2) DELNITA SI JIREBIA
Erau alte forme de impgrtire a pgmintului obstii. Cuvintul delnitg este de origine slavg, derivind de la dél = parte, delnita fiind partea ce se cuvine unei familii care vade intr-o
casg""). Ca si mosul" sau bgtrinul", delnita era un drept nedeterminat pe teren; hotgrnicirea ,sau alegerea" se fIcea de obicei la vinzarea delnitei sau cind stgpinul ei dorea sg din devglmgsie.
Fiecgrei delnite li revenea un numgr de stinjeni in pgmintul arabil al satului. Astfel, la 1776, satul Jupinesti-Muscel avea 50 de delnite care delnite se numesc cgminurile caselor si fiecare delnitg are si mosie in cimp de delnitg cite stinjeni 60". Alteori, fiecgrei delnite Ii revenea un numgr de locuri calculate in zile de argturg, despre care vom vorbi mai departe. Delnitele nu erau egale intre ele, in documente intilnindu-se in sate diferite delnite de trei pogoane, de 296 de pogoane etc.12
In Moldova, delnita avea de obicei o altä: acceptiune: aici se
numeau delnite locurile de finete, amintite adeseori in do-. cumente. Nici aici delnitele nu erau egale, In documente intilnindu-se delnite de 12, 34 prgjini etc.'3. Cit priveste jirebia, ea era corespondentul delnitei in Moldova, fiind intinderea de pgmint necesarg pentru intretinerea
unei familii. Cuvintul este tot de origine slavg, Insemnind alegere la sorti" aceasta, deoarece locurile respective se trggeau la sorti, dupg cum ne informeazg cálgtorul italian N. Barsi'5. 14 Ibidem, pp. 108-110. 11 Rev. arhivelor", V/1, 1942, p. 81. 12 1. BRAESCU, Mdsurarea pdmintului la rormini, pp. 24-25.
Arh. Bas.", 1935, pp. 179, 258. 14 P. P. PANAITEscu, op. cit., pp. 111-113; B. P. Hasdeu, in Arhiva istoricA", III, p. 164 si R. ROSETTI, op. cit., p. 87 si urm. 14 C. C. GIURESCU, Le voyage de Niccolo Barsi en Moldavie (Mélanges
de l'école roumaine en Prance", I, 1925, pp. 307-308).
105
www.dacoromanica.ro