Issuu on Google+

Nr.34 (noiembrie 2013)

» Igor Rotari despre riscurile profesionale » Piko despre legile publicităţii și intuiţie » Viorica Meșină în Culori » Ferma de talente

Stela Mikșanski

confesează dragoste

faţă de jurnalism


cuprins

Vezi mai multe poze

și lasă-ne comentarii

pe pagina de facebook. Caută „revista 15 minute”

cuprins

redacţia www.15minute.md

minutul respiro

4

Sibiu minutul tău liber

6 12

Piko

Director, redactor-șef Elena Zbârnea tel.: (+373) 60 09 70 00 Redactor Gheorghe Gheţu

minutul picant

20

Ferma de talente minutul în culise

tel.: (+373 22) 92 90 15

elena@15minute.md

Ghidul localurilor din oraș minutul de artă

str. Grigore Vieru 22/2, bir. 15

Corector Olga Șumilin Director de marketing

22

Stela Mikșanski minutul de film

30 36

Igor Rotari un minut cu Zina

40 42

The sound of Music minutul de horoscop

tel.: (+373) 60 09 71 11 Machetator Editori » Anastasia Taburceanu, Zina Zen, Gonzo.

7 mituri despre răceală minutul de panoramă

sergiu@15minute.md

Mihai Stăvilă

Viorica Meșină minut în obiectiv

Sergiu Ţurcanu

43

Fotograf » Alexandr Stratan Sergiu Bîrcă Tiraj 4000 exemplare Tipar » Bons Offices Toate drepturile asupra materialelor aparţin SRL „15 minute”. Acestea nu pot fi reproduse parţial sau în întregime, fără aprobarea prealabilă în scris.

3


Sibiu – orașul în care

te pierzi pe străzi, dar te regăsești în suflet

Dacă m-ar întreba cineva despre un oraș din România, pe care-l recomand cu toată încrederea, care s-ar potrivi oricărei persoane și ar mulţumi orice gusturi, acesta ar fi Sibiul. Acest oraș e frumos în orice anotimp, drumul până acolo e accesibil și spectaculos, cum sunt și împrejurimile orașului. E frumoasă toată Transilvania, de fapt. Îl recomand ca parte dintr-un circuit prin România, ca oraș pentru un citybreak, ca loc de vizitat oricând, cu orice ocazie, dar mai ales în perioada evenimentelor și festivalurilor culturale, care au loc destul de des. Sibiul, leagăn al civilizaţiei saxone, este unul dintre puţinele orașe din România care a păstrat cel mai mare ansamblu de cartiere vechi. Plimbându-te prin oraș, ai senzaţia că ești într-un vechi burg german. Sibiul este un adevărat labirint de străzi pietruite, pasaje, ganguri, scări, grădini secrete, pieţe, case cu obloane verzi, acoperișuri frumoase. Este un loc ideal în care să te pierzi, pe

străzi, și să te regăsești, în suflet. Este un oraș care ar surprinde orice turist sau călător rătăcit prin România. Locuit din timpuri preistorice, acest sit se afla la intersecţia unor drumuri comerciale cunoscute de romani – cel ce lega Alba Iulia de Ţara Bârsei (Brașov) și axa Balcanilor, de centrul Europei. În jurul anului 1150, primii imigranţi germani s-au stabilit pe valea Cibinului, de unde se trage și numele orașului. Denumit Villa Hermanni, în latină, sau Hermannstadt, în germană, orașul începe să se dezvolte, pornind de la un rând de case, actuala stradă „9 mai”, dar, acesta este distrus în 1241. Până în 1470, saxonii nu au încetat să fortifice orașul, pentru a face faţă invaziilor turcești. Dotată cu 39 de turnuri de apărare, cetatea fortificată a Sibiului a dobândit reputaţia de a fi singura de necucerit din Transilvania. Mai târziu, regele Ungariei îi dă statut de „oraș liber” și Sibiul începe să-și construiască ziduri de apărare, care se extind în cercuri concentrice până în secolul al XV-lea. Hermannstadt devine marea cetate economică și militară a Transilvaniei și începând cu secolul al XVIIIlea, sașii „împart” orașul cu români, maghiari și evrei. Desemnat a fi „Capitală Culturală Europeană”, în 2007, în asociere cu orașul Luxemburg, Sibiul deţine un bogat patrimoniu arhitectural și artistic. Sibiul este vestit pentru frumuseţea pieţelor sale: Piaţa Mare, Piaţa Mică, Piaţa Huet – toate sunt splendide și vă veţi simţi, pe alocuri, ca-n Veneţia. Muzeul Brukenthal, situat în centrul istoric al orașului, este una dintre cele mai frumoase clădiri ale stilului baroc. A fost construit


minutul respiro

în 1787, ca reședinţă a baronului Samuel von Brukenthal. Mare iubitor de artă și colecţionar de tablouri, acesta a dorit să-și lase colecţiile moștenire Transilvaniei sub forma unui muzeu. Emblemă a orașului, turnul Primăriei, construit în secolele XIII-XIV, datorează aspectul său actual reconstrucţiei, începută în 1826. Din vârful său, aveţi o vedere panoramică asupra orașului. În apropiere, se distinge Turnul Bisericii Evanghelice, construită pe ruinele unei vechi bazilici, dedicată Fecioarei Maria. Pereţii interiori sunt decoraţi cu o amplă frescă murală, cea mai mare din Transilvania, reprezentând Răstignirea lui Iisus. Aceasta a fost realizată, în 1445, de Johannes de Rosenau. Orga, în stil baroc, este opera unui maestru slovac, realizată în 1672, fiind una dintre cele mai mari din sud-estul Europei. Mai puteţi vizita și Turnul Pieţarilor, Turnul Roșu, Turnul Sfatului, Turnul Olarului, Turnul Scărilor, superbe fiecare în parte. Și dacă am vorbit de Veneţia, nu ratati o oprire la Podul Minciunilor. Muzeul Civilizatiei Traditionale „Astra” (Muzeul Satului) din Dumbrava Sibiului este cel mai mare muzeu ca teritoriu; cel mai bogat, ca patrimoniu și cel mai original, în privinţa concepţiei tematice, muzeu în aer liber din România, și unul dintre cele mai reprezentative instituţii ale acestui gen din Europa, fapt care l-a determinat pe reputatul muzeolog olandez Bernet Kempers, să-l considere încă din anul 1966 „cel mai frumos muzeu în aer liber din Europa”. În fiecare an, în luna mai, orașul găzduiește un festival internaţional de teatru. Timp de zece zile, orașul se transformă într-o scenă

uriașă cu artiști din toate colţurile lumii, ce prezintă spectacole de teatru, dans, muzică, circ și instalaţii în peste 60 de spaţii de joc, printre care, pieţe publice, biserici, situri istorice, pub-uri, dar și clasicele săli de spectacol. Pentru că suntem aproape de sărbătorile de iarnă, ar mai fi de menţionat și Târgul de Crăciun, care, datorită locului în care se desfășoară, este unul dintre cele mai frumoase târguri de iarnă pe care-l veţi vedea. Sibiul, din punctul meu de vedere, este un oraș „complet”. Îmbină perfect aerul de epocă cu serviciile moderne de foarte bună calitate și nu e loc de plictiseală în niciun anotimp. Are o ofertă turistică extraordinară și site-ul primăriei oferă toate informaţiile de care aveţi nevoie. Mâncarea tradiţională a zonei este foarte gustoasă, oamenii sunt civilizaţi și extrem de ospitalieri, iar aceasta este cea mai bună carte de vizită a unui oraș. Pentru sărbătorile de iarnă sau pentru câteva zile de liniște, pentru o aniversare sau organizarea unei surprize pentru cineva drag, Sibiul este orașul pe care-l recomand cu toată încrederea. Mergeţi în Sibiu, ca să vă pierdeţi pe străduţe și să vă regăsiţi în suflet! text » Zina Zen


12

Piko

despre legile publicităţii și intuiţie De ce le este vesel moldovenilor la ei acasă? Pentru că în fiecare zi dau peste lucruri noi, totul pe acest petic de pământ e „la început de cale” și „să ne fie cu iertare” dacă nu știm să facem bine sau până la capăt cele începute. În categoria „nou la moldoveni” intră și Publicitatea. Cu ce se mănâncă, cine o face, cui îi trebuiește? Vom încerca să răspundem împreună cu cei de la Piko, agenţia de publicitate care, n-o să-ţi vină să crezi, au stil! Ba mai mult, îl poţi identifica! Ei zic că publicitatea este utilă și chiar necesară și eu îi cred, pentru că băieţii ăștia pot convinge. Cine sunt Piko? Piko este o agenţie de creaţie multidisciplinară. Echipa noastră este compusă din 6 oameni și suntem pe piaţă din 2008. Iniţial, ne-am lansat ca un departament de design în cadrul unei structuri mai mari. Din dorinţa de a face altceva ne-am desprins de „firma-mamă” (noi, adică Eugen și Constantin). Câteva ore bune petrecute la „Noaptea devoratorilor de publicitate” au fost ultima picătură din paharul plin, ne-am propus să facem ceva al nostru, ceva plin de viziunile noastre. Ne-am zis din start să facem lucruri frumoase, după care am zis hai să și vindem, acum am ajuns să vrem să vindem frumos. Ce face Piko? Piko face, analizează, creează și din nou analizează și experimentează. Suntem foarte nehotărâţi în ceea ce vrem să facem, pentru că vrem să facem de toate: design, publicitate, instalaţii, cărţi, jucării, și toate să fie frumoase și să se vândă. De asta suntem cu ochii pe multe companii bune din lumea mare, de unde ne alimentăm ambiţiile și inspiraţiile. Este oarecum mobilizator. Și mai mergem pe la festivaluri. Festivalurile sunt plăceri scumpe, dar necesare, care te ajută


minut în obiectiv

să conștientizezi faptul că fără o idee puternică și o realizare pe măsură, nu poţi spune că ai un produs bun. Indiferent de asta ţinem neapărat să participăm la cele la care putem ajunge, și chiar luăm și premii. Cine sunt clienţii voștri? Avem clienţi mari, care vin la noi, când agenţiile lor nu reușesc, avem clienţi agenţii - care vin la noi când clientul lor mare le dă prea mult de lucru, clienţi mici, care vin și pleacă, și ONG-uri sau proiecte nonprofit. Cam toate tipurile de clienţi care sunt pe piaţă. Și avem și clienţi fideli – un lux pe piaţa noastră. Agenţie de publicitate la noi se consideră orice tipografie. Voi ce faceţi ca să vă consideraţi de-a dreptul „creative agency”, pentru că asta scrie pe plăcuţa de la intrare? Acum ne pregătim de o schimbare (dezvăluim planuri de viitor). Momentan facem design și publicitate, dar vrem să oferim și servicii de producţie (foto și ilustraţii). La strategie, idee și visual, adăugăm producţie, materializarea ideilor statice. Producţia video și web-ul le lăsăm pe mâna celor care se pricep. Încercăm să fim sinceri cu noi înșine. Este greu să faci o afacere în publicitate la noi? Să creezi o companie este foarte simplu și îţi ia o oră, dar să menţii mecanismul economic e mai greu, aici e adevărata provocare. Cheia supravieţuirii e în clienţi stabili, cu relaţii de durată. Studenţii fac studii în domeniul publicităţii sau aferente acestui domeniu, dar nu au cunoștinţe practice și nu știu să deosebească un produs calitativ de unul mai puţin calitativ, sau chiar deloc, nu știu ce e aia un produs calitativ. Iată de ce e mai greu să menţii o afacere în acest domeniu când nu ai oameni suficient de pregătiţi. Nu știu ce e aia un produs bun, pentru că nu văd exemple reușite? Da, acesta ar fi unul din motive. Dar mai este lenea și frica, „moldoveanul nu se trage la carte”, spunea Cantemir, ori carte înseamnă estetic, cultură, dezvoltarea unor percepţii. Bunicii noștri au avut un grăunte de cultură estetică, dar s-a pierdut, s-au pierdut căsuţele frumoase, portul nostru naţional, a venit drum and base-ul și termopanul la ferestre – chestii care ne sunt absolut străine și nu știm cum să le mânuim corect.


Voi, oamenii din publicitate aveţi magica putere de a schimba măcar un pic acest trist fenomen. Mulţi încearcă, puţini reușesc. După cinci ani de lucru cu clienţii moldoveni, ne-am cam pierdut această speranţă. E lupta cu morile de vânt, poate peste zece ani am putea vedea ceva rezultate. Dar peste zece ani sunt alţi „zece ani” și tot așa o ţinem. Cum spun filosofii, schimbă-te tu și vei schimba o mie de oameni în jurul tău. Însă abundenţa de necalitativ te dezgustă, și îţi cam taie din aspiraţii. E iarași o chestie de motivare proprie și ambiţie. Executaţi lucrările bazându-vă pe doleanţele clientului, care revenind la întrebarea anterioară, sunt și ei lipsiţi de educaţie estetică. Cum luptaţi cu asta? Refuzaţi clienţi? Cedaţi în faţa lor? Noi refuzăm destul de des clienţii. Persistă mereu lupta între dorinţa de a face un produs calitativ și cea de a căștiga bani. Decât să facem rău dar pe bani, mai bine - bun, cu mai puţini bani, dar cu multă satisfacţie și împlinire. Încercăm să facem ceva de la care nu ni se va întoarce, ulterior. Clientul, să știi, e tare bun la a te împinge să faci prostii, dar nu


toţi, evident. Uneori trebuie să faci o campanie nereușită pentru a ajunge la o campanie bună într-un final, iar asta se întâmplă dacă nu faci cercetare de piaţă. Când nu faci cercetare, ești orb. Putem să dăm vina pe clienţi pentru că avem o piaţă de publicitate atât de proastă? Probabil, totul e ascuns mult mai adînc. Am putea da vina pe educaţie, de exemplu. Învăţăm multe la școală, dar nu învăţăm arte frumoase. Tinerii ar trebui să înveţe la facultăţile lor, utilitatea practică a publicităţii și atunci când devin angajaţii unei companii, să-și convingă ei înșiși directorul de ce e frumos și ce nu e frumos, că asta funcţioneză sau nu, să nu facem asta doar noi, cei de la agenţie. Ar mai fi un moment, să nu-i luăm pe consumatori drept niște neșcoliţi, când, de fapt, consumatorul este fiecare din noi. „Consumatorii n-o să ne înţeleagă”, aceasta este boala care trebuie tratată. Voi de unde v-aţi luat atât de școliţi și talentaţi? Întrebare-capcană (râd). Ei, noi suntem departe de a fi atât de buni precum ne dorim. Dar suntem autodidacţi. Am învăţat


la o facultate pe care o considerăm (Constantin și Eugen, vorbesc de facultatea lor pentru că ambii au învăţat în aceeași instituţie la Arte Plastice, design interior și design grafic) destul de obișnuită, dar noi am reușit oarecum să luăm ce ne trebuie, pentru că nu mai ieșeam din bibliotecă, pentru că există internetul și posibilitatea de a comanda cărţi online. Ambiţia și dorinţa de a cunoaște contează. Laturile bune ale pieţii de publicitate, de la noi? Luminiţa din capătul tunelului sunt companiile mari de la noi cu capital străin care își aduc profesioniști buni cu ei. Avem și chestii pozitive (probabil). O, este una – costurile pentru chirii sunt ieftine! (râd). Plus că dacă mergem cu produsele noastre (cele alimentare, de exemplu) pe piaţa europeană, o să avem cerinţe clare în ceea ce ţine de etichetare, ambalaje etc. Și aici la sigur că o să avem o creștere calitativă, atât în interior, cât și în exterior.

Provocările pieţei? Se lucrează intuitiv – nu există cercetare sau strategie, mergi direct la execuţie și asta este pur intuitiv, plus că mai ai și un client tare secretos. Prea puţine case de producţie, puţini regizori cu viziune. Nu este și acesta un factor destul de provocator? De ce în România sau Ucraina, vecini cu aproape aceeași istorie și background cultural, piaţa de publicitate e mult mai dezvoltată decât a noastră? Răspunsul este super simplu – noi suntem 3 milioane de oameni, în România sunt 20 milioane, în Ucraina – 50 milioane. Acolo este piaţă de desfacere, este cerere, deci este și ofertă. Cerere mare, ofertă mare, clienţi mai mari și cu investiţii mai mari, de unde și agenţii mai multe, case de producţie mai bune, concurenţă mai aprigă, rezultate mai bune. Este, de la sine înţeles, o legătură cauză-efect. text » Anastasia Taburceanu www.piko.md


minutul picant

20

Ferma de talente

sau 7 sfaturi pentru a deveni vedetă naţională

Observăm, deseori, cu admiraţie că Moldova este o ţară arhiplină de talente. Fiecare al doilea locuitor cântă de minune, iar fiecare primul este un artist adevărat, gata oricând să îmbrace laurii adjectivului ”emerit”. Ca să te lansezi în show-biz-ul din Moldova nu prea ai nevoie de mare lucru. Câteva mii de euro îţi ajung, și oricum le răscumperi mai apoi, după ce devii popular, pe la nunţi, cumătrii, botezuri, onomastici, corporative și înmormântări. Toţi talentaţii din această ţară, care încă nu s-au lansat în showbiz, sunt rugaţi să ia un pix și să noteze. În următoarele rânduri voi deschide secretul succesului. Posibil că mulţi talentaţi, care au atins deja piscurile celebrităţii, vor sări în capul meu, motivând că am rupt de la turta lor. Însă eu nu mai pot să rabd, văzând patru milioane de talentaţi care, din motive ciudate și absolult necunoscute, nu au devenit încă vedete, celebrităţi și sex-simboluri. Așa că în următoarele rânduri ofer șapte sfaturi simple care vor pava cu aur drumul spre succes a celor patru milioane de talentaţi. 1. Fii prost! În Moldova nu este la modă să fii deștept. O vedetă care va vorbi des-

pre particula lui Dumnezeu, antropologie, chimia moleculară și monade nu va avea niciodată succes la public. Se recomandă să-ţi limitezi vocabularul la 100 de cuvinte, astfel, piesele și declaraţiile tale vor fi înţelese și apreciate de toată lumea. 2. Fii șic. Poartă haine de culori pestriţe, care nu se potrivesc una cu alta, de dorit doar branduri exlusiviste. Nimeni nu te impune să fii Kanye West și să cumperi doar originaluri. Toate brandurile lumii le găsești la Calea Basarabie sau în Istanbul. 3. Vânează popularitatea. Acceptă orice ofertă de publicitate, fie că e vorba de ciorapi, cement, tampoane, hârtie igienică sau green carduri. La fel, acceptă invitaţiile la orice fel de emisiuni și interviuri. Iar dacă îţi pare că vei părea prost la aceste emisiuni, vezi punctul 1. 4. Fii apolitic. Cântă în electorale, de dorit pentru toate partidele. Cântă pe scenele comuniștilor, socialiștilor, democraţilor, liberalilor, anarhiștilor etc. Pe lângă faptul că vei face mai mulţi bani, vei putea susţine întruna că politica nu te interesează și ești aici doar de dragul showului și a oamenilor. 5. Călătorește și fă poze. Pentru o vedetă autohtonă este de primă importanţă să aibă poze de la mare din măcar șapte destinaţii visate de moldoveni: Turcia, Italia, Grecia, Ucraina, România, Spania și Tunis. 6. Fii în pas cu contemporaneitatea. Fură melodii internaţionale și spune că tu le-ai compus. Moldovenii știu că noul reprezintă vechiul uitat deja. 7. Fii televizat. Nu jeli banii și toarnă cât mai multe clipuri posibile. Slavă domnului, avem mii de regizori talentaţi care vor fi în stare să-ţi creeze un clip original cu ţâţe și buci ca lumea. Împrumută cea mai bună mașină a prietenilor pentru clip și invită câteva modele. Altfel, clipul nu va avea succes. P.S. – Urmând acești simpli pași vei deveni peste noaptea o vedetă cu statutul stelar care ţi se cuvine. Așa că moldoveni, înainte! Eu încă aștept ziua când vom avea o ţară întreagă de vedete. Nu uita doar un singur lucru: Toate vedetele sunt egale. Însă unele vedete sunt mai egale decât altele. text » Gonzo


Stela Mikșanski

confesează dragoste

faţă de jurnalism


minutul în culise

Cândva, Stela Mikșanski, ne aducea vremea bună, acum ne ţine în pas cu știri de maximă actualitate, în echipă cu Dorin Ţurcanu la Publika News. Jurnalista ne-a povestit despre experienţele ei de model, actriţă și cel mai important, despre dragostea ei faţă de profesia pe care o poartă cu mândrie. Cum a început povestea ta cu jurnalismul? Cred că fac parte din cei norocoși. Copil fiind, mă jucam și eu de-a prezentatoarea de televiziune, ca atâţia alţi copii. Luam o carte și o puneam pe masă, apoi mă prefăceam că prezint știri unor telespectatori imaginari, aruncând din când în când un ochi spre carte. Așa vedeam că făceau crainicii pe vremea aceea, când nu aveau prompter. În 2010 am terminat facultatea și am plecat în vacanţă, dar eram cu gândul la drumul profesional pe care trebuia să-l aleg. Știu că m-am uitat mult atunci la televizor, încercând să mă lămuresc dacă doar cochetam cu ideea de a alege jurnalismul sau chiar asta trebuia să fac. Cred că deja înclinasem balanţa când prietenii mi-au spus: ,,Stela, tu vei fi prezentatoare de știri!” Coincidenţă sau nu, o săptămână mai târziu, am fost chemată la o preselecţie pentru un proiect media și mi s-a confirmat că da, pot face carieră în domeniu. Totuși, primii pași nu sunt legaţi de acel proiect. Acela a fost doar punctul decisiv.. M-am pregatit intens pentru postul de prezentator meteo în redacţia matinalului de la Prima Oră, dar până să ajung în platou am mers pe teren ca reporter. Acolo este adevărata școală de jurnalism. Ai făcut și modelling? Cine pe cine a lăsat? Vorbim despre un hobby din anii adolescenţei. Ce fată nu se visează la un moment dat pe catwalk? Când am terminat facultatea îmi era deja clar că nu voi face din modelling o ţintă în viaţă. Nu am structura personală pentru așa ceva. Mie îmi plac lucrurile organizate, stabile, predictibile. Marele câștig al acelei perioade a fost că m-am obișnuit să fiu naturală în faţa camerei de filmat și a aparatului foto. Iar acest lucru m-a ajutat ulterior. Ai apărut și într-un videoclip, cu Adrian Ursu. O gama de experiente. Prima apariţie a fost în videoclipul piesei

,,Proba credinţei” a deja celebrei trupe Gândul Mâţei. Aveam 15 ani pe atunci și părul mult mai lung, fiindcă, potrivit scenariului, aveam rolul personajului Alionushka. În videoclipul lui Adrian Ursu am fost filmată deja când eram prezentatoare meteo. Adrian voia să participe cu o piesă la selecţia naţională pentru Eurovision, iar colegii de redacţie m-au încurajat să accept propunerea. Nu am cum să uit acea experienţă – afară erau minus 13 grade și cod galben de vânt! Dar să știi că îmi face plăcere să mi-o amintesc, fiindcă a fost și plină de veselie. Există voci care apreciază că jurnalismul nu este chiar o meserie respectabilă. Tu ce crezi? Este una dintre meseriile care trebuie respectate mult mai mult decât se întâmplă acum în Moldova. Este o meserie pe care nu o poţi face la nivel de performanţă doar pentru că ai învăţat tehnici de scriere a știrilor și că ai luat cursuri de dicţie. Trebuie să fii făcut pentru așa ceva. Să ai curiozitatea de


a afla cât mai multe lucruri, să ai răbdarea de a documenta în detaliu, să ai curajul de a recunoaște că tot timpul ai ceva de învăţat. Este o meserie în care nu poţi să-ţi faci planuri sigure pentru weekend sau sărbători, iar cei de acasă trebuie să înţeleagă și să accepte asta. Trăiești experienţe deosebite, care pot să însemne oricând un succes ori un eșec și în fiecare din aceste situaţii este bine să înveţi ceva. Când ieși pe ușa redacţiei nu lași acolo știrile până a doua zi. Ele vin cu tine peste tot. Sunt lucrurile pe care le-am descoperit de când lucrez în echipa Publika și mi s-au părut firești. De exemplu seara, după emisiunea Publika News, vin acasă, mă relaxez, cinez cu iubitul meu, povestim ce am făcut peste zi, apoi mă așez în faţa computerului să îmi schiţez planul pentru a doua zi de emisiune. Desigur, a doua zi evenimentele pot da totul peste cap. Ai vreun model la care te raportezi? Le-am remarcat pe Andreea Esca, indiscutabil o profesionistă, și pe Andreea Berecleanu, care are acel dar special căruia în televiziune i se spune „capacitatea de a trece dincolo de sticlă”. Însă cel mai mult îi datorez profesoarei mele de dicţie care a fost crainică de televiziune - doamna Tamara

Berzoi. Am petrecut cu domnia sa aproape zi de zi timp de jumătate de an atunci când abia intrasem în lumea televiziunii. Iar când mi-a telefonat să mă felicite când m-a văzut la știrile Publika, am fost surprinsă și fericită. Îi mulţumesc pentru tot ce m-a învăţat. Oricum, pot spune că am încă multe de învăţat. Asta și fac la Publika, unde colegii de la știri m-au ajutat să fac mai repede pasul de la meteo. E cea mai tare echipa de știri și mă bucur că fac și eu parte din ea. Ai deja un parcurs profesional definit. Ce-ţi propui în continuare? Lucrez într-o televiziune de știri și te asigur că acest lucru oferă posibilităţi multiple de evoluţie profesională. Mai ales că politica internă a companiei prevede promovarea cu prioritate a oamenilor din echipă, apoi căutarea altora din exterior. Așa am și avut șansa de a trece de la știrile despre vreme la cele de tip eveniment, ședinţele Guvernului sau Parlamentului, discuţii cu invitaţii în platou. Până recent am prezentat știrile pe tronsonul de seară, iar prietenii îmi spuneau că lumea își încheie ziua cu mine la televizor. În acest moment fac echipă cu Dorin Ţurcanu la Publika News. Este o emisiune de două ore, tip magazin, cu dezbateri și


26

știri de maximă actualitate, în care Dorin este atent să mă ajute la nevoie. Pentru că experienţa lui este incontestabilă. Am un an de Publika și știu că puţini jurnaliști pot visa la un parcurs atât de rapid cum mi s-a întâmplat mie. Însă acest lucru mă și responsabilizează. Știu că trebuie să muncesc mai mult, ca să confirm așteptările celor care au investit încredere în potenţialul meu. În mod sigur nu există doar muncă în meseria ta. Trebuie să existe și momente de relaxare, glume și chiar bucurie. Păi numai roboţii ar putea rezista fără astfel de momente. Și la noi, ca în oricare altă redacţie, este și o mare doză de bună dispoziţie, de ironii și glume. Sunt tot felul de întâmplări în culise, bâlbe, comentarii care ne fac să izbucnim în râs atât de tare încât asistenţii de platou ne fac semne disperate că se aud hohotele pe post. Suntem și noi oameni, povestim ce am văzut, ce ni s-a întâmplat, privim fotografiile de acasă sau din concediu, comentăm. Am momente în care îmi ridic ochii din laptop doar ca să privesc

redacţia. Este un spectacol atât de viu și de expresiv. Văd de toate - seriozitate, bună dispoziţie, încordare nervoasă, relaxare, graba de a scrie, mulţumirea de a vedea o știre bine montată sau de a fi prins o exclusivitate. Este o combinaţie incredibilă și extrem de familiară. E un altfel de acasă! Prima apariţie în direct este întotdeauna un moment special. Tu ce îţi amintești? Ţin minte mai ales că în noaptea dinaintea primei apariţii la televizor aproape că n-am dormit și că eram îngrozitor de emoţionată. Aveam și o apariţie extrem de matinală, iar


la ora cinci trebuia să fiu la treabă. A început jurnalul și când prezentatorul matinalului mi-a dat pasă, supriză! Mi-a dispărut textul din prompter, cu toate datele meteo. Acela mi-a fost botezul! Dar te asigur că nu se compară cu prima situaţie de Breaking News de la Publika. Am început emisia de știri la ora 23 și, în loc de un jurnal clasic de aproape trei sferturi de oră, am stat în emisie patru ore. Era un subiect sensibil, legat de Transnistria. Am ieșit din sediu la patru dimineaţa, știu că mă durea capul, dar am înţeles că am avut șansa unei noi experienţe profesionale de valoare.

text » Anastasia Taburceanu foto » Sergiu Bîrcă vestimentaţie» Küpper's Store str-la Teatrului 6, tel.: (+373) 792 22 266 makeup» Rodica Cheptine coafură» Irina Iachim salon» DIVA str.: Petru Movilă 23/3 tel.: (+373 22) 23 75 99 locaţie» Caramel str.: Bănulescu Bodoni 4 tel.: (+373) 681 93 131


Viorica Meșină

în Culori În speranţa că Viorica Meșină s-a reapucat de film, am alergat cu limba de un cot să o iscodesc despre filmări, despre scenariu și lansare. Am vorbit despre dragoste și decizii. Cu Viorica e nuștiu cum bine și cald mereu și aș mai fi stat ore întregi la taclale, despre film și despre dragoste. Dar asta deja după premiera filmului „Culorile”, când poate va avea un program mai relaxat, dacă există așa ceva la Viorica.

De unde a venit ideea scenariului? De la două fete, foarte dedicate muncii lor, de la „La strada”, Ana Revenco și Daniela Misail. Eu nici în gând nu aveam să fac un film acum. Am făcut unul acum 11 ani, m-am mânţănit. Un film a fost suficient ca să te saturi de făcut alte filme? Da, evident într-o ţară lipsită de o industrie a filmului, este de 200 de ori mai greu să faci film, pentru că de unde dai acolo n-ai. Păi, uite, revenind la ideea scenariului și a filmului, în general. „La Strada” m-a provocat cu ideea unui scurtmetraj. Eu m-am gândit că e unul care se face repede. Ele mi-au dat tema. Eu m-am apucat de scris scenariul, care, la început, nu mergea. I-am zis Paulei Erizanu: „Poate ai vrea tu să scrii?”. Eram conștientă de faptul că pentru ea este străin acest fel de scris, dar uite că ea mi-a dat idei valoroase care conturau caracterul și obiceiurile eroinei. Am tot întins-o eu, pînă am văzut că se apropie deadline-ul. Scrisul mergea greu și anevoios. M-am închis în casă și după o lună și jumătate (în care fiul meu Cezar era unicul cititior și critic) scenariul a fost gata, doar că deja nu mai era scurtmetraj, ci unul lung. Între timp Sergiu Prodan se lansa cu un film de lungmetraj, și deoarece filmuleţul meu trebuia să fie o chestie mică și ușurică, el m-a asigurat că o s-o scoatem noi la capăt. Totul suna foarte bine, după care ne-am dat seama că două producţii de film, în paralel, super-mega-Studioul nostru nu ţine. Două producţii în toată ţara e greu de făcut, pentru că specialiști în domeniu sunt în 1,5 exemplare. Atunci Sergiu a procedat ca un bărbat, a oprit filmul lui și m-a sprijinit pe mine să merg înainte. El este producătorul filmului „Culorile”. Care este scopul filmului? Ca regizor al filmului, cred că ar fi corect să spun că, în primul rând, este satisfacţia spectatorului de a vedea un film bun. Dar dincolo de asta, „Culorile” este o istorie despre un cuplu tânăr. Ana, protagonista, e la prima ei


minutul de film

relaţie de dragoste. Cu toate că filmul se adresează spectatorului de orice vârstă, tinerii sânt cei în care am ţintit. Fiind în perioada lor „roz”, mulţi dintre ei nu observă cum devin ostatici ai propriilor greșeli și fantezii. Dorinţa de a iubi și de a fi iubit uneori se confundă cu dorinţa de a poseda și de a înrobi… Dar, hai că deja îţi spun prea multe... Și totuși e un film de dragoste? De dragoste… și despre relaţia de cuplu. Pentru că acesta din urmă de multe ori începe într-un fel și evoluează în altul. De aceea finalul filmului nu este unul plastic, spre care vii încă de la început. Eu ca scenarist am adus un final abrupt și care lasă loc de interpretări. Pentru că în situaţia în care ajung eroii centrali (e o situaţie care i se poate întâmpla oricui) finalul vine, de obicei, brusc și pe nepregătite. E adevărat că finalurile în asemenea situaţii sunt diferite. Filmul are un mesaj? Are mai multe, dar hai să revenim la acest subiect după ce vezi filmul (râde). Dar de fapt, stai.. Tu știi ce-i asta manipulare psihologică? Atunci când iubind și dăruindu-te, nici nu observi cum ajungi să renunţi la tine însăţi? Vii într-o zi în faţa oglinzii, dar de-acolo te privește altcineva… Vrei să înţelegi cum s-a întâmplat, vrei să te întorci și nu poţi. E prea târziu. N-are nimic, cel puţin la început, cu violenţa fizică sau cu lucruri din astea grave, care

ni se par imposibil să ni se întâmple vreodată. Am încercat să redăm lucruri complicate prin metode simple, și să facem un film accesibil și interesant pentru toată lumea. De ce „Culorile”? Acţiunea filmului are loc pe parcursul unui an și este împărţită în etape, fiecare etapă cu o


culoare a sa. O să-ţi dau un exemplu, pentru că nu am destule forţe intelectuale acum să explic prin cuvinte: ce se întamplă cu o culoare de roz când vrei să obţii un roz mai intens, adaugi, adaugi, până devine mov, roșu aprins sau stacojiu, și nu mai este roz, ai intensificato până când a devenit o cu totul altă culoare. Așa e și cu relaţiile. Emoţiile se intensifică și treci într-o nouă fază, dintr-o culoare în alta. Ai și niște culori în cap? Da, l-am și marcat prin culori, adică filmul. Începem cu alb la 18 ani, când eroina iubește pentru prima dată, când e scăpată de acasă, când are toate perspectivele lumii în faţă, trecem prin cîteva culori și ajungem peste un an de zile la gri. De ce gri? Am studiat mult semnificaţia culorilor și iniţial voiam să se încheie totul cu mov, pentru că aceasta este o culoare a transformărilor. Totuși, finalul trebuie să și-l facă fiecare pentru sine.

Cine sunt actorii din film? Îmi place să lucrez cu oamenii care mi-s dragi mie, oamenii cu care mă pot porni la drum, care îmi pare mie că pot oferi o gamă largă de emoţii. Aproape niciunul dintre actorii care s-au filmat nu aveau experienţă de film. Guz și Diana Rotaru aveau experienţe cu camera, pentru că sînt artiști, Irina Vacarciuc și Ina Colbasiuc sunt actriţe în teatru, dar nu făcuseră niciodată film. Și mie tocmai asta îmi place. Atunci când descoperi actorii, ei oferă foarte mult, pentru că e o primă experienţă, e la fel ca în dragoste. Cât timp au durat filmările? Pe bucăţele, nu am stat să număr zilele (aproximativ vreo trei luni). A început cu doi ani în urmă, însă, strict filmările s-au produs pe parcursul unui an. Cât durează filmul? O oră și cinci minute. Numai bine ca să nu obosească prea mult spectatorul.


Încă mai crezi că în Moldova nu există cinematografie (pentru că asta afirmai prin 2009)? Sigur. Noi nu avem mecanism sau industrie. Să faci un film, să îl rulezi în 150 de cinematografe (cum e în România), spectatorii să cumpere bilete, unde avem noi asta? Acum totuși evoluţia tehnologică oferă multe șanse mai multor oameni. Un metru de film costa înainte 2 -3 euro, uite că acum ţi-ai luat o cameră, nu neapărat cea mai bună și te-ai pus pe treabă. Asta trebuie să fie noua tendinţă de la noi – mulţi tineri (și nu numai) care să facă filme de tot felul, de toate tipurile și calităţile ca să mișcăm mecanismul din loc. Nu riscăm să ne alegem cu prea multe chestii necalitative? Las' să fie, grâul de neghină se alege. Decât nimic, este bine așa. În plus, noi consumăm suficient surogat strain, că nu vizionăm doar filme de calitate, nu-i așa? Atunci, de ce n-ar

avea dreptul la lucrări mediocre tinerii noștri? Sunt sigură că doar așa vor apărea lucruri frumoase. Mai așteptăm 10 ani ca să mai vedem un film de-al tău? O nu, nu știu, eu mă aventurez într-un spot publicitar mai greu, mă entuziasmez și după asta regret că m-am apucat. Filmul cere un efort mult mai mare, cu implicare de multă energie și nervi. La noi nu se lucrează ca la oamenii albi, ai intrat în platou și ai filmat – la noi trebuie să aduni chestii, să scoţi lustrele de prin casa ta și ale prietenilor tăi, să aduni costume, of, e tare greu. Dar astea, de fapt, sunt cochetării. Oricum, eu fac doar această meserie și cred că n-aș mai putea să nu o fac. text » Anastasia Taburceanu foto » din arhiva personală


Cum te distrezi iarna asta? Iată ce îţi propune Decadance: NOIEMBRIE 22.11 (vineri) - Everybody DANCE 23.11 (sâmbătă) - CRAZY SAX NIGHT 24.11 (duminică) - Russian Party 29.11 (vineri) - Everybody Dance in DECADANCE 30.11 (sâmbătă) - Winter Opening DECEMBRIE 1.12 (duminica) - Russian Party 6.12 (vineri) - I love music… I love DECADANCE 7.12 (sâmbătă) DEVICHNIK cu Mr. Strike (Kiev) 8.12 (duminica) DEVICHNIK cu Mr. Strike (Kiev) 13.12 (vineri) - Everybody Dance in DECADANCE 14.12 (sâmbătă) - Erotic Weekend 15.12 (duminică) - Russian Party 20.12 (vineri) - I love music… I love DECADANCE 21.12 (sâmbătă) - CRAZY SAX NIGHT 22.12 (duminică) - Russian Party 24.12 (marţi) - CHRISTMAS PARTY 25.12 (miercuri) - CHRISTMAS PARTY 27.12 (vineri) I love music… I love DECADANCE 28.12 (sâmbătă) - Repetiţia Revelionului 29.12 (duminică) - Repetiţia Revelionului 30.12 (luni) - Repetiţia Revelionului 31.12 (marţi) - Masquerade de REVELION 2014

rezervează masa preferată la tel. (+373) 79 888 777 str.Albișoara 40/1, www.decadance.md

Fiecare luni - Amnesia, fiecare joi- Retro disco. Startul tuturor petrecerilor la ora 22:00


Igor Rotari

despre riscurile

profesionale

În precedentele ediţii ale revistei am vorbit cu diverși fotografi, acum am dat și de un fotojurnalist, Igor Rotari. Ne-a povestit despre această minunată dimensiune a fotografiei, care necesită o pregătire specială.

Fotografi sunt mulţi, și în revista noastră tu apari cu nr 12, de ce ai fi tu diferit de alţii? În primul rând, nu cred că a mai apărut, în revistă, vreun fotograf cu nr 12 (râde). Sincer să fiu, nu cred că mi-am pus vreodată această întrebare. Mă întreb, însă, deseori ce caut eu aici, cu această cameră în mână? Și nu stau mult să caut răspuns, pun camera la ochi și shoot-ez în continuare. Îmi place să fiu absent fizic și prezent prin fotografie. Toţi oamenii sunt parcă la fel și, totuși, diferiţi. Cred că aceasta este diferenţa de care mă întrebi. Eu încerc să redau realitatea așa cum este ea, fără a o distorsiona (bun, excepţie fiind obiectivul cu unghi larg, care distorsionează de la sine), din unghiul meu și în momentul meu. Eu cred că cel mai important în fotografie este momentul, astfel fotografia va avea valoare și peste ani, devenind parte a istoriei. Încerc să mă conduc de principiul că două fotografii identice nu există. Este greu sa lucrezi într-un mediu concureţial atât de activ? Este, probabil, greu să te lansezi și să te formezi ca fotograf. Din momentul în care


minut în obiectiv

ai deja clienţii tăi și lor le place ceea ce faci, și tu faci tot posibilul ca ceea ce faci să le placă în continuare, e ok. Evident, e sesizabilă concurenţa, însă, în acest domeniu concurenţa este bună, este un stimul de a progresa, de a căuta ceva nou, de a evita rutina. Această inflaţie de fotografi, unde merge (dă-ne pronoscticurile tale)? Continuă să crească, scade? Nu am stat vreodată să analizez, însă cred că e la fel ca în orișice specialitate relativ nouă. La noi a fost un boom odată cu lansarea pe piaţă a camerelor digitale. Mulţi au început să fotografieze, considerând acest lucru drept o sursă, destul de bună, de venit suplimentar sau chiar de bază. Unii au încercat și s-au plictisit, alţii au mers mai departe. Acum e altfel: unii pleacă, alţii vin. Ce îţi aduce ţie cea mai mare satisfacţie în această profesie? Finisarea unei lucrări. Momentul când pot să închid calculatorul și să merg să-mi petrec timpul alături de familie. Dar, dincolo de asta, e altceva.

Tu faci fotojurnalism, cum ai ajuns să faci acest gen de fotografie? Am încercat toate genurile de fotografie până am ajuns la concluzia că anume fotojurnalismul mă reprezintă, ceea ce nu înseamnă că celelalte genuri nu-mi plac. E bine, uneori, să mai diversifici, pentru a lua o gură de aer proaspăt. Mie îmi plac mult peisajele și portretele. Fac asta când am ocazia. Fotojurnalismul nu este deloc ușor. Eu îl invăţ și mai am încă mult de învăţat. Must-urile unui fotojurnalist? Ochi ager, abilitatea de a lega lucrurile întro istorie, mișcarea continuă, asigurarea medicală (râde) și asigurarea echipamentului (cam imposibilă la noi), încălţăminte comodă, astea fiind minimul necesar pentru fotojurnalism, în opinia mea. Job-ul tău constă în a prinde/vâna momente, asta presupune și un antrenament mai special? Să studiezi lucrările și articolele fotografilor vestiţi, să ieși cât mai des la fotografiat, fiindcă anume așa îţi antrenezi ochiul și reacţia, îţi creezi stilul tău de lucru.


38

După multă practică, începi să anticipezi acţiunile, gesturile. Ce faci cu produsul tău final? Sunt agenţii interesate în ceea ce faci tu? Actualmente sunt angajat full-time la Publika, deci produsul meu final se publică pe site-ul de știri și se rulează în slide show-uri pe postul tv. Presupun că Moldova e prea mică pentru fotojurnalism, ai ieșit din contextul ei? Într-adevăr, Moldova e prea mică și, de fapt, nu prea ai ce face aici în fotojurnalism, dar nu am avut ocazia și nici posibilitatea să ies din contextul ei, deși mi-aș dori mult. Vorbește-mi despre oamenii sau curentele care îţi influenţează stilul? Stilul meu este cel mai des influenţat de starea mea, care se schimbă destul de des. Mie îmi place minimalismul, îmi place să fiu atent la detalii, nu doar la subiect. Cred că am preluat chestia asta de la Roman Rybaleov. L-am descoperit

atunci când m-am apucat de fotografiat. De fapt, nu era o problemă să-l descopăr, fiindcă prin 2006 el era unicul care făcea fotografie de acest nivel. Creativitate, lumină, compoziţie și o curăţenie de invidiat până în prezent. E un om născut pentru fotografie și arte vizuale. Spun asta pentru că am văzut și niște filmuleţe, autorul cărora este el. De fotojurnalism m-am apucat datorită unui bun prieten, Igor Schimbător, care mi-a schimbat gândurile fotografice și m-a determinat să merg anume pe această cale. Avem viziuni foarte asemănătoare. Și, desigur, vizualizarea multor lucrări de-ale fotojurnaliștilor vestiţi la nivel mondial. Ai visat mereu să te faci fotograf? Bineînţeles că nu. Eu nici acum nu sunt sigur dacă vreau să fiu fotograf. De un lucru sunt sigur, asta a început prin 2006, pe când învăţam la UTM, specialitatea Design Industrial. Deci, înainte de a fi fotograf, visam să mă fac designer și nu știu încă


dacă acest vis s-a împlinit. Mihai Stamati, coleg, prieten, este cel care mi-a deschis lumea fotografiei. Totul a început de la un site specializat unde lumea posta fotografii. Acestea erau comentate, apreciate sau nu și asta te stimula să fotografiezi. Am început cu un telefon mobil, umblând dimineţile prin păduri și fotografiind peisaje. Treptat, telefonul mobil a început să se schimbe în ceva mai asemănător cu o cameră foto, deci s-au schimbat și posibilităţile. Fotografia a început să-mi placă tot mai mult. Oricum, nu planificam să fac din asta meserie. S-a întâmplat după facultate, tot datorită prietenilor și familiei, care m-au susţinut. Dacă te plictisești de fotografie (ipotetic) ce ai face? Dacă mă plictisesc de fotografie ca meserie, voi reveni la fotografie ca pasiune. text » Anastasia Taburceanu foto » din arhiva personală


un minut cu Zina

40

7 MITURI DESPRE RĂCEALĂ

E sezonul răcelilor. Fiecare dintre noi se îmbolnăvește măcar o dată pe an. Este cea mai comună și răspândită boală de pe glob și chiar și așa, nu-i sunt cunoscute încă pe deplin mecanismele. Toţi cunoaștem măcar câteva remedii naturiste și vreo 2-3 denumiri de medicamente pentru „primele simptome” ale răcelii și gripei. Deși dropsurile cu aroma de miere și lamâie și prafurile cu paracetamol sunt cele mai la îndemână, știm și folosim și metodele „băbești” de combatere a bolii. Facem inhalaţii, ne punem rondele de cartof sau varza pe frunte și în jurul capului, bem sirop de ridiche neagră, ne facem comprese cu oţet etc, etc. Chiar dacă știinţa este receptivă la tot ce înseamnă sănătatea omului și testează eficacitatea „leacurilor băbești”, unele din ele sunt doar mituri, extrem de ușor de demontat. Răceala și gripa sunt două dintre cele mai frecvente infecţii ale sistemului respirator, ce apar cu precădere în sezonul rece sau în perioadele ce presupun schimbări de temperatură. Însă nu vremea de afară e cea care determină apariţia lor. Mitul 1: Frigul nu provoacă răceala. Chiar dacă suntem în plin sezon rece și tocmai acum răcim, nu frigul este cauza bolii. Răceala și gripa sunt cauzate de infecţii virale, nu de frigul în sine. Nu răcim dacă ieșim cu părul ud din casă sau stăm în curent. Într-adevăr, temperaturile joase modifică activitatea sistemului imunitar, într-un mod care slăbește mecanismele naturale de apărare ale corpului împotriva lor, ceea ce lasă cale liberă virușilor pentru a invada căile respiratorii superioare. Astfel, iarna răcim mai des, pentru că respirăm aer cu temperatură scăzută, care răcește căile respiratorii superioare și favorizează activitatea rinovirusurilor. Frigul este, astfel, un factor favorizant al apariţiei răcelii, nu cauza lui; cauza o constituie infecţia cu viruși. Deci, când e frig, oamenii petrec mai mult timp în interior, cu ferestrele închise, iar astfel concentraţia de viruși în aerul încăperilor crește, făcând mai probabilă molipsirea. Mitul 2: Antibioticele nu tratează răceala. Antibioticele sunt eficiente împotriva bacteriilor, nu și împotriva virușilor. Mai rău, tratamentul cu aceste medicamente duce la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice a unor bacterii care se află oricum în organism, dar

sunt ţinute, de obicei, în frâu, de sistemul imunitar. Antibioticele nu au efect împotriva virusului răcelii, dar nu există nici medicamente antivirale care să combată eficient acest virus. De fapt, nu există niciun tratament care să vindece răceala, tratând cauza ei, adică omorând virusul. Tratamentul răcelii este simptomatic, adresându-se efectelor, nu cauzei. Mitul 3: Săpunurile și soluţiile antibacteriene nu ţin răceala la distanţă. Un grup de cercetători au constatat că aceste produse nu au niciun efect asupra virusului răcelii. Acestea sunt benefice pentru înlăturarea germenilor și a microbilor, în niciun caz a virușilor. Mitul 4: Persoanele în vârstă nu sunt mai expuse la răceală. Deși pot avea un sistem imunitar mai slăbit decât tinerii, vârstnicii prezintă un risc de două ori mai mic de a răci. Potrivit experţilor, pe măsură ce înaintezi în vârstă, organismul dezvoltă mai mulţi anticorpi la tipuri comune de viruși. În plus, persoanele în vârstă nu stau în spaţii aglomerate la fel de mult ca și o persoană tânără, care trebuie să meargă la muncă, la școală sau la diferite evenimente. Mitul 5: Dacă bei cât mai multe lichide, nu îţi va trece mai repede răceala. În timpul unei răceli, organismul se deshidratează, mai ales dacă apare și febra. Lichidele ajută la ameliorarea simptomelor, dar în niciun caz nu tratează răceala. Virușii nu pot fi distruși numai cu ajutorul lichidelor. Mitul 6: Supa de pui nu tratează răceala. Supa de pui caldă poate să îndepărteze temporar disconfortul cauzat de durerea de gât și aduce organismului un aport necesar de lichide. Calităţile curative se opresc, însă, aici. Mitul 7: Răceala sau gripa nu se iau numai de la cineva bolnav. Nu este neapărat să intrăm în contact fizic cu o persoană răcită, pentru a ne îmbolnăvi. O putem lua de pe orice clanţă, tastatură sau telefon. Deci, în concluzie, tratament cauzal nu există, ci doar un tratament simptomatic, iar în rest – sistemul imunitar își face treaba. De unde și o vorbă înţeleaptă: răceala trece, cu tratament, într-o săptămână, iar fără tratament, în 7 zile. Aveţi grijă de voi!

blogul Zinei: zinazen.revistatango.ro


Epilarea laser

moft sau soluţie salvatoare?

"Secret of beauty"

are metoda ideală pentru a te scăpa de grija firelor de păr nedorit! Epilarea definitivă CU LASER a devenit un concurent serios pentru metodele tradiţionale precum lama de ras, ceara sau epilatorul electric. Este necesară consultaţia medicului Orice zona a corpului poate fi epilată cu laser, atât la femei, cât şi la bărbaţi La şedinţa de epilare cu laser pacientul se prezintă cu zona de tratat perfect rasă Majoritatea ariilor necesită 3-6 şedinţe Există contraindicaţii Informaţii suplimentare le puteţi afla la centru de cosmetologie estetică "SECRET OF BEAUTY"

Vă aşteptăm pe adresa Chişinău, str. Kogălniceanu, 41, etajul 2 tel: 022 24 21 72, GSM: 079 430 306 e-mail: secretofbeauty2009@hotmail.com

Bucuraţi-vă de perfecţiune


The sound of Music

cu Alex Calancea Viaţa culturală a „micii noastre metropole” de cîţiva ani încoace devine tot mai animată. Acum ne putem lăuda cu felurite evenimente culturale, pentru felurite gusturi. Pentru cei care duc lipsă acută de muzică de calitate, „15 minute” recomandă - The sound of music, un proiect muzical semnat Alex Calancea Band. Alex (Calancea) și Alex (Arcuș) și-au propus să facă o serie de concerte artexperiment, unde de regulă vor fi doi toboșari și mulţi muzicieni. Ei susţin că jazz-ul ca și stil muzical a evoluat foarte mult, în ceea ce privește formă, sound, armonie. Ceea ce urmează să fie demonstrat prin concertele care vor fi la Tipografia 5, gazda proiectului. Alex le mai zice „atelier de artă”, în care se va vorbi despre jazz, despre compozitori, în care se va mixa de la funk la jungle, în care se vor descoperi

lumii noi muzicieni talentaţi sau muzicieni pe care îi iubim demult și, evident, în care vor fi jam session-uri. „15 minute” a fost la primul „atelier de artă”, acolo ne-a dus liftul claustrofobic lipit cu bucăţi din ziare. Undeva la etajul 5 al Tipografiei, lumea aștepta aliniată frumos lîngă peretele din faţa scenei improvizate. Instrumentele band-ului luceau modest în lumina slabă, la bar se făcuse o coadă de fete, pentru că barmanul cocheta la fiecare pahar de băutură turnat. Nimic nu prevestea explozia muzicală pe care a detonat-o Alex Calancea, band-ul și invitaţii muzicieni. Oamenii cu sufletul la gură și tolăniţi pe pernele mov sorbeau muzica și își mișcau haotic membrele încercând să prindă ritmul. Noi o să mai mergem! text » Anastasia Taburceanu foto » locals.md


fecioară

15 noiembrie - 15 decembrie

Nu te grăbi să afirmi anumite lucruri despre persoanele din jurul tău. Chiar dacă știi să acorzi atenţie detaliilor și știi foarte bine ce se petrece în jurul tău, asta nu înseamnă că trebuie să te grăbești să faci tot felul de comentarii.

balanţă berbec Deși la începutul acestei luni te vei confruntă cu câteva probleme de ordin sentimental, pe măsură ce va trece timpul vei reuși să te conformezi situaţiei și vei reuși să depășești mai ușor această perioadă. Sfaturile cele mai bune vor veni din partea persoanelor mai puţin apropiate de ţine, așadar, nu ezită să apelezi la ele.

taur Investești foarte mult timp și bani într-un nou proiect. Se pare că ești prea entuziasmat/ă de el și pur și simplu treci foarte ușor cu vederea detalii importante. Încearcă să iei o mică pauză și să reflectezi asupra a ceea ce vrei să faci mai departe.

gemeni Îţi faci foarte multe planuri și pur și simplu nu știi ce să faci mai repede. Vei avea impresia că timpul pe care-l vei avea la dispoziţie nu-ţi va ajunge și vei încerca să iei legătură și cu câteva persoane pentru a te ajută să rezolvi câteva treburi minore.

rac Oricât de mult ţi-ai dori să realizezi unele proiecte, nu vei reuși să găsești persoanele potrivite cu care să colaborezi. Asta nu trebuie să te descurajeze, mai bine încearcă să te implici în activităţi care să te ajute să te relaxezi.

leu Investești prea mult timp și energie în activităţile pe care le ai. Ar fi mai bine să încerci să faci pași mici, astfel vei obţine încet, dar sigur, rezultatele dorite. În privinţă anumitor persoane din jurul tău încearcă să nu te grăbești să faci diferite afirmaţii, unele dintre ele te pot ajută să rezolvi diferitele probleme ce pot apărea pe parcursul acestei zile.

Pe parcursul acestei luni vor avea loc foarte multe schimbări, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional. Însă, acest lucru nu ar trebui să te alarmeze, foarte multe schimbări vor fi pozitive și îţi vor da posibilitatea să cunoști mai bine anumite persoane de lângă tine.

scorpion În această perioadă va fi necesar să achiţi câteva datorii mai vechi, poate chiar să-i acorzi și unei persoane din familie o sumă destul de măricică în împrumut. Asta nu înseamnă că vei avea probleme la capitolul bani.

săgetător Spre mijlocul lunii este foarte posibil să primești o invitaţie de a face o ieșire în afară orașului, încearcă să nu refuzi.

capricorn Discuţiile aprinse cu persoană iubită îţi vor ocupa o mare parte din timp, încă din primele zile ale lui decembrie. Cu toate că vei avea o stare destul de agitată și îţi va fi foarte greu să te exprimi, asta nu înseamnă că trebuie să lași ca situaţia să evolueze de la sine.

vărsător Începutul acestei perioade va aduce foarte multe surprize pe plan sentimental persoanelor născute în zodia Vărsător. Asta nu înseamnă că vor fi ferite de anumite decepţii. Dacă ești la începutul unei noi relaţii, trebuie să încerci să fii mai precaut/ă.

pești Luna noiembrie va fi una destul de agitată pentru nativii zodiei Pești, vor interveni foarte multe schimbări atât la locul de muncă, cât și acasă. Deciziile luate în grabă nu vor fi tocmai cele mai bune, de aceea ar fi bine să te gândești de două ori înainte.


partenerii noștri Cultură: Filarmonica Naţională str. Mitropolitul Varlaam, 78 tel.: (+373 22) 22 27 34 Galeria „Constantin Brâncuși” bd. Ștefan cel Mare, 3 tel.: (+373 22) 54 15 96

Muzeul Naţional de Artă str. 31 August 1989, 115 tel.: (+373 22) 24 53 32

Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală str. Cogâlniceanu, 82 tel.: (+373 22) 244 002

Sala cu Orgă bd. Ștefan cel Mare, 81 tel: (+373 22) 22 25 47

Teatrul Naţional „M.Eminescu” bd. Ștefan cel Mare, 79 tel.: (+373 22) 22 11 77 Teatrul de Operă și Balet bd. Ștefan cel Mare, 152 tel.: (+373 22) 24 51 04 Teatrul „Satiricus” str. Eminescu, 55 tel.: (+373 22) 20 28 90 Cafe/Restaurante: 44 JazzCafe, et. 2 str. Albișoara, 44 tel.:(+373 22) 22 44 95 live music www.jazzcafe.md

513 bd. Stefan cel Mare 79 (intrarea de pe str. M.Eminescu) tel.: (+373) 78 513 513 5th Element str. Kiev, 4 tel.: (+373 22) 85 88 58 Bachus-Dava str. Calea Ieșilor, 15 tel.: (+373 22) 59 21 62 (+373 22) 59 21 61 (+373 22) 69 12 30 99 Bier Platz str. Mihai Eminescu, 55 tel.: (+373 22) 22 91 63 str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova) tel.: (+373 22) 60 37 37

Dublin Irish Pub str. Bulgară, 27 tel.: (+373 22) 27 67 41

La Roma Club str. Albișoara, 40/1 tel.: (+373 22) 22 85 90 (+373) 68 38 32 32

Cafe Velvet bd. Moscovei, 11/5 tel.: (+373) 68 500 050

Eli-Pili str. București, 68 tel.: (+373 22) 24 24 57

Lavazza Club str. Veronica Micle, 10/1 tel.: (+373 22) 22 83 00

Carlsberg Pena Pub str. București, 67 tel.: (+373) 79 77 66 50

El Paso str. Armenească, 10 tel.: (+373 22) 92 11 66

Bisquit bd. Moscova, 20 tel.: (+373 22) 32 95 45

Chateau str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 8 tel.:(+373 22) 22 06 05 (+373) 69 30 31 31 str. N.Costin, 67/1 tel.: (+373 22) 51 50 44 (+373) 69 94 08 08

Flirt str. V. Alecsandri, 111 tel.: (+373 22) 277 389

Coffee Beans bd. Ștefan cel Mare, 103/2 tel.: (+373 22) 23 56 33 bd. Dacia, 44 tel.: (+373 22) 77 89 67

Galaxy str. 31 August 1989, 117/1 tel.: (+373 22) 23 25 25 (+373) 69 11 47 67

Coffee House Coffee House Cognac bar, Jumbo, bd. Decebal 23, tel.: (+373 22) 63 65 15 Coffee House Terasa Sun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 83 58 63 Coffee House VIP Sun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 83 58 64 Coffee House № 1 Sun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 21 10 90 Coffee House Orient - CC Soiuz, str. A.Russo 1, tel.: +373 22 450626 Curtea Vânătorului bd. Decebal, 16 tel.: (+373 22) 63 93 29 Decadance Club str. Albișoara, 40/1 tel.: (+373) 79 88 87 77 Delice d’Ange str. 31 August 1989, 117/2 tel.: (+373 22) 24 14 28 Dolce Vita bd. Decebal, 91 tel.: (+373 22) 63 79 00 Don Taco str. Arborilor, 21 (Shopping MallDova),et. 4 tel.: (+373) 601 601 11

The Flying Pig bd. Moscova, 91 tel.: (+373) 79 98880

Milano Cafe bd. Moscovei, 11/5 tel.: (+373) 60 177 000 Mojito bd. Ștefan cel Mare, 152 tel.: (+373) 60 19 1111

Muz Cafe str. Albișoara, 44 et.1 tel.: (+373 22) 22 44 95 (+373) 68 10 44 44 (+373) 79 79 44 44 Napolis str. Cosmonauţilor, 6 tel.: (+373) 21 21 91

Gazetto str. Kiev, 16/1 tel.: (+373 22) 31 07 45 (+373) 68 14 30 14

The Office Dom 12 str. Miron Costin, 12 tel.: (+373 22) 31 07 50

Gok-Oguz str. Calea Orheiului, 19A tel.: (+373 22) 46 88 52

Restaurantul Oliva bd. Moscova, 5 tel. (+373 22) 92 29 62 tel. livrare: (+373 22) 78 00 00

Karl Schmidt str. Alexandru cel Bun, 83 tel.: (+373 22) 84 08 08 (+373) 78 84 08 08

Paparazzi str. S. Lazo, 40 tel.: (+373) 60 44 00 22

Kira’s club str. Veronica Micle, 7 tel.: (+373 22) 92 25 13

Piramisa bd. Moscova, 10/3 tel.: (+373 22) 31 04 48 (+373) 69 38 33 84

KFC str. Arborilor, 21 (Shopping MallDova,et. 4) tel.: (+373 22) 60 33 60 La Botul Calului bd. Moscova, 9 tel.: (+373) 79 988881

La Crîșmă str. Hipodromului 9/1 tel.: (+373 22) 43 70 50

Pizza Celentano tel.livrare (+373 22) 222 111 bd. Decebal, 139 tel. (+373 22) 53 50 24 str.A.Pușkin, 30 tel. (+373 22) 21 29 90 bd. M.cel Bătrîn, 4/6 tel. (+373 22) 48 19 22 Robert’s Coffee str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova), et. 4 tel.: (+373 22) 83 69 71 str. 31 august, 113 tel.: (+373 22) 21 02 76


în localurile cărora găsiţi revista Star Kebab str. Arborilor 21 (Shopping Malldova), et. 4 tel.: (+373 22) 855 712 str. Kiev, 4 tel.: (+373) 603 777 33 bd. Decebal, 61 tel.: (+373 22) 855 719 str. Ismail, 84 tel.: (+373 22) 855 714

Taxi Blues Cafe str. Kiev, 9 tel.: (+373 22) 49 40 10 (+373) 69 49 40 10 Taxi Blues Cafe 2 str. Tolstoi, 24/1 tel.: (+373) 68 49 40 10 Trattoria della nonna str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova), et. 4 tel.: (+373) 69 74 74 72 str. Mihail Kogâlniceanu, 62 tel.: (+373) 68 3 00 825 bd.Moscovei 17/4 tel.: (+373) 60 979 979 Tucano Coffee str. Pușkin, 15 str. Alexandru cel Bun, 91A tel.: (+373 22) 211 444 str. Pușkin, 28 Vasabi str. Sciusev, 73 tel.: (+373 22) 21 10 20 bd. Banulescu-Bodoni, 4 tel.: (+373) 79 80 42 42, str. V.Alecsandri, 85 tel.: (+373) 79 80 47 47 Vintage cafe str. N. Dimo, 1/1 tel.: (+373) 68 44 43 56 (+373 22) 44 43 56 Zen Sushi str. 31 August 1989, 115 tel.: (+373 22) 24 11 40 (+373) 69 91 26 29 Frumuseţe: Abyss SPA str. A Corobceanu, 22/1 tel.: (+373 22) 23 80 23 Afrodita str. 31 august 1989, 79/1 tel.: (+373 22) 27 41 43 Alpha Sun str. Miron Costin, 25 tel.: (+373 22) 310 837

Beauty&SPA Centers OLSI str. Bernardazzi, 26 tel.: (+373 22) 27 65 51 str. V. Alecsandri, 97 tel.: (+373 22) 21 12 21 Bigoudis bd. Moscova, 16 tel.: (+373 22) 86 09 90 (+373) 78 34 76 90 Biotouch bd. Dacia, 44 tel.: (+373 22) 77 34 29 (+373) 60499720

Cristis str. Cosmonauţilor, 9 tel.: (+373 22) 23 50 23 (+373) 79 23 72 27

Danielle str. Liviu Deleanu, 7/6 tel.: (+373 22) 60 73 72 (+373) 79 40 31 02 Derma Beauty Chisinau, s. Hincesti, 43 tel.: (+373 22) 99 88 99

Dessange str. M. Eminescu, 49/1 tel.: (+373 22) 40 04 50

Diva D str. Petru Movilă, 23/3 tel.: (+373 22) 23 75 99 Gloss Beauty Studio str. Arborilor, 21, et. 2 tel.: (+373) 699 000 36 Holly Land str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 28/2 tel.: (+373 22) 24 24 38 str. Sciusev, 37 tel.: (+373 22) 54 03 54 Laboratorul frumuseţii str. Tighina, 49/3 tel:(+373 22) 26 05 00 (+373) 69 10 17 93

Langeles bd. Ștefan cel Mare, 119 tel.: (+373 22) 21 00 77 Micușa Stil str. 31 August 1989, 127 tel.:(+373 22) 23 82 44

str. Alexandru cel Bun, 98A tel.: (+373 22) 22 84 40 str. Aleco Russo, 1 (CC Soiuz) tel.: (+373 22) 88 54 38

Megasun str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 28/2 tel.: (+373 22) 24 50 76 str. Alecu Russo, 1 (CC Soiuz) tel.: (+373 22) 88 51 41 bd. Decebal, 99 (Elat) tel.: (+373 22) 88 35 67 tel.: (+373 22) 27 66 45 tel.: (+373 22) 27 66 45 str Ion Creangă, 49/5 tel.: (+373 22) 83 87 56 Nim Dom str. Kogălniceanu, 54 tel.: (+373 22) 24 15 92 Oazis str. Bucuresti, 68 tel.:(+373 22) 23 77 51 str. Eminescu, 5 Orhideea bd. Ștefan cel Mare, 124 tel.: (+373 22) 27 01 17 str. Bulgară, 41 tel.: (+373 22) 275434 bd. Ștefan cel Mare, 119 tel.: (+373 22) 23 56 34 str. Mitropolit Dosoftei, 100 tel.: (+373 22) 23 80 14 bd. Moscovei, 1/3 tel.: (+373 22) 44 03 09 str. Pușkin, 44 tel.: (+373 22) 21 40 87 Roses str. Pușkin, 14 tel.: (+373 22) 21 12 94 (+373) 79 84 84 74 Salon by Kliuchnikoff str. București, 103 tel.: (+373 22) 21 17 97 str. Tighina, 52 tel.: (+373 22) 27 96 88 Salon Evel-Lux str. Academiei, 7 tel.: (+373 22) 73 31 68 (+373) 69 70 98 93

Salon Studia Gorbaciov str. Armeană, 18 tel.: (+373 22) 24 02 40

15 MINUTE Salonul Kiss bd. Ștefan cel Mare, 128 tel.: (+373 22) 22 38 49 (+373) 69 23 48 45 Secret of Beauty str. Kogâlniceanu, 41/7 tel.: (+373 22) 24 21 72 (+373) 79 43 03 06 Sunkiss str. 31 August 78 A, „Centrul Sportiv” tel.: (+373 22) 24 20 61 bd. Decebal 80/1, tel.: (+373 22) 50 37 06 str. Alecu Russo 5/1, tel.: (+373 22) 32 40 11

Victoria Lux str. Gh.Asachi, 71/6 tel.: (+373 22) 73 95 63 Vis str. Pușkin, 56 tel.: (+373 22) 22 58 18

Weyergans High Care bd. Traian 22, of.40 tel.: (+373 22) 81 16 81 tel.: (+373) 79 500 697 Fitness și Sport:

Amazonka bd. Ștefan cel Mare, 69 tel.: (+373 22) 27 93 57 (+373) 68 89 17 13 EcoSport Gym 7:00-22:00 str. A. Mateevici, 113/2 tel.: (+373 22) 23 30 81 Fitness Doza bd. Mircea cel Batrân, 11 tel.:(+373 22) 43 97 21 str. Ion Creangă, 62 tel.:(+373 22) 74 52 08 str. Miron Costin, 25 tel.:(+373 22) 44 90 57 str. Andrei Doga, 26 tel.:(+373 22) 31 07 62 Niagara Orange Fitness str. Ghidighici, 5 tel.: (+373 22) 21 00 21 Thai Boxing Club str. Burebista, 114 tel.: (+373 22) 890 47 77 (+373) 68 771 777


UNICA Shaping Club bd. Ștefan cel Mare, 182 et.5 of.509 tel:(+373 22) 29 58 11 (+373) 69 17 04 10 str. Tighina, 49/4 tel.: (+373 22) 27 74 12 (+373) 69 28 93 77 bd. Dacia, 31 tel.: (+373 22) 55 23 63 (+373) 79 12 25 00 bd. Decebal, 5 et.2 tel.: (+373 22) 55 49 04 (+373) 69 73 33 96 bd. Mircea cel Batrân, 5/1 et. 3 tel.: (+373 22) 42 58 18 (+373) 69 11 12 27 str. Vasile Alecsandri, 1, et.8 of.822 tel.: (+373 22) 73 75 55 (+373) 69 11 12 27 str. Alba Iulia, 1/1 tel.: (+373 22) 93 07 73 (+373) 69 51 99 37 str. Alba Iulia, 75 tel.: (+373 22) 51 53 38 (+373) 79 30 00 00 bd. Moscovei 6, et. 3 tel.: (+373 22) 49 65 91 (+373) 69 11 12 27 Ialoveni: str. Alexandru cel Bun 31 tel.: (+373 268) 2 49 12 (+373) 79 64 99 40 www.shaping.md str. Alecu Russo 20, et. 4, CC Shoplandia tel.: (+373 22) 81 16 16 str. Igor Vieru 15/3, et. 1, tel.: (+373 22) 48 16 61 X.T.Z str. Gh.Asachi, 58 tel.: (+373) 68 110 811 (+373) 78 110 811

Wellness Land str. Mitropolit Varlaam, 46 tel.: (+373 22) 54 60 80 Wellness & SPA Terminal bd. Dacia, 31 tel.: (+373 22) 63 29 29 (+373) 79 22 99 93 Centre medicale:

Ceradent str. Kogâlniceanu, 41 tel.: (+373 22) 22 28 05 Mazur Dent str. Kogâlniceanu, 20 of. 1 tel.: (+ 373 22) 27 59 92 Prima Medica str. V.Alecsandri, 87/1 tel.: (+373 22) 20 23 73

Timox Dent str. Pușkin, 9 tel.: (+373 22) 22 24 99 Vivodent str. București, 13/1 tel.: (+373 22) 54 64 00 Shopping:

AnyWay Travel str. 31 august 1989, 121 tel.: (+373 22) 85 90 90

Damla Tur str. Gagarin, 1 tel.: (+373 22) 27 75 77

ABFashion str. Ismail, 24 tel: (+373) 27 16 03 (+373) 69 10 90 89

Explore str. Columna, 103 of.1 tel.: (+ 373 22) 84 41 11

Ceai de elită bd. Ștefan cel Mare, 128 (Shopping Malldova) tel.: (+373 22) 24 35 72 (+373) 79 44 77 68

IFLY.MD str. Pușkin, 7 tel.: (+373 22) 80 86 80 (+373) 78 80 86 80

Doua Inimi str. București, 99 of.4 tel: (+373 22) 23 82 24 (+373) 69 31 45 63 Koton str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova) tel.: (+373 22) 27 00 39

L’arossa str. V. Alecsandri, 66 tel.:(+373) 69 10 81 96 Mireasa Modernă str. București 105 tel: (+373 22) 22 68 72 (+373) 69 99 63 78

molDeco bd. Bănulescu Bodoni, 57 tel: (+373 22) 23 31 89 (+373) 69 20 11 26 bd. Moscovei, 14/1 tel: (+373 22) 31 12 81 (+373) 69 20 11 26 Papilio str. Alecsandri, 20 tel.: (+373 22) 21 01 29 (+373) 79 43 12 12

Shoptime.md str. Bănulescu Bodoni, 29 tel.: (+373 22) 234 900

Isida str. Mitropolit Dosoftei, 97/1 tel.: (+373 22) 29 60 48 Sindbad str. Cosmonauţilor, 6 tel.: (+373 22) 88 82 88 Sovada str.Zelinski, 12 tel.: (+373 22) 84 46 78 Univers Viva Turism bd. Grigore Vieru, 22/1 of. 1 tel: (+373 22) 22 92 92

Flowers str. Anestiade, 7 tel.: (+ 373 22) 26 02 02

Jazz Hotel str. Vlaicu Pîrcălab 72 tel.: (+373) 69 10 73 77

LeoGrand str. Mit. Varlaam 77 tel.: (+373 22) 20 12 01 Manhattan str. Ciuflea, 1 tel.: (+373 22) 26 08 88 Nobil Hotel str. M.Eminescu, 49/1 tel.:(+373 22) 40 04 00

Turist Hotel bd. Grigore Vieru, 9 tel.:(+373 22) 22 05 12

Vila Natali str. Sfatul Ţării, 15 tel.: (+373 22) 23 36 63 Vila Verde str. Grenoble, 110 tel.:(+373 22) 28 80 03

Vacanţa str. Pușkin, 14 tel.: (+ 373 22) 840 111 Vernon Prim str. Gh.Asachi, 11/1 of. 98 tel.: (+373 22) 72 72 32

Voiaj International bd. Negruzzi, 4/2 tel.: (+373 22) 54 64 64 Hotele: Budapest str. Timiș, 19 tel.:(+373 22) 24 51 23

Agenţii turistice:

Business & SPA Hotel OLSI str. Bernardazzi, 26/3 tel.: (+373 22) 54 59 54

Amadeus Travel str. Pușkin, 24 tel.: (+373 22) 22 66 33

Dacia Hotel str. 31 August 1989, 135 tel.:(+373 22) 23 22 51

Vre i s ă d evi i partenerul nostru de d i s t r i b u ţ i e? Contactează-ne pe: contact@15minute.md

sau 060097111 – Sergiu Ţurcanu, director de marketing



ed.34 / noiembrie