craiului; toat„ fiara B‚rsei era Ón lumin„. Œncordarea cre∫tea Ón intensitate, pe m„sura clipelor ce se scurgeau. Iat„ c„ pe ∫osea apare o fat„ alerg‚nd spre noi, cu m‚inile ridicate a disperare. – Vin... vin nem˛ii!... Fusese trimis„ de telefonista din Tohanul Nou, care ˛inuse leg„tura cu cea din Bran ∫i care o anun˛ase c„ o coloan„ format„ din mai multe autovehicule cu hitleri∫ti a trecut pe acolo ∫i Ó∫i continu„ drumul spre Bra∫ov. – La tunuri! am strigat eu autoritar. Pe fat„ am Óndemnat-o s„ mearg„ mai departe spre Tohanul Vechi, pentru a nu fi Ón pericol. Deasupra pozi˛iei de tragere nu se mai vedeau dec‚t ˛evile tunurilor, u∫or Ónclinate, Óndreptate Ón direc˛ia ∫oselei. Eu m-am lungit pe malul ∫an˛ului, l‚ng„ tunul lui Sasu Ion, cu binoclul la ochi. 71


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Au ap„rut, Ón sf‚r∫it, ∫i siluetele primelor camioane nem˛e∫ti... – Œnc„rca˛i tunurile! Ochitorii s„ urm„reasc„ tot timpul, prin lunet„, coloana inamicului Ón mers!... Coloana Ónainta nestingherit„, intr‚nd din ce Ón ce mai mult Ón c‚mpul de tragere al tunurilor noastre. Emo˛ia m„ st„p‚nea ∫i, sigur, nu numai pe mine. – Dom’ locotenent!... Ól auzii pe Sasu, de parc„ ar fi vrut s„ m„ trezeasc„ dintr-o amor˛eal„. Ce facem? Uita˛i-v„ cum se apropie! Of!... mama lor... – Lini∫te ∫i calm!... am strigat eu, f„r„ s„ cobor binoclul de la ochi ∫i destul de tare, ca s„ dovedesc c„ eram Ónc„ st„p‚n pe mine ∫i r„spunz„tor de ceea ce fac... Am mai a∫teptat p‚n„ ce cap„tul coloanei a ajuns la cei circa 500 de metri stabili˛i, Ón prealabil, ca distan˛„ de tragere la cele dou„ tunuri. – Aten˛iune!... Ochi˛i asupra coloanei inamice!... Foc! V„zduhul a vuit de bubuiturile tunurilor, cele dou„ proiectile c„z‚nd ∫i explod‚nd foarte aproape de primele camioane ∫i ridicind p‚lnii Ónalte de pulbere ∫i fum. V„z‚nd c„ distan˛a de tragere e bun„, am mai tras o salv„ ∫i Ónc„ una pentru a ob˛ine asupra inamicului efectul pe care ni-l propusesem. Apoi am comandat Óncetarea tragerilor. Prin binoclu am observat cum printre ma∫inile din fa˛„ au ap„rut v‚lv„t„i ro∫ietice ∫i fum, iar nem˛ii s„reau pe ∫osea ∫i alergau Ónnebuni˛i pe c‚mp. Am cerut atunci tunului lui Poalelungi s„ continue tragerile de-a lungul coloanei, iar eu am trecut la tunul lui Sasu, ochind ∫i tr„g‚nd asupra p‚lcurilor de hitleri∫ti care Óncercau s„ se regrupeze pe c‚mp. La un moment dat nem˛ii au reu∫it s„ pun„ Ón b„taie o mitralier„ pe marginea ∫an˛ului, Ón fa˛a ma∫inilor, ∫i gloan˛ele lor au Ónceput s„ ∫uiere pe deasupra noastr„. Lupta se Ónte˛ise!... Dar repede ∫i aceast„ mitralier„ a fost redus„ la t„cere cu o lovitur„ de-a noastr„, bine ˛intit„. ™i-atunci am v„zut cum hitleri∫tii au Ónceput s„ f‚lf‚ie un steag alb ∫i s„ se Ónghesuie pe ∫osea, Ónaint‚nd cu m‚inile ridicate. Am ordonat s„ se Ónceteze tragerile. Nem˛ii Ón˛eleseser„ desigur c„ orice lupt„ era pierdut„ de-acum pentru ei... Tunurile Óns„ erau potrivite pe ei, cu proiectilele 72


Bateria albastr„

Ónc„rcate, gata s„ trag„. C‚nd i-am v„zut la o distan˛„ posibil„ comunic„rii, m-am ridicat pe marginea ∫an˛ului, cu pistolul Ón m‚n„, Ómpreun„ cu al˛i c‚˛iva muncitori, gata s„ trag, la nevoie, Ón ofi˛erii lor din fa˛„. – Kommen Sie! Ohne Waffen! (Veni˛i! F„r„ arme!), le-am strigat eu. Unii din cei care mai aveau arme au Ónceput s„ le arunce. Au continuat mersul la pas c„tre noi, iar c‚nd au fost destul de aproape: – Halt! Alle mit den Handen hoch! Keine Bewegung! (Sta˛i! To˛i cu m‚inile sus! Nici o mi∫care!) Germana Ónv„˛at„ Ón liceu se dovedea a-mi fi de folos acum. Œn tot acest timp ∫i eu ∫i muncitorii eram cu ochii pe ei. C‚nd totul s-a dovedit a fi Ón ordine, f„r„ pericol, la un semn, muncitorii (Ón afar„ de ochitorii ∫i Ónc„rc„torii de proiectile de la tunuri) au ie∫it din ∫an˛uri, pe ∫osea, unde s-au Ónarmat cu pistoalele ∫i armele aruncate, dup„ care am dispus conducerea hitleri∫tilor – sub paz„ –, inclusiv a ma∫inilor r„mase Ón bun„ stare, c„tre cazarma din R‚∫nov... ™i acum, c‚nd scriu aceste r‚nduri, m„ Óntreb cum a fost posibil„ aceast„ ac˛iune a noastr„? Œn afar„ de efectul surpriz„ ∫i panic„ pe care le-am produs asupra lor, cred totu∫i c„ mai exista Ónc„ o explica˛ie: noi ne aflam la noi acas„, Ón timp ce ei se aflau Óntr-o ˛ar„ str„in„ unde tot poporul, totul... totul, p‚n„ ∫i firul de iarb„ le erau du∫mani. *

*

*

Dup„ ce s-a Óntors de la direc˛ie, c„pitanul Ion Grama mi-a spus: – Din partea uzinei a fost delegat Georgescu Florea care, Ómpreun„ cu tine, urmeaz„ s„ alege˛i dintre muncitorii care se ofer„ s„ participe la aceast„ ac˛iune pe cei care ar fi mai indica˛i pentru Óncadrarea personalului necesar bateriei. ™i desigur, ∫i rezolvarea celorlalte probleme de organizare ∫i preg„tire de lupt„. C‚nd vei fi gata, te rog s„ vii s„ m„ informezi. Sau dac„ Ónt‚mpini greut„˛i, de asemenea. 73


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Œntre timp, sosise la sediul comisiei militare ∫i delegatul uzinei Georgescu Florea, pe care de altfel Ól cuno∫team foarte bine. Am pornit deci Ómpreun„ o febril„ activitate pentru organizarea ∫i preg„tirea de lupt„ a bateriei, pentru c„ Óntreaga ac˛iune impunea urgen˛„. Prima problem„ a fost aceea a alegerii muncitorilor care urmau s„ Óncadreze bateria. Am convocat Ón curtea uzinei pe to˛i muncitorii care se ofereau s„ participe la aceast„ ac˛iune. O alegere se impunea ∫i pentru faptul c„ cei ce se ofereau erau mai mul˛i dec‚t num„rul necesar. L-am ales mai Ónt‚i pe Poalelungi Constantin, care era utilizat ca ochitor atunci c‚nd Óncercam proiectilele la poligonul de trageri. Apoi pe cei care f„cuser„ armata la artilerie ∫i, desigur, pe cei care participaser„ cu mine Ón ziua precedent„ la dezarmarea ∫i capturarea coloanei hitleriste despre care am relatat anterior; apoi, dup„ cum Ói cuno∫team ∫i eu ∫i Georgescu Florea ∫i Ónc„ dup„ cum se recomandau sau se alegeau ei Ón∫i∫i, orient‚ndu-se, desigur, ∫i dup„ func˛iile necesare Óncadr„rii unei baterii de artilerie. Un moment aparte, care ne-a emo˛ionat pe to˛i, a fost acela c‚nd a trebuit s„ ced„m la insisten˛ele muncitorului surdomut Octavian Ion de a participa ∫i el al„turi de noi. Personal nu voi putea uita niciodat„ extraordinara lec˛ie de patriotism, de dragoste de ˛ar„ pe care ne-a dat-o atunci acest minunat om; a∫a invalid cum era, prin hot„r‚rea de neclintit de a ne Ónso˛i, el a dat glas chem„rii Óntregii sale fiin˛e de a lupta pentru eliberarea de cotropitori a ˛„rii, a p„m‚ntului nostru rom‚nesc, con∫tient fiind c„ Ón aceast„ lupt„ Ó∫i risc„ Óns„∫i via˛a. Œn acele zile de confruntare, el a Ón˛eles s„ r„spund„ prin fapte. Vorbele Ói lipseau. Prin deosebita sa cinste sufleteasc„, el a Ón˛eles c„ patriotismul se manifest„ ∫i se dovede∫te prin fapte ∫i nu declarativ, prin vorbe. Mi-am Óntocmit o prim„ ordine de b„taie, impus„ de Óncadrarea func˛iilor necesare Óntr-o baterie, pe care mai apoi am definitivat-o pe parcursul luptelor.

74


Bateria albastr„

ORDINEA DE B√TAIE A îBATERIEI ALBASTRE“ Nr. crt.

Numele ∫i prenumele

Func˛ia Óndeplinit„ Ón uzin„

Func˛ia Óndeplinit„ Ón baterie

Gradul Ón armat„

Contingent

1.

N„stase Marin

Ofi˛er Ón Comisia de recep˛ie

Comandantul bateriei

Locotenent

-

2.

Georgescu Florea

™ef serviciu

Comandantul bateriei de tragere

Sergent T.R.

1927

3.

Poalelungi Constantin

™ef poligon

Comandant sec˛ie

Frunta∫ T.R.

1936

4.

Ioni˛ã Alexandru

™ef serviciu

Comandant sec˛ie

Caporal T.R.

1936

5.

Marinescu Ioan

Func˛ionar

™ef transmisiuni

Soldat

1916

6.

Secãreanu Ion

Muncitor

Comandant tun

Sergent

1935

7.

Sasu Ion

Muncitor

Comandant tun

Soldat

-

8.

Morea Gavrilã

Muncitor

Servant

Sergent

1938

9.

Buiculescu Dumitru

Muncitor

Servant

Sergent

1935

10.

Spirea Gheorghe

Muncitor

Servant

Sergent

1932

11.

Ivan Vasile

Muncitor

Servant

Sergent

1934

12.

™erban Petre

Muncitor

Servant

Frunta∫

1937

13.

Stroie Gheorghe

Muncitor

Servant

Frunta∫

1936

14.

Botorog ™tefan

Muncitor

Servant

Frunta∫

1933

75


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Nr. crt.

Numele ∫i prenumele

Func˛ia Óndeplinit„ Ón uzin„

Func˛ia Óndeplinit„ Ón baterie

Gradul Ón armat„

Contingent

15.

Dandar„u Alexandru

Muncitor

Servant

Frunta∫ T.R.

1935

16.

Cotinghiu Miron

Muncitor

Servant

Frunta∫

1935

17.

Mojea Gheorghe

Muncitor

Servant

Frunta∫

1938

18.

Sperchez Ioan

Muncitor

Servant

Frunta∫

1930

19.

Blodan Pavel

Muncitor

Servant

Frunta∫

1936

20.

Masu Ioan

Muncitor

Servant

Soldat

1937

21.

Sfetea Ioan

Muncitor

Servant

Soldat

1932

22.

Obancea Ioan

Muncitor

Servant

Soldat

1935

23.

Doros Ioan

Muncitor

Servant

Soldat

1924

24.

Marcu Grigore

Muncitor

Servant

Soldat

1931

25.

Briota Octavian

Muncitor

Servant

Soldat

1936

26.

Gabor Petre

Muncitor

Servant

Soldat

1938

27.

Ioni˛ã Ioan

Muncitor

Servant

Premilitar

1936

28.

T‚rnoveanu Vlad

Muncitor

Servant

Premilitar

1936

29.

Bloj Gheorghe

Muncitor

Servant

Premilitar

1947

30.

Ni˛„ Nicolae

Muncitor

Servant

Reformat

1947

31.

Octavian Ioan

Muncitor

Servant

Soldat

1947

32.

Ciobanu Ioan

Muncitor

Servant

Soldat

1939

33.

Mateescu Stelian

Muncitor

Artificier

Soldat

1932

34.

Mari˛a Vasile

Muncitor

Artificier

Soldat

1936

35.

Petru∫e Gheorghe

Muncitor

Artificier

Soldat

1931

76


Bateria albastr„

Nr. crt.

Numele ∫i prenumele

Func˛ia Óndeplinit„ Ón uzin„

Func˛ia Óndeplinit„ Ón baterie

Gradul Ón armat„

Contingent

36.

Pantea Ioan

Muncitor

™ef telefonist

Soldat

1934

37.

Unghianu Nicolae

Muncitor

Telefonist

Sergent

1930

38.

Pandrea Iosif

Muncitor

Telefonist

Soldat

1931

39.

Binga Gheorghe

Muncitor

Telefonist

Caporal

1931

40.

Nicoarã Gheorghe

Muncitor

™ef observator

Soldat

1935

41.

Tican Victor

Muncitor

Observator

Soldat

1933

42.

Pavel Wilhelm

Muncitor

Observator

Soldat

1928

43.

Gatej Ilie

Muncitor

Servant

Sergent

1935

44.

Drug„ Iosif

Muncitor

Planton muni˛ie

Sergent

1921

45.

Suciu Mihai

™ofer

Artelnic

Sergent

1936

46.

Lazãr Ioan

™ofer

™ofer

Soldat

1933

47.

Anghel Ioan

™ofer

™ofer

Caporal

1928

48.

Micuda ™tefan

™ofer

™ofer

Sergent

1936

49.

Dobre Dumitru

™ofer

™ofer

Soldat

1940

50.

Nedelcu Marin

Muncitor

™ofer

Caporal

1938

51.

Banucu Ioan

Muncitor

Ajutor ∫ofer

Soldat

1936

52.

Bãncilã Ioan

Muncitor

Ajutor ∫ofer

Soldat

1936

53.

Burtea Petre

Muncitor

Ajutor ∫ofer

Soldat

1934

54.

Eftimie Nicolae

Muncitor

Ajutor ∫ofer

Soldat

1934

55.

Druia Traian

Muncitor

Ajutor ∫ofer

Soldat

1930

56.

Teleanu Constantin

Func˛ionar

Distribuitor muni˛ie

Caporal

1937

57.

Cornea Gheorghe

Func˛ionar

Distribuitor muni˛ie

Frunta∫

1937 77


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Pe to˛i cei ale∫i i-am trimis s„ se echipeze cu salopete ∫i bocanci noi, conform Ón˛elegerii cu direc˛ia uzinei. Dup„ cum am mai spus, salopetele erau albastre, de unde ∫i denumirea simbolic„ a bateriei. Denumirea Óns„ nu ne-am ales-o noi, ci ne-a fost dat„ de c„tre infanteri∫tii pe care i-am sprijinit Ón timpul luptelor. Pentru tractarea tunurilor ne-am folosit de ma∫inile capturate de la nem˛i cu o zi Ónainte. Ma∫inile au fost ridicate de la R‚∫nov de cinci ∫oferi, cu ajutoarele respective, trei pentru ma∫inile ce urmau s„ tracteze cele trei tunuri, iar dou„ pentru a transporta, pe timpul luptelor, muni˛ia ∫i alimentele necesare. Dup„-amiaza toate preg„tirile noastre fuseser„ terminate ∫i eram gata de plecare spre c‚mpul de lupt„. Eram gata de plecare, dar ne lipseau Ónc„ multe din cele necesare dot„rii normale a unei baterii de artilerie. Ne lipseau mijloacele de transmisiuni pentru leg„tura Óntre bateria de tragere ∫i observator; armele pentru ap„rarea apropiat„ Ón cazul c„ bateria ar fi fost atacat„; goniometru, plan∫et„ etc. indispensabile comandantului de baterie pentru punerea Ón supraveghere a bateriei ∫i determinarea pozi˛iilor, distan˛elor ∫i unghiurilor de tragere ∫i Ónc„ altele. Totu∫i bateria noastr„, format„ îad-hoc“, era foarte bine dotat„ din alt punct de vedere, ∫i anume al moralului ∫i al sentimentelor de care eram anima˛i. Œntre timp mersesem ∫i acas„ pentru a m„ echipa ∫i eu corespunz„tor ∫i de unde mi-am luat pistolul ∫i binoclul. Œnainte de a p„r„si uzina m-am prezentat la c„pitanul Grama c„ruia i-am vorbit de modul cum au decurs preg„tirile ∫i i-am raportat c„ bateria a∫teapt„ ordinul de plecare. Ne-am Ómbr„˛i∫at ∫i ne-a urat succes ∫i... mult, mult noroc (∫ansa ∫i norocul Ón r„zboi sunt la ele acas„!). Cu tunurile remorcate de ma∫ini, cu muni˛ia ∫i alimentele Ónc„rcate, ne-am Óncolonat pentru plecare. O bun„ parte din personalul uzinei era prezent pe platou. 78


Bateria albastr„

Au urmat str‚ngeri de m‚ini ∫i ur„ri de izb‚nd„. Cei din baterie care erau c„s„tori˛i ∫i-au luat r„mas bun de la so˛ii ∫i copii. Œn momentul Ón care fanfara uzinei a Ónceput s„ c‚nte un mar∫, am dat semnalul de plecare. Mul˛i b„rba˛i, femei ∫i copii ne-au Ónso˛it Ónc„ o bun„ por˛iune de drum dup„ ce am ie∫it pe poarta uzinei. Ne Óncredin˛au astfel c„ cei r„ma∫i Ón uzin„, acas„, erau cu g‚ndul ∫i inima al„turi de noi; de altfel, Ón timpul luptelor, au r„spuns cu promptitudine la toate cererile noastre transmise de pe c‚mpul de lupt„. Sosise scaden˛a ca m‚hnirea ∫i revolta din sufletele noastre, Ón urma Dictatului de la Viena ∫i a atrocit„˛ilor s„v‚r∫ite de horthy∫ti pe p„m‚ntul Ardealului rom‚nesc ocupat samavolnic, s„-∫i capete satisfac˛ia mult dorit„. Seara, Ón jur de ora ∫apte, ne-am prezentat la comandamentul Corpului de Munte, Ón cazarma Batalionului 3 v‚n„tori de munte – Bra∫ov, de unde urma s„ primim ordine. C‚nd treceam prin ora∫, pe Calea Lung„, ∫i apoi pe Calea Bucure∫tilor, bateria noastr„ era urm„rit„ de popula˛ie, de cet„˛enii ora∫ului cu uimire, dar ∫i cu Óncredere ∫i bucurie. Ordinele le-am primit de la colonelul Atanase Chiri˛„, ∫eful de stat major al Corpului de Munte, care, dup„ ce mi-a relatat situa˛ia existent„ Ón zona Prejmer-Doboli, ne-a trasat misiunea de a ac˛iona prin trageri de artilerie pentru sprijinirea trupelor noastre de infanterie ∫i pentru a-i opri pe hitleri∫ti s„ Ónainteze dinspre Sf. Gheorghe spre Bra∫ov. Totodat„, am primit ∫i planul director (harta) al regiunii, necesar pentru stabilirea distan˛elor de tragere Ón func˛ie de pozi˛ia bateriei ∫i de cea a obiectivelor inamice. Ne-a mai spus c„ deocamdat„ nu exist„ nici o alt„ unitate de artilerie rom‚neasc„ Ón acea regiune ∫i c„ singurul sprijin pentru infanteri∫ti poate veni din partea noastr„. N-a uitat s„ ne sublinieze ∫i importan˛a strategic„ a zonei ce trebuia ap„rat„. A doua zi, 27 august, dis-de-diminea˛„, ne-am deplasat Ón zona respectiv„. Eram Ónso˛i˛i de c„pitanul T„n„sescu, cu sarcina de a ne indica obiectivele asupra c„rora urma s„ efectu„m tragerile. 79


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Dar mai Ónainte de a continua relat„rile, consider necesar s„ fac o parantez„. Practic, Ón cadrul îbateriei albastre“ eram singurul cu îinstruc˛ia la zi“, majoritatea personalului fiind format„ din muncitori mobiliza˛i îpe loc“, din contingente ∫i arme diferite sau premilitari. Instruirea a trebuit s„ le-o fac din mers, acolo, pe c‚mpul de lupt„, fa˛„ Ón fa˛„ cu inamicul. ™i aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t tragerile pe care le efectuam la poligon, pentru recep˛ia proiectilelor, difereau radical de cele pe care trebuia s„ le execut„m, acum, Ón situa˛ia de lupt„, acestea solicit‚nd o preg„tire ∫i experien˛„ mult mai mari. ™i totu∫i! Era o situa˛ie de excep˛ie! Urgen˛a cu care trebuia s„ intervenim nu ne l„sa o alt„ alternativ„. Mai Ónt‚i a∫ezarea tunurilor Ón pozi˛ie de tragere, astfel ca ˛evile s„ se afle ini˛ial Óntr-un plan perfect orizontal iar cele dou„ bra˛e ale tunului s„ fie bine fixate Ón p„m‚nt pentru a nu se deplasa la for˛a de recul Ón timpul tragerilor. Apoi, cea mai grea Óncercare: instruirea ochitorilor. La Ónceput, am ochit eu personal, Óns„ av‚ndu-i al„turi pe cei ale∫i pentru aceast„ func˛ie le-am ar„tat cum, privind prin luneta tunului, trebuie s„ ac˛ioneze dispozitivul de rotire Ón plan orizontal p‚n„ se va observa reperul fixat pentru direc˛ia de ochire (un pom, turla unei biserici etc. ∫i, desigur, inamicul atunci c‚nd acesta apare Ón fa˛a noastr„); urma apoi manevrarea dispozitivului pentru Ónclinarea ˛evii la unghiul necesar pentru ca proiectilul s„ ajung„ la ˛int„, unghi stabilit de comandantul bateriei din cartea de trageri a tunului, Ón func˛ie de distan˛a respectiv„. Mult mai u∫or mi-a fost cu instruirea celorlal˛i îservan˛i“: Ónc„rc„torii, tr„g„torii etc. De asemenea, le-am atras aten˛ia c„ atunci c‚nd se comand„ îfoc“, pentru protejarea timpanelor s„-∫i acopere urechile cu palmele sau s„ ˛in„ gura deschis„ spre a se egala presiunea din interior cu cea din exterior. Apoi, necesitatea m„surilor de camuflaj al bateriei ∫i de ad„postire a oamenilor ∫i muni˛iei. D‚nd dovad„ de o disciplin„ ∫i receptivitate exemplare, tovar„∫ii mei de lupt„ au putut fi astfel instrui˛i foarte repede ∫i – repet – fa˛„ Ón fa˛„ cu inamicul. Nu numai c„ au ajuns s„ se achite fiecare admirabil de sarcina Óncredin˛at„, dar ∫tiau de acum ce este aceea o tragere direct„ sau o tragere indirect„, ce este o îderiv„“, îun Ón„l˛„tor“, o îmiime“ etc.; Ón scurt timp au ajuns s„ execute – precum veritabilii artileri∫ti – toate opera˛iile care s„ duc„ la Óndreptarea ˛evilor tunurilor Ón direc˛ia comandat„ ∫i s„ le dea Ónclinarea 80


Bateria albastr„

pentru distan˛a de tragere dorit„. Astfel c„, p‚n„ la urm„, – dup„ cum voi ar„ta ulterior – mi-am permis s„ merg ∫i s„ conduc tragerile de la un observator Ónaintat, Ón timp ce muncitorii l„sa˛i Ón pozi˛ia de tragere (la tunuri) puteau r„spunde prompt ∫i exact la comenzile transmise. Ini˛iativ„, perfect„ colaborare, comuniune sufleteasc„ ∫i respect reciproc!... De necrezut, dar totu∫i a∫a s-au petrecut lucrurile. Ce calit„˛i ale acestor minuna˛i muncitori au f„cut posibile toate acestea!? Eu le-am apreciat ∫i atunci ∫i dup„ aceea. Acum le las s„ fie apreciate de cititor. Revin acum la desf„∫urarea propriu-zis„ a luptelor. Prima pozi˛ie a bateriei a fost Óntr-o lizier„ de copaci (ca m„sur„ de camuflaj), dincolo de gara H„rman, la st‚nga drumului ce duce c„tre Prejmer. Dup„ ce am instalat tunurile, am efectuat opera˛iile de ochire a∫a cum am ar„tat anterior. Ma∫inile le ˛ineam Ón apropiere at‚t pentru a avea la Óndem‚n„ muni˛ia necesar„, c‚t ∫i pentru eventualele deplas„ri ale bateriei. Am hot„r‚t s„ efectu„m trageri directe, la vedere – cum se spune –, situa˛ia dat„ permi˛‚ndu-ne aceasta ∫i cu toate tunurile deodat„, deci f„r„ a face, Ón prealabil, o reglare a tragerii cu un singur tun, ∫i aceasta pentru a produce asupra inamicului efectul de surpriz„ ∫i a-l surprinde descoperit. Distan˛ele de tragere le stabileam de pe hart„ (plan director). Dup„ terminarea tuturor opera˛iilor de punere a tunurilor Ón condi˛ii de tragere, îbateria albastr„“ Ó∫i putea face sim˛it„ prezen˛a. Subunit„˛ile rom‚ne ocupau pozi˛ii dincolo de Prejmer, pe malul R‚ului Negru care curgea la st‚nga spre Olt ∫i Ón fa˛a c„ruia se g„sea satul Chichis, ocupat de unit„˛ile fasciste. Œntre fronturi era un pod de lemn peste care fasci∫tii doreau s„ treac„. De unde eram, vedeam, la lumina dimine˛ii, prin binoclu, dunga brun„ a podului ∫i marginea satului. Ai no∫tri Ó∫i organizaser„ pozi˛iile utiliz‚nd posibilit„˛ile de mascare oferite de culturile de cartofi; dincolo de r‚u, dinspre inamic, Ónc„ nici o mi∫care. Le-am explicat tovar„∫ilor mei cum vom ac˛iona. – A∫a, dom’ locotenent, trebuie s„ le lu„m piuitul de la Ónceput!..., am auzit vocea unui muncitor. 81


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Soarele se ridicase peste crestele mun˛ilor c‚nd nem˛ii au ap„rut la marginea satului, Ón linie, la Ónceput prin mi∫c„ri Óncete ∫i apoi tot mai repezi. Mergeau nestingheri˛i, aproape f„r„ team„, Óndrept‚ndu-se spre pod. Œi urm„ream continuu prin binoclu. Georgescu Florea, care se afla l‚ng„ mine, ∫i ochitorii de la tunuri Ói observaser„ ∫i ei. Armele militarilor rom‚ni din fa˛a noastr„ au Ónceput Óns„ s„ p‚r‚ie mult prea devreme, f„c‚ndu-i pe atacatori s„-∫i mai r„reasc„ r‚ndurile, f„r„ a-i opri totu∫i din drumul lor c„tre pod. – Ce facem, domnule locotenent, nu tragem? m„ Óntreb„, plin de emo˛ie, Georgescu Florea. – Œnc„ nu! N-au ajuns Ónc„ Ón zona fixat„ de mine pentru executarea focului de baraj!... M-am adresat apoi ochitorilor de la tunuri: – Urm„ri˛i ca tot timpul crucea de la grada˛iile de pe lunetele de ochire s„ fie pe trupele inamice! Dup„ care: – Tunul 1, gata? – Gata! – Tunul 2? – Gata! – Tunul 3? – Gata! – Baterieeee... foc! ™i primele proiectile au pornit spre inamic. – Œnc„ o salv„... foc!... ™i Ónc„ una... Privind la tovar„∫ii mei de lupt„, am citit pe fe˛ele lor emo˛ia ce-i st„p‚nea Ón aceste clipe de Ónceput c‚nd primiser„ îbotezul focului“. Deveniser„ tunari. Alte ∫i mereu alte proiectile vor fi trimise asupra hitleri∫tilor. Cu o u∫urin˛„ ∫i o Óndem‚nare din ce Ón ce mai mari. 82


Bateria albastr„

La tunul 3, tr„g„tor era muncitorul surdomut Octavian Ion, de care am amintit. Deoarece el nu putea auzi comanda de îfoc!“, cu aten˛ia Óncordat„ ∫i cu prezen˛a sporit„ a celorlalte sim˛uri, privea la tunurile 1 ∫i 2 ∫i la m‚na mea ridicat„ pe care o l„sam Ón jos o dat„ cu comanda îfoc!“; imediat lovitura tunului s„u se al„tura celorlalte. Pulbere ∫i fum se ridicau Ón fa˛a podului, proiectilele noastre explod‚nd Ón r‚ndurile inamicului ∫i cre‚ndu-i pierderi grele. Am cerut tunului 1 s„ ocheasc„ asupra podului ∫i s„ trag„ p‚n„ ce-l va distruge; ceea ce a ∫i f„cut. Cu celelalte dou„ tunuri am lungit tragerile, urm„rindu-i pe nem˛ii care se retr„geau spre sat. C‚teva case de la marginea satului, lovite de proiectile, s-au aprins ∫i au Ónceput s„ ard„ Ón fl„c„ri. Dup„ aceea hitleri∫tii n-au mai Óndr„znit s„ ias„ din sat ∫i s„ se av‚nte la atac, l„s‚ndu-∫i chiar ∫i mor˛ii ∫i r„ni˛ii pe c‚mp. Infanteri∫tii no∫tri, sim˛ind sprijinul artileriei ∫i v„z‚nd panica din r‚ndurile inamicului, au izbucnit Ón urale ∫i au ie∫it din gropi, pornind la atac. Bucurie! Dar ∫i durere, pentru c„ atunci au c„zut ∫i dintre ai no∫tri. Tragerile le-am continuat – cu intermiten˛„ – Ón tot timpul zilei, ori de c‚te ori sim˛eam vreo mi∫care a hitleri∫tilor ∫i horthy∫tilor Ón sat. O serie de salve am tras ∫i la nord de Prejmer, pentru ca inamicul s„ fie pus la respect ∫i pe pozi˛ii de retragere Ón aceast„ zon„. E adev„rat c„ f„cusem risip„ de muni˛ie. Dar aveam din bel∫ug ∫i apoi noi doream s„ cre„m inamicului convingerea ∫i teama c„ artileria noastr„ dispune de o mare putere de foc. Solda˛ii, agen˛i de leg„tur„ prin care comunicam cu infanteria, le-au spus ∫i celorlal˛i c„ tunarii din spatele lor nu sunt militari, ci muncitori din uzin„, Ón salopete albastre; ∫i a∫a s-a ajuns ca ei s„ ne boteze îbateria albastr„“. Tragerile bateriei noastre s-au concretizat prin efecte deosebite Óntr-o Óntreit„ m„sur„. Mai Ónt‚i ridicarea moralului infanteri∫tilor no∫tri care au Óncercat cunoscutul sentiment al siguran˛ei c„ artileria a sosit ∫i este al„turi de ei; apoi pierderile produse hitleri∫tilor ∫i panica produs„ printre ei ∫i, Ón al treilea r‚nd – dar nu ultimul –, marea bucurie pe care o tr„iau rom‚nii din satele respective sim˛ind c„ se apropiase momentul eliber„rii p„r˛ii de nordvest a Transilvaniei, acest p„m‚nt rom‚nesc ce fusese smuls din trupul ˛„rii 83


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

de c„tre fasci∫tii germani ∫i italieni ∫i de c„tre horthy∫tii unguri. Sentimentul acestei mari bucurii Ól tr„iam de altfel ∫i noi, componen˛ii îbateriei albastre“. Sprijinul dat trupelor noastre din aceast„ zon„ prin trageri de artilerie era cu at‚t mai bine venit cu c‚t acestea – a∫a cum rezulta din prezentarea anterioar„ a relat„rii colonelului Atanase Chiri˛„, ∫eful de stat major al Corpului de Munte – erau formate din recru˛i, unit„˛i P.S. ∫i din alte c‚teva unit„˛i, modest Ónarmate, f„r„ armament automat ∫i f„r„ artilerie. La sf‚r∫itul primei zile de prezen˛„ a îbateriei albastre“ pe front puteam spune c„ ea Ó∫i Óndeplinise cu succes misiunea Óncredin˛at„. Prin efectul tragerilor noastre, executate f„r„ economie asupra pozi˛iilor inamice, se putea considera c„ trupele hitleriste b„teau Ón retragere Ón acest sector. Seara ne-am a∫ezat pe foile de cort a∫ternute peste iarba de sub pomi, preg„tindu-ne s„ lu„m masa. Se mai schimbau Ónc„ impresii ∫i p„reri asupra preg„tirii ∫i efectu„rii tragerilor din cursul zilei. Sosise ∫i ma∫ina cu alimente ∫i cu muni˛ie. Drug„ Iosif, artileristul bateriei, Ó∫i chema ajutoare pentru a distribui m‚ncarea. La un moment dat, unul din muncitori s-a apropiat de mine cu o sticl„ de palinc„ Ón m‚n„. – Domnule locotenent! Noi am g‚ndit c„ e cazul s„ umbl„m la sticla asta. V„ rug„m s„ trage˛i ∫i dumneavoastr„ o gur„. ™i m-am supus ! Iosif Drug„ ∫i ∫oferii care se Óntorseser„ de la uzin„ erau asalta˛i cu Óntreb„ri despre nout„˛i îde acas„“; de altfel, Ón tot timpul luptelor, ei au Óndeplinit ∫i rol de curieri. Unul din muncitori era anun˛at c„ logodnica lui din Codlea, afl‚nd c„ a plecat pe front, venise la uzin„ ∫i Ói transmitea g‚ndurile ei bune, ur„ri de izb‚nd„ ∫i s„ se Óntoarc„ s„n„tos; un altul Ó∫i am‚nase nunta... Dar, un alt muncitor : – Ascult„, m„ Drug„! Tu ∫tii desigur ce e aia o mie ∫i o mie ˛i-oi da dac„ po˛i s„-mi spui tu mie ce e aia o îmiime“. – ! ?... 84


Bateria albastr„

– Las„, m„, c„ ˛i-oi spune eu pe gratis ca s„ nu mori prost. M„ !... S„ ∫tii ∫i tu c„ acolo la tun, sub ap„rarea de ochire e un disc care este gradat Ón 6.400 de p„r˛i, adic„ Ón îmiimi“ m„! ™i noi la alea umbl„m c‚nd domnul locotenent comand„: m„ri˛i sau mic∫ora˛i îderiva“! No, c„ acum te-am Óncurcat ∫i cu dr„cia asta de deriv„. – Bravo, m„! N-o s„ te mai recunoasc„ nevast„-ta c‚nd o vedea ce de∫tept te-ai facut. Umor specific muncitoresc. Pogoanele de p„m‚nt s„dite cu cartofi de o parte ∫i de alta a lizierei Ón care ne aflam Ómi r„scoliser„ amintiri din copil„rie c‚nd, la noi Ón sat, auzeam oamenii c„ merg la H„rman s„ cumpere cartofi îs„punari“ pentru s„m‚n˛„, aceast„ regiune fiind cunoscut„ – dup„ cum se ∫tie – Ón Óntreaga ˛ar„ pentru cultura de cartofi. Priveam la cerul senin Ómp‚nzit de stele ∫i Ómpreun„ cu tovar„∫ii mei am Ónceput s„ c„ut„m ∫i s„ identific„m steaua polar„, carul mare, carul mic, luceaf„rul... Prilej de a m„ trezi c„ am ajuns s„ le vorbesc despre sistemul planetar, despre povestea m„rului lui Newton ∫i, de aci, despre legea atrac˛iei universale, despre alte galaxii, miliardele de stele ∫i imensele distan˛e ce ne despart de acestea, care au ajuns s„ se m„soare Ón ani lumin„ ∫i pentru a vedea ce Ónseamn„ un an lumin„ s„ Óncerce s„ Ónmul˛easc„ 365 (zile) cu 24 (ore), cu 60 (minute), cu 60 (secunde) ∫i cu 300.000 km/sec., care este viteza luminii. Desigur c„ n-au lipsit nici relat„ri ∫i m„rturisiri din via˛a personal„. Eram ca la un cenaclu, dar f„r„ profil sau manifest„ri dinainte stabilite. Totu∫i Ón jur de ora 22 a trebuit s„ le spun : – E cazul s„ se sune, f„r„ trompet„, stingerea, pentru c„ m‚ine diminea˛„ trebuie s„ pornim s„ execut„m trageri dintr-o alt„ pozi˛ie. Noapte bun„! – Noapte bun„! Dup„ prima zi urma acum ∫i prima noastr„ noapte pe c‚mpul de lupt„, cu somn ∫i... g‚nduri sub cerul liber ∫i pe acest scump p„m‚nt al ˛„rii care Ó∫i strigase chemarea: acesta de sub trupurile noastre, pentru a fi ap„rat; cel de dincolo de Olt, pentru a fi eliberat. 85


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

LUPTELE CONTINU√

Œ

ncep‚nd cu ziua de 28 august, atacurile inamicului s-au concentrat pe direc˛ia Ilieni-Doboli, localit„˛i a∫ezate pe ∫oseaua de acces de la Sf. Gheorghe spre Bra∫ov, astfel c„ Ón zilele ce au urmat aceast„ zon„ a devenit teatrul unor lupte cr‚ncene. Dat„ fiind situa˛ia men˛ionat„, bateria noastr„ a primit ordin s„ se deplaseze ∫i s„ ac˛ioneze Ón aceast„ zon„. Faptul c„ tunurile erau tractate de ma∫ini ne permitea s„ facem rapide schimb„ri de pozi˛ie, ceea ce i-a convins pe hitleri∫ti c„ asupra lor se ac˛ioneaz„ cel pu˛in cu un divizion de artilerie (trei baterii) ∫i nu cum era situa˛ia real„, adic„ o singur„ baterie ∫i aceea format„ din muncitori. De altfel, Ón mod con∫tient ne-am propus aceast„ tactic„ de diversiune; posedam ∫i mijloacele necesare de deplasare ∫i muni˛ia din bel∫ug cu care eram alimenta˛i de la uzin„. Astfel, Ón diminea˛a zilei de 28 august bateria s-a deplasat Ón sectorul Doboli-Podul Olt; de data aceasta, ne-a Ónso˛it c„pitanul Ianculescu, urm‚nd s„ ne indice obiectivele asupra c„rora trebuia s„ efectu„m tragerile. Situa˛ia fiind alarmant„, Ón acest nou sector ne-a Ónt‚mpinat chiar comandantul Corpului de Munte – generalul Ion Dumitrache. Œn˛eleg‚nd necesitatea ac˛ion„rii c‚t mai urgente, bateria a ocupat pozi˛ie Ón spatele unei p„duri de la marginea r‚ului Olt, aproape de drumul ce traversa peste podul metalic ∫i care constituia calea de acces c„tre Bra∫ov. Œn felul acesta bateria era Ón afara observa˛iei directe a inamicului. Œntr-un timp foarte scurt ∫i util situa˛iei, bateria a deschis focul, execut‚nd trageri asupra liniilor inamice. Comandantul Corpului de Munte, v„z‚nd rapiditatea ∫i eficacitatea cu care s-a ac˛ionat, precum ∫i pe muncitorii Ón salopete albastre care executau Óntr-o disciplin„ perfect„ ∫i cu at‚ta d„ruire opera˛iunile necesare instal„rii bateriei ∫i efectu„rii tragerilor, dup„ ce a stat de vorb„ ∫i s-a l„murit cine ∫i 86


Bateria albastr„

de unde suntem, ne-a adresat cuvinte de laud„ ∫i Ómb„rb„tare; Ón acele clipe, figura sa radia de emo˛ie, Óncredere ∫i mul˛umire. Ne-a atras Óns„ aten˛ia c„, Ón acel ceas de cump„n„, Ónaintarea nem˛ilor trebuia cu orice pre˛ oprit„, motiv pentru care se hot„r‚se ca, la nevoie, podul metalic de peste Olt s„ fie aruncat Ón aer, lu‚ndu-se chiar m„suri de a fi minat. – Nu va fi cazul domnule general, i-am spus noi. V„ asigur„m c„-l vom ap„ra cu orice sacrificiu !... Ne-a privit cu un z‚mbet bl‚nd, de o∫tean Óncercat, pe umerii c„ruia ap„sa Ón aceste zile o mare r„spundere. Ne-a str‚ns m‚inile tuturor, gest Ón care se sim˛ea parc„ o dragoste de p„rinte, dup„ care, Óndrept‚ndu-se c„tre ma∫in„, ne-a urat: – Succes ! Iar mai apoi, c„tre mine care Ól Ónso˛eam: – Locotenente, ai grij„ de ace∫ti oameni ∫i vezi cum ac˛ionezi! V„d c„ Ón ace∫ti muncitori arde clocotul de lupt„ Ómpotriva hitleri∫tilor, dar dumneata, ca ofi˛er, nu uita nici o clip„ c-aici e vorba de r„zboi! ™i de data aceasta – din m„rturiile culese ulterior – efectul de panic„ s-a produs Ón r‚ndul trupelor hitleriste Ónc„ de la primele lovituri c„zute asupra lor. Trebuie s„ adaug c„ din aceast„ pozi˛ie era necesar s„ execut„m trageri indirecte, adic„ fa˛„ de unghiul stabilit pe hart„ ochirea se f„cea pe turla bisericii din H„rman, iar ˛evile tunurilor erau Óndreptate Ón direc˛ia obiectivelor de tragere pe care nu le vedeam. Deci un procedeu mai dificil pe care tovar„∫ii mei ∫i l-au Ónsu∫it la fel de repede. Trimisesem un muncitor s„ se urce Óntr-un copac de la marginea p„durii dinspre inamic pentru a ne comunica dac„ tragerile noastre se Ónscriu pe direc˛ia satelor Ilieni-Doboli. M„rind sau mic∫or‚nd distan˛a de tragere ∫i schimb‚nd direc˛ia la dreapta ∫i la st‚nga, am efectuat trageri îde m„turare“ asupra Óntregii zone. Din aceast„ pozi˛ie de tragere am fost martorii bombard„rii postului de radio de la Bod de c„tre avioane germane Stukas. 87


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

– Mama lor de t‚lhari! ... Ól auzii pe unul din muncitori, manifest‚ndu-∫i sentimentul de revolt„. Priveam indigna˛i cum avioanele cu zvastic„ se roteau deasupra postului de radio ∫i cum porneau Ón picaj – cu zgomotul lor specific – pentru a-∫i lansa bombele. Aceast„ scen„ ne-a Ónd‚rjit ∫i mai mult!... Trebuia s„ le r„spundem pe m„sur„ ca s„ simt„ ∫i ei, din plin, efectul proiectilelor noastre. De altfel, o prim„ urmare a acestei indign„ri de care eram cuprin∫i a fost aceea c„ am schimbat pozi˛ia tunurilor la liziera p„durii c„tre inamic, pe marginea Oltului, de unde am putut efectua, Ón continuare, trageri prin ochire ∫i observare direct„ asupra obiectivelor ∫i pozi˛iilor acestuia. Trupele rom‚ne de infanterie din aceast„ zon„, sprijinite de tragerile noastre de artilerie, au reu∫it Ón aceast„ zi s„ elibereze satul Doboli, sat pe care cu o zi Ónainte – 27 august – o companie german„, sus˛inut„ de artilerie, pusese st„p‚nire, oblig‚nd for˛ele pichetului de gr„niceri rom‚ni s„ se retrag„ spre Lunca Cilnicului. Dat„ fiind situa˛ia nou-creat„, a doua zi – 29 august – ne-am deplasat dincolo de Olt, ocup‚nd pozi˛ie la poalele colinelor pe care era a∫ezat satul Doboli. ™i de data aceasta ma∫inile le ˛ineam Ón apropierea tunurilor. Œntre timp primisem, la cerere, ∫i materiale de transmisiuni ∫i, cum tovar„∫ii mei de lupt„ se formaser„ ∫i c„p„taser„ experien˛a necesar„, mi-am putut permite ini˛iativa de a l„sa conducerea bateriei de tragere Ón seama lor, iar eu s„ merg ∫i s„ ocup un post de observare Ón turla uneia din cele dou„ biserici din satul Doboli. A∫adar, dup„ ce am pus bateria Ón supraveghere, adic„ fix‚nd punctul de ochire ∫i unghiul necesar ca ˛evile tunurilor s„ fie Óndreptate pe direc˛ia de tragere, am stabilit diferitele func˛iuni pe oameni: Georgescu Florea – comandantul bateriei de tragere; Poalelungi Constantin ∫i Ioni˛„ Alexandru – comandan˛i de sec˛ii; Sec„reanu Ion, Sasu Ion ∫i Morea Gavril„ – comandan˛i de tun, ∫i, Ón continuare, ceilal˛i îservan˛i“ ai bateriei. De asemenea, am stabilit indicative pentru cele dou„ posturi telefonice: îB‚rsa“ pentru cel din bateria de tragere ∫i îCodlea“ pentru cel de la observator. 88


Bateria albastr„

Pentru buna desf„∫urare a opera˛iilor de transmisiuni ∫i observare – dup„ instructajul necesar al misiunilor ce le reveneau – am hot„r‚t ca Ón baterie s„ r„m‚n„ Marinescu Ioan ca ∫ef de transmisiuni ∫i Pandrea Iosif ca telefonist, iar eu s„ fiu Ónso˛it la observator de: Petru∫e Gheorghe – ∫ef telefonist, Pantea Ioan ∫i Unghianu Nicolae – telefoni∫ti, Binga Gheorghe – ∫ef observator, Nicoar„ Gheorghe ∫i Tican Victor – observatori. Am pornit deci c„tre satul Doboli, Óntinz‚nd totodat„ firul telefonic de leg„tur„ Óntre baterie ∫i observator, oprindu-ne, din c‚nd Ón c‚nd, pentru a controla buna func˛ionare. Ajun∫i Ón sat, ne-am Óndreptat c„tre biserica din st‚nga drumului ce ducea c„tre Sf. Gheorghe. Ne-am suit Ón turla bisericii pentru a constata posibilit„˛ile de observare. Am dus binoclul la ochi ∫i am Ónceput s„ privesc zona c„tre satul Ilieni prin ferestrele turlei. Nici nu-mi puteam dori o situa˛ie mai bun„! ™i pentru a mi-i asocia ∫i pe tovar„∫ii mei la aceast„ constatare, i-am dat binoclul lui Bing„ Gheorghe ca s„ priveasc„ ∫i el. – Ap„i, domnule locotenent, de aici Ói vedem pe hitleri∫ti ca-n palm„! Fain, nu altceva,... Ómi spuse el. – Bun! Numai c„ Ón timpul tragerilor eu am s„ mai privesc ∫i prin binoclu, Óns„ voi s„ fi˛i aten˛i ∫i s„ observa˛i cu ochiul liber ceea ce se petrece la inamic. De altfel, observarea va trebui s„ o facem tot timpul, a∫a c„ pe r‚nd vom fi c‚te unul de veghe. Œntre timp, telefoni∫tii instalaser„ postul telefonic l‚ng„ noi, Ón turla bisericii. Lui Unghianu Nicolae i-am dat pistolul meu ∫i l-am trimis s„ stea de paz„ la u∫a bisericii. Apoi lui Petru∫e Gheorghe i-am spus s„ anun˛e bateria s„ fie gata de tragere. – Alo îB‚rsa“! Aici îCodlea“, m-auzi? – Alo îCodlea“! Aici îB‚rsa“, te aud. – Fi˛i gata de tragere! – Am Ón˛eles. S„ fim gata de tragere!... – R„m‚ne˛i pe recep˛ie! ™i dup„ ce mi-am stabilit elementele de tragere, s-a transmis comanda: 89


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

– Alo îB‚rsa“! Œnc„rca˛i tunurile, Ón„l˛„tor... Comunica˛i c‚nd sunte˛i gata. – Alo îCodlea“, am Ón˛eles comanda: Ónc„rca˛i tunurile, Ón„l˛„tor... (comenzile trebuiau repetate pentru a fi siguri c„ au fost bine recep˛ionate). – ... – Alo îCodlea“! Bateria e gata de tragere. – Foc!... S-a auzit ∫uieratul proiectilelor pe deasupra noastr„ ∫i apoi am v„zut exploziile Ón pozi˛iile inamicului. – A∫a, domnule locotenent! S„ le d„m la cap, mama lor,... l-am auzit l‚ng„ mine pe Nicoar„ Gheorghe. Prin binoclu Ói vedeam pe hitleri∫ti cum alergau Ón lanurile din fa˛a satului Ilieni. Am continuat tragerile, Ón zon„, prin schimb„ri ale distan˛ei de tragere ∫i prin m„rirea sau mic∫orarea derivei, adic„ schimbarea direc˛iei pe plan orizontal, Ón func˛ie de observarea mi∫c„rii trupelor hitleriste. Dup„ aceast„ preg„tire de artilerie, trupele noastre au pornit la atac, atac pe care l-am sprijinit, Ón continuare, prin trageri, p‚n„ ce au reu∫it s„ elibereze satul Ilieni, care se afla dincolo de linia de demarca˛ie impus„ prin Dictatul de la Viena; clipe emo˛ionante Ón acest sector!... La un moment dat am observat ∫i o baterie german„ care Óncepuse s„ execute trageri asupra trupelor noastre care atacau. Imediat am deschis foc de neutralizare asupra ei ∫i nu l-am oprit p‚n„ ce n-am adus-o îla t„cere“. Œn ziua de 30 august am mai executat trageri dincolo de satul Ilieni pentru a proteja infanteria noastr„ ∫i a p„stra pozi˛iile cucerite. Œntre timp, Ón acest sector mai sosise ∫i bateria 42 a.a. (antiaerian„), a∫a c„ de acum mi se al„turase la observator ∫i sergentul t.r. Colceriu, prin care transmiteam pozi˛iile inamicului ∫i acestei baterii. 90


Bateria albastr„

Dup„ cum aveam s„ aflu ulterior, Ón aceast„ zi Comandantul Corpului de Munte, general de divizie Ion Dumitrache, expedia c„tre Marele Stat Major urm„toarea telegram„: îAst„zi, 30 august 1944, dat„ c‚nd se Ómplinesc patru ani de la cedarea primelor ora∫e din Ardealul de nord, Ón sectorul Bra∫ov s-a trecut grani˛a ∫i prin lupte s-a ocupat primul obiectiv.“ (23 August. Documente, vol. II, p. 617)

CLIPE GRELE PENTRU îBATERIA ALBASTR√“

Ziua de 31 august avea s„ fie plin„ de grele Óncerc„ri pentru noi. Trupele rom‚ne din aceast„ zon„ au trebuit s„ fac„ fa˛„ unor puternice atacuri ale for˛elor hitleriste. Astfel, pe direc˛ia Ilieni-Doboli, declan∫area de c„tre inamic a unui atac cu blindate a obligat infanteria noastr„ s„ cedeze localitatea Ilieni, retr„g‚ndu-se la marginea dinspre Sf. Gheorghe a satului Doboli; Ón acela∫i timp, lupte Ónver∫unate se d„deau ∫i la sud de satul Chichi∫ unde s-a reu∫it s„ se resping„ ofensiva inamicului. Œn ambele situa˛ii hitleri∫tii au suferit grele pierderi Ón oameni ∫i material de r„zboi. Œn cursul acestor lupte, îbateria albastr„“ ∫i bateria 42 a.a. au trebuit s„ sprijine prin trageri sus˛inute trupele noastre de infanterie pentru a putea face fa˛„ puternicului atac inamic. Dar Ón ce condi˛ii !... Asupra observatorului nostru a Ónceput s„ se trag„ cu pistoale automate ∫i s„ se arunce cu grenade din casele vecine, autorii fiind, desigur, c‚˛iva sa∫i hitleri∫ti ∫i maghiari horthy∫ti. ™i, la informa˛iile date probabil tot de ace∫ti du∫mani, observatorul nostru a devenit cunoscut inamicului, astfel c„ lovituri de artilerie au Ónceput s„ cad„ asupra bisericii, lovind ∫i d„r‚m‚nd turla Ón 91


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

care ne aflam. Totodat„, mi s-a comunicat la telefon c„ lovituri de artilerie au Ónceput s„ cad„ ∫i Ón jurul bateriei noastre. Situa˛ia era deci deosebit de alarmant„, mai ales c„, dup„ cum am mai spus, noi eram lipsi˛i de armament pentru ap„rarea apropiat„. Mai Ónt‚i, am ordonat, prin telefon, ca bateria s„-∫i schimbe pozi˛ia cu circa 500 m mai spre dreapta ∫i s„ a∫tepte p‚n„ voi veni eu acolo. Apoi am trimis doi muncitori s„ se strecoare c„tre trupele noastre de infanterie s„ le spun„ care este situa˛ia ∫i s„ aduc„ cu ei, la cealalt„ biseric„ din sat, c‚˛iva infanteri∫ti cu arme. Noi, ceilal˛i, am pornit, ad„postindu-ne dup„ gardurile ∫i zidurile caselor, c„tre cealalt„ biseric„ din Doboli unde am reu∫it s„ ajungem cu bine, de∫i se mai tr„gea asupra noastr„. Nu dup„ mult timp au sosit ∫i cei doi muncitori – nu mai ∫tiu care dintre ei – cu solda˛ii Ónarma˛i. Am pornit de Óndat„ cu ei c„tre casele de unde se tr„sese asupra noastr„ ∫i prin som„ri – sub focul armelor – am Ónceput s„-i culegem ∫i s„-i ducem Ón cea de a doua biseric„ unde ne instalasem. Dup„ ce am terminat aceast„ opera˛ie, le-am spus: – Acum, ve˛i sta ∫i voi aici, Ómpreun„ cu noi, pentru ca cei care au mai r„mas s„ ∫tie c„, dac„ vor mai trage asupra noastr„, vor trage ∫i asupra voastr„. Acela∫i lucru n-au dec‚t s„-l comunice ∫i hitleri∫tilor ! Muncitorii revolta˛i voiau s„-i molesteze. I-am oprit, pentru c„ nu ∫tiam care dintre ei sunt autorii atacului banditesc asupra noastr„. Unul din muncitori a pornit chiar o anchet„ printre ei pentru a-i afla pe cei ce tr„seser„ asupra noastr„. Dar f„r„ succes. Din r„spunsuri de înu“ nu-i putea scoate. Œn continuare a trebuit s„ mai facem fa˛„ unei situa˛ii nepl„cute. Leg„tura telefonic„ cu bateria nu mai func˛iona: ni se t„iase firul. Am pornit imediat, Ómpreun„ cu doi muncitori-telefoni∫ti ∫i cu o bobin„ de rezerv„, pe urmele firului telefonic, am descoperit locul unde fusese t„iat. L-am reparat ∫i apoi am mers mai departe p‚n„ la noua pozi˛ie a bateriei. Aici m-au Ónt‚mpinat tovar„∫ii mei de lupt„, care ∫i ei trecuser„ printr-o situa˛ie critic„ ∫i care parc„ mai mult din priviri dec‚t prin vorbe voiau s„ ∫tie ce s-a Ónt‚mplat. Dup„ ce le-am relatat cele Ónt‚mplate ∫i noua situa˛ie de pe c‚mpul de lupt„, am efectuat Ómpreun„ cu ei punerea Ón supraveghere a bateriei, adic„ Ón condi˛ii de tragere, Ón aceast„ nou„ pozi˛ie. 92


Bateria albastr„

Am revenit la observator, de unde am continuat, cu ∫i mai mult„ Ónd‚rjire, tragerile asupra trupelor ∫i obiectivelor inamice. Eram Óns„ tot mai con∫tient de faptul c„ via˛a acestor tunuri ale noastre era spre sf‚r∫ite. Ele ∫i a∫a aveau o uzur„ ini˛ial„ datorit„ folosirii lor la tragerile de recep˛ie din cadrul uzinei, la care acum se ad„ugase o solicitare intens„ prin caden˛a mare a tragerilor efectuate Ón aceste zile de confruntare Ón luptele cu trupele hitleriste. Date fiind pu˛inele noastre for˛e fa˛„ de cele ale inamicului, o astfel de solicitare se impusese de la sine. De aceea, am dispus ca o ma∫in„ s„ plece imediat la uzin„ ∫i la comandament, cu o cerere de a ne fi trimise patru tunuri noi – obuziere Skoda de 100 mm calibru – de la fostele Uzine îAstra“ din Bra∫ov, al c„ror profil de fabrica˛ie, la vremea aceea, era tocmai acesta; de asemenea, ∫i muni˛ia necesar„ de la uzina noastr„. Dup„ respingerea atacurilor lansate de inamic, situa˛ia pe front se restabilise, astfel c„ Ón ziua de 1 septembrie ac˛iunile ofensive au Óncetat de ambele p„r˛i. Œn aceste momente de r„gaz parc„ ∫i natura din jurul nostru ar„ta, se sim˛ea altfel. Priveam la verdele copacilor ∫i la priveli∫tea multicolor„ a lanurilor din acest frumos col˛ de ˛ar„ rom‚neasc„ care Ó∫i exprima chemarea la via˛„. Eram tineri ∫i doream s„ tr„im. ™tiam Óns„ c„ moartea ne p‚ndea Ón orice clip„, de unde ∫i grija ∫i r„spunderea mai mare ce-mi reveneau pentru via˛a îtunarilor“ mei. ™i p„s„rile Ó∫i reluau lini∫tite zborul ∫i c‚ntul. Nu mai alergau speriate, Ón acel zbor agitat de c„utare a unui culcu∫ c‚t mai ferit ∫i ascuns, ca atunci c‚nd glasul armelor Óncepea s„ se fac„ auzit. Probabil c„ Ón acele momente s„rmanele de ele se Óntrebau ce se Ónt‚mpl„ cu fiin˛ele acelea mai mari – oamenii – pe p„m‚nt. Ce ∫tiau ele, naivele, despre aceste îfiin˛e mari, superioare“, dotate cu inteligen˛„!... Œntre timp au sosit ∫i noile tunuri ∫i muni˛ia necesar„. Numai c„ fiind tunuri de un alt model a trebuit s„ merg de la observator Ón bateria de tragere pentru a le ar„ta muncitorilor-tunari cum se manevreaz„, care sunt ∫i la ce 93


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

servesc diferitele dispozitive, cum se monteaz„ ∫i se demonteaz„, cum se face ochirea ∫i cum se ob˛ine Ónclinarea ˛evii la valoarea de îÓn„l˛„tor“ comandat„ etc. Evident c„ acum formarea ∫i instruirea lor s-au putut face ∫i mai repede. C„p„taser„ experien˛„... deveniser„ tunari Óncerca˛i, prin fapte, Ón fa˛a inamicului. Dup„ terminarea acestei instruiri ∫i dup„ punerea bateriei Ón condi˛ii de tragere m-am Óntors la observator de unde am Ónceput s„ transmit comenzi de tragere asupra liniilor ∫i obiectivelor inamice. Œn plus, pentru producerea efectului de panic„ asupra hitleri∫tilor ∫i sus˛in„torilor lor, mi-am permis s„ execut ∫i trageri la distan˛„, chiar p‚n„ la marginea ora∫ului Sf. Gheorghe, deoarece noile tunuri – cu distan˛„ maxim„ de tragere mult mai mare – Ómi permiteau aceasta.

CARE PE CARE ?

D

ac„ ziua de 1 septembrie fusese mai lini∫tit„, Ón schimb Ón zilele de 2 ∫i 3 septembrie au avut loc lupte deosebit de grele, Ónver∫unate, situa˛ia ajung‚nd p‚n„ la acel punct maxim de tensiune ∫i confruntare : care pe care? Œn diminea˛a zilei de 2 septembrie trupele Corpului de Munte au dezl„n˛uit o ofensiv„ pe toat„ linia frontului. Hitleri∫tii Óns„ ∫i-au concentrat for˛ele pe direc˛ia Doboli, contraatac‚nd puternic, trupele lor fiind sprijinite nu numai cu trageri de artilerie, dar ∫i cu tancuri. Se ajunsese la un veritabil duel de artilerie. Tr„geam ∫i noi, tr„geau ∫i ei. La un moment dat, lovituri ale artileriei lor au Ónceput s„ cad„ ∫i asupra observatorului nostru instalat Ón turla celei de a doua biserici din Doboli. Au b„nuit, au fost informa˛i!? Nu ∫tiu... Cert este c„ îbateria albastr„“ Ói deranja foarte mult ∫i a-i distruge observatorul sau pozi˛ia de tragere constituia pentru ei un obiectiv important de atins. De data aceasta, muncitorul Petru∫e Gheorghe, care se afla la telefon, l‚ng„ mine, a fost r„nit la bra˛ ∫i picior, trebuind s„ fie transportat la postul 94


Bateria albastr„

de prim-ajutor din H„rman ∫i apoi la spital (dup„ pu˛in timp a fost complet vindecat). De altfel, a fost singurul r„nit pe care l-a avut îbateria albastr„“. ™i pentru a respecta adev„rul, trebuie s„ mai spun – f„r„ nici un iz de a-mi trage îspuza pe turt„“ – c„ ∫i mie una din schije mi-a smuls binoclul de pe piept, mi-a rupt tunica, aleg‚ndu-m„ doar cu o mic„ zg‚rietur„. ™i acum ca ∫i Ón alte situa˛ii din via˛a mea se dovedise c„ sunt un om norocos. Cum la puternicul atac al hitleri∫tilor, infanteria noastr„, respectiv un batalion al Regimentului 30 doroban˛i, Óncepuse s„ se replieze la ordin, am p„r„sit ∫i noi observatorul, Óndrept‚ndu-ne c„tre pozi˛ia de tragere a bateriei, dup„ ce, Ón prealabil, d„dusem ordin prin telefon ca s„ ata∫eze tunurile la ma∫ini ∫i totul s„ fie preg„tit pentru retragere. Ajun∫i la baterie, am dispus ca trei tunuri s„ plece imediat ∫i s„ ocupe pozi˛ie dincolo de podul peste Olt (vechea pozi˛ie), Ón timp ce eu cu al patrulea tun ∫i cu servan˛ii respectivi am r„mas s„ le acoperim retragerea, prin ocuparea de pozi˛ii succesive ∫i executarea de trageri asupra for˛elor inamice. Aceasta deoarece, Óntre timp, trupele hitleriste reu∫iser„ s„ ocupe satul Doboli ∫i Ónaintau de-acum pe drumul care ducea spre pod, adic„ leg„tura direct„ spre Bra∫ov dinspre Sf. Gheorghe. Nu pot uita c„ al„turi de ceilal˛i muncitori-servan˛i ai tunului, ce trebuiau s„ acopere replierea bateriei, a r„mas – risc‚ndu-∫i via˛a Ómpreun„ cu noi – ∫i ∫oferul Micuda Ion care, mereu cu ma∫ina al„turi, ajuta la tractarea tunului. Reveni˛i cu bine Ón vechea pozi˛ie de l‚ng„ îPodul Olt“, am instalat c‚t s-a putut mai repede tunurile Ón pozi˛ie de tragere ∫i proiectilele noastre au Ónceput s„ porneasc„, cu caden˛„ maxim„ posibil„, asupra hitleri∫tilor pentru a le opri Ónaintarea. Dup„ cum s-a mai ar„tat, comandamentul Corpului de Munte dispusese ca acest pod s„ fie dinamitat ∫i la nevoie s„ fie aruncat Ón aer. Ne durea inima ca acest pod mare, metalic – greu de reconstruit dup„ aceea – s„ fie distrus, mai ales c„ noi nutream convingerea redres„rii situa˛iei grele Ón care se aflau trupele noastre acum. Tunarii-muncitori ai îbateriei albastre“, Ón totalitate – a∫a cum se angajaser„ de altfel –, au luat hot„r‚rea s„-l apere cu orice sacrificiu ∫i s„ nu permit„ hitleri∫tilor s„ ajung„ ∫i s„ treac„ 95


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

peste el. Ca atare, s-a cerut prin ofi˛erul de leg„tur„ ca podul s„ nu fie aruncat Ón aer, pentru c„ noi vom reu∫i s„-l ap„r„m. ™i astfel a Ónceput episodul de lupt„ cel mai important al bateriei noastre. Nu numai dup„ cum Ómi amintesc, dar ∫i a∫a cum rezult„ din raportul Ónaintat la comandamentul Corpului de Munte, dup„ Óncheierea misiunii ∫i a luptelor noastre pe front, la unul din tunuri ocheam personal. Ochirea se f„cea direct, de-a lungul drumului, observ‚nd trupele inamice. Stabilisem ∫i comandam numai distan˛a de tragere, adic„ valoarea de pus la îÓn„l˛„tor“, dup„ care urma comanda: Foc! Œn func˛ie de observarea loviturilor noastre ∫i de pozi˛iile trupelor ∫i blindatelor hitleriste, m„ream sau mic∫oram distan˛a de tragere. Cele dou„ tancuri le-am luat ca ˛int„ cu tunul la care m„ aflam eu. Drumul ∫i c‚mpul din fa˛a podului vuiau de exploziile proiectilelor noastre ca o baie de foc din care se Ón„l˛au conuri de pulbere ∫i fum. Atacatorii erau toca˛i Óntr-una... dar al˛ii coborau ∫i Ónaintau dinspre sat. Œncepuse chiar s„ m„ Óncerce teama c„, p‚n„ la urm„, rev„rsarea asta de for˛e ne va cople∫i. Eram con∫tient c„ ei voiau s„ pun„ m‚na pe pod pentru ca ma∫inile ∫i blindatele lor s„-∫i poat„ continua apoi drumul spre Bra∫ov, lucru pe care Óns„ nu-l vroiam noi... Aceasta cred c„ este explica˛ia c„ hitleri∫tii n-au Óncercat un atac prin unul din vadurile Oltului. P‚n„ la urm„, nem˛ii, d‚ndu-∫i seama de pierderile suferite ∫i c„ barajul f„cut de bateria noastr„ se dovedise de netrecut, au renun˛at s„ mai atace ∫i au Ónceput retragerea c„tre sat. I-am urm„rit cu tragerile p‚n„ pe colinele din fa˛a satului ∫i apoi c‚teva salve Ónc„ deasupra satului, dup„ care am comandat Óncetarea focului... Caden˛a de tragere fusese impus„ Óns„ la maximum posibil! Ne luptasem, cum se spune, pe via˛„ ∫i pe moarte. Datorit„ duratei tragerilor cu o astfel de caden˛„, impus„ de situa˛ia cu care eram confrunta˛i, ˛evile tunurilor se Ónc„lzeau foarte tare ∫i – a∫a cum se spune Ón termeni de artilerie – reveneau tot mai greu Ón baterie. Pentru cititorul neavizat sunt dator cu o explica˛ie: c‚nd se comand„ îfoc“, cu ajutorul unui percutor se love∫te capsa de la tubul cu pulbere care o amorseaz„ ∫i o aprinde; presiunea mare a gazelor produse prin ardere 96


Bateria albastr„

trimite Ónainte – la distan˛a dorit„ – proiectilul, for˛‚nd ∫i ˛eava tunului s„ aib„ o mi∫care Ón acela∫i sens, dar care este totu∫i fr‚nat„ de anumite dispozitive; totodat„, se produce ∫i o for˛„ de recul care ar trimite tunul Ónapoi dac„ n-ar fi bine fixat Ón p„m‚nt prin bra˛ele sale; dup„ ce proiectilul a plecat, ˛eava trebuie s„ revin„ Ón pozi˛ia sa ini˛ial„ sub ac˛iunea fr‚nelor ∫i dispozitivelor respective, adic„ îs„ revin„ Ón baterie“. Œn regulamentul artileriei sunt prev„zute diferitele durate de trageri, Ón func˛ie de caden˛„ (num„rul de lovituri pe minut), dup„ care trebuie s„ urmeze o pauz„. Or, noi ne aflam Ón situa˛ia de a nu mai putea respecta prevederile regulamentului. fievile tunurilor se Ónc„lzeau p‚n„ aproape de culoarea ro∫u-portocaliu. De aceea, o parte din muncitori alergau cu saci ∫i c‚rpe ∫i chiar cu prelatele de la ma∫ini, pe care le Ónmuiau Ón apa Oltului, dup„ care veneau ∫i le puneau pe ˛evile tunurilor pentru a le r„ci. ™i astfel lupt„torii îbateriei albastre“ au reu∫it, lupt‚nd cu d„ruire ∫i abnega˛ie, s„-∫i duc„ la bun sf‚r∫it misiunea pe care ∫i-au asumat-o, respectiv oprirea atacului trupelor hitleriste ∫i neocuparea podului de c„tre acestea. Œnc„ o dat„ o m‚n„ de rom‚ni, simpli muncitori din fabrici, reu∫iser„ s„ dovedeasc„ inamicului c„: îNici pe aici nu se trece !“ Eram fr‚n˛i de oboseal„ ∫i tensiune nervoas„ – dar nu Ónfr‚n˛i! –, sudoarea curgea pe noi, ne Ómbr„˛i∫am, bucuria ∫i emo˛ia se putea citi pe fe˛ele tuturor... R‚nd pe r‚nd am mers s„ ne sp„l„m ∫i s„ ne r„corim Ón apa Oltului... îOf! Oltule, Oltu˛ule!“ Am f„cut apelul. To˛i se sim˛eau bine! Œn timp ce tr„iam aceste clipe de mul˛umire ∫i satisfac˛ie pentru reu∫ita noastr„, unul dintre muncitori (nu mai ∫tiu care) se adres„ celorlal˛i : – M„,... dar hitleri∫tii „∫tia n-au bun sim˛! Nu mai puteau s„ a∫tepte ∫i ei ni˛el cu atacul „sta ca s„-mi termin ∫i eu nevoile... N-am s„ uit, mama lor, c„ m-au f„cut s„ alerg la tunuri cu pantalonii Ón vine. R‚sete, veselie... Contrast total: de la momentele de maxim„ Óncordare din timpul luptei la momente de destindere deplin„! A doua zi – 3 septembrie – hitleri∫tii au reluat atacul Óns„, de data aceasta, mult mai slab, astfel c„ a putut fi oprit Ónc„ din fa∫„. Loviturile 97


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

bateriei noastre, trimise îcu d„rnicie“ asupra lor, i-au obligat s„ r„m‚n„ pe loc, p‚n„ dup„-amiaz„ c‚nd subunitatea comandat„ de c„pitanul Hajdeu, atac‚nd pe flanc, din dreapta, dup„ lupte Ónd‚rjite i-a obligat s„ se retrag„, reu∫indu-se astfel s„ se elibereze din nou satul Doboli. De la sine Ón˛eles c„ tot timpul bateria noastr„ a sprijinit atacul infanteriei prin trageri de artilerie. A∫a se face c„, Ón final, am trecut din nou dincolo de Olt, pe podul pe care Ól ap„rasem, ocup‚nd iar„∫i pozi˛ie Ón Lunca C‚lnicului, la sud de colinele pe care se afla satul Doboli. De aici am continuat s„ efectu„m trageri care s„ protejeze infanteri∫tii ∫i s„-i ajute s„-∫i consolideze pozi˛iile cucerite. Œn felul acesta, situa˛ia Ón sectorul nostru de lupt„ a r„mas neschimbat„ p‚n„ Ón zilele de 5 ∫i 6 septembrie c‚nd Ón zon„ au sosit subunit„˛i din Regimentul 19 artilerie ∫i din Divizia îTudor Vladimirescu“ ∫i c‚nd îbateria albastr„“ le-a predat – metaforic spus – steagul, pentru a fi purtat spre noi b„t„lii. Œn cursul luptelor duse Ón aceste zile, îbateria albastr„“ a tras asupra trupelor inamice 2.652 de proiectile (966 de 75 mm ∫i 1686 de 100 mm). Aceasta Ónseamn„ c„, Ón cele nou„ zile de lupt„ ale îbateriei albastre“, s-au tras Ón medie aproape 300 de lovituri pe zi, adic„ 100 de lovituri de fiecare tun. Am spus îÓn medie“ pentru c„ Ón unele zile a trebuit s„ tragem mai mult, iar Ón altele mai pu˛in, Ón func˛ie de situa˛ia de pe front. Orice artilerist Ó∫i poate da seama c„ a fost un ritm anormal de trageri, Ónc„lc‚nd prevederile oric„rui regulament de trageri ale artileriei. Dar noi, dat„ fiind situa˛ia luptelor din acest sector ∫i necesitatea acoperirii cu artileria a ac˛iunilor for˛elor noastre, ne-am asumat riscul Ónc„lc„rii acestor prevederi. ™i cred c„ am ales solu˛ia cea mai bun„. Nu se spune doar c„ nu Óntotdeauna situa˛iile cu care e∫ti confruntat Ón via˛„ se aseam„n„ cu cele descrise ∫i Ónv„˛ate din c„r˛i sau de la profesori? C‚nd apar astfel de dezacorduri, este necesar s„ apar„ ∫i ini˛iativa de a g„si solu˛ii adecvate ∫i de a lua decizii benefice. Intrarea Ón dispozitivul de lupt„ a marilor unita˛i rom‚ne ∫i sovietice, afluite de la sud de Carpa˛i, a creat premisele favorabile trecerii la o nou„ etap„ a confrunt„rilor cu for˛ele hitleriste ∫i horthyste invadatoare. Prin lupte grele, armata rom‚n„, cot la cot cu armata sovietic„, a reu∫it, p‚n„ la 98


Bateria albastr„

25 octombrie 1944 s„ elibereze Óntregul teritoriu al Transilvaniei, ac˛ion‚nd apoi pe teritoriile Ungariei ∫i Cehoslovaciei, p‚n„ la victoria final„ (9 mai 1945). Iar noi ajunsesem la ultima comand„: – Baterie!... Œncolonarea!... Direc˛ia Tohan... Œnapoi la uzin„!...

ŒN MOMENTELE NOASTRE DE R√GAZ

Acolo, pe c‚mpul de lupt„, dup„ confruntarea cu inamicul, veneau ∫i momente de r„gaz, c‚nd noi cei ce luptam Ón îbateria albastr„“ schimbam nu numai impresii ∫i tr„geam concluzii asupra celor petrecute peste zi, dar ne f„ceam ∫i unele m„rturisiri din via˛a personal„. A∫a am ajuns s„ ne cunoa∫tem mai bine, s„ se creeze o apropiere ∫i mai mare Óntre noi. Posibilitatea de cre∫tere a moralului ∫i a Óncrederii Ón for˛ele noastre, precum ∫i o destindere a Óncord„rii din timpul luptelor... Uneori, noaptea, insomnia punea st„p‚nire pe tine ∫i amintiri din via˛a de p‚n„ atunci Óncepeau s„ ˛i se deruleze ca un film scos din arhiv„. Via˛a!... Da, via˛a, pentru c„ a doua zi nu se putea ∫ti dac„ vei mai fi sau nu printre cei vii... Astfel, m-am aflat ∫i eu, Ón acele zile ∫i nop˛i, Ón situa˛ia de a retr„i sau povesti cr‚mpeie din via˛a mea muncitorilor, tovar„∫ii mei de lupt„ de atunci, ∫i, implicit, reluate pentru cititorul de acum... De∫i relatate la timpul trecut, dep„narea lor apar˛ine omului care le retr„ie∫te ∫i le scrie dup„ 40 de ani de la momentul îbateriei albastre“... Din satul meu natal, nu prea departe de Bucure∫ti, a∫ezat de-a lungul ∫oselei ce duce c„tre Pite∫ti, dincolo de fostul codru al Vl„siei, leg„tura cu ora∫ul se f„cea totu∫i greu. Iar cei ce reu∫eau s„-∫i continue ∫coala mai departe, la ora∫, nu dep„∫eau degetele de la o m‚n„. Marea mea ∫ans„ a fost Ónv„˛„torul din sat, Constantin Popescu, un om de inim„, ∫i el originar din sat, dornic s„ ajute la promovarea ∫i trimiterea mai departe la Ónv„˛„tur„ a unora din elevii ∫colii. Œn primele dou„ clase primare trebuia s„ parcurg patru 99


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

kilometri p‚n„ la ∫coal„; apoi numai jum„tate din aceast„ distan˛„ p‚n„ la ∫coala cea nou„. C‚nd eram Ón clasa a patra, Ónv„˛„torul nostru a organizat o excursie la M‚n„stirea Dealu de la T‚rgovi∫te pentru a vizita morm‚ntul lui Mihai Viteazul; acolo se afla ∫i Liceul Militar Ónfiin˛at de marele patriot Nicolae Filipescu. La excursie am participat ∫i eu. Era prima oar„ c‚nd ie∫eam Ón afara satului natal. Impresii ∫i amintiri de copil... minunate... de neuitat! Dup„ Óntoarcere, nu la mult timp, Ónv„˛„torul a venit la tat„l meu. îLa un liceu ca „sta trebuie s„ mearg„ b„iatul t„u“ – spunea domnul Ónv„˛„tor – îdac„ reu∫e∫te ∫i Ónva˛„ bine, ob˛ine burs„ ∫i astfel, scutit de orice tax„, are asigurat„ ∫i Óntre˛inerea ∫i Ómbr„c„mintea.“ îFiindc„“ – zicea Ónv„˛„torul – îar fi p„cat ca un copil a∫a de bun...“ Pentru Ónv„˛„torul meu eram un copil îdotat“, eram premiantul clasei. Asta m-a ajutat. Tata, de∫i Ón sinea lui dorea din tot sufletul s„-∫i vad„ feciorul îom cu carte“, era totu∫i con∫tient c„ nu are posibilit„˛i materiale pentru a m„ Óntre˛ine la liceu. fi„ran modest, dar foarte bogat ca suflet ∫i ca om, cu patru clase primare; cinci copii, dintre care doi au murit de mici din lips„ de asisten˛„ medical„. Eram cel mai mare copil, n„scut Ón 1917, Ón timpul Primului R„zboi Mondial (∫i iat„-ne acum Ón cel de al doilea!). Dup„ ce hot„r‚rea de a da examen la liceu a fost luat„, Ón vacan˛a de var„ am Ónceput s„ m„ preg„tesc. Din c‚nd Ón c‚nd mergeam la îdomnul Ónv„˛„tor“ s„ m„ verifice ∫i Óndrume. S„racul tata renun˛ase s„ m„ mai ia la munca c‚mpului; m„ l„sa s„ Ónv„˛. Ba, seara c‚nd se Óntorcea, lua cartea de istorie sau de geografie, alegea diferite lec˛ii ∫i eu trebuia s„ i le spun îpe din afar„“. La rom‚n„ (compunere) ∫i la matematic„ nu se pricepea; acestea r„m„seser„ Ón seama Ónv„˛„torului. A sosit ∫i data examenului. Se ˛inea la Bucure∫ti, sus Ón Dealul Spirii. Am venit Ónso˛it de tata ∫i am fost g„zdui˛i la un frate al s„u, muncitor la atelierele C.F.R. La sf‚r∫itul examenului, a fost una din zilele mari ale vie˛ii mele; tata l„crima de bucurie ∫i de fericire. Din aproape o mie de candida˛i, pentru 40 de locuri, reu∫isem primul; eram deci bursier. La Óntoarcerea Ón sat, fericirea 100


Bateria albastr„

a fost Ómp„rt„∫it„ ∫i de mama, iar eu am alergat la îdomnul Ónv„˛„tor“ ca s„-i dau vestea cea mare ∫i s„-i mul˛umesc. Toamna, la deschiderea ∫colilor, tata a mers cu mine la T‚rgovi∫te. Ne-am oprit mai Ónt‚i Ón ora∫, la un restaurant, unde mi-a dat o friptur„ al c„rei gust, atunci cu totul aparte, nu l-am uitat ; dup„ aceea, cu o tr„sur„, am pornit c„tre M‚n„stirea Dealul, pe un drum m„rginit de livezi ∫i de vii ∫i care Ón apropierea liceului Óncepea s„ urce, Ón serpentine, prin p„durea de brazi ∫i fagi. Ajun∫i la poarta liceului am fost luat de c„tre un locotenent, dirigintele clasei 1, am fost dus la baie, m-am Ómbr„cat cu hainele militare – destul de greu am reu∫it s„-mi Ónf„∫or moletierele – dup„ care m-am Óntors la tata s„-i aduc hainele civile. La desp„r˛ire, cu lacrimi Ón ochi, mi-a dat c‚teva sfaturi pe care nu le-am uitat niciodat„. îS„ fii cuminte (cine ar putea s„ defineasc„ Óntregul con˛inut al acestei no˛iuni «cuminte» ?); s„ Ónve˛i; s„ fii cinstit ∫i bun (∫i ce exemplu de bun„tate era tata !); s„ nu ui˛i de unde ai plecat.“ Am Ónceput cursurile liceului ∫i premiant ∫i bursier am r„mas Ón toate cele opt clase. Am fost ∫i voi fi toat„ via˛a recunosc„tor dasc„lilor ∫i instructorilor mei pentru Ónv„˛„tura ∫i educa˛ia primit„ Ón acest liceu. Profesorii ∫i ofi˛erii educatori aveau o preg„tire deosebit„ ∫i erau de o ˛inut„ moral„ de excep˛ie; profesorii, ca ∫i elevii, erau selecta˛i prin concurs dintre cei mai buni din ˛ar„. De asemenea, trebuie s„-mi exprim recuno∫tin˛a ∫i fa˛„ de Óntemeietorul liceului, Nicolae Filipescu, care stabilise drept criteriu de baz„, pentru concursul elevilor, ca 60% dintre bursieri s„ fie copii de ˛„rani, muncitori ∫i mici func˛ionari. Cum altfel a∫ fi putut ajunge eu s„ merg mai departe la Ónv„˛„tur„?... Nu-l pot uita pe acest mare om (pe care nu l-am mai apucat Ón via˛„) despre care cunoscutul cronicar Leon Kalustian scria Óntr-unul din volumele sale îSimple note“: îdintre patrio˛ii care au militat cu toat„ fiin˛a lor pentru Marea Unire Ómplinit„ la 1 decembrie 1918, doi nu aveau s„ mai ajung„ s„ pl‚ng„ de bucurie la Alba Iulia: Nicolae Filipescu ∫i 101


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Barbu Delavrancea; Nicolae Filipescu murise Ón toamna anului 1916, la pu˛in timp dup„ intrarea Rom‚niei Ón r„zboi“. Œntregul proces de Ónv„˛„m‚nt ∫i de educa˛ie se desf„∫ura Ón jurul acelui l„ca∫, at‚t de bogat Ón istorie ∫i cultur„ ∫i pentru neamul rom‚nesc, M‚n„stirea Dealu. Acolo ∫i-a avut tiparni˛a diaconul Coresi, acolo se afl„ mormintele lui Radu cel Mare – Óntemeietorul m‚n„stirii – ∫i al marelui voievod Mihai Viteazul, cel care, pentru prima oar„, a f„urit la 1600 unirea celor trei ˛„ri rom‚ne. Pe lespedea morm‚ntului s„u st„ scris : îAici zace cinstitul ∫i r„posatul capul cre∫tinului Mihai marele voievod, ce au fost domn fi„rii Rom‚ne∫ti ∫i Ardealului ∫i Moldovei“. Preg„tirea temeinic„ a constituit o baz„ eficient„ pentru profesiunile noastre ulterioare, c‚t ∫i pentru formarea noastr„ ca oameni, caractere, cre∫terea ∫i implantarea Ón fiin˛ele noastre a sentimentului patriotic, al dragostei de ˛ar„. ™i c‚˛i dintre fo∫tii profesori, ofi˛eri ∫i elevi de la îDealu“ nu ∫i-au dat via˛a pentru ap„rarea ∫i Óntregirea ˛„rii, Ón cele dou„ r„zboaie mondiale!... Criteriile de apreciere a elevilor se bazau numai pe valoare, pe rezultatele ob˛inute – pe merit – la Ónv„˛„tur„ ∫i Ón comportare, indiferent dac„ erai fiu de ˛„ran, de general sau de al˛i de˛in„tori de îÓnalte“ func˛ii de stat sau politice. O ∫coal„ realmente democratic„!... Au fost copii care la intrarea Ón liceu au venit Ón opinci, pentru ca apoi s„ termine ∫efi de promo˛ie. Un alt merit al liceului de la îDealu“ a fost acela de a fi reu∫it s„ creeze ∫i s„ dureze sentimente de aleas„ afec˛iune nu numai Óntre fo∫tii profesori, ofi˛eri educatori ∫i elevi, nu numai Óntre elevii aceleia∫i promo˛ii, dar ∫i – pe vertical„ – Óntre elevii diverselor promo˛ii. Dup„ terminarea liceului am urmat ™coala de ofi˛eri de artilerie de la Timi∫oara, dup„ ce Ón prealabil trebuise s„ fac – Ómpreun„ cu colegii din toate armele – un an la ™coala preg„titoare de ofi˛eri din Bucure∫ti. La Timi∫oara am avut profesori deosebi˛i, Óntre care a∫ aminti numai pe prof. Ilie Murgulescu – la chimie ∫i fizic„, pe prof. Remus R„dule˛ – la electrotehnic„, pe prof. M. Gherm„nescu – la matematic„. La absolvire eram din nou ∫ef de promo˛ie... 102


Bateria albastr„

Œn martie 1940 primeam gradul de sublocotenent. Ca ∫ef de promo˛ie, la reparti˛ie aveam dreptul s„-mi aleg regimentul. Voiam s„-mi aleg Regimentul 2 artilerie grea-motorizat din Bucure∫ti, unde f„cusem practica de instruc˛ie Óntre anii II ∫i III. Dar cum acesta fusese mutat Ón alt„ garnizoan„ am ales Regimentul 2 artilerie de gard„, cu sediul la Centrul de instruc˛ie al artileriei de la Dadilov, Óntre Bucure∫ti ∫i Giurgiu, Ón apropiere de Comana. Dup„ dou„ sapt„m‚ni de concediu, m-am prezentat la regiment. La pu˛in timp de la prezentarea mea la regiment am dat examen de admitere ∫i am reu∫it la ™coala Politehnic„. Œn toamna anului 1942 am fost mobilizat, Ómpreun„ cu ceilal˛i colegi ofi˛eri, ∫i trimis la T‚rg∫or, l‚ng„ Ploie∫ti, unde urma s„ fim preg„ti˛i pentru artileria antiaerian„. La sf‚r∫itul cursurilor, trebuia s„ se mearg„ pentru perfec˛ionarea preg„tirii Ón Germania. Eu ∫i Ónc„ doi colegi am refuzat s„ mergem. Œn consecin˛„, am fost trimis comandant de sec˛ie Óntr-o baterie de artilerie antiaerian„, instalat„ l‚ng„ rafin„ria Vega din Ploie∫ti. Aprob‚ndu-mi-se deta∫area la ™coala Politehnic„ am continuat cursurile p‚n„ Ón luna aprilie 1944, c‚nd am fost trimis la uzina din Tohan, unde aveau s„ m„ g„seasc„ evenimentele ce fac obiectul acestei rememor„ri.

NE-AM F√CUT DATORIA!

Œ

ntoarcerea noastr„ la uzin„ a fost marcat„ prin momente deosebite. Muncitorii din uzin„, membrii direc˛iei ∫i ai comisiei militare ne-au Ónt‚mpinat cu urale ∫i flori, Ón sunetele fanfarei. Momente Ón„l˛„toare de mare bucurie, de adev„rat„ s„rb„toare; emo˛ia ne st„p‚nea, deopotriv„, pe to˛i. Œmbr„˛i∫„ri, ... felicit„ri ... îBun venit!“ îBun g„sit!“... 103


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Œncrederea Ón victorie, Ón succesul luptelor Ómpotriva inamicului, care s„l„∫luise Ón sufletele noastre, ∫i a celor din baterie ∫i a celor r„ma∫i Ón uzin„, se adeverise a fi fost sem„nat„ pe ogor bun. Meritul ac˛iunii noastre apar˛ine tuturor. Dar ∫i celor r„ma∫i Ón uzin„ care, tot timpul, cu g‚ndul ∫i cu fapta au fost al„turi de noi, r„spunz‚nd cu promptitudine la toate cererile noastre transmise de pe c‚mpul de lupt„. Pentru c„ muncitorii din Tohan, ca ∫i Óntreaga noastr„ armat„, ca ∫i Óntregul nostru popor, confirmaser„ prin faptele lor un mare adev„r, exprimat prin afirma˛ia potrivit c„reia îb„t„liile se c‚∫tig„ mai Ónt‚i Ón inimile oamenilor“. Cu to˛ii Óncercam un sentiment de mul˛umire, acela al datoriei Ómplinite, al faptului c„ am fost prezen˛i ∫i ne-am adus modesta noastr„ contribu˛ie Ón acele zile fierbin˛i, de confruntare cu hitlerismul. Am luptat cu toate for˛ele, d„ruirea ∫i priceperea noastr„ ∫i am izb‚ndit, d‚nd o lec˛ie meritat„ ocupan˛ilor fasci∫ti. Pentru faptele sale de arme, îbateria albastr„“ a fost citat„ prin Ordinul de zi nr. 14 din 30 octombrie 1944 pe Óntreaga armat„. Reproduc in extenso acest document. MINISTERUL DE R√ZBOI Cabinetul Ministrului ORDIN DE ZI Nr. 14 din 30 octombrie 1944 Œn zilele de la 25 august la 5 septembrie a.c. c‚nd se desf„∫urau grele lupte de cur„˛irea teritoriului de trupele germane, unit„˛i germano-maghiare au atacat din Ardeal spre Bra∫ov. Al„turi de trupele care au luptat pentru respingerea inamicului Ón zona Prejmer-Doboli, Uzinele Rogifer-Tohanu au intrevenit imediat la cererea Corpului de Munte, cu o baterie Óncadrat„ cu lucr„tori ∫i material propriu. Spontaneitatea cu care a intervenit Direc˛ia Uzinelor, elanul cu care a r„spuns personalul acestei Óntreprinderi ∫i d‚rzenia cu care au luptat pentru respingerea inamicului constituie un exemplu de Óndeplinirea datoriei fa˛„ de fiar„. 104


Bateria albastr„

Pentru faptele deosebite ar„tate mai sus, ordon citarea pe Armat„ a Direc˛iei Uzinelor Rogifer-Tohan ∫i a personalului care a Óncadrat bateria îRogifer“, dup„ cum urmeaz„ : 1. Locot. N„stase M.,

21. Sfetea Ioan,

12. Georgescu Florea,

22. Obancea Ioan,

13. Poalelungi C-tin,

23. Doros Ioan,

14. Ioni˛„ Alexandru,

24. Marcu Grigore,

15. Marinescu Ioan,

25. Biot„ Octavian,

16. Sec„reanu Ioan,

26. Gabor Petre,

17. Sassu Ioan,

27. Ioni˛„ Ioan,

18. Norea Gavrilã,

28. T‚rnoveanu Vlad,

19. Buiculescu D-tru,

29. Bloj Gheorghe,

10. Spirea Gheorghe,

30. Mita Nic.,

11. Ivan Vasile,

31. Octavian I.,

12. ™erban Petre,

32. Ciobanu Ion,

13. Stroie Gheorghe,

33. Mateescu Stel.,

14. Botorog ™tefan,

34. Mari˛„ Vasile,

15. Dandar„u Alex.,

35. Petru∫e Gh.

16. Cotinghiu Miron,

36. Pantea Ioan,

17. Moja Gheorghe,

37. Ungheanu Nic.,

18. Sperchez Ioan,

38. Pandrea Iosif,

19. Blodan Pavel,

39. Binga Gh.

20. Mi∫u Ioan,

40. Nicoar„ Gh.

Ofi˛er recep˛ioner

™ef serviciu

™ef de poligon ™ef atelier

Func˛ionar Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor

Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor Lucr„tor

105


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

41. Tican Victor, Lucr„tor

42. Pavel Wilhelm, Lucr„tor

43. Gatei Ilie, Lucr„tor

44. Drug„ Iosif, Lucr„tor

45. Suciu Mihai, ™ofer

46. Laz„r Ioan, ™ofer

47. Anghel Ioan, ™ofer

48. Micuda ™tefan, ™ofer

49. Dobre D-tru, ™ofer

MINISTRU DE R√ZBOI General de Corp Armat„ /ss/ M. Racovi˛„

50. Nedelcu Marin, Lucr„tor

51. Banucu Ioan, Lucr„tor

52. B„ncil„ Ioan, Lucr„tor

53. Burtea Petre, Lucr„tor

54. Eftimie Nic., Lucr„tor

55. Truia Traian, Lucr„tor

56. Teleanu C., Func˛ionar

57. Cornea Gheorghe, Func˛ionar

pt. conformitate Director de Cabinet Col. /ss/ Caramitru

COMUNICAT: – Pt. Executare: Secret de Stat ale: A.U., Aer, Marin„, Inz. Arm. ∫i Prod. R„zboi, M.St.M., Armate, Corpul 1-7 Armat„, Corpul de Munte, Corp. Gran., Corpul Cavaleriei, Comand. Trupe Motomec., Comand. Mil. al Capitalei, Insp. Gl. al Jandarmeriei. Corpurile Teritoriale, Divizii, Brig„zi, Direc˛ii ∫i Servicii din Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat, Secretariatul General al M.R. Regimentelor ∫i unit„˛ilor corp aparte, prin grija Comandamentelor respective c„rora li s-a transmis num„rul necesar de exemplare. pt. conformitate ™eful Bir. Adjutanturei C„pitan /ss/ Mircea Cucu L.S. Dup„ Óndeplinirea misiunii, to˛i membrii bateriei au fost decora˛i cu ordine ∫i medalii. 106


Bateria albastr„

Au constituit faptele îbateriei albastre“ acte de vitejie, de eroism? Nu ∫tiu ... Nici eu, nici tovar„∫ii mei de lupt„ nu am Ón˛eles s„ facem caz de aceste fapte sau s„ le exager„m semnifica˛ia. Personal am c„utat s„ nu infirm unele principii de via˛„ Ónv„˛ate – ∫i exemplificate – de la unii din bunii mei profesori. S„ nu intri Ón conflict cu modestia, cu bunul sim˛! ... Atunci c‚nd faci o fapt„ bun„ sau chiar una cu totul mai aparte s„ nu reclami r„splata, pentru c„ Ó∫i pierde din Óns„∫i valoarea ei; s„ la∫i s„ fie apreciat„ de al˛ii ∫i nu s„ o tr‚mbi˛ezi ∫i s„ te f„le∫ti tu Ónsu˛i ! ... A∫a se face c„ dup„ mul˛i ani, c‚nd eram director adjunct Óntr-un institut de cercet„ri, unul din colaboratori – dup„ ce v„zuse un film despre îbateria albastr„“ care rulase pe ecranele cinematografelor – m-a Óntrebat : – Tovar„∫e director, de ce la aniversarea zilei de 23 August veneau alte persoane din afar„ s„ ne vorbeasc„ despre insurec˛ie, c‚nd dumneavoastr„ era˛i ∫i al nostru ∫i Ón m„sur„ s„ o face˛i? La care i-am r„spuns: – ™i ce-a˛i fi vrut s„ fac? S„ pun afi∫ Ón institut pentru a v„ ar„ta ce grozav am fost? ... Dac„ m-am hot„r‚t acum s„ scriu despre aceste fapte nu Ónseamn„ c„ am abandonat aceste principii. Am pornit s„ o fac pentru ca ele s„ fie cunoscute din surs„ direct„, cu Ónscrierea lor Óntr-un context general intern ∫i extern, cu leg„tura inexorabil„ trecut-prezent ∫i viitor ∫i cu posibilitatea de a-mi exprima unele g‚nduri ∫i sentimente personale. A∫adar, au fost fapte de arme... O p„rticic„ a îMarelui Œntreg“..., a acestei mari epopei a poporului nostru. O p„rticic„ Ón care o m‚n„ de oameni au Ón˛eles s„-∫i fac„ datoria, la acea îor„ H“, anima˛i de sentimentele lor de patriotism, de dragoste de ˛ar„, de dragoste pentru p„m‚ntul lor. Sentimente care s„l„∫luiau Ón sufletele acestor oameni simpli, nu prin porunc„ sau demagogic„ vorb„rie, ci ca rezultant„ a acumul„rilor de via˛„, de zi cu zi, Ónc„ din copil„rie, de pe meleagurile natale, din ∫coal„, din cunoa∫terea faptelor de istorie ale neamului, din povestirile p„rin˛ilor ∫i bunicilor, din cunoa∫terea ∫i tr„irea 107


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

frumuse˛ilor d„ruite de orice col˛ din ˛ar„, din c‚ntece ∫i balade, din minunatul nostru folclor, din simple Ónt‚mpl„ri ∫i fapte de munc„, din... Sentimente sedimentate pe imagini, exemple ∫i fapte de via˛„... Din via˛a ta, din via˛a familial„ ∫i social„ Ón care te-ai format, din via˛a ∫i istoria poporului t„u... Am Óncercat un sim˛„m‚nt de satisfac˛ie c‚nd astfel de convingeri ale mele le-am reg„sit Óntr-un frumos pasaj din cartea lui Victor Tufescu îPopasuri prin ˛ar„“: îCititorul nu se Ónc„lze∫te la artificiale ori pompoase declara˛ii despre dragostea de ˛ar„, vibreaz„ Óns„ intens c‚nd sentimentul patriotic este exprimat cu sinceritate, uneori nici m„car prin vorbe, ci prin exemple directe, chiar m„runte, dar de autentic„ tr„ire Óntr-un dep„rtat col˛ de ˛ar„, care reprezint„ d„ruire total„ ori sacrificiu de sine. Sentimentul patriotic nu este rupt de celelalte vibra˛ii suflete∫ti cu care formeaz„ un Óntreg. El nu reprezint„ un sunet izolat, ci un Óntreg acord de sunete, o succesiune de acorduri ca Óntr-o complex„ sinfonie“. Œntr-o astfel de succesiune de acorduri au ac˛ionat, acolo, pe c‚mpul de lupt„, componen˛ii îbateriei albastre“. Au g‚ndit ∫i au ac˛ionat Ómpreun„ ca un tot perfect sudat, dup„ principiul unul pentru to˛i ∫i to˛i pentru unul ∫i Óntr-o atmosfer„ de pre˛uire, de respect ∫i de Óncredere reciproc„. Disciplina exemplar„ care a existat a fost pe deplin con∫tient„ ∫i liber consim˛it„. A∫a se explic„ faptul c„ am putut ie∫i cu bine din situa˛ii destul de grele f„r„ a Ónregistra pierderi. Printr-o astfel de comportare, prin astfel de exemple ∫i fapte au Ón˛eles s„ r„spund„ ∫i Ón continuare cei din îbateria albastr„“. Œntor∫i la locurile lor de munc„, al„turi de ceilal˛i muncitori ai uzinei, ei ∫i-au f„cut datoria – de asemenea patriotic„ – prin contribu˛ia ∫i efortul lor, f„r„ rezerve, la fabricarea muni˛iei, at‚t de necesar„ (o ∫tiau din proprie experien˛„ de-acum!) unit„˛ilor noastre de pe front. Activitatea se desf„∫ura Ón ritm sus˛inut, printr-o participare general„ ∫i plin„ de responsabilitate. Pentru c„ ∫i muncitorii de la Tohan, ca ∫i ceilal˛i muncitori ∫i ˛„rani din ˛ara noastr„, Óntregul nostru popor, Ó∫i uniser„ m‚inile, min˛ile ∫i sufletele Óntr-un efort comun de munc„ ∫i de lupt„, sub deviza: îTotul pentru front! Totul pentru victorie!“ 108


Bateria albastr„

Dup„ ce muncitorii tunari s-au Óntors la locurile lor de munc„, lupta a continuat acolo, Ón uzin„; nu mai luptau cu tunurile, ci prin munc„ Ónd‚rjit„ Ón halele de fabrica˛ie, Ón cele de Ónc„rcare ∫i montare a muni˛iei. Faptele s„v‚r∫ite pe front constituiau un imbold mobilizator – Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ – pentru noi fapte concretizate prin furnizarea din plin ∫i la timp a muni˛iei de infanterie ∫i de artilerie at‚t de necesar„ trupelor rom‚ne care au luptat ∫i ∫i-au adus o important„ contribu˛ie, al„turi de trupele aliate – cu mari sacrificii, dup„ cum se ∫tie –, p‚n„ la victoria final„ asupra fascismului. Dar p‚n„ atunci, c‚te milioane de vie˛i nevinovate au trebuit s„ dispar„!... Dup„ o at‚t de trist„ lec˛ie a istoriei, s„ mai Óndr„zneasc„ cineva s„ o repete?!...

DUP√ PATRU DECENII

S

-au scurs de atunci patruzeci de ani. ™i o dat„ cu ei anii celor din îbateria albastr„“. Uzinele de armament ∫i muni˛ie au trebuit s„ se reprofileze pentru produc˛ia de pace. Muncitorii de la Tohan – dup„ cum am aflat cu ocazia unor Ónt‚lniri ulterioare – au continuat s„ lucreze Ón cadrul aceleia∫i uzine sau Ón altele din Bra∫ov, C‚mpulung-Muscel, Pite∫ti, Craiova... Unii dintre ei, originari sau stabili˛i cu familiile Ón Tohan sau Z„rne∫ti, ∫i dup„ ie∫irea la pensie au ˛inut s„ fie prezen˛i mai departe, prin munc„, Ón gospod„ria personal„ sau Ón agricultur„. Œn septembrie 1984 am pornit din nou s„ vizitez locurile unde îbateria albastr„“ a luptat Ómpotriva trupelor hitleriste Ón zilele de dup„ 23 august 1944 ∫i, de asemenea, s„ m„ reÓnt‚lnesc cu o parte din muncitorii care au f„cut parte din aceast„ baterie. M„ Ónarmasem, de data aceasta, nu cu tunuri, ci cu un aparat de fotografiat ∫i cu un mic casetofon. Œn prima zi am mers c„tre H„rman, Podul Olt ∫i Doboli, oprindu-m„ Ón diversele locuri unde bateria ocupase pozi˛ii de trageri, z„bovind pentru a-mi reaminti momentele de atunci ∫i f„c‚nd fotografii. Parcurgeam acum acela∫i itinerar de pe aceste meleaguri, privind peisajul a∫ez„rilor cov„snene. 109


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Str„b„team aceste sate de pe Olt, cu case – foarte multe noi ∫i care nu existau atunci – zugr„vite Ón alb sau Ón albastru deschis ∫i Ónconjurate de pomi fructiferi ∫i gr„dini. Œn satul Doboli m-am oprit mai Ónt‚i la cimitirul eroilor. St„p‚nit de puternice sentimente de emo˛ie ∫i reculegere, am Ónceput s„ m„ strecor printre sutele de morminte unde Ó∫i dorm somnul de veci cei c„zu˛i la datorie, Ón aceast„ zon„, Ón aprigele lupte pentru eliberarea ˛„rii de sub jugul fascist. Le citeam numele Ónscrise pe cruci : soldat..., sublocotenent..., caporal..., soldat..., soldat.... Tineri..., foarte tineri... M„rturisesc sincer c„ la un moment dat nervii mei au cedat ∫i ochii mi s-au Ómp„ienjenit de lacrimi... Atunci m-a fulgerat ∫i g‚ndul c„ printre acele morminte ar fi putut s„ figureze ∫i unele din ale noastre, ale celor din îbateria albastr„“. Dup„ ce m-am lini∫tit, aduc‚nd un ultim omagiu acestor eroi, am pornit – cople∫it de amintiri – pe drumul ce duce c„tre centrul satului. De acolo, am mers c„tre una din cele dou„ biserici din sat, Ón turla c„reia instalasem primul observator al bateriei. Œn timp ce c„utam un loc mai bun pentru fotografierea turlei respective, au ie∫it la poarta unei case o b„tr‚nic„ Ómbr„cat„ Ón negru ∫i o femeie mai t‚n„r„. Dup„ ce ne-am dat îziua bun„!“, b„tr‚nica m-a Óntrebat de ce fotografiez biserica? ™i-am Ónceput s„-i povestesc despre luptele bateriei noastre ∫i c„ Ón turla acestei biserici instalasem atunci observatorul. – Deci dumneavoastr„ era˛i! S„ ∫ti˛i c„ v-am v„zut. Noi st„team ascun∫i prin pivni˛e ∫i ne preg„team s„ ne refugiem la H„rman. V„ ziceam teteri∫ti pentru c„ era˛i Ón uniformele alea albastre ∫i nu Ón uniforme militare. – Nu, m„tu∫ico! Nu erau teteri∫ti, erau muncitori din uzin„. – ™tiu. C-am aflat ∫i noi p-orm„... Eu aveam atunci 20 de ani. Abia m„ c„s„torisem ∫i eu eram Óns„rcinat„, dar omul meu a murit Ón luptele de la Chichis; mai t‚rziu am reu∫it s„-i aduc osemintele de acolo de pe c‚mp ∫i acum e Ónmorm‚ntat Ón cimitirul eroilor de aici de la noi din sat. – Cum te cheam„, m„tu∫ico? – M„ numesc Berta Gringa. 110


Bateria albastr„

Dup„ ce am mai vorbit c‚te ceva despre trecut ∫i despre prezent, ne-am luat îr„mas bun“, eu pornind c„tre cea de a doua biseric„ Ón care mutasem observatorul, dup„ ce – cum am ar„tat – Ón prima fuseser„m ataca˛i de artileria inamic„; am fotografiat ∫i turla acesteia, dup„ care m-am Óntors la Bra∫ov. A doua ∫i a treia zi am pornit c„tre Z„rne∫ti, pentru a-i revedea pe muncitorii care au f„cut parte din îbateria albastr„“, ∫i pentru a sta de vorb„ cu ei. Din trenul care m„ purta c„tre Tohan-Z„rne∫ti priveam ∫i g‚ndurile, amintirile Ómi n„p„deau din plin fiin˛a. La Z„rne∫ti n-am reu∫it s„ Ónt‚lnesc dec‚t pe trei dintre muncitorii componen˛i ai bateriei. Œn prima din cele dou„ zile, pe Micuda ™tefan ∫i pe Drug„ Iosif, iar pe Mitic„ Nicolae numai Ón ziua urm„toare deoarece, lucr‚nd Ónc„ Ón uzin„ ca maistru principal, trebuia s„ termine ∫i s„ predea la termen unele piese ce reveneau ca sarcin„ sec˛iei de care r„spundea. Ne-am rev„zut... Ne-am str‚ns m‚inile, ne-am Ómbr„˛i∫at... Ne-am privit... Ne schimbasem mult, Ómb„tr‚nisem... Dar bucuria revederii f„cea ca inimile noastre s„ tr„iasc„ o alt„ v‚rst„. V„z‚nd c„ sunt numai ace∫tia, mirat, i-am Óntrebat despre ceilal˛i ∫i a∫a – parcurg‚nd Ómpreun„ tabelul cu ordinea de b„taie a bateriei – am aflat c„ unii dintre ei au decedat, iar al˛ii au plecat, Óntre timp, Ón diverse localit„˛i din ˛ar„. Acum, aici la Tohan ∫i Z„rne∫ti nu mai sunt dec‚t ei trei ∫i Ónc„ doi care sunt suferinzi acas„ ∫i nu se pot deplasa. Le-am spus ca vreau s„ scriu aceast„ carte ∫i c„ doresc ca Ón ea s„ apar„ nu numai amintirile mele despre îbateria albastr„“ ci ∫i cele ale lor. Mi-au spus c„ sunt gata ∫i le face pl„cere s„ fie ∫i acum al„turi de mine. Ne-am fixat o serie de puncte, de Óntreb„ri dup„ care s„ ne ghid„m Ón discu˛ia noastr„. M„ transformasem de data aceasta Óntr-un fel de reporter; dar nu ca cei de la ziare, au ˛inut s„ sublinieze ei! ™i-am Ónceput s„-i Ónregistrez la casetofon. Casetele respective, cu vocile lor, le voi p„stra ca un document – Ónc„ un document – scump ∫i drag mie. Acum s„-i l„s„m pe ei s„ povesteasc„. 111


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

î– M„ numesc Mita Nicolae. Sunt n„scut Ón Calafat, jude˛ul Dolj, la 24 iunie 1926. Tat„l meu era muncitor la P.T.T., iar mama era casnic„. Œnc„ de copil – era prin 1935 – Ómi amintesc cum fratele meu care f„cea armata m„ trimitea s„-i cump„r ziarul ca s„ vad„ ce se scrie despre luptele din Spania. ™tiam c„ simpatizeaz„ cu comuni∫tii ∫i a∫a mi-au r„mas Ón minte acele evenimente ce se petreceau atunci Ón Europa. Dup„ terminarea gimnaziului industrial, am venit ∫i m-am angajat la Uzinele Malaxa, devenite Óntre timp societate rom‚no-german„ sub denumirea de Uzinele îRogifer“. Dup„ bombardamentele asupra Bucure∫tiului, o parte de la aceste uzine, Ón special cea care fabrica muni˛ie ∫i armament, a fost evacuat„ la Uzina îRogifer“ din Tohan – jude˛ul Bra∫ov, uzin„ care era o filial„ a celor din Bucure∫ti. Eram muncitor l„c„tu∫-ajustor ∫i aici la Tohan am lucrat de atunci ∫i p‚n„ Ón prezent. C‚nd a Ónceput r„zboiul eram Ónc„ elev Ón clasa a 4-a la gimnaziul industrial. Œmi aduc aminte ∫i de Dictatul de la Viena care ne-a revoltat pe to˛i ∫i, de asemenea, c‚nd trupele hitleriste au intrat Ón ˛ara noastr„. Eram acas„. Calafat fiind port la Dun„re, trupele germane transportate pe vase au debarcat Ón acest or„∫el al nostru unde au stat 6 luni de zile, dup„ care au plecat spre Moldova de unde urmau s„ atace Uniunea Sovietic„. Uzina îRogifer“ din Tohan era practic numai o uzin„ de Ónc„rcare a muni˛iei. Numai dup„ aducerea sec˛iilor de uzinare de la Bucure∫ti ea a luat propor˛ii. ™i, o dat„ cu aceasta, a luat amploare ∫i mi∫carea muncitoreasc„. Atunci, c‚nd comandamentul Corpului de Munte a f„cut apel la ajutorul uzinei, s-a trecut de Óndat„ la formarea bateriei noastre. Celor mai v‚rstnici care au intrat Ón componen˛a bateriei m-am al„turat ∫i eu, de∫i aveam numai 18 ani, Óndemnat de sim˛„mintele mele de om care-∫i iube∫te patria ∫i trebuie s„ o apere la nevoie. A∫ vrea s„ fac o parantez„ referitoare la bateria noastr„. Pentru a putea fi cunoscu˛i de armat„, s-au luat m„suri ca to˛i ace∫ti voluntari s„ fie Ómbr„ca˛i Óntr-o uniform„. ™i asta nu putea s„ fie dec‚t ˛inuta noastr„ muncitoreasc„ din uzin„, respectiv, salopetele albastre. Cu astfel de salopete noi am fost echipa˛i, nu numai cei din baterie, de unde ∫i denumirea ei simbolic„, ci ∫i cei destina˛i pentru paza uzinei, circa 300 de muncitori. 112


Bateria albastr„

Pe dumneavoastr„ v„ cuno∫team din vedere ca ofi˛er Ón cadrul uzinei, dar mai bine v-am cunoscut atunci c‚nd a˛i luat comanda ∫i conducerea bateriei din care f„ceam parte ∫i eu. Aveam func˛ia de servant. De∫i eram cel mai t‚n„r din baterie ∫i nu cuno∫team bine armamentul din dotare, am putut totu∫i s„-mi Óndeplinesc ∫i eu destul de bine aceast„ func˛ie, al„turi de ceilal˛i muncitori. Instruirea ni s-a f„cut de dumneavoastr„, Ón special pentru cei care nu cuno∫teau armamentul: modul de servire a acestor tunuri pe diferite func˛iuni necesare pentru amplasarea ∫i punerea Ón condi˛ii de tragere a bateriei, pentru camuflare ca s„ nu fim descoperi˛i de inamic, care Ón timpul luptelor putea folosi ∫i avioane cu care s„ ne descopere; aceasta ∫i la Ónceput ∫i pe parcurs, fie Ón momente de r„gaz fie Ón timpul luptelor c‚nd situa˛ia o cerea. Desigur c„ principala r„spundere v„ revenea dumneavoastr„ ca ofi˛er de artilerie, ajutat ∫i de o parte din muncitorii care f„cuser„ armata, unii dintre ace∫tia chiar la artilerie. Numai astfel am putut r„spunde la comenzile de trageri asupra obiectivelor pe care dumneavoastr„ le alegea˛i ∫i pentru care stabilea˛i elemente de tragere, obiective care, Ón majoritatea lor, au fost atinse ∫i distruse de noi. Œmi amintesc c„ dup„ ce am plecat de la uzin„ am fost cantona˛i pe timpul nop˛ii la un regiment de v‚n„tori din Bra∫ov. Apoi, dis-de-diminea˛„ am mers ∫i am instalat bateria dincolo de gara H„rman. Tunurile au fost Óndreptate spre satul Chichis unde se g„seau trupele inamice ∫i Ón fa˛a c„ruia se afla un pod de lemn peste R‚ul Negru (atunci nu ∫tiam cum se cheam„!) ∫i peste care hitleri∫tii inten˛ionau s„ treac„, Ón dorin˛a lor de a Ónainta spre Bra∫ov. Datorit„ tragerilor noastre, podul a fost distrus, iar inamicul silit s„ se retrag„, cu pierderi grele. A doua zi ne-am deplasat la Podul Olt unde am amplasat ∫i aici tunurile ∫i am executat, de asemenea, trageri la comanda dv. ™i tot a∫a Ón continuare... Bateria noastr„ avea o mare mobilitate, tunurile fiind tractate de ma∫ini, ceea ce ne permitea o mare rapiditate Ón schimbarea pozi˛iilor de trageri, inamicul fiind Óncredin˛at astfel c„ Ón acea zon„ ac˛ioneaz„ mai multe baterii. Ori de c‚te ori rememorez acele evenimente Ómi revin parc„ Ón auz ecourile salvelor de artilerie ale tunurilor noastre. Canonadele bateriei Óncepeau de obicei Ón zori ∫i uneori durau Ón tot cursul zilei, cu mai mare sau 113


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

mai mic„ intensitate, Ón func˛ie de situa˛iile ap„rute pe front. De muni˛ie nu duceam lips„. Noaptea, Ón general, era lini∫te. Rareori r„sunau focuri r„zle˛e de automate Ón linia infanteri∫tilor. Ne odihneam Ón ad„posturi improvizate sau sub cerul liber, dup„ Ómprejur„ri. Pe r‚nd f„ceam de planton pentru a asigura paza sau eventuala alarmare a bateriei Ón caz de pericol. Dintre momentele mai grele ale bateriei noastre eu Ómi amintesc de o noapte c‚nd a trebuit s„ facem preg„tirile necesare pentru eliberarea comunei Ilieni. S-a f„cut aprovizionarea cu muni˛ie, iar tunurile au fost preg„tite pentru condi˛iile respective de trageri. S-a hot„r‚t ca tragerile bateriei noastre s„ Ónceap„ la ora cinci diminea˛a, Ónainte ca infanteria s„ porneasc„ la atac. Totul s-a executat cu mult succes. Pagubele inamicului au fost mari Ónc‚t trupele noastre care se grupaser„ Ón comuna Doboli au putut Ónainta, f„r„ pierderi mari, eliber‚nd comuna Ilieni, care se afla dincolo de linia de demarca˛ie vremelnic„ stabilit„ prin Dictatul de la Viena. Œmi amintesc apoi, Ón special, c‚nd Óntr-o dup„-amiaz„, pe la orele 16,00–16,30, observatorul bateriei noastre a fost atacat de c„tre hitleri∫ti c‚t ∫i de artileria lor, lovituri ale acesteia c„z‚nd ∫i Ón jurul bateriei. Hitleri∫tii doreau astfel s„ distrug„ bateria noastr„, care le d„duse mult de furc„!... Œmi amintesc c‚nd telefona˛i de la observatorul din turla bisericii din Doboli, cer‚ndu-ne s„ mut„m pozi˛ia bateriei mai spre dreapta p‚n„ ce ve˛i veni dumneavoastr„ la noi, dup„ ce situa˛ia se va restabili Ón sat. V„ a∫teptam atunci cu emo˛ie... Dar, p‚n„ la urm„, totul s-a rezolvat cu bine. O alt„ Ónt‚mplare care Ómi vine acum Ón minte este aceea c‚nd ma∫ina noastr„ care f„cea leg„tura bateriei cu observatorul a fost atacat„, de asemenea, de hitleri∫ti. Atunci, s-a f„cut apel la o grup„ de militari de la bateria de artilerie antiaerian„ care sosise ulterior Ón zon„ ∫i se g„sea Ón preajma noastr„. Aceast„ grup„, sub comanda unui sergent, a mers ∫i i-a lichidat pe ace∫ti hitleri∫ti care tr„geau dintr-o ∫ur„. Œntr-adev„r, am avut zile ∫i nop˛i foarte grele c‚nd a trebuit s„ ne mobiliz„m cu to˛ii pentru ca, a∫a cum am spus, cu preg„tirea pe care o aveam s„ putem r„spunde comenzilor primite din partea dumneavoastr„ ∫i s„ facem fa˛„ tuturor situa˛iilor ivite acolo pe front. Noi cei din bateria de trageri eram tare bucuro∫i c‚nd dumneavoastr„ ne comunica˛i prin telefon de la 114


Bateria albastr„

observator c„ ˛inta aleas„ ca obiectiv al tragerilor noastre fusese, dup„ caz, atins„ sau distrus„. Printre alte distrugeri pe care ni le-a˛i comunicat c„ le-am realizat au fost ∫i unele depozite de muni˛ii, ma∫ini sau baterii inamice pe care dumneavoastr„ le observa˛i din turla bisericii. Atunci elanul, voin˛a ∫i dorin˛a noastr„ de victorie asupra du∫manului cre∫teau ∫i mai mult. Apoi Podul Olt pe care, cu toat„ voin˛a ∫i d„ruirea, noi ne-am hot„r‚t s„-l ap„r„m, pentru c„ fusese minat Ón vederea arunc„rii lui Ón aer dac„ inamicul ajungea s„-l ocupe. Atunci ritmul de tragere a fost at‚t de mare Ónc‚t ˛evile tunurilor se Ónc„lziser„ p‚n„ la ro∫u. Œmi amintesc ∫i de unele comenzi de specialitate date de dumneavoastr„ Ón acea situa˛ie ∫i c‚nd, pe l‚ng„ loviturile trase obi∫nuit, trebuia ˛intit direct ∫i c‚t mai precis asupra ma∫inilor, blindatelor ∫i tancurilor pe care le aveau Ón dotare trupele germane ∫i cu care atacau. Am v„zut cum aceast„ coloan„ inamic„ se n„pustea spre pod, adic„ spre Bra∫ov, dar la fel am v„zut, cu mare satisfac˛ie, cum hitleri∫tii, ca urmare a marilor pierderi suferite din cauza tragerilor bateriei noastre, au Ónceput îs-o ia la s„n„toasa“ Ónapoi... E adev„rat apoi c„ la sesizarea f„cut„ de noi, respectiv de dumneavoastr„, atunci c‚nd tunurile cu care venisem de la uzin„ se decalibraser„ ∫i nu mai aveau precizia necesar„ din cauza uzurii ∫i a ritmului mare de trageri, foarte repede am primit patru obuziere noi de la uzinele îAstra“ din Bra∫ov ∫i care au func˛ionat, Ón continuare, foarte bine. De asemenea, a∫ vrea s„ ar„t c„ bateria noastr„ a fost bine organizat„ din toate punctele de vedere. Aveam muni˛ia necesar„ asigurat„ de muncitorii no∫tri din uzin„. Aveam ma∫ini care f„ceau zilnic transport, dar mai ales noaptea, pentru aprovizionarea cu muni˛ia solicitat„ de noi. Ba, mai mult, vreau s„ spun c„ aceasta s-a f„cut cu mare repeziciune ∫i atunci c‚nd s-a produs schimbarea tunurilor cu obuzierele. Momente de fric„ sau team„ nu prea am avut. Poate ∫i v‚rsta ∫i c„ nu cuno∫team prea mult pericolul frontului; poate ∫i dorin˛a de a m„ ar„ta la Ón„l˛ime al„turi de ceilal˛i tovar„∫i de lupt„... N-aveam de altfel nici timp s„ ne g‚ndim. Aveam siguran˛a Ón noi ∫i Ón armamentul pe care Ól aveam ∫i pe care Ól m‚nuiam din ce Ón ce mai bine. Mai aveam siguran˛a ∫i Ón infanteria care se g„sea Ón fa˛a noastr„ ∫i pe care noi o sprijineam, prin trageri de artilerie. 115


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Mi-aduc aminte c„ mai erau ∫i unele momente de r„gaz c‚nd dumneavoastr„ studia˛i terenul ∫i situa˛ia de pe front, observat„ sau comunicat„ prin agen˛ii de lupt„. Noi st„team Ón a∫teptare s„ primim noi ordine. Atunci ne adunam, mai vorbeam, mai glumeam, ne mai aduceam aminte de cas„, de familie, de ce l„sasem Ón urm„... Aveam ∫i b„ie˛i mai veseli, mai buni de glume ∫i astfel treceau repede, pe ne∫tiute, ∫i aceste momente de r„gaz. Nop˛ile erau destul de scurte pentru noi ∫i c„utam fiecare din noi s„ ne Óncuraj„m ∫i s„ ne ajut„m. A∫a cum am mai spus, oameni unu ∫i unu, oameni cu curaj, oameni destoinici de care ∫efii ∫i comandan˛ii no∫tri, precum ∫i cei care au preluat Ón urma noastr„ aceast„ lupt„, au fost mul˛umi˛i apreciind faptele de arme pe care noi le-am s„v‚r∫it, chiar ∫i prin citarea prin ordin de zi pe Óntreaga armat„. Dup„ Óntoarcerea noastr„ la uzin„, ceilal˛i muncitori care cuno∫teau faptele noastre de arme, prin intermediul ∫oferilor care ne aprovizionau cu muni˛ie ∫i alimente, ne-au primit cu urale ∫i cu ur„ri de îbun venit“, ne-au felicitat. Ne-am bucurat ∫i noi ∫i ei, dup„ care am trecut din nou la lucru Ón uzin„, cu mult„ abnega˛ie, pentru a putea aproviziona armata noastr„ cu muni˛ie suficient„ ∫i la timp, subscriind astfel ∫i noi la chemarea îTotul pentru front, totul pentru victorie!“. Dup„ aceea, pe parcursul anilor, evenimente noi au intervenit ∫i Ón via˛a mea personal„. M-am c„s„torit ∫i am doi copii. M„ bucur pentru ei, c„ au fost ascult„tori ∫i au Ónv„˛at. Ast„zi, b„iatul cel mare e tehnician principal, iar cel mic, absolvent al Universita˛ii din Bra∫ov, lucreaz„ ca inginer la Uzinele î6 Martie“ din Tohan, unde Ónc„ mai lucrez ∫i eu. Sper ca am‚ndoi s„-mi duc„ mai departe cu cinste ∫i numele ∫i dragostea pentru meserie ∫i pentru ˛ar„, s„ dovedeasc„ muncitorilor cu care vor lucra ∫i colabora c„ au Ónv„˛at ceva de la mine ∫i c„ vor ∫ti s„ respecte aceste Ónv„˛„minte. Aceasta va fi cea mai frumoas„ mul˛umire ∫i pentru mine ∫i pentru ei. – M„ numesc Micuda ™tefan. M-am n„scut Ón Z„rne∫ti, strada Avram Iancu nr. 27, la 21 martie 1918. Tat„l meu era meseria∫, iar mama se ocupa cu gospod„ria. Am fost angajat la uzin„ ∫i mobilizat pentru lucru ca l„c„tu∫ la sec˛ia de focoase. Œn prezent sunt pensionar. 116


Bateria albastr„

Œn august 1944 sosise momentul ca hitleri∫tii s„ fie sco∫i din ˛ar„, s„ ne ap„r„m patria ∫i s„ sc„p„m de sub jugul hitlerist care ne-a adus numai r„u de c‚nd s-a instalat Ón ˛ara noastr„. C‚nd comandantul Corpului de Munte din Bra∫ov a apelat la ajutorul uzinei noastre, ne-am Ónrolat Ón îbateria albastr„“ cu care am pornit pe front. Sim˛eam Ón suflet chemarea de rom‚n pentru a participa ∫i eu la aceast„ lupt„, mai ales c„ nu uitasem nici durerea provocat„ de Dictatul de la Viena prin care ni se luase partea de nord-vest a Transilvaniei ∫i unde sufereau fra˛ii no∫tri ardeleni sub ocupa˛ia horthy∫tilor. Dumneavoastr„ a˛i fost comandantul bateriei, ne-a˛i instruit ∫i ne-a˛i condus tot timpul. V„ cuno∫team din uzin„ ∫i mi-a p„rut bine c„ sunte˛i Ón fruntea noastr„. Eu aveam atunci v‚rsta de 26 de ani, eram c„s„torit ∫i aveam ∫i doi copii. Œn baterie func˛ia primit„ era cea de ∫ofer. Œmi amintesc cum, Ónc„ de la Ónceput, dumneavoastr„ ne-a˛i trimis la unitatea noastr„ militar„ de la R‚∫nov ca s„ ridic„m ma∫inile capturate cu o zi Ónainte de la nem˛i. Eu am preluat una din aceste ma∫ini ∫i chiar ∫oferul german a trebuit s„-mi spun„ unele caracteristici, pentru c„ era cu motor Diesel, func˛ion‚nd cu motorin„. Mi-a ar„tat cum se porne∫te, cum se opre∫te ∫i altele... Ma∫ina avea ∫i bandaje cu care, dac„ se schimbau ro˛ile, putea fi folosit„ ca locomotiv„ pe calea ferat„. Am ridicat deci ∫apte ma∫ini pe care le-am adus la uzin„. Ne-a˛i trimis la poligon s„ ridic„m tunurile, apoi s„ Ónc„rc„m muni˛ia necesar„, dup„ care, Ómpreun„ cu muncitorii care Óncadrau bateria, am pornit spre Bra∫ov, Ón uralele ∫i ur„rile de succes ale celorlal˛i muncitori din uzin„. Pe front eu f„ceam leg„tura cu ma∫ina Óntre bateria de tragere ∫i observator; noaptea – la nevoie ∫i ziua – aduceam muni˛ie ∫i alimente de la uzin„, unde le mai spuneam ∫i muncitorilor de aici despre cele ce se petreceau Ón luptele pe care bateria noastr„ le ducea Ómpotriva hitleri∫tilor. Œmi amintesc ∫i azi cum, la Ónceput, bateria executa trageri directe la comanda dumneavoastr„ pentru ca mai apoi, dup„ ce am primit telefoane, s„ merge˛i la observator Ón satul Doboli de unde acum conducea˛i tragerile prin comenzi date bateriei la telefon, Ón func˛ie de mi∫c„rile ∫i obiectivele pe care le observa˛i Ón liniile inamicului de acolo, de sus, din turla bisericii. Œn fa˛a noastr„ luptau v‚n„tori de munte ∫i recru˛i din Regimentul 30 infanterie Muscel ∫i din Regimentul 22 infanterie din T‚rgovi∫te. Mai toat„ popula˛ia 117


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

din sat era evacuat„. Œ∫i luaser„ oamenii ∫i animalele ∫i se retr„seser„ c„tre p„duri sau satele dinapoia frontului. Nem˛ii s-au str„duit mult s„ distrug„ bateria noastr„, dar n-au reu∫it. Au trimis ∫i un avion Stukas s„ ne caute. Noi aveam Óns„ tunurile bine camuflate Ón lunca Oltului, acoperite cu crengi de s„lcii. Avionul a fost poate derutat ∫i de zvasticele hitleriste de pe ma∫inile capturate de noi ∫i care nu se aflau prea departe de tunuri, la umbra unor arbori. Œmi amintesc apoi de unele momente grele c„rora a trebuit s„ le fac„ fa˛„ îbateria albastr„“. Unul din acestea a fost la observatorul instalat Ón turla uneia din cele dou„ biserici din sat, c‚nd nem˛ii tr„geau cu artileria lor ∫i unul din proiectile a atins turla. Atunci a fost r„nit muncitorul-telefonist Petru∫e Gheorghe, pe care chiar eu l-am dus cu ma∫ina la postul de prim-ajutor din H„rman, iar dumneavoastr„, Ómi aduc aminte c„ una din schije v„ perforase tocul de la binoclu. Apoi de momentul acela c‚nd inamicul a pornit un atac puternic cu ma∫ini blindate ∫i tancuri ∫i c‚nd noi a trebuit s„ ne retragem dincolo de Podul Olt. Cu tunul pe care eu Ól remorcam, dumneavoastr„ a˛i Ónceput s„ trage˛i razant asupra coloanei inamice ∫i sub barajul efectuat m-am dus ∫i am ridicat muni˛ia r„mas„ pe pozi˛ie. Œi vedeam pe nem˛i apropiindu-se. Sigur, ∫i ei ne vedeau pe noi. Probabil, observ‚nd prin binoclurile lor c„ noi eram Ómbr„ca˛i Ón salopete albastre ∫i c„ ma∫ina era cu num„r german ∫i cu zvastic„ pe capot„, au fost deruta˛i c„ este vreo unitate de-a lor, pentru c„ altfel puteau s„ ne fac„ praf cu ma∫in„ ∫i cu muni˛ie cu tot... Au Óncercat ei mai t‚rziu c‚nd s-au apropiat ∫i au tras cu un brand, dar era prea t‚rziu pentru c„ noi eram de-acum pe ∫osea pe care ne-am putut retrage Ón vitez„. Am ocupat pozi˛ia dincolo de Podul Olt pe care l-am ap„rat prin tragerile de baraj efectuate de bateria noastr„, cu un ritm extraordinar, astfel Ónc‚t ∫i ˛evile tunurilor se Ónro∫iser„ ∫i trebuia s„ le r„cim cu p„turi udate Ón apa Oltului. Dar reu∫isem... Coloana hitlerist„, cu pierderi grele, a fost oprit„ ∫i apoi nevoit„ s„ se retrag„, noi urm„rind-o cu tragerile noastre ∫i Ón drumul ei Ónapoi spre Doboli. M-a˛i Óntrebat dac„ atunci mi-a fost fric„? Nu. Nu mi-a fost, pentru c„ dac„-mi era n-a∫ fi mers cu bateria. Am mers cu curaj ∫i hot„r‚rea de a Ónvinge ∫i alunga du∫manul din ˛ara noastr„. Apoi mai era ∫i v‚rsta aceea t‚n„r„ care te Óndeamn„ la acte de curaj. Eram to˛i uni˛i, cunoscu˛i ∫i prieteni din uzin„. Era ∫i cumnatul meu Cornea Gheorghe. Ne Óncurajam, ne ajutam, 118


Bateria albastr„

ne Ómb„rb„tam unii pe al˛ii ∫i eram m‚ndri de noi c„ suntem Ón stare s„ facem ceea ce am f„cut. C‚nd ne-am Óntors la uzin„ am fost primi˛i cu mult„ dragoste ∫i bucurie, Ómbr„˛i∫a˛i, aprecia˛i pentru faptele de arme pe care noi le s„v‚r∫isem. Apoi ne-am reluat munca pe meseriile de mai Ónainte, f„c‚ndu-ne mai departe datoria, Ón primul r‚nd pentru aprovizionarea armatei noastre cu muni˛ie, p‚n„ la victoria final„ asupra fascismului. Personal nu m-am l„udat niciodat„ pentru participarea mea la faptele de arme ale îbateriei albastre“. Mi s-au luat Óns„ multe interviuri care s-au publicat Ón pres„, s-au f„cut film„ri, reconstituiri. Am citit chiar aprecieri Ón aceste publica˛ii prin care se afirma c„ bateria noastr„ a intrat Ón legend„, Ón istorie. Dar dup„ cum vede˛i, noi cei foarte pu˛ini care am mai r„mas st„m mode∫ti la locul nostru, mul˛umi˛i c„ atunci ne-am f„cut ∫i noi datoria cum am putut mai bine. ™i a∫a anii au trecut, sunt acum 40 de ani de atunci, noi am Ómb„tr‚nit, am ie∫it la pensie ∫i port 66 de ani pe umeri de-acum. Œntre timp, b„ie˛ii mi s-au f„cut mari, s-au c„s„torit; unul lucreaz„ la Uzina mecanic„ nr. 2 din Bra∫ov ∫i cel„lalt la Grupul ™colar S„cele. Am mai vizitat de c‚teva ori locurile pe unde am luptat noi, cei din îbateria albastr„“ ∫i chiar cu familia ∫i m„rturisesc c„ eram m‚ndru atunci c‚nd le ar„tam aceste locuri ∫i le povesteam din amintirile mele. Dar, la fel, m„rturisesc c„ n-a∫ mai vrea ca astfel de situa˛ii s„ se mai repete vreodat„, iar copiii ∫i nepo˛ii no∫tri s„ poat„ tr„i Ón lini∫te ∫i pace... – M„ numesc Drug„ Iosif. M-am n„scut Ón comuna Fundata – jude˛ul Bra∫ov, la 9 ianuarie 1913. P„rin˛ii mei erau agricultori. Se ocupau ∫i cu cre∫terea vitelor ∫i p„dur„ritul. La p„dure mai mult lucra tata. Sunt ∫i eu unul din membrii forma˛iei de lupt„ îbateria albastr„“. C‚nd s-a format, la 26 august 1944, s-au ales dintre cei ce se ofereau voluntar un numar de 56 de muncitori. ™i astfel am pornit pe front, pentru a ne al„tura efortului unit„˛ilor rom‚ne angrenate Ón lupta de eliberare a patriei ∫i care aveau mari probleme cu for˛ele hitleriste Ón trec„torile din Carpa˛i, iar dinspre Sf. Gheorghe s„ for˛eze Ónaintarea spre Bra∫ov. 119


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Vreau s„ mai spun c„ pentru a r„spunde acestei chem„ri a trebuit s„-mi am‚n c„s„toria, pentru care trimisesem ∫i invita˛iile. Am plecat nesilit ∫i nefor˛at de nimeni ∫i cu toat„ hot„r‚rea ca s„ particip ∫i eu la ap„rarea scumpei noastre patrii, Ómpreun„ cu colegii mei de munc„. îBateria albastr„“, condus„ de dumneavoastr„, organizat„ ∫i instruit„ Ón condi˛iile ∫i situa˛ia de atunci, a r„spuns prompt ∫i eficace la toate cerin˛ele situa˛iilor de lupt„ din sectorul pe care trebuia s„-l ap„r„m. Œn baterie aveam sarcina de a aproviziona cu muni˛ie ∫i alimente de la uzin„. Le transportam Ómpreun„ cu Micuda ™tefan. Dac„ vedeam c„ ne trebuie muni˛ie, porneam imediat spre uzin„ pentru a o aduce ∫i s„ putem face fa˛„ tragerilor ce se cereau din diferitele pozi˛ii pe care le-a ocupat bateria pe front. C„ tare mult a mai tras bateria noastr„ atunci ∫i uneori Óntr-o caden˛„ extraordinar„ c„, a∫a cum s-a mai spus, se Ónro∫eau ˛evile tunurilor! Sau c„ a trebuit s„ schimb„m tunurile cu care venisem de la uzin„ cu altele noi luate de la îAstra“ din Bra∫ov. Oricine Ó∫i poate da seama ce a Ónsemnat aceasta, chiar nefiind artilerist, dac„ Ón cele nou„ zile de lupt„ îbateria albastr„“ a trebuit s„ trag„ peste 2.600 de proiectile. Amintiri avem multe... Nu voi mai vorbi ∫i eu despre modul cum a luptat bateria noastr„ ∫i despre momentele grele prin care a trecut, pentru a nu mai repeta ce a spus mai Ónainte prietenul meu Micuda ™tefan. Totu∫i, asupra unor lucruri voi insista ∫i eu. Œn timpul luptelor ne organizam bine pe teren, luam toate m„surile ca s„ nu fim descoperi˛i de inamic ∫i cred c„ am f„cut-o foarte bine, pentru c„ tare mult ar fi dorit hitleri∫tii s„ lichideze aceast„ baterie care Ói ˛inea tot timpul la respect ∫i nu puteau s„-∫i realizeze planurile lor. Dormeam pe p„m‚nt sau Ón ad„posturi pe paie adunate de noi. Spun ∫i eu c„ Ón timpul luptelor nu ne-a fost fric„ deloc. Plecasem hot„r‚˛i s„ facem treab„ bun„ pe front ∫i s„-i alung„m pe hitleri∫ti din ˛ar„. Curajo∫i am fost cu to˛ii ∫i foarte mul˛umi˛i de felul cum am fost condu∫i de comandantul nostru, domnul locotenent N„stase, adic„ dumneavoastr„, care v„ afla˛i Ón tot momentul al„turi de noi. ™i astfel am putut s„ ne Óntoarcem cu to˛ii s„n„to∫i acas„ la terminarea misiunii. ReÓntoarcerea la uzin„ a fost un prilej de bucurie ∫i de satisfac˛ie ∫i pentru noi care ne Óntorceam de pe front ∫i pentru cei r„ma∫i ∫i care ne ajutaser„ tot timpul. Reu∫ita era a noastr„, a tuturor muncitorilor din uzin„. Fiecare ne-am reluat activitatea la locurile noastre de munc„, mai ales c„ atunci ∫tiam c„ proiectilele fabricate de noi sunt destinate a lovi Ón 120


Bateria albastr„

continuare pe hitleri∫ti ∫i pe horthy∫ti. M-am c„s„torit, am ∫i trei feciori care, Óntre timp, au crescut. Acum, Florin e ofi˛er de marin„ la Constan˛a, Ion – maistru principal la Coliba∫i, iar Gheorghe – tehnician la Bra∫ov. Am mai fost ∫i eu s„ vad locurile pe unde am luptat. O dat„ am fost cu mai mul˛i ofi˛eri, cu un autobuz, c‚nd am fost primi˛i cu flori de c„tre s„tenii ∫i elevii din Doboli, la cimitirul eroilor de atunci. A∫ vrea s„ mai spun c„ Ón urm„ cu c‚˛iva ani, c‚nd de-acum eram pensionar, am fost chemat s„ predau steagul îbateriei albastre“, ca veteran al acestei curajoase forma˛iuni de lupt„, c„tre deta∫amentul de preg„tire militar„ a tineretului pentru ap„rarea patriei. Ace∫ti tineri de la Uzinele î6 Martie“ poart„ ast„zi salopetele albastre ∫i pentru munc„ ∫i pentru preg„tirea militar„. Am aici scris ce le-am spus atunci... – V„ rog s„ ne spune˛i ∫i acum!... – Le-am spus: «Vin s„ v„ felicit pentru rezultatele deosebite ob˛inute Ón preg„tirea pentru ap„rarea patriei de c„tre forma˛iile tineretului Ón uniforme albastre pe care s„ le purta˛i cu drag. Sunt m‚ndru c„ numele îbateriei albastre“ a fost preluat de tinerii din Uzinele î6 Martie“. Am convingerea c„ ve˛i fi demni ∫i ve˛i p„stra cu hot„r‚re ∫i eroism denumirea de îbaterie albastr„“ preluat„ de c„tre noua voastr„ forma˛ie de ast„zi. V„ recomand„m cu toat„ c„ldura s„ munci˛i cu abnega˛ie, s„ v„ preg„ti˛i c‚t mai bine pentru ca atunci c‚nd ˛ara va avea nevoie ∫i v„ va chema, s„ fi˛i gata s„ v„ jertfi˛i via˛a pentru a-i ap„ra pacea ∫i integritatea, deoarece sunte˛i st‚lpi de n„dejde ai na˛iunii rom‚ne, viitorul acestei ˛„ri. Œnchei, spun‚ndu-v„: S„ tr„i˛i, voi tineri minuna˛i, urma∫i ai îbateriei albastre“!» – Ai mai avea ceva de spus? – V„d ∫i aud ∫i eu c‚t de Óncordat„ este situa˛ia interna˛ional„ ast„zi, parc„ nu s-ar fi Ónv„˛at ∫i Ón˛eles nimic dup„ cel de Al Doilea R„zboi Mondial. Noi ∫i copiii no∫tri dorim pace ∫i lini∫te Ón lumea Óntreag„. S„ nu ne mai lupt„m cu tunurile; dorim s„ tr„im Ón pace!... Atunci, noi am luptat pentru a ne elibera ˛ara ∫i nu pentru a cuceri ∫i asupri pe al˛ii. ™i am f„cut-o f„r„ a ne g‚ndi la recompense sau laude. Ne-am f„cut datoria!“... 121


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Dup„ ce am f„cut Ónregistr„rile, rememor‚nd chipurile tovar„∫ilor mei de lupt„ din acele zile de foc, m-am Óntrebat Ón sinea mea: Pe unde v„ mai afla˛i, voi ceilal˛i care mai sunte˛i azi Ón via˛„? Pentru c„ n-am putut s„ v„ rev„d ∫i s„ st„m de vorb„ Ónainte de a Óncepe s„ scriu aceast„ carte, Ón speran˛a c„ ea va ajunge ∫i Ón m‚inile voastre, v„ transmit pe aceast„ cale g‚ndurile ∫i sentimentele mele de aleas„ pre˛uire, afec˛iune ∫i o cald„ Ómbr„˛i∫are. Sunt sigur c„ a˛i r„mas la fel de vrednici, destoinici ∫i one∫ti ∫i c„ tot timpul a˛i muncit ∫i v-a˛i f„cut datoria cu aceea∫i abnega˛ie dovedit„ atunci pe front, prin fapte de arme, constituind astfel – de ce nu! – un exemplu pentru oamenii de azi ∫i de m‚ine, din ˛ara noastr„, pentru ap„rarea ∫i prop„∫irea ei. Referindu-m„ la anii ce au urmat, pot spune c„ via˛a mea a avut un curs firesc. Œn toamna anului 1944 am revenit la ™coala Politehnic„ unde, Ón iulie 1945, primeam diploma de inginer electromecanic, cu men˛iunea îcum laude“, dup„ care am fost trimis de c„tre Direc˛ia superioar„ tehnic„ a armatei s„ lucrez, ca ofi˛er-inginer, la Uzinele M„rgineanca din jude˛ul Prahova. Œn anul 1946 am ie∫it din armat„ îla cerere“, cu gradul de c„pitan (Ón prezent maior Ón rezerv„) cu hot„r‚rea de a-mi consacra Óntreaga activitate noii mele profesiuni, cea de inginer. Astfel, Ón anii care au urmat, mi-am desf„∫urat munca fie Ón activitatea de proiectare, de cercetare ∫tiin˛ific„ ∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, fie Ón diferite func˛ii de conducere din institute de cercetare sau din Ministerul Educa˛iei ∫i Œnv„˛„m‚ntului. Mi-am Óntemeiat o familie ∫i acas„, la locul de munc„, Ón societate am c„utat s„ fiu util, s„-mi Óndeplinesc cu con∫tiinciozitate sarcinile ∫i Óndatoririle. Acestea ar fi pe scurt principalele date din biografia unui om care s-a str„duit pe tot parcursul vie˛ii s„ fie util ˛„rii ∫i poporului s„u.

EPILOG PRIN DIALOG

Alter ego: Ce ai mai avea de spus, acum dup„ elaborarea acestei c„r˛i? Ego: N-a fost deloc u∫or. Cu multe fluxuri ∫i refluxuri. Cu Óntreruperi... cu relu„ri... corecturi... complet„ri... Con∫tient de lipsa mea de experien˛„ ca 122


Bateria albastr„

stil ∫i bog„˛ie de limbaj Óntr-o astfel de tentativ„; efectiv o Óncercare temerar„ pentru un doctor-inginer – fost ofi˛er – obi∫nuit cu elaborarea de lucr„ri ∫tiin˛ifice sau specifice func˛iilor ocupate ∫i aceasta, mai ales, cople∫it uneori de unele frumoase c„r˛i beletristice pe care le citeam. Apoi a mai fost o Óncercare: aceea de a nu m„ putea rezuma strict numai la episodul îbateria albastr„“, furat fiind ∫i de unele m„rturisiri ∫i experien˛e din via˛a mea personal„. Alter ego: ™tiu sentimentele de care ai fost animat atunci c‚nd ai pornit s„-i Ónfrun˛i pe hitleri∫ti cu îbateria albastr„“. A∫ vrea s„-mi spui Óns„ sentimentele ∫i principiile dup„ care te-ai condus Ón via˛„, dup„ aceea. Ego: Ca orice om am avut ∫i calit„˛i ∫i defecte, dar cu grija s„-mi Ónfr‚ng c‚t mai mult defectele ∫i cu bunul sim˛ de a-mi recunoa∫te gre∫elile. îVia˛a ∫i-a dezmin˛it adesea promisiunile“, cum spune Pierre de Boisdeffre (critic ∫i scriitor francez). De aceea, cu ocazia anivers„rii unui num„r de ani a promo˛iei mele de la liceu, mi-am permis ca Ón cuv‚ntul meu adresat bunilor no∫tri profesori, pe l‚ng„ mul˛umirile bine-meritate, s„ le spun c„ ne-au prezentat mereu cele mai frumoase precepte ∫i virtu˛i pentru o via˛„ ideal„, din care Óns„, p‚n„ la urm„, ne-am trezit nu Ónarma˛i, ci dezarma˛i. Ne-au insuflat mereu modestia ∫i c„ meritele trebuie s„ ni le recunoasc„ al˛ii. Normal era s„ ne spun„ c„ via˛a nu este u∫oar„, c„ trebuie s„ ne facem datoria, s„ muncim cu toat„ d„ruirea ∫i capacitatea noastr„, s„ nu fim venali, c„lc‚nd pe cadavre, pentru a ne afirma, dar c„, pentru ceea ce pe drept ni se cuvenea, trebuia s„ ne zbatem ca s„ le ob˛inem. Pentru c„, ulterior, s-a dovedit c„ Ón via˛„ drumul nu este lin, nu confirm„ axioma din matematic„ ∫i anume c„ drumul cel mai scurt Óntre dou„ puncte este linia dreapt„... Œn via˛„ te Ónt‚lne∫ti ∫i cu bune ∫i cu rele, cu oameni buni ∫i cu oameni mai pu˛in buni, realitate cu care am fost confruntat ∫i eu personal, unele relatate ∫i Ón cuprinsul c„r˛ii; am reu∫it s„ le dep„∫esc numai prin munc„, hot„r‚re ∫i perseveren˛„ ∫i, mai ales, – repet – f„r„ a face gre∫eala dezarmant„ de a generaliza, ci dimpotriv„ c„ totdeauna copacii s„n„to∫i ai p„durii r„m‚n la vertical„ ∫i nu usc„turile. 123


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Alter ego: Dar Ón rela˛iile tale cu oamenii? Ego: Dup„ cum am mai spus, unul din defectele care mi se imputau era acela de a fi naiv, de a fi prea Óncrez„tor Ón oameni. L-am respins totdeauna, consider‚ndu-l a fi, dimpotriv„, o parte din averea fiin˛ei mele. F„r„ Óncredere Ón oameni m-a∫ fi considerat gol suflete∫te, pentru c„ tr„ind cu suspiciune ∫i suspectare permanent„ a semenilor t„i ˛i-ai pierde lini∫tea ∫i omenia. Desigur c„ am avut Ón via˛„ ∫i dezam„giri, c‚nd Óncrederea mi-a fost luat„ drept sl„biciune, dar remediul a fost – comparativ cu cel din alte rela˛ii de via˛„ – al divor˛ului, cu sau f„r„ dispute. Apoi s„ nu uit„m c„ pe unul c„ruia Ói pui la Óndoial„ Óncrederea Ól demobilizezi, Ó∫i pierde entuziasmul Ón munc„, ca ∫i cum l-ai trece printre cei c„rora li s-au Ónchis u∫ile c„tre valori ∫i reu∫ita Ón via˛„. Iar c‚nd am de˛inut func˛ii de r„spundere, am ˛inut seama c„ lucr‚nd cu oameni (∫i nu cu ma∫ini sau aparate) nu voi pierde nici un galon dac„, atunci c‚nd trebuiau luate anumite hot„r‚ri, voi accepta p„rerea unui subaltern, p„rere care se dovedea mai bun„ dec‚t a mea; dimpotriv„, sim˛eam cum c‚∫tig Ón respect ∫i afec˛iune. Am respectat totdeauna sfatul bunului meu tat„ de a fi ∫i eu bun, de a ajuta ∫i a face bine oamenilor, f„r„ a urm„ri interese sau recuno∫tin˛„. Una din virtu˛ile la care am ˛inut mult a fost aceea de a-˛i echilibra dorin˛ele cu posibilit„˛ile; s„ dore∫ti mai mult, dar s„ ∫i g„se∫ti noi ∫i cinstite posibilit„˛i prin munc„, instruire ∫i educa˛ie permanente. Iat„ de ce niciodat„ n-am subscris la compromisuri cu cinstea ∫i nici cu demnitatea, ceea ce uneori mi-a adus nepl„ceri ∫i nu avantaje. S„ tr„ie∫ti de acord cu tine Ónsu˛i, s„ nu te min˛i nici pe tine nici pe semenii t„i, pentru c„ altfel con∫tiin˛a ta – dac„ ai v‚ndut-o pe ni∫te taleri murdari – Ó˛i va da multe nop˛i albe, iar perna de sub cap se va uda de transpira˛ia remu∫c„rilor. Apoi, consider c„ a ∫ti s„ ier˛i ∫i s„ ui˛i constituie o calitate benefic„ ∫i pentru tine Ónsu˛i ∫i pentru semenii t„i. Care mi-a fost recompensa din toate acestea!?... Respect – pentru c„ ∫i eu am respectat la r‚ndu-mi – ∫i mul˛i... mul˛i... foarte mul˛i prieteni... S-ar putea ca din cele spuse mai sus s„ fiu tratat drept moralist!... Nu aceasta a fost Óns„ inten˛ia mea ∫i nici s„ dau lec˛ii Ón acest sens, ci de a-mi m„rturisi unele din principiile ∫i regulile mele de via˛„ care – sunt sigur – caracterizeaz„ pe majoritatea concet„˛enilor mei. ™i a∫ fi tare mul˛umit dac„ 124


Bateria albastr„

unii din cei obi∫nui˛i s„ tr„iasc„ via˛a comod ∫i Ón mediocritate (ca s„ nu spun ∫i altfel!) – printre care, din p„cate, ∫i unii din tinerii no∫tri –, care cer de la societate mai mult dec‚t sunt dispu∫i s„ dea ∫i care se complac s„ tr„iasc„ din munca altora, ar re˛ine unele din aceste principii morale. Alter ego: ™i-acum, Ón final! Ego: Cum am mai spus, ca om n„scut Ón timpul Primului R„zboi Mondial c‚nd tat„l meu era pe front, ca om care a tr„it ∫i cunoscut tragediile celui de Al Doilea R„zboi Mondial ∫i c‚nd Ón calitate de comandant al îbateriei albastre“ am fost unul din comandan˛ii care, al„turi de sute de mii de fii ai p„m‚ntului, au luptat pentru eliberarea ˛„rii de sub jugul fascist, pentru libertatea, demnitatea ∫i independen˛a ei, acum – ca cet„˛ean al ˛„rii mele ∫i prin ea al lumii Óntregi – consider de a mea datorie s„ r„m‚n, Ón continuare, al„turi de to˛i oamenii de bine de pretutindeni, tot combatant... dar un combatant Ón lupta pentru pace!...

125


ECOURI


ALBASTRUL DE ARTILERIE*

B

î ateria albastr„“ s-a constituit la uzinele de armament de la Tohan pornindu-se de la faptul c„ uzina avea un poligon pentru Óncercarea proiectilelor de artilerie. Muncitorii executau trageri cu tunurile Ón acest poligon, trageri diferite de cele de lupt„, dar oricum ei aveau o experien˛„ ∫i o instruire Ón acest sens, iar uzina, care ∫i repara material de artilerie avariat pe front, avea Ón momentul respectiv patru tunuri de artilerie de c‚mp. Trei dintre acestea au intrat Ón dotarea bateriei muncitore∫ti. Comandant al bateriei a devenit locotenentul Marin N„stase, ofi˛er de artilerie din comisia militar„ a uzinei. Dat„ fiind Ón˛elegerea deplin„ de c„tre muncitorii uzinei a necesit„˛ii ∫i legitimit„˛ii actului insurec˛ional c‚t ∫i a nevoilor operative din zon„, îÓntreaga mas„ a muncitorilor s-a oferit voluntar s„ fie Óncadrat„ Ón aceast„ baterie“ – Ó∫i aminte∫te Marin N„stase. Sunt ale∫i doar 56 de muncitori. Prima ac˛iune operativ„ a îbateriei albastre“ a fost bararea accesului spre Bra∫ov dinspre Ruc„r ∫i Bran a coloanelor armatei hitleriste, care se retr„geau spre Bra∫ov ∫i frontiera vremelnic„. Bateria s-a dispus Ón pozi˛ie de tragere Ón zona Tohan cu un tun Ón ∫osea orientat spre Bran, urm‚nd ca acesta s„ trag„ din fa˛„ asupra capului coloanei inamice, iar celelalte dou„ tunuri s-au dispus de o parte ∫i de alta a ∫oselei pentru a trage din lateral asupra Óntregii coloane. Misiunea nu era simpl„. Puterea de foc a coloanelor germane era de regul„ mare pe c‚nd cea a bateriei destul de redus„, muncitorii, deveni˛i hitleri∫ti, nu erau instrui˛i pentru trageri de lupt„, aparatura de ochire a tunurilor era inexistent„ sau incomplet„, lipseau materialele de transmisiuni etc. Dar muncitorii ∫i-au luat toate m„surile. La tunuri au fost plasa˛i cei mai buni ochitori. Constantin Poalelungi, Ion Octavian ∫i Ion Sasu. Œn diminea˛a zilei de 24 august bateria era gata de lupt„, iar c„tre pr‚nz au ap„rut primele ma∫ini germane. Coloana hitlerist„ * Mr. Ioan Vlad, Pagini de istorie bra∫ovean„, Bra∫ov, 1991.

128


Ecouri

Ónainta nestingherit„. La momentul oportun se declan∫eaz„ atacul bateriei muncitore∫ti prin surprindere. Primele proiectile au avariat ∫i incendiat primele camioane. Œntreaga coloan„ este sub tirul de artilerie. Nem˛ii riposteaz„ cu mitraliere ∫i se Óncinge o lupt„ Ónd‚rjit„, c‚∫tigat„ Ón cele din urm„ de rom‚ni. Œntreaga coloan„ este capturat„. Misiunea bateriei a continuat cu alte succese pe aceea∫i pozi˛ie p‚n„ Ón diminea˛a zilei de 26 august, reu∫ind s„ opreasc„ ma∫inile singuratice care mai sc„paser„ peste mun˛i ∫i s„-i dezarmeze pe nem˛i. Œn seara zilei de 26 august bateria a p„r„sit uzina Ón uralele tovar„∫ilor de munc„ ∫i s-a pus la dispozi˛ia Corpului de Munte comandat de generalul-maior Dumitrache aflat la Bra∫ov. Bateria avea acum patru tunuri, cel de-al patrulea ochitor fiind muncitorul Dumitru Baiculescu. Noua misiune Ón sprijinul v‚n„torilor de munte prevedea dispunerea bateriei Ón apropiere de Prejmer ∫i executarea de trageri asupra coloanelor germane care se retr„geau spre nord. Muncitorii au ocupat cu repeziciune noua pozi˛ie ∫i Ón cursul zilei de 27 august au tras Ón continuu pentru a intimida ∫i opri p„trunderea spre nord a trupelor germane. Dar Ón diminea˛a zilei de 28 august bateria a primit ordinul s„ se deplaseze Ón sectorul Doboli-Podul Olt unde Ón ziua precedent„ trupele germane, sus˛inute puternic de artilerie, au atacat pichetul de gr„niceri rom‚ni ∫i au reu∫it s„ ocupe satul Dobolii de Jos, oblig‚nd trupele rom‚ne s„ se retrag„ prin lupt„ spre Lunca C‚lnicului. Bateria s-a dispus l‚ng„ p„durea de l‚ng„ Podul Olt, mascat„ de cercetarea inamicului, ∫i ∫i-a coordonat ac˛iunile de lupt„ cu Deta∫amentul Doboli. Tirul bateriei vizeaz„ satul ocupat ∫i alte obiective din dispozitivul advers. Lupa continu„ mai multe zile. La 31 august muncitorii uzinei îAstra“ au trimis alte patru tunuri noi, astfel c„ bateria Ó∫i dubleaz„ puterea de foc, ajung‚nd la dotarea specific„ unei baterii din armat„. Œn cursul celor c‚teva zile de lupte insurec˛ionale, bateria muncitorilor de la Tohan a desf„∫urat importante ac˛iuni de lupt„, a tras asupra pozi˛iilor hitleriste peste 2.600 de proiectile Ón zona Doboli, printr-o curajoas„ ac˛iune a deschis calea Ónaint„rii infanteriei ∫i eliber„rii satului. Dup„ eliberarea satului, muncitorii bateriei au mers mai departe cu tunurile lor ∫i au sprijinit ac˛iunea eliberatoare de la Ilieni care deschidea, la exact patru ani de la 129


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

s„v‚r∫irea raptului fascist de la Viena, epopeea eliber„rii p„r˛ii de nord-vest a Rom‚niei. Spre sf‚r∫itul primei decade a lunii septembrie îbateria albastr„“ a fost Ónlocuit„ de artileria armatei rom‚ne sosit„ Ón zon„. Fapta eroic„ a organiz„rii ∫i angaj„rii Ón lupt„ a acestei forma˛iuni patriotice muncitore∫ti ∫i contribu˛ia sa important„ la reu∫ita ac˛iunilor insurec˛ionale din zona Bra∫ov au fost r„spl„tite Ón epoc„ ∫i Ón istorie cu recuno∫tin˛a binemeritat„. Ordinul de zi pe armat„ nr. 14 din 30 octombrie 1944 men˛ioneaz„: îAl„turi de trupele care au luptat pentru respingerea inamicului Ón zona Prejmer, Doboli, Uzinele îRogifer“ – Tohan au intervenit imediat, la cererea Corpului de Munte, cu o baterie Óncadrat„ cu lucr„tori ∫i material propriu. Spontaneitatea cu care a intervenit direc˛ia uzinelor, elanul cu care a r„spuns personalul acestei Óntreprinderi ∫i d‚rzenia cu care a luptat pentru respingerea inamicului constituie un exemplu de Óndeplinire a datoriei fa˛„ de ˛ar„“. La numele deja men˛ionate mai ad„ug„m c‚teva consemnate Ón documente: Nicolae MÓ˛„, servant la tun, atunci Ón v‚rst„ de 18 ani, ™tefan Micuda, ∫ofer, Óns„rcinat cu aprovizionarea cu muni˛ii ∫i armament, Iosif Drug„, tot ∫ofer, Ion Sec„reanu ∫i Gavril„ Morca, ochitori.

130


ONORAT√ ASISTENfi√*,

M

„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ ca participant direct la luptele care au avut loc Ón zona Dobolii de Jos imediat dup„ ziua de 23 august 1944, ziua al„tur„rii Rom‚niei la Coali˛ia Na˛iunilor Unite Ón cel de Al Doilea R„zboi Mondial. V„ m„rturisesc c„ sunt st„p‚nit de calde emo˛ii suflete∫ti Ón aceste momente, precum ∫i deosebit de onorat de a m„ prezenta Ón fa˛a dumneavoastr„. Primul meu g‚nd este acela de a mul˛umi Tat„lui Ceresc pentru faptul c„ mi-a dat zile ∫i putere de a participa la aceast„ manifestare. Spun acest lucru Óntruc‚t din investiga˛iile mele recente am constatat c„ din circa 200 de oameni care au constituit îGruparea de Artilerie“ care a ac˛ionat Ón zona citat„, afar„ de mine doar un camarad, fost ofi˛er ∫i el, mai tr„ie∫te la Bra∫ov ∫i este bolnav ∫i unul la Bucure∫ti. La 23 august 1944 eram un t‚n„r sublocotenent Ón Bateria 42 W din Reg. 4 Art. AA. aflat„ Ón dispozitivul de ap„rare a Bra∫ovului, amplasat„ pe ∫oseaua H„rmanului unde acum este Ón construc˛ie o benzin„rie. Comunicatul M.S. Regele Mihai de ie∫ire din r„zboiul nefiresc al„turi de Germania hitlerist„ a fost primit cu mare entuziasm de to˛i militarii bateriei. Acest moment a coincis cu mobilizarea noastr„ dominat„ de o puternic„ motiva˛ie patriotic„, astfel Ónc‚t ordinul ce a urmat de a p„r„si misiunea antiaerian„ ∫i a ocupa pozi˛ie de lupt„ la sud de r‚ul Olt, unde era grani˛a Rom‚niei la acea dat„ ∫i unde s-a organizat dispozitivul de lupt„ terestr„ pentru ap„rarea Bra∫ovului ∫i apoi pentru eliberarea Ardealului de Nord r„pit prin Dictatul de la Viena Ón 1940, a fost executat Óntocmai. Œn condi˛iile insuficien˛ei mijloacelor artileristice, Comandamentul Local a mijlocit completarea acestora cu o baterie constituit„ din tunurile deservite de muncitorii care verificau prin trageri loturile de muni˛ie produse la Fabrica din Tohan, sub comanda locot. Marin N„stase, subunitate care a c„p„tat denumirea de îBateria albastr„“ (servan˛ii erau echipa˛i Ón salopete albastre). * Expunere la ceremonialul militar-religios desf„∫urat cu prilejul comemor„rii a 5 ani de la dezvelirea ∫i sfin˛irea Monumentului îBateriei Albastre“.

131


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

Aceast„ Baterie a ocupat pozi˛ie chiar al„turi de Bat. 42 W Ón care eu eram Óncadrat. Au urmat misiuni grele de lupt„ Ón cadrul c„rora am cooperat Ón mod frecvent cu locot. Marin N„stase, Ón multiplele ac˛iuni de lupt„ executate. Aceast„ Grupare de Artilerie a participat la lupte intense care au suprasolicitat capacitatea noastr„ de lupt„. Din gurile de foc ale acestei grup„ri au plecat mii de proiectile pe durata acestor lupte. Dar lupt„torii de toate gradele, inclusiv civilii Ón salopetele lor albastre, nu au sl„bit eforturile lor de zi, de noapte, f„r„ odihn„ ∫i f„r„ nici un confort uman. Cuvintele mi se par palide ∫i f„r„ efect pentru a descrie Ónver∫unarea Ón lupt„, c‚nd Ómprejur„rile te obligau s„ fii martor la cele mai tragice momente, Ón care cei mai buni camarazi Ó∫i d„deau jertfa suprem„ pentru Óndeplinirea misiunii Óncredin˛ate. Œn luptele de la Doboli, Bateria 42 W a pierdut trei bravi osta∫i care-∫i dorm somnul de veci Ón cimitirul eroilor al acelei localit„˛i. Asemenea scene s-au repetat p‚n„ la finele r„zboiului. Ele au l„sat puternice amprente Ón sufletele lupt„torilor de toate gradele, dar au fost r„spl„tite prin succesul final, prin Óndeplinirea misiunii Óncredin˛ate de Patrie, c„reia azi, noi, Óntreaga comunitate Ói suntem datori cu un comportament patriotic ∫i Ón primul r‚nd prin munc„, Ón urma c„reia s„ ne vedem Patria Ónfloritoare, cu cet„˛eni ferici˛i. O cale foarte dreapt„ ∫i necesar„ pentru atingerea acestor ˛eluri const„ Ón a citi literatur„ din minunatele noastre file de istorie, adev„rate comori de Óndreptar civic ∫i patriotic ∫i s„ cultiv„m prin orice mijloc asemenea deprinderi Ón r‚ndul semenilor no∫tri. S„ reflect„m ∫i s„ evalu„m cum se cuvine gestul camarazilor no∫tri c„zu˛i pe c‚mpul de lupt„ spre binele Patriei Ón care tr„im azi. La fiecare ocazie de zile festive, s„rb„tori religioase, momente aniversare ∫.a. s„ depunem cu pio∫enie c‚te o lum‚nare ∫i o floare la morm‚ntul lor, la Monumentul lor, s„-i sl„vim printr-un moment de reculegere pentru jertfa lor suprem„. ™i s„ nu uit„m c„ asemenea acestor camarazi trecu˛i Ón r‚ndul eroilor ∫i noi suntem datori Patriei cu munc„ cinstit„ ∫i cu Óndeplinirea obliga˛iilor civice ∫i zilnic s„ ne achit„m ceva din aceast„ datorie sf‚nt„ c„tre Patrie. V„ mul˛umesc pentru audien˛„, Col. R. George Aurel Tohanul Vechi, 18.09.2004 132


PUBLICAfiII Ón care sunt men˛ionate faptele de arme ale îBateriei albastre“ 1. V.O., O pagin„ din analele Cet„˛ii de sub T‚mpa, ziarul îTribuna“, Bra∫ov, 9 octombrie 1944. 2. General colonel Ion Tutoveanu, Participarea Rom‚niei la r„zboiul antihitlerist — o pagin„ glorioas„ din istoria poporului nostru, ziarul îRom‚nia liber„“ din 21 august 1959. 3. Culegere de articole, 23 August 1944, Ed. Politic„, 1964, pag. 102-105. 4. Locot. col. S. Asandei, Patriotism Ón lupt„ ∫i munc„, ziarul îAp„rarea patriei“ din 6 august 1964. 5. Rom‚nia Ón r„zboiul antihitlerist, Ed. Militar„, 1966, pag. 122-123. 6. Colonel M. Inoan, Ampl„ evocare a unei m„re˛e epopei, ziarul îAp„rarea patriei“ din 19 octombrie 1966. 7. Marin Gr. N„stase, Fasci∫tii au sim˛it m‚nia muncitorilor, ziarul îScÓnteia“ din 16 august 1964. 8. Armata rom‚n„ Ón r„zboiul antihitlerist, Ed. Politic„, 1965, pag. 93-95. 9. Aurel Mihale, Cronic„ de r„zboi, vol. 1, Ed. Militar„, 1966, pag. 264-300. 10. Ucrain, C., Bateria albastr„, Ón îCuvÓntul nou“, nr. 520/1968. 11. Livia Dandara, Vasile Mocanu, Zile glorioase, Rev. Magazin istoric nr. 7-8, 1969, pag. 69-70. 12. Momente din lupta eroic„ a armatei rom‚ne Ón timpul r„zboiului antihitlerist, Ed. Militar„, 1975, pag. 7. 13. La Roumanie dans la guerre antihitlérienne (Eugen Bartea, Const. Nicolae, Gh. Zaharia), Ed. Meridiane, 1975, pag. 51. 14. ArtilleristÓi v Spe˛ovkah, Rev. RumÓnia nr. 4/1975, pag. 44-45. 133


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

15. General col. Ion Popescu (coord. princ.) ∫i colectiv, Istoria artileriei rom‚ne, Ed. Militar„, 1977, pag. 293-297. 16. Corneliu Leu, Romanul unei zile mari, Ed. Albastros, 1979, pag. 404. 17. Fl. Constantin, M. E. Ionescu, August 1944 – Repere istorice, Ed. ™tiin˛ific„ ∫i Enciclopedic„, 1984, pag. 61. 18. Rev. îVia˛a militar„“ nr. 8/1934. 19. Ziarul îCuvÓntul nou“, Sf. Gheorghe, nr. din 24 ∫i 27 iulie 1984.

134


LISTA PUBLICAfiIILOR 1. Pompe – compresoare – ventilatoare, Ed. Tehnic„, 1953 2. Asupra parametrilor optimi Ón defectoscopia cu raze X ∫i γ, Ón îStudii ∫i cercet„ri de mecanic„ aplicat„“ nr. 2, anul XIII, 1962, Ed. Academiei RPR 3. Unele aspecte privind controlul defectoscopic nedistructiv al bielelor de tractor prin gamagrafie, construc˛ia de ma∫ini, 11, 1963 4. Unele rezultate privind coeficien˛ii de atenuare Ón defectoscopia nedistructiv„ prin gamagrafie, A V-a Conferin˛„ de sudur„ ∫i Óncerc„ri de metale, Timi∫oara, 1965 5. Verringerung der Bleichtungszeit bei der radiographischen Kontrolle durch Vorbelichtung, 5 – Werkstoffprüfertagungs, Magdeburg, 1966 6. La démonstration de la variation des coefficients d’absorbtion des rayons polychromatiques en fonction de l’épaisseur du matériel absorbant, Doc. IIS-V-340-66 7. Tendin˛e noi Ón aplicarea controlului nedistructiv cu radia˛ii penetrante la Ómbin„rile sudate cap la cap, executate prin topire, Ón Referate prezentate la Consf„tuirea privind metode ∫i procedee Ón controlul nedistructiv al instala˛iilor ∫i realizarea regimului corect al apei la cazanele de abur, vol.I, Craiova 17-18 noiembrie 1967 8. Stabilirea pe cale radiometric„ a condi˛iilor de utilizare optim„ a surselor radioactive Ón gamadefectoscopie, St. cerc. mec. apl., 2, 1967 9. Stadiul actual al cercet„rilor Ón domeniul Óncerc„rilor nedistructive cu radia˛ii penetrante, partea II, St. cerc. metalurgie, 2, 1967 10. Sur les essais sensitométriques des films radiographiques, Doc. IIS-V-401-68 135


Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

11. Alegerea judicioas„ a parametrilor de expunere Ón radiologia industrial„, Ón îStudii ∫i cercet„ri de mecanic„ aplicat„“, nr. 2/1969 12. Les implications de l’effet Compton dans la défectoscopie radiologique, Ón îRevue roumaine des sciences techniques“, nr. 6/1969 13. Formul„ pentru calculul coeficien˛ilor de atenuare a radia˛iilor X utilizate Ón defectoscopia radiologic„, Bucure∫ti, iunie 1969 14. Implica˛iile radia˛iilor Ómpr„∫tiate Ón radiologia sudurilor, Timi∫oara, septembrie 1969 15. Aspecte privind caracteristicile de directivitate Ón defectoscopia ultrasonic„ (Ómpreun„ cu D. Lucinescu), Bucure∫ti, iunie 1969 16. Importan˛a ∫i sarcinile defectoscopiei nedistructive Ón asigurarea calit„˛ii produselor; Alegerea judicioas„ a parametrilor de expunere Ón roentgen ∫i gamagrafie; Defectoscopia nedistructiv„ a cus„turilor sudate, Ón volumul Colocviului organizat Ón cadrul CNIT privind îMetode moderne de control nedistructiv al Ómbin„rilor sudate, ale pieselor turnate ∫i laminate“, 1969 17. Metode pentru determinarea timpului de expunere Ón radiografia industrial„, Conferin˛a Na˛ional„ de Mecanic„ Aplicat„, Bucure∫ti, 1969 18. Metod„ pentru calculul coeficien˛ilor de atenuare a radia˛iilor roentgen utilizate Ón defectoscopia nedistructiv„, Conferin˛a Na˛ional„ de Mecanic„ Aplicat„, Bucure∫ti, 1969 19. Studiu privind introducerea controlului ultrasonic la montajul conductelor magistrale (Ómpreun„ cu D. Lucinescu ∫i I. Teodorescu), 1969 20. Bazele defectoscopiei radiologice, Ed. Academiei RSR, Bucure∫ti, 1970 21. Méthode pour le calcul des coefficients d’atténuation des rayons roentgen utilisés dans la défectoscopie non destructive, Ón îRevue roumaine des sciences techniques“, nr. 5/1970 22. Méthode de détermination du temps d’exposition dans la radiographie industrielle, Ón îRevue roumaine des sciences techniques“, nr. 6/1970

136


Nicolae Filipescu, Óntemeietorul Liceului Militar de la M„n„stirea Dealu

T‚rgovi∫te, Liceul Militar M„n„stirea Dealu


Elevul Marin N„stase


Elev plutonier-major, ∫eful clasei a VIII-a la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“

Gazeta Matematic„ era una din publica˛iile preferate ale liceenilor de la M„n„stirea Dealu. Unul din laurea˛ii revistei a fost N„stase Marin.


Elevul N„stase Marin se implica frecvent Ón programele literar-artistice ale liceului


Tabloul absolven˛ilor ™colii de Artilerie Regele Carol I de la Timi∫oara al c„ror ∫ef de promo˛ie a fost Marin N„stase (Ón medalion)

Diploma de bacalaureat de la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“ a elevului Marin N„stase


La primirea gradului de sublocotenent (martie 1940)

Student la ™coala Politehnic„ (1941)

Œn amfiteatru, cu colegii Ón cl„direa Politehnicii din str. Polizu


Œmpreun„ cu colegii militari ∫i civili Ón curtea ™colii Politehnice din str. Polizu

Cu bateria pe front

Unul din tunurile îBateriei albastre“ aflat Ón prezent la Muzeul Na˛ional Militar Central


Locotenentul Marin N„stase


Documente privind distinc˛iile militare primite


Diploma de inginer electromecanic a Politehnicii din Bucure∫ti, absolvite îcum laude“

Absolven˛ii Politehnicii s„rb„torind evenimentul


Evolu˛ia carierei militare a ofi˛erului N„stase Marin – pagini din livretul militar


Œn 1964 cu camarazii de arme din îBateria albastr„“


Œn laborator, cu colegii de la îCentrul de mecanica solidelor“

Œmpreun„ cu acad. ™tefan Milcu la aniversarea unui coleg de la Academie


La un congres interna˛ional

Al„turi de un coleg la o conferin˛„ interna˛ional„

Prim„var„ la Academia Rom‚n„


Secretar ∫tiin˛ific la Academia Rom‚n„

Œn 1964, pe urmele îBateriei albastre“ la Tohanu Vechi

Una din numeroasele Ónt‚lniri ale îm„n„stirenilor“


La Cercul Militar, la o reuniune a promo˛iilor de la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“

La statuia lui Mihai Viteazul de la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“ cu ocazia Ónt‚lnirii promo˛iei Pan„-B„descu (ca invitat)


Monumentul de la Tohanu Vechi (sus) ∫i placa memorial„ de la Podul Olt (jos) ridicate Ón memoria lupt„torilor din îBateria albastr„“


P„rin˛ii Profira ∫i Grigore cu fiul Marin, elev la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“ (1930)

Marin Gr. N„stase Ón 1948

Elena Dragomirescu, viitoarea Elena N„stase (so˛ie)


P„rin˛ii so˛iei Elena: Amalia ∫i Gheorghe Dragomirescu


C„s„toria lui Marin N„stase cu Elena (4 septembrie 1949)


Elena ∫i Marin N„stase Ómpreun„ cu copiii Dana ∫i Adrian


Fostul militar Ónc„ Ón form„ la 76 de ani

La v‚rsta de aur


Momente aniversare la 77 de ani

Destinul unui militar  

Adrian Năstase

Destinul unui militar  

Adrian Năstase

Advertisement