Timpolis 2102 by Timpolis

cyan

magenta

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Cine va stopa abuzul de imunitate? melania.cincea@timpolis.ro

ungului ºir de abuzuri de imunitate comise în Parlamentul României i s-au adãugat, zilele acestea, alte trei. Majoritatea parlamentarã dovedind astfel, din nou, cã principiul independenþei Justiþiei nu este nici nenegociabil, nici sacrosanct. n cazul senatorului PSD Ioan Adam – cercetat în dosarul „Retrocedãrile de pãdure” – Biroul Permanent al Camerei Deputaþilor tergiverseazã discutarea cererii de arestare. În cazul deputatului PC Ion Diniþã – cercetat în dosarul de corupþie care îl vizeazã pe Aristotel Cãncescu –, deputaþii au recurs la chiul, pentru a nu întruni cvorumul ºi pentru a evita, astfel, sã se pronunþe în privinþa cererii de încuviinþare a arestãrii. În cazul senatorilor PSD Ecaterina Andronescu ºi ªerban Mihãilescu – faþã de care procurorii vor sã înceapã urmãrirea penalã, în dosarul „Microsoft” –, Comisia Juridicã a Senatului a amânat, din nou, votul pe cererea DNA privind ridicarea imunitãþii acestora. eea ce fac aceºti parlamentari se cheamã, pe de o parte, sfidare a Justiþiei, iar pe de alta, abuz de imunitate. e altfel, abuzul de imunitate este cutumã deja. De ani de zile, parlamentarii români – cu unele excepþii – s-au obiºnuit sã forþeze ºi sã interpreteze legi ºi Constituþie pentru a-ºi salva colegii de la ananghie penalã. Un gest la care recurg în virtutea unei fraternizãri fãcute pragmatic, prevãzãtor. În ideea cã, mâine, oricare altul va putea avea nevoie de un zid uman care sã-l protejeze în faþa Justiþiei. De ani de zile, îºi arogã dreptul de a da verdicte de nevinovãþie, atunci când Parchetul le solicitã ridicarea imunitãþii vreunui coleg de-al lor. Decizând când ºi dacã Justiþia poate începe urmãrirea penalã. Analizând probe ale procurorilor ºi dându-le, ori nu, notã de trecere. titudinea aceasta, cum spuneam, se numeºte abuz de imunitate. Pentru cã, la art. 72, privind imunitatea parlamentarã, Constituþia spune clar cã „Deputaþii ºi senatorii pot fi urmãriþi ºi trimiºi în judecatã penalã pentru fapte care nu au legãturã cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot pecheziþionaþi, reþinuþi, sau arestaþi fãrã încuviinþarea Camerei din care fac parte, dupã ascultarea lor”. Deci, din textul constituþional rezultã limpede cã imunitatea priveºte opiniile exprimate de la tribuna Parlamentului, de exemplu, nicidecum posibile acþiuni penale comise de un parlamentar. n legea fundamentalã nu se spune niciunde cã Parlamentul, printr-una din Camerele sale, este cel care judecã. Nici cã Parlamentul are rãspunderea urmãririi penale. Nici cã Parlamentul trebuie sã ancheteze el însuºi o faptã a unui parlamentar, intratã în atenþia procurorilor. În ciuda acestei prevederi legii fundamentale, parlamentarii îºi permit, iatã, sã ignore Constituþia ºi sã abuzeze constant de imunitate. ar îºi permit aceastã atitudine pentru cã prin Regulamentele de funcþionare ale celor douã Camere, s-au pus practic deasupra Constituþiei. ªi pentru cã nimeni, în momentul de faþã, nu-i poate trage la rãspundere pentru acest derapaj. Nici mãcar de electorat nu pot fi sancþionaþi, întrucât cã se ascund sub votul secret.

yellow

black Anul XXIV Nr. 2102 30 octombrie 2 noiembrie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Pasajele pentru urºi, de pe autostrada Lugoj - Deva au costuri de proiectare „în alb”

C D

Care parlamentari de Timiº au lipsit de la votul privind solicitarea de ridicare a imunitãþii deputatului Ion Diniþã? O parte dintre parlamentarii de Timiº au lipsit, luni, din salã, la momentul exercitãrii votului privind solicitarea de ridicare a imunitãþii în cazul deputatului PC Ion Diniþã, respinsã pentru a doua oarã consecutiv, din lipsã de cvorum. I-am întrebat despre motivele absenþei lor. pag.2

Ei voteazã. Voteazã ºi tu! Votul este, în egalã mãsurã, un drept ºi o îndatorire cetãþeneascã ºi reprezintã o formã esenþialã de exercitare a unui mecanism democratic, ce îi legitimeazã individului opþiunile ºi dreptul la o viziune despre modul în care va evolua destinul propriei þãri. Am întrebat câteva figuri reprezentative ale cetãþii dacã merg, duminicã, la vot, de ce merg ºi de ce blazarea ºi refuzul de a merge la vot nu reprezintã o soluþie nici pentru cel care recurge la ele? pag.6-7

Hoteluri lãsate în paraginã, sub spectrul naþionalizãrii Naþionalizarea hotelurilor rãmase în paraginã revine tot mai des în discuþie, lucrându-se deja la un proiect de lege. În mare parte, unitãþi hoteliere ale fostelor sindicate comuniste. În Timiº, nu existã hoteluri care sã fi aparþinut fostelor sindicate comuniste, dar sunt baze de agrement construite ”cu banii poporului”. pag.10

Pacientul român, victimã a monopolurilor din domeniul serviciilor publice de sãnãtate?

Sistemul sanitar românesc se plânge, de ani de zile de starea de subfinanþare cronicã în care se aflã ºi care ar fi responsabilã, printre altele, ºi de criza medicamentelor din spitale. Majoritatea pacienþilor care se interneazã se plâng cã sunt nevoiþi sã cumpere medicamente ºi consumabile. Unde se duc banii investiþi de spital în medicamente? ªi ce se întâmplã ulterior cu aceste medicamente? pag.11

Pãsuiri oficiale cerute pentru aplicarea ”radarului” materialului lemnos

Pentru a evita astfel de scene, Guvernul investeºte în subtraversãri pentru urºi, pe autostrada Lugoj - Deva. Nu conteazã cã nu sunt urºi, conteazã cã vor fi subpasaje Guvernul anunþa, la sfârºitul anului trecut, cã subtraversãrile pentru urºi care vor fi construite pe tronsonul de autostradã Lugoj - Deva vor costa Guvernul între 30 ºi 32 de milioane de euro, fãrã aceste soluþii de traversare pentru mamifere mari proiectul fiind blocat. Conform unei poziþii recente exprimate de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã,

Investiþii Strãine, Parteneriat Public-Privat ºi Promovarea Exporturilor, Guvernul nu ºtie nici mãcar costurile suplimentare de proiectare ale acestor investiþii, ele urmând sã fie aflate postfactum. E ca ºi cum Statul ar recunoaºte cã e dispus sã plãteascã aproape oricât pentru aceste obiective, încã din faza de proiect. pag. 4

pag.12

social

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

Care parlamentari de Timiº au lipsit de la votul privind solicitarea de ridicare a imunitãþii în cazul deputatului PC Ion Diniþã? l Ei susþin, însã, cã parlamentarii nu beneficiazã de superimunitate O parte dintre parlamentarii de Timiº au lipsit, luni, din salã, la momentul exercitãrii votului privind solicitarea de ridicare a imunitãþii în cazul deputatului PC Ion Diniþã, respinsã pentru a doua oarã cnsecutiv, din lipsã de cvorum. Chestionaþi asupra motivelor absenþei, au plasat rãspunderea la colegii lor din Comisia Juridicã, despre care spun cã nu ºi-au exprimat acordul asupra încuviinþãrii mãsurii de arestare preventivã. Dar, susþin ei, parlamentarii nu beneficiazã de superimunitate. ligia.hutu@timpolis.ro

Deputaþi de Timiº, pãrtaºi, luni, la neîntrunirea cvorumului, în Camera Deputaþilor Luni, 27 octombrie, în ºedinþa de plen a Camerei Deputaþilor, a fost supusã la vot, pentru a doua sãptãmânã consecutiv, cererea de ridicare a imunitãþii pentru deputatul PC Ion Diniþã. Cererea a fost respinsã, însã, ºi sãptãmâna aceasta. Din lipsã de cvorum. ªi asta dupã ce, la votul anterior, din aceeaºi zi, în cazul solicitãrii de a se lua act de demisia deputatului PSD Viorel Hrebenciuc ºi de înlocuirea acestuia cu deputatul Marian Neacºu, cvorumul Camerei Deputaþilor fusese întrunit, în salã fiind prezenþi la momentul primului vot, 243 de deputaþi. Ulterior, însã, cvorumul nu s-a mai întrunit, întrucât 80 de deputaþi, aparþinând zonei majoritãþii aflate la Putere, PSD-UNPR-PC-UDMR, grupul minoritãþilor naþionale ºi grupul independenþilor apropiat preºedintelui Senatului, Cãlin Popescu Tãriceanu – au dispãrut din salã. Pe lista celor absenþi de la vot figureazã ºi numele deputaþilor PSD de Timiº Floricã Bîrsãºteanu ºi Dorel Covaci, dar ºi numele deputatului UDMR Molnar Zsolt ºi al deputatului reprezentând Uniunea Sârbilor din România Slavomir Gvozdenovici. I-am întrebat care au fost motivele absenþei lor din salã.

Dorel Covaci: “Parcã s-ar dori mai mult scandalul, decât rezolvarea problemelor” Deputatul PSD Dorel Covaci spune cã deputaþii “nu au nicio imunitate în plus”, în afara celei care li se acordã pentru declaraþiile politice. ªi adaugã cã membrii Comisiei Juridice din Camera Deputaþilor au solicitat lãmuriri în cazul cererii de încuviinþare a mãsurii de arestare preventivã, întrucât fapta pentru care Ion Diniþã este cercetat acum s-a petrecut demult, iar aces-

ta a stat atâta vreme în libertate. „Parcã cineva se joacã cu aceste solicitãri: îi ridicãm sau nu îi ridicãm imunitatea? De ce acum, dacã a stat atâta vreme în libertate? Comisia Juridicã a solicitat lãmuriri. Parcã s-ar dori mai mult scandalul, decât rezolvarea problemelor. (...) Nu se trimite tot dosarul, ci o adresã prin care se solicitã încuviinþarea mãsurii de arestare preventivã, fãrã argumente”, spune Dorel Covaci. Potrivit aprecierii sale, nu se pune problema ca amânarea unei decizii în acest caz sã fie rezultatul unei comenzi politice, pentru cã, susþine, parlamentarii nu au superimunitate, iar încuviinþarea arestãrii e o problemã în care „legea prevede condiþiile în care se poate face o arestare, acestea fiind analizate în Comisia Juridicã”. ªi, îºi motiveazã deputatul PSD Dorel Covaci absenþa de la vot, „am fost luni în Parlament. Imediat dupã vot (dupã exercitarea primului vot – n.r.), pânã s-au numãrat voturile, am fost la Comisia de Muncã. Când am revenit în salã, se trecuse deja la numãrarea voturilor”.

Florin Bîrsãºteanu: „Respectãm decizia Comisiei Juridice” Deputatul PSD Florin Bîrsãºteanu spune cã a fost prezent în salã la momentul exercitãrii votului legat de încetarea mandatului deputatului PSD Viorel Hrebenciuc ºi înlocuirea sa: „La votul cu bile, procedura de vot se desfãºoarã pe parcursul a 30 - 40 de minute, aproximativ. Se voteazã în ordine alfabeticã. Dupã ce am votat, am fost solicitat sã mã prezint la Comisia de Sãnãtate, în care sunt membru, pentru prezentarea a douã rapoarte. Am fost la Comisia de Sãnãtate împreunã cu toþi membrii Comisiei de Sãnãtate, din toate partidele. Pânã am ajuns noi înapoi, s-a încheiat votul”. Acesta mai spune cã solicitãrile de acest gen nu se voteazã, pentru cã ar exista deja o cutumã în acest sens: „Se respectã punctul de vedere formulat de membrii Comisiei Juridice a Camerei. Iar Comisia Juridicã nu ºi-a dat votul pentru încuviinþarea arestãrii preventive. (...) Deputaþii din aceastã comisie sunt specialiºti în domeniu ºi ei se pronunþã dacã decizia de arestare preventivã este oportunã sau nu. Iar votul nostru respectã judecata celor din Comisia Juridicã. În acest caz, ei au cerut lãmuriri”. Întrebat dacã, prin blocarea solicitãrii de ridicare a imunitãþii în cazul deputatului PC Ion Diniþã nu sunt protejaþi cercetaþii în dosare de corupþie, ca o formã de solidarizare ºi de rãspuns la o eventualã comandã politicã, deputatul PSD Florin Bîrsãºteanu a opinat cã „nu îi protejeazã nimeni, cercetarea în cazul lor continuã”. ªi a adãugat cã, în acest caz, cererea de arestare preventivã a venit la multã vreme de la comiterea faptei cercetate. „Aºa au considerat membrii Comisiei Juridice, care

de 24 de ani un reper al cetãþii

Dorel Covaci

sunt oameni de specialitate. Noi nu citim toate materialele care nu privesc comisia din care facem parte, ci respectãm decizia Comisiei Juridice”, a mai declarat deputatul PSD Florin Bîrsãºteanu.

Molnar Zsolt: “S-a tergiversat foarte mult asupra unor subiecte dezbãtute la începutul ºedinþei” Deputatul UDMR Molnar Zsolt afirmã cã a fost prezent luni în plen, dar nu a putut sã rãmânã pânã la final. „S-a tergiversat foarte mult asupra unor subiecte dezbãtute la începutul ºedinþei. ªedinþa Camerei Deputaþilor nu s-a terminat la ora indicatã, din cauza unor chestiuni de procedurã ºi organizare. La început, s-au discutat lucruri procedurale ºi a durat foarte mult partea iniþialã a dezbaterilor ºi nu am putut sã rãmân pânã la final”, ºi-a argumentat acesta absenþa de la momentul exercitãrii votului. Chestionat dacã absenþa sa de la vot are vreo legãturã cu eventuale presiuni politice care s-ar exercita asupra politicienilor apropiaþi reprezentanþilor Puterii, legate de protejarea deputaþilor acuzaþi de fapte de corupþie de ridicarea imunitãþii, Molnar Zsolt a rãspuns cã “nu, în niciun caz nu este vorba de presiuni politice”.

Slavomir Gvozdenovici: “Nu trebuie sã ne ascundem dupã imunitate” Deputatul Grupului Minoritãþilor Naþionale Slavomir Gvozdenovici a declarat cã “nu m-am sustras niciodatã pânã acum ºi nici nu mã voi sustrage de la vot” în cazurile vizând solicitãri de ridicare a imunitãþii pentru aleºii cercetaþi pentru fapte de corupþie. Dar, a admis el, deºi a fost prezent luni la debutul plenului Camerei Deputaþilor, “am ieºit din salã la un moment dat, dar în niciun caz ca sã fug de la vot. Nu

am plecat niciodatã. (...) La Grupul Parlamentar al Minoritãþilor Naþionale am decis cã fiecare dintre noi va vota, în astfel de situaþii, conform propriei conºtiinþe. La toate voturile de ridicare a imunitãþii de pânã acum eu am votat pentru ridicarea imunitãþii. Acum, Biroul Permanent al Camerei Deputaþilor s-a retras la un moment dat, pentru o consultare. Pânã am revenit în salã, trecuse votul”. Slavomir Gvozdenovici mai spune cã nu a ºtiut cã, luni, reprezentanþii Biroului Permanent al Camerei se vor dovedi mai rapizi ºi mai eficienþi decât în tot anul. Referitor la solicitãrile de ridicare a imunitãþii în cazul deputaþilor cercetaþi pentru fapte de corupþie care au fost supuse votului Camerei pânã în acest moment, acesta spune cã opinia sa este cã “nu trebuie sã ne ascundem dupã imunitate” ºi cã “aceastã tãrãgãnare nu foloseºte nimãnui, pentru cã, oricât de neplãcut ar fi un astfel de moment pentru cei implicaþi, aceºtia trebuie sã se supunã cerinþelor Justiþiei”, pentru a avea prilejul de a-ºi clarifica dosarul, de a-ºi dovedi nevinovãþia sau de a-ºi ispãºi vina.

Florin Bîrsãºteanu

Molnar Zsolt

Petru Andea: „Este dificil sã se întruneascã cvorumul la Parlament în perioada de campanie electoralã” Deputatul PSD de Timiº Petru Andea s-a referit public, marþi, la momentul votului de luni din plenul Camerei Deputaþilor, vizând cererea de ridicare a imunitãþii în cazul deputatului PC Ion Diniþã. Acesta a precizat cã, potrivit experienþei sale parlamentare, acumulatã în decursul a 14 ani de activitate, „este dificil sã se întruneascã cvorumul la Parlament în perioada de campanie electoralã”. ªi, a mai declarat Petru Andea, fiind extrem de necesarã ºi de importantã în aceastã perioadã prezenþa parlamentarilor în teritoriu, „nu alte suspiciuni sunt cauza pentru absenþa cvorumului”.

Slavomir Gvozdenovici

Petru Andea

eveniment

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

Deputat PSD Florin Bîrsãºteanu: „Arestãrile cu zaiafet ºi justiþia fãcutã la televiziuni ar trebui sã înceteze” Reprezentanþii locali ai PSD apreciazã cã o parte dintre solicitãrile Justiþiei ar fi lipsite de temei, câtã vreme parlamentarii nu se bucurã de nicio imunitate în plus faþã de cetãþenii obiºnuiþi, în afara faptului cã nu pot fi arestaþi preventiv în absenþa acordului de ridicare a imunitãþii de cãtre forul din care fac parte. Dar, mai spun aceºtia, dat fiind caracterul imperativ necesar al prezenþei lor în teritoriu pe durata campaniei electorale, cvorumul necesar luãrii unor decizii în acest sens nu are cum sã se întruneascã acum. Aºa încât o parte dintre acuzaþii de corupþie pot sã mai rãmânã liniºtiþi la adãpostul Parlamentului... Foto TIMPOLIS

ligia.hutu@timpolis.ro

Acolo unde sunt ilegalitãþi crase, evoluþia ultimei perioade a demonstrat cã organismele abilitate ale statului îºi fac datoria, au apreciat, marþi, lansându-se în consideraþii la adresa activitãþii Justiþiei, deputaþii PSD Florin Bîrsãºteanu ºi Petru Andea. Comentând pe marginea numãrului mare de dosare de corupþie în care au fost implicate în ultima perioadã nume sonore din PSD, cei doi au apreciat cã este firesc ca Justiþia sã nu stea pe loc ºi sã îºi facã treaba, chiar dacã, a adãugat deputatul Florin Bîrsãºteanu, „pare uºor forþat cã acum s-au maturat

toate aceste dosare. Posibil sã fie ºi aºa, deºi parcã este prea mare coincidenþa”. Referindu-se la modul în care apreciazã cã ar trebui sã se desfãºoare o campanie electoralã, Florin Bîrsãºteanu a precizat cã este adeptul unor abordãri fair-play, caracterizate prin absenþa unor lovituri sub centurã, întrucât, ºi-a argumentat acesta opþiunea, „existã viaþã ºi dupã alegeri”. În ceea ce priveºte atitudinea re-

centã a reprezentanþilor PSD în raport cu persoana deputatului PC Ion Diniþã, pentru care Camera Deputaþilor ar fi trebuit sã îºi exprime, acum douã zile, acordul cu privire la arestarea sa preventivã, dar cãruia nu i s-a putut vota ridicarea imunitãþii, din pricina neîntrunirii cvorumului necesar, deputatul Florin Bîrsãºteanu a opinat cã „parlamentarii nu se bucurã de niciun fel de altã imunitate în faþa legii ” faþã de

cetãþenii obiºnuiþi, în afara faptului cã aceºtia nu pot fi arestaþi preventiv în absenþa consimþãmântului acordat de forul din care fac parte. Deputatul PSD a apreciat cã, în absenþa acordului vizând arestarea preventivã, activitatea Justiþiei nu este deloc impietatã, întrucât în discuþie nu sunt luate situaþii de abatere imediate ºi flagrante. În plus, „arestãrile cu zaiafet ºi

justiþia fãcutã la televiziuni ar trebui sã înceteze”, a mai opinat deputatul PSD Florin Bîrsãºteanu. Consideraþiilor emise de deputatul Florin Bârsãºteanu referitoare la caracterul presupus a fi neflagrant ºi care nu ar justifica urgenþa adoptãrii unei decizii în cazul faptelor comise de deputatul PC Ion Diniþã, deputatul PSD Petru Andea le-a adãugat argumentul potrivit cãruia, din experienþa activitãþii sale parlamentare de 14 ani, „este dificil sã se întruneascã cvorumul la Parlament în perioada de campanie electoralã”. În context, Petru Andea a apreciat cã este necesarã ºi importantã în aceastã perioadã prezenþa parlamentarilor în teritoriu, situaþie în care „nu alte suspiciuni sunt cauza pentru absenþa cvorumului”. Acesta mai spune cã þinta pe care PSD Timiº ºi-o asumã pentru primul tur al alegerilor prezidenþiale se situeazã la nivelul scorului obþinut de PSD în Timiº la alegerile europarlamentare, adicã aproximativ 33%, în vreme ce pentru turul al doilea, a precizat acesta, þinta ar fi de minimum 50%. Petru Andea a apreciat ºi cã target-ul asumat de Victor Ponta pentru primul tur, de aproximativ 37,5%, este realist, în vreme ce, în turul al doilea, a preconizat deputatul PSD, o parte din electoratul de dreapta nu va merge monobloc cãtre Klaus Iohannis, astfel încât, potrivit estimãrilor acestuia, premierul Victor Ponta va fi viitorul câºtigãtor al alegerilor prezidenþiale.

“Baronul” PSD de Ialomiþa, cercetat de DNA pentru concesionarea frauduloasã, pe 35 de ani, a unui teren cãtre o firmã din Timiºoara l

Prejudiciul calculat depãºeºte 1,5 milioane de euro

Preºedintele CJ Ialomiþa, Silvian Ciupercã, este acuzat de DNA cã ar fi favorizat o firmã din Timiºoara cãreia i-a fost concesionat, în mod fraudulos, un teren agricol de circa 495 de hectare. El este acuzat cã, aºa, a prejudiciat bugetul instituþiei cu aproape 200.000 de lei, pentru fiecare din cei 35 de ani ai duratei contractulului. TIMPOLIS

Informaþiile apar în documente ale anchetatorilor care instrumenteazã dosarul de corupþie al preºedintelui Consiliului Judeþean Ialomiþa, Silvian Ciupercã, anunþã Mediafax. DNA îl acuzã cã ar fi abuzat de prerogativele funcþiei deþinute ºi ar fi favorizat interesele economice ale SC Green Harvest SRL Timiºoara, în detrimentul bugetului de stat Ialomiþa, prin atribuirea, în mod fraudulos, a contractului de

zeazã în aceleaºi documente. În legãturã cu aceste fapte, procurorii anticorupþie fac cercetãri pentru abuz în serviciu. Silvian Ciupercã este însã suspectat ºi de alte infracþiuni, între care trafic de influenþã ºi instigare la fals, dupã cum reiese din documentele aflate la dosar.

Zeci de percheziþii concomitente Procurorii DNA au fãcut, miercuri, percheziþii la sediile CJ Ialomiþa ºi Spitalului Judeþean Ialomiþa, într-un dosar privind infracþiuni de corupþie, în aceastã anchetã fiind vizat ºi preºedintele CJ, Silvian Ciupercã. Potrivit procurorilor DNA, în acest dosar sunt vizaþi, în afara preºedintelui CJ Ialomiþa, ºi directori din cadrul Spitalului Judeþean Ialomiþa, cu suspiciuni de fapte de corupþie. Sursele citate precizeazã cã procurorii fac percheziþii ºi la mai multe firme unde existã suspiciuni de corupþie în legãturã cu achiziþii publice sãvârºite de cãtre funcþionari ai statului.

Foto TIMPOLIS

A doua ca ofertã ca preþ, ºi totuºi, câºtigãtoare

concesiune a unei suprafeþe de peste 495 de hectare teren agricol, aparþinând domeniului privat al judeþului Ialomiþa, ce a fãcut obiectul licitaþiei din data de 14 aprilie 2014. Potrivit procurorilor anticorupþie, Silvian Ciupercã împreunã cu directorul executiv al Direcþiei de Achiziþii ºi Patrimoniu din cadrul CJ Ialomiþa, Cezar Vâlcan, au acþionat pentru identificarea unor soluþii pentru ca SC Green Harvest SRL Timiºoara – o firmã cu profil agricol, care îºi are sediul într-un apartament de pe strada Înfrãþirii, din Timiºoara, ºi care are un punct de lucru în Giurgeni, judeþul Ialomiþa – sã fie declaratã câºtigãtoare a licitaþiei, deºi oferta acesteia nu a era cea mai mare, criteriu de bazã în acordarea contractului de concesiune. „Prin atribuirea în mod premeditat, a contractului de concesiune firmei care a avut a doua ofertã ca preþ, factorii de decizie din cadrul CJ Ialomiþa, Ciupercã Vasile Silvian ºi Vâlcan Cezar Gheorghe, au prejudiciat bugetul acestei instituþii cu suma de 198.263, 32 de lei, pentru fiecare din cei 35 de ani ai duratei pe care se întinde contractul”, se mai preci-

Silvian Ciupercã, preºedintele CJ Ialomiþa Într-un comunicat de presã, DNA precizeazã cã procurori din cadrul Secþiei de Combatere a Infracþiunilor Conexe Infracþiunilor de Corupþie a DNA fac cercetãri într-o cauzã penalã ce vizeazã suspiciuni privind sãvârºirea unor infracþiuni de corupþie ºi asimilate celor de corupþie, comise în cursul acestui an. Conform aceluiaºi document, per-

cheziþiie fãcute de cãtre procurorii DNA se desfãºoarã în 30 de locaþii situate în Bucureºti ºi judeþele Ialomiþa ºi Cãlãraºi, din care trei sunt instituþii publice de interes local, iar restul sediile unor societãþi comerciale ºi domiciliile unor persoane fizice. Potrivit unor surse judiciare, cea de-a treia instituþie publicã unde au loc percheziþii este Agenþia de Dezvoltare Sud-Muntenia.

de 24 de ani un reper al cetãþii

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

anchetã

Pasajele pentru urºi, de pe autostrada Lugoj - Deva au costuri de proiectare „în alb” l Statul pare dispus sã plãteascã sume foarte mari pentru aceste soluþii

tehnice fãrã de care nu se poate realiza tronsonul de autostradã

Guvernul anunþa, la sfârºitul anului trecut, cã subtraversãrile pentru urºi care vor fi construite pe tronsonul de autostradã Lugoj - Deva vor costa Guvernul între 30 ºi 32 de milioane de euro, fãrã aceste soluþii de traversare pentru mamifere mari proiectul fiind blocat. Conform unei poziþii recente exprimate de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã, Investiþii Strãine, Parteneriat Public-Privat ºi Promovarea Exporturilor, Guvernul nu ºtie nici mãcar costurile suplimentare de proiectare ale acestor investiþii, ele urmând sã fie aflate post-factum. E ca ºi cum Statul ar recunoaºte cã e dispus sã plãteascã aproape oricât pentru aceste obiective, încã din faza de proiect. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Costuri aflate dupã achiziþie Deºi primul tronson al autostrãzii Lugoj - Deva, în lungime de 27 de kilometri, a fost deschis circulaþiei la sfârºitul anului trecut, lucrãrile fiind finalizate cu nouã luni mai târziu decât termenul stabilit, ºi, cu toate cã fost obþinut ºi avizul de mediu pentru aceastã lucrare, premierul Victor Ponta anunþa cã pentru acest tronson subtraversãrile pentru urºi vor costa “vreo 30 de milioane de euro”. În acest sens, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã, Investiþii Strãine, Parteneriat Public-Privat ºi Promovarea Exporturilor a primit mai multe interpelãri parlamentare în care i se cereau explicaþii cu privire la “impactul modificãrilor la proiectul tronsonului din autostrada Lugoj - De-

În luna septembrie a anului trecut, premierul Victor Ponta a declarat cã o porþiune de autostradã, finanþatã din fonduri UE, nu poate fi realizatã pentru cã nu are aviz de mediu, deoarece nu s-a luat în calcul proiectarea unei subtraversãri ecologice pentru urºi: “Nu reuºim sã semnãm, pe bani europeni, un tronson de autostradã în regiu-

nea Deva, pentru cã n-am fãcut subtraversarea pentru urºi. Probabil cã pare comic, dar nu e nimic comic în chestia asta. Nu avem avizul de mediu pentru cã trebuie sã facem o subtraversare ecologicã pentru urºi. Iubesc urºii, iubesc toate animalele, dar trebuie sã facem ºi autostrãzi, ca oamenii sã trãiascã în þara asta, sã nu mai moarã pe drumuri în accidente de maºinã, sã putem sã ne dezvoltãm economic, sã facem niºte lucruri ca sã ne folosim þara asta bogatã, sã ne-o folosim bine, pãstrând în acelaºi timp cât mai mult din naturã”. Reprezentanþii Asociaþiei Judeþene a Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi Timiº afirmã cã acest gen de traversãri pentru animale sãlbatice sunt prevãzute la majoritatea lucrãrilor mari de infrastructurã rutierã din vestul Europei. ªi la AJVPS Timiº au venit consultanþi care se ocupã de autostradã sã cearã o opinie avizatã, însã asociaþia timiºoreanã nu are fonduri de vânãtoare prin zonele în care trec segmentele de autostradã. Totuºi, diferenþa faþã de ce se întâmplã în România este cã, la autostrãzile din vestul Europei, aceste subpasaje de trecere sunt prevãzute de la începutul lucrãrii, nu post-factum, ca la autostrada Lugoj - Deva, unde ajung sã coste zeci de milioane de euro tocmai din cauza realizãrii ulterioare. În plus, un lucru semnificativ în actualul context este ºi cã, deºi se vor realiza aceste subpasaje pentru urºi, în valoare de 30 de milioane de euro, reprezentanþii AVVPS Timiº spun cã pe acest segment nu existã urºi. Aceste mamifere oricum, prin firea lor, evitã zgomotele puternice, precum cele produse de un trafic de autostradã. Explicaþia logicã ar fi cã aceste subpasaje nu sunt doar pentru urºi, ci ºi pentru cãprioare, mistreþi sau alte animale sãlbatice din arealul în care se construieºte autostrada.

lor ºi Podurilor Judeþene Timiº au recunoscut cã sunt probleme în zona Coºtei, unde o porþiune din drumul judeþean a fost afectatã de lucrãrile la autostradã. Aceºtia susþin cã au vorbit cu antreprenorii care se ocupã de autostradã, au avut întâlniri cu ei pe aceas-

tã teamã, ºi s-a promis cã drumul va fi reparat. „S-au fãcut niºte reparaþii, însã nu de fond, ci doar plombãri. Or, drumul trebuie consolidat”, mai spuneau oficialii Direcþiei pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene Timiº.

Pentru a evita astfel de scene, Guvernul investeºte în subtraversãri pentru urºi, pe autostrada Lugoj - Deva. Nu conteazã cã nu sunt urºi, conteazã cã vor fi subpasaje. va ca urmare a construirii subtraversãrilor pentru animalele sãlbatice”. Întruna din aceste interpelãri se preciza cã în proiectul primului lot al tronsonului din autostrada Lugoj - Deva nu a fost prevãzutã posibilitatea construirii subtraversãrilor pentru animalele sãlbatice, în special pentru urºi, al cãror efectiv este semnificativ în zonã. Totodatã, lipsa avizului de mediu a întârziat mult demararea lucrãrilor la acest obiectiv de infrastructurã. Guvernul a fost nevoit sã facã demersurile necesare pentru a remedia acest lucru ºi pentru a aloca fondurile suplimentare realizãrii acestor subtraversãri. Este vorba de un tronson important, situat pe traseul Coridorului IV pan-european de transport, a cãrui finalizare a fost întârziatã din cauza lucrãrilor generate de realizarea modificãrilor la proiectul iniþial. Departamentului pentru Proiecte de Infrastructurã i se cerea sã precizeze care au fost costurile suplimentare în urma revizuirii proiectului prin care au fost prevãzute subtraversãrile

respective ºi cine a suportat aceste cheltuieli. Rãspunsul Departamentului guvernamental la aceste interpelãri nu doar cã nu lãmureºte mai nimic, dar este mai degrabã de naturã sã stârneascã îngrijorãri cu privire la costul pe care statul ar fi dispus sã-l suporte pentru aceste lucrãri care ar fi trebuit prevãzute de la bun început în proiect. „Contractele aferente tronsoanelor 2, 3 ºi 4 ale autostrãzii Lugoj - Deva se aflã încã în perioada de proiectare. În prezent nu sunt definitivate la nivel de detaliu soluþiile necesare asigurãrii trecerii mamiferelor mari. Costurile pentru aceste soluþii tehnice suplimentare, impuse prin Acordul de Mediu ROANPM – 7/09.09.2010, revizuit în data de 24.12.2013 vor putea fi cuantificate dupã finalizarea proiectelor tehnice. Pânã în prezent nu au fost decontate sumele aferente acestor soluþii suplimentare”, au precizat zilele trecute reprezentanþii Departamentului pentru Proiecte de Infrastructurã, Investiþii

Strãine, Parteneriat Public-Privat ºi Promovarea Exporturilor. Deputatul hunedorean PNL Radu Bogdan Þîmpãu, care a realizat interpelãri pe aceastã temã, apreciazã rãspunsul ca fiind „unul cel puþin ciudat”: „Este ca ºi cum s-ar spune cã se achiziþioneazã ceva mai întâi, ºi abia dupã aceea urmeazã sã se vadã cât va costa. Nu este pentru prima oarã când Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã dã asemenea rãspunsuri la interpelãrile parlamentare”.

Pasaje pentru „potenþiali” urºi

O lucrare de amploare Potrivit reprezentanþilor Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara, primul lot al autostrãzii Lugoj Deva a fost deschis circulaþiei la sfârºitul anului trecut. Acesta a fost construit de consorþiul Tirrena Scavi-Societa Italiana per Condotte d’AcquaCossi Construzioni, valoarea investiþiei fiind de 681.040.913,98 lei, la care se adaugã TVA. Acest prim lot al autostrãzii Lugoj - Deva are câte douã benzi de circulaþie pe sens, zece poduri ºi 18 pasaje. Lucrãrile nu sunt însã finalizate, nefiind montaþi parapeþi ºi amenajate spaþii pentru servicii. Acestea urmeazã sã fie finalizate pânã în anul 2015. Ca la orice alt proiect similar, nu doar pasajele pentru urºi au generat costuri suplimentare. La sfârºitul anului trecut, dupã ce la Consiliul Judeþean Timiº a fost aprobat devizul general pentru lucrãri de intervenþie aferente proiectului „Ranforsare a sistemului

rutier pe Drumul Judeþean Þipari - Balinþ”, câþiva consilieri judeþeni au atenþionat cã o porþiune din acest drum judeþean a fost degradatã de lucrãrile la autostradã ºi cã ar fi normal ca antreprenorul sã suporte o parte din devizul aferent reabilitãrii drumului. „Ar trebui vãzut care este partea de cofinanþare pentru acest proiect care vine din partea celui care a distrus drumul, respectiv din partea firmei care lucreazã la autostradã ºi la cele douã ieºiri pe autostradã. Toþi cei care au circulat în acea zonã au constatat cã drumul este distrus foarte mult ºi credem cã noi nu vom fi doar aceia care sã reparãm drumul dupã cei care le-au stricat. Sperãm cã vor veni ºi ei cu o parte de cofinanþare la cheltuielile pe care le avem pentru refacerea acestui drum”, au precizat, într-o interpelare, reprezentanþii Comisiei Economice a CJ Timiº. Ca rãspuns la aceastã interpelare,

de 24 de ani un reper al cetãþii

conducerea Direcþiei pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene Timiº a precizat cã antreprenorul care se ocupã de tronsonul de autostradã „a avut în sarcinã doar întreþinerea drumului pe perioada execuþiei. S-a reuºit sã facã, totuºi, ºi niºte lucrãri de execuþie, cum ar fi plombe ºi aºa mai departe”. Explicaþiile par sã nu fi convins conducerea administraþiei judeene care a cerut o situaþie a tuturor porþiunilor de drum degradate de lucrãrile la autostradã. Astfel, s-a cerut întocmirea unei informãri scrisã cu privire la situaþia drumurilor judeþene ºi comunale care au fost afectate de lucrãrile la autostradã, cu scopul de a se „ºti dacã este nevoie sã se intervinã pentru ca cei care lucreazã la autostradã sã lase în urma lor drumurile aºa cum cum le-au gãsit.” Pe de altã parte, reprezentanþii Direcþiei pentru Administrarea Drumuri-

social

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

Europarlamentarul PMP Siegfried Mureºan: „Reformele economice trebuie fãcute în vremuri economice bune” Europarlamentarul PMP Siegfried Mureºan, vicepreºedinte al Comisiei de Buget din Parlamentul European, a susþinut, marþi, la Timiºoara, o expunere despre modernizarea statului român, investiþii ºi crearea de noi locuri de muncã. El spune cã principalele repere economice ale unei Românii frumoase ºi prospere sunt un mediu economic competitiv ºi un cadru predictibil pentru investitori, retehnologizare, mai multã grijã pentru gestionarea banului public ºi investirea judicioasã a acestuia, astfel încât sã genereze plus-valoare, locuri de muncã ºi proiecte de reconversie profesionalã, dar ºi utilizarea eficientã a banilor europeni. ligia.hutu@timpolis.ro

Europarlamentarul PMP Siegfried Mureºan, vicepreºedinte al Comisiei de Buget din Parlamentul European, a susþinut, marþi, la Timiºoara, o conferinþã pe tema „Modernizarea statului. Investiþii ºi locuri de muncã”. Acesta s-a referit în expunerea sa la subiecte legate de importanþa retehnologizãrii României ºi la mãsurile ce trebuie luate pentru crearea ºi consolidarea unei economii moderne ºi competitive, pe de o parte, precum ºi la problemele generate de creºterea nivelului ºomajului în rândul populaþiei tinere, puternic afectate de efectele crizei economice, pe de altã parte. Siegfried Mureºan a evocat importanþa pe care ar trebui sã o aibã preocuparea pentru creºterea absorbþiei de fonduri europene, referindu-se la exemplul concret al unui program susþinut cu 3,5 milioane de euro din fonduri europene, a cãrui þintã sunt angajaþii disponibilizaþi de la Combinatul Industria Sârmei Câmpia Turzii, preluat de compania Mechel. Proiectul finanþat din fonduri europene, pentru care Siegfried Mureºan a fost raportor în Parlamentul European, vizeazã recalificarea profesionalã a angajaþilor disponibilizaþi, în baza evaluãrii competenþelor ºi abilitãþilor lor profesionale, ºi derularea unor cursuri de reconversie profesionalã ºi calificare în meserii solicitate pe piaþa muncii. Mãsurile vor fi urmate de înfiinþarea unei întreprinderi sociale, menitã sã asigure locuri de muncã pentru mai mult de 250 de persoane, într-o primã etapã de derulare a proiectului. „Nu am promis un milion de locuri de muncã, la fel ca Victor Ponta, pentru cã ºtiam cã nu pot sã le fac”, a de-

„Reþeta insuccesului marca Tãriceanu a constat în creºterea aparatului de stat ºi în creºteri de salarii ºi de pensii, la care s-a adãugat consumul excesiv” Vorbind despre modul în care recent depãºita crizã economicã a afectat economia româneascã, a explicat cã o parte dintre efectele dure resimþite în plan social de cãtre români ºi-au avut originile în lipsa de strategie ºi de viziune economicã a fostului premier Cãlin Popescu Tãriceanu, care a vulnerabilizat economia româneascã într-o perioadã, 2005 - 2007, în care toate premisele economice erau favorabile ºi pledau pentru nevoia de reformare ºi creºtere economicã. „Reþeta insuccesului marca Tãriceanu a constat în creºterea aparatului de stat ºi în creºterile de salarii ºi de pensii, la care s-au adãugat consumul excesiv, creditele obþinute doar cu buletinul, împrumuturile la rate nesustenabile”, explicã europarlamentarul PMP Siegfried Mureºan, adãugând cã, în aceste condiþii, criza economicã, venitã mai mult dinspre SUA, „ne-a lovit cu cãmara goalã”, iar investitorii strãini ºi-au pierdut încrederea în noi. În consecinþã, spune el, au fost

Foto Ligia HUÞU

Industria, un pilon semnificativ pentru economie

clarat europarlamentarul PMP, precizând cã target-ul final al proiectului este acela de a asigura locuri de muncã pentru o mie de persoane disponibilizate de Combinatul Mechel. „Locurile de muncã din industrie sunt mai stabile, se pierd mai greu”, explicã Siegfried Mureºan, adãugând cã, în situaþii de crizã economicã, primul afectat este sectorul serviciilor. „Pentru locurile de muncã pierdute, cele din minerit, de exemplu, e nevoie de recalificare pentru meserii cu cerere. Siderurgia, la noi, nu mai este consideratã un domeniu competitiv. În Luxemburg, însã, care are cel mai mare venit pe cap de locuitor, sectorul siderurgiei este în continuare competitiv. La noi este nevoie de reindustrializare cu produse de înaltã tehnologie”, spune europarlamentarul PMP, cu referire la posibilitãþile de revitalizare industrialã a zonelor defavorizate, cum este cazul zonelor miniere din Valea Jiului. În ceea ce priveºte posibilitatea reducerii decalajelor între zonele în care rata ºomajului este foarte scãzutã (aºa cum este cazul judeþelor din partea de vest a þãrii) ºi zonele în care rata ºomajului ajunge la mai mult de 30%, Siegfried Mureºan a apreciat cã o posibilã soluþie o reprezintã sporirea mobilitãþii forþei de muncã, dar ºi un sistem educaþional orientat spre nevoile pieþei.

Europarlamentarul PMP Siefried Mureºan, alãturi de preºedintele PMP Timiº, Roxana Iliescu necesare ulterior mãsuri de stabilizare economicã dure ºi impopulare. „Reformele economice trebuie fãcute în vremuri economice bune. Guvernul condus de Emil Boc a trebuit sã facã acele reforme, pentru cã Tãriceanu nu reformase economia”, a precizat europarlamentarul PMP Siegfried Mureºan, oferind drept exemple ºi alte þãri europene care, datoritã determinãrii cu care au pus în practicã reformele economice impuse de situaþia de crizã, ºi-au stabilizat situaþia: Germania, Suedia ºi Austria. „Locurile de muncã stabile ºi competitive sunt, cu precãdere, apanajul sectorului privat”, mai spune europarlamentarul PMP, precizând cã acesta este domeniul care susþine o economie puternicã ºi competitivã. Acesta afirmã cã banul public trebuie investit în maniere care sã genereze valoare adãugatã ºi creºtere economicã, acestea constituindu-se în probe de gestionare eficientã a banilor publici, ºi nu mãsurile cu caracter populist de genul reducerii CAS-ului sau al scãderii impozitelor – mãsuri dezirabile, însã numai în condiþiile în care se dovedesc sustenabile ºi nu genereazã gãuri negre în economie care sã sporeascã ºi mai mult gradul de îndatorare publicã.

Bani europeni

pentru tineri, alocaþi, dar neutilizaþi de Guvernul român În ceea ce priveºte oportunitãþile oferite tinerilor prin programe finanþate din fonduri europene, europarlamentarul PMP Siegfried Mureºan a precizat cã Uniunea Europeanã a prevãzut alocarea, în intervalul 2014 - 2015, a opt miliarde de euro, pentru crearea de locuri de muncã pentru persoanele tinere, din care 212 milioane de euro sunt destinate tinerilor români. „Rata de absorbþie a acestor fonduri este zero”, a precizat Siegfried Mureºan, adãugând cã intenþioneazã sã propunã un amendament prin care sã solicite posibilitatea de reeºalonare a banilor dupã termenul scadent indicat.

„Cel mai bun indicator în evaluarea unui candidat este ceea ce acesta a fãcut deja, nu ceea ce declarã cã va face” Referindu-se la situaþia politicã din acest moment ºi la oferta de candidaþi care sunt competitorii candidatului PMP la Preºedinþie, Elena Udrea,

Siegfried Mureºan a apreciat cã „Victor Ponta este un apãrãtor al corupþilor ºi nu e un candidat de votat”, în vreme ce Klaus Iohannis, deºi se revendicã a fi un candidat de dreapta, are dificultãþi majore în a se legitima ca atare, în condiþiile în care în biografia sa politicã se regãsesc episodul din 2009, atunci când ºi-a asociat imaginea cu candidatul PSD la alegerile prezidenþiale Mircea Geoanã, ºi cel din vara lui 2012, la referendum, atunci când reprezentanþii USL „au fãcut þãndãri statul de drept” ºi când „vioara întâi au fost Ponta ºi Voiculescu”. Episod de care, a apreciat europarlamentarul PMP Siegfried Mureºan, Klaus Iohannis nu s-a dezis, invocând drept argument pentru reacþia negativã a Cancelariilor occidentale în raport cu atacul la democraþie din vara lui 2012 „erori de comunicare ale Guvernului”. „Guvernul SUA nu reacþioneazã pe baza unui titlu apãrut la televizor sau în presã”, precizeazã, însã, europarlamentarul PMP, catalogând acest gen de abordare drept „cel puþin amatoriceascã”. Prin urmare, mai spune el, „care este deosebirea între candidatul Victor Ponta ºi candidatul Klaus Iohannis este greu de precizat”, adãugând cã, în evaluarea unui candidat, „cel mai bun indicator este ceea ce acesta a fãcut deja, nu ceea ce declarã cã va face”, întrucât, argumenteazã el, „cine a minþit o datã, va mai minþi ºi cine a plagiat, o va mai face o datã”. Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

actualitate

Ei voteazã. Votul este, în egalã mãsurã, un drept ºi o îndatorire cetãþeneascã ºi reprezintã o formã esenþialã de exercitare a unui mecanism democratic, ce îi legitimeazã individului opþiunile ºi dreptul la o viziune despre modul în care va evolua destinul propriei þãri. Am întrebat câteva figuri reprezentative ale cetãþii dacã merg, duminicã, la vot, de ce merg ºi de ce blazarea ºi refuzul de a merge la vot nu reprezintã o soluþie nici pentru cel care recurge la ele? ligia.hutu@timpolis.ro

Conf. univ. dr. Vasile Docea : “Dezamãgiþii ºi sastisiþii ar trebui sã ºtie cã, ºi atunci când ne merge rãu, poate sã ne meargã ºi mai rãu”

Foto TIMPOLIS

sastisitului («sunt sãtul de ei») sau al dezamãgitului («oricum, nici unul nu-i mai bun ca ceilalþi»). În aparenþã, abþinerea de la vot a dezamãgitului este tot un fel de a-ºi exprima votul”, opineazã conf. univ. dr. Vasile Docea. Dar considerã eronate toate aceste moduri de poziþionare în raport cu votul: “Le-aº rãspunde cã, în calitate de cetãþean într-o þarã democraticã, am o mulþime de drepturi ºi cã depinde ºi de mine sã nu pierd aceste drepturi. Prin urmare, prima opþiune ar trebui sã fie conservarea drepturilor pe care sistemul democratic mi le garanteazã. Iar gestul cel mai simplu pe care pot sã îl fac în acest scop este sã votez”. Vasile Docea mai spune ºi cã democraþia este un joc de echipã, pe care cetãþenii îl pot câºtiga doar dacã se implicã în exercitarea acestui mecanism democratic esenþial ºi dacã înþeleg sã analizeze lucid ºi pragmatic oferta electoralã a candidaþilor înscriºi în competiþia electoralã: “Dacã ar fi sã gãsesc o comparaþie la îndemânã, a-

de 24 ani un reper al cetãþii

tunci aº compara democraþia cu un meci de fotbal. Interesul meu este sã câºtig meciul ºi sã iau prima pentru victorie, însã îl pot câºtiga doar dacã joc împreunã cu echipa, nu stând în afara jocului. Iar prima pentru victorie o iau doar jucãtorii, nu ºi cei care stau ºi privesc. Celor din cea de-a doua categorie le-aº spune cã, dincolo de ritualul aplicãrii ºtampilei, opþiunea lor conteazã. Chiar dacã e doar o pãrticicã infimã, ea se adaugã celorlalte, formând în acest fel torentul. Fãrã picãturi, nu existã nici fluviul. Dezamãgiþii ºi sastisiþii ar trebui sã ºtie cã, ºi atunci când ne merge rãu, poate sã ne meargã ºi mai rãu. Altfel spus, chiar ºi atunci când nu-mi place niciun candidat, pot încerca sã îl aleg pe cel mai puþin rãu. Pot sã-i dau votul meu unui candidat pe care îl dispreþuiesc, dacã acel candidat este mai puþin toxic decât ceilalþi. În aparenþã, votez ca acesta sã fie ales într-o funcþie, dar, pânã la urmã, votez ca sã ne meargã mai bine”, îºi argumenteazã Vasile Docea punctul de vedere.

Directorul Filarmonicii de Stat “Banatul”, Ioan Coriolan Gârboni, a declarat cã va merge la vot ºi cã nu a ratat niciodatã pânã acum ocazia de a-ºi exercita acest drept democratic : “Voi merge la vot. Eu cred cã votul ar trebui sã fie obligatoriu, cel puþin douãzeci de ani de acum încolo. Iar pentru cei care nu merg sã voteze ar trebui sã fie prevãzute sancþiuni la taxe sau la ridicarea ajutoarelor sociale. A nu merge la vot nu îþi dã dreptul sã te pronunþi apoi asupra viitorului þãrii tale. Existã o grãmadã de cârcotaºi ºi de politruci, tot felul de comentatori din josul paginilor de ziar, care comenteazã de pe margine, fãrã sã se implice. În mod normal, numai exprimarea unei opþiuni ar trebui sã îþi confere acest drept”. În ceea ce priveºte resemnarea

sau refuzul de a merge la vot manifestat de unii cetãþeni, Ioan Coriolan Gârboni apreciazã cã este important de mers la vot “ ºi pentru cã au existat, de-a lungul anilor, suspiciuni referitoare la corectitudinea votului. ªi în 2004, atunci când a fost ales preºedinte Traian Bãsescu, la câteva sutimi, ºi la referendumul din vara lui 2012, ºi la alegerile parlamentare din 2012. Oamenii au devenit resemnaþi ºi tind sã motiveze cã nu merg la vot pentru cã ºi aºa se furã. Mai existã ºi o psihologie a votantului, care spune cã oamenii care voteazã vor sã îºi dea votul celor care câºtigã. E o chestiune psihologicã, dacã vreþi. Asta pe de o parte. Pe de altã parte, însã, statistica spune cã procentele se pãstreazã, indiferent de numãrul votanþilor”.

Foto TIMPOLIS

Conf. univ. dr. Vasile Docea, directorul Bibliotecii Centrale Universitare “Eugen Todoran” a Universitãþii de Vest, cadru universitar la Catedra de ªtiinþe Politice a UVT, spune cã va merge duminicã la vot, negreºit. “Este cea mai importantã cale prin care eu, în calitate de cetãþean, îmi pot exprima voinþa în legãturã cu felul în care doresc sã fiu condus de cei care ajung în funcþii. Prin vot nu îmi exprim doar o opinie, ci am ºansa ca voinþa mea de cetãþean sã influenþeze rezultatul, am ºansa de a obþine sã fiu condus de persoana pe care eu o consider potrivitã. Iar dacã rezultatul nu va fi cel pe care îl doresc, atunci nu îmi rãmâne decât sã accept ceea ce a hotãrât majoritatea. Aºa funcþioneazã orice democraþie”, argumenteazã Vasile Docea. În ceea ce priveºte motivele care îi pot determina pe unii cetãþeni sã nu se prezinte la vot, invocând blazarea sau indiferenþa, Vasile Docea apreciazã cã pot fi identificate cel puþin trei cauze, în baza cãrora se pot creiona profilele a cel puþin trei categorii de nevotanþi: “Prima este categoria celor pe care, pur ºi simplu, nu îi intereseazã. În acest caz avem de-a face fie cu oameni care nu înþeleg mecanismul democratic, din cauza unor carenþe în educaþie, fie cu persoane care, deºi îl înþeleg, îl ignorã cu bunã ºtiinþã. Aceºtia din urmã sunt pasivii prin definiþie. (...) Avem aici profilul out-siderului, al noncetãþeanului. A doua categorie este a celor care vãd în procesul electoral un simplu ritual, gol de conþinut, acela de aplicare a unei ºtampile pe o foaie de hârtie. Acesta este profilul scepticului absolut, care crede cã în spatele ritualului nu se aflã nimic ºi cã vocea lui nu conteazã. În sfârºit, existã categoria celor care nu se prezintã la vot în semn de protest. Sunt cei dezamãgiþi de prestaþia clasei politice ori cei care nu se regãsesc în nici unul dintre candidaþi. Profilul acestora este cel al

Directorul Filarmonicii “Banatul”, Coriolan Gârboni : “A nu merge la vot nu îþi dã dreptul sã te pronunþi apoi asupra viitorului þãrii tale”

actualitate

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

Voteazã ºi tu! Avocat Florin Kovacs: “Merg la vot. Nu vreau sã risc ca votul meu sã fie fraudat” Avocatul Florin Kovacs spune cã va merge duminicã la vot, întrucât “votul reprezintã, pentru fiecare cetãþean, nu neapãrat prilejul de a face o schimbare, cât ocazia de a-ºi exercita un drept constituþional. Nu vreau sã risc ca votul meu sã fie frau-

dat”. Potrivit acestuia, atitudinea resemnatã sau refuzul de a merge la vot reprezintã expresia unei convingeri a unei pãrþi a românilor cã “la vremuri noi, tot noi” ºi cã “ nimic nu se poate schimba ”. Dar, mai spune el,

Scriitorul Daniel Vighi: “Dacã nu votezi, nu exiºti ca ºi cetãþean”

“prin vot putem schimba ceea ce nu ne place. Majoritatea oamenilor sunt resemnaþi, de fapt, în faþa imposturii. A merge la vot este o opþiune a noastrã faþã de ceea ce ne dorim sau nu sã se întâmple de acum înainte”, mai declarã avocatul Florin Kovacs.

Dan Lazea, prorector al Universitãþii de Vest: “Eºti sigur cã vrei sã plãteºti la final o facturã despre care ai refuzat sã te interesezi pânã atunci?” nu ne mai aparþine în mod direct, ea revine celor pe care îi mandatãm sã o exercite pentru noi ºi în numele nostru. Dreptul fundamental la vot devine aºadar o responsabilitate: suntem responsabili de ceea ce vor face cei care urmeazã sã ne conducã în numele nostru pentru cã noi le-am dat acest drept”, argumenteazã conf. dr. Dan Lazea. Referindu-se la persoanele care decid sã nu meargã la vot, invocând raþiuni ce þin de blazare, “le-aº spune simplu: ºi fãrã votul vostru, cineva tot va decide în

numele vostru atunci când va lua decizii care vã vor afecta viaþa în mod direct. Este ca ºi cum ai pleca de acasã ºi ai lãsa o echipã de meºteri sã îþi amenajeze ºi sã îþi decoreze apartamentul pe care tocmai l-ai cumpãrat, fãrã sã ai nici o discuþie prealabilã cu ei despre cum va arãta lucrarea spunând cã, oricum, cineva trebuie sã se ocupe de aceste lucruri. Însã eºti sigur cã nu ai vrea sã ºtii ce culoare de vopsea se va folosi? ªi eºti sigur cã vrei sã plãteºti la final o facturã despre care ai refuzat sã te interesezi pânã atunci?”.

“Am mers întotdeauna, de la Revoluþie încoace, pentru cã sunt conºtient cã doar aºa poþi contribui la viitorul þãrii în care trãieºti. Este clar cã, atunci când nu votezi, nu ai dreptul moral de a critica ulterior ce se întâmplã cu parcursul viitor al României. Votul reprezintã o îndatorire civicã, care derivã din conºtiinþa civicã a fiecãrui cetãþean”, spune preºedintele Societãþii “Timiºoara”, Florian Mihalcea. În ceea ce priveºte manifestarea unei atitudini resemnate sau a refuzului de a merge

la vot, Florian Mihalcea apreciazã cã “boicotul, atunci când e argumentat, poate fi ºi el o formã de manifestare în faþa votului. Dar nu ºi atunci când ai posibilitatea de a opta între atât de mulþi candidaþi, cum este situaþia acum, care îþi oferã posibilitatea unei alegeri extrem de diverse. În aceastã situaþie, nu îºi are sensul un boicot. Or, a nu te prezenta la vot, din alt motiv decât boicotul, este o formã de dezinteres faþã de soarta þãrii ºi faþã de viitorul copiilor noºtri”.

Foto TIMPOLIS

Preºedintele Societãþii “Timiºoara” Florian Mihalcea: “Când nu votezi, nu ai dreptul moral de a critica ulterior ce se întâmplã” Scriitorul Marcel Tolcea: “Merg la vot pentru cã votul meu conteazã”

Foto TIMPOLIS

Scriitorul Marcel Tolcea, cadru didactic la Catedra de Jurnalism din cadrul Facultãþii de ªtiinþe Politice, Filosofie ºi ªtiinþele Comunicãrii a Universitãþii de Vest, declarã cã va merge duminicã la vot: “Am aceastã convingere, cã trebuie sã îmi exprim votul, într-o perioadã dificilã pentru România. Mã refer la faptul cã viaþa politicã din România e împãrþitã acum în douã tabere: cea a opþiunii pentru o democraþie occidentalã ºi cea a unui simulacru de democraþie, care e mai degrabã o republicã a corupþilor. Am fost de fiecare datã la vot. E un reflex civic. Pentru cã mã consider cetãþean al acestei þãri, nu doar un membru al unei asociaþii de locatari. ªi pentru cã sunt con-

ºtient de faptul cã votul meu conteazã”, argumenteazã profesorul Marcel Tolcea. Referitor la atitudinea blazatã sau la refuzul unor cetãþeni de a merge la vot, Marcel Tolcea spune cã “blazarea, în general, este o formã de depresie socialã. În momentul în care nu te duci la vot, altcineva hotãrãºte în locul tãu. Votul este, pânã la urmã, o formã de participare la viaþa socialã. Pentru cã factorul politic reprezintã, în fond, o instituþie prin care toate celelalte lucruri sunt dirijate: viaþa de zi cu zi, cultura, sãnãtatea. ªi atunci nu votezi un partid sau un om politic, ci o atitudine faþã de felul în care tu îþi imaginezi cã trebuie sã decurgã lucrurile”.

spre o dictaturã pe stil nou. Blazaþii nu existã în aceastã þarã, din punct de vedere cetãþenesc. Ei pot fi oriunde, dar nu aici, nu în calitate de cetãþeni ai acestei þãri. Dacã nu votezi într-o þarã, atunci nu exiºti în calitatea ta de cetãþean. Exiºti oriunde altundeva, în þara hoþilor, a hrebenciucilor, oriunde, dar nu aici. A nu vota e drumul sigur cãtre o dictaturã pe stil nou”, avertizeazã Daniel Vighi.

Foto Arhivã personalã Daniel VIGHI

Conf. univ. dr. Dan Lazea, prorector al Universitãþii de Vest din Timiºoara, spune cã va merge duminicã la vot, pentru cã “exercitarea dreptului la vot de cãtre fiecare dintre noi este esenþialã pentru funcþionarea unui stat democratic”. “Dacã existã un moment în care democraþia are un sens direct pentru fiecare dintre noi, acela este momentul votului. Doar atunci democraþia este directã, iar puterea aparþine cetãþenilor, în calitatea lor de alegãtori. În perioada dintre alegeri, puterea

Scriitorul Daniel Vighi, cadru universitar la Facultatea de Litere a Universitãþii de Vest, spune cã merge duminicã la vot “pentru cã la Revoluþie mi-am promis, eu ºi cu toþi cei care am fãcut «Proclamaþia de la Timiºoara», cã nu voi lipsi niciodatã de la vot. ªi aºa am fãcut. Votul este, pânã la urmã, o celebrare a libertãþii de a alege”. Daniel Vighi apreciazã cã “blazarea e drumul sigur

Prof. univ. Smaranda Vultur: “Blazarea, însã, nu e o soluþie, e o atitudine extrem de periculoasã” Profesorul universitar Smaranda Vultur, de la Facultatea de Litere a Universitãþii de Vest, va merge ºi ea duminicã la vot : “Am mers întotdeauna, e un moment extrem de important ºi cred cã e nevoie de mobilizare, pentru ca lucrurile sã nu se întoarcã iar de acolo de unde au plecat. Este o alegere importantã ºi nu cred cã e cazul sã fim blazaþi”. Smaranda Vultur apreciazã cã refuzul unora de a merge la vot derivã dintr-o idee greºitã generatã de lipsa de încredere a cetãþeanului cã votul lui conteazã : “E posibil sã vinã ºi din felul în care s-a desfãºurat aceastã campanie, care a fost generatoare de confuzii ºi de insecuritate. De parcã acesta a fost scopul…S-a vehiculat ideea cã toatã lumea furã, cã toþi sunt corupþi, ceea ce, evident, nu este adevãrat. Însã e de înþeles, pe acest fond, o anume obosealã a e-

lectoratului de a mai crede cã votul poate schimba ceva. Blazarea, însã, nu e o soluþie, e o atitudine extrem de periculoasã. Periculoasã este ºi absenþa la vot a celor care, prin opþiunea lor, pot schimba lucrurile din direcþia în care ele tind sã alunece de doi ani încoace. Cred cã pe asta s-a ºi mizat, pe stimularea neîncrederii ºi a pasivitãþii oamenilor. Mã aºtept, însã, ca oamenii tineri sã iasã la vot, sã îºi exprime opþiunea”.

de 24 ani un reper al cetãþii

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

actualitate

Hoteluri lãsate în paraginã, sub spectrul naþionalizãrii O propunere rãmasã la acelaºi stadiu

Discutatã iniþial ca o ipotezã, mai mult sau mai puþin fantezistã, naþionalizarea hotelurilor rãmase în paraginã revine tot mai des în discuþie, lucrându-se deja la un proiect de lege. În mare parte este vorba despre unitãþi hoteliere ale fostelor sindicate comuniste. În Timiº, deºi nu existã hoteluri care sã fi aparþinut fostelor sindicate comuniste, au rãmas totuºi numeroase baze de agrement construite ”cu banii poporului”. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O ipotezã analizatã la nivel ministerial În destul de multe staþiuni balneare, montane sau de pe Litoral, turiºtii pot vedea zeci de unitãþi hoteliere relativ noi, cu capacitãþi de cazare foarte mari, lãsate în conservare, cu un singur paznic sau chiar în ”paza Domnului”. Pe lângã ele au apãrut pensiuni care profitã din plin de îngheþarea activitãþii acestor unitãþi mari care, cu o reabilitare nu foarte pretenþioasã, ar putea asigura cazare la standarde mai mult decât decente. O bunã parte din aceste unitãþi sunt ale unei structuri care, oficial, s-a desfiinþat în 1990 – Uniunea Generalã a Sindicatelor din Republica Socialistã România. Construite cu banii poporului, aceste hoteluri nu au nici un statut cadastral foarte clar. De aceea, în ultimii doi ani s-a venit cu ideea ca Statul sã ia înapoi toate clãdirile ºi bazele de tratament care au aparþinut fostelor sindicate comuniste. Aceste unitãþi ar putea sã fie reabilitate prin fonduri europene ºi apoi sã fie reintroduse în circuitul turistic – cu sau fãrã sprijinul unor privaþi care sunt cu adevãraþi interesaþi sã facã turism în România. ªi dacã pânã recent nu au fost reacþii oficiale în acest sens, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediu de Afaceri ºi Turism a precizat cã analizeazã aceastã ipotezã, menþionând cã în prezent se aflã la faza de identificare ºi inventariere.

”Având în vedere cã la nivel naþional sunt identificate numeroase imobile care au funcþionat ca structuri de primire turisticã cu funcþii de cazare, alimentaþie publicã, tratament, agrement sau alte funcþii cu destinaþie turisticã, ºi care în prezent sunt nefolosite sau lãsate în paraginã ori abandonate, considerãm cã este necesarã constituirea unui registru de evidenþã a acestor imobile cu menþiunea expresã a amplasãrii, precum ºi a regimului economic ºi juridic pentru fiecare dintre acestea”, spun reprezentanþii structurii guvernamentale. Potrivit acestora, întrucât majoritatea acestor imobile sunt situate în zone cu potenþial turistic ridicat ºi chiar în staþiuni turistice de interes naþional (de exemplu, Bãile Herculane, Bãile Govora, staþiunile din judeþul Contanþa), se impune crearea cadrului legislativ care sã reglementeze la nivel naþional importanþa repunerii în valoare a acestor structuri de primire (prin reintroducerea lor în circuitul turistic). Astfel, în prezent se lucreazã la un proiect de lege care ar putea crea cadrul necesar pentru ca aceste unitãþi sã fie preluate ºi gestionate de cãtre stat, sau concesionate cãtre operatori privaþi interesaþi de administrarea lor. Orice metodã legalã prin care statul ar obþine bani din exploatarea acestor unitãþi ar fi preferabilã actualului stadiu în care se gãsesc aceste structuri hoteliere.

Recuperarea fostului patrimoniu sindical Nu este prima oarã când se discutã despre recuperarea mãcar parþialã, de cãtre Stat, a patrimoniului fostelor sindicate antedecembriste, care cuprindea, printre altele, 291 de apartamente, 344 de baze sportive ºi de agrement, 19 cluburi sindicale, terenuri de fotbal, terenuri de tenis, popicãrii, vasul de croazierã „Solidaritatea”, autobuze, autoturisme, tablouri, un valoros fond de carte, un hotel ºi o bazã de tratament în Staþiunea Amara,

de 24 de ani un reper al cetãþii

un hotel ºi o bazã de agrement la Covasna, câte un hotel în staþiunile balneare Govora, Ocna ªugatag, Olãneºti, Predeal, Sîngeorz Bãi ºi Slãnic Moldova. La toate acestea se adaugã un hotel ºi patru vile în Vatra Dornei, douã hoteluri în Bãile Felix, douã hoteluri în Bãile Herculane, douã hoteluri ºi o vilã în Cãciulata, douã hoteluri ºi un camping în Eforie Nord, douã hoteluri ºi trei vile în Soveja, un hotel, cu un total de 7.000 de locuri de cazare, la Nãvodari, ºase hoteluri ºi 14 vile la Voineasa, o vila la Predeal, ªtrandul „Floreasca”, din Bucureºti, plajele aferente unitãþilor de cazare de pe litoralul Mãrii Negre, 14 baze de tratament balnear, 35 de restaurante, baruri ºi discoteci.

Schimb ilegal de „stãpâni” Disensiuni legate de patrimoniul fostelor sindicate antedecembriste au apãrut ºi în Timiº, deºi aici nu au existat multe bunuri imobiliare aflate în administrarea sindicatelor mari antedecembriste. În momentul de faþã sunt identificate clar ca bunuri care au aparþinut structurilor sindicale mari antedecembriste Casa de Culturã din Lugoj ºi Casa Sindicatelor, de pe strada Liviu Gabor, din Timiºoara. Patrimoniul sindical mai cuprindea însã, mai multe baze sportive ale întreprinderilor de stat, construite cu fondurile sindicatelor. Problema este cã multe dintre aceste baze, care acum au o valoare imobiliarã foarte mare, au fost fãcute prin muncã patrioticã ºi nu aveau acte. Reprezentanþii unor sindicate din Timiº spun cã, profitând de haosul legislativ din primii ani de dupã Revoluþie, respectivele întreprinderi ºi-au inclus în patrimoniu ºi aceste imobile, deºi nu erau ale lor. Este dat ca exemplu patrimoniul sindicatului CFR Timiº sau patrimoniul fostei întreprinderi Construcþii Montaj Timiºoara, care era unul imens. Aceste clãdiri au fost luate la pachet de cei care au cumpã-

„România este singura þarã din estul Europei unde nu sa lãmurit nici acum problema patrimoniului sindical. De aceea nu s-a ocupat nimeni de investiþii, de reparaþii la multe din aceste clãdiri sau baze care au rãmas ale nimãnui. Avem, în Timiºoara, exemplul acelor baze de pe malul Begãi, realizate prin muncã patrioticã. Tocmai de aceea, multe nu erau intabulate, fiind considerate proprietatea poporului muncitor”, ªtefan Gogoºanu, liderul Cartel Alfa Timiº. rat întreprinderile, odatã cu procesul de privatizare. Aºa se face cã în prezent multe dintre aceste imobile care erau ale sindicatelor sunt în proprietatea unor oameni de afaceri timiºoreni specializaþi pe privatizãri. „România este singura þarã din estul Europei unde nu s-a lãmurit nici acum problema patrimoniului sindical. De aceea nu s-a ocupat nimeni de investiþii, de reparaþii la multe din aceste clãdiri sau baze care au rãmas ale nimãnui. Avem, în Timiºoara, exemplul acelor baze de pe malul Begãi, care au fost realizate prin muncã patrioticã. Tocmai de aceea, multe nu erau intabulate, fiind considerate proprietatea poporului muncitor”, spune ªtefan Gogoºanu, liderul Cartel Alfa Timiº.

În urmã cu doi ani, în Parlament era promovatã o propunere legislativã privind unele mãsuri pentru asigurarea spaþiilor necesare desfãºurãrii activitãþii confederaþiilor sindicale reprezentative la nivel naþional. Proiectul de lege viza reîmproprietãrirea sindicatelor, având iniþiatori trei deputaþi PSD: Viorel Hrebenciuc, Dumitru Chiriþã ºi Aurelia Vasile. Proiectul a rãmas pe mai departe în cãrþi, nefiind întrunitã o majoritate pentru respingerea sa. Ideea care stã în spatele lui e cã marile confederaþii sindicale ar putea primi, în folosinþã gratuitã, sediile din imobilele de stat în care îºi desfãºoarã activitatea ºi vor avea posibilitatea sã le cumpere, dupã ºase luni, la valoarea contabilã, ºi nu a pieþei. Marile confederaþii sindicale vor fi obligate, în schimb, sã utilizeze imobilele primite în folosinþã gratuitã de Stat numai ca sedii în care sã-ºi desfãºoare activitatea ºi sã asigure cheltuielile de întreþinere. Guvernul nu s-a declarat de acord cu aceastã variantã, motivând cã “instituirea posibilitãþii vânzãrii imobilelor la valoare contabilã, care de multe ori este una derizorie raportat la valoarea de piaþã, este de naturã sã afecteze semnificativ bugetul de stat”, ºi de aceea Executivul a arãtat cã nu susþine iniþiativa legislativã.

Conturi pierdute În ceea ce priveºte patrimoniul sindical antedecembrist, nelãmuritã a rãmas ºi problema conturilor UGSR, în care se strângeau toate cotizaþiile membrilor ºi în care se regãseau, în Decembrie 1989, conform unor calcule recente, peste 300 de milioane de dolari, bani despre care nu se mai ºtie nimic. Nu se ºtie nici cum s-au împãrþit aceste fonduri, nici în ce buzunare au intrat, aceste conturi fiind comparate cu cele ale celebrului Fond “Solidaritatea”, care au fost diminuate ani la rând, fãrã sã se ºtie ce s-a fãcut, de fapt, cu banii. Împãrþind suma din conturile UGSR la numãrul de judeþe þãrii, rezultã cã sindicatele din Timiº ar fi trebuit sã primeascã drept moºtenire de la UGSR cel puþin ºapte milioane de dolari. Aceºti bani nu au ajuns niciodatã în judeþ, spun liderii de sindicat locali. Federaþia Sindicalã “Spiru Haret” Timiº menþiona, în acest sens, cã a primit, în 1990, ca moºtenire de la fostele sindicate din Educaþie, de dinainte de 1989, „fabuloasa” sumã de 97 de lei, prin CEC, ºi cã e greu de crezut cã, în condiþiile în care o bunã parte din banii din cotizaþii mergeau la Bucureºti, tot ce a rãmas pentru judeþul Timiº e aceastã sumã.

actualitate

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

Pacientul român, victimã a monopolurilor din domeniul serviciilor publice de sãnãtate? O hartã a intereselor politice din sãnãtate

Medicamente care lipsesc ºi pacienþi care îºi plãtesc singuri tratamentul

Foto TIMPOLIS

Majoritatea pacienþilor care se interneazã la Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã din Timiºoara relateazã cã, imediat dupã internare, primesc, cel mai adesea de la cadrele medii, o listã cuprinzând mare parte dintre consumabilele estimate a le fi necesare pe durata internãrii: de la medicamente ºi feºe, seringi de unicã folosinþã, branule, pânã la pãturi absorbante pentru protejarea aºternutului în cazul bolnavilor imobilizaþi. Motivul invocat: lipsa acutã a finanþãrii. Care s-ar reflecta într-o crizã acutã de medicamente. Conform situaþiei achiziþiilor de medicamente, aºa cum este ea reflectatã pe pagina de internet a SCJUT, pentru anii 2012 ºi 2013, mai puþin de un sfert din totalul celor aproape 2.000 de achiziþii încheiate în 2012 au vizat cumpãrarea de medicamente. Situaþia se prezintã ºi mai modest în 2013, atunci când, din totalul de peste 2.000 de achiziþii, puþin peste 300 au vizat cumpãrarea de medicamente. Reprezentanþii spitalului au pãrut preocupaþi de cumpãrarea de reactivi, piese de schimb, bunuri ºi servicii pentru întreþinere ºi funcþionare, materiale sanitare, carburanþi, reparaþii curente, obiecte de inventar, lenjerie ºi accesorii de pat, uniforme ºi echipament. Din totalul celor 1.936 de achiziþii efectuate în 2012, 476 au vizat achiziþionarea de medicamente. Banii pe care Spitalul i-a achitat pentru cumpãrarea de medicamente au ajuns, în 2012, la mai bine de 50 de furnizori de medicamente, o parte dintre aceºtia câºtigând, potrivit informaþiilor furnizate pe site-ul spitalului, un numãr semnificativ de contracte. Astfel, Farmexim SA a câºtigat aproape 40 de contracte de furnizare de medicamente, urmatã de Mediplus Exim SRL, cu 36 de contracte, la fel ca ºi Europharm Holding SA. Cele douã companii de pe locurile 2 ºi 3 au fost urmate într-un clasament al distribuitorilor de medicamente de Polisano SRL, cu 31 de contracte câºtigate, de Romastru Trading SRL, cu 29 de contracte câºtigate, de A&A Medical SRL, cu 24 de contracte, ºi de Farmaceutica Remedia SRL, cu 23 de contracte câºtigate În anul 2013, din totalul celor 2.024

Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã din Timiºoara de achiziþii efectuate, doar 310 au vizat achiziþia de medicamente. Numãrul furnizorilor de medicamente ai Spitalului Judeþean Timiºoara a fost, însã, ceva mai mic în 2013. Pe pagina de internet a spitalului se regãsesc doar 40 de furnizori, spre deosebire de cei peste 50 aferenþi anului 2012. În topul numãrului de contracte câºtigate în 2013, se constatã o reordonare a poziþiilor, compania Polisano propulsându-se pe primul loc, cu 35 de contracte câºtigate. Succedatã de Farmexim, cu 31 de contracte, de Mediplus Exim, cu 25 de contracte, ºi de Romastru Trading, cu 22 de contracte câºtigate.

Afaceri profitabile, derulate de companii declarate în faliment? O datã cu anul 2013, dispare de pe lista furnizorilor de medicamente a Spitalului Judeþean Timiºoara compania A&A Medical, cea care, potrivit informaþiilor anterior citate deRomânia Curatã, ºi-a solicitat, în august 2013, intrarea în faliment, invocând gradul redus de recuperare a datoriilor ºi întârzierile enorme la platã, care depãºeau în unele cazuri ºi o mie de zile. Potrivit aceleiaºi surse, înainte de declararea falimentului, asociaþii A&A Medical SRL ar fi trecut, însã, o parte dintre contractele încheiate cu spitalele din reþeaua publicã de sãnãtate a Statului pe o altã firmã, Dialab Solutions SRL. Firmã care se regãseºte printre contractanþii furnizori de medicamente ai SCJU Timiºoara. În 2012, Dialab Solutions SRL a câºtigat cinci contracte de furnizare de medicamente, în vreme ce o percursoare sa, A&A Dialab, deþine ºi ea un contract în 2012. În plus, alte trei contrac-

te de furnizare de medicamente figureazã a fi încheiate în decursul lui 2013 cu o companie pe nume Dialab Solutions. O altã companie care are încheiate numeroase contracte cu Judeþeanul timiºorean este A&G Med Trading SRL, care figureazã pe site-ul instituþiei cu patru contracte încheiate în 2013 ºi cu alte 18 încheiate în 2012. Potrivit informaþiilor România Curatã, aceastã companie ar aparþine acþionarilor Georgeta ºi Adrian Cristea, care deþin ºi alte firme cu profil medical, în patru dintre acestea fiind asociaþi cu Niculae Iordache, fratele lui Sorin Iordache, consilier al fostului ministru al Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, în primul mandat deþinut de acesta la Ministerul Sãnãtãþii.

Topul principalilor furnizori, aproape neschimbat de mai mulþi ani Distribuþia contractelor în cei doi ani supuºi analizei pare a fi repartizatã relativ uniform, aprecierea rezultând ºi din faptul cã, în topul contractanþilor, sau menþinut companiile Farmexim (cu aproape 40 de contracte câºtigate în 2012 ºi 31 în 2013) ºi Polisano (31 de contracte câºtigate în 2012 ºi 35 de contracte câºtigate în 2013), cãrora li s-au adãugat Mediplus Exim (36 de contracte câºtigate în 2012 ºi 25 în 2013) ºi Romastru Trading (29 de contracte câºtigate în 2012 ºi 22 de contracte câºtigate în 2013) Numãrul de contracte câºtigate de Farmaceutica Remedia s-a înjumãtãþit, de la 23 de contracte câºtigate în 2012, la 11 contracte câºtigate în 2013. ªi numãrul contractelor câºtigate de Europharm Holding Timiºoara a scãzut, de la 36 de contracte adjudecate în 2012,

la 16 contracte adjudecate în 2013. Numãrul de contracte câºtigate de ADM Farm s-a dublat (de la opt contracte câºtigate în 2012 la 19 contracte câºtigate în 2013). Numãrul de contracte câºtigate de compania B Braun Medical a scãzut, de la 20 de contracte încheiate în 2012 la opt contracte încheiate în 2013. Mediplus Exim, Polisano ºi Farmexim au fãcut obiectul unei sesizãri a Consiliului Concurenþei, alãturi de companiile Relad, Farmexpert, Fildas, Montero, ADM Farm ºi Pharma Farm, pentru utilizarea unor practici neconcurenþiale, care ar fi constat, potrivit Consiliului Concurenþei, în încheierea de înþelegeri care au avut ca obiect restrângerea concurenþei, prin izolarea pieþei româneºti ºi împiedicarea comerþului pe alte pieþe. De menþionat, de asemenea, cã firmele de distribuþie ocupante ale primelor locuri în topul furnizorilor Spitalului Judeþean fac parte din puternice grupuri de distribuþie active pe piaþa româneascã. Farmexim este parte din grupul Farmexim, din care fac parte Farmexim SA, lanþul de farmacii Help Net Farma SA ºi Green Net SA. MediPlus Exim este parte a grupului A&D Pharma, care deþine, alãturi de MediPlus, ºi lanþul de farmacii Sensiblu ºi A&D Pharma Marketing & Sales. Europharm Holding este parte a grupului Glaxo Smith Kline, în vreme ce Polisano a fost deþinutã integral de omul de afaceri sibian Ilie Vonica, sinucis anul trecut, dupã ce soþia sa, Daniela Ioana Vonica, administratorul Polisano, a fost reþinutã pentru acþiuni de înºelãciune în formã continuatã, evaziune fiscalã în formã continuatã, spãlare de bani, fals ºi uz de fals, într-un scandal al reþetelor false prin care s-au achiziþionat fictiv medicamente necesare bolnavilor de cancer.

Recent, portalul de ºtiri HotNews a publicat o hartã a interferenþelor politicului cu domeniul sãnãtãþii, în care se face referire ºi la situaþii de nereguli concrete petrecute în Timiº. Rezultã cã, în intervalul 2010 - 2011, Spitalul Judeþean Timiºoara ar fi achiziþionat aparaturã ºi echipamente medicale destinate imagisticii de la VFI Medica SRL, care nu deþinea toate autorizaþiile necesare în acest sens. În plus, precizeazã sursa citatã, preþul la care a fost achiziþionatã aparatura a fost mai mare decât cel oferit pe piaþã. VFI Medica SRL aparþine omului de afaceri Vlad Francisc Iman, care a fost implicat în decursul ultimilor ani ºi în acþionariatul unor alte firme care au câºtigat contracte pentru curãþenia ºi deratizarea Judeþeanului timiºorean, fapt semnalat ca atare de un raport al Curþii de Conturi, în care sunt exprimate „serioase rezerve cu privire la realitatea operaþiunilor facturate de operatorul economic ºi decontate de Spitalul Judeþean din Timiºoara”. Conexiunile care ar fi ridicat semne de întrebare sunt cele legate de persoana liberalului Ciprian Bogdan, care a fost asociat ºi director administrativ în firmele omului de afaceri Vlad Francisc Iman. Ciprian Bogdan a fost numit manager al Spitalului Judeþean în 2012 ºi, în 2013, a devenit vicepreºedinte al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate, în perioada de mandat a lui Cristian Buºoi. Tot atunci, în 2013, a fost numit ºef al Direcþiei de Audit Public Intern al CNAS fostul membru PDL Cristian Careba, care a ocupat, în perioada 2010 - 2012, poziþia de director al CJAS Timiº. În iulie anul acesta, Cristian Careba a fost arestat la domiciliu pentru implicarea într-un dosar în care este acuzat de decontãri false. ªi aceasta în contextul în care Clinica SelfMed din Timiºoara, condusã de Diana Nicoarã, soþia liberalului Flavius Nicoarã, ar fi raportat cãtre CJAS Timiº consultaþii inexistente pe numele a 800 de pacienþi ºi efectuarea de consultaþii de planning familial pentru persoane în vârstã. Procurorii au precizat în rechizitoriu cã ar fi fost virate sume de bani dinspre Clinica Self Med în contul unei firme controlate de o rudã de-a fostului director al CJAS Timiº, Cristian Careba.

de 24 de ani un reper al cetãþii

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

special

Pãsuiri oficiale cerute pentru aplicarea ”radarului” materialului lemnos Suprafaþa împãduritã e în scãdere în Timiº

Noul sistem de trasabilitate a masei lemnoase, Wood Track, care permite urmãrirea în timp real a transporturilor de masã lemnoasã ar trebui sã fie aplicabil ºi folosit la nivel naþional, din aceastã lunã. Cu toate acestea, sunt tot mai mult intervenþiile fãcute, inclusiv la nivel de Parlament ºi Guvern, ca aplicarea sã fie amânatã cu cel puþin jumãtate de an. Sunt invocate dificultãþile de adaptare la noul sistem, deºi implementarea acestuia e anunþatã de luni bune. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Amânãri solicitate de parlamentari PSD Existã suficiente cazuri în care introducerea unei mãsuri sau a unei noi legi menite sã facã ordine într-un sistem viciat de ilegalitãþi ºi ambiguitãþi a fost amânatã, în urma unor presiuni sau intervenþii fãcute la cel mai înalt nivel. Acelaºi lucru pare sã se întâmple ºi în cazul noului sistem de detectare a transporturilor de material lemnos, Wood Track, care ar fi trebuit deja implementat de mai mult de o sãptãmânã ºi care ar fi trebuit mãcar sã reducã, dacã nu sã elimine, transporturile de lemn furat sau tãiat ilegal. De mai bine de un an a fost anunþatã lansarea acestei forme a programului de trasabilitate a lemnului ºi de luni bu-

ne firmele de profil sunt avertizate sã facã demersurile necesare pentru a nu fi „luate prin surprindere” la lansarea noului program. Cu toate acestea, acum se face un lobby intens pentru ca, dupã nu mai mult de o sãptãmânã de la lansarea noului sistem, acesta sã fie suspendat, iar aplicarea lui sã fie amânatã. Iar acest lobby nu se face la nivel local, ci chiar direct cãtre Guvern, prin intermediul Parlamentului. Conform celor care susþin amânarea aplicãrii noului program ºi care au fãcut ºi petiþii oficiale în acest sens, susþinute de deputaþi, senatori PSD ºi persoane din funcþii sus-puse din administraþia localã a judeþelor cu suprafeþe împãdurite mari, Wood Track nu este funcþional decât parþial. Solicitanþii „pãsuirii” mai spun cã noul sistem necesitã costuri suplimentare din partea tuturor ºi ”majoritatea celor care lucreazã în societãþile din exploatarea ºi prelucrarea lemnului nu au pregãtirea necesarã pentru a putea opera în condiþii de siguranþã acest program care presupune tablete sau smart-phone-uri la ºoferi, gestionari de depozite, cãrãuºi”. Argument care nu stã în picioare, þinând cont cã acest gen de dispozitive au o utilizare foarte largã în România, iar utilizarea lor nu este complicatã ºi nu necesitã sesiuni speciale de pregãtire. Parlamentarii PSD care susþin aceastã amânare nu uitã sã apeleze la coarda sensibilã, invocând motivele sociale care ar justifica amânarea, respectiv faptul cã „nu existã soluþii pentru toate sortimentele de lemn care se transportã, ºi vor apã-

de 24 de ani un reper al cetãþii

rea sincope în aprovizionarea cu lemn a populaþiei în prag de iarnã”. În petiþiile oficiale trimise Guvernului specificã faptul cã „este nevoie de o perioadã de cel puþin 6 - 12 luni pentru implementarea ºi asigurarea funcþionalitãþii acestui sistem.” Deocamdatã, aceste solicitãri sunt în analizã, însã, dacã s-ar aproba o astfel de concesie, probabil cã acest sistem va avea ºanse nule de a mai fi implementat. În acest context, raportat ºi la susþinerea de la nivel înalt a Wood Track, nu trebuie uitat faptul cã tãierile ilegale nu reprezintã în România un fenomen infracþional izolat, ci o adevãratã industrie. Conform datelor oficiale, anual se înregistreazã peste 19.000 de cazuri de tãieri ilegale, adicã peste 50 de cazuri pe zi. Acestea sunt, însã, doar vârful aisbergului, pentru cã marea majoritate a tãierilor ilegale nu sunt descoperite ºi rãmân fãrã sancþiuni. Oficial, volumul total de masã lemnoasã extrasã anual în mod ilegal este de 120.836 de metri cubi, care reprezintã o pagubã de 17.357.598 de lei, (aproape patru milioane de euro), considerând doar valoarea lemnului extras ilegal, ºi care, din nou, reprezintã doar daunele din cazurile descoperite ºi sancþionate. Prejudiciile reale sunt însã mult mai mari. În acest context, ar merita menþionat faptul cã, probabil nu întâmplãtor, cel mai intens lobby pentru amânarea noilor reglementãri legate de trasabilitatea lemnului se face, la nivel înalt, din judeþele în care se înregistreazã ºi cel mai mare volum de lemn tãiat ilegal – Mureº, Bacãu, Suceava ºi Maramureº.

Noile mãsuri de monitorizare a miºcãrii masei lemnoase sunt necesare ºi în vestul þãrii pentru cã, potrivit unui raport recent al Curþii de Conturi, legat de gestionarea fondului forestier de stat, în Timiº, ca de altfel în majoritatea judeþelor þãrii, suprafaþa împãduritã scade dramatic. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ºi de Vânãtoare Timiºoara a desfãºurat frecvent controale în zona Jdioara, unde a constatat în trecut tãieri ilegale fãcute mai ales pe timpul nopþii. Vizatã de controale a fost ºi zona Criciova, unde au fost semnalate defriºãri ilegale, din pãdurea din zonã fiind tãiaþi foarte mulþi fagi ºi carpeni. În general, vinovaþi de tãieri ilegale s-au fãcut proprietarii care au refuzat sã încheie contracte de pazã cu Ocolul Silvic din zonã ºi au mizat pe faptul cã acest refuz este considerat o contravenþie, pe când tãierile ilegale care au avut loc pe acele suprafeþe rãmase fãrã pazã sunt infracþiuni. Mulþi au încheiat contracte cu societãþi de exploatare, iar lemnul tãiat l-au raportat ca fiind furat. Prin aceastã metodã, în anii trecuþi s-a reuºit sã se taie, doar în zona Jdioara, peste 3.500 de metri cubi de lemn. Totodatã, defriºãrile ilegale din Parcul Lunca Mureºului au fãcut ca zona aferentã Timiºului sã fie pe cale de dispariþie. Din cauza scandalului generat de presã pe aceastã temã, abia anul trecut controalele s-au înteþit ºi, deocamdatã, defriºãrile au fost stopate. În zonã au fost furate pânã ºi panourile indicatoare ºi s-a tãiat masiv lemn fãrã autorizaþie, iar Administraþia Parcului Natural Lunca Mureºului a încercat sã monteze camere vi-

deo în zonã, însã în momentul în care au început sã fie împãrþite amenzi ºi dosare penale, pe baza imaginilor surprinse, camerele video fie au fost distruse, fie au dispãrut. Aºa se face cã pe partea timiºeanã a acestui parc, hoþii au profitat la maximum de faptul cã vegetaþia forestierã nu face parte din fondul forestier naþional ºi nu este administratã de vreun ocol silvic. Posturile de Poliþie din zonã nu au personal suficient pentru a asigura paza, iar majoritatea Primãriilor susþin cã nu au resursele necesare pentru a angaja societãþi de pazã. Reprezentanþii Parcului Natural Lunca Mureºului au atras atenþia de mai multe ori în ultimii ani cã fenomenul furtului de lemn s-a acutizat în Timiº, în special în zonele Cenad ºi Igriº. Oamenii tãiau ilegal din zona împãduritã a parcului, poate ºi pentru cã în zonã nu sunt pãduri, ºi atunci mulþi foloseau plopii ºi sãlciile din Lunca Mureºului. Însã localnicii nu înþele-

geau cã, defriºând arborii, slãbesc susþinerea malului ºi cresc riscul unor inundaþii de amploare în zonã. Situaþia s-a reglementat, cel puþin în cazul Pãdurii Cenad, unde, spun reprezentanþii Inspectoratului Silvic, nimeni nu s-a mai atins de niciun arbore. Problema rãmâne la perdelele de vegetaþie din zona de pãºune ºi luncã, perdele care, din cauza tãierilor ilegale, s-au rãrit într-o asemenea proporþie încât nici nu-ºi mai exercitã rolul de protecþie. ”Faþã de ce se întâmplã în Caraº-Severin, în Timiº fenomenul tãierilor ilegale este ceva mai redus. Dar continuãm sã înregistrãm cazuri, în special în zonele Lugoj, Victor Vlad Delamarina, Criciova sau Nãdrag. Hoþii par sã se mai aventureze în pãduri în ultima perioadã, ci taie ilegal arbori de pe pãºunile comunale”, spune Aristotel Viºoiu, inspector-ºef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ºi de Vânãtoare Timiºoara.

Multe zone cu deficit de suprafaþã împãduritã În Timiº, prin retrocedãri, Statul a cedat 22.742 de hectare de pãdure unui numãr foarte mare de proprietari. Practic, aceastã suprafaþã pierdutã reprezintã aproape o treime din actuala suprafaþã împãduritã deþinutã de Romsilva în Timiº. Statul mai are în judeþ 77.735 de hectare, împãrþite pe ocoale silvice: 11.724 de hectare la Ocolul Silvic Ana Lugojana, 18.583 de hectare la Ocolul Silvic Coºava, 13.913 hectare la Ocolul Silvic Fãget, 12.274 de hectare la

Ocolul Silvic Lugoj, 9.361 de hectare la Ocolul Silvic Lunca Timiºului ºi 11.758 de hectare la Ocolul Silvic Timiºoara. În privinþa repartizãrii pe zone, 24.000 de hectare sunt în zona de câmpie, 36.000 de hectare, în zona de deal, ºi 19.337 de hectare, în zona de munte. Anual sunt defriºate în judeþ peste 1.770 de hectare de pãdure. Conform Romsilva, ºi în Timiº suprafaþa de lemn recoltatã a crescut în ultimii zece ani, de la 251.000 de metri cubi la

295.000 de metri cubi, creºterea fiind de 18%, deºi, þinând cont de specificul judeþului, ar fi trebuit sã se înregistreze o scãdere, nu o creºtere a exploatãrii lemnului. Potrivit Agenþiei pentru Protecþia Mediului Timiº, zonele din Timiº cu deficit de vegetaþie forestierã ºi disponibilitãþi de împãdurire sunt Beba Veche, Dudeºtii Vechi, Cenad, Sânnicolau Mare, Teremia Mare, Comloºu Mare, Jimbolia, Sânpetru Mare, Periam, Variaº, Cãrpiniº, Cenei, Giulvãz, Orþiºoara ºi Moraviþa.

special

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

Medici ºi pacienþi au vorbit, la Timiºoara, despre metode de gestionare a unui diagnostic incurabil Triplu eveniment medical, organizat, la Timiºoara, la iniþiativa Societãþii Române de Anestezie ºi Terapie Intensivã. Evenimentul a reunit peste 1.500 de specialiºti în medicinã paliativã ºi anestezie ºi terapie intensivã. Protagoniºtii au fost nu numai medici, ci ºi pacienþii care se confruntã cu afecþiuni grave sau incurabile. De cealaltã parte a baricadei, cinicã ºi necruþãtoare, identificatã drept un inamic de temut se aflã boala. ªi, în unele cazuri, moartea. ligia.hutu@timpolis.ro

Dorel Sãndesc: „Privit din perspectiva experienþei transplantului, momentul morþii deschide noi ºi nebãnuite perspective” Mai mult de 1.500 de invitaþi, din România ºi din strãinãtate, au venit, zilele trecute, la Timiºoara, sã participe la cea de-a XV-a ediþii a Conferinþei Naþionale de Îngrijiri Paliative, la cea de-a XII-a ediþie a Cursului Naþional de Ghiduri ºi Protocoale în Anestezie, Terapie Intensivã ºi Medicinã de Urgenþã ºi la a 25-a întâlnire Anualã a Societãþii Europene de Computing ºi Tehnologie în Anestezie ºi Terapie Intensivã. Acestor evenimente li s-a adãugat ºi Conferinþa Naþionalã Anualã a Asociaþiei Transplantaþilor din România, eveniment aflat anul acesta la a IV-a ediþie. Protagoniºtii evenimentelor medicale care au avut loc la Timiºoara la finele sãptãmânii trecute au fost ºi medici, dar ºi pacienþii care se confruntã cu afecþiuni grave sau chiar incurabile. De cealaltã parte a baricadei, cinicã ºi necruþãtoare, identificatã drept un inamic de temut se aflã boala. ªi, în

unele cazuri, moartea... Ambele situaþii-limitã s-au aflat în dezbatere, preþ de trei zile, la Timiºoara, analizate din multiple unghiuri ºi în variate forme de abordare. Fiindcã aceastã încleºtare inegalã cu un inamic imprevizibil poate fi, au mãrturisit publicului o parte dintre vorbitori, fundamentul unor relaþii interumane trainice. Petrecând atât de mult timp în spital, s-a confesat medicul Dorel Sãndesc, preºedintele Asociaþiei de Anestezie ºi Terapie Intensivã, nu prea ai timp sã îþi faci prieteni. „ªi atunci prietenii noºtri sunt cei care scapã cu viaþã (de la Anestezie ºi Terapie Intensivã – n.red.). Dar cu cei care scapã, rãmânem prieteni pe viaþã, ºi asta e mare lucru”, a declarat medicul Dorel Sãndesc. Acesta a relatat ºi despre experienþa de viaþã nãscutã din ceea ce, în termeni de specialitate, se cheamã managementul pacientului aflat în moarte cerebralã „Ajungi sã te întrebi ce e moartea. ªi realizezi cã ea nu e un proces final, nu e punctul final al unui proces, aºa cum scrie în certificatul de deces al unei persoane. Ci cã moartea

este, ea însãºi, un proces. Momentul morþii este, în fapt, o convenþie. Este acel moment pe care noi îl apreciem a fi fãrã de întoarcere, dar care, privit din perspectiva experienþei transplantului, deschide noi ºi nebãnuite perspective”, a mai adãugat medicul Dorel Sãndesc. Acesta a apreciat cã transplantul oferã posibilitatea de a interpreta moartea ca pe o poartã, echivalentã cu o ºansã nesperatã, pentru unii pacienþi, de a-ºi continua viaþa, trãind cu organele altcuiva în propriul trup, organe care „vor continua, astfel, sã trãiascã, continuând procesul vieþii”. Din aceastã perspectivã privind lucrurile, spune medicul Dorel Sãndesc, este extrem de importantã conºtientizarea importanþei transplantului ºi încurajarea campaniilor de donare de organe de la donatori aflaþi în moarte cerebralã. „În prezent, rata de supravieþuire în urma unui transplant, în România, este similarã cu cea de la nivel internaþional, situaþie care este un eficient indicator de calitate ºi un semn cã echipa noastrã medicalã ºi-a finalizat

deja curba de învãþare. Pacienþii sunt detubaþi acum încã de pe masa de operaþie, iar zilele de spitalizare la noi sunt, în prezent, cu una – douã mai puþine decât erau în trecut”, spune medicul anestezist Dana Tomescu, de la Institutul Clinic Fundeni din Bucureºti.

Gabriel Gurman: „Tradiþia, superstiþia ºi ignoranþa sunt inamici ai donãrii de organe” Prof. dr. Gabriel Gurman, fost director al Centrului de Transplant din Israel, în perioada 2006 - 2009, ºi fost prodecan al Facultãþii de ªtiinþe Medicale al Universitãþii Ben Gurion, a emis câteva consideraþii etice referitoare la transplantul de organe, într-o prezentare succintã a constrângerilor de naturã religioasã care împiedicã, în acest moment, Israelul sã îºi sporeascã rata prelevãrilor de organe de la donatori aflaþi în moarte cerebralã. ªi aceasta în condiþiile în care, în aceastã þarã,

procedura medicalã în sine este legalã, consimþitã fiind ca atare de cãtre pacient, în baza unui acord exprimat pe cardul de donator, însã devine imposibilã în absenþa acordului familiei. „Religiile iudaicã ºi musulmanã sunt în favoarea donãrii de organe în caz de moarte cerebralã. La fel, ºi religia creºtinã. Asta de jure. De facto, tradiþia, superstiþia ºi ignoranþa sunt inamici ai donãrii de organe. Cei din Israel îl aºteaptã pe Mesia. ªi dumneavoastrã. Se crede cã, atunci, morþii vor învia ºi de aceea trebuie sã îºi pãstreze organele pe care le-au avut la momentul morþii, pentru ca sã iasã la luminã cu toate organele. În calitate de ateu, eu vã spun cã Mesia nu va veni”, a declarat profesorul Gabriel Gurman, apreciind, însã, cã donarea de organe este un gest valoros în sine, întrucât le oferã altora ºansa la viaþã. Acesta mai spune cã, în Israel, procentul de donatori este de opt - zece persoane la un milion de locuitori. Cel mai mare procent de donatori e în Spania, de pânã la 40 de donatori la un milion de locuitori. Anual, în Israel, o mie de bolnavi aºteaptã transplantul unui organ vital. ªi 100 de pacienþi pe an decedeazã în aceastã aºteptare, dupã cum precizeazã Gabriel Gurman, apreciind cã o posibilã soluþie menitã sã încurajeze acceptarea transplantului, în România, este educaþia, care ar trebui fãcutã încã din prima clasã primarã. „Toþi ºtiu cã moartea este un fenomen ubicuu. ªi trebuie sã afle cã, murind, poþi salva, totuºi, pe cineva ”, declarã profesorul Gabriel Gurman. Acesta mai spune cã organizarea procedurilor de transplant în sistemul medical trebuie sã respecte anumite norme etice care prevãd faptul cã niciodatã medicul curant al pacientului aflat în moarte cerebralã nu are dreptul sã i se adreseze familiei pacientului cu propunerea sã consimtã la un eventual transplant de organ vital: „Este o chestiune de eticã medicalã.(...) Existã echipe de contact a familiei persoanei decedate, care discutã problema donãrii”.

Confesiuni despre dragostea de viaþã ale unor oameni care s-au dovedit mai puternici decât moartea Potrivit statisticilor oficiale, în România sunt peste 150.000 de persoane care au nevoie de îngrijiri paliative. Din acest total, doar 6% beneficiazã de acces la servicii de îngrijire paliativã în centre specializate. ªi aceasta în condiþiile în care, relevã tot statisticile, 17 judeþe din România nu pot oferi niciun fel de servicii de paleaþie pacienþilor care suferã de afecþiuni incurabile. În Timiºoara, servicii de îngrijire paliativã sunt asigurate de Federaþia Caritas – Centrul de Îngrijiri Paliative, Spitalul Clinic de Urgenþã pentru Copii ”Louis Þurcanu” - Clinica III Pediatrie ºi de Asociaþia ºi Centrul de Oncologie OncoHelp. Pentru a ilustra dimensiunea complexã a acestui domeniu de activitate, dar ºi pentru a rupe, la propriu, conspiraþia tãcerii ce învãluie adesea subiec-

tul raportãrii pacientului la povara unui diagnostic incurabil, ANIP le-a oferit timiºorenilor posibilitatea de a viziona expoziþia itinerantã intitulatã „Trãind cu boala”, o colecþie de mãrturii, în cuvinte ºi imagini vibrante, care vorbeºte despre dreptul bolnavilor de a se bucura de viaþã ºi despre modul în care aceºtia percep ºi se raporteazã la boalã. Expoziþia, care mai poate fi vizionatã pânã în 31 octombrie, pe strada Mãrãºeºti, nr. 6, vizavi de Sinagogã, este realizatã de Hospice Casa Speranþei, printr-o co-finanþare din partea Elveþiei, prin intermediul unui proiect intitulat „O viaþã de calitate pentru persoanele cu boli incurabile: informare, instruire, consultanþã”. Mãrturiile din cadrul expoziþiei „Trãind cu boala” relateazã, în imagini

ºi cuvinte tulburãtoare, câteva dintre istoriile de viaþã ale unora dintre cei peste 150.000 de pacienþi din România care au nevoie de servicii de paleaþie: povestea Cosminei, care a avut o tumorã cerebralã ºi care a depãºit cu bine momentul intervenþiei ºi merge acum, în fiecare zi, pe jos, la ºcoalã, prin pãdure, câþiva kilometri, a lui Stelian, un pacient de 60 de ani care îºi gãseºte sprijinul de care are nevoie în credinþã, a lui Petruþ, un bãieþel care sa nãscut cu sindrom Down ºi care e hrãnit zilnic de mama lui printr-o sondã naso-gastricã, ori a Lãcrãmioarei, o pacientã de 30 de ani, ce îºi gãseºte sprijinul ºi alinarea de care are nevoie în afecþiunea necondiþionatã pe care i-o oferã o pisicã. Iar poveºtile lor de viaþã, ale fiecãruia dintre ei în parte, sunt istorii despre suferinþã. Despre

suferinþa care reveleazã dimensiuni umane nebãnuite ºi despre speranþã, putere de a lupta, iubire ºi credinþã. Pentru cã, ori cel puþin aºa simte mama lui Petruþ, pacientul de doi ani ºi jumã-

tate care a venit pe lume cu sindrom Down, „Dumnezeu înþelege cel mai bine neputinþele mele ºi este mereu alãturi de mine, prin îngerul meu pãzitor”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

sãnãtate

Un pacient din opt riscã recidiva de accident vascular cerebral, în lipsa unui tratament rapid O persoanã din opt care au suferit un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor riscã sã dezvolte, în urmãtoarea sãptãmânã, un nou AVC, dacã nu este pus un diagnostic rapid ºi nu este administrat imediat tratmentul adecvat. TIMPOLIS

„O persoanã care a supravieþuit unui AVC are 33% ºanse sã mai sufere încã unul dacã nu e supravegheatã de un specialist” Avertismentul a fost lansat de preºedintele Societãþii Române de Neurologie, dr. Dafin Mureºanu. Potrivit acestuia, riscul vizeazã ºi producerea unui infarct miocardic ºi chiar decesul de cauzã vascularã. „Acest risc este unul din principale motive pentru care este obligatoriu ca pacienþii aflaþi în aceastã situaþie sa beneficieze, alãturi de investigarea rapidã a cauzelor ºi de tratamentul adecvat, ºi de prevenþie primarã sau secundarã promptã. Cifrele sunt îngrijorãtoare: o persoanã care a supravieþuit unui AVC are 33% ºanse sã mai sufere încã un eveniment de acest gen dacã nu este supravegheatã de cãtre un specialist”, a adãugat, citat de Mediafax, profesorul Dafin Mureºanu, preºedintele Societãþii pentru Studiul Neuroprotecþiei ºi Neuroplasticitãþii ºi al Societãþii Române de Neurologie.

Conform datelor statistice, România ocupã locul 3 în Europa, dupã Bulgaria ºi Macedonia, atât la incidenþa AVC, cât ºi la mortalitatea secundarã bolilor cerebrovasculare.

Incidenþa AVC a crescut în rândul tinerilor Dr. Dafin Mureºanu mai spune cã îngrijorãtor este faptul cã incidenþa AVC a crescut în rândul categoriei de vârstã sub 30 de ani, în prezent, peste 31% din numãrul total de pacienþi cu AVC având vârsta cuprinsã între 20 ºi

64 de ani, comparativ cu 25% în 1990. „ În România, rata mortalitãþii de cauzã cerebrovascularã la persoanele peste 65 ani este de 1.276 pacienþi la suta de mii de locuitori, în timp ce în alte þãri europene este mai micã de 300 de pacienþi la suta de mii de locuitori”, prof. dr. Dafin Mureºanu. Acesta avertizeazã cã, tot potrivit statisticilor, bolile cerebrovasculare au, în România, o ratã a deceselor de patru ori mai mare decât în alte þãri europene ºi de ºapte ori mai mare decât în SUA. La nivel mondial, 10% din populaþie moare din aceastã cauzã, potrivit datelor Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, iar perspectivele nu sunt deloc

optimiste. Astfel, se estimeazã ca AVC va deveni, pânã în 2030, principala cauzã de mortalitate la nivel mondial, urmând sã ajungã la aproximativ opt milioane de decese anual.

80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite Potrivit specialiºtilor, ºansele de a avea o viaþã normalã dupã un AVC depind, în mare mãsurã, de etapa de recuperare, primele ºase luni fiind considerate esenþiale în refacerea funcþiilor

deteriorate. Recuperarea totalã sau parþialã depinde de localizarea ºi dimensiunea leziunii cerebrale, de comorbiditãþile pacientului ºi de intensitatea eforturilor care se depun ulterior. Statisticile aratã cã, din cei aproximativ 65.000 de români care suferã anual un AVC (ceea ce înseamnã o medie de 178 de cazuri pe zi), o treime rãmân cu diverse grade de dizabilitate. În toate cazurile, însã, prevenþia secundarã a AVC este esenþialã. Schema de tratament pentru prevenþia secundarã se stabileºte de cãtre medicul neurolog, dupã o evaluare clinicã ºi paraclinicã completã a pacientului. Medicii sunt de pãrere cã 80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin cunoaºterea ºi gestionarea factorilor de risc, respectarea indicaþiilor medicilor ºi adoptarea unui stil de viaþã sãnãtos. „Cea mai importantã ºi eficientã metodã de prevenþie a bolilor neurologice este modificarea stilului de viaþã. ªi aici este vorba, în principal, despre dietã, activitatea fizicã, consumul de bãuturi alcoolice, fumatul, consumul de droguri etc. Tot în metodele eficiente de prevenþie intrã ºi vizitele periodice la medic, pentru depistarea ºi tratamentul adecvat al suferinþelor care favorizeazã apariþia bolilor neurologice. Existã ºi o serie de factori favorizanþi care pot fi modificaþi, cum ar fi hipertensiunea arterialã – tensiunea arterialã ar trebui verificatã regulat ºi tratatã corespunzãtor –, renunþarea la fumat, consumul moderat de alcool, evitarea sedentarismului, tratarea diabetului zaharat”, mai spune prof. dr. Dafin Mureºanu.

Douã mutaþii genetice, asociate cu dezvoltarea comportamentului agresiv al infractorilor Douã mutaþii genetice, identificate recent de oamenii de ºtiinþã, au fost asociate cu dezvoltarea comportamentelor infracþionale violente, potrivit unui studiu. Oamenii se nasc infractori din cauza genelor sau devin infractori în urma circumstanþelor ºi a educaþiei din copilãrie? Aceastã dezbatere a fost relansatã cu ajutorul unui nou studiu – realizat de cercetãtori de la Departamentul de Neuroºtiinþe din cadrul Institutului „Karolinska”, din Suedia – despre douã mutaþii genetice, care se gãsesc cu o frecvenþã considerabil mai mare în rândul delincvenþilor violenþi. Însã oamenii de ºtiinþã avertizeazã contra unei interpretãri în grabã a rezultatelor, potrivit cãrora în genomul uman ar exista anumite „gene ale violenþei”, de care persoanele vizate nu pot sã scape. Studiul, realizat pe un eºantion de aproape 800 de finlandezi, încarceraþi pentru infracþiuni violente ºi delicte lipsite de violenþã, aratã cã, în comparaþie cu populaþia generalã, cele douã gene mutante, denumite MAOA ºi CDH13, ar fi „asociate unor comportamente extrem de violente”, anunþã revista

Molecular Psychiatry, citatã de Mediafax. Cercetãtorii europeni ºi americani care au realizat studiul spun cã au þinut cont ºi de factorii de mediu – antecedente privind abuzurile de substanþe (droguri, alcool), personalitate antisocialã ºi maltratãri suferite în copilãrie –, iar aceºtia nu au modificat rezultatul final. Studiul nu a fost conceput pentru a explica impactul variaþiilor genetice ºi, potrivit autorilor, numeroase alte gene ar putea juca un rol important, direct sau indirect. ªi, noteazã autorii, cele douã versiuni de gene mutante sunt „mai degrabã obiºnuite”, întrucât aproximativ un individ din cinci este purtãtor, iar cei mai mulþi dintre purtãtori nu vor comite niciodatã violuri, agresiuni fizice ºi crime. Totodatã, persoanele care nu sunt purtãtoare ale acestor versiuni de gene au fost prezente în grupul ultra-violent de deþinuþi. Gena MAOA coordoneazã sinteza unei enzime (monoamino oxidaza) care intervine în eliminarea unor neurotransmiþãtori precum dopamina. Diminuarea nivelului de activitate al acestei enzime în forma mutantã a genei a fost deja descrisã ºi asociatã cu riscul de a deveni delincvent. Gena NDH13 a fost implicatã la rân-

de 24 de ani un reper al cetãþii

dul ei în tulburãrile neuropsihiatrice care þin de controlarea impulsivitãþii. „Am gãsit douã gene care au cel mai important efect asupra comportamentului agresiv ºi, probabil, existã zeci sau sute de alte gene care au un efect mai puþin puternic”, spune Jari Tiihonen, coautor al studiului, cercetãtor la Departamentul de Neuroºtiinþe din cadrul Institutului Karolinska, din Suedia. Dupã pãrerea sa, aceste rezultate nu ar trebui totuºi sã schimbe pãrerea pe care oamenii o au despre responsabilitatea penalã. Aceste rezultate nu sunt suficient de precise, prin absenþa sensibilitãþii ºi a specificitãþii, pentru a permite o depistare cu titlu preventiv, a precizat acelaºi cercetãtor. Rezultatele studiului finlandez ar putea fi similare în mai multe þãri dezvoltate, dar „nu ºi în þãrile sãrace, unde aspectele sociale, precum sãrãcia, ar putea fi factorii cei mai importanþi” în comiterea unor infracþiuni ºi delicte, a adãugat Jari Tiihonen. Contribuþia acestor gene intervine doar în ceea ce priveºte 5 - 10% din riscul ca un individ sã devinã foarte violent, considerã John Stein, profesor emerit la Universitatea Oxford. Þinând cont de caracterul extrem de rãspândit al acestor gene (în special

gena MAOA mutantã), „sã vorbeºti despre «genele violenþei» ar reprezenta o exagerare uriaºã”, spune la rândul sãu profesorul de ºtiinþe neuronale Jan Schnupp, de la Universitatea Oxford. Pentru Malcolm von Schantz, profesor conferenþiar în ºtiinþe moleculare la Universitatea Surrey din Marea Britanie, modelul care se contureazã include numeroºi factori genetici care au fiecare „un mic efect predispozant”. Aceste rezultate vor trebui repro-

duse în alte þãri, pentru a confirma cã ele nu apar din specificitãþile genetice asociate omogenitãþii populaþiei finlandeze ºi/ sau din caracteristicile sistemului judiciar din aceastã þarã, a adãugat William Davies, profesor la Centrul de Neuropsihiatrie Geneticã ºi Genomicã din cadrul Universitãþii Cardiff. Aproximativ 20% dintre prizonierii contactaþi au refuzat sã participe la studiu. De asemenea, violatorii au fost îndepãrtaþi de pe lista participanþilor, iar acest fapt ar putea sã influenþeze rezultatul final al cercetãrii. (TP)

integrame

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

Un poliþist scoþian este întrebat la un exerciþiu ce ar face ca sã împrãºtie mulþimea care demonstreazã ilegal. Acesta rãspunde: - Mi-aº da jos cascheta ºi aº începe sã fac o colectã de bani... l

Un turist aflat în Scoþia viziteazã Loch Ness-ul în speranþa de a-l vedea pe Nessie. Dezamãgit dupã o vreme, întreabã un localnic: - Când se aratã monstrul, de obicei? - Dupã cinci pahare de scotch, îi rãspunde acesta. l

Baciul îºi paºte oile pe culmea muntelui. Se apropie un turist. - Bunã ziua, baciule. Frumoase oi ai. - Mda, frumoase. Alea albe. - Da' alea negre? - Pãi... º'alea negre. - Dar lapte dau? - Dau, cum sã nu dea. Alea albe. - Da' alea negre? - Pãi... º'alea negre. - Dar miei fac? - Faaac. Miei mulþi ºi sãnãtoºi. Alea albe. - Da' alea negre? - Pãi... º'alea negre. - Dar ceva lina scoþi de pe ele? - Lina? Dau muuultã lina. Alea albe. - Da' alea negre? - Pãi... º'alea negre. - Baciule, de ce spui mereu "alea albe"? Ce-au oile albe deosebit? - Pãi... alea albe sunt ale mele. - Da' alea negre? - Pãi... º'alea negre. l

Un oarecare dintr-un sat îndepãrtat soseºte la Bucureºti, se suie într-un taxi ºi comandã ºoferului: - Du-mã în principiu! ºoferul: - Unde? - În principiu, þi-am zis! În fine, dupã mai multe încercãri de a-l lãmuri pe ºofer unde voia sã meargã, bãdia spune: - Pãi mi-a spus ºi mie cineva cã la Bucureºti, în principiu, se gãsesc de toate! l

Iþic ºi ºtrul se întâlnesc la azilul de bãtrâni. - Mã Iþic, ce cauþi tu aici? Eu auzisem cã i-ai lãsat aºa de mulþi bani lu’ fi-tu, cã te-a bãgat la azilul ãla de lux, ce cauþi aici, la azilul ãsta de stat? - Mã ºtrul, am cerut sã fiu mutat aici. - Dar de ce? Nu era mai bine acolo? - Nu, mã, nu mã simþeam bine. - Dar ce s-a întâmplat? Doctorii nu te tratau bine? - Ah, nu mã puteam plânge. - Atunci, asistentele nu erau suficient de atente? - Nu mã puteam plânge. - Femeile de serviciu, portarii, se purtau urât cu bãtrânii? - Nu, nu mã puteam plânge. - Camera ta nu era suficient de mare, de curatã, nu te lãsau pe afarã? - Nu mã puteam plânge. - Pãi, dacã-þi era atât de bine acolo, de ce ai venit aici? - Aici mã pot plânge.

de 24 de ani un reper al cetãþii

30 octombrie - 2 noiembrie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.