atit locurile de casa, cit si, mai ales si mai tirziu, viile. De pila la 10 septembrie 1650 un loc de casa la Muscel-Buzáu avea 12 prájini in lat si 17 in lung, in timp ce tot acolo via se másura cu pogonul iar ocina cu stinjenu1215.
Piná. la mijlocul secolului al XVIII-lea, pdjina este amintitá In documente fie singurá, fie, mai ales, insotind unele unitáti de tifásurat suprafetele, ca falcea, ferdela2" i cezverta217; de la mijlocul acestui secol, prájina apare cel mai adesea turi de pogon, indeosebi la másuratul viilor218. Este insá greu
de spus In mod sigur dad aceastl pdjiná era o másurá de
lungime2" sau una de suprafatá. Prima ipotezi este mult mai tinind seama si de faptul cá., in documentele mai tirzii, prájina era folositá la másuratul pogoneste"220. Cit priveFte märimea präjinei, ea a variat decursul vremurilor intre 16 Fi 24 de palme, adicä 2-3 stinjeni. La mijlocul secolului al XVIII-lea, prIjina folositá In judetul Prahoya se márise, de indatá ce, la 25 ianuarie 1764, se spune
un loc din Urlati, másurat Cu prájina cea veche", avusese patru pogoane; iar acum, cu prájina de acum, s-au gásit pogoafne 3, cez(virte) 1, pdjinl 1 pol221", deci o diferentá de trei sferturi de pogon la patru pogoane. La sfirsitul secolului al XVIII-lea, prä jina avea 18 palme, adicä doi stinjeni i douci palme!!!. La 5 aprilie 1816, boierii 215 Acad. R. S. Romania, DCCXC/19. zie Vezi si doc. din 15 ian. 1582, cind au loc urmatoarele vinzasi de ocine la Ponoare: o falce si o prajina, o prajina si o ferde15., o funie si o
prajing. etc. (Arh. st. Rimnicul Vilcea, XV/2).
217 Vezi doc. din 17 oct. 1736, In care se vorbeste despre o cezverta, o.
giumatate" de pajilla si un pas (Rev. arhivelor", 1946-1947, p. 312), ala Vezi doc. din: 1674, 1680, 1699, 1720, 1721, etc. (Arh. st. Bnc., Mitr. Tarii Romanesti, I4XXIX/1, Acad. R. S. Rominia, XLV/118.
CCCLXXV/146, Muzeul de istorie, Bucuresti, nr. 30434, Buletinul Com.
istorice", XI, 1932, p. 92, Rev. arhivelor", VII/2, p. 302). 119 La 1699, de pila, se aminteste o suprafatii de pamint avind o jumatate de pogon si 100 de prajini; ad i prajina este unitate de lungime
(Acad. R. S. Romania, XLV/118). Tot asemenea unitati de lungime sint prajinile de pamint amintite la 29 mai 1606, care avean valori cuprinse Intre 50 si 150 de aspri (Acad. R. S. Rom5.nia, CCCl/30). 220 SPIRU HARET, Ad de hotdrnicie a mofiei
p. 4 (hotarnicie din 1845).
Bucuresti, 1894,
221 Buletinul Com. istorice", V, p. 259.
"22 Analele Acad. Rom., Mem. Sect. ist.", s. III, t. XXIX,1946
1947, p. 15.
75
www.dacoromanica.ro