In aceastä hotärire se prevedea: indreptarea nzasurilor de co-
turi, cintaa cunzpene ,si oca/e, la toti de obste, Jara" osebire", dupa orinduiala intocmita". Totodatä, se trimit de cätre comisie, in fiecare judet, mäsuri drepte, adecä un cintar, o cumpänä cu dramurile ei i un tacim de ocale i coturi, cite vor fi de trebuintä, pecetluite cu pecetea Divanului", precum
si douä peceti cu care cei orinduiti cu aceastä treabI in
judet" urmau sä pecetluiascä toate másurile aflate acolo. Toti locuitorii care aveau astfel de mäsuri erau obligati sä. se prezinte Cu ele la cei orinduiti cu indreptarea mäsurilor in judete; cele dovedite exacte dupä etaloanele existente erau pecetluite pentru exactitate; cele considerate nedrepte" erau restituite
ca necorespunzkoare. Pentru punerea pecetilor nu se percepea nici o taxä.
Termenul Ora* la care trebuiau indreptate" toate mäsurile a fost stabilit la sfirsitul lunii iulie 1831. Dupä aceastä datä, cei prinsi c5. foloseau mäsuri nepecetluite urmau sä fie amendati cu 100 lei cei ce vindeau cu coturile si Cu 50 lei ceilalti"I4.
Subliniem faptul ca primele miisuri care au lost reglementate au lost cele folosite in comer ç, ceea ce dovedefie ca' dezvoltarea acestuia a lost cauza principalii a reglementarii sistemului de masuri.
Mai tirziu, la 11 aprilie 1835, urmind exemplul Frantei, unde Napoleon I introdusese sistemul metric, marele vornic
al treburilor dinläuntru Mihai Ghica a aleátuit un proiect
pentru introducerea sistemului metric fi in Tara Ronilineascii,
proiect rämas insä ail urmäri. Meriti insä a aminti de acest proiect, deoarece Tara Rom'cineasai a fost printre primele Pri din Europa care a incercat sa" introduc'éz sistemul metric de masizri si greutati.
In acest interesant proiect de indreptarea mäsurilor de capacitate, de soliditate potrivit pä meridianul pämintului" se aratä cä asezarea mäsurilor psi un temei statornic s-au cunoscut di neamurile mai luminate cà este de cea mai neapäratà
trebuintä; de aceia, acele neamuri au chibzuit o sistimä de mäsuri care, aflindu-sä in naturä, sä vor putea pästra totdea14 Arh. st. Buc., Munic. Bucuresti, dos. 11/1831, f. 6 v-8. 29
www.dacoromanica.ro