vamä de la un car mare incärcat numit masa", cite o jumätate de fertun2; in acelai an, se definege maja ca fiind carul
inca'rcat numit in limba obifnuita masa". Mai tirziu, in Transilvania, maja fi-a pie rdut acceptiunea initiala de car mare, devenind sinonima cu chztarul (massa seu centenarius), motiv
pentru care vom vorbi de maja din Transilvania la cintar. In schimb, acceptiunea de majä = car mare s-a pästrat in Tara
Româneascä §i Moldova pinä tirziu, in secolul al XIX-lea. In Tara Romaneasca, maja este una dintre cele mai vechi mäsuri amintite in documente, fiind mentionatä la 1374, cind Vlaicu vodä.' däruia mänästirii Vodita, printre altele, §i o majä (Mama) de cearä'4. Ind din secolele XIVXV, maja avea acceptiunea de car mare, de vreme ce Radu cel Mare, dom-
nul tärii (1495-1508), comanda la Bra§ov un car mare, ferecat de o majr5. Faptul cà maja era o mäsurá mare rezultä §i. din imprejurarea cà, la inceputul secolului al XV-lea, tirgovi§tenii
pläteau varnä la o majä de pqte suma de 12 ducati6,
sumä destul de insemnatä i cI, in aceea§i vreme i in secolul al XVI-lea, vama de la o majà de pe§te era cu mult mai
mare decit aceea perceputä de la un car obi§nuit de pqte.
Astfel, la inceputul secolului al XVI-lea, cei care särau pe§te
In bältile mänästirii Tismana pläteau 15 aspri de majä, de aproape patru ori mai mult decir pentru un car obi§nuit, pentru care se pläteau numai patru aspri7.
Mai tirziu, in secolele XVIIXVIII, cuvintul majà a devenit sinonim cu carul mare tras de §ase boj. In citeva documente din aceastä vreme (1669, 1672, 1679, 1747) se aratä astfel cà mitropolia din Bucure§ti avea dreptul sà ja de la balta Greaca cite 2 Doc, priv. ist. Rom., C, veac. XIV, vol. I, p. 202. 3 Ibidem, p. 203.
4 Ibidem, B, veac. XIIIXV, p. 27. 5 GR. ToCILEscu, 534 documente, p. 203.
6 Doc, priv. ist. Rom., B, veac. XIIIXV, p. 80. La aceeasi IngsurA mare nu la cintarul de mai tirziu se referà privilegiile comerciale acordate brasovenilor, in care pentru maja (centenarius, masa, mama) de cearil se prevede o yam& de 12 ducati (I. BOGDAN,
Relatiile, p. 15, Urkundenbuch, III, p. 546, IV, p. 222 etc.) 7 Doc. priv,. ist. Rom., XVI, vol. I, pp. 14 112, 287 passim.
si 57; vezi si vol. II pp. 64,
252
www.dacoromanica.ro