Page 1

NOTA DE FUNDAMENTARE PENTRU IDENTIFICAREA ATRIBUȚIILOR SPECIFICE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ÎN VEDEREA STABILIRII NUMĂRULUI DE PERSONAL STRICT NECESAR CARE SĂ FIE ÎN MĂSURĂ SĂ ÎNDEPLINEASCĂ ACESTE ATRIBUŢII - comună/oraş/municipiu cu 3.000 - 5.000 locuitori Nr. crt. 0 1 2 3

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL 1 Primarul comunei, al oraşului, al municipiului Viceprimarul comunei, al oraşului, al municipiului Secretarul comunei, al oraşului, al municipiului

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: „Art. 57. - (1) Comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au un primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii.” Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: „Art. 116. - (1) Fiecare unitate administrativ-teritorială şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local.”

1 1 sau 2 1

Aparatul de specialitate al primarului comunei, al oraşului, al municipiului 4

Administratorul public

5

Compartimentul specializat de informare și relaţii publice

Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: „Art. 112. - (1) La nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.” Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public: „Art. 3. - Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop. Art. 4. - (1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu. (2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de relaţii publice se stabilesc, pe baza dispoziţiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a autorităţii sau instituţiei publice respective.”

1

1 2

Pentru unităţile administrativteritoriale cu numărul de locuitori sub 5.000, numărul de personal, STRICT NECESAR, scade după cum urmează: a) până la 1500, inclusiv, cu ½ normă; b) între 1.501 şi 3.000, inclusiv, cu ¼ normă Pentru unitățile administrativteritoriale cu peste 5.000 de locuitori, numărul de personal, STRICT NECESAR, crește după cum urmează: a) între 5.000 și 10.000 de locuitori, inclusiv, cu ½ normă; b) între 10.001 şi 20.000 de locuitori, inclusiv, cu ¾ normă; c) între 20.001 şi 50.000 de locuitori, inclusiv, cu o normă; d) între 50.001 şi 100.000 de locuitori, inclusiv, cu 2 norme; e) între 100.001 şi 200.000 de locuitori, inclusiv, cu 4 norme; f) între 200.001 şi 300.000 de locuitori, inclusiv , cu 5


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

0

1

2

3

6

7

Compartimentul pentru relaţia cu societatea civilă

Compartimentul pentru relaţia cu mediul asociativ

Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică: „Art. 6. - (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii. (2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţă publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde o notă de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ. (3) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri se transmite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2). (4) La publicarea anunţului autoritatea administraţiei publice va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. (5) Conducătorul autorităţii publice va desemna o persoană din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.” Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii: „Art. 51. - (1) În cadrul Camerelor Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, aparatului de lucru al Guvernului, instituţiei Avocatul Poporului, autorităţilor administrative autonome, ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale funcţionează structuri pentru relaţia cu mediul asociativ. Acolo unde asemenea structuri lipsesc, ele se vor constitui.”

OBSERVAŢII 4 norme; g) peste 300.000 de locuitori, 7 norme la care se adaugă câte 1 normă pentru fiecare 100.000 de locuitori. Pentru unităţile administrativ-teritoriale cu numărul de locuitori sub 5.000, numărul de personal, STRICT NECESAR, scade după cum urmează: a) până la 1500, inclusiv, cu ½ normă; b) între 1.501 şi 3.000, inclusiv, cu ¼ normă

1

1

Pentru unitățile administrativ-teritoriale cu peste 5.000 de locuitori, numărul de personal, STRICT NECESAR, creşte după cum urmează: a) între 5.000 și 10.000 de locuitori, inclusiv, cu ½ normă; b) între 10.001 şi 20.000 de locuitori, inclusiv, cu ¾ normă; c) între 20.001 şi 50.000 de locuitori, inclusiv, cu o normă; d) între 50.001 şi 100.000 de locuitori, inclusiv, cu 2 norme; e) între 100.001 şi 200.000 de locuitori, inclusiv, cu 4 norme; f) între 200.001 şi 300.000 de locuitori, inclusiv , cu 5 norme; g) peste 300.000 de locuitori, 7 norme la care se adaugă câte 1 normă pentru fiecare 100.000 de locuitori. Pentru unităţile administrativ-teritoriale cu numărul de locuitori sub 5.000, numărul de personal, STRICT NECESAR, scade după cum urmează: a) până la 1500 de locuitori, inclusiv, cu ½ normă; b) între 1.501 şi 3.000 de locuitori, inclusiv, cu ¼ normă Pentru unitățile administrativ-teritoriale cu peste 5.000 de locuitori, numărul de personal, STRICT NECESAR, crește

2


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

0

1

2

3

8

Compartimentul pentru achiziţii publice

9

Serviciul public comunitar

Ordonanţă de urgenţă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii: „Art. 3041. (1) În vederea atribuirii contractelor, autoritatea contractantă are obligaţia de a înfiinţa un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, până la data de 1 ianuarie 2008. (2) În cazul autorităţilor contractante nouînfiinţate obligaţia prevăzută la alin. (1) va fi dusă la îndeplinire într-un termen de cel mult 3 luni de la data înfiinţării autorităţii contractante. (3) În măsura în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite înfiinţarea unui compartiment distinct, obligaţia prevăzută la alin. (1) şi (2) se îndeplineşte pe cale de act administrativ al conducătorului autorităţii contractante prin care una sau, după caz, mai multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante sunt însărcinate cu ducerea la îndeplinire a principalelor atribuţii ale compartimentului intern specializat, aşa cum sunt prevăzute de legislaţia în materia achiziţiilor publice.”

Ordonanţa Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor

3

OBSERVAŢII 4 după cum urmează: a) între 5.000 și 10.000 de locuitori, inclusiv, cu ½ normă; b) între 10.001 şi 20.000 de locuitori, inclusiv, cu ¾ normă; c) între 20.001 şi 50.000 de locuitori, inclusiv, cu o normă; d) între 50.001 şi 100.000 de locuitori, inclusiv, cu 2 norme; e) între 100.001 şi 200.000 de locuitori, inclusiv, cu 4 norme; f) între 200.001 şi 300.000 de locuitori, inclusiv , cu 5 norme; g) peste 300.000 de locuitori, 7 norme la care se adaugă câte 1 normă pentru fiecare 100.000 de locuitori. Pentru unităţile administrativ-teritoriale cu numărul de locuitori sub 5.000, numărul de personal, STRICT NECESAR, scade după cum urmează: a) până la 1500 de locuitori, inclusiv, cu ½ normă; b) între 1.501 şi 3.000 de locuitori, inclusiv, cu ¼ normă

2

3

Pentru unitățile administrativ-teritoriale cu peste 5.000 de locuitori, numărul de personal, STRICT NECESAR, crește după cum urmează: a) între 5.000 și 10.000 de locuitori, inclusiv, cu ½ normă; b) între 10.001 şi 20.000 de locuitori, inclusiv, cu ¾ normă; c) între 20.001 şi 50.000 de locuitori, inclusiv, cu o normă; d) între 50.001 şi 100.000 de locuitori, inclusiv, cu 2 norme; e) între 100.001 şi 200.000 de locuitori, inclusiv, cu 4 norme; f) între 200.001 şi 300.000 de locuitori, inclusiv , cu 5 norme; g) peste 300.000 de locuitori, 7 norme la care se adaugă câte 1 normă pentru fiecare 100.000 de locuitori.


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

local de evidenţă a persoanelor

10

Serviciul comunitar pentru cadastru şi agricultură

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

5

Pentru unităţile administrativ-teritoriale cu numărul de locuitori sub 5.000, numărul de personal, STRICT

publice comunitare de evidenţă a persoanelor: „Art. 1. - (1) Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, denumite în continuare servicii publice comunitare, se organizează la nivelul consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi la nivelul consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti. …………………………………………………………. . Art. 4. - (1) Se înfiinţează, în subordinea consiliilor locale1) ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, servicii publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, denumite în continuare servicii publice comunitare locale, prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor. (2) Serviciile publice comunitare locale se înfiinţează şi în sectoarele municipiului Bucureşti, prin reorganizarea structurilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi a birourilor de evidenţă informatizată a persoanei ale Serviciului independent de evidenţă informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din cadrul Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei. (3) Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, înfiinţate în subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucureşti, se pot constitui cu personalitate juridică, prin hotărâre a consiliilor locale.” 1 ) Potrivit art. 61 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Serviciul public comunitar pentru evidența persoanelor nu mai poate funcționa în subordinea consiliilor locale, ci în subordinea primarului: „ Art. 61. - (1) Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. (2) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii. (3) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. (4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii. Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual. (5) Primarul conduce serviciile publice locale.” Ordonanţa Guvernului nr. 13/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură: „Art. 1. (1) La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale comune, oraşe şi municipii - se înfiinţează servicii

4


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

2

3

comunitare pentru cadastru şi agricultură. (2) Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură se constituie, după caz, în compartimente distincte, organizate în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat potrivit legii, sau ca servicii publice cu personalitate juridică, în subordinea consiliilor locale, finanţate din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local.”

11

Compartimentul pentru gestiunea curentă a resurselor umane şi a funcţiilor publice

Lege nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: „Art. 24. - Gestiunea curentă a resurselor umane şi a funcţiilor publice este organizată şi realizată, în cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice, de către un compartiment specializat, care colaborează direct cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.”

OBSERVAŢII 4 NECESAR, scade după cum urmează: a) până la 1500, inclusiv, cu ½ normă; b) între 1.501 şi 3.000, inclusiv, cu ¼ normă

2

Pentru unitățile administrativ-teritoriale cu peste 5.000 de locuitori, numărul de personal, STRICT NECESAR, crește după cum urmează: a) între 5.000 și 10.000 de locuitori, inclusiv, cu ½ normă; b) între 10.001 şi 20.000 de locuitori, inclusiv, cu ¼ normă; c) între 20.001 şi 50.000 de locuitori, inclusiv, cu o normă; d) între 50.001 şi 100.000, inclusiv, cu 2 norme; e) între 100.001 şi 200.000 de locuitori, inclusiv, cu 4 norme; f) între 200.001 şi 300.000 de locuitori, inclusiv , cu 5 norme; g) peste 300.000 de locuitori, 7 norme la care se adaugă câte 1 normă pentru fiecare 100.000 de locuitori. Pentru unităţile administrativ-teritoriale cu numărul de locuitori sub 5.000, numărul de personal, STRICT NECESAR, scade după cum urmează: a) până la 1500 de locuitori, inclusiv, cu ½ normă; b) între 1.501 şi 3.000 de locuitori, inclusiv, cu ¼ normă Pentru unitățile administrativ-teritoriale cu peste 5.000 de locuitori, numărul de personal, STRICT NECESAR, crește după cum urmează: a) între 5.000 și 10.000 de locuitori, inclusiv, cu ½ normă; b) între 10.001 şi 20.000 de locuitori, inclusiv, cu ¾ normă; c) între 20.001 şi 50.000 de locuitori, inclusiv, cu o normă; d) între 50.001 şi 100.000 de locuitori,

5


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

0

1

2

3

4

2

inclusiv, cu 2 norme; e) între 100.001 şi 200.000 de locuitori, inclusiv, cu 4 norme; f) între 200.001 şi 300.000 de locuitori, inclusiv , cu 5 norme; g) peste 300.000 de locuitori, 7 norme la care se adaugă câte 1 normă pentru fiecare 100.000 de locuitori. Pentru unităţile administrativ-teritoriale cu numărul de locuitori sub 5.000, numărul de personal, STRICT NECESAR, scade după cum urmează: a) până la 1500 de locuitori, inclusiv, cu ½ normă; b) între 1.501 şi 3.000 de locuitori, inclusiv, cu ¼ normă

12

Controlul intern și controlul financiar preventiv propriu

Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare: „ARTICOLUL 2 Definiţii În înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: …………………………………………………………………… c) control financiar preventiv - activitatea prin care se verifică legalitatea şi regularitatea operaţiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora; d) control intern - ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile; ……………………………………………………………………. f) credit de angajament - limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate; g) credit bugetar - suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni; h) economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate; i) eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective; j) eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate; k) fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale; l) inspecţie - verificarea efectuată la faţa locului, în scopul constatării unor eventuale abateri de la legalitate şi al luării de măsuri pentru protejarea fondurilor publice şi a patrimoniului public şi pentru repararea prejudiciului produs, după caz; m) entitate publică - autoritate publică, instituţie publică, companie/societate naţională, regie autonomă, societate comercială la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar majoritar, cu personalitate juridică, care utilizează/administrează fonduri publice şi/sau patrimoniu public; n) instituţie publică - Parlamentul, Administraţia

6

OBSERVAŢII

Pentru unitățile administrativ-teritoriale cu peste 5.000 de locuitori, numărul de personal, STRICT NECESAR, crește după cum urmează: a) între 5.000 și 10.000 de locuitori, inclusiv, cu ½ normă; b) între 10.001 şi 20.000 de locuitori, inclusiv, cu ¾ normă; c) între 20.001 şi 50.000 de locuitori, inclusiv, cu o normă; d) între 50.001 şi 100.000 de locuitori, inclusiv, cu 2 norme; e) între 100.001 şi 200.000 de locuitori, inclusiv, cu 4 norme; f) între 200.001 şi 300.000 de locuitori, inclusiv , cu 5 norme; g) peste 300.000 de locuitori, 7 norme la care se adaugă câte 1 normă pentru fiecare 100.000 de locuitori.


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora; …………………………………………………………………. r) ordonator de credite - persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit legii, să dispună şi să aprobe operaţiuni; s) patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu. Drepturile şi obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativteritoriale se referă atât la bunurile din domeniul public, cât şi la cele din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale; t) persoană desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu - persoana din cadrul compartimentelor de specialitate, numită de conducătorul entităţii publice pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu sau persoana care îndeplineşte această atribuţie pe bază de contract, în condiţiile legii; ……………………………………………………………………. ARTICOLUL 3 Obiectivele generale ale controlului intern Controlul intern are următoarele obiective generale: - realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a atribuţiilor instituţiilor publice, stabilite în concordanţă cu propria lor misiune, în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă; - protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei; - respectarea legii, a reglementărilor şi deciziilor conducerii; - dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare şi difuzare a datelor şi informaţiilor financiare şi de conducere, precum şi a unor sisteme şi proceduri de informare publică adecvată prin rapoarte periodice. ARTICOLUL 4 Obligaţiile conducătorului instituţiei publice în domeniul controlului intern; cerinţele controlului intern (1) Conducătorul instituţiei publice trebuie să asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea şi perfecţionarea structurilor organizatorice, reglementărilor metodologice, procedurilor şi criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerinţele generale şi specifice de control intern. (2) Cerinţele generale şi specifice de control intern sunt, în principal, următoarele: a) cerinţe generale: - asigurarea îndeplinirii obiectivelor generale prevăzute la art. 3 prin evaluarea sistematică şi menţinerea la un nivel considerat acceptabil a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau operaţiunilor; - asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere şi de execuţie, acesta având obligaţia să răspundă în orice moment solicitărilor conducerii şi să sprijine efectiv controlul intern; - asigurarea integrităţii şi competenţei personalului de conducere şi de execuţie, a cunoaşterii şi înţelegerii de către acesta a importanţei şi rolului controlului intern; - stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern, astfel încât acestea să fie adecvate, cuprinzătoare, rezonabile şi integrate misiunii instituţiei şi obiectivelor de ansamblu ale acesteia; - supravegherea continuă de către personalul de conducere a tuturor activităţilor şi îndeplinirea de către personalul de conducere a obligaţiei de a acţiona corectiv, prompt şi responsabil ori de câte ori se constată încălcări ale legalităţii şi regularităţii în efectuarea unor operaţiuni sau în realizarea unor activităţi în mod neeconomic, ineficace sau ineficient; b) cerinţe specifice: - reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern, a tuturor operaţiunilor instituţiei şi a tuturor evenimentelor semnificative, precum şi înregistrarea şi păstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel încât acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a fi examinate de către cei în drept; - înregistrarea de îndată şi în mod corect a tuturor operaţiunilor şi evenimentelor semnificative; - asigurarea aprobării şi efectuării operaţiunilor exclusiv de către persoane special împuternicite în acest sens;

7


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

- separarea atribuţiilor privind efectuarea de operaţiuni între persoane, astfel încât atribuţiile de aprobare, control şi înregistrare să fie, într-o măsură adecvată, încredinţate unor persoane diferite; - asigurarea unei conduceri competente la toate nivelurile; - accesarea resurselor şi documentelor numai de către persoane îndreptăţite şi responsabile în legătură cu utilizarea şi păstrarea lor. ARTICOLUL 5 Buna gestiune financiară (1) Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public. (2) Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are responsabilitatea elaborării şi implementării politicii în domeniul gestiunii financiare. Ministerul Finanţelor Publice îndrumă metodologic, coordonează şi supraveghează asigurarea bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public. CAPITOLUL II Dispoziţii privind controlul financiar preventiv SECŢIUNEA I Dispoziţii generale privind controlul financiar preventiv ARTICOLUL 6 Obiectul controlului financiar preventiv (1) Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operaţiuni care vizează, în principal: a) angajamente legale şi credite bugetare sau credite de angajament, după caz; b) deschiderea şi repartizarea de credite bugetare; c) modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virări de credite; d) ordonanţarea cheltuielilor; e) efectuarea de încasări în numerar; f) constituirea veniturilor publice, în privinţa autorizării şi a stabilirii titlurilor de încasare; g) reducerea, eşalonarea sau anularea titlurilor de încasare; h) constituirea resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene, reprezentând contribuţia viitoare a României la acest organism; i) recuperarea sumelor avansate şi care ulterior au devenit necuvenite; j) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; k) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; l) alte tipuri de operaţiuni, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (2) În funcţie de specificul entităţii publice, conducătorul acesteia poate decide exercitarea controlului financiar preventiv şi asupra altor tipuri de proiecte de operaţiuni decât cele prevăzute la alin. (1). ARTICOLUL 7 Conţinutul controlului financiar preventiv Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a proiectelor de operaţiuni care fac obiectul acestuia potrivit art. 6 din punctul de vedere al: a) legalităţii şi regularităţii; b) încadrării în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, după caz, stabilite potrivit legii. ARTICOLUL 8 Organizarea controlului financiar preventiv (1) Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea de coordonare şi reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entităţile publice. (2) Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită de autorităţi competente, în mod unitar, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe şi ale actelor normative emise în aplicarea acesteia. (3) Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită în următoarele forme: a) controlul financiar preventiv propriu, la toate entităţile publice şi asupra tuturor operaţiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice şi a patrimoniului public; …………………………………………………………………….

8


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

(4) Controlul financiar preventiv se va integra, în mod treptat, în sfera răspunderii manageriale pe măsură ce controlul managerial va asigura eliminarea riscurilor în administrarea fondurilor publice. Atingerea acestui nivel va fi evaluată de misiuni de audit dispuse de ministrul economiei şi finanţelor, în condiţiile legii.”

13

Compartimentul de audit public intern

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările și completările ulterioare: „Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) audit public intern - activitatea funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare; b) control intern - ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile; c) control financiar public intern - întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi dintr-o unitate centrală care este responsabilă de armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de control şi audit; d) economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate; e) eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective; f) eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate; g) entitate publică - autoritatea publică, instituţia publică, regia autonomă, compania/societatea naţională, societatea comercială la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar şi care are personalitate juridică; h) fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, fondurile provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice şi din fonduri externe nerambursabile; i) instituţie publică - include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţii publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora; j) instituţie publică mică - instituţia care derulează un buget anual de până la nivelul echivalentului în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani consecutiv; k) patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu; fac parte din patrimoniul public drepturile şi obligaţiile referitoare atât la bunurile din domeniul public, cât şi din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativteritoriale; l) circuitul auditului - stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiile şi responsabilităţile referitoare la acestea, precum şi arhivarea documentaţiei justificative complete, pentru toate stadiile desfăşurării unei acţiuni, care să permită totodată reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers.

__________ Litera g) a fost modificată prin art. I pct. 2 din O.G. nr. 37/2004.

CAPITOLUL II Organizarea auditului public intern Art. 3. - (1) Obiectivele auditului public intern sunt:

9

1


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

a) asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate să îmbunătăţească sistemele şi activităţile entităţii publice; b) sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entităţii publice printr-o abordare sistematică şi metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării. (2) Sfera auditului public intern cuprinde: a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţă externă; b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora; c) administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; d) sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele informatice aferente. (3) Ministerul Finanţelor Publice şi Camera Auditorilor Financiari din România vor elabora Cadrul comun cuprinzând obiectivele specifice auditului intern la entităţile economice din domeniul public.

__________ Alineatul (3) a fost introdus prin art. I pct. 3 din O.G. nr. 37/2004.

Art. 4. - Auditul public intern este organizat astfel: ………………………………………………………………... c) compartimentele de audit public intern din entităţile publice. …………………………………………………………………. Art. 9. - Compartimentul de audit public intern se organizează astfel: a) conducătorul instituţiei publice sau, în cazul altor entităţi publice, organul de conducere colectivă are obligaţia instituirii cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern; b) la instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, auditul public intern se limitează la auditul de regularitate şi se efectuează de către compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice; c) conducătorul entităţii publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, stabileşte şi menţine un compartiment funcţional de audit public intern, cu acordul entităţii publice superioare; dacă acest acord nu se dă, auditul entităţii respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern al entităţii publice care a decis aceasta.

__________ Litera c) a fost modificată prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 37/2004.

Art. 10. - (1) Compartimentul de audit public intern se constituie în subordinea directă a conducerii entităţii publice şi, prin atribuţiile sale, nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea activităţilor supuse auditului public intern. (2) Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către conducătorul entităţii publice, cu avizul UCAAPI; pentru entităţile publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, numirea/destituirea se face cu avizul entităţii publice superioare. (3) Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit. (4) Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă.”

14

Compartimentul financiar-contabil

Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale: „Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, precum şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale. (2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării: a) bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor,

10

5


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti; b) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale, după caz; c) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii; d) bugetului împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin din: împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau agenţilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat; împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale; e) bugetului fondurilor externe nerambursabile. Definiţii Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: ………………………………………………………………….. ……………………………………………………………… …. 5. autorităţi ale administraţiei publice locale - consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ca autorităţi deliberative, primarii, primarii de sectoare şi primarul general al municipiului Bucureşti, ca autorităţi executive; 6. buget - documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice; 7. buget local - documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale; 8. buget local pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti - totalitatea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi bugetului propriu al judeţului, respectiv ale sectoarelor şi al municipiului Bucureşti; ……………………………………………………………….. 10. clasificaţie bugetară - gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare; 11. clasificaţie economică - gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic; 12. clasificaţie funcţională - gruparea cheltuielilor după destinaţia lor, pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice; 13. contabil - denumirea generică pentru persoana şi/sau persoanele care lucrează în compartimentul financiar-contabil, care verifică documentele justificative şi întocmeşte/întocmesc instrumentele de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice; 14. compartiment financiar-contabil - structura organizatorică din cadrul instituţiei publice în care este organizată execuţia bugetară (serviciu, birou, compartiment); ………………………………………………………………. 39. instituţii publice locale - denumirea generică, incluzând comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora; …………………………………………………………………. 50. secţiune de funcţionare - partea de bază, obligatorie, a unui buget local, care cuprinde veniturile necesare acoperirii cheltuielilor curente pentru realizarea atribuţiilor şi competenţelor stabilite prin lege, specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale/subdiviziuni administrativ-teritoriale, precum şi cheltuielile curente respective; 51. secţiune de dezvoltare - partea complementară a unui buget local, care cuprinde veniturile afectate cheltuielilor de capital, potrivit politicilor de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal sau local, după caz, precum şi cheltuielile de capital respective, pe bază

11


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

de programe şi proiecte. Prin nivel zonal se înţelege teritoriul corespunzător a două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale învecinate pe a căror rază se realizează o acţiune, o lucrare, un serviciu, un program sau orice alt obiectiv, în înţelesul colectivităţilor locale respective; ………………………………………………………………... 54. şef al compartimentului financiar-contabil persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar-contabil şi care răspunde de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiarcontabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract, în condiţiile legii; ………………………………………………………………….. 56. unităţi administrativ-teritoriale - comunele, oraşele, municipiile şi judeţele; ………………………………………………………………… Autorizarea bugetară/angajamentele multianuale Art. 4. - (1) Prin aprobarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, după caz. (2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime, care nu pot fi depăşite. (3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. (4) Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii. (5) Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare. (6) În vederea realizării acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv. Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale Art. 5. - (1) Veniturile bugetare locale se constituie din: a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit; b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete; d) donaţii şi sponsorizări. (2) Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor. (3) Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale respective. (4) Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza. Descentralizarea unor activităţi Art. 6. - Trecerea de către Guvern în administrarea şi finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor activităţi, precum şi a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, după cum urmează: a) în primul an, prin cuprinderea distinctă în anexa la legea bugetului de stat a sumelor defalcate cu destinaţie

12


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

specială, necesare finanţării cheltuielilor publice transferate sau a noilor cheltuieli publice, precum şi a criteriilor de repartizare; b) în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale alocate unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat. …………………………………………………………………. Art. 54. - (1) În procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonanţare, plată. (2) Execuţia bugetară la oraşe, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe şi municipiul Bucureşti se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil. (3) Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituţiilor publice. (4) Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor disponibile. (5) Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor, executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de către contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil. (6) Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate. (7) Plata cheltuielilor la comune şi la instituţiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un număr de personal mai mic de 5 persoane se realizează de către ordonatorul de credite şi de persoana împuternicită cu atribuţii financiar-contabile, cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale. (8) Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plăţi în avans de până la 30%, în condiţiile dispoziţiilor legale. (9) Sumele reprezentând plăţi în avans, efectuate potrivit alin. (8) şi nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate, până la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituţiile publice care au acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate. (10) În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor şi serviciilor angajate, pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituţia publică se face cu perceperea majorărilor de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat şi până s-au recuperat. (11) Fac excepţie de la prevederile alin. (9) situaţiile expres reglementate prin dispoziţii legale.”

15

Casier

16

Compartimentul de specialitate pentru administrarea impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate bugetelor locale ale unităţilor administrativteritoriale

Legea nr. 22/1969

1

a) Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată; b) Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal; c) Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală; d) Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale;

Unul stabilire, constatare şi impunere + inspecţie fiscală Unul urmărire şi executare silită 13

2

În localităţi mai mari pentru pers. fizice câte unul – constatare – unul urmărire pentru fiecare 10.000 de poziţii de rol. La pers.


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

17

Servicii auxiliare suport

PREVEDEREA LEGALĂ 2 Numărul evoluează în funcţie de - dimensiunea UAT. - modul de organizare cu/fără personalitate juridică - numărul de sedii în care-şi desfăşoară activitatea

Registrator 1 Arhivar 1 Administrativ-aprovizionare 1 Îngrijitor 1 Administrator bază de date 2 Inginer de sistem 1 Consilier juridic 1

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

3

8

Art.31 Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială; Lege nr. 515/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale

18

Asistenţă socială

Hotărâre nr. 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului

-

19

Protecţia copilului

4 juridice câte unul constatare unul urmărire la 3000 de poziţii de rol Spre ex. sector 3 are 450.000 de roluri la p.f. şi 30.000 la pj În acest caz Minim 120 La aceştia se adaugă personalul ce desfăşoară activităţi suport + personalul de conducere Se dimensionează în funcţie de amploarea activităţii prin creştere Se dimensionează în funcţie de amploarea activităţii prin creştere

Anchete sociale Ajutor pentru încălzire

Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului Hotărâre nr. 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului

-

2

OBSERVAŢII

Protecţia copilului Persoane cu handicap 14

1

Se dimensionează în funcţie de amploarea activităţii prin creştere


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

2

3

Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2009: „Art. 1. - (1) În scopul asigurării unei evidenţe

20

Registrul agricol

21

Urbanism

22

Consilierul personal al primarului comunei/cabinetul primarului orașului/municipiului/ cabinetul primarului general

unitare cu privire la categoriile de folosinţă a terenurilor, a mijloacelor de producţie agricolă şi a efectivelor de animale care contribuie la dezvoltarea agriculturii şi buna utilizare a resurselor locale, autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor organizează întocmirea şi ţinerea la zi a registrului agricol, pe suport hârtie şi în format electronic, conform formularelor registrului agricol aprobate prin hotărâre a Guvernului, pe unităţi administrativ-teritoriale şi pe localităţi componente ale acestora. Art. 6. - (1) Primarii comunelor, ai oraşelor, ai municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti iau măsuri pentru întocmirea şi ţinerea la zi a registrului agricol, pe suport hârtie şi în format electronic, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe, pentru asigurarea împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii acestuia, precum şi pentru furnizarea datelor din registru, cu respectarea prevederilor legale. Art. 9. - (1) Înscrierea datelor în registrul agricol se face la comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către persoanele cărora le revin, prin dispoziţie a primarului respectiv, sarcina completării, ţinerii la zi a registrului agricol atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, precum şi a centralizării datelor. (2) Secretarul comunei, al oraşului, al municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, coordonează, verifică şi răspunde de modul de completare şi ţinere la zi a registrului agricol. (3) Orice modificare a datelor înscrise în registrul agricol se face numai cu acordul scris al secretarului comunei, al oraşului, al municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Ordin nr. 119/2009 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.430/2005 3. La articolul 8, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (3) Instituţia Arhitectului-şef reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului din cadrul administraţiei publice locale şi duce la îndeplinire atribuţiile conferite de Lege ca şef al structurilor de specialitate organizate în cadrul acestora. Arhitectul-şef nu poate fi subordonat unui alt funcţionar public din cadrul aparatului propriu al consiliului judeţean, respectiv al primăriei, după caz." Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare: „Art. 66. - (1) Primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier personal. Primarii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ pot înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din: a) maximum 3 persoane la oraşe şi municipii; b) maximum 5 persoane la municipii reşedinţă de judeţ. (2) Personalul prevăzut la alin. (1) este numit şi eliberat din funcţie de către primar. (3) Personalul prevăzut la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului primarului. (4) Atribuţiile personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziţie a primarului. Art. 67. - (1) Primarul general al municipiului Bucureşti, asimilat demnitarului, poate înfiinţa în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului general, compartiment distinct, care cuprinde următoarele funcţii

15

OBSERVAŢII 4 Se dimensionează în funcţie de amploarea activităţii prin creştere

2

1

1

Se dimensionează în funcţie de amploarea activităţii prin creştere


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

2

Se dimensionează în funcţie de amploarea activităţii prin creştere

de execuţie de specialitate: directorul de cabinet, 3 asistenţi de cabinet, 8 consilieri personali, 2 secretari personali şi 2 curieri personali. (2) Salarizarea personalului din cadrul cabinetului primarului general al municipiului Bucureşti se va face potrivit cap. II lit. B din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 3/2006 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2006.”

OG 80/2001 23

Şofer

Lege nr. 371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare

24

Poliţie comunitară

25

Administrarea domeniului public şi privat

Art. 1. - (1) În scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, precum şi pentru creşterea eficienţei pazei obiectivelor şi a bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, se poate înfiinţa, la nivelul municipiilor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, Poliţia Comunitară, ca serviciu public de interes local, specializat. (2) Poliţia Comunitară se poate înfiinţa şi la nivelul comunelor. (3) Poliţia Comunitară se poate constitui, după caz, prin reorganizarea corpurilor gardienilor publici existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, la nivelul unităţilor administrativteritoriale prevăzute la alin. (1) şi (2). Art. 4. - (1) Poliţia Comunitară se înfiinţează prin hotărâre a consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, după caz, şi se subordonează primarilor acestora. (2) La nivelul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor Poliţia Comunitară se organizează, după caz, ca serviciu public sau structură fără personalitate juridică - direcţie, serviciu, birou sau compartiment - în cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliilor locale, în condiţiile legii. (3) Nivelul de organizare, structura organizatorică şi categoriile de personal se stabilesc anual de consiliile locale, cu consultarea unităţilor teritoriale ale Poliţiei Române, în funcţie de bugetul alocat, numărul populaţiei, întinderea fiecărui municipiu, oraş, comună, respectiv sector al municipiului Bucureşti, şi de starea infracţională şi contravenţională înregistrată pe raza lor. Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale nr. 215/2001 Art. 21. - (1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor

16

3

Se dimensionează în funcţie de amploarea activităţii prin creştere


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. Art. 36. - (1) Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. (2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; b) atribuţii privind dezvoltarea economicosocială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului; c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului; Art. 123. - (1) Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii. Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001

25

Administraţia pieţelor

26

Serviciul public de asistență socială

Art. 81. - (1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se constituie, funcţionează şi pot fi dizolvate în condiţiile prevăzute de dispoziţiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplică în mod corespunzător. (2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercită, în principal, următoarele atribuţii: o) înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora; Lege nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială: „Art. 31. - (1) Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile administraţiei publice locale înfiinţează şi organizează servicii publice de asistenţă socială. (2) Autorităţile administraţiei publice locale răspund de înfiinţarea, organizarea şi furnizarea serviciilor sociale. ………………………………………………………….. Art. 33. - (1) Consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor înfiinţează, în subordinea lor, serviciul public de asistenţă socială, la nivel de direcţie sau, după caz, serviciu, cu următoarele atribuţii principale: a) identifică nevoile sociale ale comunităţii şi le soluţionează în condiţiile legii; b) răspunde de înfiinţarea, organizarea şi furnizarea serviciilor sociale primare;

17

Se dimensionează în funcţie de amploarea activităţii prin creştere

3


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

c) dezvoltă şi gestionează servicii sociale specializate, după caz, în condiţiile legii; d) încheie convenţii de parteneriat şi iniţiază programe de colaborare cu alte autorităţi locale, instituţii publice şi private, structuri asociative, precum şi cu instituţii de cult recunoscute de lege, pentru furnizarea serviciilor sociale dezvoltate, în conformitate cu nevoile locale identificate şi cu prevederile planului judeţean de acţiune; e) furnizează informaţiile şi datele solicitate de serviciul public de asistenţă socială judeţean, precum şi de autorităţile publice centrale cu responsabilităţi în domeniu; f) elaborează şi implementează proiecte cu finanţare naţională şi internaţională în domeniu; g) elaborează şi propune consiliului local al municipiului, oraşului sau comunei proiectul de buget anual pentru susţinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri de asistenţă socială, în conformitate cu planul de acţiune propriu. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la acelaşi alineat, consiliile locale şi primăriile de la nivelul comunelor, care nu dispun de capacitatea şi resursele necesare înfiinţării unui serviciu public de asistenţă socială, angajează personal cu competenţe în domeniul asistenţei sociale, cu contract individual de muncă. Art. 34. - Consiliul General al Municipiului Bucureşti înfiinţează şi organizează în subordinea sa Serviciul public de asistenţă socială la nivel de direcţie generală, cu următoarele atribuţii principale: a) elaborează strategiile de dezvoltare şi planurile de acţiune în domeniul asistenţei sociale pentru municipiul Bucureşti şi asigură o dezvoltare unitară şi echitabilă a serviciilor sociale la nivelul întregii capitale; b) identifică şi evaluează nevoile sociale, categoriile de beneficiari şi tipurile de servicii sociale dezvoltate la nivelul municipiului Bucureşti; c) colaborează cu serviciile publice de asistenţă socială de la nivelul sectoarelor, precum şi cu formele de asociere ale societăţii civile, în vederea organizării şi dezvoltării serviciilor sociale în mod echitabil, pe întreg teritoriul municipiului Bucureşti; d) avizează proiectele de servicii sociale, iniţiate la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, privind conformitatea acestora cu strategia municipală de dezvoltare în domeniu; e) iniţiază şi aplică programe de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială, asigură soluţionarea urgenţelor sociale şi dezvoltă proiecte de servicii sociale destinate, în principal, categoriilor de persoane ale căror nevoi nu sunt acoperite de serviciile create la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, cum ar fi centre-pilot, centre de tranzit şi altele asemenea; f) creează sistemul informaţional managerial necesar implementării activităţilor de evaluare, monitorizare şi comunicare în domeniu; g) furnizează datele şi informaţiile solicitate de autorităţile administraţiei publice centrale; h) elaborează şi propune Consiliului General al Municipiului Bucureşti proiectul de buget anual pentru susţinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri de asistenţă socială, în conformitate cu planul de acţiune propriu. Art. 35. - Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti înfiinţează şi organizează în subordinea lor serviciul public de

18


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

asistenţă socială, la nivel de direcţie generală, cu următoarele atribuţii principale: a) identifică nevoile sociale din raza sectorului şi le soluţionează, în condiţiile legii; b) elaborează, implementează, monitorizează şi evaluează planurile de acţiune în domeniul asistenţei sociale, în concordanţă cu nevoile proprii de dezvoltare, precum şi cu strategiile şi planurile de dezvoltare naţionale şi ale municipiului Bucureşti; c) răspunde de înfiinţarea, organizarea şi furnizarea serviciilor sociale primare şi specializate, în condiţiile legii; d) încheie convenţii de parteneriat şi iniţiază programe de colaborare cu alte autorităţi locale, instituţii publice şi private, structuri asociative, precum şi cu instituţii de cult recunoscute de lege, pentru furnizarea serviciilor sociale dezvoltate, în conformitate cu nevoile locale identificate şi cu prevederile planului de acţiune al municipiului Bucureşti; e) furnizează datele şi informaţiile solicitate de Serviciul public de asistenţă socială al municipiului Bucureşti, precum şi de autorităţile publice centrale cu responsabilităţi în domeniu; f) monitorizează şi evaluează serviciile sociale înfiinţate şi administrate; g) iniţiază şi aplică programe de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială şi asigură soluţionarea urgenţelor sociale; h) elaborează şi implementează proiecte cu finanţare naţională şi internaţională în domeniu; i) elaborează şi propune consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti proiectul de buget anual, pentru susţinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri de asistenţă socială, în conformitate cu planul de acţiune propriu. Art. 36. - Modelul regulamentelor de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul administraţiei publice locale se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.” Legea nr. 119/1997 privind alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii: „Art. 6. - (1) Îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea alocaţiei suplimentare pentru familiile cu copii se dovedeşte prin livretul de familie. (2) Se instituie livretul de familie, care reflectă componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentanţii legali. (3) Titular al livretului de familie este familia. (4) Conţinutul şi forma livretului de familie, precum şi normele privind emiterea şi actualizarea acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României. (5) Livretul de familie va fi completat şi va fi înmânat titularului, prin grija primarului. (6) După completarea livretului de familie, orice modificare în componenţa familiei, astfel cum este definită la art. 2, se operează de către serviciul de stare civilă al consiliului local din localitatea de domiciliu, pe bază de înscrisuri oficiale, prezentate de reprezentantul familiei.” Ordonanţă de urgenţă nr. 105/2003 privind alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală:

19


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

„Art. 14. - (1) Cererile pentru stabilirea şi acordarea alocaţiilor se întocmesc de reprezentantul familiei şi se înregistrează la primăria localităţii sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială locuieşte familia. (2) Pentru cetăţenii străini sau apatrizi cererea prevăzută la alin. (1) se înregistrează la primăria localităţii sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa familia. (3) În cazul familiilor fără locuinţă, cererea prevăzută la alin. (1) se înregistrează la primăria localităţii sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială acestea trăiesc. Art. 15. - (1) Componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentanţii legali se dovedesc cu livretul de familie. ………………………………………………………….. Art. 18. - Dreptul la alocaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru familiile beneficiare de ajutor social se stabileşte numai pe baza cererii întocmite de reprezentantul familiei, documentele justificative pentru acordarea alocaţiei fiind cele pe baza cărora s-a acordat dreptul la ajutorul social. Art. 19. - (1) În vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare a alocaţiei familiale complementare sau a alocaţiei de susţinere, primarul dispune, în mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale în termen de 15 zile de la data înregistrării cererii. (2) Ancheta socială se efectuează de către personalul serviciului public de asistenţă socială din subordinea consiliului local sau, după caz, din compartimentul de specialitate din aparatul de lucru al consiliului local. …………………………………………………………. (5) În cazul în care solicitantul refuză să furnizeze informaţiile necesare pentru întocmirea anchetei sociale, se consideră că familia acestuia nu îndeplineşte condiţiile de acordare a alocaţiei familiale complementare sau a alocaţiei de susţinere. Art. 20. - (1) Stabilirea dreptului la alocaţia familială complementară sau la alocaţia de susţinere şi a cuantumului acestora se face prin dispoziţie scrisă a primarului. (2) În termen de 5 zile de la efectuarea anchetei sociale, primarul are obligaţia să comunice solicitanţilor dispoziţia de acordare a dreptului sau respingerea cererii privind alocaţia familială complementară ori alocaţia de susţinere.” Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată: „Art. 5. - (1) Lunar, serviciile de stare civilă ale consiliilor locale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti comunică direcţiei de muncă şi protecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare direcţii teritoriale, situaţia privind copiii care au decedat.” Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat: „Art. 6. - ……………………………………………….. (2) Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia

20


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

beneficiară are obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii. (3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) familiile pentru care ajutorul social rezultat din calcul este de până la 50 lei/lună; pentru acestea orele de muncă se stabilesc trimestrial şi se efectuează în prima lună de plată. (4) Orele de muncă prevăzute la alin. (2) se calculează proporţional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă. (5) Numărul zilelor de lucru, limitate la norma lunară de 21,25, se stabileşte prin împărţirea orelor de muncă calculate la 8 ore/zi. Fracţiile se întregesc în plus. (6) Obligaţia de a presta acţiunile sau lucrările de interes local prevăzute la alin. (2) poate fi transferată altor persoane din familie, cu acordul primarului, în situaţia în care persoana nominalizată să efectueze acţiunile sau lucrările de interes local se află în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total ori parţial capacitatea de muncă. (7) Primarii au obligaţia să întocmească un plan de acţiuni sau de lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă prevăzute la alin. (2), să ţină evidenţa efectuării acestor ore şi să asigure instructajul privind normele de tehnica securităţii muncii pentru toate persoanele care prestează acţiuni sau lucrări de interes local. (8) Primarul are obligaţia să afişeze lista cuprinzând beneficiarii de ajutor social, precum şi persoanele care urmează să efectueze acţiuni sau lucrări de interes local. …………………………………………………………. Art. 10. - (1) Cererea de acordare a ajutorului social şi declaraţia pe propria răspundere se înregistrează la primarul localităţii în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa titularul. (2) În cazul cetăţenilor străini sau apatrizi, documentele prevăzute la alin. (1) se depun la primarul localităţii în a cărei rază teritorială aceştia îşi au reşedinţa sau, după caz, domiciliul. (3) În cazul persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (2), cererea se înregistrează la primarul localităţii sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială trăiesc acestea. (4) Cererea şi declaraţia pe propria răspundere se întocmesc potrivit modelului prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Art. 11. - (1) Cererea de acordare a ajutorului social se soluţionează în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării. (2) În vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare a ajutorului social, primarul dispune în mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. (3) Ancheta socială se efectuează de personalul serviciului public de asistenţă socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de persoanele cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din aparatul propriu de specialitate al primarului. (4) Ancheta socială se întocmeşte potrivit modelului aprobat prin normele metodologice de

21


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

aplicare a prezentei legi şi constituie probă legală pentru instanţele judecătoreşti, în legătură cu deschiderea dreptului sau respingerea cererii. (5) Răspunderea asupra conţinutului anchetei sociale revine şi persoanelor care au efectuat şi au semnat ancheta socială. (6) În cazul în care solicitantul refuză să furnizeze informaţiile necesare pentru întocmirea anchetei sociale, se consideră că familia acestuia nu îndeplineşte condiţiile de acordare a ajutorului social. Art. 12. - (1) Stabilirea dreptului la ajutorul social şi a cuantumului acestuia se face prin dispoziţie scrisă a primarului. (2) În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la efectuarea anchetei sociale, primarul are obligaţia să emită dispoziţia de acordare sau de respingere a cererii privind ajutorul social. (3) Dispoziţia primarului se comunică titularului ajutorului social, în termen de maximum 5 zile de la data emiterii. (4) Dreptul la ajutorul social se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii. (5) Creanţa beneficiarilor de ajutor social este o creanţă privilegiată. Art. 13. - (1) Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului ajutorului social se face prin dispoziţie a primarului şi se comunică atât noului titular al ajutorului social, cât şi celui înlocuit. (2) În cazul în care schimbarea titularului este cerută de membrii familiei, dispoziţia primarului se comunică şi acestora. Art. 131. - (1) Plata ajutorului social şi data efectuării acesteia se stabilesc prin dispoziţie scrisă a primarului. (2) Plata ajutorului social se realizează, de regulă, prin stat de plată sau, după caz, pe bază de mandat poştal, în cont curent personal sau prin alte forme de plată stabilite de ordonatorul de credite, ţinându-se cont de solicitarea beneficiarului.”

27

28 29 30 31

Direcţiile de protecţie a copilului și asistență socială

Compartimentul de protecţie civilă, situaţii de urgenţă,evidenţă militară şi apărare Bibliotecar Director cămin culturalconsilier cultural Paza comunală

Hotărâre nr. 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului

Se dimensionează în funcţie de amploarea activităţii prin creştere

Centre de zi /centre de noapte pentru persoane fără adăpost Leagăne pentru copii Legea nr. 481/2004; Legea nr. 307/2006; Legea nr. 477/2003; Legea nr.132/1998; HG nr. 338/2002

1

Legea nr. 334/2002

1

O.U.G. nr. 118/2006 Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor: „Art. 18. - (1) În localităţile rurale se organizează paza comunală. (2) Primarul este obligat să ia măsuri pentru a asigura paza bunurilor publice şi ale cetăţenilor şi răspunde pentru întocmirea planului de pază a

22

2 4


Nr. crt.

FUNCŢIA SAU, DUPĂ CAZ, COMPARTIMENTUL FUNCŢIONAL

0

1

32

Compartimentul cu atribuții în domeniul tehnologiei informației

PREVEDEREA LEGALĂ

NUMĂRUL DE PERSONAL STRICT NECESAR

OBSERVAŢII

2

3

4

comunei. (3) Întocmirea planului de pază, instruirea şi controlul personalului de pază din localităţile rurale se efectuează de către organele locale de poliţie sau de structurile implicate în activitatea de pază. (4) Modalităţile de efectuare a pazei în mediul rural se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, după consultarea prealabilă a locuitorilor, în formele prevăzute de lege. (5) Plata serviciilor de pază în mediul rural, precum şi procurarea de echipamente de protecţie, însemne şi mijloace de apărare sau utilitare, necesare bunei executări a serviciului de pază, se asigură din bugetul local. Pentru plata serviciilor de pază, consiliile locale pot institui taxe speciale, conform legii.” Hotărârea Guverenului nr. 1007/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administraţiei publice

2

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările și completările ulterioare Art. 9. - (1) Cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, reprezentând indemnizaţie, stimulent sau alocaţie de stat pentru copii, şi documentele din care rezultă îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a acestora se depun, după caz, la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti, pe raza căreia/căruia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. (2) Până la data de 10 a fiecărei luni, primăriile au obligaţia de a transmite pe bază de borderou cererile înregistrate în luna anterioară, însoţite de documentele justificative, la direcţiile judeţene de muncă, solidaritate socială şi familie, respectiv la direcţia de muncă, solidaritate socială şi familie a municipiului Bucureşti, denumite în continuare direcţii teritoriale. (3) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la direcţia teritorială, prin decizie de admitere sau, după caz, de respingere, emisă de directorul executiv. (4) Decizia prevăzută la alin. (3) se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. (5) Contestaţiile formulate împotriva deciziei prevăzute la alin. (3) se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. ……………………………………………………………………………………………………………………

Art. 14. - (1) Beneficiarul drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă este obligat să comunice în scris primăriei orice modificare intervenită în situaţia sa, de 23


natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariţia acesteia. (2) Comunicarea prevăzută la alin. (1) se transmite de către primărie direcţiei teritoriale în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării. Art. 10. - (1) În cadrul entităţilor unde persoanele care, în conformitate cu prevederile legale, au obligaţia de a depune declaraţii de avere şi de interese se desemnează persoane care vor asigura implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi de interese. (2) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se depun după cum urmează: a) Preşedintele României, consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat - la persoana desemnată de şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale; b) preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii - la persoana desemnată de secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte; c) primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru - la persoana desemnată de secretarul general al Guvernului; d) membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii, procurorii, asistenţii judiciari şi magistraţii-asistenţi - la persoana desemnată de secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii; e) membrii Consiliului Naţional de Integritate, precum şi preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei - la persoana desemnată de secretarul general al Senatului; f) consilierii judeţeni şi consilierii locali, precum şi primarii şi viceprimarii - la persoana desemnată de secretarii unităţilor administrativ-teritoriale respective; g) prefecţii şi subprefecţii - la persoana desemnată de secretarul cancelariei prefectului; h) alte categorii de persoane prevăzute de lege - la persoana desemnată de şeful compartimentului de resurse umane sau, după caz, de şeful secretariatului din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau unităţilor din care fac parte. (3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, persoanele desemnate potrivit alin. (2) sunt subordonate direct conducătorului instituţiei respective, care răspunde pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora. b) capacitate administrativă - ansamblul resurselor materiale, instituţionale şi umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, precum şi acţiunile pe care le desfăşoară aceasta pentru exercitarea competenţelor stabilite prin lege. Capacitatea administrativă se evaluează şi se stabileşte în condiţiile legii; c) competenţă - ansamblul atribuţiilor stabilite de Constituţie şi de legile care conferă autorităţilor administrative drepturi şi obligaţii de a duce în nume propriu, în realizarea puterii publice şi sub propria responsabilitate, o activitate de natură administrativă; d) competenţe delegate - competenţele atribuite prin lege autorităţilor administraţiei publice locale, împreună cu resursele financiare corespunzătoare, de către autorităţile publice centrale, pentru a le exercita în numele şi în limitele stabilite de către acestea; 24


e) competenţe exclusive - competenţele atribuite prin lege autorităţilor administraţiei publice locale de realizarea cărora acestea sunt responsabile. Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de decizie şi dispun de resursele şi mijloacele necesare îndeplinirii competenţelor, cu respectarea normelor, criteriilor şi standardelor stabilite de lege; f) competenţe partajate - competenţele exercitate de către autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu alte niveluri ale administraţiei publice (judeţean sau central), cu o separare clară a finanţării şi a puterii de decizie pentru fiecare responsabil în parte; 50. secţiune de funcţionare - partea de bază, obligatorie, a unui buget local, care cuprinde veniturile necesare acoperirii cheltuielilor curente pentru realizarea atribuţiilor şi competenţelor stabilite prin lege, specifice fiecărei unităţi administrativteritoriale/subdiviziuni administrativ-teritoriale, precum şi cheltuielile curente respective; 51. secţiune de dezvoltare - partea complementară a unui buget local, care cuprinde veniturile afectate cheltuielilor de capital, potrivit politicilor de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal sau local, după caz, precum şi cheltuielile de capital respective, pe bază de programe şi proiecte. Prin nivel zonal se înţelege teritoriul corespunzător a două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale învecinate pe a căror rază se realizează o acţiune, o lucrare, un serviciu, un program sau orice alt obiectiv, în înţelesul colectivităţilor locale respective; Carta europeană a autonomiei locale ARTICOLUL 9 Resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale

1. În cadrul politicii economice naţionale, unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuţiilor lor. 2. Resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale trebuie să fie proporţionale cu competenţele prevăzute de constituţie sau de lege. 3. Cel puţin o parte dintre resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale trebuie să provină din impozitele şi taxele locale, al căror nivel acestea au competenţa să îl stabilească în limitele legale. 4. Sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie de natură suficient de diversificată şi evolutivă pentru a le permite să urmeze practic, pe cât posibil, evoluţia reală a costurilor exercitării competenţelor acestora. 5. Protejarea unităţilor administrativ-teritoriale cu o situaţie mai grea din punct de vedere financiar necesită instituirea de proceduri de egalizare financiară sau de măsuri echivalente, destinate să corecteze efectele repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de finanţare, precum şi a sarcinilor fiscale care le incumbă. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să restrângă libertatea de opţiune a autorităţilor administraţiei publice locale în sfera lor de competenţă. 25


6. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie consultate, de o manieră adecvată, asupra modalităţilor de repartizare a resurselor redistribuite care le revin. 7. Subvenţiile alocate unităţilor administrativ-teritoriale trebuie, pe cât posibil, să nu fie destinate finanţării unor proiecte specifice. Alocarea de subvenţii nu trebuie să aducă atingere libertăţii fundamentale a politicilor autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor de competenţă. 8. În scopul finanţării cheltuielilor lor de investiţii, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să aibă acces, în conformitate cu legea, la piaţa naţională a capitalurilor.

26

Nota de fundamentare - numar personal 2010  

Nota de fundamentare pentru identificarea atributiilor specifice autoritatilor administratiei publice locale in vederea stabilirii numarului...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you