negotului i linistirea intre neguvitori i cumpáritori, cum si
intre proprietari i locuitorii clácasi", hotáráste: desfiintarea vechilor chile diferite folosite in judge; suma hotarita introducerea unei masuri unice, chila de oca' 400, fácutá ajar cu gnu, mei, porumb i orz, impánitá In 10 baniti, una de ocá 40, sau in 20, pentru inlesnire la mlsurátoare si drat, una de ocá 20"; se vor trimite la ocirmuirile judetelor cite douá banive,
una de 40 socotitá zece in chill si alta de ocá 20, socotitá 20 in chill" 427.
Iatá ce spune i Iordache Golescu in dictionarul su ramas In manuscris despre aceastá uniformizare a chilei: banitá chilás aseamáná la trebuin; i insemneazá o másurá cu care se másoará bucatele; insá banita este de od 44 iar chila dá 8 banite, adic d 005. 352. Banita se aseamáná cu ferdela nemteascá, iar chila cu gáleata (folositá in Transilvania
N.S.), insá atit banita este mai mare decit ferdela, cit
chila mai mare decit gáleata. Acum (deci la 1832), chila s-au mai márit, fácindu-se de zece bániyi i banita de 40 °el, care vine chila de 400 ocácc428.
Desi a trebuit s infrunte in toate judetele i schelelea tárii traditia folosirii unor chile diferite, aceastá nouá capacitate a chilei s-a impus treptat in toatá Tara. In situatia rodirii" pe anul 1832, intocmit5 la inceputul anului 1833, toate cantitátile de cereale sint calculate in chile de 400 de ocale429, ceea ce aratá cá, oficial, chila era consideratá ca avind aceastá capacitate. Cu toate acestea, márimea chilei a continuat s inregistreze unele variatii i dupá anul 1832, dar diferentele inregistrate intre diverse chile si aceea oficial de 400 de ocale, denumitä. chila reirii"430, au fost mult mai mici ca inainte. Astfel, intre
anii 1837-1838, un englez, Charles Cunningham, in trecere 427 Arh. st. Buc., Vomicia din lä.untru, dos. 694/1833, f. 238 si Bule-
tin", gazetil oficiahl, 16 ian. 1833, p . 16.
428 Acad. R. S. Romiinia, ms. rom. 850, f. 166 y.
429 Amalele parlamentare", t. III, partea I, 1832-1833, p. 450. Vezi si Cantor de avis si de comers", 1837, p. 8. 488 I . COJOCARU, op. cit., II, p 547. 215
www.dacoromanica.ro