Issuu on Google+

SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: actualitatea.magazin

ANUL 1 | NUMĂRUL 14 | 26 MAI - 8 IUNIE 2012 | GRATUIT

Politic | Economic | Social | Cultural | il ROtaliano | Spiritual | Monden | Sport | Anunțuri | Divertisment

PRIM-PLAN

eși încă sunt diD ficultăţi legate de numirea noului

ambasador al României în Italia, Ministrul de Externe, Andrei Marga a decis să fie rechemaţi de la post și consulii de la Roma, Milano și Catania.

România a rămas fără diplomaţi » PAGINA 2

ECONOMIC

Euro versus leu Deprecierea leului în favoarea euro continuă de mai bine de o săptămână în România » PAGINA 6

Sport și cultură la început de vară Inițiative românești în Italia ZOOM

» PAGINA 3 INEDIT

Alina Harja

RELIGIE

Diplomație românească sau "ca la noi la nimeni"

O fereastră către cer Inaugurarea expoziţiei de icoane la Frosinone » PAGINA 17 SPORT

Povești adevărate Gheorghe Păunescu - o viaţă dedicată gimnasticii » PAGINA 20 SOCIAL

Asociaţia IH.th.IS Totul pentru o integrare perfectă in Italia » PAGINA 8 CULTURĂ

O silabisire a lumii A apărut “Il mondo sillaba per sillaba” de Ana Blandiana » PAGINA 12

EDITORIAL

Teodora Elena Madășa - Moldova la Festa dei Poo româncă alături de poli - diversitatea s-a Alessandro Gasman transformat în unitate » COMUNITATE | PAGINA 18

» MOLDOVA | PAGINA 10 IL ROTALIANO Notizie, commenti e opinioni l’inserto in italiano » PAG. 13 - 16

Dacă urmăriți presa din România, probabil ați auzit de faptul că un deținut român a murit în Italia după 50 de zile în greva foamei. Cazul lui Cristian Virgil Pop a fost comparat cu cel al lui Daniel Crulic, mort în 2008 într-o închisoare din Cracovia. Dacă în 2008 s-a soldat cu demisia ministrului de externe de atunci, Adrian Cioroianu, acum s-a lăsat cu rechemarea la post a consulului de la Catania. Bine, actualul ministru de externe, Andrei Marga, fusese abia înscăunat și ar fi fost chiar de porc să dăm vina pe el. Chiar nu este vina lui. Haideți să-i dăm timp să facă ceva. continuă la pag. 2


PAGINA

2

Actualitatea magazin

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE

26 mai - 8 iunie 2012

Rechemați de la post consulii de la Roma, Milano și Catania

România a rămas fără diplomaţi în Italia Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, a declarat, duminică 20 mai, că Tiberiu Dinu, consulul general al României la Milano, și șefa Secţiei Consulare a Ambasadei de la Roma, Mădălina Ciocănel, au fost rechemaţi de la post, arătând că aceștia își depășiseră demult mandatul iniţial de reprezentare, informează agenţia Mediafax. Deși încă sunt dificultăți legate de numirea noului ambasador al României în Italia, Ministrul de Externe, Andrei Marga a decis să fie rechemați de la post și consulii de la Roma, Milano și Catania. "A fost o primă analiză şi au fost rechemaţi consulii generali Milano şi de la Roma. Acum, trebuie spus că ei îşi depăşiseră demult perioada care e alocată pentru reprezentare”, a spus Marga, care a amintit că zilele trecute și Elena Adriana Moța, șefa consulatului de la Catania a fost rechemată. "Pe de altă parte, în cazul Italiei am dat mai mare viteză pentru că acolo sunt totuşi un milion de

români, deci efortul reprezentanţelor româneşti nu numai că trebuie să fie mare, dar trebuie să se lucreze cu rigoare, cu precizie să nu se întâmple cazuri celui de la Lecce. Nu mai amintesc că în Italia sunt 3.598 de arestaţi, unii pentru a fi judecaţi, alţii urmează să fie judecaţi", a spus ministrul de Externe, potrivit aceleași surse. Întrebat dacă există o legătură directă între aceste rechemări a șefilor de consulate din Italia și cazul românului decedat la Lecce, Cristian Virgil Pop, după ce a fost 50 de zile în greva foamei, Marga a spus că ar fi trebuit ca la nivelul Consulatului de la Catania să se știe de cazul acestuia. El

a arătat și că acesta era în închisoare din 2000 și trebuia să existe o evidență precisă a deținuților români din Italia. "Autorităţile italiene nu au anunţat, vina, dacă vorbim de o vină aici le aparţine, măcar vina administrativă că nu au lucrat cu autorităţile româneşti, cu reprezentanţa românească de acolo. Pe de altă parte, totuşi trebuia să se ştie că acel om de cinci săptămâni era în greva foamei. Cumva consulatul trebuia să fie într-o legătură oarecare undeva. Sigur, nu putem face o cazuistică formală din toata aceasta, pentru că cei din consulat pot spune că nimeni nu ne-a anunţat.

Bun, bun, dar consulatul e acolo şi pentru a afla lucruri care nu se anunţă, trebuie să fim foarte limpezi. Plus, respectivul era din 2000 în închisoare, deci trebuia o evidenţă. Sigur, este o evidenţă, sunt peste 3.500 de români în închisorile italiene de acolo şi trebuie analizat cazul fiecăruia. În definitiv e viaţa unui om, ne place, nu ne place comportamentul lui, noi suntem obligaţi să o pro-

tejăm", a mai spus minis- cut ca ambasador în Itatrul de Externe corespon- lia. Deși a primit aviz favorabil în aprilie, atunci detului Mediafax. când a fost audiată de coÎn curând vor fi misiile de politică externă rechemați și alți din Parlament, potrivit funcționari din cadrul ministrului de externe, Ambasadei României la Andrei Marga, “comisia Roma care sunt la final nu a avut cvorum atunci când i-a dat avizul”. de mandat. Constantinescu Între timp, președintele Dana Traian Băsescu a solicitat este în prezent ambasao nouă audiere pentru dor în Slovenia. Dana Manuela ConstantiRedacția nescu, propusă anul tre-

Diplomaţie românească sau „ca la noi la nimeni” continuare din pag. 1

Revenind la subiect, Marga a descoperit că reprezentanții consulatului de la Catania nu fuseseră informați despre situația românului. Cine ar fi trebuit să-i informeze? Autoritățile italiene, în virtutea unui acord bilateral în vigoare de prin anii ’70 care prevede tocmai o informare reciprocă. În plus, legile italiene și încă vreo 20 de mii de convenții internaționale prevăd că administrația închisorii, medicii, etc. trebuie să facă tot posibilul pentru a împiedica moartea deținutului, colaborând cu autoritățile statului de origine. La modul, băi Românica, am arestat un ciumpalac de-al tău și-l vom judeca. L-am judecat, l-am condamnat și l-am băgat la zdup în închisoarea cutărică. Acuma, nenea ăsta vrea să-și sune niște rude acasă. Ia vezi tu, consulat, dacă-s ok numerele și numele persoanelor indicate de ăsta ca fiind rude. Bun. Al vostru compatriot a intrat în greva foamei. Ia găsiți voi pe mă-sa, tac-su și spuneți-le să vină să-și vadă odrasla și să-l convingă să lase baltă treaba cu greva foamei. Evident, nimic din toate aceste frumoase lucruri nu au fost făcute. Doar când l-au arestat (niște mulți ani în urmă)au sunat consulatul de la Roma pentru identificare. Evident, Marga are dreptate când spune că reprezentanții consulatului ar fi trebuit să se intereseze de soarta lui în toți acești ani. Dar, na, sunt mulți deținuți români: peste 3.500. Personalul consulatelor este ăla care este. A spus-o și Ambasadorul Italiei la București. Presa românească a făcut scandal mare că, vezi tu Doamne, consulul de la Catania nu vorbește limba italiană. Și ce? Ambasadorul Italiei la București vobește limba română? Nu. Există traducători. Diplomații sunt mutați la fiecare patru ani într-un alt Stat. Ar trebui să cunoască toate limbile de pe pământ, dacă ar fi să ne luăm după colegii noștri de breaslă. Eu zic că este suficient să cunoască limbile de circulație internațională și italiana, la fel ca româna, nu face parte din această categorie. Problema este în altă parte. Mai precis în modul în

care România abordează relațiile internaționale. În cele mai multe cazuri, mai ales în fața statelor mai cu pretenții, România are la nivel diplomatic o atitudine de vasal și, în general, demonstrează dezinteres față de soarta propriilor cetățeni. Acest lucru face ca celelalte state să-și permită să trateze cetățenii români ca pe niște gunoaie. De cealaltă parte, din ciclul „așa da”, este exemplul cetățeanului american care a fost arestat în România pentru trafic de droguri. Atenție! Pe teritoriul României. Deci, era dreptul României să-l bage la zdub întro închisoare de-a noastră și să-l judece după legile noastre. Ghiciți ce s-a întâmplat? Va fi extrădat în SUA și va fi judecat conform legilor SUA. Adică, nu va păți nimic, deoarece va fi extrem de greu să transmiți probe, traduceri, martori etc. Dar America face așa în toată lumea. Cere drepturi peste drepturi pentru proprii cetățeni și, culmea, le și obține. Nu s-a întâmplat cu Italia, unde Amanda a fost ținută într-o pușcărie peninsulară mult și bine. Dar ați văzut cât tam tam pe TV-urile americane? Diplomația americană știa și cât făcea aia la baie, dimineața. Dar de cazul militarilor italieni arestați în India pentru omucidere ați auzit? Italia a cerut și, culmea, a și obținut ca militarii să stea într-o închisoare „conform standardelor”. Plus tam tam mediatic. Plus o gașcă de avocați plătiți de Statul italian. Corect! Parlamentarul Guido Melis a făcut o interpelare în Parlamentul italian pe cazul lui Cristian Virgil Pop. Dar s-a ocupat și de cazul unui italian arestat în România. Ghiciți ce? Ambasada italiană știa absolut totul despre dosarul italianului. De ce? Pentru că un consul italian a fost prezent la fiecare audiență a procesului. Procesul încă nu s-a încheiat. La noi, chestia asta s-a întâmplat doar în cazul lui Mailat unde l-am întâlnit pe consulul Calciu la fiecare audiență. În rest, nimic. Acum în Italia nu mai avem nici ambasador și nici consuli iar ministrul Andrei Marga pare pus pe fapte mari. Sunt chiar curioasă dacă va merge până în pânzele albe, solicitând Italiei explicații pe cazul lui Virgil

Pop dar, mai ales, solicitând informații asupra tuturor celor peste 3.500 de deținuți români. În Italia, de la începutul anului 9 deținuți români s-au sinucis. N-ar fi cazul ca România să ceară explicații?

IL ROTALIANO

Corruzione: danneggia gravemente la salute Trascorro una parte della mia vita in Italia, a Roma, e una parte in Romania, a Cluj: due città molto diverse, due modi di vivere molto diversi, cucina diversa. Eppure c’è qualcosa che ritrovo costantemente in tutte e due: ogni mattina apro il giornale e trovo notizie su fatti di corruzione. La corruzione è dappertutto, sempre più presente, sempre più diffusa, dai grandi corruttori e corrotti ai piccoli fatti quotidiani di corruzione. Ci siamo assuefatti, paghiamo per avere una visita medica, paghiamo per avere un documento, paghiamo per avere un parcheggio, paghiamo per avere rapidamente un allaccio di una utenza, paghiamo per tutto. Dobbiamo invertire la rotta, dobbiamo ripristinare una giusta gerarchia dei valori, dobbiamo far crescere i nostri figli nella convinzione e nella coscienza che la corruzione non solo è un reato, ma è anche qualcosa di profondamente immorale, riprovevole. La famiglia, la scuola, la chiesa devono riportare l’attenzione sull’esigenza di moralità, di etica, sulla assoluta e totale condanna di ogni fatto di corruzione, dal più grande al più piccolo. continua alla pag. 13


Actualitatea magazin 26 mai - 8 iunie 2012

PAGINA

3

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE

Inițiative românești în Italia

Sport și cultură la început de vară Turneu de fotbal multietnic În perioada 2-3 iunie 2012 consilierul local Adrian Chifu cu sprijinul primăriei din Verbania organizează turneul internațional de fotbal multietnic, ajuns la a 4-a ediție. La acest eveniment sportiv vor participa 6 echipe naționale : Albania, Ecuador, Italia, Peru, Romania și Ucraina. Acest eveniment sportiv are drept scop integrarea cetățenilor străini din Verbania. La festivitatea de deschidere vor participa autoritățile locale , iar primarului Marco Zacchera, va da startul competiției. Televiziunele și radiourile locale vor transmite meciurile în direct .

tului Republicii Italiene Comisia Extraordinară pentru Tutela și Promovarea Drepturilor Omului, Ambasada României în Italia, Presidenza del Consiglio Regionale Lazio, Provincia di Roma - Departamentul de Politici Sociale și ale Familiei, Comune di Roma - Departamentul pentru Politică Culturală și Centrul Istoric, Comune di Roma - Ufficio Europa, Comune di Roma - Municipio XIX, Accademia di Romaniei in Roma, PROPATRIA FESTIVAL (a 2-a ediție). Evenimentele vor avea loc în perioada 25 mai – 4 iunie, la Roma.

"Generaţia cu cheia la gât"

Prezentare de produse gastrono- Duminică, 27 mai, încemice și de artizapând cu orele 11, asfaltul nat Pieței Caduti dell’Egeo În perioada 25 – 27 mai, în piața Indipendenza din orașul Cervignano del Friuli va avea loc seria de evenimente sub titlul “Terra e Fiume” ,manifestări care au drept scop prezentarea de produse tradiționale și stabilirea de relații între oamenii de afaceri din diferite țări. Vor participa asociații și firme din Austria, Slovenia, Ungaria și România. Standul României, corganizat de Asociația Europa și Iorgu Iordache, în colaborare cu Asociația “Produs în Bucovina” și consiliul județean Suceava, va conține produse din ceramică, mobiler din lemn masiv, icoane bizantine și o selecție de produse de bucătărie tradiționale.

din Florența va fi umplut cu o varietate de jocuri pentru copii. Ideea de a sărbători 1 iunie într-un mod ce amintește de jocurile copilăriei “generației cu cheia la gât” aparține grupului “Giovanni Romeni di Firenze” și asociației “La Fiaccola”. De la orele 16.00 la Cruise Lounge Bar asociația “Artimaro” vă invită la un concert de muzică folk interpretată de Vlad Mihuță.

Expoziţie de fotografie Pe 5 iunie la orele 9.00, în Piața XX Settembre din Rovigo va avea loc inaugurarea expoziției de forografie intinerantă a deltelor Dunării și a Padului. Expoziția, ce va fi deschisă până pe 15 oc-

tombrie, face parte dintrun proiect mai amplu care a dus la înfrățirea celor două zone în aprilie anul acesta. Vor fi expuse fotografii care să prezinte frumusețile deltelor, patrimonii UNESCO. La orele 13.30, oaspeții se vor putea înfrupta cu bucate tradiționale românești și italiene, iar în încheiere va avea loc un spectacol de muzică populară, interpretat de Ofelia Harangus și de Carmelo Salemi, iar copiii de la grupul Teatrodanza vor oferi un spectacol de imporvizație teatrală. Evenimentul este organizat de Asociația Folkloriamo Mărțișor din Rovigo, condusă de Nicoleta Tacu. Media partner al evenimentului va fi ziarul Actualitatea Magazin.

Festival Pro Patria Asociația culturală româno-italiană PROPATRIA organizează sub patronajul moral al Sena-

În program: - Concert de muzică clasică și barocă - 25 mai ora 19.00 Sala Baldini Chiesa di Santa Maria in Portico in Campitelli, susținut de pianista CIPRIANA SMĂRĂNDESCU (clavecin și pian) și sopranele MĂDĂLINA BORMA și ISABELLE HAILE, cu participarea pianiștilor ANDREA RIDERELLI și DENNIS GROSSI. - "... IN EQUILIBRIO " expoziție de fotografie și pictură sacră - 27 mai ora 19.00 Accademia di Romania in Roma, p.za Jose de San Martin opere și mărturii din activitatea artistică a artistei plastice ANA ISTRĂTESCU. - "IL MARINAIO" - piesă de teatru - 27 mai ora 21.00 Accademia di Romania in Roma, p.za Jose de San Martin - Adaptare după textul omonim de Fernando Pessoa. Regia și adaptarea CARLO NESLER și TEODORA ELENA MADASA, Scenografie și costume LEI HUANG. În distribuție: ALESSIA COLIBAZZI, FELICITÈ MBEZELE,

LORENZA OFFEDDU și TEODORA ELENA MADASA. - GALA TINERELOR TALENTE - Premiile Propatria (a 2 -a ediție) - 2 iunie ora 19.00 Sala Baldini - Chiesa Santa Maria in Portico in Campitelli Spectacol susținut de tineri români de talent, rezidenți în Italia care au obținut rezultate remarcabile la diverse nivele regionale, naționale și internaționale în muzică, arte vizuale, sport etc. Printre oaspeți vor fi pre-

zenți invitați din lumea culturii din Italia și România, reprezentanți ai asociațiilor culturale și sportive, reprezentanți instituționali. Invitată de onoare Orchestra Liceului de Muzică Farnesina din Roma. Tinerii participanți vor fi premiați pentru activitatea și rezultatele obținute. Intrarea la toate evenimentele cuprinse în programul Festivalului este liberă. Redacția

CRONICA PE SCURT Atentat cu bombă la o școală din Brindisi O bombă a explodat sâmbătă, 19 mai, în faţa unei școli din orașul Brindisi. O elevă a murit și alte șase persoane au fost rănite. Anchetatorii nu au găsit încă autorii deși au reușit să obţină o înregistrare video a atentatorului.

Cutremur în Emilia Romagna Un cutremur cu magnitudinea de 5,9 grade pe scara Richter a avut loc duminică (20 mai) noaptea în regiunea italiană Emilia Romagna. Șapte oameni au murit și peste 50 au fost răniţi. Mii de persoane au rămas fără acoperiș, printre care și mulţi români. Consulul de la Bologna, Dan Pineta, și deputatul William Brânză (PDL) i-au vizitat pe sinistraţii români. Potrivit unui comunicat MAE, printre victime nu se află niciun român.

Un român a salvat de la moarte o bătrână La Milano o femeie de 64 de ani a fost salvată de vecinul său de casă, un român. În apartamentul italiencei izbucnise un incendiu din cauza unei lumânări aprinse, informează agenţia ANSA. Femeia era întinsă pe pat și flăcările îi cuprinseseră întregul corp. Vecinul său de casă, Viorel T., de 44 de ani, a simţit miros de fum și a intrat în apartamentul italiencei. Annamaria C. a fost scoasă din flăcări de român. Potrivit aceleași surse amândoi se află în acest moment internaţi în spital. Femeia a avut arsuri pe 70-80% din corp și este internată în stare gravă la Niguarda, în timp ce românul a fost trasportat la spitalul San Raffaele din Milano cu intoxicaţii din cauza fumului.


PAGINA

4

ACTUALITATEA POLITICĂ

INTERVIU

Actualitatea magazin 26 mai - 8 iunie 2012

Senatorul Viorel Badea:

“Sper să candidez pe listele PNL” După ce a lăsat PDL-ul pentru a trece în PNL, senatorul ales în diasporă, Viorel Badea s-a trezit cu un adevărat uragan asupra lui. Pe de o parte atacuri din partea fostului coleg de partid, deputatul William Brânză, iar pe de altă parte un val de proteste mediatice ale cluburilor liberale din diasporă. ◼ de G. Miron

“Vreau să precizez că în PNL m-au urmat un grup de persoane cu care am lucrat și în PDL, printre care Dumitru Ilincă și încă vreo 15 organizații prezente în teritoriu, cu mar fi cele de la Imola, Udine și altele. Dar intenționez să-mi schimb metodele de lucru. Nu cred că este oportun să ne tot separăm pe culori politice. Eu sunt gata să susțin și să colatore cu toate acele organizații și româneși sau româno-italiene care vor fi disponibile atât pentru a avea un dialog constructiv cât și pentru a îmbunătăți

condițiile de viață a compatrioților noștri din Italia”. Primul dialog senatorul Badea l-a avut cu PIR-ul. “Studiez o serie de cauzuri de români condamnați în Italia în mod aproximativ: unul de care am aflat personal și altul pe care mi l-a semnalat avocatul Giancarlo Germani. Vorbim despre doi români condamnați la numeroși ani de închisoare pentru delicte pe care nu aveau cum să le comită, deoarece se aflau după gratii atunci când

au fost comise acele infracțiuni. Dar am primit și numeroase semnalări asupra modului în care se desfășoară procesele atunci când imputații sunt români. Îm majoritatea cazurilor aceștia au un avocat din oficiu carei sfătuiesc să aleagă un proces cu rit abreviat, ce duce la condamnări făcute pe criterii cât se poate de superficiale. În trecut i-am înaintat fostului ministru de externe, Cristian Diaconescu o serie de propuneri legat de românii din diasporă și voi face același lucru cu noul ministru, Andrei Marga. Este timpul ca reprezentanțele diplomatice românești și instituțiile de rigoare să se implice mai mult pentru a-și tutela cetățenii. Tocmai de aceste lucruri doresc să mă ocup cu ocazia acestei vizite în Italia și doresc să discut și cu autoritățile de aici. I-am semnalat deja ambasadorului italian la București că doresc o serie de clarificări pe anumite cazuri de români condamnați sau arestați în Italia. Cred că este timpul ca România să demonstreze autorităților italiene că nu va permite să se facă abuzuri atunci când este vorba de cetățeni români.” “Cred că ar trebui deschise oportunități de dialog cu instituțiile italiene, adevărate mese de lucru în cadrul cărora să fie

abordate probleme concrete și să se încerce rezolvarea acestora. Eu voi începe să propun acest lucru la nivelul administrațiilor locale din marile orașe. De exemplu, legat de prostituție sau de problema minorilor, organizațiile pentru protecția copilului din România ar putea colabora cu autoritățile italiene, pentru a împiedica o serie de adopții făcute pe criterii arbitrare sau ca minorii români să sfârșească în mâinile asistenților sociali din motive cel puțin ciudate”. Parlamentarul ales în diasporă ne-a declarat că intenționează să meargă și în zonele afectate de cutremurul din Emilia Romagna. Legat de viitoarea sa candidatură, răspunsul lui Badea a fost cât se poate de evaziv. “Doresc să candidez și am speranța să o pot face pe listele PNL-ului, însă nu am discutat încă acest lucru. Există probleme mai mari decât o eventuală candidatură a mea cu PNL-ul. Diaspora a pierdut deja prea mult timp datorită diviziunilor politice și polemicilor sterile. Personal îmi doresc să fac lucruri concrete cu persoanele care au interesul să le facă; vreau să rezolv o serie de probleme pe care le au românii de aici. Bârfele și discuțiile inutile nu mă interesează. Le las altora. “

*** SPAŢIU PENTRU PUBLICITATE POLITICĂ / ELECTORALĂ CU PLATĂ ***

COMENTARII

G8, Grecia și… femeile O veste bună! Ministrul german de finanțe W. Schaeuble este optimist și susține că această criză de încredere a piețelor financiare va mai dura un an sau doi, în timp ce omologul său francez F. Baroin estimă la patru sau chiar cinci ani. Oricum ar fi, dacă Grecia ar ieși din zona euro, cu siguranță s-ar declanșa un ”tsunami” pe piețele de capital, iar pentru noi situația poate deveni dramatică. Tocmai de aceea, în acest week-end, principala temă a discuţiilor de la G8, ce se desfășoară la Camp David, în SUA, pe lângă problemele economice și problemele din Iran este și criza din Europa (care afectează serios economia americană). În cazul unui scenariu sumbru, al ”căderii” Greciei, România ar avea nevoie de ajutor pentru a rezista acestui șoc, având nevoie de așa numitul ”inel de protecţie” - un ”inel” în jurul României, Bulgariei și Serbiei. La noi, băncile grecești controlează cam 13% din activele sistemului bancar; Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece sunt bănci care au operaţiuni în România. Pentru a se proteja de eventualele efecte generate de criza din Grecia, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a făcut referire la rata de solvabilitate și la măsuri prudenţiale. Practic, prin solvabilitate se înţelege capacitatea de a onora la scadenţă obligaţiile asumate faţă de creditori. Se simte oricum în aer ”instabilitatea politică” românească, iar recesiunea o simţim direct, fiindcă economia noastră este una de consum, o economie pasivă. Pe foarte puţini îi interesează investiţiile în industrie sau agricultură - și trebuie să ne fie clar că relansarea economiei nu se poate realiza fără investiţii. Activitate ce necesită mobilizarea de resurse de finanţare printr-o politică de acumulări, stimulată de mecanismele de piaţă. Avem nevoie de soluţii pentru a ”stimula” munca, crearea de locuri de muncă, deci ”încurajarea” producţiei. În acest sens ne vin în ajutor fondurile europene, fonduri care după cum susţineam nu demult nu sunt eficientizate. Ba mai mult, Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a anunţat că România ar putea pierde 100 de milioane de Euro în 2012 din fondurile europene pentru proiectele de dezvoltare a resurselor umane și perste 1 miliard de Euro în 2013 din cauza erorilor făcute din 2010 și până în prezent. Iată că realitatea ne izbește direct; am intrat în recesiune, iar adevărul e că fără un sprijin concret din partea guvernanţilor, toate speranţele și planurile noastre se vor nărui. Rămân la afirmaţia mea, la aceea că această realitate crudă se datorează politicienilor noștri fără cultură financiară, ce nu pot face faţă unor ”eventualităţi”. Dar iată o altă veste bună! Femeile au reușit să facă faţă efectelor crizei economice, mult mai bine decât bărbaţii… Și asta o spun analiștii americani. Oare dacă băncile erau conduse de femei, ar mai fi avut loc criza? Dar despre toate acestea în numărul următor! Corina F. Vatavu


CALL YOUR COUNTRY SUNI ÎN

ROMÂNIA ÎNCEPÂND DE LA 5 CENȚI PE MINUT

ACTIVEAZĂ CALL YOUR COUNTRY CU UN SMS GRATUIT ÎNCADRÂND CODUL CU SMARTPHONE-UL TĂU

ACTIVEAZĂ SUPER NOI WIND CU UN SMS GRATUIT ÎNCADRÂND CODUL CU SMARTPHONE-UL TĂU


PAGINA

6

ACTUALITATEA ECONOMICĂ

Actualitatea magazin 26 mai - 8 iunie 2012

FINANŢE

ROMÂNIA

Priorităţi bazate pe mediu pentru CCIpR

Euro versus leu Deprecierea leului în favoarea euro continuă de mai bine de o săptămână în România. Vineri 11 mai a.c euro a atins un prag aproape istoric, de 4,4165 de lei în raport cu moneda românească, apogeul fiind atins pe 2 mai a.c când euro a înregistrat o cotaţie de 4,4168 lei.

◼ de Cristi Moldovan

Pentru anul 2012, Camera de Comerț Italiană pentru România are în vedere energia regenerabilă, agricultura și mediul. Conform reprezentanților Camerei de Comerț Italiene pentru România (CCIpR), oamenii de afaceri din Peninsulă sunt axați, în principal, pe investiții legate de agricultură, mediu și energie regenerabilă. Actorii economici italieni din acest sector și-au manifestat, astfel, intențiile de afaceri în România pentru acest an, iar CCIpR vine în întâmpinarea lor prin stabilirea de priorități legate tocmai de respectivele planuri de investiții „CCIpR intenționează, astfel, să devină o platformă informativă și comercială pentru investitorii în energii regenerabile, ocupându-se de difuzarea informațiilor cu privire la cererile și ofertele din acest sector”, au anunțat reprezentanții acestei instituții. Pentru început, Camera de Comerț Italiană pentru România a fost prezentă, în 10 mai, la târgul Solarexpo din Verona, acolo unde a avut loc seminarul „Noi frontiere pentru fotovoltaic, de la al V-lea Cont Energie în Italia la Oportunitatea România”.

Românii din Italia sunt de părere că fluxul monetar din ţara noastră nu are nici un impact - nici negativ, nici pozitiv - asupra lor. “În condițiile în care în România o pâine este un leu și un kilogram de carne costă 25 de lei, oricâți bani aș trimite eu de aici situația ar fi la fel. Eu tot atâta muncesc, toți atâția bani trimit acasă, sau câteodată chiar și mai mulți. Am un singur copil în întreținere, pentru care plătesc lunar aproximativ 300-400 de euro. De crește sau nu euro, în România rămâne mereu greu de trăit, chiar și cu ajutorul nostru din străinătate”, a declarat Lăcrămioara Mandra, o româncă stabilită la Napoli de aproximativ 7 ani.

Agricultura românească îi atrage pe italieni

Seminar în septembrie Acolo a fost abordat un public calificat cu scopul de a clarifica aspectele legislative generice cu privire la noile dispoziții legislative din România în materie de energii regenerabile. Mai apoi, între 5 și 7 septembrie, CCIpR nu va lipsi de la târgul Zero Emission Rome, manifestare dedicată energiilor regenerabile, sustenabilității ambientale, luptei împotriva schimbărilor climatice și emission trading. Pe de altă parte, în domeniul agriculturii, Camera de Comerț Italiană pentru România a organizat, deja, seminarul „Programul Planul Național pentru Dezvoltarea Rurală în România și modalitățile de finanțare. Evenimentul a fost dedicat atât comunității de afaceri italiene în România, cât și beneficiarilor și potențialilor beneficiari ai respectivului plan: societățile comerciale, firmele individuale sau grupurile de producători. „Prin aceste activități, Camera de Comerț Italiană pentru România are ca scop atragerea atenției către sectoare precum energia regenerabilă, agricultura și mediul în raport cu instrumentele juridice propedeutice realizării proiectelor în aceste domenii”, au mai declarat oficialii CCIpR.

De aceeași parte a baricadei, Marius Toboșariu, un alt român de la Napoli, precizează că “trimit cam vreo 600 de euro pe lună, ceea ce se petrece în România de mult nu mă mai afectează, nici pe mine și chiar nici pe soția și copiii mei care trăiesc acolo. Ce te bucuri la o mie-două de lei pe care o iei în plus...” Potrivit unui studiu realizat în 2009 de demo.istat, o asociaţie care realizează anchete asupra principalelor fenomene demografice, mortalitate, natalitate, populaţia rezidentă, în Italia trăiesc aproximativ 800.000 de români. De altfel, pentru cei care își duc existenţa în parametrii României, situaţia nu este la fel. În timp ce politicienii își schimbă antrenorii aproape în fiecare zi și își caută unul altuia nod în papură, toţi vorbesc despre stabilizarea monedei, dar nici unul nu reușește să o facă; românilor de rând li se măresc ratele în bănci, salariile se schimbă doar pe hârtie, spitalele rămân fără medicamente, drepturile la serviciile de sănătate se reduc din lipsa fodurilor, carnea se scumpește, locurile de muncă sunt puţine și prost plătite. Ba mai mult, în România are loc în fiecare zi câte o schimbare și se prezice câte un termen... cam ca la tribunal. Dacă până acum intram în zona euro în 2015, pronosticul s-a modificat, am primit un fel de amânare judecătorească până în 2019...asta dacă nu se va prescrie decizia sau, mai știu eu, dacă vom mai fi în Europa. Și în final mă întreb: care ar fi drumul cel mai bun, al euro sau al leului? Rămâne să alegeţi voi... Politicienii au ales deja, merg pe mâna leului. Cornelia Crîșmaru


PAGINA

8

Actualitatea magazin

ACTUALITATEA SOCIALÄ‚

26 mai - 8 iunie 2012

Totul pentru o integrare socială Č™i culturală perfectă in Italia

AsociaČ›ia culturală IH.th.IS A fost constituită la ĂŽnceputul anului 2010 ĂŽn Casano ” ‘‰” ƒÂ?Â?ƒ ‡˜‡Â?– ‹ 

– Š

 Â?ƒ‰‰‹ ‘ ‰‹ —‰Â?‘ ʹͲͳʹ                                                 D’Adda (Provincia Milano), Č‹  Â… ‘Â?‡ ’ƒ” – ‡ †‡Ž  Â… ‹ Â… ÂŽ ‘  †‹  Â?ƒÂ?‹ ˆ ‡• – ƒœ ‹ ‘Â?‹  †‡†‹ Â… ƒ– ‘ ƒŽ ÂŽ ƒ ‘Â?ƒÂ?‹ ÂƒÇĄ            Italia, pe fondul unei percepĹŁii foarte negative a societă‹ Â?– ‹ – ‘Ž ƒ– ‘ Dz ‘Â?‘• Â… ‹ ƒÂ?‘… ‹  Â?‡‰Ž ‹ ‘dz ČŒ ĹŁii italiene despre minoritatea românească.  ÇŻ ‘… Â… ĥ ‹ ‘Â?‡  ‰‹ —• – ƒ ’‡ ”  Č‹ ˜ ‡ Â?‹ ” ‡  ÂƒČŒ   Â… ‘Â?‘• Â… ‡ ” Â… ‹  Ǩ Această percepĹŁie a fost aliʹ͸ Â?ƒ‰‰‹ ‘ǥ  ‘” ‡  ͳ͸ǥ  ‡ • – ƒ †‡ ÂŽ ÂŽ ‡  —Ž – —” ‡  ÇŚ  ‡ ” Â?—• Â… ‘ • —Ž  ƒ ˜‹ ‰ ÂŽ ‹ ‘                                                               prin intermediul mentată ƒ  Â… —” ƒ  †‡ ÂŽ  ‘Â?—Â?‡  †‹  ‡ ” Â?—• Â… ‘  Č€  mass-mediei, care a publici ÇŚ  ƒ Â?Â… Š‡ – – ‘ ’‡ ”  • ‘• – ‡ Â?‡ ” ‡  ‹  ’” ‘‰ ‡ – – ‹  †‡ ÂŽ ÂŽ ÇŻ • • ‘… ‹ ƒ Âœ ‹ ‘Â?‡ Ǣ zat la maximum faptele ne ÇŚ  ‡ Â?ƒ  ” ‘Â?‡ Â?ƒ Ǣ gative ale unor conaĹŁionali. ĂŽn acest context, au fost roÍ´Íš Â?ƒ‰‰‹ ‘ǥ  ‘” ‡  ͳ͡ǥ   ƒ– ‡ ÂŽ ÂŽ ‹ – ‡  ‹ Â? ˆ ‡ • – ƒ ÇŚ  ‹ ‘Ž – ‡ ÂŽ ÂŽ ‘ ƒ  Â… —” ƒ  †‡ ÂŽ  ” ‘ ÂŽ ‘… ‘ ‹ ‘Ž – ‡ ÂŽ ÂŽ ‘ mâni revoltaĹŁi, care au decis  ÇŚ  ƒ Â?Â… Š‡ – – ‘ ’‡ ”  • ‘• – ‡ Â?‡ ” ‡  ‹  ’” ‘‰ ‡ – – ‹  †‡ ÂŽ ÂŽ ÇŻ • • ‘… ‹ ƒ Âœ ‹ ‘Â?‡ Ǣ să nu accepte ca un ĂŽntreg  ÇŚ  ‹ Â?‘• – ” ƒ Âœ ‹ ‘Â?‡  †‹  „ƒ ÂŽ ÂŽ ‹  – ” ƒ †‹ Âœ ‹ ‘Â?ƒ ÂŽ ‹  ” ‘Â?‡ Â?‹  Č‹  • ƒ ‰ ‰ ‹ ‘ †‹  †ƒ Â?Âœ ‡  ’‘’—Ž ƒ ” ‡ ČŒ Ǣ  popor să ďŹ e blamat din ÇŚ  ‡ ‰ —• – ƒ Âœ ‹ ‘Â?‡  ’” ‘†‘– – ‹  – ‹ ’‹ Â… ‹ Ǣ cauza faptelor regretabile Í´ ‰‹ —‰Â?‘ǥ  ‘” ‡  ͳ͚ǥ  —– – ‘ ‹ ÂŽ  Â?‘Â?†‘ ‡ ÇŻ  ’ƒ‡ • ‡  ÇŚ  ” ‡ ˜‹ ‰ ÂŽ ‹ ‘                                                                                    ale unor delicvenĹŁi. Cum pe ƒ  Â… —” ƒ  †‡ ÂŽ ÂŽ ÇŻ  • • ‘… ‹ ƒ Âœ ‹ ‘Â?‡   ‹ ˜ ‡ ” • ƒ ÇĽÂ?‡ Â?– ‡   ‡  Â… ‘Â?—Â?‡  †‹  ” ‡ ˜‹ ‰ ÂŽ ‹ ‘ǣ politica românească nu ne  ÇŚ  ƒ Â?Â… Š‡ – – ‘ ’‡ ”  • ‘• – ‡ Â?‡ ” ‡  ‹  ’” ‘‰ ‡ – – ‹  †‡ ÂŽ ÂŽ ÇŻ • • ‘… ‹ ƒ Âœ ‹ ‘Â?‡ Ǣ puteam baza, ne-am hotă ÇŚ  ‹ Â?‘• – ” ƒ Âœ ‹ ‘Â?‡  †‹  „ƒ ÂŽ ÂŽ ‹  – ” ƒ †‹ Âœ ‹ ‘Â?ƒ ÂŽ ‹  ” ‘Â?‡ Â?‹  Č‹  • ƒ ‰ ‰ ‹ ‘ †‹  †ƒ Â?Âœ ‡  ’‘’‘Ž ƒ ” ‡ ČŒ Ǣ rât noi, oamenii simpli, să  ÇŚ  ‡ Â?ƒ  ” ‘Â?‡ Â?ƒ Ǣ  schimbăm percepĹŁia societÄƒĹŁii italiene, Íľ ‰‹ —‰Â?‘ǥ  ‘” ‡  ͳ͚ǥ   ÇŻ

– ƒŽ ‹ ƒ • ‘Â?‘ ƒÂ?Â… Šǯ ‹ ‘ ÇŚ  ƒ • • ƒ Â?‘ †ǯ ††ƒ                                                                          utilizând toate • instrumentele democratice ‡ ” ƒ – ƒ  ” ‘Â?‡ Â?ƒ  ‹ Â? ‹ ƒ Âœ Âœ ƒ  ƒ • – ‡ ÂŽ ÂŽ ‘ ƒ  Â… —” ƒ  †‹ 

– Š

  ‡  

 ƒ • • ƒ Â?‘ †ǯ ††ƒ ÇŁ                ÇŚ   ’‡ – – ƒ Â… ‘Ž ‘ ˆ ‘Ž Â… ÂŽ ‘” ‹ • – ‹ Â… ‘ ‡ ‰ ÂŽ ‹ ƒ  Â… ‘Â?– ƒ †‹ Â?ƒ  †‡ ÂŽ ÂŽ ƒ  ” ‡ ‰ ‹ ‘Â?‡  †‹  ƒ ” ƒ Â?—” ‡ • ÇĄ  Â… ‘Â? ‹ ÂŽ  pe care le avem la dispozi‰ ” —’’‘ Dz ‘”  ” ‘Â?ƒ Â?‡ • Â… Çł  †‡ ÂŽ ÂŽ ÇŻ ƒ • • ‘… ‹ ƒ Âœ ‹ ‘Â?‡ 

– Š

 Ǣ  ĹŁie. Astfel s-a ajuns la ĂŽnďŹ in ÇŚ  ƒ ÂŽ ÂŽ ‹  – ” ƒ †‹ Âœ ‹ ‘Â?ƒ ÂŽ ‹  ” ‘Â?‡ Â?‹  ‡  • Ď? ‹ ÂŽ ƒ – ƒ  †‹  Â… ‘• – —Â?‹ Ǣ ĹŁarea acestei asociaĹŁii  ÇŚ  ƒ Â?– ‹ Ǣ culturale, care are ca scop  ÇŚ  ‡ ‰ —• – ƒ Âœ ‹ ‘Â?‡  ’” ‘†‘– – ‹  – ‹ ’‹ Â… ‹ Ǣ promovarea culturii Č™i tradi ÇŚ  ƒ Â?Â… Š‡ – – ‘ ’‡ ”  • ‘• – ‡ Â?‡ ” ‡  ‹  ’” ‘‰ ‡ – – ‹  †‡ ÂŽ ÂŽ ÇŻ • • ‘… ‹ ƒ Âœ ‹ ‘Â?‡ Ǣ ĹŁiilor româneČ™ti in Italia, atât  ÇŚ  ‘• – ” ƒ  ˆ ‘– ‘‰ ” ƒ Ď? ‹ Â… ƒ   ‡  †‘… —Â?‡ Â?– ƒ ” ‹ ‘Ǣ   printre români cât Č™i printre italieni. Ne doare faptul că Íť ‰‹ —‰Â?‘ǥ  ‘” Â?‡ ‘ †‹  Â… ƒŽ Â… ‹ ‘ ÇŚ  ” ‡ ˜‹ ‰ ÂŽ ‹ ‘ǥ  ƒ  Â… —” ƒ  †‡ ÂŽ  ‡ Â?– ” ‘

Â?– ‡ ‰ ” ƒ Âœ ‹ ‘Â?ƒ ÂŽ ‡  ” ‡ ˜‹ ‰ ÂŽ ‹ ‘ǥ  Â… ‘Â? ‹ ÂŽ  †‡ „—– – ‘ †‡ ÂŽ ÂŽ ƒ   • “—ƒ †” ƒ  †‹  Â… ƒ ÂŽ Â… ‹ ‘ ‘Â?ƒ Â?‹ ƒ 

– Š

  Č‹  ÂŽ ƒ  Ď? ‹ Â?ƒ ÂŽ ‡  ‹ Â? ͳ͸ ‰ ‹ —‰ Â?Â‘ČŒ sunt persoane cărora le este ruČ™ine să recunoască că ͳͲ ‰‹ —‰Â?‘Ǥ  †ƒ ÂŽ ÂŽ ‡  ‘” ‡  ͳ͡Ǥ  —– – ‘ ‹ ÂŽ  Â?‘Â?†‘ Â?‡ ÂŽ  ’ƒ‡ • ‡  ƒ   ƒ • • ƒ Â?‘ †ǯ ††ƒ  ƒ  Â… —” ƒ  †‡ ÂŽ  ‘Â?—Â?‡  †‹     sunt români, că sunt copii ƒ • • ƒ Â?‘ †ǯ ††ƒ ÇŁ care nu vorbesc deloc romă ÇŚ  ƒ „‘” ƒ – ‘” ‹ ‘ Ď? ‹ ƒ „‡ Ǣ neČ™te Č™i care văd Romania  ÇŚ   ’‡ – – ƒ Â… ‘Ž ‘ ˆ ‘Ž Â… ÂŽ ‘” ‹ • – ‹ Â… ‘ ‡ ‰ ÂŽ ‹ ƒ  Â… ‘Â?– ƒ †‹ Â?ƒ  †‡ ÂŽ ÂŽ ƒ  ” ‡ ‰ ‹ ‘Â?‡  †‹  ƒ ” ƒ Â?—” ‡ • Ǣ ca pe un vis urât cu care se  ÇŚ  ‘Â?Â… ‘” • ‘ Â… —Ž ‹ Â?ƒ ” ‹ ‘ †‹ ÇĽ ’ƒ • – ‹ Â… Â… ‡ ” ‹ ƒ Ǣ luptă permanent să-l ĂŽnde ÇŚ  —• ‹ Â… ƒ  ‡  „ƒ ÂŽ ÂŽ ‹  ” ‘Â?‡ Â?‹ Ǣ părteze.  ÇŚ  ‡ Â?ƒ Ǣ  ÇŚ  ƒ Â?Â… Š‡ – – ‘ ’‡ ”  • ‘• – ‡ Â?‡ ” ‡  ‹  ’” ‘‰ ‡ – – ‹  †‡ ÂŽ ÂŽ ÇŻ • • ‘… ‹ ƒ Âœ ‹ ‘Â?‡ Ca toate asociaĹŁiile, avem Ǥ un statut Č™i diferite proiecte ‡ ”  ‹ Â?ˆ ‘ǣ     ‹ Â?ˆ ‘̝‹ Š– Š‹ • Ǥ Â… ‘Â? pe care vrem să le imple                                                                  ‹ Šƒ ‡ ÂŽ ƒ 

Â&#x2030; Â?Â&#x192; Â&#x2013;     Â?Â&#x2039; Â&#x160;Â&#x192;Â&#x2021; Â&#x17D; Â&#x192;Ǥ Â&#x2026; Â&#x192;Â?Â&#x2018;ĚťÂ&#x2030;Â?Â&#x192;Â&#x2039; Â&#x17D; Ǥ Â&#x2026; Â&#x2018;Â?    Č&#x2039; Â&#x2026; Â&#x2021; Â&#x17D; Â&#x17D; Ǥ  ;͜Ͳ;;;ͳ;͝ͲČ&#x152;                                        Â&#x201D; Â&#x2021; Â&#x2022; Â&#x2039; Â&#x2020;Â&#x2021; mentÄ&#x192;m ĂŽn termen mediu Č&#x2122;i Â?Â&#x2013; Â&#x2021;  Â&#x2018;Â&#x2020;Â&#x201D; Â&#x2039; Â? Â&#x192; Â&#x201D; Â&#x152; Â&#x2018;Â&#x192; Â&#x201E;Â&#x192;     Â&#x2026; Â&#x2018;Â&#x2020;Â&#x201D; Â&#x2039; Â? Â&#x160;Â&#x192;Â&#x201D; Â&#x152; Â&#x2018;Â&#x192;Â&#x201E;Â&#x192;ĚťÂ&#x203A; Â&#x192;Â&#x160;Â&#x2018;Â&#x2018;Ǥ Â&#x2026; Â&#x2018;Â?    Č&#x2039; Â&#x2026; Â&#x2021; Â&#x17D; Â&#x17D; Ǥ  ;ʹ͝͡ͺͳ;͡͝ͲČ&#x152;  scurt. AsociaĹŁia IH.th.IS vrea sÄ&#x192; promoveze valorile româneČ&#x2122;ti, prin organizarea unor festivitÄ&#x192;ĹŁi care sa aibÄ&#x192; un rol de liant ĂŽntre românii din Italia Č&#x2122;i societatea italianÄ&#x192;. Suntem conČ&#x2122;tienĹŁi cÄ&#x192; ruperea unor prejudecÄ&#x192;ĹŁi necesitÄ&#x192; multÄ&#x192; muncÄ&#x192; Č&#x2122;i perseverenĹŁÄ&#x192;. Din fericire avem alÄ&#x192;turi de noi biserica ! " # #$ % $ &# % ' ( ')* românÄ&#x192; din Casano Dâ&#x20AC;&#x2122;Adda, &# " # * care, prin preotul paroh Tra+, '# # & .#& /# $ # % &# * ian Stetco, reuČ&#x2122;eČ&#x2122;te sÄ&#x192; facÄ&#x192; +, # & " # 0 $ cunoscut mesajul nostru ro#& #* mânilor care vin sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mânal +, 1 & #% % la bisericÄ&#x192;. Avem Č&#x2122;i un site #& * +, , 2 &# % &# & #& &# + % pe internet ( www.ihthis.org) #$ # & & % * Č&#x2122;i o paginÄ&#x192; pe facebook (As1 $ . # %# & 3 ( # 4' ' #& * sociazione culturale e so1 %# # % $ &# 3 % &# $ #& ciale italo romena IH.Th.IS). 5 &# 678 &# # & .#/ & $ 9 * , 2 : !"# $%&' (* O atenĹŁie deosebitÄ&#x192; o dÄ&#x192;m + 3 #& #* copiilor emigranĹŁilor români. ; ) * Suntem uluiĹŁi când vedem 2 1 3 % 4& % ( # copii de 12 ani, veniĹŁi de 4 # % # #& '* ' +$,- .*/* % (#& # * 1 , % #& #' # 3 #& # $ & # #" &# & * ani ĂŽn Italia care nu mai vor+, < + 2 ! 4 ' & #& # & besc româneČ&#x2122;te, sau copii # # )* nÄ&#x192;scuĹŁi ĂŽn Italia care nici nu 1 : ' $ +* *%- * au auzit de România. Aici =1 1 = + : % #& $ # # #% * 2 % & # 5 % 3 % #& # 4 > vrem sÄ&#x192; intervenim noi, cei 3 # % & #& # * de la IH.th.IS , prin progra+ 2 # & + ? @ * mul â&#x20AC;&#x153;Č&#x2122;coala de duminicÄ&#x192;â&#x20AC;? + +* 1A 4 /* unde ĂŽi vom apropia pe copii ; 3 # '# # &# & 0 6 6B CDE. de poveČ&#x2122;tile româneČ&#x2122;ti, de istorie si geograďŹ e. Din data de 4 martie 2012 am ĂŽnce1 2# #& # # # FBDFG ! # #% & #D+ .9 % # #) put cursurile de geograďŹ e Č&#x2122;i &D"#H BI GBJIIBJK && LJL LFKGFGL istorie a României pentru copii. Aceste lecĹŁii au loc de & D( B7 LB M 6L LB D 6N LB M 67 LB douÄ&#x192; ori pe lunÄ&#x192; (ĂŽn prima Č&#x2122;i # 4# # B7 BB M 6L BB D 6N BB M 6K BB a treia duminicÄ&#x192;). Avem # B7 BB M 6L BB membri ai asociaĹŁiei

specializaĹŁi ĂŽn aceste domenii care sunt dispuČ&#x2122;i sÄ&#x192; readucÄ&#x192; ĂŽn aceČ&#x2122;ti copii mândria de a ďŹ român. AsociaĹŁia ARCI ne-a pus la dispoziĹŁie sediul pentru a desfÄ&#x192;Č&#x2122;ura aceste cursuri. Ne ocupÄ&#x192;m Č&#x2122;i cu traducerea ďŹ lmelor de referinĹŁÄ&#x192; din cinematograďŹ a româneascÄ&#x192; Č&#x2122;i a documentarelor despre România. Mai avem ĂŽn componenĹŁÄ&#x192; formaĹŁia de dansuri populare â&#x20AC;&#x153;Dor românescâ&#x20AC;?, care, sub coordonarea profesoarei Ioana Tomoioaga, a pus ĂŽn scenÄ&#x192; anul trecut la Treviglio Č&#x2122;i Inzago â&#x20AC;&#x153;Č&#x2122;ezÄ&#x192;toarea maramureČ&#x2122;eanÄ&#x192;â&#x20AC;? Č&#x2122;i â&#x20AC;&#x153;Ritualul nunĹŁii din MaramureČ&#x2122;â&#x20AC;?. Am ĂŽncercat sÄ&#x192; implicÄ&#x192;m ĂŽn aceste proiecte copiii românilor. Astfel au fÄ&#x192;cut cunoČ&#x2122;-

tinĹŁÄ&#x192; cu tradiĹŁiile din zona natalÄ&#x192; a pÄ&#x192;rinĹŁilor. Č&#x2DC;ezÄ&#x192;toarea maramureČ&#x2122;eanÄ&#x192; va ďŹ pusÄ&#x192; din nou ĂŽn scenÄ&#x192; pe 3 iunie (la Cassano Dâ&#x20AC;&#x2122;Adda, ca parte a proiectului â&#x20AC;&#x153;Italia sunt Č&#x2122;i euâ&#x20AC;?) Č&#x2122;i pe 10 iunie (tot la Cassano dâ&#x20AC;&#x2122;Adda la â&#x20AC;&#x153;Festivalul Popoarelorâ&#x20AC;?). Un alt proiect pe care ĂŽl avem ĂŽn desfÄ&#x192;Č&#x2122;urare sub denumirea â&#x20AC;&#x153;Alla ďŹ era dellâ&#x20AC;&#x2122;estâ&#x20AC;?, are ca obiectiv ĂŽnďŹ inĹŁarea unui punct permanent de informare a românilor din Casano Dâ&#x20AC;&#x2122;Adda Č&#x2122;i ĂŽmprejurimi. Aici vor primi rÄ&#x192;spunsuri clare la toate ĂŽntrebÄ&#x192;rile. Totul pentru o integrare socialÄ&#x192; Č&#x2122;i culturalÄ&#x192; perfectÄ&#x192; in Italia. PreČ&#x2122;edintele AsociaĹŁiei Codrin HârjoabÄ&#x192;

PROIECTE Demnitatea de a trÄ&#x192;i Č&#x2122;i de a avea o casÄ&#x192;

La mulĹŁi ani, DADO! Pe 19 mai a ĂŽmplinit trei ani â&#x20AC;&#x153;ďŹ ulâ&#x20AC;? asociaĹŁiei Terra del Fuoco Č&#x2122;i al celor zece familii de romi care au crezut ĂŽn posibilitatea de reintegrare ĂŽn societate. â&#x20AC;&#x153;Dado este un proiect care s-a nÄ&#x192;scut din necesitatea de a ĂŽncerca sÄ&#x192; vorbim despre romi nu ĂŽn termeni de urgenĹŁÄ&#x192;, ci de sistem Č&#x2122;i soluĹŁii. AstÄ&#x192;zi Dado este o frumoasÄ&#x192; poveste bunÄ&#x192; de zis tuturor. Când l-am inaugurat acum trei ani erau peste trei sute de persoane venite sÄ&#x192; sÄ&#x192;rbÄ&#x192;toreascÄ&#x192; impreunÄ&#x192; cu noi deschiderea acestei structuri din Settimo Torinese. Dado este un proiect de auto recuperare, o casÄ&#x192; care astÄ&#x192;zi ospiteazÄ&#x192; opt familii rom, care Č&#x2122;iau restructurat singuri casa ĂŽn care trÄ&#x192;iesc. Familiile ospitate sunt victimele unui incendiu care a lovit câmpul de nomazi unde trÄ&#x192;iau 200 de romi. AstÄ&#x192;zi adulĹŁii sunt integraĹŁi pe piaĹŁa muncii, iar copiii merg toĹŁi la Č&#x2122;coalÄ&#x192;. Persoanele gÄ&#x192;zduite nu pot rÄ&#x192;mâne ĂŽn structurÄ&#x192; mai mult de trei ani, timp ĂŽn care ĂŽČ&#x2122;i câČ&#x2122;tigÄ&#x192; autosuďŹ cienĹŁa necesarÄ&#x192; pentru a trÄ&#x192;i pe cont propriu ĂŽn apartamente private. O caracteristicÄ&#x192; importantÄ&#x192; a acestui proiect este datÄ&#x192; de doi tineri conlocuitori italieni care au decis sÄ&#x192; trÄ&#x192;iascÄ&#x192; ĂŽmpreunÄ&#x192; cu aceste familii Č&#x2122;i se ocupÄ&#x192; de raportul lor cu teritoriul.â&#x20AC;?, aČ&#x2122;a ne-a descris Oliviero Alotto, preČ&#x2122;edintele AsociaĹŁiei Terra del Fuoco, aceastÄ&#x192; unicÄ&#x192; iniĹŁiativÄ&#x192;. Maria, Viorel, Sorina Č&#x2122;i mulĹŁi alĹŁi romi de origine românÄ&#x192;, dar nu numai, au avut ĂŽncredere ĂŽn Dado, iar acum sunt mândri de strada Č&#x2122;i realizÄ&#x192;rile fÄ&#x192;cute. Munca organizatorilor este imensÄ&#x192;, dar ĂŽn acelaČ&#x2122;i timp au fost Č&#x2122;i sunt necesare fonduri externe pentru ďŹ nanĹŁarea proiectului: â&#x20AC;&#x153;Ă&#x17D;n aceČ&#x2122;ti ani ne-am putut ocupa de zece familii. Am ĂŽncercat sÄ&#x192; micČ&#x2122;orÄ&#x192;m costurile pe cât posibil. DouÄ&#x192; sunt contribuĹŁiile care ne-au ajutat enorm: compania San Paolo a ďŹ nanĹŁat restructurarea iniĹŁialÄ&#x192; a clÄ&#x192;dirii, iar Provincia Torino activitatea de mediere culturalÄ&#x192;.â&#x20AC;?, a subliniat Oliviero. A continuat precizând cÄ&#x192; â&#x20AC;&#x153;este gravÄ&#x192; situaĹŁia actualÄ&#x192; ĂŽn Piemonte, unde nu vine acordat nici un leu pentru acest tip de proiecte. Este indispensabilÄ&#x192; restabilirea unui fond Č&#x2122;i rÄ&#x192;spândirea modelului Dado ĂŽn toatÄ&#x192; provincia pentru a depÄ&#x192;Č&#x2122;i realitatea câmpurilor de nomazi. Cea mai mare ambiĹŁie a noastrÄ&#x192; este aceea de a convinge politica sÄ&#x192; se ocupe de comunitatea rom, dându-le acestor persoane demnitatea de a trÄ&#x192;i Č&#x2122;i de a avea o casÄ&#x192;.â&#x20AC;? Dar pânÄ&#x192; când acest vis va deveni realitate, continuÄ&#x192;m sÄ&#x192; povestim experienĹŁa Dado. Anca Manolea


Actualitatea magazin 26 mai - 8 iunie 2012

PAGINA

9

ACTUALITATEA SOCIALĂ CRONICA

Discriminarea încă există

Nu sunt rasist, dar nu vreau vecini străini Un studiu recent intitulat “Don’t stand so close to me” (nu-mi sta atât de aproape) realizat de Banca d’Italia atestă că odată cu intrarea într-un cartier a 10 imigranţi, 6 italieni nativi se mută în alte zone ale orașului.

În același timp valoarea caselor din zonele cu mai mare prezenţă a străinilor se micșorează, dar se mărește preţul mediu al locuinţelor din întregul oraș. Nu cu foarte mult, diferenţa fiind de 1,6 %. În scopul studiului, au fost analizate 20 de orașe din Peninsulă, între 2003 și 2010, orașe în care se concentrează circa un sfert din populaţia de imigranţi a Italiei.

consideraţi muncitori și buni platnici - continuă Ramona. Cu excepţiile de rigoare. Chiar eu am fost victima unei discriminări. În ciuda faptului că lucrez în domeniul imobiliar, am căutat casă timp de un an de zile. Iar când am găsit-o pe placul și necesitatea mea, am fost dată afară de proprietar înainte de a deschide gura, pentru simplul fapt că sunt româncă; nu vroia să aibe de-a face cu străinii. Și ţin să precizez că partenerul meu de viaţă este italian”. Discriminarea deci încă există, iar între fluturașul salariului unui român și cel al unui italian este ales tot cel al italianului, doar pe motiv de cetăţenie.

M-am convins de această teamă de a convieţui cu imigranţii sunând la câteva anunţuri găsite pe blocurile din cartierele mai rău văzute din Torino. “Vendesi urgente” spunea unul, iar când am întrebat proprietarul motivul urgenţei, iată răspunsul: “Nu sunt rasist, Văzând că Bariera de Milano este zona din Torino de dar nu vreau vecini străini.” care fuge majoritatea persoanelor italiene, dar și străCu ajutorul Ramonei Cîrcu, româncă din Bistriţa, titu- inii neîncrezători, primăria orașului s-a gândit la recalara agenţiei imobiliare Creditpiù din Torino, încercăm lificarea cartierului prin proiectul “Urban Barriera”, să descriem mai bine realitatea capitalei regiunii Pie- iniţiat în 2011 și care se va finaliza în 2014. Programul monte. “Zona cea mai afectată din punct de vedere cuprinde 34 de intervenţii pe plan fizico-ambiental, imobiliar de prezenţa numeroasă a străinilor este Ba- economico-ocupaţional, socio-cultural și numeroase riera de Milano, unde s-au concentrat în special ma- activităţi de comunicare și îndrumare socială. Prin rocanii, dar și românii atrași de chiriile foarte mici. acest proiect se susţine și se demonstrează că Bariera Dacă aici se găsesc garsoniere la 200 de euro și apar- trăiește, muncește, privește în jur, se transformă, se tamente cu trei camere la 350 de euro chiria, în restul îmbunătăţește, toate teme tratate pe pagina site-ului orașului preţurile ajung să fie chiar duble. O mare vic- primăriei Torino dedicată proiectului Urban Barriera. timă a acestui fenomen este și zona Porta Nuova, mai La Salonul de carte din Torino a fost prezentată o ulexact cartierul San Salvario. Acolo însă s-a început un timă iniţiativă culturală a proiectului: Continua la Stoproces de recalificare dorit atât de locuitori, cât și de ria (continuă povestea), concurs literar dedicat celor instituţiile locale.” Cu prelungirea liniei de metropoli- care vor să povestească realitatea cartierului cu scotană până la Lingotto Fiere, au început să apară ca ciu- pul de a-l valoriza. Merită amintit și “Extra-titoli in Barpercile localurile comerciale, însă efectele asupra riera”, intervenţia economico-ocupaţională cu rolul de preţurilor caselor întarzie, deocamdată neobservându- a ajuta străinii în procesul de recunoaștere a titlurilor de studii și a competenţelor profesionale dobândite în se nici o schimbare. alte ţări. Așa cum atestă și studiul, Ramona a precizat că”străinii tind să se grupeze în unele zone ale orașului, de Un moment ideal în Torino pentru a-ţi cunoaște mai obicei în jurul pieţelor centrale precum Porta Palazzo, bine vecinii este chiar “Festa dei vicini” care are loc dar și acolo unde mijloacele de transport în comun pe 2 iunie, fiint organizată în fiecare an de “European sunt mai accesibile. Românii sunt singura comunitate Neighbour’s Day”. Vecinii se întâlnesc pe stradă, mădespre care se poate spune că este răspândită pe în- nâncă împreună (fiecare aduce câte ceva), ciocnesc treg teritoriul. În plus, la capitolul achiziţionări de apar- un pahar și schimbă cateva vorbe cu scopul de a comtamente, se află pe aceeași treaptă cu italienii. Preferă bate izolarea și individualismul, de a crea o reţea sosă cumpere decât să arunce banii, plătind chirie. Chiar cială a cartierului și de a promova valoarea cetăţeniei și acum, moment în care preţurile au scăzut cu 20%, europene. însă taxele s-au mărit extraordinar de mult, românii sunt cei care aleg calea împrumuturilor pentru cum- Să nu uităm că globalizarea mult dorită de societate înseamnă eliminarea graniţelor și presupune deci vepărarea caselor”. cini de scară, de stradă și de cartier de orice “Cei mai temuţi vecini sunt marocanii, albanezii și nor- naţionalitate. de Anca Manolea dafricanii, în timp ce românii și filipinezii sunt

Tabără de rromi răvășită de flăcări Un puternic incediu a cuprins o tabără de rromi din Napoli, vineri 11 mai a.c. Potrivit martorilor incendiul a izbucnit de la niște lumânări uitate aprinse de unul dintre locuitori. Barăcile rromilor erau amplasate în Via Caserta al Bravo, de la periferia orașului. Aproximativ 100 de rromi au fost evacuaţi, dintre care douăzeci au fost adăpostiţi în centrul social din Caserta. De asemenea, în urma incediului nu a existat nici o victimă. “Aseară pe la 3-4 ne-a ars tot campul, au venit vreo trei mașini de pompieri, polițiști, ăștia de pe la televiziune. Stăteam acolo de vreo patru ani, acum am rămas în drum, fiecare a plecat pe unde a apucat. Am rămas fără nimic”, a declarat Marius Toboșariu, unul dintre locuitori. De altfel, Marius Toboșariu a mai adăugat că până în prezent nici o oficialitate comunală nu le-a oferit vreun sprijin material. Potrivit publicaţiei Il Mattino, în seara incidentului, alături de pompieri, au fost prezenţi consilieri și asistenţi sociali, poliţia municipală și reprezentantul social comunal. Pentru stingerea incediului pompierii au intervenit cu trei autospeciale. Rromii trăiau ilegal de mai bine de 5 ani în niște barăci improvizate de la periferia orașului italian. De altfel cazul nu este singular la Napoli. De la începutul acestui an și până în prezent patru campuri de rromi au fost incendiate. Iată situaţia: 26.01. 2012, incendiu în tabăra din Viale Umberto Maddalena, în apropierea aeroportului internaţional Capodichino; cauzele nu au fost stabilite la momentul respectiv; 29.01.2012 un incendiu devastează tabăra de rromi de la Doganella; 03.03.2012 barăcile rromilor din Parcul Marinella sunt cuprinse de flăcări, incendiul pornește de la o ţigară aruncată aprinsă. Cornelia Crîșmaru UE atrage atenția asigurătorilor auto

Atenţie la rasism! “Risc de naționalitate” - astfel a fost numit de către companiile de asigurări auto fenomenul de creștere a prețurilor polițelor pentru imigranți. Cu alte cuvinte un plan tarifar etnic, iar cei mai penalizaţi sunt românii, bulgarii și marocanii. Diferenţele sunt foarte bine evidenţiate: până la 40% mai mult pentru români și bulgari și chiar până la 100% pentru marocani. Și astfel nu se ţine cont nici de faptul că majoritatea acestor persoane obţin carnetul de șoferi plătind și frecventând școli italiene. Printr-o scrisoare oficială trimisă pe 17 aprilie către ASGI (Asociaţia Studii Juridice asupra Imigrării) Comisia Europeană a catalogat acest comportament drept "restricţie discriminatorie cu privire la libertatea de a beneficia de un serviciu", care prevede „criterii de cetăţenie în definirea premiilor asigurative RCA”. Mai bine mai târziu decât niciodată, dar lipsește aplicarea unor sancţiuni împotriva acestui comportament deloc conform legii. De amintit că la începutul anului curent aceleași companii de asigurări au fost avertizate și de UNAR (Ufficio Nazionale Anti-Discriminazioni Razziali) printr-o recomandare generală: “toate companiile să încheie contractele de asigurare aplicând clienţilor de cetăţenie străină aceleași tarife prevăzute în condiţii egale pentru italieni și oricum independente de cetăţenia solicitanţilor”. Ilegalitatea acestor tarife discriminatorii i-au deranjat ceva mai mult pe cei din ASGI, singurii care au ales calea judiciară, fapt ce a dus la o îmbunătăţire a sistemului: categoria cetăţeniei a fost ștearsă de multe agenţii, dar nu de toate. După acest întreg șir de atenţionări ne rămâne de așteptat reacţia companiilor de asigurări, sperând că va fi una pozitivă în mod definitiv. Anca Manolea


PAGINA

10

Actualitatea magazin

MOLDOVA

26 mai - 8 iunie 2012

Duminică, 20 mai, Moldova a participat alături de alte popoare la Festa dei Popoli, sărbătoarea care unește creștinii prin cultura lor, prin tradiția gastronomică și artistică. Soare, nori, ploaie. Un schimb de emoții, de specialități etnice, de informații, păreri și impresii. O masă lungă cu persoane de diverse naționalități, pentru a împărtăși bucuria de a mânca împreună. Experiența de a dansa pe o melodie populară a altor comunități, de a face o călătorie virtuală în toate țările participante.

Ploaie de stele la Festa dei Popoli În afara drapelului atârnat, standul bogat al Moldovei a fost ușor de recunoscut prin culorile covoarelor naționale, ale prosoapelor și ale altor obiecte care ne reprezintă. Alături de organizatorii principali - Asociația Dacia, împreună cu Ambasada Moldovei, care sa implicat activ și a făcut posibilă prezența țării noastre - au reunit comunitatea și alte asociații, precum A.N.I.M.I, și încrederea la această participare voluntară, pentru a promova cultura. “Selectăm din materialele literare la care lucrăm un an întreg, gen cărţile traduse în italiană sau cele în romană care au fost prezentate, şi le expunem aici pentru a le face cunoscute comunităţilor internaţionale” - explică Tatiana Ciobanu. “De obicei vin persoanele care ţin la solidaritate, la prietenie, cu scopul de a ne

cunoaşte. Marea noastră dorinţă este de a fi vecini de stand cu România”. Programul cultural a animat publicul care n-a rezistat și a dansat cu umbrelele, în pofida ploii. Isabelle Haile a cântat două sârbe: “Mărioară de la Gorj” de Maria Tănase și “Joacă hora’n poieniță” de Maria Lătărețu. “Fol-

clorul pentru mine reprezintă dorul de casă”, ne mărturisește Isabelle. “A cânta în faţa acestui public a însemnat întoarcerea acasă”. Același lucru l-a simțit în mod sigur și grupul Arțăraș, care a dansat pe fundal, uninduse în horă cu dansatorii din România. Totul a culminat cu momentul în

Varietatea de obiecte expuse sugera cât se poate de limpede o mare bogăție culturală. La loc de cinste s-au aflat expoziția superbelor lucrări croșetate de Maria Cebanu, steaua cu icoană la mijloc, confecționată de Claudia Lupașcu, care însoțesc moldovenii la concertele de Crăciun, la fel ca și caprele și țapii, operele Lidiei Bolfosu, cunoscute deja dintr-o emisiune TV din Italia. Covorul cu trandafiri este făcut de mama președin-

telui asociației Dacia, Zinaida Ciobanu, păstrat cu drag pentru că e țesut în lungile seri de iarnă, conform tradiției locale. Al doilea covor a fost oferit de Tatiana Nogailic. În centrul atenției s-a aflat o pâine mare, făcută de maeștri brutari de la Franzeluța, dăruită în semn de omagiu ambasadei. Elena Crâșmari a prezentat niște lebede splendide, confecționate din material brodat, care au plăcut foarte mult italienilor prezenți. Din exponate făcea parte și icoana materializată prin decupaj de către mâinile dibace ale Liubei Marian. Mulți români au fost bucuroși să vadă atârnat pe perete un covoraș cu chi-

pul lui Mihai Eminescu, dăruit comunității basarabene de către Mihai Ghimpu. Vizitatorii au gustat din plăcintele și sarmalele făcute de doamnele noastre împreună cu Larisa Bînzar. Standul Moldovei a avut diverși oaspeți de onoare, precum Primarul capitalei Gianni Alemanno, ambasadorul Aurel Băieșu cu familia, reputatul traducător Bruno Mazzoni, care a tradus cărtile lui Mircea Cărtărescu și ale altor autori, din română în italiană. O sărbătoare în care s-a demonstrat că diversitatea se poate transforma în unitate.

MANIFESTĂRI

Basarabia și România: marșul unirii

Dacă îţi place, rămâi! Dacă nu, pleci! “Menajerele fac parte dintr-o categorie delicată, care nu poate fi controlată la nivel legal. Familiile angajatoare hotărăsc condițiile de colaborare, iar atunci când acestea nu sunt respectate, doamnele noastre nu pot să se jeluiască, ca să nu-și piardă locul de muncă”, aceasta este realitatea văzută de Varvara Vizir, mediator intercultural și expertă în materie de imigrație, traducătoare autorizată de Tribunalul din Veletri. Menajerele din Moldova i se adresează mereu cu probleme și întrebări. Deseori le ajută sau le trimite la un avocat să denunțe problemele în cauză, dar rezolvarea lor durează atât de mulți ani, încât majoritatea renunță pe parcurs. Vin în Italia pentru a-și urma un vis, pentru a-și îmbunătăți condițiile de trai, pentru a le da copiilor un viitor. Numai ele știu, însă, care este sacrificiul făcut: trezit de dimineață, alergat dintr-un autobuz în altul, schimbat bluzele transpirate de câteva ori pe zi. Banii sunt câstigați cu su-

care drapelul Moldovei a fost înmânat scriitorului român George Lupașcu, în timp ce Maria din Cluj a ținut prosopul cu pâinea și sarea.

doare la munca în familie fie la program fix, fie pe ore. “M-aş duce să lucrez la magazin, zice Lenuța, o tânără moldoveancă, dar nu aş avea libertatea pe care o am la ore şi nici salariul pe măsură”. Se mulțumesc, se obișnuiesc și se atașează de familiile la care fac curățenie “făcându-i gospodari”, cum declară Olga, o doamnă slăbuță. Unele au noroc și sunt tratate bine de stăpâni, altele își plâng ghinionul. Cea mai frecventă problemă este cea de a nu fi încadrate legal de către angajator, care refuză să înfrunte birocrația pentru 2-3 ore pe săptămână. O altă problemă e, pentru cine lucrează 40 de ore săptămânal, să-i fie declarate doar jumătate. Deoarece taxele sunt mari, multe dintre angajate își plătesc singure taxele, cu condiția de a lucra cu acte. Din păcate, dacă pentru familii acesta este un avantaj, pentru muncitoarele noastre consecințele sunt: de a nu putea avea acces la viza de reședință, de a nu

avea carte de identitate, de a nu avea un contract valabil de muncă pentru permisul de ședere și pentru reîntregirea familiei. De multe ori se muncește în plus față de orele declarate și nu se respectă pauzele obligatorii. Emilia lucrează de 7 ani la ea în cartier și îngrijește de casele a 8-9 familii. Acum a murit bătrânul la care avea majoritatea orelor și simte lipsa acelui loc de muncă, mai ales că are trei copii de crescut și cheltuielile sunt imense. “Reuşesc să-mi organizez munca pentru că le pun condiţiile mele de orar. Au încredere în mine, îmi încredinţează cheile casei pentru că apreciază seriozitatea mea”. Deseori muncește în afara programului, ca să poată merge la adunarea părinților la școală. Mai puțin plăcut este când familiile pleacă în vacanță și luni de zile rămâne fără câștig, dar se descurcă. Menajerele din Moldova sunt foarte apreciate de către italieni. Lipsește doar contractul de muncă.

“Suntem același popor!”, “Basarabia – pământ românesc!”- aceste cuvinte și altele cu semnificaţie patriotică se auzeau pe străzile Romei pe 16 mai. Drapelul României și cel al Moldovei fluturau împreună, întrun Marș al Unirii, purtate cu mândrie de un grup de manifestanţi din ambele ţări. Asociaţia Dacia, în colaborare cu Asociaţia Noua Dreaptă din Italia, au manifestat pașnic, pentru a comemora trista dată de 16 mai 1812, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la răpirea Basarabiei de către Imperiul Rus. Ideea a fost lansată de Ștefan Mainescu de la Consiliul Unirii. Au aderat simbolic la iniţiativă Asociaţia Românilor din Italia, Propatria, Primavera della Romania, Italia-Romania Futuro Insieme și alte asociaţii. “Marșul a avut ca scop comemorarea aniversării funești, în urma căreia Basarabia a fost marginalizată, cu o politică de rusificare și mari schimbări precum deportările, care au urmări până în ziua de azi”, spune Tatiana Ciobanu de la Dacia. Grupul de manifestanţi a fost redus, dar foarte activ: au protestat de dimineaţă în faţa Ambasadei României, după masă în faţa Ambasadei Rusiei și au încheiat cu Ambasada Moldovei. Participanţii au scandat lozinci în favoarea unirii, au recitat poezii de Efim Tarlapan, în care se fac aluzii la destrămarea celor două popoare, au intonat cântece despre unire, s-au citit pasaje din Istoria Diplomaţiei și fraze din operele lui Mihai Eminescu. “Am vrut să sensibilizăm autoritățile prin acest protest simbolic. Dar și să aducem aminte românilor de drama moldovenilor”, explică Ștefan Ionuţ Căliman, de la Noua Dreaptă din Italia. “De când Basarabia a fost răpită a început denaționalizarea acestui popor, aflat într-o continuă ocupație”, vorbește din suflet Căliman, vrând să demonstreze că încă se mai iese în stradă pentru idealuri și valori. Marșul Unirii a fost autorizat și grupul de protestanţi a fost escortat de carabinieri. Sperăm că această manifestaţie a reușit să aducă în atenţia opiniei publice internaţionale situaţia grea a românilor din Republica Moldova, înstrăinaţi de Patria mamă. Articole de Raisa Ambros


Mesaj publicitar difuzat în scopuri promoţionale. Pentru informaţii referitoare la condiţiile de contractare a produsului ilustrat şi pentru orice altă informaţie nespecificată, vă rugăm să consultaţi Fişele Informative aflate la dispoziţia clienţilor, şi pe hârtie, în toate Agenţiile şi pe site-urile www. agenziatu.it şi www.unicredit.it ale Băncii. Produs vândut de UniCredit S.p.A. prin intermediul Filialelor marcate cu „Agenzia Tu UniCredit”.

PACHETUL P ACHETUL DE CONT FAMIGLIA: FAMIGLIA: CONTO CONT CURENT CONTO SOLUŢIA COMPLETĂ DEDICATĂ MENAJERELOR, S OLUŢIA C OR,, OMPLETĂ DED ICATĂ M ENAJERELOR ÎÎNGRIJITOARELOR NGRIJITOARELOR ŞI DĂDACELOR. DĂDACELOR.

„Conto TU Famiglia” este un pachet de cont curent care îţi of ofer eră foar foarte multe servicii avantajoase, cum ar fi: Q 6 transf ansferur eruri bancare externe dispuse anual fără cost prin serviciul Internet banking către bănci cu care s-au încheiat convenţii* Q reduceri pentru cursuri de limbă italiană Q în plus poţi beneficia de un DVD pentru for formarea prof ofesională esională a asistenţilor familiari** Te aşteptăm de luni până vineri între orele orele 10.20 - 14.20 şi 15.45 - 18.15. Personal multilingv. multilingv. * lista băncilor din străinătate cu care s-au încheiat convenţii este disponibilă prin intermediul Filialelor marcate cu „Agenzia Tu UniCredit”. ** până la terminarea stocului

Q Q Q Q Q Q

orso G. Cesare, Cesare, 17 T Torino orino - C Corso G enova - V ia B gnese, 11 Genova Via B.. A Agnese, M ilano - V iale E Milano Viale E.. Jenner Jenner,, 51 M ilano - V ia M. D ’Agrate, 1 Milano Via D’Agrate, M ilano - V ia Giambellino Milano Via Giambellino,, 96 Br escia - V ia San San F austino, 15a Brescia Via Faustino,

www.agenziatu.it w www.agenziatu.it ww.agenziatu.it

Q Q Q Q Q Q

V erona - Via Via Cantarane, Cantarane, 12 Verona T reviso - Via Via Roma, Roma, 24 Treviso Modena - Via Via Piave, Piave, 15 Bologna - Via Via De’ De’ Carracci, Carracci, 7 Bologna Firenze - Via Via B.Marcello, B.Marcello ello,, 1 Firenze R oma - Via Via N Roma N.. Bixio 47/49

NUMĂR NUMĂR V VERDE ERDE 800.99.19.05


PAGINA

12

Actualitatea magazin

ACTUALITATEA CULTURALĂ

26 mai - 8 iunie 2012

RECENZIE CARTE

Ana Blandiana

"Il mondo sillaba per sillaba" La editura Saecula Edizioni a apǎrut volumul “Il mondo sillaba per sillaba” (“O silabisire a lumii”) de Ana Blandiana, ȋn traducerea lui Mauro Barindi, prefaţǎ de Lorenzo Renzi. Volumul a fost prezentat la Salonul Internaţional de Carte de la Torino (2012). Ana Blandiana (n. 25 martie 1942, Timișoara) este poetă, prozatoare și eseistă. Este cea mai cunoscută poetă din România pe plan internațional și este una dintre cele mai importante și apreciate voci ale literaturii române contemporane. Opera sa a fost interzisă în România în trei perioade diferite: 19591964, 1985 și 1988-1989. Este autoare a paisprezece cărți de poezie, două volume de povestiri fantastice, șapte eseuri și un roman. Operele sale au fost traduse în 23 de limbi străine. Ana Blandiana a primit numeroase premii naționale și internaționale, printre care: Premiul de Poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1969), Premiul Asociației Scrii-

Premiul Internațional de Poezie Camaiore (Italia 2005), Premiul Special de Poezie „Giuseppe Acerbi” (Modena 2005).

torilor din București (1982), Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” (1997), Premiul „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor din România (2001), Premiul „Gottfried von Herder" (Viena 1982), Premiul Internațional de Literatură Vilenica (Eslovenia 2002),

“Il mondo sillaba per sillaba” este o carte de impresii de cǎlǎtorie, ȋn care nu se descriu doar locurile vǎzute, ci și senzațiile și trǎirile interioare a celui care le privește și care, apoi, le imortalizeazǎ prin intermediul cuvântului. Pentru Ana Blandiana cǎlǎtoria ȋnseamnǎ o aventură plină de emoții și impresii puternice, o experințǎ autenticǎ, un prilej de meditație, o cunoaștere a lumii și a ei ȋnsǎși. Aceastǎ carte nu ne prezintǎ doar o cǎlǎtorie prin locuri frumoase și inedite, ea descrie, ȋnainte de toate, o

LIBRĂRIE

Apariţii editoriale La editura Voland a fost publicat volumul Nostalgia (ediție integralǎ) de Mircea Cǎrtǎrescu, ȋn traducerea lui Bruno Mazzoni. Cartea a fost prezentatǎ la Salonul Internațional de Carte de la Torino(2012). Volumul este alcǎtuit din mai multe proze fantastice, care propun o rescriere într-o cheie de lecturǎ realistfeericǎ a copilăriei și adolescenței, o perioadǎ fericitǎ a vieții, plinǎ de

cǎlǎtorie ȋntr-o lume interioarǎ. Este drumul parcurs ȋn cǎutarea acelui loc pe coordonatele lumii, unde tensiunile lǎuntrice, cel puțin ȋn parte, se destramǎ, unde rǎmâne doar bucuria contemplǎrii și a neprevǎzutului. Pentru Ana Blandiana cǎlǎtoria este, de asemenea, o reȋnnoire a minții și o primenire a sufletului ȋn fața frumosului: “Nu mi-au rămas în memorie decât orașele pe care le-am străbătut cu pasul nesigur de emoție, expus tuturor surprizelor, dispuși tuturor pericolelor, capabil de descoperiri în măsura în care eram capabili de riscuri, gata să plătim cu firești și incredibile sacrificii bucuria exaltată a fiecărei cunoașteri. Iar o bucurie

acele jocuri care ne-au reprezintǎ o bogatǎ colecajutat sǎ explorǎm lumea ție de poezii a poetei Floarea Ţuțuianu, care nu și pe noi înșine. ezită să-și dezvăluie ȋn verPreț: 18 euro. suri cele mai intime trăiri. La editura Mobydick Edi- Preț: 14,00 euro zioni a fost publicat volumul Non voglio La editura Aìsara a fost invecchiare nel sonno publicat volumul La belle (“Frumoasa ("Nu vreau să îmbătrânesc Roumaine în somn") de Floarea Ţuțu- Româncǎ”) de Dumitru ianu, ȋn traducerea lui An- Ţepeneag, ȋn traducerea gela Tarantino. Cartea a lui Ileana M. Pop. Cartea a fost prezentatǎ la Salonul fost prezentatǎ la Salonul Internațional de Carte de Internațional de Carte de la Torino(2012). Volumul la Torino(2012). Volumul propune o poveste care demonteazǎ tabuuri, scrisǎ ȋntr-un ritm alert și captivant. Este povestea unei românce frumoase,

un personaj misterios, cu o moralitate ȋndoielnicǎ. Preț: 16 euro La editura Hacca Edizioni a fost publicat volumul Gli ultimi eretici dell'Impero(“Ultimii eretici ai imperiului”) de Vasile Ernu, ȋn traducerea lui Anita N. Bernacchia. Cartea a fost prezentatǎ la Salonul Internațional de Carte de la Torino(2012). Volumul Ultimii eretici ai Imperiului descrie, cu ironie și umor, povestea a douǎ personaje din douǎ lumi și din douǎ generații diferite. Preț: 14 euro.

ACCADEMIA

Evenimente culturale Accademia di Romania din Roma prezintǎ, ȋn perioada 24 mai - 15 iunie, expoziția internaționalǎ “SPAZI APERTI”. Organizatǎ în spațiile expoziționale ale Accademiei di Romania, cea de-a X-a ediție a “SPAZI APERTI” (curatoriatǎ de Eleonora Farina) va gǎzdui lucrǎrile a aproximativ treizeci de artiști internaționali, rezidenți în 12 academii și institute culturale din Roma și câțiva dintre cei mai interesanți expozanți din ultimele nouǎ ediții.

“SPAZI APERTI“ propune și o serie de evenimente paralele, printre care: o conferințǎ de prezentare a universului artistic al academiilor strǎine, ținutǎ de Valerio Rocco Orlando, adaptarea teatralǎ a piesei “Marinarul” de Fernando Pessoa (regia de Carlo Nesler și Teodora Elena Madășa), o performanțǎ a dansatorului Manuel Pelmuș și douǎ concerte (unul susținut de românul Cos Mir și unul al englezului Scanner).

valorează întotdeauna cât prețul pe care l-ai plătit pentru ea (…). Cunoașterea, descoperirea unui oraș seamănă momentelor de revelație ale unei iubiri, se face în singurătate și concentrare sufletească, fără martori” (pag.80). Peisajele prezentate ȋn carte ni se dezvǎluie ȋncet, ȋn ritmul pașilor autoarei. Ele ȋși schimbǎ aspectul ȋn funcție de

starea interioarǎ a celui care ȋl privește, pentru cǎ nu sunt vǎzute doar cu ochii, ci sunt simțite și privite mai ales cu sufletul. “Il mondo sillaba per sillaba este o carte care te ajutǎ sǎ descoperi frumusețile unei lumi aparte, te ajutǎ sǎ te descoperi și pe tine altfel, cu alte dimensiuni sufletești. Alina Breje

CINEMA

Sub același cer Lungmetrajul italiano-român "Sotto lo stesso cielo”(„Sub același cer") de Mary Griggion, Piero Cognasso și de Salvatore Gatto a primit, la cea de-a VI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Digital „Video Festival di Imperia” (desfǎșurat ȋn perioada 24-28 aprilie), premiul I la categoria ""Lungometraggi non preofessionisti". La aceastǎ categorie au fost ȋnscrise ȋn competiţie 23 de filme. "Sotto lo stesso cielo” este un film despre imigranţii români. El a fost produs de asociaţia Drama- cinema libero și a fost regizat de Mary Griggion, după un scenariu inspirat de o povestire scrisă de ea. În versiunea literarǎ, această povestire a câștigat, în 2008, premiul literar torinez “Sotto i cieli di Torino”. Premiera filmului a avut loc la sfârșitul lunii noiembrie 2011, la Torino. Filmul a fost realizat cu costuri reduse de producţie (doar 4200 de euro) și fǎrǎ finanţare. Realizarea lui a devenit un proiect colectiv datorită colaborării actorilor și a comunitǎţii din regiunea Asti (printre ei se aflǎ și primarul din Cunico, Piero Cognasso, care a participat ca actor și coscenarist). Filmul a fost realizat cu actori debutanţi, o parte dintre ei fiind imigranţi români rezidenţi ȋn Cunico. Printre numele din distribuţie se regăsesc: Nicoleta Sima(Florina), Davide Massolini, Michele Franco, Gabriella Amerio, Dumitru Roata (Daniel), Giuseppe Spicuzza, Federico Bava, Ioan Sima (Nelu), Gianfranco Violato, Ana Catlan, Iulian Farcas Mezei. Filmul abordează problema dificilă a integrării imigranţilor ȋn comunitatea italianǎ. Doi tineri, Vasile și Grigore, au decis sǎ fugǎ de regimul dictatorial al lui Ceaușescu și reușesc să ajungǎ în Italia, la sfârșitul anilor '80. Ei au fugit din ţarǎ ȋn speranţa unui viitor mai sigur și mai bun. Ȋn Italia, fiecare în felul său, cautǎ sǎ-și ȋndeplineascǎ visul: Grigore cautǎ o viaţă liniștită și onestǎ iar Vasile ȋncearcǎ sǎ se ȋmbogǎţeascǎ cu orice preţ. Filmul prezintǎ situaţiile limitǎ în care ajung ei ȋn tentativele disperate de a se integra ȋn societate. Dupǎ douăzeci de ani, drumurile celor doi se ȋntretaie cu cel al unei tinere românce, Florina, care sosește în Italia ȋn speranţa unui loc de muncă, dar cade victimǎ a unei reţele care se ocupă cu prostituţia. Trei vieţi foarte diferite, trei destine care, pe parcursul filmului, se ȋntrepǎtrund și se întâlnesc " sub același cer". "Sotto lo stesso cielo” este un film dramatic, care ridică teme importante de gândire. Alina Breje


Actualitatea magazin

PAGINA

13

il ROtaliano

26 mai - 8 iunie 2012

Notizie, commenti e opinioni l’inserto in italiano » PAG. 13-16

La comunità romena in italiano Per i nostri lettori italiani un breve sommario del contenuto delle pagine in romeno Pagina 1-2: La Romania è rimasta senza diplomatici in Italia. Mentre ancora non è stato inviato un nuovo ambasciatore, vengono richiamati in Patria i consoli di Roma, Milano e Catania. Pagina 4: G8, la Grecia e le donne. La crisi economica morde, ma le donne sopravvivono meglio. Senatore Viorel Badea: “Spero di ricandidarmi col PNL”. Dopo l’uscità dal PDL e le polemiche con il suo nuovo partito, il parlamentare eletto nella diaspora spera di essere rieletto per “poter risolvere i problemi concreti dei romeni all’estero”. Pagina 6: Euro versus leu. La moneta europea al

suo massimo storico. La Romania rimanda di 5 anni l’entrata nell’eurozona.

mio “Lingua Madre” scrivendo in italiano. La storia di una giovane scrittrice romena.

Pagina 21: Romania, campionessa europea di ginnastica. Le sportive romene confermano la tradizione e si impongono ai Pagina 10: Le badanti campionati europei. moldave, sempre più sfruttate e ricattate, La squadra romena di calspesso costrette a pagarsi cio Dacica, di Roma, vince da sole i contributi per il campionato e passa poter avere il permesso di nella seconda categoria. soggiorno. Pagina 24: La mediaPagina 18: Fassino ri- zione civile: cos'è ed a ceve onorificenza dalla che cosa serve? Come riRomania. Il sindaco di To- solvere i litigi con minor rino premiato per il suo costi sia in termini di deimpegno a favore dei ro- naro che di rapporti. meni. La sua lingua madre è il romeno, ma riceve il pre-

Pagina 9: Assicurazioni italiane più care per gli stranieri. Il monito dell’UE.

Corruzione: danneggia gravemente la salute continua dalla pag. 2

La Chiesa deve far sentire la sua voce, deve far sentire tutto il peso dell’immoralità di chi corrompe e di chi si fa corrompere, deve condannare pubblicamente e con forza chi con le sue azioni porta sempre più degrado morale e sociale in questa terra. Deve dare forza alla voce della gente comune nel rifiuto di tutto ciò che è corruzione. Deve insegnare ai giovani che anche la piccola corruzione, quella quotidiana che avvelena ogni rapporto sociale, è immorale e offende Dio e gli uomini. Le famiglie devono essere presenti nell’educazione morale dei figli, devono educarli con le parole e con l’esempio e devono rafforzare il loro senso di correttezza, di sensibilità umana e di rispetto delle regole. La scuola deve ridare forza e vigore all’azione educatrice puntando sulla formazione civica dei giovani, stimolando comportamenti socialmente responsabili e valorizzando le esperienze di chi ha mostrato alto senso civico e morale. Deve avvicinare i giovani a tutti quegli esempi positivi che per fortuna ancora la società riesce a esprimere. Lo Stato, le Amministrazioni Locali e la Politica devono trovare misure per arginare la corruzione e per riacquistare la fiducia dei giovani. La corruzione non può essere combattuta solo dalla Magistratura, la Magistratura interviene purtroppo solo quando la corruzione si è già consumata; devono intervenire con misure pre„SULLE ORME DI DRACULA”Programma viaggio Roma – Tirgu Mures ventive, che contrastino il Una settimana, dal mercoledi al mercoledi successivo con la possibilità di avere fenomeno alla base, che un programma già delineato e con una guida che parla italiano. rendano meno attrattiva per Il viaggio con Wizz Air (attenzione cercare Tirgu Mures) Roma /Tirgu Mures i giovani la strada più facile è da prenotare via internet. all’arricchimento, che ridu1. Arrivo nella città di Tirgu Mures nel pomeriggio, sistemazione in albergo a 4 cano le possibilità di arbitrastelle e cena; riamente su ogni 2. L’albergo ha al suo interno una stazione termale con piscine, il cui uso è procedimento, eliminando incluso nella tariffa alberghiera; per quanto possibile discrezionalità e arbitrio. 3. Escursioni accompagnate con pullmino, autista e guida a tre cittadine nella regione: Sighisoara, Sovata, Brasov. La corruzione ha minato alla base l’economia e la società, LA QUOTA TOTALE PER QUANTO ESPOSTO ( ESCLUSO VIAGGIO ) è di combattiamola tutti, in ogni 750,00 euro con un acconto del 30% da versare entro 7 giorni prima della partenza. momento e in ogni azione della nostra vita; gioire delle condanne inflitte ai potenti Il viaggio comprende 7 notti di albergo, con colazione, pranzo e cena dalla magistratura non PER INFORMAZIONI CONTATTARE : basta, ci vuole l’impegno di SIGNORA ILEANA: Telefono 328 1234249 oppure 389 4949275 tutti.

OPINIONI

Romeni in Italia:

Essere popolo, essere nazione Sentiamo sempre parlare di comunità romena come se appartenere ad una determinata popolazione sia sinomino di nicchia, setta, e quant'altro si possa immaginare. E' molto difficile sentir parlare di comunità inglese ( o francese, o spagnola, ecc.) , eppure si tratta di persone europee esattamente come quelle romene, forse perchè non presenti in modo marcato come queste ultime, tuttavia lo stesso concetto di comunità lo troviamo anche se riferito ad egiziani, marocchini o cinesi, e questo modo di pensare francamente non mi va giù. In pratica, una presenza straniera viene catalogata come gruppo a se stante, non facente parte quindi della società in cui vive. Gli ebrei in Italia, specie a Roma, sono un caso un po' particolare, perchè pur essendo italiani, fanno riferimento alla cultura religiosa che li porta, anche se non condivido, ad isolarsi dal resto del contesto sociale, creando il famoso “ ghetto”. Insomma in ogni situazione troviamo il caso...isolato, ossia per vivere in una società devi essere della stessa origine, cultura e religione del paese che ti ospita, altrimenti fai “ ghetto”, fai “ comunità”. E l'integrazione aspetta. Per quanto riguarda i Romeni, si parla fino alla noia di socializzazione, si spendono tempo e denaro per creare conferenze sul tema, si studiano i vari casi disperati, ma quando si arriva al dunque, il romeno non è mai considerato come un appartenente ad una nazione ma ad una comunità, come se in fondo, ma proprio in fondo, lo si voglia vedere come un titolare di diritti e di doveri, ma alla fine comunque è meglio che resti confinato nel suo mondo. Ovviamente il romeno in Italia stenta a trovare il suo posto al sole proprio perchè esiste la barriera alla sua completa accettazione, lo si vede sempre e comunque come un intruso “ che era meglio se stava a casa sua”. In compenso la sua adattabilità ad ogni tipo di lavoro lo rende appetibile a quella società scansafatiche che vuole tutto e subito senza muovere un dito, e ancora una volta il romeno viene schiacciato dal peso della sua appartenza non ad un popolo ma ad una comunità, Come le pecore chiuse all'interno di un recinto alle quali si ricorre per la mungitura, ma si considerano per quello che sono, esseri da sfruttare e basta. Fare parte di una comunità significa vivere al di fuori della società, al contrario dirsi parte di un popolo vuol dire mettersi alla pari con gli altri, con coloro con cui viviamo. Non possiamo pretendere che i romeni siano presenti solo quando desideriamo che facciano “ numero” in una data situazione, e poi rimetterli nella scatola dei giocattoli usati! Troppe volte sperano in un cambiamento, ma altrettante volte la delusione si è presentata, la speranza di essere considerati esclusivamente per il loro contributo alla crescita del paese in cui vivono è svanita come neve al sole. Tuttavia i romeni non sono stupidi, vogliono partecipare in modo totale come persone e non come massa anonima e settaria, e la loro apparente indifferenza verso il mondo sociale, è la prova che è ora di voltare pagina: chiamateli “ nazione” “ popolo” e loro risponderanno “ Presente”. Lorella Lattavo

ARS POETICA

di Gabriela Lavinia Ninoiu

A Jules Gabriel Verne Da piccola ho sempre sognato il mare, con mète che attraversavano l'orizzonte; Da piccola ho sempre disegnato barche, battelli e navi che provavo a far galleggiare sull'acqua; Da piccola ho sempre navigato con i miei sogni su mari e oceani, immaginando di essere il capitano di una grossa nave in lotta con le trombe marine sull'Oceano Indiano,

oppure ammirando l'acqua cristallina e gli arcobaleni dei Caraibi, le danze lievi delle balene, i pinguini della Patagonia o le aurore boreali a Capo Nord; sogno... con un soffio mando via le grigie nuvole scozzesi e mi accorgo di essere alla ricerca del "raggio verde", dove ricordo a memoria tutte le parole di Jules Verne.


PAGINA

14

Actualitatea magazin

il ROtaliano

26 mai - 8 iunie 2012

Mihail Sebastian :

«Essere qualcosa che esiste una sola volta» Commemorazione a 67 anni dalla sua morte Mihail Sebastian Mihail Sebastian (Brăila, 18 ottobre 1907 – Bucarest, 29 maggio 1945) è stato ha pubblicato diuno scrittore, pubblicista, commediografo, drammaturgo e giornalista romeno. È versi romanzi, tra nato da una famiglia ebrea. Si è laureato in legge e filosofia a Bucarest. Il suo i quali Accidentul ("L'incidente") e esordio letterario risale al 1932 con il romanzo breve “Frammenti di un quaderno Oraşul cu salcâmi trovato”. Nel 1934 ha pubblicato “Per duemila anni”, un libro su che cosa significa ("La città con l'alessere un ebreo in Romania, libro che ha suscitato un clamoroso scandalo. bero di Acacia") e le commedie: Ste◼ Articolo e traduzioni citazioni dal romeno: Alina Breje aua fără nume ("La stella senza nome"), Jocul de-a surda a solo 38 anni ha privato la letteratura e la cul- come fremono le foreste e gli oceani - fantastiche fovacanţa ("I giochi tura romena di una delle menti più aperte e creative reste e fantastici oceani - in cui tutto il cielo è pieno delle vacanze"), di segni e di chiamate, come se da una pianeta all'aldell'epoca interbellica . Ultima oră ("Ultitro, da una stella all'altra, gli esseri che non si sono m'ora"). La sua atvisti si cercano, si intuiscono, si Mihail Sebastian è stata una personalità complessa, mai tività giornalistica con un dono meraviglioso di espressione e con una chiamano”.(“Stella senza nome”) si è concentrata grande capacità di osservare la natura e le persone. sul giornale conservatore Cuvântul (La parola), Si definiva cosi: “semplice, puro e calmo, con un “Io non chiedo a nessuno di essere buono o cattivo, di Nae Ionescu. cuore ugualmente aperto a tutte le stagioni”. L'autore bello o brutto, canaglia o angelo. Gli chiedo solo di ha usato nella sua narrativa la formula del romanzo- essere qualcosa che esiste una sola volta.” Nei primi anni’40, a causa delle nuove leggi antise- diario, il suo desiderio era quello di fare "dalla pagina mite a Mihail Sebastian gli fu proibito di lavorare scritta un documento di un'esperienza esistenziale". “Non pagheremo mai abbastanza caro il diritto di escome giornalista e la sua licenza di avvocato gli è Il suo libro “Diario” rappresenta l'eco dei suoi stati sere soli, senza mezzi ricordi, senza mezzi affetti, stata revocata. E’ stato cacciato fuori dalla sua casa d'animo, tra speranze e delusioni, tra fragilità ed en- senza mezze verità”. e la rappresentazione delle sue opere è stata vietata tusiasmo, vissute giorno dopo giorno. Il “Diario” si perché era un ebreo. L'apparizione della commedia pone come una scrittura memorialistica tra le più ac- “Un uomo non saprà mai che detriti di amori passati “I giochi delle vacanze" è stata proibita e per portare cattivanti della letteratura romena, ma anche come sono nei gesti, nelle abitudini, nel vocabolario, nei tic in scena la commedia “La stella senza nome” ha uti- un documento della storia culturale e politica degli di una donna”. lizzato uno pseudonimo. anni 1935-1944, dove si condanna soprattutto la perTra 1935-1944 tiene un diario, che sarà pubblicato secuzione degli ebrei, di cui Mihail Sebastian parla “Non ha mai pensato che la mancanza di un essere postumo solo nel 1996 con il titolo “Diario”, in cui cosi: “Nessun popolo ha confessato con maggior cru- può essere più reale e più grande di quanto lo sia la sono descritti gli eventi della sua vita amorosa e gli deltà i propri peccati reali o immaginari, nessuno si sua presenza... quando c'era, era in un unico posto. orrori dell'antisemitismo. Questo libro è un prezioso è scrutato con maggior asprezza e si è punito con più Ora, quando manca, manca dappertutto.” documento storico che documenta, tra l'altro, l'anti- severità. I profeti biblici sono le voci più terribili mai semitismo della società rumena durante la guerra risuonate al mondo”. La sua opera cattura l'interesse (che ha portato al massacro di 100.000 cittadini per la sua rimarcabile mobilità intellettuale, lo scrittore passa con estrema facilità dalla cultura alla poebraici nella Romania) litica, dall'etica alla sociologia. Mihai Sebastian morì schiacciato da un camion il 29 maggio 1945, poche settimane dopo che l'Armata “Ci sono serate quando tutto il cielo fruscia di vita, Rossa aveva occupato la Romania. La sua morte as- quando sull'ultima stella, se ascolti meglio, senti

Stefan Augustin Doinaș - 10 anni dalla morte

Una personalità di spicco della cultura romena Stefan Augustin Doinas (26 aprile 1922, Cherechiu, Arad - 25 Maggio 2002) è stato un poeta, saggista, traduttore, prigioniero politico, accademico e politico rumeno. Nel 1948 si è laureato presso la Facoltà di Lettere e Filosofia dell’Università di Cluj, e dopo aver preso la laurea ritorna come professore al suo paese natale (19481950). Arrestato il 3 febbraio 1957, viene condannato a un anno di carcere "per omessa denuncia”. L'esordio letterario di Stefan Augustin Doinas avviene nel 1939 con una poesia apparsa sul Giornale letterario, ma il suo primo volume “Il libro delle maree” lo pubblica nel 1964. Nel 1947 ha vinto con il volume di poesia “Alfabeto poetico”

Orfeu și tentația realului (“Orfeo e le tentazioni del reale, 1974), Lectura poeziei (“La lettura della poesia, 1980). Stefan Augustin Doinas è stato, nell'ultimo decennio di vita, direttore della rivista Secolo XX. Il suo lavoro ha compreso tutti i generi letterari che potevano contribuire all'espressione delle sue idee. Alla fine della sua vita i suoi meriti culturali e letterari sono stati pieil premio “ Eugen Lovi- namente riconosciuti. nescu”. Altre opere pubblicate: volume di poesia: La poesia più conosciuta Omul cu cumpasul di Stefan augustin Doinas ("L'uomo con il com- è “Il cinghiale con le passo", 1966); "Semintia zanne d’argento” che è il lui Laokoon (La semenza suo capolavoro. Una baldi Laocoont, 1967), Ipos- lata epica che simbolegtasi (1968), Alter ego gia la ricerca e (1970), Papirus (1974); l'inseguimento di una chilibri di saggi: Lampa lui mera da parte di un prinAladin(“ Lampada di Ala- cipe, un infaticabile dino, 1970), Poezie și ricercatore di assoluto. moda poetică (“Poesia e Per lui, il cinghiale non è moda poetica, 1972), un fantasma, ma un

obiettivo concreto da raggiungere, con tutti i metodi. Il principe è il cacciatore che diventa a sua volta preda del cinghiale con le zanne d’argento, la sua morte rappresenta l'impotenza dell'uomo di fronte alle forze nascoste della natura. Stefan Augustin Doinas fa parte di quei poeti per cui l'ispirazione non è di natura emozionale ma di natura intellettuale e filosofica: “Di che cosa si nutre la poesia? - Della poesia. L'espressione corretta è: il discorso poetico si nutre dei diversi tipi di discorsi che sono connessi tra loro: il discorso filosofico (soprattutto metafisico e cosmologico), il discorso mitologico, il discorso simbolico, il discorso religioso”. Alina Breje

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici in ROMANIA

Soggiorno a prezzi vantaggiosi. Massima garanzia e qualità. Accompagnatore e traduttore incluso Prezzi anche TRE volte inferiori al mercato italiano Partenza un volta al mese per gruppo di MINIMO 10 persone. Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie! tel.: 338 3910754 e-mail: romanianland@libero.it


Actualitatea magazin 26 mai - 8 iunie 2012

PAGINA

15

il ROtaliano

Intervista alla cantante tradizionale romena Rodica Chircu

Il canto come segno di unità tra i popoli

◼ di Lorella Lattavo

Conosciamo tutti il valore storico e culturale delle musiche popolari, il loro significato nel contesto sociale e soprattutto il messaggio di unità che traspare dalle musiche che non hanno tempo. Il nostro folklore è molto ricco. L'Italia da Nord a Sud conta una vasta gamma di canti e canzoni che resistono all'usura delle epoche: nascono nuovi iPod ma gli stornelli romani, i canti napoletani, siciliani, piemontesi ecc. conservano un'attualità sorprendente, che non tramonta. La Romania in questo non è da meno: i canti tradizionali sono sempre all'insegna della speranza, della serenità interiore pur tra tante vicissitudini della vita, attraverso la voce e i costumi dei cantanti provenienti da ogni parte della nazione. Rodica Chircu è una di loro. Nata a Craiova, vive da molti anni in provincia di Roma, portando ovunque i canti e le melodie della sua terra. Come è nata la passione per il canto? - Canto da quando avevo 8 anni, grazie a mia nonna che mi ha trasmesso l'amore per la musica tradizionale. Ho avuto tanti premi, avendo iniziato dopo le scuole medie, a partecipare a concorsi indetti nella mia regione e, pur avendo studiato il canto classico, tuttavia nel cuore mi è sempre rimasta la passione per il canto popolare. Sono entrata persino a cantare al Teatro dell'Opera e da allora il ritmo non mi ha abbandonato”.

So che si occupa anche di volontariato attraverso l'INMP. Ci può parlare anche di questo? - Innanzitutto si tratta di una struttura pubblica per l'assistenza socio sanitari rivolta a tutti i cittadini italiani e stranieri che vivono in condizione di povertà assoluta. La sigla sta per Istituto Nazionale per la promozione della Salute delle popolazioni migranti e la sede è a Roma in via S. Gallicano dove c'è l'ospedale. Lo scopo è quello appunto di venire incontro a coloro che non possono pagare le visite mediche attraverso il nostro interessamento possono ottenere un tesserino per poter accedere alle strutture sanitarie. Io sono assistente amministrativa dopo essermi occupata di prevenzione”. Cosa è bello in Italia e cosa vorresti cambiare? - L'Italia è stupenda, mi ci trovo molto bene, tuttavia noto che, per quanto riguarda la musica popolare, è molto disinteressata e questo secondo me è sbagliato. Il canto di un popolo fa conoscere la sua storia e contribuisce a integrare la sua gente, ma credo che tutto ciò dipenda da come i media gestiscono questo settore, e se vi sono dei vuoti in tal senso è perchè C'è differenza tra il foklore romeno e quello ita- manca molto il patriottismo. liano? La Romania e l'Italia hanno molto in comune, e il - Non direi. Il folklore dell'Oltenia che io rappresento canto è già un primo passo per cementare l'integrasi sposa molto bene con quello italiano, in particolare zione, avendo la stessa melodia e lo stesso ardore del Lazio, dei Castelli Romani. Spesso mi capita di sentimentale. Per quanto mi riguarda ho un sogno: cantare anche le canzoni legate alla storia tradizio- partecipare a spettacoli in Romania, e mi auguro di poterlo fare presto. nale di Roma, agli stornelli.


PAGINA

16

il ROtaliano

Actualitatea magazin 26 mai - 8 iunie 2012

IL CASO

Cicci - l’eroe

“Prima di giudicare una persona bisogna conoscerla, non tutti i romeni sono ladri o zingari”.

◼ di Alina Breje

Viviamo in un mondo dove i pregiudizi si sono largamente diffusi e per questo che talvolta mettono a repentaglio i rapporti interumani. In questa società dominata dall'indifferenza è difficile far capire ad altri che una persona conta per quello che è, che è importante chi sei non da dove vieni. Purtroppo oggi i rumeni sono etichettati dall'opinione pubblica come “ladri” e pagano le conseguenze delle azioni di un gruppo ristretto di persone. Oggi tra gli stranieri soggiornanti in Italia la comunità romena è quella più numerosa. Tra loro esistono persone semplici e umili da cui puoi imparare un'infinita' di cose. Tra loro ci sono anche persone normali che hanno rischiato la loro vita per una buona azione.

cerca di una vita migliore. Spiegaci quali sono stati i trui, anche noi rischiamo la vita per un’idea, per conmotivi che ti hanno portato a questa decisione, quella tribuire a rendere migliore la nostra vita e quella degli altri. di lasciare la Romania? - Sono partito dalla Romania perché mi trovavo in serie difficoltà economiche. Mio padre era malato di cancro e per far proseguire le terapie di cui aveva bisogno ci servivano molti soldi. Prima dell’Italia sono stato anche in Grecia e Germania, poi mi misi in contatto con un mio cugino che viveva a Milano e decisi di andarci a vivere. Ho vissuto per cinque anni a Milano e adesso da quasi sei anni sono a Genova, un posto dove mi trovo davvero molto bene. Che lavoro svolgi?

So che sei stato ferito in quest’azione, quanto era grave la ferita? - La ferita è stata grave, c'è voluto un anno di cure e riabilitazione per poter guarire anche se ne resta il segno e il ricordo. Ho ripreso a lavorare solo da poco. Ti chiedi cosa faresti se oggi succedesse di nuovo? - Farei la stessa cosa di un anno fa, anche se adesso ho meno fiducia nelle persone, di conseguenza sarei più cauto ma mai indifferente.

E’ venuto qualcuno dalle’autorità a congratularsi con - Lavoro da tantissimi anni nel settore edilizio, costru- te per quello che hai fatto? - Non è venuto nessuno, a parte i miei amici italiani e zione e ristrutturazione. romeni che sono sempre stati presenti e che adesso In tutti questi anni come sei stato trattato dagli ita- mi chiamano con tenerezza “Cicci - l’eroe”. liani? - Sin dall’inizio ho lavorato solo con italiani, cosi ho imparato subito la loro lingua. A dire la verità ho più amici italiani che romeni perché qui nella mia zona non ci sono tanti romeni. Come si sono svolti i fatti e che cosa è successo nella notte della rapina che hai sventato? - Il 21 maggio sarà già trascorso un anno dall’accaduto. Quella sera mentre ritornavo a casa verso le 4,00 del mattino ho visto un ragazzo dominicano che io conoscevo vicino ad un’officina di riparazione scooter e motocicli. Quest’officina appartiene a un mio amico, e a volte di pomeriggio per arrotondare qualcosa vado anch’io lì a dare una mano di aiuto. Ho visto che questo ragazzo dominicano stava cercando di rubare una moto, mi sono avvicinato a lui chiedendogli cosa stesse facendo ma in quell’istante ha tirato fuori un coltello che teneva nelle tasche. Ho sentito caldo, e mi sono ritrovato un coltello da cucina piantato nello stomaco. Cosi ferito, sono riuscito ad arrivare fino alla porta dell’appartamento dove viveva la madre del ragazzo che mi ha colpito, ed è stata lei a chiamare l’ambulanza e la polizia. Le nostre azioni sono un riflesso di ciò che siamo in realtà. Ci sono persone che a volte hanno paura di agire perché c’è di mezzo una situazione pericolosa da gestire. Non hai pensato che è rischioso metterti contro a chi non ha niente da perdere?

Cucina romena Insalata Boeuf (Salata de boeuf) Ingredienti: 600 gr di petto di pollo, 800 gr di patate, 700 gr di carote, 1 kg di cetrioli, peperoni sottaceto, una scatola di piselli, limone, 800 ml di maionese, sedano, olive, senape, pepe, sale, prezzemolo Per guarnire (a piacere): cetrioli e peperoni sottaceto e olive. Preparazione: La prima cosa si prende il petto di pollo, si mette in una casseruola dell'acqua fredda e si bollisce la carne a fuoco moderato. Quando la schiuma del bollore è limpida, si versa un pò di sale e si lascia il tutto a bollire a fuoco lento. Dobbiamo mettere un coperchio sopra la pentola lasciando un'apertura di un dito in modo che il vapore fuoriesca. Alla fine della cottura, si lascia la carne raffreddare e poi si taglia a dadini. Poi si prendono le verdure, lavate, e si portano a bollire. Finita la cottura, si lascia tutto a rafreddare e poi si tagliano a pezzetti. Fatto questo, si mette tutto in una ciotola e si aggiunge un può di pepe, sale, senape, limone e 600 gr di maionese. I sottaceti si devono tagliare molto prima a pezzettini, che poi si aggiungono con gli altri ingredienti, mescolando molto bene. Alla fine con un coltello, si livella il resto della maionese su tutta la superficie del composto e si decora a piacere con qualche oliva, sottoaceto e prezzemolo.

- Ho agito d’istinto poi conoscendolo non credevo che avrebbe fatto una cosa del genere. Io ho solo voluto fare un'azione, un gesto, qualcosa per non restare indifferente davanti a una cosa che potrebbe far stare male gli altri. Pensavo al mio amico dell'officina Florian Vasile Nicolae ha 38 anni e vive da quasi 11 quando avrebbe scoperto che gli mancava la moto. anni in Italia. E’ arrivato dalla Transilvania (Romania), più precisamente dalla città di Zalau e adesso Sappiamo che in Italia i nostri connazionali sono chiaabita a Genova. Florian è una persona che lavora one- mati ladri, tu hai rischiato la tua vita per compiere un stamente, una persona integra e ricca di valori. Un gesto umano, per fermare un furto. Oggi anno fa ha fatto fallire una rapina nel quartiere geno- sono poche le persone che riescono ad avere questa vese di Sampierdarena, mettendo a repentaglio la qualità che tu possiedi, cosa dovrebbero imparare le persone dal tuo gesto? propria vita. Le persone che stanno emigrando sono completa- - Prima di giudicare una persona bisogna conoscerla, mente insoddisfatti dal livello di sviluppo economico non tutti i romeni sono ladri o zingari. Anche tra noi raggiunto dal loro paese, sono persone che vanno in ci sono persone leali che sanno cosa sia il rispetto al-

Si serve dopo circa 2 ore dalla preparazione, e poi si conserva in frigo per una notte. Buon appetito! Irina Tirdea


Actualitatea magazin 26 mai - 8 iunie 2012

ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

PAGINA

17

Icoana - o fereastră către cer Sâmbătă, 19 mai 2012, a avut loc la Frosinone inaugurarea Expoziţiei de icoane „Icoana - o fereastră către cer” organizată de către Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Ignatie Teoforul” din Frosinone și Asociaţia „Insieme onlus romena”. Sâmbătă, 19 mai 2012, a avut loc la Frosinone inaugurarea Expoziţiei de icoane „Icoana - o fereastră către cer” organizată de către Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Ignatie Teoforul” din Frosinone și Asociaţia „Insieme onlus romena”. Cei prezenţi au avut bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei care a rostit un cuvânt despre icoana ortodoxă, lămurind celor de faţă că icoana nu este un obiect de artă, ci o prezenţă vie, prin Duhul Sfânt, a persoanei reprezentate în mijlocul nostru. Cele 70 de icoane care alcătuiesc Expoziţia aparţin atât parohiei din Frosinone, cât și unor parohii din zona Romei (Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Centrul eparhial din Roma, Parohiile: Gaeta, La Rustica-Roma, Ladispoli, Viterbo) și unor pictori din Fălticeni, Judeţul Suceava (Brajinca Mihaela și Marius). În deschiderea evenimentului, Corul „Armonia” al Parohiei „Zămislirea Maicii Domnului” din Roma-La Rustica a susţinut un concert religios cuprinzând cântări dedicate Învierii Domnului. Expoziţia va fi deschisă în fiecare zi până Duminică, 27 mai, între orele 9.30-13 și 16-19.30. Părintele Ciprian - Frosinone

Lucrări la Pinerolo Cu ajutorul Domnului, lucrările de refacere integrală ale acoperișului și turnului clopotniţă original al viitoarei biserici din Pinerolo (To), începute în noiembrie 2011, au fost finalizate în luna aprilie 2012. Prin bunăvoinţa Curiei romano-catolice şi în special a episcopului Debernardi, au fost alocate fonduri de aproximativ 110 mii de euro pentru această intervenţie. Părţii ortodoxe - reprezentată de Pr. paroh Sorin Petre şi ajutat de geom. Marco Bounous - i-a revenit sarcina de a găsi şi propune firma de construcţii care să

execute lucrarea, obiectiv dus la bun sfârșit, fiind depăşite dificultăţile specifice cazului. Firma câștigătoare a concursului legal - la care au participat alte câteva - a reuşit să se încadreze în bugetul alocat, chiar dacă amploarea lucrărilor şi intervenţiile suplimentare proiectului apărute pe parcurs necesitau un cost mult mai mare, ținând cont că proiectele şi estimările financiare au fost făcute cu circa cinci ani în urmă. Iarna deosebit de bogată în ninsori a îngreunat într-o oarecare măsură avansarea lucrărilor, însă previziunile în ceea ce privea consemnarea lucrării au putut fi respectate. Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, ocrotitorul parohiei, s-a arătat încă o dată ca fiind “mare ctitor de lăcaşuri sfinte”, făcând posibilă realizarea acestei opere de reînnoire a acoperământului viitoarei sale biserici, acolo unde resursele omeneşti păreau insuficiente - așa cum am arătat mai sus. Slavă Lui Dumnezeu şi sfinţilor Săi pentru toate! Protopop Pr. Sorin Petre

Clerul și credincioșii ortodocși români din Italia se roagă pentru cei afectaţi de cutremur În urma cutremurului care a zguduit în aceste zile zona de Nord-Est a Italiei, clerul și credincioșii Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei își exprimă compasiunea față de toți cei afectați de acesta, rugând pe Dumnezeu să-i păzească și să le redea liniște și răbdare, pentru a putea depăși dificultățile prin care trec. Îndemnăm pe preoții și pe toți credincioșii din toate mănăstirile și parohiile episcopiei noastre să se roage pentru încetarea cutremurului, spre liniștirea și siguranța tuturor celor care se află în zonele afectate de acesta, precum și pentru odihna sufletelor celor care au pierit sub dărâmături și pentru mângâierea și ajutorul îndureratelor lor familii. Să rostim cu toții, în aceste zile, rugăciunea pe care înaintașii noștri o rosteau în vreme de cutremur: Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pre noi! Dumnezeu să ne aibă pe toți în paza Sa și să ne ajute! Cu arhierești și părintești binecuvântări, † Episcopul SILUAN al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei


PAGINA

18

Actualitatea magazin

COMUNITATE

26 mai - 8 iunie 2012

O româncă alături de Alessandro Gasman Teodora Elena Madășa este o tânără actriţă de 32 de ani care locuiește la Roma de aproape trei ani; a venit în 2009 cu o bursă de studiu pentru a face un master în teatru, muzică și dans. Pe care l-a terminat în aprilie la Universitatea Roma Tre și a jucat deja cu Alessandro Gassman și Mădălina Diana Ghenea în filmul „Roman e il suo cucciolo”. La momentul actual pregătește piesa de teatru „Marinarul” de Fernando Pessoa, a cărei premieră va avea loc pe 27 mai la Accademia di Romania din Roma. Și-a petrecut copilăria în satul Minișul de Sus al Comunei Tăut, judeţul Arad, unde și acum locuiește mama sa. A studiat la Arad, Timișoara și la București, unde a terminat cursurile la clasa de actorie a lui Damian Crâșmaru și Victor Moldovan. A fost premiată pentru multe spectacole și a lucrat cu mulţi actori de renume din România.

◼ de Gabriela Lavinia Ninoiu

Cum de ai ajuns la Roma? - A fost întâmplător; după facultate doream să-mi îmbogăţesc experienţa și am trimis C.V. la Londra și la Roma; Universitatea de la Roma a fost cea care mi-a răspuns cel mai rapid, după zece zile, iar cea de la Londra mi-a răspuns după o lună, când eu făcusem deja toate documentele pentru Roma; din punct de vedere formativ poate că ar fi fost mai bine Londra, dar e bine și aici la Roma.

îndeaproape, pentru că este foarte timidă, foarte simplă - Teatrul românesc are la bază școala rusă și este foarte bun în domeniul prozei, în schimb cel italian este foarte ca persoană și mereu cu zâmbetul pe buze. bun pe commedia dell'arte, unde Veneţia este cel mai reÎn schimb Alessandro Gassman cu ce te-a impre- numit loc. sionat? Ce pregătești în momentul de faţă? - Alessandro m-a impresionat cu generozitatea și cu faptul de a fi umil și respectuos cu cei din jurul său. Are mult - Peste puţine zile, pe 27 mai, voi debuta aici la Roma ca respect și stimă pentru toţi cei care lucrează împreună actriţă și regizor de teatru în piesa „Marinarul” de Fercu el. La sfârșitul filmărilor care s-au desfășurat la Latina nando Pessoa la Accademia di Romania din Roma în cași Roma, devenisem cu toţii o mare familie în care se drul celei de-a X-a ediţii a Festivalului „Spazi aperti” și a împărţeau aceleași sentimente: emoţii, zâmbete și vese- Festivalului ProPatria, cu un cast internaţional: Italia (Carlo Nesler, Alessia Colibazzi și Lorenza Offeddu), România lie, sfârșind cu o mare petrecere. (Teodora Elena Madășa), Camerun (Fèlicité Mbezele) și Ce rol interpretezi în film? China (Lei Huang).

Ești doar de trei ani la Roma, timp în care ai reușit deja să-ţi iei licenţa de masterat cu nota maximă (110 e lode) la Universitatea Roma Tre și nu numai, de curând ai fost aleasă de actorul-regizor Alessandro Gassman să joci în filmul "Roman e il suo - Interpretez rolul unei prostituate vesele, care de mult cucciolo". Cum ai reușit? timp este împăcată cu viaţa ei și nu se simte folosită de - Într-o zi de marţi, am fost contactată de impresarul meu, bărbaţi ci dimpotrivă, este ea cea care îi folosește pe care m-a întrebat dacă doream să particip la selecţiile bărbaţi. acestui film, unde normal că m-am prezentat. Aveam Alături de care actori italieni ţi-ar place să joci? ocazia de a cunoaște și lucra cu un mare actor, care este protagonistul filmului. Am trecut peste prima fază a - Știu că sunt doar la început, doar dacă vreodată va fi selecţiilor, iar la a doua fază, după probă, chiar Alessan- posibil, mi-ar place să joc alături de Roberto Benigni sau dro s-a apropiat și mi-a spus: „Bine ai venit în trupa mea!” de Nanni Moretti, dar și de mulţi alţii. Și încă ceva: în aceeași zi am avut practic două contracte, pentru că am fost și cea care s-a ocupat de dicţia actorilor De ce te simţi mai atrasă: de teatru, de cinema sau italieni pentru a pronunţa în limba română anumite părţi de regie? din film. Și uite așa a început experienţa mea cu Alessan- Teatrul și cinema-ul îmi plac amândouă în aceeași mădro și cu toată trupa, din care a făcut parte și o altă rosură, pe când regia am descoperit-o aici la Roma și îmi mâncă, Mădălina Diana Ghenea, foarte cunoscută de place la fel de mult. publicul din Italia ca model dar și pentru spoturile publicitare. Cu ea am împărţit aceeași cabină pe platoul de fil- Ce anume are în plus teatrul italienesc faţă de cel mare și sunt foarte încântată de-a o fi cunoscut mai românesc din punct de vedere tehnic?

Româna e limba ei maternă, dar câștigă Lingua Madre scriind în italiană Luni, 14 mai, în cadrul Salonului Internaţional de Carte de la Torino a avut loc premierea concursului Lingua Madre, ajuns la cea de-a șaptea ediţie. Printre câștigătoare, pe locul trei, se află Irina Șerban, autoarea textului “Lo sguardo del passato”. Premiul a fost acordat pentru “reprezentarea narativă a conceptului de străină, făcând referință la persoane, lucruri, imagini, gânduri.” “Nu este vorba despre experienţă personală, pentru că publicul nu este interesat de experienţa personală, de problemele, durerile sau fericirea celui care scrie. Textul este scris la persoana întâi, dar este o alegere forţată. Când se lasă propria casă, ţară, limbă, cultură şi se întâlnesc altele noi, diverse, neînţelese, totul devine străin: locurile, mirosurile, viaţa. Atunci, se caută familiarul, cunoscutul, iar uneori acesta nu

este decât prin amintiri. Întoarcerea acasă este o căutare a acelor amintiri care, din păcate, nu se mai regăsesc. Timpul se schimbă, oamenii se schimbă şi, fără să vrem, chiar şi noi, emigraţii. Aşadar, nu ne mai recunoaştem în locurile pe care le-am purtat în amintiri prin străinătate. Despre asta este vorba în textul meu şi cred că se potriveşte oricăruia dintre noi”, spune Irina. Cât despre semnificația sintagmei “a fi străină” susține că “nu mai înseamnă nimic… uneori. A însemnat la început: imposibilitatatea şi incapacitatea de a fi înţeleasă, de a mă exprima şi, la

să participe la numeroase concursuri. "Cea mai importantă este publicarea, posibilitatea de a învălui cititorul într-un text scris de mine. Nu ţin să public o carte cu orice preţ sau, mai bine zis, nu cu preţul plătit de mine. Dacă va merita, se va publica, altfel… mă voi strădui mai mult”.

rândul meu, de înţelege pe ceilalţi.”

a-i

Vorbind despre darul ei de a scrie, a amintit că “am început în România şi mi-a plăcut să creez personaje, lumi şi aventuri încă din clasele primare. În şcoala generală şi în liceu am fost îndrumată de scriitorul Cristian Simionescu de la clubul elevilor din Bârlad.” Ajunsă în Italia în 2002 nu a mai scris până în 2011, când a început

Cariera ei este abia la început, având în vizor multe alte concursuri și participări. Ne-a dezvăluit ceva și în particular, prin care demonstrează că știe să și piardă cu zâmbetul pe buze, făcându-și și mai mult curaj: “Aseară am primit un răspuns de la concursul Immicreando. Nu sunt decât la menţiuni, dar după ce am luat locul I anul trecut, anul acesta am fost generoasă: am mai lăsat loc şi altora!” Anca Manolea

Ce proiecte ai pentru viitor? - În curând voi face un stage în Danemarca, iar în septembrie voi fi la Veneţia pentru prezentarea filmului „Roman e il suo cucciolo". Tot din septembrie, împreună cu trupa începem să pregătim o altă piesă în cadrul proiectului TeatROmania tot la Accademia di Romania, un proiect de promovare a dramaturgiei românești în Italia. Îţi dorim mult succes și realizarea cât mai multor dorinţe! - Și eu vă mulţumesc, dar mulţumesc mai ales publicului, fără de care noi nu am exista!

PE SCURT Piero Fassino – ofiţer cultural al României În cadrul ceremoniei inaugurale a standului României de la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, atât Piero Fassino, primarul orașului Torino, cât și Rolando Picchioni, președintele Fundaţiei pentru Carte, Muzică și Cultură, au fost decoraţi cu “Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofiţer”, conferit de președintele României. Insignele au fost înmânate de Horia-Roman Patapievici, președintele Institutului Cultural Român din București. Monica Joiţă , director adjunct la Institutul român de cultură și cercetare umanistică de la Veneţia: “Un parteneriat serios cu autorităţile italiene reprezintă una din cheile succesului românesc în orice domeniu. Am început prin a face o propunere chiar la președinţia României, prin înalta autoritate a domnului Patapievici, ca anumite personalităţi, nu numai din domeniul cultural, să fie decorate cu o distincţie din cel mai înalt grad, oferită de președitele României. Am început acum doi ani prin decorarea primarului de atunci al Veneţiei, Massimo Cacciari; anul trecut o asemenea distincţie a primit-o directorul teatrului “La Fenice” din Veneţia, iar în septembrie, când am primit oficial vestea statutului României de ţară invitată de onoare la Salonul din Torino, am început demersurile pentru ca primarul orașului Torino și președintele Salonului Internaţional de Carte să obtină o astfel de distincţie”. Făcând un tablou al Salonului, Monica Joiţă subliniază faptul că “în ultimii cinci ani, la nici un salon de carte din toată lumea la care a participat România nu a fost prezent fizic un număr atât de mare de scriitori ca anul acesta, și anume 23. Sper ca această participare a României să fie un moment de cotitură pentru literatura română pe piaţa italiană și mă refer la numărul de contacte, contracte și traduceri care se vor ivi după această ediţie. După participarea de anul trecut au apărut un număr record de traduceri, 23 mai exact, fapt care plasează Italia pe primul loc în traducerile din întreaga lume de literatură română”. Institutul de la Veneţia a început să-și extindă activitatea în tot nordul Italiei, iar mulţumită interesului demonstrat de comunitatea din Torino și Piemonte pentru evenimentele culturale de calitate, Institutul Cultural Român are în vedere, “începand cu 2013, o prezenţă constantă la Torino, ca o subfilială a Institutului de la Veneţia.” Anca Manolea


PAGINA

20

Actualitatea magazin

SPORT

26 mai - 8 iunie 2012

Povești adevărate

Gheorghe Păunescu, o viață dedicată gimnasticii A făcut parte dintr-una dintre cele mai bune generaţii de gimnaști ai României, alături de Dan Grecu sau Csaba Gal. În urmă cu 25 de ani, imediat după ce s-a retras din activitatea de sportiv, a decis să emigreze definitiv în Italia. Gheorghe Păunescu a stat de vorbă cu ziarul nostru pe tema unei vieţi întregi petrecute în gimnastică. ◼ de Robert Gal-Pal

D

an Grecu, Petre Mihăiuc, Mircea Gheorghiu, Nicolae Oprescu, Constantin Predescu, Csaba Gal, Gheorghe Păunescu. Sunt numele unei generaţii de care orice român pasionat de sport își aduce aminte cu mare plăcere. Anii '70 în special, dar în general cei de dinaintea revoluţiei au reprezentat perioada boemă a gimnasticii, era romantică a sportului în general, care totodată au adus și realizări importante ale unor tineri ce au intrat în cărţile de istorie ale sportului. Acela a fost deceniul care o făcea pe Nadia Comăneci cel mai important ambasador al României în străinătate, devenind prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic; iar la băieţi, Dan Grecu se încununa în postura de campion mondial la inele. Gheorghe Păunescu nu numai că a făcut parte din echipa României care participa la cele două ediţii ale Campiona-

telor Mondiale de la Ljubljana (1970) și Varna (1974), cele două europene de la Madrid (1971) și Grenoble (1973) sau la Olimpiada de la Munchen din 1972, dar a și obţinut performanţe notabile cu echipa, cum ar fi locul 6 din Bulgaria. A fost multiplu campion naţional și campion balcanic, iar lista rezultatelor ar putea continua. "Noi am fost extrem de norocoși. Majoritatea proveneam din familii sărace, dar am trăit foarte bine, deoarece propaganda comunistă făcea ca țările socialiste să se axeze mereu pe performanță și nu pe munca de masă. Pasiunea era uriașă și tot ce am câștigat a fost pe merit, datorită dorinței de a ne afirma. Noi eram patru acasă și muncea numai tata, dar o duceam foarte bine din banii câștigați. Acum nu mai există așa ceva, copiii trebuie să plătească pentru a putea face gimnastică", își aduce aminte acesta.

A ales Italia pentru au interesat beneficiile acestui lucru. A decis să tot restul vieţii Fiind un sportiv extrem de talentat, la 14 ani era deja component al naţionalei de juniori. Știa că viitorul îi rezervă ceva frumos și va fi cu siguranţă membru al unuia dintre cele două mari cluburi bucureștene, Steaua sau Dinamo, și va câștiga bani suficienţi cât să-și poată asigura un trai cel puţin decent în ţara natală, dar a ales altceva. A fost să fie Dinamo în cele din urmă, 14 ani frumoși de echipă naţională ca sportiv, iar după retragere un post de antrenor al echipei naţionale masculine de juniori. Sistemul în sport al perioadei comuniste i-a oferit trei oportunităţi de a-și continua cariera: un post la catedră, ofiţer în cadrul internelor sau antrenor. Fiind o fire care-și dorea mai multă libertate de mișcare, a ales ultima variantă. Nu a fost niciodată membru de partid și nu l-

emigreze și să-și încerce norocul într-o altă ţară. "Am ales Italia deoarece o cunoscusem bine din perioada când eram sportiv. Am venit în primă fază ca turist, apoi l-am sunat pe președintele federației de aici și l-am întrebat dacă nu are ceva de muncă pentru mine. Cum relațiile lor cu România erau foarte bune, a cerut o recomandare de la ai noștri și după câteva zile mi s-a oferit postul de responsabil al Centrului Federal de Gimnastică din regiunea Lazio, în cadrul Centrului Olimpic Aqua Acetosa. Rapid mi-am rezolvat și actele și am decis că nu mai vreau să plec niciodată din țara aceasta. Apoi m-am mutat la Rimini, unde am antrenat echipa națională feminină a Italiei și în scurt timp am devenit și cetățean italian. M-am căsătorit cu o italiancă și ni s-a născut primul copil", dezvăluie Păunescu.

Viaţa liniștită de la ca antrenor de gimnastică mai mult de plăcere, câte Padova Timp de cinci ani a antrenat naţionala de fete a Italiei, printre cele mai importante realizări fiind calificarea a trei gimnaste la Olimpiada de la Seul, din 1988. Cum timpul trecea și se apropia de vârsta de 40 de ani, a decis să se stabilească într-o zonă liniștită, unde să-și continue cariera de antrenor fără prea multă presiune. Legăturile cu Padova le avea de mai mult timp și a primit o ofertă de la clubul Ardor, pe care a acceptat-o după ce s-a asigurat că și soţia sa își va găsi un loc bun de muncă. Apoi s-a născut și al doilea fiu al familiei. De cincisprezece ani activează la acest club și este responsabilul tehnic al gimnasticii artistice masculine. "Am o viață extrem de liniștită. Pot avea și alte activități și lucrez

două ore pe zi. În Italia, în general, nu se pune accent pe performanță în acest sport și nu există stimulente și condiții ca în România. Totuși, nu m-am gândit niciodată să mă întorc, deoarece aici am parte de tot ceea ce îmi doresc. Ambii fii ai mei fac sport, cel mare de la 16 ani este alături de mine și antrenează gimnaștii, iar cel mic face tenis. Sunt foarte fericit aici", mai spune Gheorghe Păunescu. Ajuns la 64 de ani, având o situaţie materială foarte bună, își petrece majoritatea timpului în concedii alături de familie și profită de toate lucrurile frumoase pe care i le oferă viaţa. "Nu mai am pentru ce să mă stresez, încerc să mă bucur de tot ce am, alături de cei dragi", încheie fostul mare sportiv.


Actualitatea magazin

SPORT

26 mai - 8 iunie 2012

PAGINA

21 COMPETIŢII

Victorii internaționale de palmares

România pe prima treaptă a podiumului, la Bruxelles Jos pălăria, sus tricolorul! Așa se poate rezuma performanţa sportivă de la Bruxelles. Anul acesta gimnastele noastre au adus România pe prima treaptă a podiumului la Campionatele Europene de la Bruxelles, după o pauză de patru ani. Echipa României, formată din Sandra Izbașa, Cătălina Ponor, Larisa Iordache, Diana Bulimar și Raluca Haidu, Alina Stănilă, Silvia Zarzu, Andreea Munteanu, a cucerit în doar câteva zile 12 medalii, detronând Rusia și Italia.

Ultima oră

Dacica a câștigat campionatul! Echipa de fotbal românească din Roma, “Dacica”, a câștigat campionatul categoriei a treia și a fost promovată în categoria a doua. Duminică, 20 mai, a avut loc ultimul meci din campionatul federal de categoria a treia și, pentru a 20-a oară, victoria a aparținut echipei românești “Dacica”. Băieții noștri au câștigat 20 din 24 de meciuri, iar patru dintre ele s-au încheiat la egalitate. Deși erau fruntași în clasament și promovarea în categoria a doua le era deja asigurată, jucătorii de la “Dacica” au vrut să le ofere sutelor de suporteri veniți să-i susțină pe stadionul de la Borghesiano o nouă victorie. Dacica – Eur Municipio XII: 2-1 După o pauză de 4 ani, Cătălina Ponor impresionează încă o dată prin performanţa sa de la bârnă și sol, obţinând medaliile de aur, respectiv argint. „Sunt foarte bucuroasă pentru victoria de la bârnă și mă bucur că am reușit să-mi mențin titlul de campioană europeană. Este al 4-lea titlu de campioană europeană la bârnă și îmi doresc, de ce nu, să îmi păstrez și titlul olimpic la acest aparat. Nu este ușor să te menții în vârf, mai ales după pauza pe care am făcut-o. Sunt foarte motivată pentru Londra, plecăm de aici cu capul sus și asta este cel mai important”, a declarat Cătălina Ponor duminică 19 mai a.c pentru Radio Reșiţa. De altfel, colegele sale încheie competiţia europeană astfel: Sandra Izbașa - aur la sărituri, Larisa Iordache - aur la sol și argint la bârnă, Alina Stănilă - argint la sărituri, Andreea Munteanu - argint la bârnă, iar Silvia Zarzu - argint la sol. De altfel, tot la Bruxelles, echipa de senioare a ridicat drapelul românesc la cel mai înalt nivel, prin medalia de aur, în timp ce echipa de junioare a obţinutul doar bronzul. Pentru prima dată în istorie, membrii Guvernului s-au gândit să recompenseze o gimnastă, respectiv Cătălina Ponor, cu gradul de subinspector in cadrul Ministerului Administraţiei și Internelor, iar premierul Victor Ponta, printr-o ședinţă de guvern, a decis dublarea remuneraţiilor sportivelor pentru victoria de la Bruxelles. DigiMobil a sponsorizat echipa de gimnastică a României.

Cornelia Crîșmaru

La sfârșitul meciului, conducerea Societății sportive “Dacica” a dorit să premieze toți jucătorii, precum și ceilalți membri din staff pentru eforturile depuse. La festivitate a fost prezent și Federico Rocca, delegatul la Primăria Romeni pentru relațiile cu comunitățile de străini aparținând Uniunii Europene. Bordian Claudiu și Alexandru Grecu au fost premiați ca fiind cei mai buni jucători ai echipei. Din nefericire nimeni din partea Consulatului sau Ambasadei României nu a fost prezent. “Noi încercăm, prin sport, să ducem pe culmile cele mai înalte numele României, dar politicienii defilează doar atunci când este campanie electorală”, neau declarat cu o umbră de tristețe jucătorii români. Și meciul precedent a fost un adevărat spectacol pentru suporteri: meciul pe care echipa românească l-a disputat împotriva echipei italiene Gds Royal , câstingându-l cu 9 la 1. Grecu Alexandru Marius a încris 3 goluri spectaculoase în poarta adversarilor, iar Laurențiu Ionescu și Ciprian Zaharia câte 2 goluri, în timp ce Corneliu Mitrea și Dorin Rus au dat câte un gol. Un meci extrem de emoționant la sfârșitul căruia Dacica s-a impus campioană, dând o adevărată demonstrație de sport și de fotbal bine jucat adversarilor. Cu atât mai mult cu cât deseori jucătorii români au trebuit să se concentreze pe joc sub flurierăturile și corurile xenofobe ale suporterilor echipelor adversare. Dar băieții români au știut să mențină fair-playul care-i caracterizează și să se impună prin merit. Nicola Panetta


PAGINA

22

ROMÂNIA

REVISTAPRESEI PRESEI REVISTA

România, țara tuturor posibilităților... absurde De când a devenit Victor Ponta premier nu există zi lăsată de la Dumnezeu fără să auzim de certurile sale cu președintele Traian Băsescu. Șeful Statului a plecat la Chicago pentru a participa la Summitul NATO. Ca să nu se simtă prea singur, premierul i-a pus în cârcă și doi miniștri USL: Andrei Marga (Externe) și Corneliu Dobriţoiu (Apărare). “Pe domnul Andrei Marga l-am rugat să meargă la Chicago, împreună cu președintele ţării, pentru că știţi că președintele ţării merge în general în străinătate și nu reprezintă pe nimeni, decât pe el. M-am gândit sa fie acolo doi miniștri - dl. Marga și dl. Dobriţoiu - ca să înţeleagă partenerii noștri internaţionali că există oameni serioși în România. Așa că vă rog să-l scuzaţi, e vina mea că nu se află aici în acest moment. Sunt convins că drumul până la Chicago va fi extrem de lung pentru domnul președinte Băsescu", s-a grăbit Ponta să explice pe Agerpres.

26 mai - 8 iunie 2012

FESTIVAL

O retrospectivă a evenimentelor din România

Gâlceavă la nivel înalt

Actualitatea magazin

Potrivit ziarului “Libertatea”, când a fost întrebat ce se va întâmpla în situaţia în care atât președintele Traian Băsescu, cât și premierul Victor Ponta vor ajungte la summitul informal de la Bruxelles, purtătorul de cuvând al Consiliului European a spus că ambii lideri vor avea voie să intre în clădire, dar în sala de ședinţe va fi un singur scaun rezervat României. Elena Udrea dă beri Doamna Udrea a reușit să ne uimească, demonstrând un simţ al umorului aproape de invidiat. Pe blogul domniei sale a propus următorul concurs cu premii: “Spuneţi ce taxă credeţi că ar urma să mai introducă Guvernul Ponta și puteţi obţine în fiecare zi o navetă de bere, încă fără taxă.” Încă nu a fost stabilit câștigâtorul dar fostul ministru al turismului s-a grăbit să precizeze: “PS. Promisiunea referitoare la naveta de bere trebuie, în mod evident, interpretată ca fiind o glumă.”

Un alt motiv de ceartă dintre cei doi este și reprezentarea la Consiliul European din 28 iunie. Atât Ponta cât și Băsescu vor să reprezinte România, numai că autorităţile de la Bruxelles au stabilit un singur scaun pentru fiecare ţară. Cum nu este cale de împăcare între cei doi, Ponta s-a adresat Parlamentului.

“Nu mai veniţi acasă că n-aveţi ce să faceţi aici”

“Aștept ca cele două Birouri permanente să stabilească ziua și ora la care va avea loc această reuniune a Camerelor reunite, evident așteptând ca Parlamentul să dea un mandat celui care va reprezenta România la Consiliul European oficial din 28 iunie, în așa fel încât poziţia României să aibă toată legitimitatea și toată puterea de aplicare necesară”, a spus premierul Victor Ponta, după ședinţa de Guvern în care s-a adoptat scrisoarea către Legislativ, potrivit ziarului “Ziua Veche”.

"Toţi ne iubim ţara, dar viaţa nu e numai dragoste de ţară, e și viaţa de zi cu zi. În momentul de faţă, România nu este în masura să asigure cetăţenilor ei salarii, respectiv un nivel de trai, ca statele care nu au trecut prin comunism", a răspuns Traian Băsescu, potrivit site-ului antena3.ro.

Cam așa ar putea fi interpretat răspunsul dat de președintele Traian Băsescu unui tânăr român angajat în domeniul IT în Statele Unite care i-a cerut trei motive pentru care ar merita să se întoarcă în România.

„Big brother” în școli

Ministrul educaţiei, Liviu Pop, a declarat pentru Realitatea TV că până în 2013 va fi instalat un sistem de În ajutorul lui Băsescu a sărit președintele Curţii Con- supraveghere în toate centrele din ţară. Acest sistem stituţionale, Augustin Zegrean, care a declarat că la va permite părinţilor să vizualizeze online clasa în care lucrări ar trebui să meargă președintele, așa cum a copilul învaţă. făcut și până acum, fapt necontestat de nimeni până în prezent, precizând că răspunsul se găsește în Con- "La nivelul ministerului educaţiei va începe o campastituţie. „Răspunsul se găsește în Constituţie. Șeful nie de prevenţie a violenţei în școli, care va fi implestatului a fost până acum, nimeni nu a contestat acest mentată cu ajutorul camerelor folosite la Bacalaureat. lucru, nu știu de unde a apărut această discuţie”, a Vom instala un sistem de supraveghere, ca să monitorizăm ce se întâmplă în clase. La București, încă de afirmat Zegrean, potrivit ziarului “Curentul”. anul acesta va fi instalat acest sistem, unde se va Până se decid, au reușit totuși să ne facă de râs la Bru- vedea la ministerul educaţiei ce se întâmplă în fiecare xelles. Nu mică a fost mirarea purtătorului de cuvânt clasă. Încă nu avem banii necesari pentru toate cenal Consiliului European când s-a trezit întrebat: “ce se trele. În 2013, părinţii cu un singur click vor vedea ce va întâmpla dacă vor sosi amândoi?”. Elegant acesta se întâmplă în clase" a mai spus acesta. a răspuns: “nu pot veni amândoi, iar care dintre ei de Alina Harja președinte sau premier - va reprezenta România e un lucru care trebui lămurit la București”.

Zece zile de proiecții la Cluj

TIFF 2012 se pregătește să ruleze A 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, un eveniment cinematografic de amploare, așteptat anual atât de cinefilii clujeni, cât și de amatorii de film din Europa, va lua startul chiar de Ziua Copilului, 1 iunie. Ca în fiecare an, TIFF a pregătit numeroase surprize pentru publicul său, de la ateliere și workshopuri, concursuri, până la proiecţii speciale sau concerte live. TIFF 2012 va fi inaugurat, așa cum ne-a obișnuit, în Piaţa Unirii, prin proiecţia unei comedii inspirată din realitate și realizată de Tudor Giurgiu, directorul festivalului. “O istorie amuzantă, inspirată de întâmplări reale, „Despre oameni și melci” relatează povestea unui grup de muncitori care lucrează întro fabrică aflată în faliment, în România de la începutul anilor '90. Totul se schimbă când unul dintre băieţi găsește o soluţie inedită menită să-i salveze colegii de la șomaj și să scoată uzina din faliment”, precizează organizatorii. În ton cu tendinţele în cinematografie lansate prin câștigarea Oscarului în 2012 de către „The Artist”, filmul aproape în totalitate mut al regizorului lituanian Michel Hazanavicius, TIFF a pregătit o proiecţie cu totul specială. Este vorba de o călătorie în timp realizată prin intermediul capodoperei lui Georges Méliès, „Le voyage dans la lune”, care va fi vizionată în premieră în România, într-o versiune color restaurată. „Un program exclusiv de filme ale cineastului va fi acompaniat live de muzică originală compusă și cântată la pian de Lawrence Lehérissey. Alături de el, Marie-Hélène Lehérissey va nara povestea, așa cum se întâmpla în cafenelele de la 1900, la proiecţiile de film”, completează organizatorii. În cadrul TIFF 2012, actorul, regizorul și managerul cultural Ion Caramitru va primi premiul pentru întreaga activitate, iar Geraldine Chaplin, fiica marelui artist Charlie Chaplin, actriţă la rândul ei, va primi premiul pentru întreaga carieră oferit unei personalităţi din cinematografia mondială. Ca de obicei, nu au fost lăsate la o parte nici „Zilele filmului românesc”, secţiune cu tradiţie în cadrul TIFF care va avea loc în perioada 7-9 iunie și care aduce premiera a numeroase producţii, printre care ultimul film al lui Florin Piersic Jr., Killing Time”, parodie a filmelor noir cu asasini plătiţi, și al treilea lungmetraj realizat de Dan Chișu, „Și caii sunt verzi pe pereţi”. Printre invitaţii celei de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania se numără nume internaţionale din lumea filmului ca Dieter Kosslick, directorul Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, Pen-Ek Ratanaruang, unul dintre cei mai importanţi regizori din noul val al cinematografiei thailandeze sau Christine Vachon, fondatoarea casei de producţie Killer Films. TIFF 2012 se va încheia în data de 10 iunie, dar clujenii cărora nu le-au fost suficiente cele 10 zile de proiecţii pot face un drum până la Sibiu, acolo unde festivalul, ajuns la a 6-a ediţie, se va desfășura între 13 și 17 iunie. de Oana Capustinschi


PAGINA

24

Actualitatea magazin

COMUNITATE

26 mai - 8 iunie 2012

REVISTA PRESEI CONSULTANT

Vă ajută să comunicați deschis despre conflictul dumneavoastră și să găsiți o soluție reciproc convenabilă

Mediatorii civili: ce sunt și cu ce se ocupă ROMÂNIA

Înainte de a ajunge la un mediator, fiecare dintre părți are obligația de a se interesa cine este, și mai ales dacă face parte dintr-un Organism de Conciliere, atât privat cât și de stat. Important este să fie recunoscut de Ministerul de Justiție din țara din care face parte, sau locul de rezidență. Dar, pentru o mai bună cunoaștere a acestui domeniu nou, pentru multe țări din Europa, am să pornesc de la câteva întrebări. Ce este medierea și cine este mediatorul? Potrivit DEX, acțiunea de a media se numește mediație, mediere, mijlocire și este definită ca fiind acțiunea prin care o terță persoană (un stat, o organizație internațională sau o persoană oficială) intervine pentru rezolvarea pașnică a conflictelor dintre state, luând parte la tratative și uneori făcând propuneri). A mijloci, potrivit DEX, înseamnă a stărui pe lângă cineva în favoarea cuiva; a interveni, a intermedia. Se apelează la mediere, pentru a înțelege mai bine sensurile pe care le poartă, în momentul în care apare un conflict care, apelând din nou la DEX, constatăm: conflictul este definit drept o neînțelegere, un dezacord, o ciocnire de interese, un antagonism, o ceartă (diferend, discuție). Din perspectiva sociologică, prin conflict se înțelege o opoziție, o luptă între persoane, grupuri sau partide, clase sociale, comunități sau state. Conflictul, lupta, opoziția au la bază diferențele privitoare la interese contrare, interese ce pot fi de natură economică sau politică, de natură etnică sau rasială. Cauzele conflictului sunt multiple. Se pot datora discriminării sau inegalității sociale, incapacității părților de a ajunge la un compromis reciproc legat de poziția lor în societate. De asemenea, conflictul poate lua naștere și din competiția pentru controlul resurselor finite, din competiția privind

accesul la oportunitățile crescute, dar și din dorința de dominare, de putere, de prestigiu. În funcție de cum este el abordat, conflictul reprezintă și un indicator al caracterului său democrat și totodată, al nivelului de dezvoltare la care a ajuns societatea în ansamlul ei. Așadar, conflictul nu trebuie văzut întotdeauna ca o parte distructivă ci și ca o parte constructivă a societății în care trăim. Iată de ce, este foarte importantă medierea dar și mediatorul care, în funcție de pregătirea sa profesională, trebuie să fie foarte bine instruit în astfel de situații, pe baza altor experiențe acumulate în diferite sisteme sociale, pentru a aplica diverse metode de soluționare a conflictelor și a găsi întotdeauna soluțiile cele mai plăcute celor care apelează la el, altele decât cele pe cale juridică, astfel încât să restabilească situația de armonie anterioară. Ceea ce, nu se va întâmpla niciodată, odată cu soluționarea unui litigiu în instanță, deoarece părțile rămân pe poziții contrare, conflictuale, fiindcă soluția este dată potrivit legii unde o parte pierde, alta câștigă, fapt care nu este de natura să restabilească armonia

Mediatorii sunt neutri, nu decid cu privire la cine are dreptate, nu judeca ce s-a întâmplat și nu caută vinovați. Mediatorii sunt cei care în final, vor ajuta părțile să redacteze un acord cu privire la înțelegerile la care au ajuns, explicându-vă cu calm și mare tact ca între o procedură de mediere și un proces juridic, calea cea mai plauzivă, facilă și mai dintre părți. Mai mult puțin costisitoare este decât atât, se ajunge la medierea. o cheltuială foarte mare, atât de timp cât Recapitulând, medieși economică, ceea ce rea este o procedura îngreunează ambele extrajudiciară de părți, indiferent de soluționare a conflictepartea care câștigă, să lor de orice tip, amiaajungă la un rezultat bilă, confidențială, la amiabil, având în ve- care părțile apelează dere că de-a lungul în mod voluntar și care timpului, pentru asigu- se derulează într-un rarea drepturilor și climat de încredere libertăților persoanei, față de mediator, care s-au prevăzut anumite este și rămâne reguli general valabile imparțial și neutru pe în diferite sisteme de tot parcursul procedudrept – garanții proce- rii de mediere, oriensuale – care îngreu- tând părțile în găsirea nează procedurile soluțiilor reciproc juridice. avantajoase, potrivit propriilor lor voințe

Care este rolul me- (din momentul în care diatorului? mediatorul încalcă Rolul mediatorului este acela de a vă facilita negocierea dintre părți și de a vă sprijini în soluționarea conflictului, pe o cale cât mai amiabilă (energiile negative sunt îndreptate spre găsirea soluțiilor reciproc avantajoase) și mai optimistă posibil. Ei vă ajută sa comunicați deschis despre conflictul dumneavoastră și să găsiți o solutie reciproc convenabilă, eficientă și durabilă care să satisfacă toate părțile. Mediatorii au obligația de a vă explica încă de la începutul procedurii de mediere toate fazele ei și de a răspunde la întrebările puse de dumneavoastră.

aceste principii de neutralitate sau imparțialitate, părțile au libertatea de a-și alege un alt mediator). Medierea se derulează într-un timp relativ scurt ( nu trebuie să depășească patru luni), în funcție de complexitatea cauzei, natura litigiului și voința părților, este mai puțin costisitoare, în comparație cu cea juridică, iar ea, medierea este singura cale prin care se pot restabili relațiile existente între părți, înainte de declanșarea conflictului, fapt deloc de neglijat. Mediator cultural,civil și comercial Prof. Gianina Ina Ghiuta

Un ardelean a înregistrat nimicul la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci

Brandul “NIMIC”, original din Ardeal

Despre ardeleni se ştie, printre altele, că sunt oameni chibzuiţi, harnici, care fac din nimic lucruri minunate. Un ardelean a decis să facă din nimic un brand, astfel că, după ce l-a înregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), a devenit proprietarul brandului NIMIC. Laurenţiu Olaru, din Alba Iulia, este şi un cunoscut inventator, din moment ce care are deja 12 brevete înregistrate la OSIM. Unele dintre aceste invenţii se referă la conservarea energiei, iar Laurenţiu Olaru a inventat, printre altele, un nou sistem de construire a clădirilor care adăpostesc centralele termice, dar şi o membrană permeabilă care are rolul de a păstra energia termică. Dat fiind că, după cum se observă, l-au preocupat în permanenţă lucruri care nu se văd, pasul spre un brand consistent cum este “Nimic” a fost uşor. El spune că ideea de a înregistra bandul ”Nimic” i-a venit dintr-o glumă. ”Am mulţi prieteni care, atunci când vin la mine acasă şi îi întreb cu ce să îi servesc răspund: ”Cu nimic!”. Aşa că am înregistrat brandul comercial, am confecţionat etichete pe care le pot lipi de sticle de vin, de afinată, de ţuică. Pot să ofer oricui dreptul să folosească acest brand, însă nu vreau să îl comercializez.” Ca să fie consecvent până la capăt, Laurenţiu Olaru a declarat hotărât: “Nu vreau, de fapt, să fac nimic cu brandul ”Nimic”.” Este păcat, deoarece, odată răspândit, brandul “Nimic” ar putea fi folosit într-o mulţime de feluri. De exemplu, ar completa fericit crâşmele cu denumiri cum ar fi “La servici” sau “La birou”. Astfel, mulţi bărbaţi ar putea răspunde cu mâna pe inimă la interogatoriile soţiilor: “Dragă, am fost la birou! Cum adică ce am băut? Nimic!”. Sau: “Mă jigniţi, domnule poliţist, am băut un suc şi altceva, nimic!” Laurenţiu Olaru este hotărât, deocamdată, să nu folosească brandul în scopuri comerciale. Om cu simţul umorului, inventatorul nu poate sau nu vrea să explice de ce a transformat o glumă într-o marcă înregistrată. El spune că a înregistrat brandul “Nimic” pur şi simplu, ca să fie stăpân pe nimic. Ce să mai zicem, fiecare cu plăcerea lui! G.B.


Actualitatea magazin

PAGINA

25

MONDEN

26 mai - 8 iunie 2012

Lecţii de stil

Paradă românească la Erba Culorile pline de viaţă și croiurile lejere te duc cu gândul la joc și relaxare Dacă trăiam cu impresia că doar italienii pot organiza parade de modă impresionante, ne înșelăm! Iată că și românii sunt în măsură să pună la scenă înaltă o întreagă scenografie fashion.

Director general Cristiano Acquaroli Director editorial Alina Harja Secretar redacţie Marius Lupu Redacţia Alina Breje, Lorella Lattavo, Anca Manolea, Ghighi Puieșteanu, Arsenio Silupescu, Irina Țîrdea Colaboratori Costel Adjudeanu, Raisa Ambros, Cornelia Crîșmaru, Robert Gal-Pal, Giancarlo Germani, Adrian Ioan Grigor, Ioana Grigore, Adalbert Gyuris, Adania M., Iulian Manta, Gabriela Lavinia Ninoiu, Nicola Panetta, Adina Pop, Jenica Răchinoiu, Corina F. Vătavu Art director & DTP Marius Lupu Editat de Noesis Media SRL Administrator Ioan Adrian Grigor Redacţia și administraţia Cluj-Napoca, Piaţa 1 Mai nr. 4 Tel. +40 264 333 507 Tipografia Telestampa Centro Italia srl Località Casale Marcangeli 67061 Oricola (AQ)

Evenimentul a avut loc în nordul Italiei, la Erba (provincia Como), în incinta discotecii de lux “Club Moda”. Proprietara magazinului de îmbrăcăminte şi accesorii Bobită din Lecco, o tânără întreprinzătoare româncă, Violeta Bobita, si-a văzut

visul împlinit, organizând prima sa paradă de modă în Italia. Alegerea locaţiei, decorul amenajat special ocaziei, plin de elemente florale, prestaţii live de hair styling şi prestaţia modelelor românce pe podium au creat o

atmosferă unică. Au fost prezentate colecţiile noului sezon estival: o amplă gamă tentantă, în vestimentaţii şi accesorii pentru toate gusturile. Stilul “Bobita” ne-a propus o femeie plină de viaţă, liberă şi mereu în pas cu moda. Au predominat tonu-

rile pastelate sau culorile tari şi o paletă largă de imprimeuri florale, care atrag prin simplitate şi emană delicateţe şi feminitate. “Culorile pline de viață și croiurile lejere te duc cu gândul la joc și relaxare”,

afirmă Violeta Bobita. A fi în pas cu moda înseamnă "să te îmbraci așa cum te simți", declamă Bobita, "fiind atentă la propunerile designerilor și, cu siguranță, îți vei găsi propriul stil!"

*** Actualitatea Magazin nu își asumă responsabilitatea în ceea ce privește conţinutul reclamelor și nu garantează veridicitatea mesajelor publicitare aferente. Actualitatea Magazin este un ziar editat în România și se supune legilor românești în materie. *** Publicitate : tel. (0039) 339 41 42 640

de Irina Țîrdea ISSN 2248 – 0803


PAGINA

26

CALEIDOSCOP

PAMFLET

Nu zău, pe bune !? Sexy-roboțica Luna trecută (aprilie 2012) într-un shopping center din Hong Kong a fost prezentat lumii întregi ultimul dintre androizii pe care japonezul Hiroshi Ishiguro îi realizează încă din 2006. Numele său este Geminoid F. Roboata, pentru că de un android-femelă este vorba, a fost construită cu scopul de a funcţiona ca infirmieră, dar și ca stewardesă sau manechin. Ea era gata din 2010, dar nu era încă pregătit "uterul" industrial care să o poată clona, multiplica și livra. Preţul de vânzare este la îndemâna tuturor: numai 110 000 $. Aoleu, mișto gagică - Doamne, păzește-mă de gândurile păcătoase! Exact cum îmi place mie: părul negru și lung, ochii vii și pătrunzători (normal, de unde atâta sfială la o mașină?), un năsuc din ăla numai bun de mușcat și o guriță perversă care zâmbește enigmatic à la Gioconda. Of, of ! Și când te gândești că are 12 motorașe, pentru a se putea mișca în toate sensurile (!!!) iar cele 65 de expresii pe care le poate afișa o fac să poată exprima orice emoție (emoții la comandă, nu la bunul ei plac!) - nu-ți vine s-o iei razna? Ba îți vine. Vârsta? Ce mai contează? Are oricum peste 20 de ani. E majoră din naștere. Am devenit brusc gelos pe cei pentru care 70-80 de mii de euro sunt bani de buzunar - sau "fond de rulment", cum se mai spune. Și pe cei care posedă garanții - nu cașbeci ca mine - pentru contractarea unui împrumut bancar. Pentru că mașinuța asta nesuferită va salva cu siguranță sistemul bancar mondial din criza economică înspăimântătoare pe care o traversăm. Auzi, dom'le, la ce s-a gândit omul atunci când a programat jucăria: la infirmiere, hostesse sau modele! Păi dumneavoastră știți în ce le deghiza Berlusconi pe fete când le invita la bunga-bunga? Nu știți? Vă spun eu: în infirmiere. Și mai știți care este primul criteriu ce stă la baza alegerii celor ce vor deveni stewardese ori manechine de modă? Nu? Vă spun tot eu: să fie sexy! Dac-ar fi făcut un bărbat, pregătit pentru a lucra în industrie, japonezul și-ar fi pus în cap toate sindicatele de pe Pământ, ar fi dat naștere unei noi revoluții proletare. Dar așa? Numai pace și prietenie! Ba nu-i așa. Zău, pe bune! Pentru că, oi fi eu puțin gelos pe cei care o vor avea sau deja o posedă pe Geminoid F, dar vă dați seama ce sentimente nutresc pentru dumneaei conaționalele mele, nu numai cele din diaspora: infirmierele, badantele, vânzătoarele, modelele, escort-esele etc. etc. Cred că vă puteți închipui incertitudinea, teama, ura, spiritul de vendetă care vor infecta iremediabil lumea serviciilor. Păzea, Hiroshi Ishiguro! de Ghighi Puieșteanu

Horoscopul rimat a' lu' Ghinea ^

Berbec

Nu te mai hazarda, ca-n alte dăți; Regenerezi conflicte, contestații... În dragoste te-așteaptă noutăți: Schimbări, puneri la punct, alte senzații!

_

Taur

Venus, intrând în semn, dă pasiune! Clarifică-ți problemele mai vechi; Și-n muncă, și-n alcov dă-le "pe bune" Pe cei obraznici trage-i de urechi!

`

Gemeni

Mai ține-ți, bre, nervii în frâu! Pentru că n-ai de ce te plânge; Totul nu curge ca un râu ? Nu ai decât din dinți a strânge!

a

Rac

În sfârșit, ești la recuperare! Și lucrul poate fi recreativ; Dar ține cont, când tinzi spre "la mai mare" Că adevărul este relativ!

b

Leu

Aștepți vești noi în muncă și nu vin? Emoții noi se lasă așteptate? Nici cerul, știi, nu e mereu senin; N-ai cum trăi doar chestii programate!

c

Fecioară

Toate căile îți sunt larg deschise De-o propice situație astrologică; Transformă-n fapte planuri, mofturi, vise... Dar fugi de falsitatea demagogică!

Actualitatea magazin

d

Balanță

Vei depăși criza datorită unui amic; Prietenii contează mult în viața privată. Cere ce meriți, nu mai tăcea chitic Tristețea trece-o la "a fost odată"!

e

Scorpion

Zici c-ai depășit "aria nocivă" Și te simți din nou în mare formă? Jupiter îți este încă împotrivă; Mai ai de tras pân' să ajungi "la normă"!

f

Săgetător

Cadou întâmplării nu-i lăsa nimic Cu prudență cântărește și gestionează Inițiative. Ca într-un alambic, Tot ce vrei să faci curăță, filtrează!

g

Capricorn

E timp de renaștere Și-n muncă și-n amor; De învins, de cunoaștere A tot ce-nsoțea "îmi e dor"!

h

Vărsător

După ce prestigiul ți-a crescut Și inimii i-ai dat tot ce-ți cerea, Te vei ciocni iar de neprevăzut Vei primi două vești: bună, și rea!

i

Pești

O perioadă particulară va urma Privind în special la sentimente; Doar Rațiunea focul va curma Și toleranța; să nu fie-absente!

26 mai - 8 iunie 2012

Teatrul Ignoranţei

◼ scenetă satirică de Ghighi Puieșteanu

A căzut guvernul ! Nota autorului Rotaliana, deja des întâlnită în conversațiile conaționalior noștri, este - în cazul acestei rubrici satirice - o "bază de atac" împotriva "bilingvilor" care dau adesea cu... oiștea-n gard ! - Alo! Aloo! Alo! - Pronto! Cine cavolo mă cheamă cu numărul ascuns? Pronto, da! - Saveto, tu ești? Alo, m-auzi? - Te-aud, băi nefericitule. La ce mă mai disturbezi, când ţi-am ordinat să-mi dimentici telefonu? - Să-l uiţi. Să-l cancelezi din capul tău cel boţit. Că dacă știam că ești tu, îţi băgam secretăria în bot, da' n-am văzut niciun număr... - Îhî. N-are, fă, cum să-ţi apară număr de ţară... - Cum, n-are cum? - Că te sun de la noi din sat, de pe fixu' mătii! Nu, Saveto, sunt la voi, la socrii mei, la ședinţă. - Bă, golane, tu pentru mine ești un ex, capiși? Părinţii mei, dacă-s socrii tăi, îi dau la vale și pe ei. Și de câte ori vrei să-ţi amintesc că pe mine mă cheamă Elisabeta și nu Saveta? - Ha, ha! E-li-sa-be-ta! De ce nu te uiţi, fă, în oglindă să vezi... - Ce să văd? - Ai tu meclă de regină? Tu ai meclă de fesenistă. De-asta te sunam. Lasă tot și vinoncoace! - Mio Dio! S-a-ntâmplat ceva rău? - S-a-ntâmplat, dar de bine. - Adică? - O chicat Ungureanu, ș-o venit ai tăi la putere! - Care ungurean, băi ciobane? Ăla care voia să-l omoare pe cel moldovan și l-a pârât oaia? Mioriţa? - Lasă, fă, miștoul. Ceala era de-al nostru. - Cum așa? - Păi pe tine unde te-o fă... pardon, mă-ta? Nu la Adjud?

- Da, și ce-i cu asta? - Ungureanu nu era prieten cu vrânceanu ? Cu străbunică-tu? - Aha... da' voiau să-l omoare pe ăl moldovan, nu? Oi fi io vrânceancă, da-s și moldovancă. Cum vine asta, că nu mai înţeleg nimic? - Nu, Eli... saveto, pe moldoveanu de peste Prut voiau să-l facă, că se dăduse cu sovieticii și le-a confiscat oile să le ducă la ceapeu. Nu vezi că nici azi nu vor să recunoască că-s români, chit că le-a dat Băse pașapoarte comunitare la toţi. - Mmm. Hai, zi-i de celălalt ungurean. - Primu ministru, sereistu'. O chicat guvernu', fată, și vin la putere ai tăi. Vină acasă, să nu scapi din nou alviţa. - Care ai mei, băi ratatule? - De-alde Iliescu. Ți-amintești ce-i mai pupai tabloul? Noul prim-ministru este... știi poanta? - Nu știu. - Ponta! Că pe Ungureanu l-a manevrat două din ălea, cum puteai s-ajungi și tu, care ai avut funcţii și la utece și la fesene; că erai s-ajungi primăriţă, da' te știa comuna că ai cam dat-o la toţi: Plăcintă cu Urdea. - Băi cozonac alterat, io sunt plăcintă cu urdă, 'tu-ţi pasticeria mă-tii și a soacră-tii... - Nu, fă! Simona Plăcintă și cu Elena Urdea, aia cu palmierii la ghiveci. - Aha. Elena Udrea, voiai să spui. - Ce mi-e crocodil, ce mi-e cocodril; că doar am fost și io în Italia, dar am plecat să nu te mai văd ce combini, că făceam și eu vreo crimă ca ungureanu și vrânceanu din baladă. Înţelegi? Capi... - Pii, pii, pii, pii... - Ai închis, Saveto, în pi...


Actualitatea magazin 26 mai - 8 iunie 2012

DIVERTISMENT

Rebusistice | INTEGRAMA RO & IT

Zodii (I)

◼ de Ghighi Puieșteanu

PAGINA

27 Dat fiind faptul că definiţiile acestei grile sunt aproape "mură-n gură" :) dezlegătorului îi este necesar - dar nu obligatoriu - numai un dicţionar românitalian pentru a găsi cu facilitate cuvintele preluate din limba "verișorilor" noștri.

◼ Dezlegarea din numărul trecut: IDRAULICO, MECI, NAS, RIME, CS, SI, MOTAN, RADIU, ZUGRAV, RR, ZIAR, ILAR, SPUMOS, ZIDARI, EMU, EDITATI, UN, REDUCE, OTI, TRAP, LA, CRIC, VI, TARG, AA, EO, EGO, CHIRII, ORARE, EVA, NAN, ELETTRICISTA

AAAnunţuri Anunţuri gratuite ! Vrei să publici un anunţ de mica publicitate în ziar ? Trimite acum textul anunţului tău prin email la: actualitateamagazin@gmail.com

Actualitatea Magazin caută în toată Italia corespondenţi de presă profesioniști sau amatori. Pentru informaţii suplimentare trimiteţi un email la: actualitateamagazin@gmail.com (puteţi atașa și un CV) sau telefonaţi la +39 339 4142640.


Î N F A M I L I E


Actualitatea Magazin Nr. 14