6 minute read

"Impactul muncii domestice în țările de origine", interviu cu președintele ADRI - Asociația Femeilor Romance din Italia, Silvia Dumitrache

Fundatia Leone Moressa: Dosarul nr.11 - VALOAREA MUNCII DOMESTICE/ROLUL ECONOMIC ȘI SOCIAL AL FAMILIILOR-ANGAJATORI AI LUCRĂTORILOR DOMESTICI

Impactul muncii domestice în țările de origine

Interviu cu președintele ADRI - Asociația Femeilor Romance din Italia, Silvia Dumitrache

Pe baza experiențelor dvs. din cadrul Primăriei din Milano, a activititatii dedicate Femeilor - Mame la distanta si a altor actiuni desfasurate cu comunitatea românească, care sunt problemele care, în opinia dvs., afectează cel mai mult comunitatea?

Datorita activitatilor desfasurate de asociatia noastra, sunt în contact cu mulți lucrători români în Italia, marea lor majoritate fiind fie absolventi de liceu ori de universitate - persoane care, neputand sprijini familiile lor în România au decis să lucreze în Italia. De cele mai multe ori, persoanele care ajung la munca in Italia nu cunosc nici limba si nici legislagia italiana, fiind pusi in situatii dificile, care se adauga la suferinta departarii de familie si copii. Avem nevoie de mai multe informații și pregătire profesională înainte de a pleca din Romania; o mai buna cunoastere a drepturilor/obligațiilor stipulate în CCNL ar determina o mai buna constientizare a drepturilor si ar reduce nivelul exploatarii. Necunoasterea limbii italiene se adauga celorlalte probleme care deriva din dificultățile de comunicare, diferențele culturale și lingvistice. Necunoasterea bucatariei italiene sau a modului in care trebuie folosite anumite aparate casnice reprezinta potentiale motive conflictuale, chiar violente reale față de lucrător. Parte din comportamentele violente sunt probabil involuntare, agresivitatea fiind

cauzata de bolile de care sufera pacientii, ma refer la suferinzii de Alzheimer, dementa, pericolul la care sunt expuse lucratoarele domestice rămâne, oricum, ridicat. În cele mai multe cazuri, îngrijitoarele domestice desfasoara o activitate extrem de grea și periculoasă, cu un "cost" prea ridicat din punct de vedere al sănătății. Sunt putine lucratoarele domestice care merg la un medic pentru ele si nu numai pentru asistatii lor, deși mulți suferă de insomnie, anxietate sau depresie. Lipsa controalelor din partea statului lasă prea mult spatiu exploatarii, abuzului și maltratarii forței de muncă de către angajatorii lor.

Pe baza celor mai recente declarații, credeți că prezența lucrătorilor fără documente legale este ridicată și, prin urmare, fenomenul muncii nedeclarate este ridicat în comunitatea dvs.?

Da, munca nedeclarată este destul de răspândită (Censis), aproape 6 ore de muncă din 10 sunt, prin urmare, lipsite de orice formă de acoperire de securitate socială, în afara cadrului regulilor, garanțiilor, tutelelor prevazute de lege. Uneori, lucrătorele domestice preferă să muncească ilegal pentru un castig imediat mai mare, subestimând riscurile și consecințele: lipsa asigurării de sănătate, contribuțiilor la asigurările sociale, protecția, drepturile și sancțiunile prevăzute de lege. Lucrând în negru, intr-un ritm foarte ridicat, fără pauze pentru odihna, sambete sau duminici, fără somn și viața privată și posibilitatea de a socializa, departe de familie și de propria țară, le expun pe aceste femei unei stari de fragilitate și vulnerabilitate. Este necesar un proiect guvernamental de sustinere și informare a acestei categorii de lucratori si o abordare serioasa a acestei probleme. INPS a decis să lanseze o campanie de sensibilizare și informare atât pentru angajatori, cât și pentru lucrători, folosind pungi de pâine sau servetele de la fast-food ca mijloc de comunicare. Mesajul care se doreste sa fie transmis se refera la faptul ca numai un comportament corect din partea celor care

angajează lucrătorii domestici, imigranți sau

nu, ii poate feri pe viitor de a fi expusi unor conditii precare extreme, cu o pensie foarte scăzută din cauza evaziunii fiscale.

Este necesară o acțiune legislativă, pentru a da un exemplu, munca la domiciliu nu se numără printre numeroasele stimulente pentru angajări noi, cum ar fi bonusul Sud și nu include aplicarea noii legislații privind identificarea banilor pentru salarii - toate anomaliile din acest sector, care o fac fertilă pentru practici ilicite.

În ultimii ani, comunitatea românească continuă să crească în Italia, fără a-i include pe cei care dobandesc cetatenia italiana. Ce perspective vedeți în Italia pentru comunitatea românească?

Mai mult de 1,2 milioane de cetățeni români sunt în Italia (2 milioane, potrivit unor surse neoficiale). Mulți vin cu intenția de a se întoarce în țara lor de origine, dar puțini o fac. Dacă își pierd locul de muncă în Italia, încearcă să se mute într-o altă țară a UE, așteptând momentul potrivit pentru a reveni. "Aproape 15 miliarde de euro reprezinta comerțul dintre Italia și România. Potrivit datelor furnizate de Unioncamere și Cerved, în 2017 există peste 24.000 de societăți cu capital social și persoane formate din cetățeni români și 49.317 societăți individuale care au fost înregistrate în Registrul de comerț italian." Dacă șansele de integrare socială si politica a romanilor ar fi mai ridicate, probabil si comunitatea românească ar deveni mai stabilă în Italia.

Femeile care părăsesc România in cele mai multe dintre cazuri sunt mame care reușesc să-și vadă copiii doar o dată sau de două ori pe an, iar copiii lor se simt adesea abandonați.

Din 5 milioane de copii din România, 750 000 au trăit experiența de a avea un părinte plecat la munca în străinătate; 250.000 - 300.000 de copii au cel puțin un părinte la munca în străinătate. Copiii de la distanță, "orfani albi" cresc cu tatii, cu bunici, mătuși, vecini sau chiar singuri uneori. Potrivit UNICEF, în România există cel puțin 350.000 de copii om aceasta situatie, adesea acești copii ajung să fie deprimați, suferă violență și abuz în familie, dezvoltă dependență de droguri sau alcool, părăsesc școala sau intra in activitati ilegale. În cele mai dramatice cazuri, isi iau viața din cauza departarii de mame. Numărul de copii lăsați în urmă nu este cunoscut.

România este prima țară din Europa ca numar de mame minore, multe dintre ele cu mamele care lucrează în străinătate, cinci din zece mame sub vârsta de 18 ani nu au fost niciodată la un ginecolog.

Puține persoane observă aceste probleme, deoarece în România, în special în zonele rurale, numarul asistentilor sociali cifra este insuficient, uneori chiar absenti. Despre Parenting nici atat. Lipseste preventia, dar și sprijinul familiilor la distanță. Atât statul de apartenenta, cât și cel ospitant trebuie să se implice si să facă mai mult pentru a reduce disconfortul enorm în care trăiesc multe familii transnaționale.

La fenomenul "orfanilor albi" se adaugă "Sindromul Italia", care este o formă de depresie profundă și insidioasă, răspândită în rândul multor îngrijitoare domestice care s-au întors în țara lor de origine și care pun in pericol adesea atat viețile lor cat si pe cele ale copiilor rămași în urmă.

La Institutul de psihiatrie Socola din Iași, îngrijitoarele familiale spitalizate sunt mai mult de 200 pe an. Deprese, suferinde de insomnie, cu tentative de sinucidere.

O treime dintre paciente încearcă să se sinucidă cel puțin o dată și adesea reușesc. "Mai mult decât o boală, "Sindromul Italia" este un fenomen medico-social", explică dr.Petronela Nechita, psihiatru primar la clinica de la Iași: "Există o lipsa prelungită de somn, desprinderea de familie, maternitatea delegata bunicilor, soților, vecinilor ... Avem multe cazuri.

Situatia s-a înrăutățit atunci când românii din Sud, unde lucrau în câmp și erau plătiți mai puțin, s-au mutat in Nordul Italiei pentru a ingriji persoanele în vârstă: printre pacientele noastre se numara mai cu seama cele care cei care au refuzat zilele de odihnă și orele libere pentru a castiga mai mult, distruse de ritmurile epuizante.

Nimeni nu poate ingriji de unul singur o persoană non-autosificienta sau suferind de dementă: 24 de ore pe zi, fără pauză. Cu povara mentală a ceea ce a lasat în urmă. Si eu m-as îmbolnăvi."