Page 29

La un moment dat, acel spaţiu închis şi îngust, care pare un cavou montan, se umple vioi de voci. Apar trei pitici: Usi, Altfred şi Regretel.   Usi e peltic, verde şi obraznic, Altfred e politicos şi galben, iar Regretel e mut şi albastru.  Piticii pătrund în peisaj, marcând simbolic infantilizarea eroinei şi pierderea legăturii cu realitatea.

Pitici, pitici... e un laitmotiv al vieţii contemporane. Am crede că suntem bântuiţi de piticii pitiţi în cele mai bolnăvicioase gânduri dacă nu i-am fi cunoscut pe aceşti trei mesageri ciudaţi. În lucruri mici şi simple, în esenţe interioare ascunse, stau cele mai colorate şi mai frumoase emoţii – nu-i aşa?

„Şi tu eşti singuros, ca şi mine. Da, desigur. E sigur de sigur. Eu chiar ştiu ce înseamnă să te ascunzi. De la atâta tăcere începi să auzi vântul, furnicile, apa, fumul... Asta e tot, lumea întreagă a fost făcută aşa, cu doi pitici muţi, tăcuţi. Şi dacă cumva mai există şi altceva în afară de asta, atunci lucrurile alea trebuie să fie foarte puţine...“

„În noi, în radiaţiile pitice se află totul. Sensuri străvechi plutesc în lumină, incandescenţa este sensul, iar sensul nu acceptă întrebări. Sensul este unic. Sensul este iubire de pitic, sublimă-ultimativătivă-nativă-narativă-locomotivă, iubire de pitic, cea care anulează într-o clipă coordonatele ştiute ale lumii, cea care poate face abstracţie de orice“

Fata se adânceşte în propriu-i abis, dominat de porniri contrastante, care se traduc în întruchiparea imaginară a celor trei pitici. Anume aceste fiinţe invizibile reduc din tragedia căderii, aruncând în sală din când câte un val de râsete.

După părerea mea, în spectacole de tipul one man show, există pur şi simplu actori potriviţi sau scene pustii. În acest spectacol, Laura Maria Ilea are meritul de-a fi creat şi simţit într-un mod natural şi colorat, lirismul textului, umplând de viaţă sala şi fiind într-un mod caracteristic ei, acele „mâini bune cu picioare pare care mângâie câinii şi care culeg mere”.

Reuşită sau nu, contopirea ploii şi a dramei cu irealele creaturi, care-ţi aţâţă mintea să le îmbrace cu forme şi care parcă sunt ivite din poveşti pentru copii, constituie o apariţie nouă în lumea artei.

Un spectacol de şi cu Laura Maria Ilea, după „Şi Hams. Şi Regretel” de Matei Florian,  cu participarea actorului Liviu Vlad. Teatrul Naţional din Sibiu „Radu Stanca”.

(

Crist ina Brînza

Revista 21ARTemotion, nr.10  

Al zecelea numar al revistei 21ARTemotion, aparut in martie2013.

Revista 21ARTemotion, nr.10  

Al zecelea numar al revistei 21ARTemotion, aparut in martie2013.

Advertisement