Dosarul Axa Buzesti-Uranus by zeppelin magazine

Dosar: Axa Buzești–Uranus Dossier: Buzești–Uranus Axis

COORDONATOR ȘTEFAN GHENCIULESCU

O bucată din centrul orașului dispare sub ochii noștri. Trecând prin zona BuzeștiBerzei, ne izbește un peisaj apocaliptic de ruine, maidane și buldozere, care nu poate să nu ne aducă aminte de marile campanii din anii ’80. Desigur, scara operaţiei este incomparabilă cu cea de atunci. De fapt, casele dispărute ca urmare a creării noi axe Buzești-Uranus (de fapt, a porţiunii de nord a acesteia) reprezintă o porţiune infimă chiar și din totalul celor demolate în ultimii douăzeci de ani. Însă nu mai este vorba aici despre suma unor operaţii individuale, ci despre prima mare operaţie de înlocuire a unei porţiuni de ţesut de după 1989. Și nici despre investiţii private, ci despre un proiect public al Primăriei, ce se desfășoară ca urmare a unor proiecte urbanistice. Dincolo de acţiunea în sine, maniera în care aceasta este gestionată pare lamentabilă (incapacitatea de comunicare a diferitelor autorităţi, precum și problemele legale semnalate de ONG-uri ar fi doar câteva dintre aspecte). Despre democraţia urbană în România e mult de vorbit, ca și despre slăbiciunile și lentoarea în reacţii a societăţii civile (dar și a profesioniștilor). Am ales însă să ne concentrăm în acest dosar asupra proiectului, motivaţiilor și a rezultatelor actuale sau în viitor ale acestuia. Ce a stat la baza intervenţiei? De ce e oportun acum un tip de operaţie pe care majoritatea dintre noi îl asociem cu anii ’50 și ’60 (în Occident – la noi a fost cu totul altă poveste)? Care e strategia urbană, dincolo de sloganuri de tip „se va traversa orașul în 20 de minute”?

Dosarul conţine trei părţi. Prima este un material consistent despre proiect, construit pornind de la un interviu cu profesorul Constantin Enache, autorul principal al proiectelor urbanistice legate de subiect. Ne-a interesat foarte mult punctul de vedere al urbanistului practicant care își asumă proiectul și îl argumentează pornind de la o viziune globală. Am vrut neapărat să aducem în discuţie nu doar porţiunea operaţiei ce ne fierbe pe toţi în acest moment, ci și partea sudică a acesteia, prima intervenţie

A piece of downtown disappears under our eyes. Passing by through Buzești-Berzei area, we get into a cataclysmic setting of ruins, waste land

importantă în teritoriul închis ermetic al fostei puteri totalitare (și, din păcate, și al actualei puteri democratice). Chiar, știaţi că axa începe în Calea Victoriei și trece de Casa Poporului și Calea 13 Septembrie? Cea de-a doua parte prezintă punctul de vedere al profesorului Hanna Derer, autor al unui studiu despre valorile urbane și arhitecturale ale zonei și un adversar al acestui proiect. Încheiem cu un material ce aduce împreună o selecţie a reacţiilor (și contrapropunerilor) societăţii civile și specialiștilor, și un fotoreportaj, parte a unui proiect documentar și artistic al lui Dragoș Lumpan. Vedem lucrurile foarte diferit - dacă e să judecăm după poziţiile din acest dosar. Acolo unde profesorul Enache vorbește despre o tangentă la centrul istoric, alţii văd o tăietură brutală printr-o parte importantă a zonei centrale a orașului. Acolo unde adversarii proiectului vorbesc despre anacronismul unei operaţii care va aduce și mai multe mașini în oraș și care este în totală discordanţă cu principiile urbanismului contemporan ce privilegiază sustenabilitatea, pietonii și bicicliștii, autorul susţine cu convingere un sacrificiu necesar pentru transformarea aproape completă a Căii Victoriei, cea mai prestigioasă axă a orașului, într-o stradă pietonală și pentru micșorarea traficului auto și pe bulevardul Magheru. Pesimismului ( pe care îl împărtășește inclusiv autorul acestui dosar) privind realizarea efectivă a acestui scop nobil sau întrebării multora dacă acest sacrificiu merită sau dacă ar fi putut fi evitat, profesorul Enache le opune un refuz al idealismului și asumarea compromisurilor inevitabile. Dacă ne

oprim la zona în sine, viziunii unui nou bulevard urban i se răspunde cu frica de o nouă placare ca în anii ’70 și ’80. Iar faptul că între Casa Poporului și Mega-catedrala Neamului axa trece prin subteran e cu siguranţă un rezultat previzibil, însă în același timp și o gigantică ocazie pierdută pentru oraș. În fine, problema socială (nu vorbim totuși doar despre monumente, ci și despre mutarea unei populaţii) e privită și drept o gentrificare necesară și o revitalizare a unei zone cu probleme. Discuţia e urgentă Și asta mult dincolo de zona în cauză. Eu, personal, sunt destul de pesimist în ceea ce privește rezultatul eforturilor actuale de a opri operaţia. S-a făcut deja prea mult: s-a expropriat totul, s-a demolat aproape tot. Poate mici victorii - cum ar fi mutarea Halei Matache și introducerea în ea a unei funcţii culturale în locul unei reconstrucţii formaliste - mai sunt încă posibile. Poate că scandalul creat va ajuta la o atenţie sporită asupra modului în care se va construi pe noul bulevard. Însă, în caz că nu știaţi, această operaţie nu este un accident. Studiile de circulaţie (care pe noi, arhitecţii, ne cam plictisesc) prevăd și alte artere centrale pe care ar trebui efectuate lărgiri. Strada Traian - o stradă cu o populaţie săracă, având un amestec de monumente și case fără valoare, dar cu o istorie venerabilă și cu un ţesut foarte interesant - este unul dintre aceste cazuri. Ce-ar fi dacă am reuși să ne interesăm de proiecte și operaţii înainte ca acestea să înceapă efectiv? Poate că vom reuși să discutăm lucrurile, să propunem soluţii alternative și să ajungem la o echilibrare a diferitelor poziţii. (Ș.G.)

and bulldozers, which cannot but remind us of the great campaigns in the 80s. Of

The dossier

tangent to the historical downtown, oth-

a revitalization of an area with certain

course, the scale of the operation is com-

Includes three sections. The first is a con-

ers notice a brutal cut in a key section of

issues.

pletely different from that one. Actually,

sistent material on the project, based on

the centre. If the opponents of the project

the houses pulled down for the new axis

an interview with professor Constantin

refer to the anachronism of an interven-

The debate is imminent

Buzești-Uranus (in fact, of its Northern

Enache, the key author of the urban

tion to bring more cars in the city, in total

and a lot beyond the area under discus-

section) stand for a tiny portion even

project linked to this topic. We were

discordance with the rules of contempo-

sion. I am personally rather pessimist

of those pulled down in the last twenty

mainly interested in the point of view

rary urban design, that privilege sustain-

for the result of the current efforts to

years. Yet this is not about a series of in-

of the practicioner, the urban designer

ability, passers by and bikers, the author

stop this intervention. It has already

dividual events, but about the first great

assuming the project and providing the

vigorously supports a sacrifice needed to

passed through a lot: what needed to

operation of replacing a part of the fabric

arguments for it starting with a global

turn almost completely Calea Victoriei,

be dispossessed, and that almost every-

after 1989. And not with private invest-

view. We truly wanted to bring in the dis-

the most famous axis in the city, into a

thing was pulled down. Perhaps some

ments, but a public project of the Town

cussion not only the part of the operation

walking area, and also to reduce traffic on

small victories – such as the move of

Hall which is under way following vari-

which consumes us all at this very mo-

Magheru Boulevard, the big boulevard of

Matache Market Hall and the introduc-

ous urban projects.

ment, but also the Southern side, the first

the 30s. The pessimism (fully shared by

tion of a new cultural function instead

major intervention on the sealed territory

the author of the file) on the achievement

of a formalist reconstruction as part of a

is managed seems pathetic (the inability

of the former totalitarian power (and,

of this noble goal or the question in many

shopping centre– could be still possible.

of various authorities to communicate

unfortunately, of the current democratic

people’s mind if this sacrifice is worth

Perhaps the scandal under way will sup-

with each other, as well as the legal is-

power, too). Do you actually now that the

doing or if it could be avoided, is opposed

port a higher focus on what will be built

sues pointed out by NGOs as a few as-

axis starts in Calea Victoriei and passes

in professor Enache’s view by a refusal of

on the new boulevard.

pects). A lot could be said about the urban

by the former Ceaușescu Palace House of

idealism and assuming inevitable com-

democracy inn Romania, as well as about

People and continues to the south? The

promises. If we just look at the area in

tion is not an accident. The traffic studies

the weaknesses and the slowness of reac-

second part presents professor Hanna

itself, the vision of a new urban boulevard

(which are rather boring for us, the archi-

tion showed by the civil society (and the

Derer’s point of view, author of a survey

gets the reaction of a fear of a new inter-

tects) also predict other key routes which

professional community as well). Yet, we

on the urban and architectural values in

vention similar to those in the 70s and

should be enlarged. Traian street, in an

have then decided to focus in this dossier

the area and an opponent of this project.

the 80s. As to the fact that in between the

area with a deprived population, and a

on the project, the motivations, its cur-

We close with a collection of reactions

House of People and the mega-Cathedral

mix of monuments and worthless houses,

rent results or future results. What was

(and counter-proposals) from the civil

of the People, the axis goes through the

but with a remarkable history behind and

the intervention relying on? Why is now

society and experts, and a photo album,

underground, this is clearly a predictable

showing a very interesting urban fabric,

a certain type of intervention more useful

part of an arts documentary carried by

result, but also a huge wasted opportu-

is such a case. What if we could become

now, which most of us connects with the

Dragoș Lumpan.

nity for the city.

interested in projects and intervention

Beyond the action itself, the way this

50s and the 60s (in the West – for us, it

Actually, the social issue (we do not

But, if you did not know, this interven-

before they actually start? Perhaps we

was a different story)? What is the urban

We see things rather differently

refer to monuments solely, but the move-

could debate on various aspects, come up

strategy, beyond the “city will be crossed

- if we start with the positions in this

ment of a whole population) is also seen

with alternatives and reach a balance be-

in 20 minutes” slogan?

file. If professor Enache speaks about a

by some as a needed gentrification and

tween different positions. (Ș.G.)

DIN VECINI

NEIGHBORS

O axă menită să degreveze de mașini centrul istoric An axis meant to take cars put of the historical center INTERVIU DE

FOTO

ȘTEFAN

CONSTANTIN

GHENCIULESCU

ENACHE, ȘTEFAN TUCHILĂ

DE CE, DE CE ACUM, DE CE AȘA. CONSTANTIN ENACHE, ȘEFUL DE PROIECT URBAN, EXPLICĂ SCOPUL, PRINCIPIILE ȘI CONTEXTUL OPERAŢIEI BUZEȘTI-URANUS.

deja asupra creării unui spaţiu pietonal major pe Calea Victoriei și pentru mărirea celui de pe bulevardul Magheru. Așadar, o nouă axă (care, de altfel, figura și în planurile urbanistice din anii ’36-’39) care să degreveze și să protejeze centrul istoric. Bun. Există însă vreo garanţie că în momentul terminării acestui proiect se vor realiza și spaţiile pietonale pe Calea Victoriei și pe Magheru? Putem presupune și că noua axă se va umple imediat de mașini, circulaţia intensă va continua și pe cele două căi vechi, și că autorităţile vor zice că nu-și mai permit să limiteze accesul auto pe acolo. Dincolo de ideile din PUG, există vreo prevedere legală sau administrativă, care să lege cele două operaţii?

WHY, WHY NOW, WHY IN THIS WAY. CONSTANTIN ENACHE, AUTHOR OF THE PROJECT, EXPLAINS THE PURPOSE, THE PRINCIPLES AND THE CONTEXT OF THE OPERATION.

Pentru prima oară după 1989, suntem martorii unei operaţii care reface o porţiune mare de ţesut urban. E o traumă pentru oraș și o operaţie care stârnește emoţii foarte puternice. Care este scopul acestui proiect și de ce apare deja în PUG-ul din 2000? Care e conceptul urban, dincolo de rezolvarea unor probleme de circulaţie?

For the first time after 1989, we witness a major operation meant to rebuild a large part of the urban fabric. This is both a trauma for the city and an operation that have caused strong feelings. What would be the goal of the project and why was it already included in the 2000 Master Plan of Bucharest? What is

În primul rând, vreau să subliniez că proiectul nu se referă la circulaţia de tranzit, ci la cea, absolut necesară, dintre diferitele zone funcţionale ale orașului. Pe direcţia nord-sud, această circulaţie se desfășoară acum preponderent pe bulevardul Magheru, dar și pe Calea Victoriei. Pe aceasta din urmă, un trafic din ce în ce mai lacom a dus la lărgirea continuă a benzilor de circulaţie, în dauna trotuarelor care uneori au dispărut complet. În cazul unor evenimente speciale, lipsa unor legături alternative pe această direcţie blochează practic orașul. Buzeștiul reprezintă tocmai posibilitatea de-a mai scoate din mașinile din zona centrală, deviindu-le pe o circulaţie tangenţială. Nu este un gând nou, conjunctural. În planul urbanistic pentru zona centrală, pe care l-am elaborat în pregătirea PUG-ului, insistam

Strada Buzești, privind către Piaţa Victoriei. Frontul din stânga a dispărut sau urmează să disapară pentru a face loc noii axe Buzești Street, looking towards Victoria Square. The part on the left disappeared or is about to disappear to make room for the new north-south axis

the underlying urban concept besides the solution for some traffic issues? Firstly, I would like to emphasize the fact that the project does not concern transit traffic but the essential one among different functional city zones. On the north-southern direction, the traffic takes place on both Magheru Boulevard and Victoria Road. On the latter, the increase of traffic led to continual widening of traffic lanes to the detriment of sidewalks that completely disappeared in certain areas. Since there are no alternative roads, and in certain special cases the city is practically blocked, Buzești Street

O documentaţie de urbanism pentru transformarea unui loc pornește întotdeauna de la un context larg, însă nu poate reglementa decât pentru locul respectiv. Operaţia aceasta creează condiţiile pentru micșorarea traficului pentru Victoriei și Magheru. Însă, în final, totul depinde de buna credinţă a celor care vor gestiona orașul în continuare. Garanţia există doar în măsura în care oamenii politici, sub presiunea locuitorilor orașului, vor accepta că orașul nu este de folosit doar cu mașina. De altfel, deși mulţi au înţeles că vrem să scoatem complet automobilele de pe Calea Victoriei, vor fi păstrate două benzi pentru circulaţia auto. Însă pietonul va deveni personajul principal și va câștiga cel puţin șapte metri adăugaţi actualelor trotuare. Înţeleg conceptul. Dar de ce este tocmai acest proiect prioritar în tocmai acest moment? Nu știu câte dintre mașinile care circulă pe marile axe ale Bucureștiului doar tranzitează orașul și câte sunt din traficul urban propriu-zis. Dar, dacă centura ar funcţiona ca o autostradă, mulţi bucureșteni s-ar duce poate pe acolo către aeroport, în loc să o ia pe axa principală nord-sud. Oare nu ar trebui terminate întâi

is just the right solution for rerouting the cars from the central area to a divergent road. There is nothing new about it, nothing at the spur of the moment. In the zonal plan for the center of the city, we have elaborated for the Master Plan, we insisted on creating a major pe-

Operaţia aceasta creează condiţiile pentru micșorarea traficului auto pe Victoriei și Magheru. This operation creates necessary conditions for rerouting the car traffic from the main north-south axes of the historical center.

destrian space on Victoria Road and the widening of the existing one on Magheru Boulevard. Thus, the idea of a new axis (which also existed in the master plans of the 1936-1939) able to take the load off and protect the historic center has appeared quite naturally. Alright! Yet, is there anything at to guarantee that when the project is over, the pedestrian areas on Victoria Road and Magheru Boulevard will be done? We may assume that the new axis will instantly be taken over by cars and heavy traffic will continue to run on the two old axes and authorities will find excuses for not limiting the car access there. Besides the ideas of the Master Plan, is there any legal or administrative provision to relate the two operations? Whenever you draw up a planning documentation, you start from a wider context, but the regulations are drawn up only for that place. This operation, though, creates necessary conditions for rerouting the traffic from Victoriei and Magheru. Finally, it depends on the good faith of those to administrate the city in the years to come. If the politicians under the pressure of the city dwellers will accept that the city is for not only drivers but pedestrians also,

DOSAR

DOSSIER

then things will run on smoothly. In fact,

conditions of general powerlessness, lim-

although many of them have understood

ited resources, you cannot possibly follow

that we want cars rerouted from Victoria

the correct, fair principles, particularly in

Road, two lanes will remain there for

a high-density area populated by people

cars. However, the pedestrian will play

living below poverty limit.

the major part and will win back at least seven meters for the sidewalks. Well, I can understand the concept, but why have you come up with this project and made it a priority just now? I do not really know how many of the cars driving on Bucharest’s major axes are just passing through the city

Imagine a Căii Victoriei azi, cu pietoni puţini si stingheri și aproape fără trotuare (C. Enache) Victoria Road, today, few and lost pedestrians and almost no sidewalks (C. Enache)

After all, we are talking about modernization philosophy here. Obviously, in Europe no one does piercing or widening of streets from the central area, as done in the 1960s. I think we both agree that in Bucharest we can speak about overlapping of unfinished projects and that similar zones from

and how many are really part of urban traffic as such. Still, if the city belt functioned as a motorway, many dwellers would use it to drive to the airport instead of driving through the northsouth axis. Don’t you think that you should wait until the central ring and belt are finished before the new axis is done, with all the sacrifice implied? Not to mention a better public transport and more stations for the subway? Why not concentrate on these operations, less aggressive and which would follow a strategy accepted by everybody? Who knows, you might find that the Buzești operation is no longer necessary. We always postpone operations or start something and leave it half finished. Currently, work is carried on to close the central ring; I have been the project manager for the urban-planning part of doubling the current belt (I do not speak about the motorway belt, which is also necessary). You are wrong, if you think that we deal here with simple, normal operations. For instance, the procedures to be carried out at the Environment Agency took several months and years to cut down each tree in order to widen the road. Buzesti-Uranus operation was one of those projects that assumed steps already taken and accepted; at least, the

inelul central și centura, înainte de a realiza această nouă axă, cu toate sacrificiile pe care le presupune? Ca să nu vorbesc despre un transport în comun de suprafaţă mai bun și un metrou cu mai multe staţii. De ce nu ne-am concentra asupra acelor operaţii, care presupun mai puţine sacrificii și care ar porni de la strategie asumată de toată lumea? Cine știe, s-ar putea să vedem atunci că nici nu mai e nevoie de operaţia Buzești. La noi, tot timpul se amână acţiunile sau se începe un lucru și este abandonat la jumătate. În momentul de faţă, se lucrează pentru închiderea inelului central; am fost șef de proiect pentru partea urbanistică a operaţiei de dublare a centurii actuale (nu mă refer la inelul de autostrăzi care este și el necesar). Te înșeli dacă îţi închipui că ar fi cazul aici de probleme simple, de operaţii normale și ușor de făcut. De exemplu, procedurile la agenţia de mediu pentru fiecare arbore tăiat pentru această lărgire au necesitat luni și ani.

documentation had been drawn up and approved. The administration started Ideea esenţială a proiectului. Axa Buzești-Uranus (cu roșu, în stânga) dublează axele nord-sud istorice (în centru, Calea Victoriei, în dreapta bulevardul Magheru). În schemă sunt marcate zonele construite protejate din centru.

The project’s essential idea. The BuzeștiUranus axis (left, in red) doubles the historical northsouth axes (center, Victoriei Road, right, Magheru boulevard). The protected areas in the central area of Bucharest are marked on this scheme.

from here and, between 2006 (when the documentation was endorsed) and 2011, worked on expropriations, spent major sums of money to carry it out. Now, we

Bucharest neighborhoods we like so

Operaţia Buzești-Uranus era unul dintre proiectele cu niște pași făcuţi și acceptaţi; avea cel puţin o documentaţie de urbanism aprobată. Administraţia a pornit de la acest fapt și, între 2006 (anul aprobării documentaţiei) și 2011, a lucrat la exproprieri și a făcut cheltuieli importante pentru a aduce procesul la capăt. Vorbim deci acum de o zonă cu exproprieri deja realizate, cu părţi importante demolate încă din ultimii ani ai epocii Ceaușescu; o zonă destructurată, care păstra câteva valori însă în care exista și un fond construit într-o stare absolut precară. Cu toţii ne-am dori să restaurăm și să punem în valoare clădirile protejate, însă această dorinţă e tare mult desprinsă de realitate. Avem o Cale a Moșilor cu trei sferturi din clădiri în proces de ruinare și o Lipscănie cu aproape jumătate din clădiri abandonate. În aceste condiţii de neputinţă generalizată, de resurse limitate ale orașului, pur și simplu nu poţi să acţionezi după principiile cele mai corecte; mai ales într-un loc cu o concentraţie atât de mare de oameni sub pragul de jos al sărăciei. Până la urmă, discutăm despre o filosofie de modernizare. În mod evident, străpungeri și lărgiri de străzi prin zona centrală, încă la modă în anii ’60, astăzi în Europa nu se mai fac. Suntem amândoi de acord că Bucureștiul este o suprapunere de proiecte neterminate și că zone asemănătoare cu cartierele bucureștene care ne plac atât de mult - ţesuturile acestea cu densitate mică, cu construcţii cu puţine niveluri - au dispărut din marile metropole occidentale încă de la sfârșitul secolului XIX. Pornind de la aceasta, dvs. afirmaţi că noi nu ne-am putea încă permite să acţionăm în acest spirit contemporan al intervenţiilor ușoare. Fiindcă la noi modernizarea pe care ei au terminat-o de atâta vreme nu a fost dusă la bun sfârșit, noi am fi obligaţi la gesturi de care la ei nu mai este nevoie...

are speaking about a zone in which the expropriations have been already operated, where parts of it have been demolished during the last years of Ceausescu regime, an already de-structured area that has, I agree, some values but also a lot of derelict buildings. All of us would love to restore and enhance the protected buildings, yet somehow it is mostly wishful thinking. For instance, on Mosilor Road, three thirds of the buildings are decaying, while in the Lipscani area (the historical core of the city), half the buildings have been abandoned. Under such

much – those low density fabrics, with few storey buildings – have disappeared from the Western metropolises since early 19th century. Having said that, your opinion is that we cannot allow acting according to the contemporary spirit of light interventions. This is so because we have not finished yet the kind of modernization they have, and thus, we have to take action in cases they no longer need …

În aceste condiţii de neputinţă generalizată, de resurse limitate ale orașului, nu poţi să acţionezi după principii absolut corecte și ideale. Under such conditions of general powerlessness, limited resources, you cannot possibly follow the absolute, ideal principles.

You have expressed my thoughts precisely. In this city, ensembles like the Romanian Railroad Palace and North Station Square are completely inappropriate for what has been left from the former context, for instance, in the area of Baldovin Parcalabul Street. The planners who conceived the Master Plan of 1939 thought that North Station Boulevard and Stirbei Voda Street should merge into the square in front of today’s Radio Building. That was why they had it built there after WW II. I do not imply that we should think the city as they did back in 1939. In fact, we could not since our responses to heritage issues changed. However, we could close some gestures within reasonable limits, and take care of other wounds, other inadequacies. If we were to choose between enhancing Duiliu Marcu’s RR Palace and the Station Square (one of the few well-done squares in Bucharest) and give up on two buildings from the late 19th century, more similar to the outskirt buildings than the center, what would we choose? Because we should opt for something after all, shouldn’t we? Nobody

Ai formulat foarte bine gândurile mele. Sunt în acest oraș ansambluri, cum ar fi de pildă Palatul CFR și Piaţa Gării de Nord, care sunt total nepotrivite cu ce a mai rămas prin preajmă, în zona străzii Baldovin Pârcălabul, de pildă. Gândul celor care au făcut planul urbanistic din 1939 era ca bulevardul Gării de Nord și str. Știrbei Vodă să se întâlnească în piaţa din faţa actualei Clădiri a Radiodifuziunii. De aceea, această clădire s-a și construit acolo și în acel fel după război. Eu nu spun să gândim azi orașul cum o făceau cei din anii ’39. Nu putem, fiindcă atitudinea faţă de patrimoniu s-a schimbat. Dar putem să încheiem în limita acceptabilului anumite gesturi și să pansăm aceste răni,

thinks about extending the North Station Boulevard up to the Radio Building today, yet it should be closed with a coherent space, Berzei Street perhaps. Although I am not a conservative, I admit my doubts as to the need to burn all stages of a certain kind of development now. To be honest, I think we should connect with today’s modernity, which is extremely different from the modernity of 40-50 years ago, not to mention the 1930s.

DOSAR

DOSSIER

Circulaţii și spaţii publice prioritare, PUZ – Zona centrală a municipiului București (redesenată). De sus în jos: Limita P.U.Z. „perimetrul central al municipiului București” • Limita zona centrală • Limita zonei construite protejate conform P.U.Z. „Zone construite protejate” • Amplasamente în care trebuie amenajate pieţe de tip urban • Artere carosabile existente cu importanţă pentru traficul major al orașului • Artere carosabile propuse spre supralărgire • Artere carosabile nou propuse • Circulaţii pietonale propuse spre amenajare specială Circulation and prioritary public spaces from the Masterplan for the Central Area of Bucharest (redrawn) From top to bottom: Limit of the masterplan • Limit of the central area • Limit of the protected area, according to the „Protected Areas Masterplan” • Area for new urban squares Important existing car traffic axes • Car traffic axes to be enlarged • New car traffic axes • Special interventions for pedestrian circulation

aceste nepotriviri ale orașului. Dacă e să alegem între a pune în valoare Palatul CFR al lui Duiliu Marcu și Piaţa Gării de Nord (una dintre foarte puţinele pieţe croite corect din București și care să nu fie doar o piaţă de circulaţie) și a renunţa la două clădiri de sfârșit de secol, de o factură mai apropiată de mahala decât de zona centrală, pentru ce vom opta? Pentru că trebuie să optăm. Nimeni nu se mai gândește acum să prelungească bulevardul Gării de Nord până la Radiodifuziune, însă el trebuie terminat printr-un spaţiu coerent, care poate să fie strada Berzei.

Dincolo de rolul său în reducerea circulaţiei auto pe Victoriei și pe Magheru, noua axă devine în sine un bulevard urban important. Uitându-mă la PUZ, mi se pare că el va avea, ce-i drept, trotuare civilizate, însă rămâne în primul rând o stradă pentru mașini. Cum rămâne cu transportul în comun, cu pistele pentru bicicliști? Nu a mai fost loc? Ar fi dispărut și mai mult din vechiul ţesut? Sau trăim în continuare într-o logică administrativă, dar și susţinută de către populaţie, în care mașina este stăpânul, iar tot restul i se subordonează?

Fără a fi conservator, recunosc că am dubii faţă de nevoia de a parcurge acum toate etapele unui tip de dezvoltare. Sincer, cred că ar trebui să ne racordăm la modernitatea de acum, care este totuși foarte diferită de modernitatea de acum ’40-’50 de ani, fără a mai vorbi despre anii ’30.

Strada va avea un spaţiu pe mijloc pentru tramvai, iar pe cele 4 benzi de trafic auto vor circula și autobuzele. Vor fi amplasate aici liniile de transport în comun care până acum au fost deviate pe trasee alambicate și nepotrivite. Lărgimea totală a noului traseu rezultă, într-adevăr, și din dorinţa de a limita cât mai mult demolările și exproprierile. Ce pot să spune e că, dacă, după ce vor fi asfaltaţi și ultimii metri pătraţi din această axă Buzești-Berzei, nu se va întâmpla nimic pe Calea Victoriei, pentru mine va fi o mare dezamăgire și voi trăi cu un sentiment că am participat la un război greșit. Cred foarte tare în această transformare și am avut o discuţie cu primarul-general,

Într-un oraș de câteva sute de mii de locuitori și cu o întindere limitată, ar fi de bună seamă o operaţie total nepotrivită. Dar, în clipa de faţă, a restrânge strada Berzei la profilul moștenit înseamnă să o faci nefuncţională; tot acest trafic ar supraîncărca negreșit Calea Victoriei.

Bulevardul Gării de nord North Station Boulevard

Intersecţie bd. Gării de nord, str. Cameliei, str. Baldovin Pârcălabul. Casele din planul 2, în dreapta, au fost demolate pentru extinderea bulevardului Gării de nord

The crossing of North Station Boulevard, Cameliei and Baldovin Parcalabul Streets. The houses in the back were demolished in order to extend the North Station Boulevard

For a city with some hundreds of

you will make the articulation with the

thousand dwellers stretching over a lim-

existing fabric and keep the urban look

ited area that would be indeed an inap-

of the boulevard front. In Bucharest

propriate solution. However, if we confine

(even before the communist regime),

Berzei Street to its inherited profile, we

regulations tend to overlap and contra-

will make it dysfunctional, and traffic

dict each other; moreover, almost every

would overload Victoria Road.

house seems to be an exception from the regulation. Today’s urban chaos

Besides its role of reducing traf-

Dacă, după ce vor fi asfaltaţi și ultimii metri pătraţi din această axă, nu se va întâmpla nimic pe Calea Victoriei, pentru mine va fi o mare dezamăgire și voi trăi cu un sentiment că am participat la un război greșit. If nothing happens on Victoria Road, once the last square meters on this new axis are asphalted, I will be extremely disappointed and feel as if I had been sided with the wrong part.of general powerlessness, limited resources, you cannot possibly follow the absolute, ideal principles.

în care l-am rugat ca, în prima duminică după terminarea bulevardului, să dea bucureștenilor Calea Victoriei spre folosinţă totală. La fel cum se întâmplă în orașele din provincie, să nu așteptăm investiţiile noi și masive pentru a-i lăsa pe oameni să se bucure de acest spaţiu măcar o zi pe săptămână. După aceea, vom lărgi trotuarele pentru a se bucura de el tot timpul. Trebuie să avem în orașul acesta și spaţii pietonale, iar Calea Victoriei are toate atributele pentru a primi astfel de spaţii. Din ce am înţeles, dezvoltarea acestei axe se va face prin operaţii private, urmând un regulament și, din fericire, nu prin placări în stilul lui Ceaușescu. Mă întreb însă cum se vor asigura articularea cu ţesutul existent și urbanitatea clădirilor către bulevard. În București (chiar și în cel de dinainte de comunism), regulamentele au obiceiul să se suprapună în timp, să se contrazică; mai mult, aproape fiecare casă pare a fi o excepţie de la vreun regulament. Astăzi, haosul urbanistic nici măcar nu mai poate fi atribuit proastei aplicări a vreunui regulament. Are vreo șansă zona să-și atingă un minimum de coerenţă înainte de 20-30 de ani? Mă tem că se va întâmpla tot cum știm: se va mai construi câte o clădire, vor rămâne ani în șir maidane chiar lângă ea, în

fic on Victoriei and Magheru, the new axis becomes a major boulevard. Looking

even goes beyond any faulty application of certain regulations. Do you think there is a chance for

at this Yone Plan, I can see that it will

this area to reach minimum coherence

civilize sidewalks, yet it will be primarily

in less than 20-30 years? Aren’t we going

a road for cars. What about public trans-

to get again an incoherent place, with

port and bike lanes? There hasn’t been

all good intentions, that will inevitably

space left for it? Would more space from

look like the already built part of this

the former fabric have disappeared? Or,

street – and I mean the intersection

we still follow the administrative logic

with Occidentului Street and the end to

also supported by population, according

Victoria Square?

to which the car is the master, and the rest should subordinate to it?

Currently, this place vacillates between two major risks: excessive use dur-

The street will have tramway

ing an ultra-liberal development (which

tracks in the middle, while the buses will

includes the area you referred to) and

circulate on the four lanes. Several pub-

mediocre, pauper temporariness result-

lic transport lines will be brought here,

ing from lack of attractiveness. Except

knowing that so far many have been

for protected historic areas, the current

rerouted on inappropriate, complicated

legislation allows freedom of expression

routes. The total width of the new route

to architect and commissioner. I have as-

is a result of our wish to confine demoli-

sumed a less democratic condition that

tions and expropriations. As for me, if

will be included in the regulation: the

nothing happens on Victoria Road, once

boulevard fronts should be approved by

the last square meters on this new axis

the Urban Planning Commission or by a

are asphalted, I will be extremely disap-

specially set up commission.

pointed and feel as if I had been sided I did not have in mind the fa-

with the wrong part. However, I do believe in this transformation and I have

cades and aesthetics but the problem

discussed it with the Mayor asking him

of development of a place according to

that to give Victoria Road back to the

regulations, when the existing built

city dwellers when the boulevard is over.

environment disappears largely. How

Afterwards, we will have the sidewalks

will the slow and contradictory changes,

widened for them to fully enjoy walk-

difficult articulations, and cleavages be

ing the street at least one day a week. We

checked?

need pedestrian spaces in the city, and Victoria Road is made for it.

Even in countries with functional economy, the public-private partner-

As I have understood, the de-

ship is not overlooked. Bucharest has no

velopment of this axis will result from

chance outside this system. For the mo-

private operations according to a set of

ment, in our country the investors are

regulations, and not to some Ceaușescu-

looked upon rather suspiciously, more

style-interventions. Yet, I wonder how

like enemies than partners are. When

DOSAR

DOSSIER

funcţie de jocul investiţiilor și al economiei. Nu vom obţine tot un loc incoerent, care va semăna inevitabil, cu toate bunele intenţii, cu partea deja dezvoltată a acestei străzi – mă refer la partea dintre intersecţia cu str. Occidentului și capătul dinspre Piaţa Victoriei? În prezent, acest loc pendulează între două riscuri majore: riscul exploatării excesive într-o dezvoltare ultraliberală (ca în zona la care te referi) și cel al mediocrităţii și provizoratului pauper rezultate din lipsa actuală de atractivitate. Cu excepţia zonelor istorice protejate, legislaţia de acum lasă libertate deplină de expresie arhitectului și beneficiarului. Eu mi-am asumat introducerea în regulament a unei clauze mai puţin democratice: faţadele clădirilor dinspre bulevard vor trebui avizate în Comisia de urbanism sau într-o comisie special instituită. Nu mă gândeam atât la faţade și la estetică, cât la problema în sine a dezvoltării prin regulament a unui loc la care din start fondul existent dispare într-o foarte mare măsură. Cum se vor ţine sub control transformări lente și contradictorii, articularea dificilă și clivajele?

În clipa de faţă, nici în ţările cu o economie care funcţionează bine nu este neglijat parteneriatul public/ privat. Bucureștiul nu are nici o șansă în afara acestui sistem. La noi, investitorii sunt priviţi deocamdată cu suspiciune, ca adversari și nu ca parteneri. Până când ei nu vor avea certitudinea că se mișcă pe un teren solid, că își pot construi o planificare pe baza documentelor emise de primării și validate de prefecturi, nu vor veni aici decât cei dispuși la risc. Aceștia caută un câștig foarte mare și, de obicei, nu sunt buni pentru oraș. Noi trebuie să atragem investitori care să vrea să câștige modest, dar cu o anumită certitudine. Aici, Primăria dă un semnal că investește, că partenerii privaţi pot să i se alăture acolo cu o anumită încredere. Regulamentul a încercat să păstreze o înălţime a cornișei de 21 m înălţime care asigură o scară urbană, metropolitană corectă. Nu am inventat-o, am preluat-o din regulamentul din ’39. Cât despre coerenţa realizării efective, ea depinde, o spun încă o dată, de cât de consecvenţi vom fi ca breaslă, ca oameni politici, ca locuitori ai orașului. Cel mai greu e să ne protejăm de noi înșine. Haideţi să discutăm puţin despre urbanism dintr-o perspectivă socială. Am locuit cea mai mare

Coerenţa realizării efective depinde de cât de consecvenţi vom fi ca breaslă, ca oameni politici, ca locuitori ai orașului. The effective coherence of the operation depends on how consistent our profession, our politicians, our dwellers are.

Venirea unor oameni cu bani va reface o mixitate a zonei; mixitate în prezent pierdută, când există o preponderenţă a celor care trăiesc din provizorat. Some richer people who will come here will ensure a fair social mixture, currently lost due to a majority of people living here on a temporary basis.

PUZ Str. Berzei – Str. Mircea Vulcănescu Str. Baldovin Pârcălabul – Str. Cameliei Bulevardul Gării de nord este prelungit prin interiorul insulei existente și se intersectează cu noua axă prin intemediul unui sens giratoriu

Zone Plan –Berzei Street –Mircea Vulcanescu Street – Baldovin Parcalabul Street – Cameliei Street North Station boulevard will be extended inside the existing city block and will meet the new axis in a roundabout

parte din viaţă exact în zona supusă operaţiei, și e clar că, de când am plecat, problemele s-au acutizat. Întotdeauna m-a frapat faptul că este o zonă de sărăcie maximă, aflată însă la 10 minute de mers pe jos de zone luxoase: Piaţa Romană, Calea și Piaţa Victoriei. Pe de altă parte, există un ţesut social acolo, nu doar o populaţie nouă, ci și una care trăiește acolo de mai multă vreme, chiar și repere identitare la scara orașului... Piaţa Matache Măcelaru, de exemplu. Un ţesut social cu multe probleme, însă care totuși ar fi putut fi ajutat să evolueze. Acum însă se întâmplă o înlocuire destul de brutală. Probabil că, în orice variantă, gentrificarea zonei nu ar fi putut fi evitată. M-au deranjat însă destul de tare argumente, și din partea celor implicaţi în operaţie, și din partea publicului, de tipul: „Bine că-i dă pe ăia afară de acolo, bine că scăpăm de ei, bine că o să fie cum trebuie”. Iarăși dintr-o perspectivă contemporană, a mixităţii, a politicilor și a protecţiei sociale, nu apare totuși o problemă cu acest tip de operaţie?

they are not sure they move on solid

problematic social situation, but one

ground, that they could not plan accord-

that could have been helped to develop.

ing to documents issued by mayors and

Now, a quite brutal replacement takes

validated by prefecture office, only those

place. Perhaps the gentrification of the

ready to take risks will come. As a rule,

area could not have been avoided in any

the latter seek for instant, big profit,

of the variants. Even so, I have been ex-

which does not recommend them for the

tremely disturbed by arguments, both

city. We have to attract investors ready

from the people involved in the opera-

to get modest yet guaranteed profits. In

tion and from the public that claim that

this case, the City Hall shows it invests,

“It’s good they drive those people out,

that its private partners can join with a

we’re happy to get rid of them, we can’t

certain amount of confidence. The regula-

wait for it.” Again, from a contemporary

tion tried to maintain a 21 m skyline that

perspective, mixture, social policies, and

ensures a fair urban, metropolitan scale.

protection, don’t you think we have a

I have not invented it; I borrowed it from

problem in this kind of operation?

the 1939 regulation. As to effective coherence, it depends, I repeat myself, on how

I know this area pretty well too,

consistent our profession, our politicians,

since the 1960, I know how it developed.

our dwellers are. The hardest thing is to

Once it had that dynamic atmosphere

protect from ourselves.

around market places with their attractions. Most dwellers were clerks, workers,

PUZ Str. Berzei – Calea Griviţei – Str. Atelierului – Str. Cameliei Hala Matache urmează să fie strămutată sau reconstruită și integrată unui nou ansamblu (mijloc-stânga) Zone Plan – Berzei Street – Grivitei Road – Atelierului Street – Cameliei Street Matache Market Hall will be removed or reconstructed and will be integrated into a new complex

Și eu cunosc zona destul de bine încă din anii ’60 și știu și cum a evoluat. Exista înainte acea ambianţă bucureșteană dinamică instalându-se în jurul pieţelor, al locurilor de atracţie. Locuitorii erau în majoritate din pătura activă a funcţionarilor, muncitorilor și micilor întreprinzători. Zona a căzut rapid în anii ’80 când s-a demolat masiv, mai ales în triunghiul Berzei – Calea Griviţei – Polizu, un ansamblu urban coerent și valoros. Atunci a apărut un sentiment de provizorat și de neîncredere și încet-încet s-au instalat oameni foarte săraci, care au vandalizat din ce în ce mai mult locul. Însă nu vorbim despre o alungare în întregime a acestei populaţii. Nu e totuși vorba despre o operaţie de tip „Victoria Socialismului” în care s-au ras arii uriașe și s-au dislocat zeci de mii de oameni. Aici dispare un

Let us talk a bit about urban-

small businessmen. It decayed rapidly

ism from a social point of view. Most of

in the 1980s, when massive demolitions

my life I have lived in exactly the area

were carried out, particularly in that tri-

under operation now, and it is obvious

angle of Berzei – Grivitei Road – Polizu

that ever since I have left problems got

Streets, that used to be a coherent, valu-

worse. I was always amazed at the fact

able urban ensemble. A feeling of distrust

that that was an area of extreme pov-

and improvised living emerged, and very

erty, yet at 10 minutes’ walk from luxu-

poor people moved in little by little; they

rious central zones: Romană Square,

vandalized the place. However, in this

Victoria Road, Victoria Square. On the

case not everybody will be thrown out. It

other hand, there is a social fabric there

is not like the Ceausescu operation, when

composed not only of new population

huge areas were erased and thousands of

but also of people living there for a long

people had to move. Here, it is only an al-

time; there are also identity landmarks -

ready damaged front that will be erased.

Matache Market Place, for instance. A

Well, if you mention the 136 demolished

DOSAR

DOSSIER

front deja atacat. Iar dacă discutăm despre cele 136 de imobile demolate, trebuie să le numărăm și pe sutele care rămân pe loc. Venirea unor oameni cu bani va reface și reasigura, cred, o mixitate a zonei; mixitate în prezent pierdută, când există o preponderenţă a celor care trăiesc din provizorat. Noul tip de dezvoltare va determina schimbarea felului de viaţă, inclusiv a acestor oameni. Altfel, nu văd din ce resurse s-ar face asta. Aș comenta din nou raportul dintre realism și utopie. Se confruntă aici o intervenţie ideală, rafinată și delicată, cu o realitate de cu totul alt tip. Uneori, absolutizăm lucrurile, or, ele nu au o existenţă absolută. Desigur, operaţia nu aduce doar beneficii, ci și inconveniente. Trebuie să ne uităm la partea bună a lucrurilor și să încercăm să facem cât mai acceptabile inconvenientele.

intenţii bune, însă lipsite de continuitate și care produc efecte nedorite. Lista clădirilor protejate a fost întocmită cu entuziasm și în grabă, la începutul anilor ’90. Ar fi urmat, în cursul timpului, să se treacă la o operaţie știinţifică meticuloasă de inventariere și de stabilire a motivaţiilor pentru ca o clădire să figureze în listă. De-abia prin 2004 s-a reușit o listare a unor criterii. Lipsește în continuare criteriul urbanistic: în ce măsură aceste clădiri alcătuiesc ansambluri coerente sau împrăștiate prin oraș. În prezent, lista se validează de obicei când apare o propunere de demolare. Se aplică grila de criterii și se verifică dacă acea clădire justifică bunăoară constrângerile impuse proprietarului. Partenerului public nu i se

Cele două pericole ce ameninţă zona: dezvoltare speculativă și mediocritatea intervenţiei modeste ca resurse financiare, datorate decăderii de ansamblu a zonei. Între aceste două scări contrastante, PUZ și intervenţia de modernizare a zonei caută măsura intervenţiei raţionale, într-o zonă urbană cu potenţial, dar aflată în dificultate (C. Enache)

The two dangers in the area: speculative development and the mediocrity of the modest interventions due to the geenral decay of the area. Between these two contrasting scales, The Zone Plan and the modernization of the area look for the rational intervention in an area that shows both potential and a difficult situation (C. Enache)

Str. Berzei nr. 75-78 (stânga), imagine de dinainte de demolare.

75 – 78, Berzei Street (left), view before the demolition

houses, then I have to add that hundreds

and practices. In fact, what do we pro-

Do we really know how many buildings of

of them will stand. I think that some

tect in this city? Do we protect as many

the same type stand in the city, of which

richer people who will come here will

buildings as we can and, if not, pre-

some could belong to more coherent

ensure a fair mixture, currently lost due

served or rebuilt facades?

zones and do not hamper the city devel-

Dezvoltare speculativă din ultimii ani pe Calea Buzești Speculative development of the last years on Buzești Street

Dincolo de distrugerile materiale, dispar totuși și o memorie a locului și un anumit tip de relaţii urbane care au supravieţuit chiar și comunismului. Dincolo de valoarea de monument a Halei Matache, există însă o valoare a ceea ce se întâmpla în ea, a unei istorii, ai ideii de piaţă agro-alimentară urbană tradiţională. Mă întreb ce va mai reprezenta hala mutată (sau reconstruită) și integrată ca parte a unui centru comercial, să zicem. Sigur, rămâne o reconstituire a unei arhitecturi, însă pierdem un întreg ansamblu de practici. Ce protejăm de fapt în acest oraș? Cât mai multe clădiri posibil și, dacă nu, faţade păstrate sau reconstruite? Trebuie să atacăm în discuţia nostră acest subiect al clădirilor protejate. În cazul Bucureștiului, avem

În privinţa clădirilor protejate, avem intenţii bune, însă lipsite de continuitate și care produc efecte nedorite. As to protected buildings, the intentions are good, yet there is no continuity, which to leads to unwanted effects.

Accesul în Piaţa Matache din str. Berzei, înainte de începerea operaţiei. În prim plan, hala. „Necesară operaţiune de revitalizare urbană” (C. Enache) Acces to Matache Market from Berzei Street, before the start of the operation. “A necessary urban revitalization operation” (C. Enache)

to a majority of people living here on a temporary basis. This new kind of devel-

opment? Why don’t we focus on, let us We have to tackle up the issue of

say, the abandoned ones and why nobody

opment will trigger changes in the way

protected buildings. In Bucharest’s case,

speaks of the former Rahova Road, the

of living, including of those living here.

the intentions are good, yet there is no

current George Georgescu Street?

There is not another way to do it. Let me

continuity, which to leads to unwanted

comment once more on the relationship

effects. The list of protected buildings

between realism and utopia. In this case,

was drawn up enthusiastically and in

almost ignored side of the urban plan-

we deal with a confrontation between an

great haste in early 1990s. Normally,

ning project: the extension of the boul-

ideal, refined, delicate case and a com-

that should have been followed by a true

evard beyond the Dâmboviţa River. In

pletely different one. We tend sometimes

scientific, thorough inventory to give

my opinion, the axis is not only obvious

to see things in the absolute, but they are

reasons why the buildings were listed.

but also necessary as major gesture to

not like this. Certainly, this operation will

It was only in 2004, when some criteria

cross the People’s House zone and to

bring about disadvantages along with

were listed. However, the urban planning

cut Ceausescu’s axis that, besides all de-

advantages. However, we have to think

criterion is still missing, and that would

struction, broke the city in two. But, as I

positively, and take disadvantages as

have told us whether these buildings

understand, this part of the axis will not

something acceptable.

make up an ensemble or are just scat-

be an urban boulevard, but a tunnel.

I would like to speak about an

tered around the city. Currently, the list Besides material damages, the

PUZ Str. Berzei – Str. Mircea Vulcănescu – Bd. Dinicu Golescu Zone Plan – Berzei Street – Mircea Vulcanescu – Dinicu Golescu Boulevard

is validated when a demolition proposal

Initially, that belonged to a sin-

memory of place and a certain type of

comes up. The criteria are applied and we

gle project concerning the axis connect-

urban relations that survived commu-

can see whether that building justifies

ing Victoria Square to Chirigiu Market.

nism will vanish. Beyond the heritage

the constraints imposed on the owner.

We have created segments not to block

value of Matache Butcher’s building, I

Nothing is imposed on public partner-

the first part of the operation because of

think things that happen there are valu-

ship, although, to my mind, the collec-

the southern part that would have posed

able, the history, and the idea of a tra-

tivity should be responsible for heritage

additional difficulties to us: crossing

ditional city market. I wonder what the

buildings. We need historic studies for

through Parliament courtyard cannot be

building (either moved or rebuilt) will

many heritage buildings from Buzesti-

done only if Parliament passes a law. In

stand for as part of a commercial center,

Berzesti zone. I do not know why so many

2007-2008, the Technical Commission

let us say, will still represent. Certainly,

houses from this area are so interesting

approved a boulevard on the ground.

there will be an architecturally remade

for the city so that they should hamper

The then City Hall supported it actively.

building, yet it will lose those relations

the closing of North Station Boulevard.

However, it turned out to be a utopian

DOSAR

DOSSIER

Vedere aeriană a unei zone ce va rămâne închisă faţă de oraș. În stânga, terenul pentru viitoarea Catedrală a Neamului

impune nimic, deși, după mine, monumentele trebuie să fie și o responsabilitate a colectivităţii. Ne-ar trebui studii istorice și pentru multe dintre monumentele din zona Buzești - Berzei. Sunt aici case, despre care nu știu de ce sunt într-atât de interesante pentru oraș, încât să împiedice închiderea bulevardului Gării de Nord. Știm noi câte sute de clădiri de același tip sunt în București, poate în zone mai coerente și care nu împiedică dezvoltarea orașului? De ce nu ne concentrăm, de exemplu, pe cele abandonate și de care nu vorbește nimeni despre fosta Cale a Rahovei – actuala str. George Georgescu? În cazul de faţă trebuie să facem eforturi coerente, succesive, înscrise într-o normalitate fără patimă; avem nevoie de o asociere între consecvenţă și bună-credinţă și de decizii care nu sunt ideale, ci cele mai bune pentru oraș, într-un anumit moment.

Aș dori să vorbim și despre partea aproape complet ignorată a proiectului urbanistic: prelungirea bulevardului dincolo de Dâmboviţa. Pe această porţiune, axa mi se pare evidentă și necesară, ca un prim gest major de traversare a zonei Casei Poporului și de întrerupere a continuităţii diabolice a axei lui Ceaușescu, care, dincolo de distrugerile efective, a și rupt orașul în două. Însă înţeleg că această parte a axei nu va mai fi un bulevard, ca în cazul de mai dinainte, ci un tunel.

Aerial view of an area that will remain closed to the city. Left, the site of the huge future People’s Cathedral

Secțiune Section

Diametrala a fost iniţial un singur proiect, din Piaţa Victoriei până-n Piaţa Chirigiu. L-am segmentat, pentru a nu bloca prima parte a operaţiei din cauza părţii sudice, despre care știam că va întâmpina dificultăţi suplimentare: trecerea prin Curtea Parlamentului nu se poate face decât printr-o lege votată de Parlament. În

2007 - 2008, în Comisia tehnică de urbanism se avizase o variantă de bulevard de suprafaţă. Primăria de atunci a și susţinut-o destul de categoric. S-a dovedit însă o soluţie utopică, având în vedere relaţiile funcţionale dintre clădirea Parlamentului și parcări și alte funcţiuni din zona fostului stadion al Republicii. În final, după avize de la Ministerul Apărării Naţionale și alte instituţii, am obţinut un accept de principiu al Parlamentului, din păcate numai pentru formula cu subtraversare. Trebuie să respectăm această decizie. De altfel, și Patriarhul a preferat ca viitoarea catedrală să aibă alături un parc, și nu un bulevard. Îmi permit să comentez acest rezultat, care mi se pare continuarea unei mentalităţi de acaparare. Sigur, din punct de vedere strict legal, este terenul Parlamentului; și totuși este vorba despre o bucată mare din chiar inima orașului și care va rămâne o fortăreaţă, grădina proprie și personală a uneia sau mai multor instituţii. Se demontează de fapt orice idee de a deschide această zonă, de-a o da locuitorilor. Din punctul strict de vedere al circulaţiei auto prin oraș va funcţiona, dar din punctul de vedere al urbanizării unui loc sinistru este o mare ocazie pierdută. Este vorba iarăși despre o alegere inevitabilă între a insista pe o soluţie utopică și a accepta una posibil de realizat. Cred că erau necesară și aici o discuţie publică și un lobby puternic. Politicienii sunt totuși sensibili la presiuni publice. Uneori. Se discută de ani de zile deschiderea către public a spaţiului din faţa clădirii Parlamentului, iar această operaţie rămâne în continuare în stadiul de promisiune. Recunosc, e foarte greu să explici unui locuitor al târgului că, pentru a trăi cu toţii mai bine în acest oraș, trebuie să cedeze 10 metri din proprietatea lui privată, dar că instituţia supremă a statului are atâtea reţineri în a pune la dispoziţia oamenilor o parte din terenul său. E complicat, e o problemă de mentalitate, de la vlădică la opincă.

CREDITE & INFO / CREDITS & INFO

solution, considering the functional rela-

area to the dwellers is blocked. From the

his/her property, but that a public institu-

tions between Parliament building, park-

traffic viewpoint, it would be undoubt-

tion is against allowing people to enjoy

ing lots, and other functions from the

edly functional yet as an attempt to ur-

a part of its land. It is complicated; it is

area of the former Republicii stadium.

banize an evil place, it is a lost cause.

about mentality, from top to bottom.

Finally, after getting necessary approvals from Ministry of Defense and other in-

Again, we are talking about

stitutions, we obtained approval only for

choosing between an utopian solution

a tunnel from the Parliament. We have

and one that could be practically realized.

to obey it. In fact, the Patriarch too preferred a park, not a boulevard, close to the future Cathedral.

In my opinion, we need to launch a public discussion and powerful lobby. Politicians are sensitive to public

Allow me to comment on this re-

pressure.

sult, which to me means that the taking over mentality has not died. Of course,

Sometimes. For years, we have

legally speaking, it is the Parliament

discussed about opening the space in

grounds; however, it is a piece from the

front of the Parliament, and it is still just

city heart that will stay a fortress, per-

a promise. Well, I admit it is hard to ex-

sonal garden to one or several institu-

plain a dweller that we would be better

tions. In fact, any idea of opening the

off if he/she gave up on 10 meters from

Pentru partea sudică a axei, Parlamentul nu a acceptat, din păcate, decât formula cu subtraversare. For the southern part of the axis, the Parliament unfortunately only approved a tunnel.

ȘEF DE PROIECT / DESIGN PRINCIPAL: CONSTANTIN ENACHE AUTORI / AUTHORS: CONSTANTIN ENACHE, ANTONELA ROȘU PUZ TRONSON 1 / ZONE PLAN, NORTHERN PART: PROIECTANT GENERAL / GENERAL CONTRACTOR OF THE PROJECT: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU” BUCUREȘTI, CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXECUŢIE ȘI CONSULTING PROIECTANT DE SPECIALITATE / PLANNING: URBIS 90 PUZ TRONSON 2 / ZONE PLAN, SOUTHERN PART: PROIECTANT GENERAL GENERAL CONTRACTOR OF THE PROJECT: SC METROUL SA PROIECTANT DE SPECIALITATE / PLANNING: URBIS 90

Imagine din PUZ-ul pentru partea sudică a axei. Din bulevard urban, aceasta se va transforma în tunel în porţiunea care traversează terenul din jurul Casei Poporului

Image from the Zone Plan for the southern part of the axis. From an urban boulevard, it will turn into a tunnel where it will cross the area around Ceausescu’s palace (now, the Palace of the Parliament)

DOSAR

DOSSIER

Calea Buzești – avatarul axului urban bucureștean? Buzești Road: The Avatar of Bucharest’s Urban Axis? TEXT

FOTO

HANNA DERER

HANNA DERER, ȘTEFAN TUCHILĂ

HANNA DERER, AUTOR AL UNUI STUDIU ASUPRA PATRIMONIULUI CULTURAL DIN ZONA BUZEȘTI-BERZEI, AFIRMĂ FAPTUL CĂ OPERAŢIA ÎN CAUZĂ A PRESUPUS DIN START ȘI VA DUCE ÎN CONTINUARE LA SACRIFICII IREPARABILE

➊

HANNA DERER, WHO AUTHORED A STUDY ON THE CULTURAL HERITAGE OF BUZEȘTI-BERZEI AREA, HAS STATED THAT THE OPERATION UNDER DEBATE SUPPOSED FROM THE VERY BEGINNING AND WOULD CAUSE IRRETRIEVABLE LOSSES

În ultimii zece ani am avut în mai multe rînduri ocazia de a aborda Calea Griviţei, inclusiv intersecţia acesteia cu Calea Buzești, motiv pentru care în anul 2006 am fost solicitată să elaborez ceea ce am intitulat „Aria determinată de străzile Buzești, Berzei, Vasile Pârvan, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Uranus – București. Identificarea resursei culturale prin prisma aspectelor esenţiale din evoluţia istorică. Studiu de fundamentare pentru «București P.U.Z. – dublare diametrală Nord-Sud»”, o cercetare la care am lucrat alături de arhitecţii Bianca Buzdugan, Daniela Puia și Petre Mihăilă. Trebuie subliniat faptul că, la acea vreme, șefii de proiect ai planului urbanistic zonal pentru care a fost elaborat acest studiu de fundamentare (imag. 003) erau prof.dr.arh. Constantin Enache, care și-a asumat porţiunea de ţesut urban situată la N de rîul Dîmboviţa, și prof.dr.arh. Florin Machedon, care preluase partea sudică. Cele ce urmează se bazează, în mare parte, pe rezultatele acestei investigaţii pentru care obiectul și subiectul a fost deci, inevitabil, patrimoniul cultural construit. Acestei chei de lectură i se adaugă însă alte două. Prima este determinată de cuvîntul „avatar” care, indiferent de sensurile ce i-au fost atribuite prin folosire curentă (mai ales în contemporaneitate), este utilizat aici cu

During the last ten years, more than once I approached the issue of Griviţei Road, including its junction with Buzești Road, and this was the reason why in 2006 I was asked to elaborate a study, which I called “The area confined within Buzești, Berzei, Vasile Pârvan, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Uranus Streets – Bucharest. Identification of cultural resource through essential aspects of its historic development. Fundamentation study for Bucharest’s Master Plan: NorthSouth diameter doubling”. I worked on this research together with the architects Bianca Buzdugan, Daniela Puia, and Petre Mihăilă. From the start, I should emphasize that the project managers for the zonal master plan for which this fundamentation study was drawn up (image 003) were Prof. Dr. Arch. Constantin Enache, who assumed the urban fabric located north of the Dîmboviţa, River, and Prof. Dr. Arch. Florin Machedon, who had chosen the southern part.

semnificaţia sa iniţială din mitologia hindusă: descinderea unei divinităţi pe pămînt prin încarnare sau altă formă manifestă, indiferent de gen, descindere care, de regulă, avea drept scop reinstaurarea echilibrului. A doua dintre cheile de lectură semnalate se constituie în tonul interogativ al titlului, ton interogativ valabil și în prezent, în ciuda sau poate tocmai datorită studiului de fundamentare menţionat. Trebuie subliniat faptul că, în perioada de elaborare a acestuia, traseul segmentului sudic din preconizata dublare diamentrală N–S nu era încă stabilit, nefiind deci clar ce ar fi urmat să se întîmple în aria pieţei George Coșbuc, a bulevardului cu același nume și a șoselei Viilor. Indiferent însă de acest fapt probabila viitoare axă a orașului București ar urma să treacă razant pe lîngă zona construită protejată 16 – Calea Victoriei, „stradă simbol a orașului, să traverseze alte șapte zone construite protejate, și anume: 97 – zona Occidentului – de „ţesut tradiţional difuz”; 02 – Calea Griviţei – „stradă comercială tradiţională”; 44 – zona Temișana – de „ţesut istoric difuz”; 23 – strada Știrbey Vodă – „stradă majoră”; 43 – zona Cobălcescu – de „ţesut tradiţional difuz”; 06 – axul Elisabeta – Kogălniceanu – „bulevard hausmannian”; 09 – bulevardul Regina Maria – „bulevard hausmannian de ţesut”; să „muște” un colţișor din zona construită protejată 69 – parcelarea Oţelul Roșu – „parcelare reglementată” și să distrugă aproape integral zona protejată construită 35 – zona Bibicescu, de „ţesut tradiţional difuz”. Gravitatea acestei viitoare situaţii este crescută de faptul că la data publicării acestui text deja trei monumente istorice au fost declasate și demolate (hotelul „Marna” din strada Buzești numărul 3, clădirea de la numărul 5 de pe aceeași circulaţie și faţadele casei

The following remarks are partially based Strada Buzești. Imobilele din stânga au fost declasate și demolate Buzesti Street. The buildings on the left have been unlisted and demolished

on the results of this investigation whose object and subject were, inevitably, the built heritage. However, two reading keys are added to the current key. The first one is dictated by the word ‘avatar’ that, despite the meanings attached to it in today’s language, is used here according

Acest viitor bulevard trece razant pe lîngă zona construită protejată „Calea Victoriei” și traversează alte șapte astfel de zone. This new boulevard skims the “Victoria Road” protected area and goes through other seven protected zones.

to its initial sense from Hindu mythology: descent of divinity on earth through reincarnation or other manifest form, despite gender, a descent that, as a rule was meant to reinstate the previous equilibrium. The latter key I referred to points to the interrogation contained by the title, which is also true today, despite or because of the fundamentation study I have just mentioned. I have to underline that during the elaboration of the study, the route of the southern segment from the intended north-south diameter doubling had not been established yet, thus it was not clear what would become of George Cosbuc Market, the homonymous boulevard, and Viilor Road. Indifferent to this fact, the probable future axis of Bucharest would skim the 16 protected area nr. 6 - Victoriei Road, a symbol of the city, and would go through other seven protected areas, as follows: 97 – Occidentului zone – containing a diffuse traditional fabric”; 02 – Griviţei Road – „traditional commercial street”; 44 – Temișana zone – containing

DOSAR

DOSSIER

Constantin Rădulescu, cu adresa poștală Calea Griviţei numărul 80 – vezi imag. 1), alte 75 urmînd să fie afectate la rîndul lor, măcar prin modificarea contextului. Parte din aceste monumente istorice sînt situate la vest de limitele celor mai multe din zonele protejate menţionate, ceea ce înseamnă faptul că zonele lor de protecţie sînt situate în arii urbane ce ar urma să sufere. De asemeni, parte din aceste imobile protejate de lege fac parte din ansambluri, la nord de rîul Dîmboviţa de tip „stradă”, precum Calea Griviţei, iar la S de același curs de apă, de tip industrial ca funcţiuni iniţiale – ansambluri care șiar pierde relevanţa culturală dacă ar fi „ciuntite” de artera preconizată. Nu doar din aceste motive, cercetarea a luat în considerare, la nivel analitic, următoarele puncte de vedere: evoluţia tramei stradale; evoluţia parcelarului; evoluţia modului de ocupare a terenului; evoluţia tipurilor de front stradal; evoluţia stilistică; profilul funcţional; valoarea tehnică relativă; impactul diferenţelor de regim de înălţime asupra imaginii urbane și situaţiile conflictuale de alte feluri. Cu alte cuvinte, au fost analizate evoluţia istorică, relaţionarea dintre rezultatele materiale ale acesteia și rolurile atribuite de contemporaneitate, precum și disfuncţionalităţile, atît estetice, cît și de alte naturi, pentru ca, apoi, abordarea să treacă, în trepte succesive, la nivelul specific sintezei. Pe primul palier al acesteia s-a urmărit, pe de o parte vîrsta ţesutului urban, determinată de ansamblul format de artere de circulaţie, loturi și tipuri de fronturi (imag. 2), și, pe de altă parte, sistemul format de aceasta și calitatea arhitecturală a fondului construit. Din această dublă (dar, de fapt, multiplă evaluare) a rezultat, în final, atitudinea necesară pentru prezervarea resursei culturale încorporată de acest fragment de oraș în care, cu excepţia arealului distrus de Casa Poporului, prevalează prezenţa valorilor culturale (imag. 3): cu verde închis, exprimate prin tramă stradală, parcelar, fond construit și spaţii verzi; cu verde, manifestate exclusiv prin fondul construit, respectiv cu verde deschis, cuprinse exclusiv de trama stradală și parcelar. În plus, după cum de altfel era de așteptat, dispunerea în teritoriu a diferitelor forme de materializare a valorilor culturale, confirmă – dacă mai era cazul – dezvoltarea radială a întregului oraș, dezvoltare radială care s-a desfășurat în două moduri. Iniţial, a fost desigur vorba numai despre căile de circulaţie care porneau din centrul comercial istoric – Lipscănia. Ulterior, din aceste „ramuri” principale s-au născut „crengile”, ramificînd structura primă, astfel încît, de exemplu, Calea Victoriei, deși este o arteră, poate fi asimilată unui centru din care se desfășoară – radial – circulaţiile în lungul cărora au fost identificate în prezent zonele construite protejate.

Sinteza analizei (nordul se află la stânga) Valoarea culturală ca expresie a sistemului format din valoarea de identitate culturală și valoarea artistică relativă (de natură stilistică) De sus în jos: Porţiuni de ţesut caracterizate prin: Vechime excepţională + valoare arhitecturală ridicată • Vechime excepţională + valoare arhitecturală redusă • Vechime ridicată + valoare arhitecturală ridicată • Vechime ridicată + valoare arhitecturală redusă • Vechime medie + valoare arhitecturală ridicată • Vechime medie + valoare arhitecturală redusă • Vechime redusă + valoare arhitecturală ridicată • Vechime redusă + valoare arhitecturală redusă

100

Synthesis of the analysis (the north is on the left) Cultural value as an expression of a system made of cultural identities and the relative artistic value (style) From top to bottom: Portions of urban fabric characterized by: Exceptional age + high architectural value • Exceptional age + low architectural value • High age + high architectural value • High age + low architectural value • Medium age + high architectural value • Medium age + low architectural value • Recent age + high architectural value • Recent age + low architectural value

a “diffuse traditional fabric”; 23 – Știrbey

of synthesis. On this first level, we want-

Vodă Street – a “major street”; 43 –

ed to establish, on the one hand, the age

Cobălcescu zone – containing a „dif-

of the urban fabric that could be found

fuse traditional fabric”; 06 – Elisabeta –

out looking into the entire set of traffic

Kogălniceanu axis – „Hausmann-like

arteries, lots and types of fronts (image

boulevard”; 09 – Regina Maria

2), and on the other, their system and the

Boulevard – “Hausmann Boulevard as

architectural quality of the built front.

fabric”; and would “eat up” a little corner

Finally, this double approach (in fact, a

from the protected built area; 69 – Oţelul

multiple evaluation) resulted in the nec-

Roșu parceling – “regulated parceling”,

essary attitude towards the preservation

and would destroy almost the whole 35

of cultural resource inbuilt in this frag-

protected area – Bibicescu zone contain-

ment of city in which, besides the already

ing “diffuse traditional fabric”.

destroyed area of the current House of

The gravity of the future situation is

the People, cultural values prevail (image

higher because at the time of the publica-

3): in dark green expressing street fabric,

tion of this study, three historic monu-

parcels, built fund and green spaces; in

ments had already been unlisted and

green, showing exclusively built fund,

demolished (the “Marna” hotel at no. 3

and light green, comprising exclusively

Buzesti Street, the building at no. 5, and

street fabric and parcel structures.

the facades of Constantin Radulescu

which various forms of cultural values are

and further 75 buildings at least will suf-

spread over the territory confirms – as if

fer due to the alteration of the context.

needed to add – the radial development

Some of these historic monuments

manners. Initially, there were the circu-

ity of the mentioned protected zones,

lations starting from the historic com-

which means that their protection areas

mercial city – “Lipscania”. Later, these

are located within urban areas doomed

major “branches” gave forth “twigs” and

to suffer. Moreover, some of such legally

branched out the primary structure and

protected buildings belong in urban en-

so, Victoria Road, for instance, although it

sembles north of the Dîmboviţa River

was an artery, it could be taken as a cen-

as “street ensemble”, as it is the case of

tre from which – in a radial manner – the

Grivitei Road, and southern part of the

circulations developed along and the pro-

river, or as initially industrial buildings,

tected areas were identified.

“crippled” by the intended thoroughfare. It was not just for such reasons that

This is why the proposed north-south diameter doubling is about to “cut off the tops of the tree” representing Bucharest

the study considered analytically the fol-

and by doing so, it would stop forever and

lowing criteria: evolution of the street

irrevocably a century honored historic

fabric; evolution of the plot structure;

evolution, a thing which, if not right, it

evolution of manner in which the ground

is already well formed. Under such cir-

had been built on; evolution of types of

cumstances, is Buzesti Road an avatar of

street front; evolution of styles; function-

Bucharest’s urban axis? Or, should this

al profile; relative technical value; impact

change happen, would it not destabilize

of differences of height regulations on

the whole system?

urban image and other conflicting cases. In other words, we have analyzed the

For this reason, to which several others could be added – besides classic inter-

historic evolution, the relations among

vention regulations, the fundamentation

their material results and the roles as-

study, briefly presented here, identified

signed by contemporaneity along with

the following types of risk and danger:

both aesthetic and other malfunctioning,

➌

of the whole city, which took place in two

stand west to the edges of the major-

would lose their cultural relevance if

➋

Moreover, as we expected, the way in

House, at 80 Grivitei Road – see image 1)

➊ direct effect – up to total demo-

successively followed by the specific level

lition – of minimum ten historic

Reglementări de prezervare a resurselor culturale (nordul se află la stânga). De sus în jos: Prezervarea tramei stradale, a parcelarului, a fondului construit și a spaţiilor verzi Prezervarea fondului construit Prezervarea tramei stradale și a parcelarului Zone posibil de modificat Imobile clasate în 2004 Imobile clasate în 1992

Regulations meant to preserve cultural resources (the north is on the left) From top to bottom: Preservation of the street network, the plot structure, the buildings and the green spaces Preservation of the buildings Preservation of the street network and the plot structure Areas that can be modified Buildings listed in 2004 Buildings listed in 1992

DOSAR

DOSSIER

101

Se va opri, definitiv și irevocabil, o evoluţie istorică de secole, în favoarea unei artere a cărei direcţie contravine unei dezvoltări de lungă durată. Undoubtedly, it would stop forever and irrevocably a century honored historic evolution, in favor of an artery whose direction is completely against long lasting development.

De aceea, dublarea diametrală N-S propusă este în situaţia de „a tăia vîrfurile” „copacului” care este orașul București și deci de a opri, definitiv și irevocabil, o evoluţie istorică de secole, în favoarea unei artere a cărei direcţie contravine unei dezvoltări de lungă durată și dacă nu corecte, atunci măcar deja bine închegate. Mai este oare, în aceste condiţii, Calea Buzești un potenţial avatar al axului urban bucureștean? Sau transformarea ei devine, dintr-un factor de echilibru, unul de dezechilibru? Din acest motiv – la care se adaugă numeroase altele – dincolo clasicele reglementări de intervenţie, studiul de fundamentare, prezentat aici extrem de succint, a identificat următoarele tipuri de riscuri și pericole: ➊ afectarea directă – pînă la demolare totală – a minimum zece monumente istorice de tip imobil, minimum zece deoarece, la data elaborării studiului, extremitatea sudică a preconizatei dublări diametrale N-S nu era stabilită; în plus, în acest sens trebuie remarcat faptul că, prin actualizarea din anul 2004 a Listei Monumentelor Istorice din 1992, în zona de studiu, numărul monumentelor istorice de acest tip a crescut de la 60 la 78; de asemeni, trebuie subliniat faptul că parte dintre aceste imobile clasate constituie ansambluri, uneori de mari dimensiuni, evoluate în timp, și că, în aceste condiţii, este posibil ca prin eliminarea chiar și numai a unora dintre corpurile de clădire de pe parcelele respective să fie distrusă în mod iremediabil unitatea potenţială a acestor monumente istorice; ➋ afectarea directă sau indirectă a zonelor de protecţie aferente a minimum zece imobile clasate (din nou minimum zece deoarece, la data elaborării studiului, extremitatea sudică a preconizatei dublări diametrale N-S nu era stabilită); din acest punct de vedere trebuie subliniat faptul că, în condiţiile în care, în prezent, nu sînt definite zonele de protecţie real necesare fiecărui monument istoric și deci “funcţionează” numai cele convenţionale instituite legal (cu o rază de 100 m), controlul asupra acestui tip de risc sau pericol este imposibil de exercitat; ➌ afectarea directă a unui număr încă necunoscut de zone protejate care, prin modificarea tramei stradale, a parcelarului și/sau a fondului construit, ar fi subminate din punctul de vedere al unităţii lor potenţiale; în acest sens trebuie subliniat faptul că acest pericol planează nu doar asupra zonelor protejate liniare, de tip traseu, care ar fi traversate de “axa” preconizată, ci și asupra celor de suprafaţă, ce se constituie ca porţiuni de ţesut urban – chiar dacă (sau tocmai pentru că) sînt prezente în zona de studiu prin intermediul unor fragmente periferice; ➍ apariţia unor conflicte între resursele culturale proprii diferitelor zone protejate ce se succed (de la N spre S) în lungul “axei” preconizate, în cazul în care

102

materializarea ei ar duce la învecinarea nemijlocită cu arii “de miez” ale zonelor protejate în cauză; trebuie subliniat faptul că acest risc ar putea avea ca efect tentaţia de a rezolva conflictele respective prin impunerea unor imagini urbane de tipul celor necesare unei circulaţii precum “axa” preconizată, ceea ce comportă riscul suplimentar constituit de agresarea multiplă a zonelor protejate în cauză; din acest punct de vedere orașul a înregistrat deja o experienţă dureroasă prin Victoria Socialismului (imag. 4); ➎ pe termen mediu și lung nu este exclus ca “axa” preconizată să modifice radical ierarhia – firească și deci optimă – constituită istoric în ceea ce privește trama stradală – cu efecte semnificative asupra parcelarului și fondului construit – caz în care este posibil ca zonele protejate în cauză să devină obiectul unor transformări imposibil de controlat; trebuie subliniat faptul că, dincolo de eventuala pierdere de valori culturale generată de astfel de transformări, aceste modificări pot avea efecte nedorite asupra întregului oraș sau asupra unor părţi importante din acesta și din alte puncte de vedere. În virtutea acestor riscuri și pericole, studiul de fundamentare în cauză, s-a încheiat cu recomandarea ca

decizia – finalmente politică – de realizare a dublării diametrale N-S să ia în considerare toate sacrificiile ireparabile pe care le incumbă materializarea acesteia. Recomandarea a fost preluată de către Comisia Naţională a Monumentelor Istorice care a validat propunerea de avizare favorabilă a studiului de fundamentare comunicînd simultan Primăriei Municipiului București că este necesară elaborarea unor studii de fundamentare menite să analizeze ţesutul urban pe direcţia transversală faţă de preconizata dublare diametrală N-S. La acest mesaj, transmis deja de cîţiva ani, nu a fost primit nici un răspuns. |

Era necesară elaborarea unor studii de fundamentare menite să analizeze ţesutul urban pe direcţia transversală faţă de noua axă Nord-Sud. There should have been studies meant to analyze the urban fabric on the crosswise direction as to the new north-south axis was necessary.

monuments, minimum ten because

some cultural values that such alterations

when the study was being elaborated, the

would bring about, they could also result

southern end of the intended north-south

in undesired effects on the whole city or

diameter doubling had not been estab-

at least on some major parts of it from

lished yet; what is more, we should add

other points of view.

that by updating the 1992 List of Historic

Considering the risks and dangers in-

Monuments in 2004, their number in-

volved, the fundamentation study recom-

creased from 60 to 78; at the same time,

mended that the decision – of political

we should underline that part of these

nature after all – regarding the north-

listed residences are ensembles of grander

south diameter doubling should take into

size in certain cases, houses that evolved

account the irretrievable losses it presup-

through time and by eliminating some

poses. This recommendation has been

of their wings from those parcels, the po-

adopted by the National Commission of

tential unity of such historic monuments

Historic Monuments that endorsed the

might be irretrievably destroyed;

proposal to accept favorably the funda-

➋ direct or indirect aggression of

mentation study; then it communicated

protection areas of minimum ten listed

to the City Hall of Bucharest that fun-

buildings (again, minimum ten because

damentation studies were necessary in

when the study was being elaborated the

order to analyze the urban fabric on the

intended north-south doubling had not

crosswise direction as to the intended

been established yet); from this perspec-

north-south doubling diameter. No an-

tive, we should underline the fact that

swer has been given to this message sent

considering the given circumstances, the

a couple of years ago. |

actual protection areas necessary for each listed building have not been defined and thus the legal conventional ones are “at work” (100 m radius from the listed building), and so no control over this kind of risk or damage could be exercised; ➌ direct effect on an unknown yet Textul de faţă este o variantă adaptată și cu date aduse la zi a comunicării susţinute în cadrul conferinţei „București 550. Bulevardul și orașul european – origini, evoluţii, perspective” (14–15 octombrie 2010). Organizatori: Comisia pentru Politici și Strategii de Dezvoltare Urbană a Municipiului București; Universtatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București – Centrul de Studii Arhitecturale și Urbane; Registrul Urbaniștilor din România; Primăria Generală a Municipiului București.

number of protected areas that, by the alteration of the street fabric, plot structure and/or built fund, would see their potential unity; in this respect, we should underline that not only the linear protected areas, of the route type, to be crossed by the intended “axis” are endan-

This text is an adapted and updated variant of the paper delivered at the conference “Bucharest 550. Bucharest and the European City: Origins, Evolutions, Perspectives” (October 14-15, 2010). Organizers: Commission for Policies and Strategies of Urban Development of Bucharest Municipality; “Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning, Bucharest; Center for Architectural and Urban Planning Studies; Chamber of Urban Planners from Romania; City Hall of Bucharest Municipality.

gered but also those parts of urban fabric – even if (or just because of that) they are presented in the area under study as peripheral fragments; ➍ conflicts could emerge between cultural resources specific to various protected zones spread (from north to south) along the intended “axis”, if its materialization leads to immediate vicinity to some “core” areas of the said protected zones; we should underline that this kind of risk could impact on the temptation to solve those conflicts by imposing urban images of the type necessary to the intended “axis”, which would lead to an additional risk of multiple aggression on the said protected zones; from this viewpoint, the city has already undergone an ordeal with Victoria Socialismului Boulevard (image 4); ➎ on medium and long term, we do

➍

Există riscul ca noua axă ce taie zone cu o anumită coerenţă să ducă la conflicte asemănătoare cu cele create de marile operaţii ale anilor ’80. În imagine, str. Justiţiei și partea din spate a Bulevardului „Victoria Socialsimului” (azi, „Unirii”) The new that cuts through formerly coherent areas may generate similar conflicts to those created by the great operations of the 80s. In thsi picture, Justitiei Street and the back of the „Victory of Socialism” (now „Unirii”) Boulevard.

not exclude the possibility that the intended “axis” will modify, even radically, the historically formed hierarchy of street fabric – a natural and thus optimal one – with significant repercussions on the plot structure and built fund, in which case it would be quite impossible to maintain control over the said protected zones; undoubtedly, besides the possible loss of

DOSAR

DOSSIER

103

Proiectul a suscitat multe reacţii, majoritatea exprimând o opoziţie clară și, tot majoritatea, apărute de-abia odată cu începerea demolărilor. Presa a vuit, ONG-urile au declanșat acţiuni în justiţie, au avut loc evenimente de protest…. Am ales să publicăm 4 citate: opinia unui arhitect de prestigiu, cea a unei personalităţi culturale, o propunere a Ordinului Arhitecţilor privind Hala Matache și fragmente dintr-o viziune alternativă asupra operaţiei. Găsiţi informaţii (inclusiv despre proceduri, probleme legale și evoluţia continuă a operaţiei) pe www.piatamatache.info, www.romaniacurata.ro, www.urbanism-participativ.blogspot.com, pe pe www.hotnews.ro, pe siteurile publicaţiilor culturale. (Ș.G)

Buzești-Berzei, februarie 2011 Buzești-Berzei, February 2011 104

FOTO DRAGOȘ LUMPAN

The project elicited countless reactions,

regarding Matache Market, and the last,

of which most expressed clear opposition

fragments from an alternative perspec-

that started when the demolition work

tive on the operation.

began. There were strong reactions in the

You may also find information on

media, the NGOs filed legal actions and

procedures, legal issues and continu-

organized public protests. We have cho-

ous evolution of the operation at www.

sen to publish four quotations, of which

piatamatache.info, www.romaniacurata.

one belongs to a cultural personality, one

ro, www.urbanism-participativ.blogspot.

is a prestigious architect’s opinion, one a

com, www.hotnews.ro, and on the sites of

proposal from the Chamber of Architects

some cultural publications. (Ș.G)

DOSAR

DOSSIER

105

Patriotismul autohton rămâne, ca de obicei, o risipă de vorbe la reuniuni de partid și de șpriţuri. Îl sărbătorim pe Eminescu și demolăm casa memorială în care se întâlnea, lângă gară, cu Veronica Micle. Încălcăm viril convenţii internaţionale și legi locale, „modernizăm” în draci, mutăm Balcanii lângă Singapore. (Andrei Pleșu, „Jos Bucureștiul!”, Adevărul, 01.02.2010)

Diametrala, chiar dacă este acceptabilă ca principiu, ca mod de realizare și implementare a proiectului, este o urmare a modei ceaușiste din anii ’80 de a tăia bulevarde (…). Ideea de a placa un bulevard cu blocuri e o potemkiniadă, care nu rezolvă nici problema socială, nici pe cea urbanistică, nici pe cea a parcelarului și organicităţii unui ţesut istoric. (arh. Șerban Sturdza, vicepreședinte „Pro Patrimonio” pentru www.piatamatache.info)

Către: Primăria municipiului București. Domnului Prof. Dr. Sorin Oprescu, Primar General. Spre știinţă Dlui Arhitect Șef, Gheorghe Pătrașcu

Domnule Primar General, Ordinul Arhitecţilor din România este organizaţia profesională de interes public care urmărește ca interesele cetăţenilor referitoare la Cultura mediului construit și calitatea vieţii să fie respectate prin măsuri și operaţiuni asupra spaţiului construit prezent și pentru configurarea celui viitor, coerente și conforme cu principiile și acţiunile precizate în „Politica pentru arhitectură în România 2010–2015”, document pe care l-am pus la dispoziţia autorităţilor statului și pe care vi l-am transmis și dumneavoastră. Constatând că: Proiectul Dublarea diametralei Nord–Sud a declanșat prin implementarea sa recentă demolarea mai multor construcţii din zona Buzești, printre care clădiri de patrimoniu și clădiri cu valoare pentru caracterul zonei. Instituţiile statului abilitate să avizeze intervenţiile asupra zonelor protejate, cu caracter istoric, ca și cea în cauză, nu și-au dat avizul legal și mai multe operaţiuni sunt puse sub semnul întrebării în ceea ce privește respectarea conformării cu legea a operaţiunilor. Proiectul care se implementează nu este cunoscut și comunicat în mod eficient, transparent și competent către publicul interesat, către mediile profesionale și societate în general, în special sub aspectele sale legate de modul în care afectează caracterul și identitatea zonei și al rezultatului final, care se va obţine din perspectiva arhitecturală și nu numai a infrastructurii de trafic auto. blocks is a Potemkin-like operation that

To: Bucharest City Hall. To the attention

citizens’ interests in the Culture of the

solves neither the social, urban, nor

of Professor Sorin Oprescu, MD, PhD –

patrimony and the quality of life via co-

ty meetings or during drinking ‘sessions’.

parceling and organicity issues of the his-

General Mayor. Informing Mr. Gheorghe

herent measures and interventions in the

We celebrate the great Mihai Eminescu

toric fabric.

Pătrașcu, Chief Architect

current built space as well as to configure

Local patriotism is, as it has always been, a sack full of words brimming over in par-

106

(Andrei Pleșu, “Jos Bucureștiul!” [Down with Bucharest]; Adevărul, 01.02.2010)

while demolishing the memorial house

Even if acceptable as principle, the di-

close to the station, where he would

ameter road, as realization and imple-

meet with his beloved Veronica Micle. We

mentation of the project is an heir to

bravely trespass international conven-

Ceausescu’s method of the 1980s, by

tions and local laws, “modernize” franti-

which boulevards were cut through. The

is a public interest professional organi-

thorities with this document and have

cally, and move the Balkans to Singapore.

idea of filling a boulevard front with

zation. It aims at being observed the

equally sent it to your attention.

(Arch. Șerban Sturdza, Vice-Chairman of “Pro Patrimonio” for www.piatamatache.info)

the future one in accordance with the Sir,

principles and operations pointed out in the „2010 – 2015 Romanian Architecture

The Order of Romanian Architects

Policy”. We have provided the public au-

DOSAR

DOSSIER

107

Calitatea spaţiilor care vor rezulta și mai ales a arhitecturii propuse pentru a înlocui arhitectura demolată nu a fost prezentată, nu este cunoscută și discutată și ne manifestăm îngrijorarea că nu este nici măcar preconizată. Interesul municipalităţii, exprimat prin operaţiunea de reconfigurare a acestui element de infrastructură, nu apare ca fiind armonizat cu interesele patrimoniale, locale ale zonei, cartierului, comunităţilor de locuitori, Vă solicităm: Sistarea imediată a tuturor lucrărilor de demolare până la clarificarea tuturor aspectelor importante ale proiectului, din punctul de vedere al calităţii, complexităţii și legalităţii. Declanșarea imediată a unei dezbateri publice și profesionale accesibile tuturor celor interesaţi, responsabili și implicaţi, în urma căreia să fie transmise, comunicate și înţelese toate aspectele proiectului. Analizarea modalităţilor de conservare prin integrare în proiect a Halei Matache Măcelaru, fără demolarea și reconstruirea unei replici pe o altă poziţie. Și vă propunem: Crearea de urgenţă a unui Centru de cultură urbană în Hala Matache Măcelaru, într-o formulă de colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România prin folosirea spaţiului pentru informarea publicului interesat asupra proiectului în derulare și a altor proiecte de interes pentru Capitală. Aplicarea principiilor și acţiunilor din Politica pentru arhitectură în România 2010–2015, Cultura mediului construit și calitatea vieţii în toate proiectele de dezvoltare pe care le iniţiază și coordonează Primăria Municipiului București. Vă rog să daţi curs neîntârziat solicitărilor noastre și să ne răspundeţi pentru a putea colabora și realiza cadrul necesar înţelegerii și desfășurării unui proiect de asemenea anvergură și importanţă. Cu deosebită consideraţie, Președinte, Arh. Șerban Ţigănaș (14.02.2011)

Platforma pentru București – o viziune alternativă la diametrala Buzești-Berzei-Uranus (http://urbanism-participativ.blogspot.com) Realizarea noii artere în numele interesului public se află într-un conflict evident cu un alt domeniu al interesului public care este conservarea patrimoniului arhitectural și imaterial (...) După o analiză aprofundată a nevoilor de dezvoltare sustenabilă a orașului se va constata că, de fapt, doar conservarea și punerea în valoare a valorilor patrimoniale din zonă și continuitatea istorică poate constitui un Having found out that:

particularly relating to the manner in

express our worry that it has not been

have not provided a legal notice while

which it bears on the neighborhood char-

envisaged, yet.

project „The North-South highway dou-

several operations are rather doubt-

acter and identity and the final outcome

bling” initiated the demolition of a

ful in terms of legal conformance of the

to be obtained not only with regard to the

by the intervention of reconfiguring this

number of buildings in Buzești neighbor-

interventions.

car traffic infrastructure but also from an

infrastructure element does not appear as

architectural perspective.

matching the local patrimonial interests

professional debate accessible to all

of the area, the neighborhood and the in-

those who are interested, responsible

habitants’ community.

and involved into, further to which all

hood including patrimonial buildings and

The implemented project is unknown

constructions having a certain value for

to all those interested including pro-

the character of the area.

fessional environments and society in

particularly, the architecture proposed to

general, while lacking prompt commu-

replace the demolished one has not been

nication, transparency and competence,

presented to the public; moreover, we do

The public institutions entitled to approve interventions to the protected

108

Promptly stop all demolition works

historical areas, as the current one is,

The recent implementation of the

The quality of the resulting sites and

The municipality interest expressed

until every outstanding aspect of the project is clarified in terms of quality, complexity and lawfulness. Immediately initiate a public and

project aspects are conveyed, communiWe, therefore, ask you to:

cated and understood accordingly.

DOSAR

DOSSIER

109

demers care corespunde interesului public în sensul real și profund al sintagmei, într-o viziune care ia în calcul interesele locuitorilor orașului pe termen mediu și lung. (Introducere)

În Declaraţia de la Toledo, document adoptat în iunie 2010 de miniștrii responsabili de dezvoltarea urbană a ţărilor membre ale Uniunii Europene, se subliniază explicit nevoia de a se moderniza reţelele de infrastructură, dar numai prin promovarea unui transport durabil și eficient (...) Fenomenul de „recucerire a orașelor”, pornit în Europa occidentală, a ajuns în toată lumea, de la Budapesta la Curitiba în Brazilia trecând prin Portland‑ul american. Bucureștiul nu are voie să ignore modelul european de dezvoltare urbană și să implementeze proiecte ce duc la încurajarea traficului de tranzit prin zona centrală prin lărgirea sau crearea de noi bulevarde diametrale în detrimentul inelelor mediane sau al unei șosele de centură bine calibrate. (Abordare strategică a traficului în București - studiu de caz Buzești - Berzei)

Examine the ways of preservation via integrating Matache Măcelaru Hall into the project without demolishing and rebuilding another structure on a different plot. And, we also make the following suggestions: Promptly activate a Center for urban culture within Matache Măcelaru Hall in a formula of cooperation with the Order of Romanian Architects by using the space to inform those interested about the project on progress and others of concern for the capital city. Apply the principles and operations listed in the Romanian architecture Policy for 2010–2015 and the Culture of the patrimony and the quality of life in all the development projects Bucharest City Hall initiates and coordinates. We kindly ask you to promptly take into consideration our requests and provide us with an answer so that we can cooperate

Platform for Bucharest: and alternative

and set up a framework required for the

perspective regarding Buzești-Berzei-

of sustainable development of the city, we

2010 by ministers responsible for urban

American Portland. Bucharest should not

understanding and development of such

Uranus parallel road

are up to find out that, after all, it is only

development of the European Union

ignore the European model of urban de-

an important large project.

(http://urbanism-participativ.blogspot.com)

a conservation that enhances the herit-

member states, explicitly emphasizes the

velopment and implement projects that

age values and the historic continuity of

need of modernizing the infrastructure

would encourage transit traffic through

the area that can express a genuine, deep

networks but only by promoting sustain-

its central zone by widening and setting

able, efficient transport (…)

diameter boulevards to the detriment of

Yours faithfully,

The realization of the new artery in

President,

the name of public interest clashes obvi-

public interest and represent the dwell-

Arch. Șerban Ţigănaș (14.02.2011)

ously with a different field of public in-

ers’ interest on medium and long term.

terest regarding the conservation of ar-

(Introduction)

chitectural and non-material heritage (…)

110

Having thoroughly analyzed the needs

The Toledo Statement, adopted in June

The phenomenon of “city re-conquering”, starting from Western Europe, has spread around the world, from Budapest

to Curitiba in Brazil, and reached the

median rings or a well thought belt road. (Strategic approach of Bucharest traffic: case study on Buzești - Berzei)

DOSAR

DOSSIER

111