cyan
magenta
Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL
Profil de grup infracþional organizat melania.cincea@timpolis.ro
D
osarul penal deschis de DNA, la începutul acestei sãptãmâni, pe numele lui Viorel Hrebenciuc ºi al lui Dan ªova, ambii interceptaþi în timp ce-ºi traficheazã influenþa, unul cerând, altul promiþând legea graþierii ºi amnistiei – o lege pentru Viorel Hrebenciuc, pe care îl paºte arestarea ºi, dupã toate indiciile, condamnarea, dupã ce a intrat la ananghie în Dosarul „Retrocedãrile ilegale” –, confirmã, încã o datã, cã legile cu dedicaþie, fãcute pentru protejarea castei, reprezintã o cutumã în PSD. ªi cã puterile statului – atât cea executivã, cât ºi cea legislativã – sunt puse cu legejeritate în slujba unor indivizi, a unor gãºti de partid, pentru a le ajuta sã nu rãspundã pentru ilegalitãþile fãcute, sã le ofere imunitatea în caz de ilegalitãþi viitoare ori sã gãseascã tertipuri pentru a le ajuta sã fenteze din mers unele legi. Din 2012, de când USL preluase puterea, am asistat din partea PSD la un ºir de acþiuni premeditate ce au avut ca scop major fuga de Justiþie, încãlecarea acesteia ºi protejarea marilor corupþi de partid. Acþiuni ce trãdeazã metehne de grup infracþional organizat. Acþiuni la care PSD s-a dedat fie jucând în echipa USL, fie pe cont propriu. Premeditarea a fost cuvântul de ordine. n iulie lui 2012, toate acþiunile derulate de USL, în doar câteva zile, au trãdat premeditarea a ceea ce s-a vrut o loviturã de stat – ratatã milimetric. De la încercarea de înlãturare, în regim de urgenþã, a preºedintelui din funcþie, la înlãturarea preºedinþilor celor douã Camere ale Parlamentului ºi pânã la încercarea de îngrãdire a prerogativelor CCR, pentru ca aceastã instituþie sã nu se mai poatã pronunþa asupra deciziilor luate de Legislativ. Scopul era de a ajunge la putere ºi de a-ºi scãpa de Justiþie puºcãriabilii. um, lucrurile nu merseserã chiar dupã plan, în toamnã, s-a încercat modificarea Legii 51/1991, privind siguranþa naþionalã, pentru a limita posibilitatea SRI de a valorifica în instanþã informaþii privitoare la marea corupþie, obþinute pe mandat de siguranþã naþionalã. Ceea ce ar fi însemnat cã dosare de mare corupþie ar fi fost compromise. n septembrie 2013, se cãuta soluþia pentru salvarea celor care fãcuserã din traficul de influenþã un modus operandi. Vizatã pentru a fi modificatã era Legea 78/2000, privind prevenirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie. Viorel Hrebenciuc le spunea colegilor parlamentari cã legea trebuie modificatã pentru cã „acum, tot ce facem ca parlamentari este trafic de influenþã”. Dacã aceastã lege ar fi fost modificatã, dl Hrebenciuc nu mai apãrea, azi, în douã dosare instrumentate de DNA. n „marþea neagrã” din decembrie 2013 s-a încercat legiferarea unei super-imunitãþi, dezincriminarea conflictelor de interese ºi votarea Legii amnistiei ºi graþierii. n vara lui 2014, la presiunea baronilor ºi baroneþilor de partid, PSD a încercat sã-ºi scoatã de sub incidenþa legii aleºii incompatibili. Deputaþii au votat o lege care îi scoate din incompatibilitate pe primarii ºi ºefii de Consilii Judeþene care sunt ºi membri ai adunãrilor generale ale companiilor locale de utilitãþi. n octombrie, Senatul a adoptat tacit iniþiativa legislativã a senatorului PSD ªerban Nicolae, care viza modificarea Codului Penal astfel încât cei care dezvãluie informaþii din dosare de corupþie sã fie aruncaþi dupã gratii. Dacã ar reuºi, înseamnã cã ar fi þinute departe de atenþia presei ºi a opiniei publice dosare penale sensibile. În lipsa unei presiuni publice ºi dacã „norocul” face ca aceste dosare sã ajungã la magistraþi obedienþi, problema e ca ºi rezolvatã. e se va întâmpla în eventualitatea în care Victor Ponta va câºtiga alegerile prezidenþiale este previzibil. Pentru cã atât lui, cât ºi baronilor sãi le displace profund DNA – una dintre rotiþele “sistemului bãsist”, cu care premierul a promis cã se va lupta, din decembrie încolo. Iar corupþilor din partid, pândiþi de riscul de a face puºcãrie, le-a promis dreptate...
yellow
black
un reper al cetãþii
Timiºul, campion la subvenþii acordate operatorilor de transport feroviar privaþi l Aceasta deºi, teoretic, costurile
de exploatare sunt mult mai mici ca în alte zone, datoritã reliefului
Î
Senator PSD: „Spitalul Sânnicolau Mare nu se închide. Sunt alocaþi bani pânã la finalul lunii octombrie” Un senator PSD de Timiº anunþã, dezinvolt, cã, pentru Spitalul din Sânnicolau Mare la buget mai sunt bani pânã la finalul lunii octombrie. Ce se va întâmpla de atunci încolo, nu ºtie. Aºa cã, precaut, aruncã vina pentru o posibilã viitoare închidere a spitalului în seama primarului de Sânnicolau Mare. pag.3
Lider sindical din Poliþia Timiº: „Poliþiºtii au ajuns «arestaþi» la domiciliu” Preºedintele Sindicatului Naþional al Poliþiºtilor ºi Personalului Contractual Timiº, Doinel Malcoci, anunþã cã a depus o plângere, la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Timiºoara, pentru abuz în serviciu, pe numele ºefului Secþiei de Poliþie Jebel, pentru nerespectarea drepturilor angajaþilor. Acesta mai spune cã, în Poliþia Timiº, a ajuns aproape cutumã ca ºefii sã abuzeze de subordonaþi, prin atribuirea discreþionarã de sarcini de serviciu în afara programului de muncã. pag.5
Va putea fi salvat Semmering-ul bãnãþean?
C
Revitalizarea turismului ar putea reprezenta o posibilã cale de salvare de la închidere a celei mai spectaculoase linii de cale feratã din Banatul Montan, unicã în sudestul Europei. Salvarea Semmering-ului bãnãþean ºi revitalizarea industrialã a zonei ar putea veni dacã CFR Marfã ar consimþi sã investeascã bani în consolidarea liniei. Pe de altã parte, ºi Asociaþia Culturalã Ariergarda se implicã în încercarea de salvare a Semmering-ului bãnãþean.
Î
Î Î
pag.7
Primãria Timiºoara nu a primit, încã, niciun ban de la Guvern pentru finanþarea lucrãrilor la Spitalul de Copii
Î
C
Anul XXIV Nr. 2100 23 - 26 octombrie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)
În Timiº, subvenþiile acordate operatorilor privaþi sunt mai mari decât cele acordate CFR, pentru aproximativ aceeaºi zonã Structura timiºoreanã a Sindicatului Mecanicilor de Locomotivã atrãgea atenþia, recent, cã în Timiº este foarte profitabil pentru antreprenorii privaþi sã exploateze calea feratã a Statului. Aceasta pentru cã, fiind trasee în zonã de ºes, sunt consumuri de carburant minime, iar subvenþiile asigurã un profit impresionant.
Parcã pentru a confirma aceste informaþii, a fost publicatã în Monitorul Oficial decizia Guvernului prin care se stabileºte cuantumul subvenþiilor date pentru traseele din pachetul minim social, exploatate de operatori privaþi. Pentru Timiº, acestea sunt foarte mari, raportate la alte judeþe, ºi, în plus, le depãºesc pe cele acordate CFR pentru aproximativ aceeaºi zonã. pag. 4
O parte din suma de cinci milioane de lei, promisã de Guvern ca sprijin pentru finanþarea lucrãrilor la noul corp de clãdire a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”, a ajuns în conturile DSP Timiº. Pentru a crea cadrul legal care sã permitã utilizarea acestor bani de cãtre Primãria Timiºoara, instituþia a semnat, acum douã sãptãmâni, un acord cu DSP. Acesta ar trebui, a explicat edilul Nicolae Robu, sã creeze premisele achitãrii lucrãrilor cu bani de la bugetul de stat. ªi aceasta în condiþiile în care Primãria Timiºoara a achitat deja, din venituri proprii, trei milioane de lei. pag.14
2
social
23 - 26 octombrie 2014
APIA, atrasã de reprezentanþii la vârf ai PSD Timiº în jocul politic? Potrivit unor informaþii recent vehiculate pe unele canale media locale, liderul CJ Timiº ºi preºedinte al PSD Timiº, Titu Bojin, ar fi solicitat sancþionarea, prin mãsuri de naturã economicã, a unor persoane care au exprimat public puncte de vedere critice la adresa partidului de guvernãmânt. Liderul CJT ar fi dispus identificarea unor metode birocratice care sã le îngreuneze accesul la subvenþiile agricole. APIA infirmã informaþia. ligia.hutu@timpolis.ro
Sancþiuni economice, dictate de interese politice? Confruntãrile din campania electoralã produc, se pare, în Timiº, ºi victime colaterale ale încleºtãrilor politice. Potrivit unei publicaþii locale online, la solicitarea preºedintelui PSD Timiº ºi, totodatã, lider al Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, ar fi fost întocmitã o listã cuprinzând numele unor persoane în cazul cãrora ar fi fost dispuse o serie de mãsuri menite sã le genereze prejudicii din punct de vedere economic. „Lista neagrã” ar conþine numele persoanelor vizate, prin ricoºeu, de aplicarea unor sancþiuni economice, prin tergiversarea unor proceduri sau prin îngreunarea parcursului birocratic care sã le permitã acestora accesul la surse de finanþare a cãror alocare este gestionatã de cãtre o serie de instituþii ale statului. Vizatã de presiunile politice exercitate ar fi, potrivit informaþiilor publicate pe platforma citatã, Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã Timiº, organism cu responsabilitãþi în
distribuirea cãtre deþinãtorii de suprafeþe agricole din judeþ a subvenþiilor pentru terenurile deþinute în proprietate. APIA, mai precizeazã sursa citatã, ar face obiectul presiunilor de ordin politic venite dinspre liderul CJ Timiº, care ar fi solicitat identificarea unor motive menite sã împiedice aprobarea la platã a unor dosare de finanþare depuse de cãtre persoane al cãror nume figureazã pe lista celor declaraþi indezirabili de cãtre PSD.
Florin Faur
Directorul executiv APIA Timiº: „Niciodatã elementul politic nu a avut vreo influenþã” Chestionat cu privire la situaþia acordãrii subvenþiilor pentru fermierii din Timiº, directorul executiv al APIA Timiº, Florin Faur, a declarat cã efectuarea plãþilor a fost solicitatã încã din cursul sãptãmânii trecute. “Am fost între primele zece judeþe din þarã care au solicitat autorizarea efectuãrii plãþilor”, precizeazã acesta. În ceea ce priveºte informaþiile potrivit cãrora s-ar exercita presiuni de ordin politic asupra instituþiei, pentru a tergiversa aprobarea la platã a unor dosare pentru alocarea subvenþiilor aferente suprafeþelor de teren deþinute, Florin Faur susþine cã nu existã o asemenea directivã pe linia angajaþilor APIA: „Toþi cei care au dreptul îºi vor primi acest drept” . Directorul executiv al APIA Timiº a catalogat orice posibil demers menit sã genereze sancþiuni economice în spatele cãrora stau raþiuni de ordin politic drept “un abuz teribil”. „Nimeni nu intervine politic sã ne dea directive de genul acesta. Ar fi un abuz teribil”, apreciazã directorul executiv al APIA Timiº.
Acesta mai spune ºi cã persoanele îndreptãþite sã primeascã subvenþii pentru terenurile agricole deþinute, care îndeplinesc condiþiile prevãzute de lege, trebuie sã se adreseze APIA dacã suspicioneazã nereguli. “Trebuie verificat dacã nu sunt probleme procedurale, de ordin obiectiv. (...) Sã ne aducã la cunoºtinþã situaþia, pentru a verifica pe toatã linia”, mai spune directorul executiv APIA Florin Faur, asigurând cã toþi cei peste 21.000 de beneficiari de subvenþii din judeþ vor intra în posesia drepturilor lor legale. Avansurile din subvenþiile destinate fermierilor, autorizate la platã Începând cu 16 octombrie, APIA a anunþat, prin intermediul unui comunicat publicat pe pagina de internet a instituþiei, cã autorizeazã la platã avansurile destinate fermierilor care au depus cereri de platã în cadrul Schemei de Platã Unicã pe Suprafaþã (SAPS) – Campania 2014, pentru hectarele de teren pe care aceºtia le au în exploataþie.
Plãþile vor fi acordate fermierilor care ºi-au depus cereri pentru acordarea subvenþiilor pânã la data limitã indicatã ºi pentru care s-au efectuat verificãrile necesare îndeplinirii condiþiilor de eligibilitate, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul CE nr. 73/2009. Potrivit H.G. nr. 863/2014 referitoare la stabilirea pentru anul 2014 a cuantumului plãþilor directe unice pe suprafaþã, plãþilor separate pentru zahãr ºi plãþilor specifice pentru orez, care se acordã în agriculturã în sectorul vegetal, cuantumul pentru plata SAPS - Campania 2014 este de 156,89 euro/ha. Plata în avans poate fi acordatã în procent de pânã la 50% din valoarea totalã a plãþilor directe, România acordând un avans de 69,00 euro/ha. Suma totalã alocatã României este de 1.367.527 mii euro din Fondul European de Garantare Agricolã (FEGA), pentru o suprafaþã de referinþã de 8,7
Titu Bojin milioane ha. Plãþile se vor face la cursul de schimb de 4,4102 lei pentru un euro, stabilit de cãtre Banca Centralã Europeanã în data de 30 septembrie 2014 ºi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 342/03 din 01 octombrie 2014. Sumele totale necesare aplicãrii schemelor de plãþi sunt alocate temporar din veniturile din privatizare în lei ºi în valutã, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului ºi contul curent în valutã al Ministerului Finanþelor Publice, urmând sã fie decontate ulterior de cãtre Comisia Europeanã, din Fondul European pentru Garantare în Agriculturã.
O bucatã din zidul Cetãþii Timiºoarei a fost descoperitã în Piaþa Unirii O parte a zidului Cetãþii Timiºoarei a fost descoperitã de muncitori în Piaþa Unirii, unde au loc lucrãri de reamenajare a centrului istoric, arheologii urmând sã deschidã ºantierul peste aproximativ o sãptãmânã. Timpolis
de 24 de ani un reper al cetãþii
Foto TIMPOLIS
Arheologul Szentmiklosi Alexandru, de la Muzeul Banatului din Timiºoara, cel care urmeazã sã conducã lucrãrile pe ºantierul arheologic din Piaþa Unirii, unde se reamenajeazã centrul istoric al oraºului, a declarat, luni, cã muncitorii au gãsit o bucatã din zidul Cetãþii Timiºoarei, care dateazã din secolul al XVI-lea. „Muncitorii care fac lucrãri în Piaþa Unirii au descoperit o bucatã din zidul Cetãþii Timiºoarei, chiar în dreptul Bisericii ortodoxe sârbe. Imediat au oprit lucrãrile în acea zonã ºi au anunþat arheologii. Urmeazã ca, în cel mult o sãptãmânã, sã începem sã sãpãm”, a spus, citat de Mediafax, Szentmiklosi Alexandru. Arheologul a afirmat cã se aºteaptã ca aici sã fie descoperite ºi bucãþi din turnul de apãrare al Cetãþii Timi-
ºoarei: „Zidul Cetãþii Timiºoarei este un mal de pãmânt pe structurã de lemn de stejar, cu stâlpi care susþineau structura de lemn. A fost o cetate de pãmânt, în vremuri în care piatra nu era folositã ca material de construcþie. Are 12-15 metri înãlþime. Ne aºteptãm sã gãsim ºi bucãþi din turnul de apãrare, în aceastã zonã”. Aceastã descoperire se alãturã altora gãsite în Piaþa Unirii, din Timiºoara. În luna februarie au fost gãsite porþiuni din pavaj ºi trotuare din cãrãmidã care dateazã de la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi despre care se crede cã duceau spre Domul Romano-Catolic. ªanþul de apãrare al fortificaþiei turceºti, care dateazã din secolul al XVI-lea, a fost gãsit în luna aprilie, iar alãturi erau ºi buºtenii de stejar care protejau acest ºanþ. Tot în Piaþa Unirii au fost gãsite vase, fragmente de vase din ceramicã, dar ºi arme sau unelte ºi chiar scheletul unei cãmile de pe vremea otomanilor. Lângã Domul Catolic, în Piaþa Unirii, au fost gãsite ºi douã morminte care dateazã din perioade diferite. Unul dintre scheletele umane desco-
Szentmiklosi Alexandru perite aici este de adult, iar cel de-al doilea de copil. Lucrãrile de reabilitare a centrului istoric din Timiºoara au început la sfârºitul lunii octombrie 2013 ºi sunt realizate de firma Romprest, care face lucrãri de arhitecturã, lucrãri rutiere, de alimentare cu apã ºi canalizare, reþele de alimentare cu energie electricã, instalaþii electrice pentru iluminatul public ºi telecomunicaþii. La finalul lucrãrilor, programat pentru iulie 2015, zece strãzi vor deveni pietonale. În plus, vor fi schimbate
Piaþa Unirii, din Timiºoara aproape în întregime Pieþele Sfântul Gheorghe, Libertãþii ºi Þarcului, excepþie fãcând Piaþa Unirii, unde se vor face doar lucrãri pentru înlocuirea reþelelor subterane ºi a pavajului. Totodatã, proiectul prevede schimbarea mobilierului urban din zonã, iar subsolurile clãdirilor istorice ar urma sã fie transformate în spaþii comerciale. Durata de execuþie a lucrãrilor
este de 21 de luni, iar valoarea totalã a proiectului este de 53.005.711,38 lei, la care se adaugã TVA de 12.582.466,32 lei. Din acest total, contribuþia eligibilã a Uniunii Europene este de 42.013.145,55 lei, adicã 80,35 la sutã, cea a bugetului de stat este de 9.228.774,35 lei, adicã 17,65 la sutã, iar cea a Primãriei Timiºoara este de 1.936.120,60 lei. TVA eligibilã este de 12.410.137,20 lei.
eveniment
23 - 26 octombrie 2014
3
Senator PSD: „Spitalul Sânnicolau Mare nu se închide. Sunt alocaþi bani pânã la finalul lunii octombrie” l ªi dupã octombrie, ce se întâmplã? Un senator PSD de Timiº anunþã, dezinvolt, cã, pentru Spitalul din Sânnicolau Mare la buget mai sunt bani pânã la finalul lunii octombrie. Ce se va întâmpla de atunci încolo, nu ºtie. Aºa cã, precaut, aruncã vina pentru o posibilã viitoare închidere a spitalului în seama primarului PDL de Sânnicolau Mare. ligia.hutu@timpolis.ro
Recent, primarul din Sânnicolau Mare, Dãnuþ Groza, a anunþat cã Spitalul Orãºenesc are datorii foarte mari ºi cã ar putea rãmâne în curând fãrã bani pentru plata facturilor la utilitãþi ºi fãrã sumele necesare pentru medicamente ºi plata salariilor medicilor. Senatorul social-democrat Matei Suciu spune cã reprezentanþii PSD nu îºi pun problema închiderii Spitalului Orãºenesc Sânnicolau Mare, catalogând aceste informaþii drept „declaraþii mincinoase” ale primarului localitãþii, democrat-liberalul Dãnuþ Groza. Mai mult, spune Matei Suciu, “guvernãrile trecute, în frunte cu Traian Bãsescu, prin discipolii lui, au închis 67 de spitale. Din 67 de spitale, noi am redeschis unitãþi spitaliceºti importante ºi nu ne gândim sã închidem niciun spital”. Senatorul PSD susþine cã a verificat telefonic situaþia spitalului din Sânnicolau Mare la ministrul secretar de stat Dorel Sãndesc, care l-a asigurat cã Ministerul Sãnãtãþii ar fi repartizat fondurile necesare pentru asigurarea condiþiilor de funcþionare ºi pentru plata salariilor, pânã în luna octombrie inclusiv. „De unde, atunci, teama primarului PDL cã spitalul se închide?”, se întreabã senatorul PSD, fãrã a face însã vreo referire concretã la ce se va întâmpla cu aceastã unitate spitaliceascã ºi cu personalul dupã expirarea intervalului pânã la care s-a anunþat, de la minister, cã existã fonduri disponibile. Matei Suciu a catalogat temerile formulate de primarul democrat-liberal al oraºului Sânnicolau Mare, Dãnuþ Groza, drept „o acþiune de manipulare a opiniei publice, în campanie” ºi
Foto Dr. Maria Muntean
Matei Suciu: „Temerile cã Spitalul din Sânnicolau Mare s-ar putea închide, o acþiune de manipulare a opiniei publice în campanie”
Spitalul Orãºenesc Sânnicolau Mare afirmã cã a verificat situaþia spitalului ºi la Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº, de unde ar fi aflat cã aceastã unitate spitaliceascã a beneficiat în ultimii ani ºi de câºtigarea unui proiect finanþat din fonduri europene, prin Programul Operaþional Regional, prin care i-ar fi fost alocaþi peste un milion de euro, în scopul modernizãrii ºi dotãrii ambulatorului de specialitate. Informaþie care, în mopd logic, nu are de-a face cu actuala stare de fapt. Pentru cã fondurile dintr-un proiect european nu pot fi folosite, în caz de nevoie, pentru plata salariilor, a utilitãþilor sau pentru achiziþionarea de medicamente. Pentru cã asta se numeºte deturnare de fonduri. Senatorul Matei Suciu a formulat, însã, reproºuri la adresa echipei care a manageriat respectivul proiect, întrucât, susþine el, proiectul ar fi prevãzut dotarea ambulatorului cu sisteme de obþinere a curentului electric prin celule fotovoltaice, situaþie care a dus, apreciazã senatorul PSD, la cheltuirea unei mari pãrþi a banilor “complet anapoda”. Matei Suciu este de pãrere cã unitatea medicalã s-ar putea închide doar dacã membrii din Consiliul de Administraþie al spitalului i-ar declara intrarea în faliment. “Majoritatea membrilor din Consiliul de Administraþie al Spitalului sunt din partea Primãriei. Din cinci membri, trei sunt numiþi de primar ºi de Consiliul Local. (...) Spitalul se va închide dacã Primãria declarã intrarea lui în faliment ºi dacã stopeazã ei fondurile necesare funcþionãrii”, a apreciat senatorul Matei Suciu, declarând cã, în ceea ce priveºte finanþãrile alocate
spitalelor de la bugetul de stat, nu sunt niciun fel de diferenþe între spitale.
Dãnuþ Groza: “Spitalul are datorii de 20 de miliarde de lei vechi” Contactat pentru a formula un punct de vedere pe marginea acestor declaraþii, primarul oraºului Sânnicolau Mare, Dãnuþ Groza, spune cã-i solicitã senatorului PSD sã îºi probeze afirmaþiile cu documente concrete, considerând regretabil faptul cã reprezentanþii Guvernului în teritoriu ºi oameni politici locali care nu cunosc situaþia realã a spitalului dezinformeazã presa, furnizând public informaþii eronate. În ceea ce îl priveºte pe senatorul PSD Matei Suciu, primarul Dãnuþ Groza spune cã acesta “trãieºte într-o altã lume”, cã, potrivit informaþiilor pe care le are, senatorul social-democrat nici mãcar nu a vizitat spitalul pentru a se documenta asupra situaþiei reale ºi opineazã cã, înainte sã iasã public cu informaþii eronate, ar fi trebuit sã solicite, mãcar prin adresã scrisã, informaþii corecte de la conducerea spitalului. “În acest moment, spitalul are datorii de 20 de miliarde de lei vechi”, spune primarul Dãnuþ Groza, precizând cã, doar în ultima perioadã, au fost operate douã diminuãri de buget, una în decursul anului trecut ºi una în vara acestui an. “În perioada guvernãrii Emil Boc am avut alocaþi bani pentru salarii, utilitãþi, medicamente ºi ne
lau Mare, adãugând cã, în perioada actualei guvernãri, “anul trecut ne-a fost diminuat o datã bugetul”, în condiþiile în care au fost decontate de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate sume aferente unui numãr de 300 de pacienþi internaþi. “Dar noi am avut, uneori, ºi 450 de bolnavi pe lunã. ªi atunci trebuie sã te descurci, sã îi primeºti ºi sã îi tratezi pe toþi. Or, asta ce ar însemna? Cã de la primii 300 mai rupi câte o jumãtate sau un sfert de pastilã ca sã le dai ºi la restul?”, se întreabã retoric Dãnuþ Groza. El precizeazã cã problema majorã în acest moment o reprezintã banii necesari pentru plata utilitãþilor: “La curent ºi încãlzire nu vom avea bani pentru utilitãþi. Luna viitoare sunt ºanse sã nu se poatã plãti factura la energie electricã. Tichetele de masã pentru angajaþi, nu se mai dau la spital, din luna august. Suntem puºi în situaþia de a alege dacã plãtim utilitãþile sau plãtim salariile. Avem restanþe ºi la plata medicamentelor”. Dãnuþ Groza catalogheazã actuala echipã de la Guvern ca fiind “oameni iresponsabili”, pe care nu îi intereseazã nimic.
Spitalele din Fãget, Jimbolia ºi Deta, în situaþie similarã Dãnuþ Groza
Dorel Sãndesc
Matei Suciu rãmâneau ºi bani pentru investiþii”, mai spune primarul oraºului Sânnico-
Edilul din Sânnicolau mai spune ºi cã, în situaþia criticã în care se aflã în prezent Spitalul Orãºenesc se aflã ºi Spitalele din Fãget, Jimbolia ºi Deta ºi cã, în aceste condiþii, nici mãcar nu se mai pune problema unei discuþii despre alocarea de fonduri pentru investiþii, aºa cum ar fi firesc sã se întâmple: “Discutãm despre banii necesari pentru salarii, utilitãþi ºi medicamente”. Dãnuþ Groza reaminteºte cã bugetul instituþiilor publice se face pânã la finalul anului, referindu-se la declaraþia senatorului PSD, potrivit cãruia ar exista banii necesari pentru plata salariilor ºi asigurarea condiþiilor de funcþionare pânã la finalul lunii octombrie. “Cum asigurã ei bugetul, nu pânã la sfârºitul anului? ªi în noiembrie ºi decembrie ce o sã facem, stãm la mila lor? Ministerul Sãnãtãþii sã dea o explicaþie. Avem datorii pe care nu le putem achita”, mai spune primarul Dãnuþ Groza. În ceea ce priveºte declaraþiile senatorului PSD Matei Suciu potrivit cãrora ar fi posibilã intrarea spitalului în faliment dacã membrii Consiliului de Administraþie sisteazã fondurile necesare finanþãrii activitãþii, Dãnuþ Groza declarã cã Matei Suciu “nu ºtie ce vorbeºte”.
Un spital care s-a dezvoltat în ultimii ani Edilul din Sânnicolau mai spune cã, în ultimii ani, de la bugetul local al Primãriei au fost susþinute cote de cofinanþare ale unor proiecte europene ºi au fost alocaþi bani pentru investiþii vizând reabilitarea unor secþii, fiind depuse eforturi pentru diversificarea serviciilor medicale ºi pentru aducerea unor noi specializãri medicale. “Avem
serviciu de ortopedie, medic radiolog, ORL-ist, neurolog, ginecolog, chirurgi, medic specialist în nutriþie ºi diabet, specializare pe care nu am avut-o ºi toþi bolnavii de diabet de pe raza localitãþii ºi din împrejurimi trebuiau pânã acum sã se deplaseze periodic pânã la Timiºoara. Oamenii au început sã îºi recapete încrederea în acest spital”,
afirmã primarul Dãnuþ Groza. Primarul Sânnicolaului declarã ºi cã spitalul utilizeazã în prezent panouri solare pentru producerea apei calde menajere, panouri achiziþionate în cadrul unui proiect finanþat din Fondul de Mediu, nu pe Programul Operaþional Regional, aºa cum a susþinut senatorul PSD Matei Suciu.“Este vorba
despre panouri solare, nu despre celule fotovoltaice. Spre deosebire de domnul senator, eu pot proba totul cu documente. Am recurs la aceastã soluþie tot pentru a diminua costurile spitalului, pentru a face economii”, spune Dãnuþ Groza, adãugând cã a informat opinia publicã din localitate prin intermediul ziarului local, despre situaþia
criticã în care se aflã acum spitalul pentru ca oamenii sã ºtie cã, “dacã spitalul rãmâne fãrã curent electric sau fãrã apã caldã, nu Primãria e de vinã”, ci factorii responsabili de întocmirea bugetului ºi alocarea fondurilor, care nu asigurã spitalelor fondurile necesare pentru a-ºi desfãºura activitatea în bune condiþii.
de 24 de ani un reper al cetãþii
4
anchetã
23 - 26 octombrie 2014
Timiºul, campion la subvenþii acordate operatorilor de transport feroviar privaþi l Aceasta deºi, teoretic, costurile de exploatare sunt mult mai mici
ca în alte zone, datoritã reliefului Structura timiºoreanã a Sindicatului Mecanicilor de Locomotivã atrãgea atenþia, recent, cã în Timiº este foarte profitabil pentru antreprenorii privaþi sã exploateze calea feratã a Statului. Aceasta pentru cã, fiind trasee în zonã de ºes, sunt consumuri de carburant minime, iar subvenþiile asigurã un profit impresionant. Parcã pentru a confirma aceste informaþii, a fost publicatã în Monitorul Oficial decizia Guvernului prin care se stabileºte cuantumul subvenþiilor date pentru traseele din pachetul minim social, exploatate de operatori privaþi. Pentru Timiº, acestea sunt foarte mari, raportate la alte judeþe, ºi, în plus, le depãºesc pe cele acordate CFR pentru aproximativ aceeaºi zonã. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Un regim special Zilele trecute a apãrut în Monitorul Oficial Actul adiþional nr. 1/2014 la Contractul de activitate a Companiei Naþionale de Cãi Ferate CFR SA pentru perioada 2012 - 2015, aprobat prin hotãrâre de guvern, act adiþional în care se stabilesc subvenþiile date de stat pentru traseele feroviare din acel aºa-numit pachet social minim. E vorba despre traseele în care sunt incluse trenuri care trebuie sã circule, orice s-ar întâmpla. În lista lungã de trasee, se poate observa cã în Timiº, pe traseele închiriate operatorilor privaþi, se acordã unele dintre cele mai mari subvenþii din þarã. De exemplu, pe traseul Nerãu
plus, nu o datã s-au vehiculat informaþii conform cãrora Statul plãteºte cu promptitudine aceste subvenþii operatorilor privaþi, în timp ce, în cazul subvenþiilor datorate Statului, amâna pe termene foarte lungi aceste plãþi”, ne-a declarat Petricã Stoian, liderul timiºean al federaþiei sindicale feroviare “Miºcare-Comercial”.
Investiþii uitate
În Timiº, pe traseele închiriate operatorilor privaþi, se acordã unele dintre cele mai mari subvenþii din þarã - Timiºoara Nord via Sânandrei, se acordã o subvenþie de 464 de lei pe kilometru pe zi, pe Lovrin - Timiºoara Nord subvenþia este de 327,5 lei pe kilometru pe zi, pe Sânnicolau Mare Aradu Nou, 540 de lei pe zi, pe kilometru, iar pe Reºiþa Nord - Timiºoara Nord, chiar de 852 de lei pe kilometru, pe zi. În acelaºi timp, pe unele trasee regionale rãmase la stat, cum e Ilia Lugoj, CFR primeºte o subvenþie pe zi pe kilometru de doar 82 de lei. Acesta în condiþiile în care pe raza de activitate a Sucursalei Regionale CFR Timiºoara au fost închiriate peste 40% din totalul liniilor de cãi ferate (circa douã treimi din judeþul Timiº), în timp ce în alte zone ale þãrii aceste înstrãinãri nu au amploarea din Banat. „Persistã suspiciunile privind orientarea predilectã, spre partea de vest a României, a conducerii CFR, privind stabilirea secþiilor neinterope-
Publicitate
de 24 de ani un reper al cetãþii
rabile. Nu este o coincidenþã, ci este tentaþia operatorilor privaþi spre zonele de ºes, deoarece constituie un imens avantaj în exploatarea, întreþinerea liniilor, unde sunt curbe ºi lucrãri de artã puþine, respectiv cheltuieli mai mici pentru remorcarea trenurilor”, spun reprezentanþii Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã, care afirmã cã în zona de ºes costurile carburantului pentru tractarea trenurilor sunt mai mici decât într-o zonã de ºes sau de munte. În acest context, este ciudat faptul cã, pe aceeaºi zonã, cu aproximativ aceleaºi forme de relief, deci care implicã aproximativ aceleaºi costuri, Statul acordã mult mai mulþi bani, ca subvenþie, operatorilor privaþi. În plus, conform unui act normativ publicat anul trecut, compensaþia acordatã pentru pachetul minim social aprobat în transportul feroviar de cãlãtori se distribuie 20%, în funcþie de in-
dicatorul cãlãtori pe kilometru, ºi 80%, în funcþie de indicatorul tren/kilometru. Este un alt mod de a spune cã ministerul nu e interesat câþi cãlãtori sunt în trenurile operatorilor privaþi, pe traseele respective. Totuºi, acelaºi document precizeazã cã pentru fiecare operator de transport feroviar de cãlãtori procentul maxim al compensaþiei nu poate depãºi 75% din totalul veniturilor pentru trenurile Interregio ºi 85% din total venituri pentru trenurile Regio, ceea ce înseamnã cã Statul aproape subvenþioneazã integral cãlãtoria trenurilor pe anumite trasee. “Operatorii privaþi sunt foarte interesaþi de aceste subvenþii, poate, în unele cazuri mai mult decât de banii obþinuþi prin vânzarea de bilete pe traseele respective. Probabil cã, în majoritatea situaþiilor, dacã s-ar sista acordarea acestor subvenþii, s-ar rezilia de a doua zi contractele de închiriere. În
Acelaºi act adiþional publicat zilele trecute în Monitorul Oficial consemneazã ºi investiþiile pe care Statul intenþioneazã sã le facã în perioada urmãtoare în infrastructura feroviarã. Parcurgând lista, se poate observa nu cã Timiºoara sau Timiºul, ci, cã, în general, toatã zona de vest, este cvasiabsentã din programul de investiþii, Guvernul declarând ca prioritate investiþii de genul reabilitarea ºi modernizarea liniei de cale feratã Bucureºti Bãneasa - Feteºti, reabilitarea ºi modernizarea liniei de cale feratã Câmpina - Predeal, reabilitarea liniei de cale feratã Braºov-Sighiºoara – majoritatea proiectelor fiind centrate pe zona centralã a þãrii. Aceasta, deºi starea infrastructurii pe multe trasee din vestul þãrii este extrem de proastã ºi în condiþiile în care pe relaþia Bucureºti - Timiºoara sunt porþiuni pe care se circulã ºi cu 10 - 15 kilometri pe orã, din cauza stãrii cãii ferate. Coform unor structuri sindicale, relaþia Timiºoara - Bucureºti a ajuns sã fie cea mai proastã linie interoperabilã din vestul þãrii, pe segmentul Lugoj - Caransebeº, ºi se poate constata cum, de la an an la an, durata cãlãtoriei Timiºoara - Bucureºti se lungeºte, din cauza limitãrilor de vitezã cauzate de starea infrastructurii.
cazuisticã
23 - 26 octombrie 2014
5
Lider sindical din Poliþia Timiº: „Poliþiºtii au ajuns «arestaþi» la domiciliu” l Acesta a fãcut o plângere penalã pe numele ºefului Secþiei de Poliþie Jebel,
pentru nerespectarea drepturilor angajaþilor
Preºedintele Sindicatului Naþional al Poliþiºtilor ºi Personalului Contractual Timiº, Doinel Malcoci, anunþã cã a depus o plângere, la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Timiºoara, pentru abuz în serviciu, pe numele ºefului Secþiei de Poliþie Jebel, pentru nerespectarea drepturilor angajaþilor. Acesta mai spune cã, în Poliþia Timiº, a ajuns apropae cutumã ca ºefii sã abuzeze de subordonaþi, prin atribuirea discreþionarã de sarcini de serviciu în afara programului de muncã.
Doinel Malcoci
ligia.hutu@timpolis.ro
Codul Muncii, încãlcat în Poliþia Timiº Preºedintele Biroului Teritorial Timiº al Sindicatului Naþional al Poliþiºtilor ºi Personalului Contractual Timiº, comisarul-ºef Doinel Malcoci, a depus recent o plângere adresatã Parchetului de pe lângã Judecãtoria Timiºoara, prin care reclamã comportamentul abuziv în serviciu al ºefului Secþiei 9 Poliþie Ruralã Jebel, inspectorul principal Sabin Buzaº.Motivul întocmirii plângerii se leagã, spune Doinel Malcoci, de modul în care ofiþerul dispune ºi aprobã întocmirea de planificãri a serviciului de intervenþie pentru apelurile 112 ºi pentru supravegherea judiciarã, dupã orele de program ºi în zilele de sâmbãtã, duminicã ºi sãrbãtori legale, încãlcând astfel dreptul angajaþilor din subordine la odihnã, repaus ºi libera circulaþie. “Mai precis, poliþiºtii, cu toate cã sunt funcþionari cu statut special, sunt ºi ei oameni, au familii, au copii, au dreptul la viaþã ºi acti-
vitatea, respectiv drepturile pe aceastã linie sunt reglementate de Codul Muncii, în urma încheierii Acordului colectiv de muncã încheiat între sindicate ºi MAI”, menþioneazã lideul sindical în plângerea adresatã Parchetului de pe lângã Judecãtoria Timiºoara.
Poliþiºtii, „arestaþi” la domiciliu de cãtre superiorii lor ierarhici Preºedintele SNPPC Timiº precizeazã cã plângerea pe care a adresato este un semnal de alarmã menit sã determine respectarea prevederilor Codului Muncii, în cazul unei categorii profesionale care, prin natura activitãþii, este oricum supusã unor riscuri.
„Oamenii ne mor prematur sau se îmbolnãvesc, de cele mai multe ori din cauza stresului. Programul de muncã este de opt ore pe zi, 40 de ore pe sãptãmânã. Nu poþi sã fii mereu în stand-by, sã aºtepþi un apel telefonic”, declarã preºedintele SNPPC Timiº, Doinel Malcoci. Adãugând cã, în cazul situaþiei reclamate la Parchet, a fost încãlcat nu doar dreptul personalului la odihnã în zilele libere, ci s-a abuzat, prin luarea unor decizii de ultim moment, pentru care nu au existat niciun fel de dispoziþii scrise întocmite în prealabil, de resursele personale ale poliþiºtilor, nevoiþi sã rãspundã, de pe telefoanele proprii, apelurilor de la superiori, în afara orelor de program. În plus, mai spune Dorinel Malcoci, poliþiºtii sunt solicitaþi, în astfel de situaþii, sã se deplaseze în misiune cu maºina persona-
lã, întrucât nu au la dispoziþie maºina de serviciu. “Suntem o categorie profesionalã aflatã în slujba legii ºi în slujba cetãþeanului. Nu vrem sã fim consideraþi, însã, sclavi pe plantaþie de cãtre niºte indivizi care îºi bat joc de oamenii din subordine, pentru cã instituþia îºi vede toþi sacii în cãruþã, iar angajaþii sunt cu toþi sacii jos”, mai spune comisarul-ºef Malcoci. Acesta declarã cã a înaintat aceastã plângere în speranþa cã se va face ordine în sistem ºi cã „niºte manageri nemernici” nu îºi vor mai bate joc de oamenii din subordine. „Nu ºtiu dacã va fi aºa, dar noi suntem datori sã încercãm, în beneficiul angajaþilor din sistem”, mai spune preºedintele SNPPC Timiº, adãugând cã a devenit deja o cutumã neîntocmirea unor dispoziþii scrise, situaþie în care superiorii îºi îngãdu-
ie sã dispunã dicreþionar de orele din timpul liber al angajaþilor. „Este un obicei împãmântenit de ani de zile. A devenit un fel de cutumã, nescrisã ºi nelegalã. De întâmplat, se întâmplã peste tot, nu doar la Jebel. Dacã cineva îndrãzneºte sã îºi cearã drepturile, e privit ca un paria, ca o ciumã”, afirmã Doinel Malcoci. Acesta mai spune cã astfel de dispoziþii, care sunt aduse la cunoºtinþã telefonic în ultimul moment, apar în cazul planificãrilor serviciului de intervenþie pentru apelurile 112, dar ºi pentru mãsurile de supraveghere judiciarã a infractorilor. Situaþii care, dat fiind caracterul discreþionar al deciziilor, au ajuns sã fie un fel de “arest la domiciliu pentru poliþiºti”, acestora fiindu-le încãlcat atât dreptul la odihnã ºi repaus, cât ºi dreptul la liberã circulaþie dupã orele de program, în zilele lor libere sau în zilele de sãrbãtori legale. Am cãutat sã obþinem un punct de vedere referitor la situaþia semnalatã de la ºeful Secþiei 9 de Poliþie Jebel, Sabin Buzaº. Apelurilor noastre repetate pe numãrul de telefon fix al Secþiei de Poliþie Jebel nu le-a rãspuns, însã, nimeni, pânã la momentul închiderii ediþiei. Anunþ publicitar
DNA a ridicat acte de la Primãria Timiºoara privind finanþarea echipei FC Poli Procurorii DNA Timiºoara s-au aflat, marþi, la Primãria Timiºoara pentru a ridica acte privind finanþarea de cãtre Consiliul Local a echipei de fotbal FC Poli Timiºoara. Aceºtia au ieºit dupã aproximativ o orã din instituþie, iar primarul Nicolae Robu spune cã documentele cerute vor fi cãutate în arhivã. TIMPOLIS
Primarul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu, a declarat, marþi, dupã plecarea procurorilor DNA din sediul Primãriei, cã el nu are legãturã cu acest subiect ºi cã acel contract semnat cu clubul de fotbal dateazã din mandatul anterior. „Procurorii au fost la instituþia Primãriei pentru a se documenta în privinþa perioadei 2008 - 2011, când eu nu am fost primar ºi, drept urmare, nu am ce sã vã spun pe acest subiect, privind finanþarea fotbalului. Vã rog sã vorbiþi cu DNA, eu nu am nicio legãturã cu subiectul. Documentele solicitate de DNA vor fi cãutate în arhi-
vele Primãriei Timiºoara, sunt acte din 2008”, a declarat, citat de Mediafax, primarul Nicolae Robu. Procurorii DNA au pãrãsit sediul Primãriei Timiºoara dupã aproximativ o orã. Procurorul-ºef al DNA Timiºoara, Tamaº Schiffbeck, a declarat cã acþiunea procurorilor a vizat ridicarea unor documente privind finanþarea echipei de fotbal FC Timiºoara de cãtre Consiliul Local. În anul 2008, Consiliul Local Timiºoara ºi echipa de fotbal FC Poli Timiºoara au semnat un contract de finanþare prin care Consiliul Local se angaja sã finanþeze echipa cu suma de 2,5 milioane de euro pe an, pentru a sprijini performanþele. La acea vreme, clubul de fotbal era condus de omul de afaceri Marian Iancu – condamnat, zilele trecute, la închisoare, în dosarul RAFO –, iar din partea CL Timiºoara, documentul a fost semnat de primarul de atunci, þãrãnistul Gheorghe Ciuhandu. „Suma alocatã de Primãria Timiºoara va fi folositã pentru acoperirea în mod exclusiv a cheltuielilor echipei
de fotbal, conform Hotãrârii de Guvern 1447/2007 ”, se arãta în contractul semnat între cele douã pãrþi. În 2009, un raport al Curþii de Conturi a arãtat cã, din suma de bani obþinutã de clubul de fotbal de la Consiliul
Local Timiºoara, 150.000 de euro au fost folosiþi fãrã a respecta legea. Contractul avea o clauzã potrivit cãreia, dacã auditul intern al Primãriei constatã cã nu se fac cheltuieli conform legii, banii folosiþi altfel se returneazã.
Anunþ public privind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu Comuna Bogda anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Extindere alimentare cu apã, obþinere avize ºi acorduri necesare” propus a fi amplasat în comuna Bogda, localitatea Comeat, domeniu public ºi CF nr. 401266, nr. Top 475/8 jud. Timiº. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM Timiº, municipiul Timiºoara, b-dul Liviu Rebreanu, nr. 1818A, ºi la sediul Primãriei Bogda, Bogda, str. Principalã nr. 9, jud. Timiº Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Timiº.
de 24 de ani un reper al cetãþii
6
actualitate
23 - 26 octombrie 2014
Mii de români zac în morgi din strãinãtate l Acest tip de comerþ e în floare, însã, în Timiºoara fiind zeci de firme
de profil care intermediazã repatrieri de decedaþi
Zeci de firme de profil în Timiºoara
ªi în Timiºoara existã zeci de firme de profil care intermediazã repatrieri de decedaþi
Mii de români cu venituri modeste care mor în strãinãtate zac luni întregi la morgile spitalelor sau camerele frigorifice ale unor firme de pompe funebre, ºi, în final, ajung în gropi comune sau incineraþi pentru cã familiile lor nu gãsesc banii necesari repatrierii. Ministerul Afacerilor Externe susþine cã nu existã fonduri pentru a se interveni nici în cazuri sociale, pentru cã s-ar crea un precedent ºi pentru cã... prea puþini români mor peste hotare. În Timiºoara existã zeci de firme care intermediazã repatrieri de decedaþi, contra unor sume de ordinul miilor de euro, unele fãcându-ºi reclamã ºi prin intermediul paginilor de Facebook. bogdan.piticariu@timpolis.ro
O afacere profitabilã În urmã cu câteva luni fãcea vâlvã pe plan intern o reþea infracþionalã ciocli-medici, din care fãceau parte inclusiv poliþiºti. Afacerea era simplã: agenþii de poliþie, asistenþii medicali sau medicii membri ai filierei deveniserã un fel de agenþi comerciali pentru firme de pompe funebre, pe care le anunþau, contra unui comision, ori de câte ori se înregistrau decese, în spital sau în accidente. Astfel, au existat cazuri în care familia primea vestea morþii chiar de la firma de pompe funebre care suna sã încheie contractul. Asociaþii ale românilor din diaspora susþin cã acest gen de afaceri funcþioneazã de ani buni pe lângã une-
le spitale din Italia, Anglia sau Spania. Anumite firme de pompe funebre preiau cadavrele strãinilor din spital ºi apoi negociazã cu familiile îndoliate condiþiile „eliberãrii”, luând comisioane pentru pretinse servicii de îmbãlsãmare ºi refrigerare. Cu acest gen de ciocli cu tarife negociabile au de furcã familiile sãrace ale unor români plecaþi sã lucreze peste hotare, cãrora, pentru repatrierea unui cadavru, li se cer sume ce pot merge pânã la 10.000 de euro. ªi sunt situaþii în care este nevoie de contractarea unui credit bancar pentru ca românul decedat peste hotare sã fie înmormântat creºtineºte în þarã, sã nu ajungã în gropi comune sau incinerat „la grãmadã” cu oameni ai strãzii. Prin reprezentanþii diasporei în Parlament, românii de peste hotare au solicitat de mai multe ori Ministerului Afacerilor Externe realizarea unui fond din care sã se plãteascã costurile de repatriere ale cetãþenilor români care mor peste hotare ºi ale cãror familii nu-ºi permit sã suporte aceste sume. „Dupã cum ºtiþi, cetãþenii români au trimis în þarã, în anul precedent, peste 4,2 miliarde de euro, mult mai mult decât suma investiþiilor strãine directe aduse de investitorii strãini în þarã. Sunt convins cã existã resurse având în vedere binele pe care îl fac cetãþenii români din diaspora economiei româneºti, iar sumele care ar trebui acordate repatrierii cetãþenilor care au ajutat atât de mult România de departe de casã, ar fi similare unei amenzi de trafic, pe lângã miliardele de euro ºi dolari pe care le tot trimite diaspora aici, în þara de origine”, se preciza într-un apel trimis Ministerului de Externe de Aurelian Mihai, depu-
de 24 de ani un reper al cetãþii
tat reprezentant al diasporei – Colegiul 1 Europa Vest.
În strãinãtate se moare mai puþin Sunt sute de apeluri de acest fel transmise MAE care, recent, a rãspuns unor astfel de solicitãri, invocând niºte statistici interesante. Reprezentanþii MAE susþin cã, potrivit datelor furnizate de Direcþia pentru Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în ultimii ani s-a înregistrat o medie anualã de circa 2.500 de decese ale cetãþenilor români în strãinãtate. Mai departe, MAE îºi continuã pledoaria, susþinând, într-o formulare elegantã, cã, în general, peste hotare... se moare prea puþin: „De altfel, rata deceselor înregistratã în ultimii ani în România (circa 250.000 de decese anual, la o populaþie de maxim 20 de milioane de locuitori), raportatã la dimensiunile comunitãþii româneºti din strãinãtate (3 - 4 milioane de persoane) indicã o cifrã substanþial superioarã, indiferent de structura demograficã a diasporei”. ªi de aici, totul e matematicã . „Costul unui transport funerar cãtre România se cifreazã, de regulã, între 3.000 - 6.000 de euro, în cazul în care decesul a survenit pe teritoriul statelor din Europa de Vest, ajungând însã ºi la 10.000 - 15.000 de euro, în cazul transporturilor din alte regiuni de pe mapamond, precum continentul american, Orientul Îndepãrtat, Australia sau Noua Zeelandã”. MAE nu îºi pune întrebãri legate de justificarea acestor sume mari, din care, nu o datã partea leului îi revine firmei de pompe funeb-
re, pentru diverse comisioane ºi servicii, iar transportul poate reprezenta doar o treime. Însã continuã cu aceeaºi demonstraþie matematicã, dublatã de clasicul argument al sãrãciei bugetare: „Prin raportare la un cost mediu de 4.000 de euro, un fond acoperitor pentru suportarea cheltuielilor aferente transporturilor funerare destinate repatrierii cetãþenilor români decedaþi în strãinãtate ar urma sã se cifreze la milioane sau chiar zeci de milioane de euro anual. În ultimii ani au existat diverse iniþiative ºi propuneri în sensul implicãrii statului în repatrierea cetãþenilor români decedaþi în strãinãtate, fãrã a se oferi însã soluþii sustenabile de identificare a unor resurse financiare adecvate.” În final, Externele au gãsit ºi o „soluþie” pentru cazurile în care nu existã banii necesari repatrierii: „În consecinþã, MAI poate suporta cheltuielile de rapatriere a cetãþenilor români decedaþi pe teritoriul statelor terþe, ale cãror familii nu dispun de sumele necesare repatrierii, numai dacã nu existã posibilitatea înhumãrii sau incinerãrii în statul în care a survenit decesul”. Adicã, e un alt fel de a spune cã Statul nu dã niciun ban, atâta vreme cât existã soluþia gropilor comune, a cimitirelor sãracilor sau a incinerãrii colective. Este foarte adevãrat cã Statul are destule prioritãþi sociale pe plan intern, de la bãtrâni bolnavi, cu pensii mizere, pânã la copii abandonaþi prin spitale. Totuºi, fiind vorba de familii îndoliate care nu îºi permit costurile aducerii în þarã a corpului unui om drag, ºi de un sfârºit creºtinesc, aceastã poziþie intransigentã poate reprezenta un nou motiv de reflecþie asupra relaþiei pe care o are în România, statul, cu proprii cetãþeni.
În Timiºoara existã zeci de firme de profil care intermediazã repatrieri de decedaþi, unele fãcându-ºi cunoscute serviciile inclusiv prin intermediul reþelei de socializare Facebook. În funcþie de þara din care se face repatrierea, aceasta poate costa de la 3.000 de euro, pânã la sume ce depãºesc cu mult 10.000 de euro. Însã firmele locale au tarife mici faþã de cele de pretinse de firmele din profil din strãinãtate, care preiau decedaþii ºi cu care negociazã intermediarii din România. Una dintre firmele timiºorene oferã, în cazuri de acest gen, preluarea decedatului din toate spitalele, spãlat, îmbrãcat, formolizat, transport internaþional cu maºini funerare Volkswagen ºi Mercedes noi, frigidere pentru pãstrarea decedatului ºi machiaj. O societate de profil din Timiºoara precizeazã cã, în general, în apropierea oricãror spitale din Europa, existã firme de pompe funebre care se ocupã ºi cu repatrierea unei persoane decedate, indiferent de destinaþie. ”Totuºi, e bine de ºtiut cã preþurile sunt destul de ridicate. În Comunitatea Europeanã, firmele specializate au obligaþia de a rezolva problema repatrierii în cel mult 72 de ore de la cerere. Sicriul trebuie sã corespundã normelor europene aflate în vigoare, costurile nefiind exagerate în cazul în care acesta este pus la dispoziþie de aceeaºi firmã care efectueazã ºi repatrierea”, spun reprezentanþii aceleiaºi firme. Tot aceºtia precizeazã cã preþul unui sicriu standard nu poate depãºi suma de 350 de euro ºi trebuie sã fie în conformitate cu normele europene ale poliþiei mortuare. Sicriul trebuie sã conþinã, în interiorul sãu, un alt sicriu din zinc, persoana decedatã fiind în inchisã ermetic în acel sicriu, care nu va putea fi deschis în România numai în cazuri excepþionale ºi dacã acest lucru a fost cerut înainte de întocmirea documentelor. Se poate opta ºi pentru alte tipuri de sicrie, nu doar cel economic, dar costurile devin semnificativ mai mari. Aceeaºi firmã timiºoreanã dã ºi sfaturi legate de transportul decedaþilor din diverse þãri ale Uniunii Europene, precizând: “Costurile pot diferi în funcþie de modul în care firma organizeazã transportul. În acest sens, este foarte important sã încercaþi sã obþineþi oferte de preþ nu doar de la o singurã firmã, pentru a putea analiza opþiunile. Dupã ce vã hotãrâþi asupra unei firme, asiguraþi-vã cã aveþi o confirmare scrisã, prin e-mail sau fax, a serviciilor cerute. Apoi, de comun acord, se stabileºte timpul de plecare ºi cel aproximativ de sosire. Atenþie! Vã puteþi confrunta cu diverse situaþii în care firmele contractate sã încerce sã obþinã mai mulþi bani decât este cazul, încercând sã profite de situaþie. Interlocutorul este obligat sã va trimitã un precontract în care sunt specificate clar toate datele discutate în prealabil. Atenþie mare ºi la sicriul folosit.”
actualitate
23 - 26 octombrie 2014
7
Va putea fi salvat Semmering-ul bãnãþean? l Asociaþia Culturalã Ariergarda se implicã ºi ea în încercarea
de salvare a acestuia
Asociaþia Culturalã Ariergarda sprijinã salvarea Semmering-ului bãnãþean
ligia.hutu@timpolis.ro
Soarta Semmering-ului bãnãþean, tratatã cu tãcere
Semmering-ul bãnãþean vernul României. Pânã în acest moment, a fost fãcut, se pare, doar primul pas. Acesta constã în semnarea, în a doua jumãtate a acestui an, a unui acord de asociere în participaþiune între Consiliul Local al Primãriei Anina ºi compania privatã care deþine terenul pe care s-a descoperit zãcãmântul de cãrbune. Potrivit informaþiilor oferite de purtãtorul de cuvânt al Primãriei Anina, Marian Meºinschi, discuþiile despre asocierea în participaþiune a Primãriei Anina cu deþinãtorul zãcãmântului au debutat în urmã cu mai multã vreme, reprezentanþii instituþiei cãutând sã identifice calea cea mai bunã de asociere, menitã sã genereze beneficii pentru comunitatea localã ºi sã contribuie la revitalizarea zonei din punct de vedere industrial. Întrucât compania privatã care deþine zãcãmântul avea nevoie, pentru a putea începe exploatarea, de o
aprobare din partea Consiliului Local Anina, decizia de asociere în participaþiune a fost luatã, în cursul lunii august, în Consiliul Local. Urmãtorul pas ar trebui sã vinã, însã, spune purtãtorul de cuvânt al Primãriei Anina, din partea SNCFR Marfã ºi a factorilor de decizie de la Bucureºti. “Linia feratã (Anina - Oraviþa – n.r.) nu cred cã ar rezista, în stadiul în care ea se aflã în acest moment, la transportul zãcãmântului. Ar fi nevoie de niºte investiþii din partea SNCFR Marfã. (...) Îmi place sã sper ºi sã cred cã vor face toate eforturile care þin de dumnealor ºi cã se vor implica. Asta ar putea duce la salvarea oraºului din punct de vedere industrial”, declarã Marian Meºinschi, precizând cã Primãria Anina a transmis deja, în scris, solicitãri de sprijin, pe adresele Preºedinþiei, Ministerului Transporturilor ºi Guvernului, în atenþia premierului Victor Ponta. „Nu
am primit încã niciun rãspuns oficial”, admite purtãtorul de cuvânt al Primãriei Anina. Exploatarea zãcãmântului de cãrbune ar urma sã se facã prin Antrepriza Anina, mai spune el, explicând cã, întrucât CL Anina este acþionar majoritar al antreprizei, iniþiativa în sine ar genera o seamã de beneficii financiare pentru comunitatea localã. În plus, declarã acesta, dupã exploatarea zãcãmântului, Primãria intenþioneazã sã construiascã, din venituri proprii, pe actualul amplasament, un bazin de înot, o parcare ºi un teren industrial. ªi, mai spune Marian Meºinschi, investiþia în linia de cale feratã Anina - Oraviþa ar fi pe deplin justificatã, atâta vreme cât datele statistice din acest an au arãtat cã zona are un potenþial turistic imens, iar pensiunile ºi spaþiile de cazare din zonã au raportat, în sezonul turistic recent încheiat, un grad de ocupare de 100%.
ªi oamenii de culturã din Timiºoara s-au implicat în acþiuni de susþinere a salvãrii Semmering-ului bãnãþean, ameninþat cu închiderea din pricina politicii de austeritate din sistemul feroviar. Scriitorul ºi universitarul timiºorean Daniel Vighi, preºedinte al Asociaþiei Culturale Ariergarda, opineazã cã aceastã cea mai spectaculoasã cale feratã din România poate fi salvatã prin turism. Mai mult decât atât, pentru a sprijini concret demersurile de revitalizare a turismului cultural în zona Semmering-ului bãnãþean, Daniel Vighi a iniþiat ºi un proiect ce vizeazã organizarea în zonã a mai multor expediþii culturale. Primul pas a constat într-o expediþie culturalã organizatã recent, în cadrul cãreia Daniel Vighi – care a fost însoþit de Viorel Marineasa, Ioan Gropºian, Cristian Gabriel Ghi-
nea ºi Daniel Luca – a lecturat, în aer liber, într-o zonã de pe traseul vechii linii de cale feratã, pagini din volumul Lume fãrã cer, aparþinând lui Virgil Birou, primul roman modern al Banatului, apãrut în 1947. “Zi de toamnã cu luminã din miere în locuri aproape pustii în care fierul ºi balustrade de fontã de un secol ºi jumãtate se armonizeazã cu frunzele galbene ale toamnei. Expediþie culturalã cu literaturã pe vechea linie de cale feratã Anina-Oraviþa, zisã ºi Semmeringul bãnãþean, dupã un Semmering asemãnãtor din Alpii austrieci. Creaþii industriale ale kakaniei musiliene. Vom anunþa o nouã expediþiei pentru cei care au ratat-o pe aceasta”, a scris Daniel Vighi, pe contul sãu de Facebook, relatând despre prima acþiune de acest gen organizatã de intelectualii timiºoreni, în scopul salvãrii Semmering-ului bãnãþean.
Foto Arhivã Personalã Daniel Vighi
Primãria Anina anunþã cã a identificat o posibilã soluþie care ar permite salvarea de la închidere a cãii ferate Anina Oraviþa. Soluþia ar implica exploatarea unui zãcãmânt de cãrbune din localitatea Anina ºi ar presupune transportul pe vechea linie de cale feratã a celor aproximativ 100.000 de tone de minereu, cât este estimat cã ar conþine zãcãmântul, cãtre termocentrala hunedoreanã de la Mintia, achizitorul cãrbunelui. Lucrul acesta ar fi posibil, însã, doar cu implicarea mai multor factori dispuºi sã îºi partajeze între ei responsabilitãþile: Primãria Anina, compania privatã care deþine terenul din localitate, unde se aflã zãcãmântul de cãrbune descoperit, dar ºi SNCFR Marfã, Ministerul Transporturilor ºi Gu-
Foto Arhivã Personalã Daniel Vighi
Revitalizarea turismului ar putea reprezenta o posibilã cale de salvare de la închidere a celei mai spectaculoase linii de cale feratã din Banatul Montan, unicã în sud-estul Europei. Salvarea Semmering-ului bãnãþean ºi revitalizarea industrialã a zonei ar putea veni dacã CFR Marfã ar consimþi sã investeascã bani în consolidarea liniei. Pe de altã parte, ºi Asociaþia Culturalã Ariergarda se implicã în încercarea de salvare a Semmering-ului bãnãþean.
Daniel Vighi
O linie feratã încãrcatã de istorie bunarilor”, dintre Oraviþa ºi Baziaº, deschisã în anul 1854. Calea feratã ce leagã Oraviþa de Anina este prima cale feratã montanã, de ecartament normal, de pe teritoriul României. ªi asta chiar dacã, atunci când a fost construitã ºi datã în exploatare, Banatul aparþinea de imperiul Austro-Ungar. Aceastã rutã este în prezent administratã de Regionala de Cãi Ferate Timiºoara, împreunã cu operatorul de transport feroviar cãlãtori CFR Cãlãtori. Însã, de când minele de la Anina au fost închise, pentru CFR acest traseu nu mai este rentabil, existând planuri de trecere pe segmentul de linii neinteroperabile, lucru care sã ducã la închirierea ei cãtre concesionari privaþi. Un calcul al Regionalei Timiºoara arãta cã, pentru secþia de circulaþie Anina - Oraviþa, se obþine un venit mediu lunar de aproximativ 3.856 de lei pe lunã ºi se înregistreazã cheltuieli medii
lunare de aproximativ 194.256 de lei pe lunã, fapt ce genereazã o pierdere financiarã lunarã de 190.400 de lei. Din aceastã sumã, Ministerul Transporturilor suportã lunar 98.000 de lei. Din acest motiv, le-a fost solicitatã autoritãþilor locale implicarea, pentru ca linia, consideratã nerentabilã, sã se nu se închidã. ªi aceasta cu toate cã, din anul 2004, Semmering-ul bãnãþean a fost clasat ca monument istoric de interes general, grupa A, fiind integrat ca atare în Lista monumentelor istorice. „Este adevãrat, existã de ceva vreme intenþia închiderii acestei linii sau trecerea ei pe segmentul de linii neinteroperabile. Din fericire, pânã acum am reuºit sã contracarãm aceste intenþii, am luptat ºi ne-am strãduit sã o menþinem deschisã. Ne-au ajutat ºi administraþiile judeþene din vestul þãrii, ºi Asociaþia Inginerilor Bãnãþeni. Lumea trebuie sã înþeleagã cã este o atracþie feroviarã unicã în Europa. Un
Foto Arhivã Personalã Daniel Vighi
Semmering-ul bãnãþean este cea mai spectaculoasã cale feratã din România. Cu cei 33 de kilometri ai sãi, care fac legãtura între Anina ºi Oraviþa, Semmering-ul traverseazã o serie de viaducte ºi tunele sãpate manual în stâncã. Acum, din pricina politicilor de austeritate financiarã, calea feratã Anina - Oraviþa este vizatã de un plan de închidere. Cu mari eforturi, administraþiile judeþene din vestul þãrii s-au strãduit sã menþinã în stare de funcþionare aceastã linie, pe care vin sã o vadã ºi astãzi turiºti din toatã Europa. O asociaþie din Timiºoara a fãcut chiar ºi un proiect de reabilitare a acestei atracþii unice a Banatului. Semmering-ul bãnãþean este una dintre cele mai celebre atracþii turistice din Banat ºi, totodatã, unul dintre cele mai vechi sectoare de cale feratã de pe actualul teritoriu românesc. Inauguratã în 1863, calea feratã Anina Oraviþa este o prelungire a „liniei cãr-
Membri ai Ariergarda, vizitând linia Anina - Oraviþa astfel de traseu nu mai existã, cu tunele cioplite direct în piatrã, aºa cum se fãceau pe vremuri, fãrã armãturã, cu curbe care necesitã vagoane speciale, viaducte ºi poduri spectaculoase. Din pãcate, aceastã linie este în pre-
zent ca un om bolnav. Rãmâne de vãzut dacã doar i se va prelungi agonia sau va fi însãnãtoºit, printr-un program de reabilitare”, a declarat pentru TIMPOLIS Ioan Boloº, liderul Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã Timiºoara.
de 24 de ani un reper al cetãþii
8
23 - 26 octombrie 2014
de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii
publicitate
publicitate
23 - 26 octombrie 2014
9
de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii
10
23 - 26 octombrie 2014
de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii
publicitate
special
23 - 26 octombrie 2014
11
Timiºoara funcþioneazã dupã un plan urbanistic expirat Îngroparea liniei de cale feratã, un obiectiv S.F.
O parte din explicaþiile pentru modul în care aratã astãzi Timiºoara pot avea legãturã ºi cu faptul cã, teoretic, oraºul se dezvoltã dupã Planul Urbanistic General din 2002. Acest document pe care se bazeazã deciziile majore legate de urbanism ar fi trebuit actualizat, conform legii, cel puþin la un interval de zece ani. Doar cã noul Plan Urbanistic General nu este gata... mircea.pavelescu@timpolis.ro
În lipsa unui plan nou, rãmâne valabil cel de acum 12 ani Cu toate cã legea instituie obligativitatea actualizãrii Planului Urbanistic General la intervale de cel mult zece ani, în Timiºoara documentul fundamental pe care
ar trebui sã se bazeze dezvoltarea oraºului are o vechime de 12 ani ºi, din câte se pare, Primãria s-a “ataºat” de el. Consiliul Local a aprobat prelungirea termenului de valabilitate a acestui document pânã în 24 aprilie 2017. “Noul” document este în lucru de aproape patru ani, iar vechiul plan ar fi trebuit sã expire în 2007, dupã vechea lege care prevedea un termen de valabilitate de doar cinci ani. Asta deºi, în octombrie 2010, reprezentanþii Primãriei Timiºoara anunþau cã a fost semnat contractul pentru întocmirea noului Plan Urbanistic General, în valoare de 450.000 de euro. Pânã la urmã, însã, în lipsa definitivãrii ºi aprobãrii noului plan, a rãmas valabil cel vechi, dupã ce, în 2012, s-a cerut ºi aprobat o nouã prelungire a valabilitãþii, pânã la intrarea în vigoare a noului plan, dar nu mai mult de 24 aprilie 2014. Aºa cã, în disperare de cauzã, pentru a nu rãmâne Timiºoara fãrã Plan Urbanistic Gene-
ral, a fost votatã prelungirea vechiului document pânã în 2017. Reprezentanþii Primãriei spuneau, în urmã cu puþin timp, cã noul PUG se aflã în etapa a treia – aceea de elaborare a propunerilor de plan ºi avizarea acestora de cãtre ministerele de resort – primele douã etape fiind acelea de studii de fundamentare ºi masterplan. Aceºtia mai anunþau cã procedura se va finaliza dupã avizarea de cãtre ministerele de resort, în etapa a patra, cu varianta finalã a documentaþiei completatã cu observaþiile, cerinþele, condiþiile menþionate în avize. „Trebuie sã înþelegem cã o astfel de documentaþie propune strategii clare referitoare la principalele caracteristici ale dezvoltãrii urbane, reglementãri care sã conducã la creºterea confortului urban ºi a calitãþii vieþii în Timiºoara, deci e o operaþiune de duratã, care necesitã o analizã de detaliu ºi parcurgerea tuturor paºilor legali”, mai declarau, recent, oficialii Municipalitãþii.
Pe parcursul anului trecut, Primãria Timiºoara a organizat dezbateri legate de Planul Urbanistic General ºi, din pãcate, raportat la importanþa acestui document ºi la implicaþiile sale, numãrul celor adunaþi la dezbateri a fost mai mult decât modest. Aceasta, deºi Municipalitatea pare decisã sã aducã ajustãri importante în ceea ce priveºte structura municipiului, incluzând proiectul de îngropare a liniei ferate în noul Plan Urbanistic General. În opinia specialiºtilor care au lucrat la acest document, trecerea în subteran a liniei ferate ar fi extrem de importantã pentru dezvoltarea Timiºoarei, în urmãtorii ani. Reprezentanþii Direcþiei de Urbanism au precizat cã acest proiect ar fi realizabil chiar în termen de trei – patru ani, dar au recunoscut cã Timiºoara nu poate suporta din bugetul local o asemenea investiþie, fiind vorba de un proiect major de infrastructurã pentru care trebuie atrase fonduri europene sau de la Guvern. Unii specialiºti în urbanism spun cã îngroparea liniei ferate este o idee care nu se poate implementa înainte de 2020 – 2025. Iar dacã se decide cã se va realiza acest proiect, este nevoie ca toate proiectele de investiþii derulate pânã atunci sã se subordoneze, sã pregãteascã acest proiect major. Or, deja, Primãria are o problemã, pentru cã a anunþat cã face o prioritate din modernizarea unor pasaje rutiere de trecere cu calea feratã sau realizarea unora noi, dacã e sã se nominalizeze celebrele investiþii anunþate
legate de pasajele Jiul, Solventul ºi Popa ªapcã, pentru care Primãria s-a grãbit sã achiziþioneze serviciile de realizare a documentaþiei aferente. În varianta trecerii în subteran a cãii ferate, s-ar putea constata cã o parte din aceste investiþii, extrem de costisitoare, ar putea fi inutile. Planul Urbanistic General al Timiºoarei, în forma nouã, vorbeºte, de exemplu, despre “dezvoltarea integrativã a municipiului, cu evitarea pustiirii teritoriului periurban de populaþie”, de poziþionarea oraºului“ca centru teritorial, prin întãrirea funcþiunilor ºi atractivitãþii sale” ºi de “asigurarea unei creºteri mai sãnãtoase prin atragere de populaþie calificatã într-un ritm sustenabil, care nu pune în primejdie calitatea vieþii în municipiu”. Totodatã, în document se mai susþine cã e nevoie de dezvoltarea infrastructurii urbane ºi instituþionale, având în vedere teritoriul regional internaþional, pentru poziþionarea stabilã faþã de oraºele competitoare din regiune (Belgrad, Novi Sad, Szeged, Arad), precum ºi de identificarea, protejarea ºi exploatarea în folosul comunitãþii ºi spiritul protecþiei mediului înconjurãtor a arealelor cu biodiversitate. Totuºi, documentul pare sã fie obiectiv în ceea ce priveºte minusurile municipiului, menþionând cã Timiºoara se confruntã cu lipsa unor facilitãþi-cheie atât pentru municipiu, cât ºi pentru zona metropolitanã. Se mai specificã faptul cã nu existã la ora actualã sãli de concerte cu capacitãþi suficiente, Teatrul Naþional
nu are un sediu competitiv, oraºul ºi zona metropolitanã nu dispun de sãli de conferinþã cu capacitate mare, iar capacitatea de transport intermodal este subdezvoltatã, în ciuda unor premise pozitive reprezentate de reþeaua de linie feratã ºi de canalul Bega. Despre viziunea urbanisticã din ultimii ani, autorii documentului nu au o pãrere foarte bunã, dimpotrivã, remarcând concesiile foarte multe fãcute în materie de urbanism de cãtre Primãria Timiºoara.“La nivelul întregului teritoriu administrativ se constatã practicarea la scarã largã a urbanismului derogatoriu. Dacã în prima fazã au fost realizate o serie de planuri urbanistice zonale cu caracter director, în perioada de dezvoltare a pieþei imobiliare au fost avizate o serie de PUZ-uri pe suprafeþe variabile, doar minimal corelate, care au dat naºtere la interferenþe funcþionale ºi morfologice întâmplãtoare. Zonele cele mai active din acest punct de vedere au fost în direcþia Cãii Torontalului atât în zona de ieºire din Timiºoara pe teritoriul intravilan cât ºi în zona teritoriului administrativ între calea feratã”, spun autorii planului. Mai mult, în document se precizeazã cã prea multe documentaþii de urbanism au fost folosite în mod abuziv ºi, în urma acestui fapt, zonele noi dezvoltate în ultimii zece ani suferã cel mai mult de lipsa confortului urban ºi a calitãþii vieþii, în ciuda nivelului ridicat al investiþiilor financiare ºi mai ales de încredere a noilor locatari în retragerea într-o zonã bunã.
Fost arhitect-ºef al oraºului: “Utilizarea unui PUG vechi poate duce la probleme foarte grave pentru oraº” aceste prelungiri denotã nepãsare ºi aratã cã nu se înþelege importanþa unui astfel de document. Nici fostul arhitect-ºef al oraºului, Radu Radoslav, nu considerã cã e normal ca vechiul PUG sã fie prelungit pânã acum ºi sã existe intenþia raportãrii la el pânã în anul 2017. “În mod normal, vechiul plan trebuia realizat în anul 2007. S-a schimbat legea, dar chiar ºi aºa, în 2012 Timiºoara trebuia sã aibã un nou PUG aplicabil. Acesta trebuia aprobat ºi finalizat de cãtre fosta administraþie. Utilizarea unui Plan PUG din anul 2002 poate duce la proble-
Radu Radoslav me foarte grave pentru oraº”, avertizeazã Radu Radoslav.
Foto TIMPOLIS
Andrei Condoroº, preºedintele Asociaþiei Peisagiºtilor din România, filiala Teritorialã Vest, susþine cã nu este legal sã se prelungeascã, prin demersuri succesive, un document atât de vechi, care avea o valabilitate de cel mult zece ani. “Oricum, acea strategie din 2002 nu era deloc strãlucitã. Or, sã o continuãm sã o aplicãm, prin prelungiri succesive, este o lipsã de respect. Trebuia acþionat pentru ca Timiºoara sã aibã un plan urbanistic general care sã corespundã nevoilor actuale ale oraºului”, declarã Andrei Condoroº. Care mai spune cã
de 24 de ani un reper al cetãþii
12
opinii
23 - 26 octombrie 2014
Semnificaþia Summit-ului NATO 2014 asupra securitãþii naþionale a României
Devine România o piedicã
Declaraþia Summitului din Tara Galilor, înseamnã mai mult decât de o declaraþie politico-militarã. Situaþia internaþionalã actualã este foarte încordatã, dupã o perioadã de relativã acalmie, motiv pentru care au fost necesare decizii majore de la întâlnirea celor 60 de ºefi de stat, 70 de miniºtri de Externe ºi 70 de miniºtri ai Apãrãrii, în contextul conflictelor din Ucraina, Irak, Siria ºi Libia. NATO ºi-a redefinit în sfârºit existenþa, coerenþa, motivaþia determinatã de crearea acestor stãri de pericol pentru pacea mondialã. General (r) prof. univ. dr. Anghel Andreescu
Devine România o piedicã pentru Rusia? Ameninþarea nuclearã, revenitã în limbajul Moscovei, este de fapt actualizatã la noile condiþii create, inclusiv de o anumitã toleranþã a NATO ºi UE faþã de Rusia. La aceastã stare de lucruri se mai adaugã ameninþarea Statul Islamic din Irak ºi Levant (ISIL), apãrut dupã uciderea emirului Bin Laden ºi dupã eºecul parþial ale unor revoluþii islamice în statelor din Nordul Africii ºi cel al Orientului Mij-
lociu. Scopul revoluþiilor din aceastã zonã trebuie sã ducã, potrivi planului Al Qaeda, la preluarea puterii în cât mai multe state ºi la naºterea Califatului mondial, aºa cum era prevãzut în strategia pentru instituirea împãrãþiei lui Allah în lume. Cele 113 puncte ale Declaraþiei Summit-ului din Þara Galilor, adoptate de ºefii de stat ºi de guvern participanþi, reprezintã mai mult decât de o declaraþie politico-militarã. Reprezintã un set de mãsuri care sã dea un rãspuns la situaþia inflamatã creatã în Europa Centralã ºi de Est, respectiv în Ucraina. Considerând cele prezentate, vom analiza, în detaliu, rãspunsurile NATO la agresiunea Rusiei, dupã ce vom stabili din punct de vedere geopolitic de ce reacþioneazã în acest mod Rusia, urmaºã a URSS, dupã ce a pierdut cinci milioane de kilometri pãtraþi ºi mai mult de jumãtate din populaþia de aproape 300 de milioane de locuitori ai URSS, ajungând în prezent la 141de milioane de locuitori, cu o perspectivã sumbrã de a ajunge la numai 111 milioane de locuitori, în 2050, din care cel puþin 20% din populaþie o va constitui comunitatea musulmanã. Potrivit lui Robert Kaplan, Rusia sleitã de þarism ºi comunism are nevoie urgentã de un ideal unificator, înãlþãtor pentru a atrage fostele po-
de 24 ani un reper al cetãþii
poare supuse. Interesant este de cercetat ºi poziþia ideologului partidului Rusia unitã, Aleksandr Dughin. Fiind un apropiat al „þarului Putin”, acesta, în lucrarea sa de referinþã Bazele geopoliticii, vol. 1, scrisã în 1990, lanseaza un indemn spre tradiþie pentru Rusia, un îndemn atât de necesar din cauza confuziei create la destrãmarea rapidã a URSS ºi a expansiunii Vestului pânã la graniþele naþionale ruseºti. Toate acestea au fost posibile în haosul în timpul mandatului preºedintelui Boris Elþîn, marcat de o þarã în colaps, cu un PIB ajuns la 50% ºi cu pericolul grav al separatismului total al Federaþiei Ruse. Un pic poate cam dur, Dughin apreciazã cã ruºii nu mai au un stat, Rusia actualã nu mai are o istorie statalã, cu hotare întâmplãtoare, orientãri culturale tulburi, un regim confuz ºi instabil, cum era sub preºedintele Elþîn, cu o economie fragmentatã ºi dezordonatã, o hartã etnicã eterogenã, cu structuri politice formate prin inerþie dupã ruperea URSS. Deci, Federaþia Rusã nu reprezintã URSS, statul rus integral, nici CSI. Concluzia lui Aleksandr Dughin este, însã, stupefiantã : „Chiar dacã statul rus nu existã, anumite principii juridice rãmân valabile în tot spaþiul ex-sovietic”. Iar criteriile etnice, religioase ºi culturale devin secundare sau
chiar ignorate în raport cu cele administrative, adicã legitimitatea postimperialã, Euroasia. În aceste condiþii, Rusia a devenit succesoarea Bizanþului? Întrebarea se impune cu atât mai mult cu cât întreaga responsabilitate istoricã revine þarilor ruºi, Bisericii ruse ºi poporului rus. Clasa politicã ºi opinia publicã ruse coincid cu proiectul revenirii la continuitate istoricã a politicii Rusiei ºi anume cele trei mari direcþii: 1. Strãinãtate apropiatã (soarta ruºilor din zona vecinãtãþii apropiate, vezi: Transnistria, Crimeea, Estul Ucrainei etc.), 2. Comunitatea Economicã Euroasiaticã, înfiinþatã în octombrie 2000, din ºase republici: Rusia, Belorusia, Kazahstan, Tadjikistan, Kârghistan, Uzberkistan, 3. Organizarea Tratatului de Securitate Colectivã, înfiinþat în 1992, din ºapte membri, cei ºase de mai sus plus Armenia. Dughin mai face ºi o apreciere: „Gestionarea sistemului energetic rusesc are o extraordinarã influenþã în spaþiul Uniunii Europene”. Acesta susþine cã Putin a reuºit sã facã fuziunea între geopolitica ºi geoeconomie, prin naþionalizarea politicii externe ruse, controlul sectoarelor strategice (bãnci, armament, energie, transporturi feroviare), renaþionalizarea marilor întreprinderi ºi, nu în ultimul rând, prin puterea ideologiei. În prefaþa autorului, prefata scrisa
in anul 2010 la ediþia în limba românã a cãrþii, Dughin se referã ºi la România, aflatã în zona „cordonului sanitar”, cu o orientare anti-Rusia, poate diferitã de poziþia UE. Între altele, acesta susþine cã existã vulnerabilitãþi de sistem accentuate prin instrumentalizarea naþionalismului românesc de cãtre SUA ºi prin ideea de integrare a Republicii Moldova. Tot potrivit lui Dughin, dacã NATO ar ajunge la frontierele Rusiei, acest lucru duce în mod evident la o „exacerbare a relaþiior”. Tot Dughin menþioneazã cã „ integrarea Transnistriei determinã, afecteazã poziþia strategicã a Rusiei în perspectiva prãbuºirii Ucrainei ”. Devine oare România o piedicã pentru Rusia? Aceasta presupune eliminarea cordonului sanitar, ca mãr al discordiei, iar Noua Europã sã îºi redefineascã identitatea geopoliticã, adicã Rusia ºi Europa ºi nu SUA. Astfel, apreciazã A. Dughin, România îºi poate asigura dezvoltarea economicã ºi pãstra identitatea culturalã în Euroasia. Nu trebuie uitat ca identitatea spiritualã a acestor popoare s-a format ca urmare a luptei împotriva islamului în sud, a catolicismului în vest, deci este legatã de ortodoxie, alte motive ce statele din cordonul sanitar sã se integreze cu Rusia.
opinii
23 - 26 octombrie 2014
13
pentru Rusia? Ideologul lui Putin: „Integrarea României ºi a Moldovei este iminentã conform intereselor Moscovei, sub noua ordine euroasiaticã” Referitor la Ucraina, Dughin apreciazã cã acest stat are o existenþã de marionetã, fãrã sens geopolitic, un stat de margine ca ºi statele baltice însã chintenstenþa existenþei Ucrainei este identicã cu lovitura monstruoasã asupra securitãþii geopolitice a Rusiei cu o invazie asupra teritoriului ei. Aºadar, existenþa pe mai departe a Ucrainei unitare este inadmisibilã ºi acest teritoriu trebuie împãrþit în zone corespunzãtoare realitãþii, respectiv: Ucraina de Est ( Nipru – Marea Azov),
Crimeea (imposibil de lãsat Ucrainei, aceasta fiind un pericol pentru securitatea Rusiei), Centrul Ucrainei ( Cernigov- Odessa, cu Kievul) ºi Ucraina de Vest. În concluzie, acelaºi autor apreciazã cã problema Ucrainei este principala ºi cea mai serioasã problemã ce stã în faþa Moscovei ºi trebuie întreprinse mãsuri urgente pentru refacerea spaþiului ucrainean, conform singurului model geopolitic, logic ºi firesc. Autorul concluzioneazã cã „ integrarea României ºi a Moldovei este
iminentã conform intereselor Moscovei” sub noua ordine euroasiaticã. Retrospectiv, tot aºa a procedat ºi Molotov prin tratatul cu Ribentrop, precum ºi conferinþele aliaþilor de la sfârºitul celui de al doilea rãzboi mondial. Ca o confirmare a ideii, Henri Kissinger apreciazã cã Stalin a definit cerinþele pãcii în felul în care oamenii de stat ruºi au fãcut-o de secole – drept cea mai latã centurã de siguranþã de jurul împrejurul vastelor frontiere ale URSS.
George Friedman: „O alianþã strategicã formatã din Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, element de stabilitate” George Friedman vede un element de stabilitate în reactivarea ideii de intermarium, o alianþã strategicã formatã din Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria. Acelaºi autor, cu ocazia vizitei în România, din 2013 aprecia cã „Moscova îºi urmãreºte interesele naþionale nu prin intermediul forþelor militare, ºi profitã de slãbiciunea Uniunii Europene ºi a NATO” ºi cã „Rusia este acum mult mai puternicã decât era cu zece ani în urmã, iar UE traverseazã o perioadã de tensiuni interne, iar Putin a aºezat Rusia pe un drum extraordinar al revenirii.
În concluzie, apreciem cã Rusia va definitiva anexarea Crimeei indiferent de costuri. La fel, Transnistria va modela politica externã conform evoluþiei din Ucraina, influenþatã de etnicii ruºi din estul ºi sud-estul Ucrainei, iar sancþiunile economice ºi de altã naturã ale UE vor fi gradate ºi moderate. Declaraþia finalã a summitului NATO din Þara Galilor precizeazã cã „am luat decizii care sã rãspundã provocãrilor de azi ºi de mâine”. Alianþa Nord Atlanticã rãmâne o sursã esenþialã de stabilitate în lume prin îndeplinirea sarcinilor prevãzute în
conceptul strategic al NATO: apãrarea colectivã, gestionarea crizelor ºi securitatea prin cooperare. Acþiunea agresivã a Rusiei împotriva Ucrainei pare, însã, sã fi schimbat fundamental viziunea statelor membre NATO, cu privire la integritatea teritorialã, libertatea, pacea în Europa. Provocãrile din Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Estul Europei pun la mare încercare securitatea alianþei. Conform art. 5 al Tratatului de la Washigton, cea mai mare obligaþie a alianþei este de a proteja ºi apãra teritoriile ºi popoarele statelor NATO.
Deciziile cele mai importante adoptate la Summitul NATO 2014 Planul de acþiune rapidã al NATO, adicã mãsuri necesare pentru a rãspunde schimbãrilor de securitate de la frontierele NATO sau în alte zone de interes pentru aliaþi în partea sudicã a alianþei, Orientul mijlociu ºi Africa de Nord. Capacitatea de reacþie a forþei de rãspuns NATO ( NRF), forþe capabile sã se miºte rapid ºi sã rãspundã posibilelor provocãri ºi ameninþãri. Se va înfiinþa ºi o forþã operaþionalã de reacþie foarte rapidã ( VJTF), o nouã forþã comunã care poate disloca în termen de câteva zile pentru a rãspunde la provocãrile de la periferia teritoriului NATO. Prezenþã activã, adecvatã de comandã ºi control pe teritoriile aliaþilor din Est în orice moment, prin rotaþie a forþelor aliaþilor. Accent pe pregãtirea ºi exersarea scenariilor de apãrare colectivã.
Sistemul de la Deveselu – România, finalizat în 2015. O altã cerinþã importantã pentru statele membre, cheltuielile pentru apãrare sã fie de minim 2% din PIB. România va gãzdui un comandament NATO, un centru de antrenament naval la Marea Neagrã ºi va fi naþiune cadru pentru siguranþã ciberneticã a Ucrainei. Apreciem cã realizarea cea mai mare o constituie înfiinþarea forþei de reacþie rapidã care sã rãspundã provocãrilor Rusiei sau altei primejdii, deºi aceastã problemã a fost pe masa politicienilor de mulþi ani. Desigur ºi alte mãsuri nu neapãrat militare sunt importante, cum ar fi: limitarea accesului la pieþele de capital pentru instituþiile din Rusia, restricþionarea comerþului cu armament, alte restricþii la export ºi limitarea accesu-
lui la tehnologiile sensibile moderne. Toate aceste mãsuri luate la Summitul NATO, din septembrie 2014, din Þara Galilor, sunt necesare ºi în contextul previziunilor mai multor experþi, futurologi referitoare la tendinþele viitorului, din care douã sunt determinante. Pe lângã schimbãrile dramatice climaterice, este preconizat un viitor apropiat sau mediu caracterizat prin terorism ºi crimã organizatã, unde organizaþii teroriste vor conduce comerþul, recruta armate, dirija bãnci, cu investiþii în acestea ºi în zonele de teroare spun totul. Suntem aproape de final în ceasul al 12-lea pentru lumea civilizatã, deci se impun mãsuri urgente. Nu întâmplãtor la declaraþia summitului NATO din Þara Galilor s-a analizat la punctul 79 acest fenomen periculos ºi s-a stabilit cã la fiecare summit sã se analizeze ca problemã distinctã ºi obligatorie.
de 24 ani un reper al cetãþii
14
sãnãtate
23 - 26 octombrie 2014
Primãria Timiºoara nu a primit, încã, niciun ban de la Guvern pentru finanþarea lucrãrilor la Spitalul de Copii l Declarativ, banii existã, urmând sã fie viraþi prin DSP Timiº
Foto TIMPOLIS
O parte din suma de cinci milioane de lei, promisã de Guvern ca sprijin pentru finanþarea lucrãrilor la noul corp de clãdire a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”, a ajuns în conturile DSP Timiº. Pentru a crea cadrul legal care sã permitã utilizarea acestor bani de cãtre Primãria Timiºoara, instituþia a semnat, acum douã sãptãmâni, un acord cu DSP. Acesta ar trebui, a explicat edilul Nicolae Robu, sã creeze premisele achitãrii lucrãrilor cu bani de la bugetul de stat. ªi aceasta în condiþiile în care Primãria Timiºoara a achitat deja, din venituri proprii, trei milioane de lei. ligia.huþu@timpolis.ro
Lungul drum al banilor guvernamentali, de la promisiuni electorale la faptã Primãria Timiºoara a semnat acum douã sãptãmâni un contract cu Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº, prin care au fost create, din punct de vedere legal, premisele pentru ca Municipalitatea sã poatã primi sprijin din partea Ministerului Sãnãtãþii, prin DSP Timiº, pentru finanþarea lucrãrilor de construire a noului corp de clãdire a Spitalului Clinic de Copii „Louis Þurcanu”. Edilul Nicolae Robu a precizat ºi cã, pânã în acest moment, Primãria Timiºoara a achitat, din venituri proprii, pentru efectuarea unor lucrãri la obiectivul menþionat, suma de trei milioane de lei, prima platã efectuându-se în luna iulie a acestui an, potrivit informaþiilor oferite de edil. „Între timp, am mai primit zece ordine de platã”, informeazã primarul Nicolae Robu, adãugând cã documentul semnat acum douã sãptãmâni între Primãrie ºi DSP Timiº creeazã un cadru legal în baza cãruia ar fi posibilã efectuarea unor decontãri. Ar exista, în aceste condiþii, a explicat edilul, premise pentru ca o serie de plãþi efectuate deja de la bugetul local sã fie decontate. Dar nu existã încã certitudini în acest sens. „Noi nu vorbim doar despre construirea unui nou corp de clãdire la Spitalul de Copii, ci chiar construim un nou corp de clãdire la Spitalul de Copii Louis Þurcanu”, spune edilul, menþionând cã e nevoie de fapte, nu de vorbe goale pentru materializarea unui astfel de demers ºi cã, pentru ca Ministerul Sãnãtãþii sã poatã sã susþinã financiar acest proiect, a fost nevoie de acest contract semnat între DSP ºi beneficiar
O aripã a Spitalului de Copii “Louis Þurcanu”, din Timiºoara (Primãria Timiºoara – n.r.), document în baza cãruia sã poatã fi alocate fonduri din totalul celor cinci milioane de lei promiºi de cãtre Guvern. „DSP Timiº nu avea prevãzut în bugetul pentru acest an un astfel de obiectiv”, precizeazã Nicolae Robu, adãugând cã drumul cãtre obþinerea propriu-zisã a fondurilor este destul de anevoios ºi cã a existat pânã în acest moment multã retoricã politicã pe acest subiect, fiind întreprinse, însã, puþine demersuri legale. „Cei care nu au fãcut în viaþa lor nimic rãmân în ignoranþa lor”, a declarat edilul, precizând cã nu doreºte sã facã referiri concrete la persoane, dar evocând aluziv persoana fostului viceprimar al oraºului, actualul deputat PSD Sorin Grindeanu, care, prin intermediul unei campanii mediatice menite sã îl propulseze în Parlament, le-a promis timiºorenilor, în decembrie 2012, cã va finaliza noua construcþie a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”. Edilul Nicolae Robu a explicat ºi cã, pentru efectuarea de plãþi din buget, DSP Timiº trebuie sã includã în bugetul propriu susþinerea acestui obiectiv, întrucât, a mai informat edilul, în cazul tuturor instituþiilor publice, este necesarã întocmirea unor fiºe de obiectiv, cu specificarea unor parametri tehnico-economici ºi cu menþionarea explicitã a surselor de finanþare de la bugetul de stat ºi din veniturile proprii.
Banii promiºi de Guvern, alocaþi în baza unor înþelegeri verbale „Am trimis Guvernului douã a-
Publicitate
de 24 de ani un reper al cetãþii
Nicolae Robu drese prin care am solicitat sã asume un procent din finanþarea totalãa acestui obiectiv, cu menþionarea unor termene de platã”, afirã primarul, argumentând cã doar printr-o asumare publicã, efectuatã în baza unor documente, se poate vorbi despre certitudini în ce priveºte susþinerea concretã, cu suma de cinci milioane de lei indicatã de Guvern, a construirii noului corp de clãdire a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”. În absenþa unor astfel de asumãri concrete, bazate pe documente scrise, a mai explicat edilul, pot exista situaþii în care sumele prevãzute a fi alocate sã nu se regãseascã la nivel de plãþi efective, întrucât existã ºi finanþãri ce nu se materializeazã, pentru cã, în timpul execuþiei bugetare propriu-zise, se pot înregistra abateri sau pot apãrea situaþii în care ordonatorul de credite sã considere cã e mai important sã aloce sumele prevãzute cãtre alte obiective. Acesta este ºi motivul pentru care pot apãrea uneori discordanþe între prevederile bugetare ºi execuþia finalã,
Sorin Grindeanu explicã edilul Nicolae Robu, care a precizat ºi cã nu cunoaºte în acest moment dacã existã posibilitatea de a converti plãþile efective efectuate din venituri proprii ale Primãriei în plãþi efectuate de la bugetul de stat, pentru a dobândi în acest fel certitudinea faptului cã Municipalitatea va putea beneficia de bani alocaþi de la bugetul de stat. Recent, Primãria Timiºoara a anunþat cã a mai finalizat, din venituri proprii, o investiþie de 400.000 de lei în beneficiul Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”, constând în inaugurarea unei linii de porþionare a hranei ºi a unei linii de spãlare a veselei la standardele de igienã care sunt impuse unei unitãþi de profil.
DSP Timiº, un intermediar pe lungul traseu al banilor alocaþi teoretic Totuºi, banii alocaþi de Guvern
pentru construirea noului corp de clãdire a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”, din Timiºoara, nu au fost viraþi nici în contul DSP Timiº, instituþiei revenindu-i doar rolul de a prelua de la Primãria Timiºoara devizele pe care figureazã toate cheltuielile pe care Municipalitatea le-a efectuat pânã în acest moment. Ulterior, aceste devize vor fi transmise la Bucureºti, de unde se va face decontarea sumelor deja cheltuite. Purtãtorul de cuvânt al DSP Timiº, Dana ªpac, spune, în ceea ce priveºte subiectul presupusei alocãri de cãtre Guvern a unei sume de bani pentru finanþarea lucrãrilor la corpul nou de clãdire a Spitalului Clinic de Copii “Louis Þurcanu” din Timiºoara, cã atribuþiile DSP Timiº constau în a prelua ºi a înainta cãtre Bucureºti toate devizele de cheltuieli care au fost efectuate pânã acum. “Banii sunt alocaþi pe hârtie (în contul DSP Timiº – n.r.). Ei existã la Bucureºti ºi lucrãrile efectuate vor fi decontate. (...) Aceasta este procedura. Primãria trebuie sã înainteze spre noi devizele, iar Bucureºtiul dã OK-ul. Banii vor fi repartizaþi Primãriei dupã ce DSP primeºte devizele cu semnãturile celor implicaþi. Apoi se deconteazã suma cheltuitã”, a explicat purtãtorul de cuvânt al DSP Dana ªpac. Aceasta nu a fãcut referiri concrete la suma exactã care ar fi alocatã de cãtre Guvern pentru lucrãrile de la Spitalul de Copii din Timiºoara, explicând doar cã existã un act normativ care prevede alocarea de la bugetul de stat a sumei de cinci milioane de lei pentru lucrãrile la Corpul B al Spitalului Clinic de Copii din Timiºoara. „Primãria Timiºoara trebuie sã depunã la DSP Timiº toate documentele care atestã plãþile efectuate, pe care sã figureze semnãturile beneficiarului lucrãrii (Primãria Timiºoara – n.r.) ºi semnãturile tuturor furnizorilor de servicii de pânã acum, adicã furnizorii de materiale, diriginþii de ºantier etc. Banii cheltuiþi vor fi decontaþi. Asta e procedura”, a mai precizat purtãtorul de cuvânt al DSP Timiº Dana ªpac. Întrebatã dacã nu ar fi existat modalitãþi legale mai puþin complicate, care sã nu presupunã un parcurs birocratic atât de sinuos al banilor, iar fondurile alocate de la bugetul de stat pentru proiectul construirii noului corp de clãdire al Spitalului de Copii sã fi fost transferate direct în contul Primãriei Timiºoara, purtãtorul de cuvânt al DSP, Dana ªpac, declarã cã procedura nu e complicatã, adãugând cã “DSP este o instituþie de tehnocraþi, de profesioniºti”, care îºi propun sã rãmânã la distanþã de jocul politic ºi, prin urmare, “nu discutãm variante, pentru cã eu nu sunt în mãsurã sã discut alte variante”.
integrame
23 - 26 octombrie 2014
15
Un pescar dãdea la undiþã într-un loc unde pescuitul era interzis. Un paznic se apropie de el ºii zice: - Trebuie sã plãtiþi amendã, aici pescuitul e interzis! - Eu nu pescuiesc, îi fac doar baie ramei ãsteia! zice pescarul ridicând bãþul din apã. - Deh... amenda tot trebuie sã plãteºti, ca rama ta nu are slip ºi asta nu e plajã de nudiºti. l Mama vine acasã într-o hainã nouã de blanã. - Când þi-a cumpãrat tãticu blana? - întreabã fiul - Dacã m-aºi fi bazat pe taicã-tu nu te-aº fi avut nici pe tine... l Vãd domnule cãpitan cã sunteþi indispus, s-a întâmplat ceva rãu? - Eu toatã viaþa am jucat la lotto, ºi iatã, în sfârºit am câºtigat premiu cel mare. - Pãi asta e de bine domnule cãpitan. - Pentru unii da, pentru alþii, nu. Premiul al doilea ºi al treilea au primit bani, iar eu am primit cadou o croazierã pe vasul nostru. l La un spital de nebuni, un reporter întreabã un nebun: - Vã place aici? - Da, foarte mult! Cel mai mult îmi place sã îl ajut pe doctor. - Foarte frumos din partea dumneavoastrã. Dar cum îl ajutaþi? - Doctorul aleargã asistentele, iar eu le pun piedicã. l Merg doi beþivi pe drum, unu se adreseazã celuilalt: – Pariu pe o sticlã de votcã cã, primul cuvânt care mi-l va spune soþia, când voi ajunge acasã, va fi ”iepuraº”. – Tu mai bine te-ai uita la tine, beat, murdar… ce iepuraº?? – Pariu? – Lasã cã o ºtiu eu pe nevastã-ta, o scorpie nu alta… – Pãi faci pariu, sau nu? – Bine, aºa sã fie. Ajung la casa primului, iar acesta: – Iepuraaaº, deschide uºa, noi am venit. – Iepuraº?!! Beþivule nenorocit, du-te sã nu te vãd! l O familie se duce pentru prima datã la restaurant ºi dupã ce termina toþi de mâncat, soþul plãteºte ºi îi spune discret chelnerului, încercând sã evite adevãrul pentru a nu cãdea în ridicol: - O sã vã rog frumos, sã îmi puneþi resturile la pachet. ªtiþi, pentru cãþel... -Bineînþeles domnule. La care copiii în gura mare : -Uraaaaaa!!!! Ne cumpãrã tati cãþel! l -Domnule profesor, când folosim cuvântul “etcetera”? -Atunci când vrem ca lumea sã creadã cã ºtim mai mult decât spunem! l Un tip cam beat, împreunã cu doi prieteni, conducea cu o vitezã nebunã pe strãzile oraºului. Prietenii nu mai puteau rezista ºi l-au rugat sã opreascã: – Opreºte, coborâm. ªoferul se opri ºi când ei au ieºit, le strigã din urmã: – Laºilor! Îngerii mei pãzitori nu-mi vor da voie sã fac accident! ºi o porni din nou din loc. Peste câteva minute, cineva din spate îl lovi uºor pe umãr ºi spuse: – Suntem îngerii tãi pãzitori. Opreºte… ºi noi dorim sã coborâm.
de 24 de ani un reper al cetãþii
16
23 - 26 octombrie 2014
publicitate
E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910
de 24 de ani un reper al cetãþii
Director Executiv: Melania CINCEA
Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU
ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS
Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.