revista Piatra Corbului

BICAZ

T PIA RA

PIATRA CORBULUI REVISTA ASOCIA}IEI CULTURALE „PIATRA CORBULUI” DIN BICAZ ANUL I l NR. 2 l APRILIE-IUNIE 2009

DIN SUMAR: Pledoariepentrucarte(p.4) lS\neamintimdecaracter(p.5) l„EpopeeaBicazului”(pp.6-7) lApari]iieditoriale(pp.8-9) lBicaz – gazd\ ospitalier\ pentru pre[edintele Poloniei (p. 11) l Amintirile unui veteran (p. 12) lPortul popular din zona Bicazului (pp. 16-18) l Duc in altum (p. 19) l„Iar adev\rul v\ va face liberi” (pp. 20-22) lPermise auto biometrice (p. 22) lFotbalullaBicaz(pp.28-30)

EDITORIAL

Timpul – m\sura tuturor faptelor Evenimentele petrecute pe parcursul atâtor milenii ale civiliza]iei omene[ti au fost consemnate sub diferite forme: s\pate `n piatr\, scrise pe pl\cu]e de argil\ ars\, pe papirus, pe hârtie, pe pl\ci de marmur\ sau bronz, completate cu desene simple pe diferite materiale, picturi [i sculpturi, mozaicuri [i alte lucr\ri de art\.

Prin aceste forme de exprimare am putut afla evolu]ia societ\]ii omene[ti de pe Terra, a culturilor existente pe toate continentele. Pe baza acestora s-a putut afla de istoria evenimentelor petrecute din zorii umanit\]ii [i pân\ `n prezent, formele de organizare ale diferitelor popoare, civiliza]ia lor, ciocnirile `ntre civiliza]ii, progresul realizat de fiecare orânduire social\. Cronicile marilor civiliza]ii cunoscute dep\[esc patru milenii. Enciclopediile [i descoperirile arheologice [i geografice ne pun la dispozi]ie noi date, pentru a ne oferi informa]iile pe care le dorim, având `n vedere tendin]ele de globalizare ale economiei mondiale [i de protejare a planetei, asupra c\reia planeaz\ pericolul polu\rii, al topirii accelerate a ghe]arilor, al afect\rii stratului de ozon, al de[ertific\rii unor mari zone de pe continente, al adâncirii discrepan]ei `ntre statele bogate [i cele s\race.

Istoria recent\ a României, care de la 1 ianuarie 2007 este ]ar\ membr\ a Uniunii Europene, a cunoscut momente de glorie, dar [i e[ecuri regretabile. Dac\ ne `ntoarcem `n timp, pentru a ne cunoa[te trecutul istoric [i a-l compara cu realit\]ile actuale, se pot prezenta urm\toarele fapte: – `n primii 45 de ani ai secolului XX, România a participat la trei r\zboaie; – de 64 de ani `n România a domnit pacea; – `n secolul trecut România a fost regat pân\ la 30 decembrie 1947, republic\ popular\ [i apoi socialist\ apar]inând lag\rului comunist timp de 41 de ani, iar de la 22 decembrie 1989 a devenit republic\ cu dezvoltare capitalist\.

Actuala criz\ economic\, care a afectat toate statele puternic industrializate, dar [i restul ]\rilor lumii, pericolul `narm\rii cu arma atomic\ a unor state ce pot provoca noi r\zboaie pe glob, conflictele armate existente `n zona lumii musulmane cer efort diplomatic [i conlucrare `ntre state cu orânduiri sociale diferite.

Totul se poate rezolva `n timp! Uniunea European\ se poate redresa din punct de vedere economic, investi]iile [i solu]ionarea asigur\rii cu petrol, gaze [i energie electric\ fiind cheile succesului.

Timpul `nseamn\ realiz\ri `n toate domeniile. Fiind contemporanii acestui timp, suntem interesa]i `n cel mai `nalt grad de ceea ce se `ntâmpl\ `n prezent [i de ce ne poate oferi viitorul imediat. Cu cât gradul de preg\tire intelectual\, [tiin]ific\ [i politic\, dublat de o consolidare a unei structuri religios-morale a societ\]ii, r\spunde rezolv\rii problemelor cu care se confrunt\ ]ara noastr\, cu atât mai mult trebuie s\ devenim responsabili pentru a ne educa permanent, deoarece urmeaz\ schimb\ri de genera]ii, care `n timp va trebui s\ ne asigure ceea ce merit\m!

Timpul are valoarea lui, iar omul trebuie s\ `l fructifice cu `n]elepciune!

Constantin BURUEAN

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

3

CARTE FRUMOAS|...

Pledoarie pentru carte Convertind semn `n gând [i gând `n semn, acumulând averi din acest schimb de daruri, omul adev\rat – rege al universului –, iese astfel din fiindul lucrurilor cu limitele lui spa]iale [i temporale, din „absen]a `ntre dou\ inexisten]e”, `nvinge boala [i p\trunde nou-n\scut c\tre cer, transfigurat de bucuria plenar\ a revela]iilor [i extazelor, `ntr-o lume miraculoas\ de esen]e, sc\ldat\ `ntr-o mare de lumin\.

Noua lume, zidit\ prin cuvânt, reveleaz\ o alt\ realitate - a permanen]ei [i ubicuit\]ii, c\ci „a numi” semnific\, `n toate teogoniile, „a crea”, [i nu numai pentru cre[tini este o certitudine faptul c\ „la `nceput era Cuvântul” [i „toate prin El s-au f\cut, [i f\r\ El nimic nu s-a f\cut din toate câte s-au f\cut. ~n El era via]a, [i via]a era lumina oamenilor” (In. 1,1.3-4).

Dintre toate `ncerc\rile de a defini cartea [i rosturile ei, nici una nu s-a dovedit a fi satisf\c\toare. Singura modalitate de a-i surprinde ceva din tain\ [i miracol r\mâne cea a metaforei, a liricului, care-i adaug\ astfel „ne`n]elesuri [i mai mari”, sporindu-i „vraja nep\trunsului ascuns”.

Cartea sluje[te cunoa[terea, fiindu-i una dintre uneltele cele mai productive.

Ea ne ofer\ inteligen]\ uman\ stocat\, un imens tezaur de informa]ii, modele morale, emo]ii [i sentimente. Confer\ noble]e [i sens, for]\ [i temeinicie.

Limpeze[te `ndoieli, `nso]ind pa[ii gândului [i ai zilelor, potole[te setea de cunoa[tere [i de nemurire, descoper\ [i neteze[te calea spre des\vâr[ire - c\l\uz\ altruist\ a Binelui, Frumosului [i Adev\rului - r\mânând prietenilor ei fideli „un stâlp de lumin\ cald\ `n jurul c\ruia cre[te [i `nflore[te via]a”.

Pân\ nu demult, cartea tip\rit\ st\tea lini[tit\ [i modest\ `n rafturile bibliotecii, a[teptând s\ fie aleas\ spre a-i revela c\ut\torului for]a imens\ [i binef\c\toare, `mplinirea.

Ast\zi `ns\ tehnologiile electronice invadeaz\ spa]iul infodocumentar al bibliotecilor, completându-l cu carte electronic\ [i reevaluând informa]ia stocat\, nu dup\ principiul cumulativ, pe criteriul cantit\]ii [i al rezisten]ei fizice a documentului, ci dup\ conceptul calitativ al relevan]ei, bazat pe atitudinea critic\ `n selec]ia [i ierarhizarea valorilor.

Astfel, for]a tehnologiei informa]iei, corelat\ cu filozofia prospectiv\ [i cu voin]a teleologic\ a spiritului uman, cultiv\ perenitatea cunoa[terii prin intermediul bibliotecii viitorului. Principiul c\r]ii, ca [i al bibliotecii, nu va disp\rea niciodat\: cartea va r\mâne `n lumea comunic\rii intermediate, a culturii superioare [i trainice, modalitatea fundamental\ de decodare [i exerci]iu al libert\]ii, tocmai prin for]a de simbol a cuvântului [i, mai ales, „prin complicitatea ei des\vâr[it\ cu omul”; biblioteca „protez\ a memoriei”, va avea aceea[i menire de centru de intermediere complex\ `n universul informa]iei.

4

Memoria cunoa[terii r\mâne definitorie pentru esen]a umanit\]ii, informa]ia fiind liantul ei cel mai puternic.

Pentru ap\rarea individului de explozia informa]ional\ n\ucitoare [i sprijinirea lui `n dobândirea unei autonomii culturale [i spirituale, presta]ia didactic\ din [coli nu mai folose[te modelul bazat pe asimilarea [i reproducerea informa]iilor, ci pe dezvoltarea abilit\]ilor de interpretare critic\, comentare original\, ordonare [i coroborare a surselor.

Astfel, ea ofer\ tehnici de munc\ intelectual\, stimuleaz\ gustul pentru lectur\, urm\rind realizarea educa]iei pentru informare la toate nivelurile de `nv\]\mânt.

Dar obiectivul principal cerut de viitorul omenirii nu vizeaz\ performan]ele diferitelor tehnici, ci atitudinile [i comportamentele morale ale celor care sunt ini]ia]i `n folosirea tehnicilor respective. Tehnologiile se dezvolt\, cresc [i se rafineaz\, completându-se [i cu performan]e intelectuale la ad\postul unor etici superioare.

Emiterea unor p\reri despre diminuarea lecturii [i dispari]ia cititorului nu are temei, c\ci, urm\rind caracteristicile profunde ale fenomenului, s-a constatat c\ autoritatea lecturii a crescut `n timp: „a citi” a devenit sinonim cu „a decoda” tot felul de mesaje, astfel `ncât omul „cite[te” nu doar texte, ci [i diagrame, h\r]i, scheme, chipuri. {coala, ca [i biblioteca, prin ac]iuni specifice [i sinergice, lucreaz\ la baza zidirii omului, a personalit\]ii, aruncând `nspre rodire s\mân]a bun\ [i miraculoas\ a Cuvântului `n ogorul sufletelor, o lumineaz\ [i o `nc\lze[te prin cunoa[tere [i dragoste cu o bucurie mereu crescând\, ca s\ instituie suprema]ia cuvântului rostit [i scris care `nal]\ edificii, deschide lumi, spore[te mereu nevoia de semn [i gând.

Elogiind „lumina din c\r]i”, Calinic Argatu, `n deschiderea lucr\rii Bucuria lecturii, afirm\ c\ aceasta e „un mod al pre]uirii spiritului, o form\ a admira]iei, o practic\ a fericirii… Pentru mine, lectura r\m\sese un obicei, un prilej de s\rb\toare a min]ii, `ns\, odat\ cu ea, mijea [i ispita, z\g\zuit\ mult timp de sfial\, de a trece de la starea de cititor la aceea de mânuitor al condeiului”.

Este cunoscut\, de asemenea, m\rturisirea de dragoste [i de `nchinare adus\ c\r]ilor de c\tre Nicolae Iorga: „O, sfintele mele c\r]i, mai bune [i mai rele, pe care soarta prielnic\ mi le-a scos `nainte, cât v\ datorez c\ sunt om, c\ sunt om adev\rat !”.

Omul, format la [coala de ast\zi nu numai pentru a mânui tehnici [i oportunit\]i vizând o bun\ inser]ie `n social, trebuie s\ traduc\ `n `ntreaga sa via]\ valorile autentice moral-cre[tine. Astfel, mobilizându-se con[tient [i creator `n efortul de a sluji genera]iile, nu va l\sa nimic la voia hazardului.

Cel ce cite[te trebuie s\ fie convins de menirea sa de a-[i `nscrie cu cât de pu]in trecerea prin vremelnicie [i c\ „ceea ce `ncepem prin lectur\ merit\ s\ `mplinim prin via]\”.

Rodica SCRIPCARIU

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

MEMENTO

S\ ne amintim de caracter

Dac\ ar fi s\ gândim termeni echivalen]i caracterului, probabil n-am gre[i prea mult dac\ ne-am raporta la respect sau chiar responsabilitate: fa]\ de semeni, de noi `n[ine, de o activitate, de animale sau de obiecte.

F\r\ rela]ie nu exist\ caracter, dar el nu exist\ nici `n afara valorilor, fiind o pecete a comportamentului cuiva, a unui grup, a unei institu]ii sau chiar a unei `ntregi societ\]i. ~n structurarea sa, un rol important revine modelelor culturale pe care se constituie fondul de deprinderi sociomorale [i suita de valori impuse [i cultivate de colectivitate.

Ceea ce rezult\ [i prin care se traduce caracterul este atitudinea, reac]ia noastr\ `n fa]a evenimentelor `n func]ie de care suntem aprecia]i, l\uda]i sau blama]i. Nu intereseaz\ atitudinile de conjunctur\ sau variabil\, ci doar cele stabile, generalizate [i definitorii pentru subiect. O atitudine nu este ceva superficial, nejustificat sau lipsit de valoare pentru o persoan\. Dac\ o analiz\m `n componentele sale, vom descoperi, `n primul rând, c\ ea reprezint\ latura orientativ\ a caracterului (inten]ia), cea care ne direc]ioneaz\ `n ac]iunile noastre, dup\ cum, `n al doilea rând, asigur\ reglajul sau `ndeplinirea efectiv\ a ac]iunilor.

Componenta cognitiv\ confer\ unei atitudini ra]ionalitate, o adoptare argumentat\, justificat\. Nu promov\m o atitudine f\r\ s\ o `n]elegem, f\r\ s\ reflect\m la consecin]ele promov\rii sale. Dac\ la o persoan\ predomin\ aceast\ component\, tr\s\turile caracteriale vor fi configurate c\tre luciditate, pruden]\ r\ceal\ sau reflexivitate.

Componenta motiva]ional\ explic\ leg\tura sigur\ `ntre atitudine [i trebuin]ele, aspira]iile sau scopurile noastre. Este partea care ne tr\deaz\ suficient cu privire la comportamentul nostru. {tim c\ trebuin]ele de cunoa[tere, estetice sau de autorealizare sunt tipic umane, asigur\ `mplinirea [i poate chiar fericirea.

Exist\ `ns\ [i trebuin]ele de baz\, fundamentale, specifice [i animalelor, cum ar fi trebuin]ele fiziologice, de securitate sau afiliere. Dac\ predomin\ componenta motiva]ional\, caracterul va suferi o configura]ie ca

atare [i vom observa persoane dornice de `mplinirea fiziologic\, al]ii vor fi binecunoscu]ii alerg\tori dup\ `mplinirea material\ (scopul este interesul material pentru care dispun de un arsenal de strategii). Unii sunt orienta]i c\tre realizarea social\, `n timp ce al]ii c\tre `mplinirea spiritual\.

De aici, o varietate de profiluri umane: egoi[ti, altrui[ti, zgârci]i, lacomi, lingu[itori, `n]elep]i, r\bd\tori, iert\tori, one[ti, loiali, toleran]i etc.

Componenta afectiv\ semnific\ tr\irile noastre fa]\ de practicarea atitudinii. Dac\ sim]im c\ ne identific\m cu ea, atunci cu siguran]\ o vom promova [i ap\ra `n raporturile cu ceilal]i, dar va asigura [i suportul energetic ac]iunilor noastre. {i aceast\ component\ poate predomina `n raport cu celelalte, dând caracterului o configura]ie specific\: sentimental\, tandr\, afectuoas\. ~n sfâr[it, autoreglajul comportamentului este dat de componenta voluntar\, apreciat\ `n psihologie drept cea mai important\ `n configura]ia

caracterului. O persoan\ poate fi bun\, miloas\, dispus\, s\ sprijine alte persoane, dar nu are [i voin]a necesar\ s\-[i finalizeze inten]iile.

F\r\ voin]\, simpla orientare este insuficient\. Sunt `ns\ [i situa]ii când oamenii cu voin]\ nu dispun de orientarea necesar\, ac]ioneaz\ f\r\ un suport cognitiv, sunt confuzi [i `n dezacord cu ceilal]i.

Pornind de la importan]a deosebit\ a componentei voluntare `n structura atitudinii, consider c\ actul educa]ional, indiferent de nivel, va trebui centrat [i pe dezvoltarea

voin]ei, a curajului abord\rii problemelor ori a asum\rii responsabilit\]ii.

Observ\m, deseori, `n cadrul experien]ei, c\ poten]ialul de autoreglaj de care dispune subiectul este o condi]ie hot\râtoare a reu[itelor. Avem mul]i oameni talenta]i, cu imagina]ie [i creativi, cu o logic\ [i coeren]\ demne de invidiat, dar care cedeaz\, se pierd `n lupta cu tenta]iile. Iat\ o suit\ de tr\s\turi voluntare de caracter, la care oricine poate reflecta `n dorin]a de a le practica [i care contribuie clar la dobândirea statutului de fiin]\ uman\: h\rnicia, disciplina, hot\rârea, autocritica, ordinea, devotamentul, demnitatea, st\pânirea de sine, tenacitatea, perseveren]a, exigen]a fa]\ de sine, modestia, curajul, punctualitatea, ambi]ia, loialitatea, promptitudinea, independen]a, con[tiinciozitatea, practica etc.

Ce ne ofer\ realitatea? {tim cu to]ii: moralitatea, caracterul sunt deseori c\lcate `n picioare cu mult\ senin\tate. Pu]inii oameni cu verticalitate strig\ dup\ ajutor, dar ne facem c\ nu-i auzim, sau, fariseic, le d\m dreptate, dup\ care ne vedem `n continuare de ale noastre. {tirile din televiziuni se axeaz\ pe accidente rutiere, sinucideri, mor]i descoperi]i `n canale, tineri `mpu[ca]i prin[i la furat, perversiuni sexuale ale c\ror victime sunt copiii, v\t\m\ri corporale grave, accidente de munc\ sau telefoane anonime care anun]\ prezen]a bombelor. ~n schimb nu ni se mai aminte[te de oameni adev\ra]i, care lupt\ cu adev\rat pentru ]ar\ [i pentru semenii lor, oameni-model care s\ provoace reflec]ia asupra valorii noastre.

O lege a lui Murphy func]ioneaz\, [i `nc\ bine: „Oamenii se `mpiedic\ uneori de adev\r, dar se ridic\ [i merg mai departe”. ~n ce prive[te [coala, cei mai mul]i dasc\li n-au abdicat, promoveaz\ valorile, le cultiv\, se lupt\ uneori cu morile de vânt, dar nu-[i abandoneaz\ menirea. Cel mai greu este când `nve]i copilul calea cea dreapt\, `n timp ce realitatea `i demonstreaz\ contrariul. Dar noi nu putem s\ facem pe placul contrariului, de[i copilul nu mai [tie ce s\ cread\.

George LAZ|R

George Laz\r este absolvent al Facult\]ii de Istorie [i Filosofie a Universit\]ii Bucure[ti, specializarea filosofie-istorie.

Este profesor de discipline socioumane la Grupul {colar Bicaz, din 1996: logic\ [i argumentare, psihologie, economie, filosofie. Actualmente este director-adjunct al Grupului {colar Bicaz. A ob]inut rezultate remarcabile cu elevii la olimpiade jude]ene [i na]ionale. Este autor de articole [i prefe]e la reviste [i carte de specialitate.

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

5

EVENIMENT

„Epopeea Bicazului” Acesta este titlul expozi]iei ale c\rei por]i sunt deschise la Muzeul de Istorie al Ora[ului Bicaz, din dorin]a artistei plastice nem]ene Iulia H\l\ucescu.

Inaugurat\ `n anul 2003, pe 26 octombrie, expozi]ia „Epopeea Bicazului” cuprinde peste 100 de lucr\ri realizate pe o perioad\ de 10 ani [i reprezint\ o fresc\ autentic\ a anilor de construc]ie a Bicazului.

La intrarea `n expozi]ie ne `ntâmpin\ cu privirea „Ultimul pluta[”, imortalizat `n lucrarea cu acela[i nume.

Privind expozi]ia, p\trundem pentru moment `n lumea legendelor, prin câteva lucr\ri din ciclul „Legende vechi [i noi de pe Valea Bistri]ei”: Legenda Pietrei Teiului, Legenda Panaghiei, Legenda Dochiei, dar [i `n cultul mor]ilor care vorbe[te despre str\mutarea osemintelor din cimitirul Hangu la Chiri]eni.

Este prezent [i chipul primului marinar de munte, iar pe fundal autoportretul artistei vegheaz\ ca o stea asupra l\ca[ului ce-i ad\poste[te opera.

Realizarea „Epopeii Bicazului” reprezint\ m\rturia artistic\ a luptei omului cu natura. ~n timp ce muncitorii care lucrau la baraj sp\rgeau stânci [i turnau betoane, artista str\b\tea cu piciorul zeci de kilometri pentru a surprinde pe [evalet via]a oamenilor de dinainte de schimbarea cursului Bistri]ei.

Pentru a fi cât mai aproape de [antier, petrecea ani `ntregi singur\, la Casa de Crea]ie a Arti[tilor Plastici din Bicaz, unde iarna dormea `nfofolit\ `n cojoace [i pl\pumi, uneori picta cu m\nu[i pe mâini, mergea cu benele la mare `n\l]ime, cobora `n tunele [i participa la deton\ri periculoase.

A tr\it aceast\ epopee clip\ de clip\, a fost martor\ la str\pungerea din ambele p\r]i ale tunelului, când cei doi mineri, Pa[ca [i Roman, forând din direc]ii opuse, s-au `ntâlnit `n tunel `n acela[i punct. „O oper\ de art\, asta au f\cut oamenii, cu lacul dintre mun]i”, a spus artista dup\ ce a v\zut barajul gata [i a str\b\tut distan]a Bicaz-Poiana Teiului cu bacul.

6

N\scut\ la 31 martie 1924 `n comuna Tarc\u, „doamna acuarelei române[ti”, fost membru al Uniunii Arti[tilor Plastici din România, a absolvit Facultatea de Litere [i Filosofie Bucure[ti, Facultatea de Belle Arte din Ia[i, Institutul Nicolae Grigorescu din Bucure[ti [i a studiat `n particular cu pictorul emerit Schweitzer Cump\na.

A participat la expozi]ii de art\ plastic\ din anul 1947, cu peste 150 de prezen]e, expunând pe simezele a 33 de saloane de grafic\, `n 16 bienale de pictur\.

A deschis peste 60 de expozi]ii personale atât `n ]ar\, cât [i `n str\in\tate, dintre care 4 mari retrospective, ultima `n anul 2001, la Palatul Parlamentului, Sala Brâncu[i.

A participat la peste 30 de expozi]ii retrospective organizate de Ministerul Culturii.

A realizat lucr\ri de art\ monumental\, pictur\ mural\, grafic\, mozaic `n marmur\ colorat\ [i tapiserii monumentale. Datorit\ talentului [i muncii sale s-a f\cut cunoscut\ `n 75 de ]\ri din Europa, America de Nord [i de Sud, Africa [i Asia.

Pentru meritele carierei artistice a primit numeroase titluri [i distinc]ii, dintre care amintim : z „Cet\]ean de onoare al Municipiului Piatra Neamt, al Ora[ului Bicaz [i al Comunei Tarc\u”; z„Diploma [i Placheta de Membru de Onoare al Asocia]iei Oamenilor de [tiint\ din România”; z„Ordinul Na]ional pentru Merit `n grad de cavaler”; z Diploma [i medalia „Campanion of Honour”, cu e[arf\ [i sigiliu, acordate de I.B.C. Cambridge; z Diploma [i medalia „Femeia anului” `n 2004, acordate de American Biographical Institute. „Rapsod al Bicazului”, cum o numea unul dintre critici, Iulia H\l\ucescu a c\l\torit mult, a privit, apoi a transpus `n opera sa propriile viziuni despre acele locuri. Astfel, `n anul 1958, la propunerea istoricului Mircea Petrescu-Dâmbovi]a [i a academicianului C. Nicolaescu Plop[or, particip\ la activitatea grupului de cercetare `n zona viitorului lac de acumulare Bicaz-Poiana Teiului. Al\turi de academicianul C. Nicolaescu Plop[or, r\spunz\tor cu problemele artei, contribuie la materializarea proiectului Leonida, `n cadrul c\ruia realizeaz\ o serie `ntreag\ de lucr\ri ce se afl\ ast\zi pe simezele expozi]iei g\zduite de Muzeul de Istorie din ora[ul de lâng\ cel mai mare baraj din România.

Mul]i ani dup\ aceea, artista a continuat s\ picteze lacul [i peisajele din `mprejurimi.

Odat\ cu epopeea construirii barajului a pictat [i peisaje, nu a[a cum le-a v\zut, ci compuse, cu o tu[\ mai energic\, motiv pentru care [i-a propus monumentalul, creându-[i un stil adecvat al peisajului. Toate formele au mers pe `n\l]ime, cu Ceahl\ul [i mun]ii din jur. ~n afar\ de mun]i a pictat ape. „Apele mi-au adus toate formele molcome”, spunea artista.

Printre peisaje [i mun]i, a pictat flori. Florile Iuliei sunt adev\rate, nu sunt t\iate, nu sunt `n ulcele, ci reale [i la locul lor, prin gr\dini [i poieni, iar culorile lor sunt vii [i str\lucesc. (continuare `n pag. 7)

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

EVENIMENT

Muzeul din Bicaz [i-a redeschis por]ile Muzeul de Istorie din Bicaz a redeschis publicului vizitator, dup\ mai bine de un an de repara]ii capitale, sala etnografic\. Momentul inaugural, al c\rui amfitrion a fost profesorul Dan Mih\ilescu, [eful sec]iei Istorie-Art\ din cadrul Complexului Muzeal Neam], a avut loc `n prezen]a oficialit\]ilor locale, `n fruntea c\rora s-a aflat primarul ora[ului Bicaz, Constantin Catrinoiu, a unei p\r]i din intelectualitatea urbei [i a mai multor elevi de la {coala nr. 1 [i Grupul {colar Bicaz. „Reintroducem `n circuitul muzeistic sala de etnografie `ntr-o structur\ bine gândit\, astfel `ncât s\ surprindem, cu ajutorul exponatelor, via]a oamenilor din zona Bicaz, `ndeletnicirile acestora [i evolu]ia lor `n plan material [i spiritual. Sunt surprinse ca ocupa]ii: culesul `n natur\, albin\ritul, vân\toarea, pescuitul, cre[terea animalelor, agricultura [i plut\ritul, ultima cuprinzând printre exponate [i c\p\tâiul unei plute de pe Bistri]a, `n m\rime natural\.

Apoi, `n a doua parte, expozi]ia prezint\ un interior de cas\ ]\r\neasc\, unelte ce ]in de preocup\rile casnice ale gospodinelor, portul popular, precum [i obiecte legate de tradi]iile locale, cum ar fi s\rb\torile de iarn\. Toate acestea

au fost a[ezate `n spa]iul muzeistic conform studiilor f\cute de c\tre speciali[tii no[tri, respectând cât mai mult tradi]iile [i istoria tr\itorilor din zona Bicaz”, a declarat profesorul Dan Mih\ilescu.

La rândul s\u, primarul Bica-

zului, care s-a ar\tat deosebit de impresionat de felul `n care arat\ sala de etnografie, a ]inut s\ sublinieze c\ exponatele din patrimoniul muzeistic bic\jean nu fac decât s\ prezinte istoria bogat\ a românilor [i ingeniozitatea locuitorilor de pe Valea Muntelui. „Ca om n\scut [i crescut `n aceast\ zon\, am avut ocazia s\ `ntâlnesc, `nc\ de când

eram copil, o mare parte dintre aceste obiecte. Din nefericire, au cam disp\rut din gospod\riile oamenilor uneltele [i podoabele ce ]in de economia casnic\, dar este de apreciat faptul c\ ele se conserv\ prin colec]iile muzeale, asta demonstrând celor interesa]i a ne cunoa[te c\ nu suntem o hoard\ de s\lbatici sau locuitorii unui p\mânt sterp. Felicit pe muzeografii Complexului Jude]ean Neam], personal pe Dan Mih\ilescu, om legat suflete[te de Bicaz, [i pe salaria]ii Muzeului de Istorie din Bicaz, urându-le succese tot mai mari `n punerea `n valoare a culturii nem]ene”. ~naintea t\ierii panglicii inaugurale, preo]ii ora[ului, Gheorghe Mihalache [i Mihail Popa, au oficiat o slujb\ de sfin]ire [i binecuvântare a muzeului. De re]inut faptul c\, prin reabilitarea s\lii etnografice, ac]iunea de reamenajare a institu]iei muzeistice bic\jene nu s-a `ncheiat. Urmeaz\ ca, `ntr-un viitor mai mult sau mai pu]in apropiat, s\ fie demarate lucr\rile de reabilitare a s\lii de istorie veche.

Ion ASAVEI

(urmare din pagina 5) ~n ultimii ani ai vie]ii artista venea foarte des la Bicaz, intra `n expozi]ie [i se oprea pentru câteva clipe `n fa]a lucr\rii ce reprezint\ „Interiorul casei de crea]ie de la Bicaz”, apoi, cu lacrimi `n ochi, ne mul]umea pentru grija cu care ne ocupam de ceea ce numea „munca de o via]\”. ~ns\ nu venea niciodat\ singur\, ci `nso]it\ de cel care-i era tovar\[ de via]\, colaborator [i impresar, „Nenea Luky”.

Ne amintim cu drag de cei care au fost Iulia [i Petronius H\l\ucescu, cu recuno[tin]\ le mul]umim c\ au existat. Ei n-au murit [i nu vor muri niciodat\, se afl\ mereu printre noi prin ceea ce au creat [i ne-au oferit.

Custode Viorica NISTOR

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

7

APARI}II EDITORIALE

Un `nceput promi]\tor

La data de 29 aprilie 2009, a avut loc la sala de conferin]e a Prim\riei Ora[ului Bicaz lansarea revistei Piatra Corbului din Bicaz. Au fost prezen]i intelectuali din localitate, invita]i din presa nem]ean\, veterani de r\zboi. Atmosfera a fost una destins\ [i, `n acela[i timp, distins\, dominat\ de sinceritatea exprim\rii p\rerilor [i de pl\cerea pe care o ofer\ de fiecare dat\ `ntâlnirea oamenilor de spirit.

Au vorbit despre proiectul „Piatra Corbului” membrii fondatori ai asocia]iei, domnii Ion Asavei, Constantin Buruean [i Ion Hociung. Ace[tia au scos `n eviden]\ faptul c\ Asocia]ia Cultural\ „Piatra Corbului” `[i propune ridicarea nivelului cultural al localit\]ii prin recuperarea valorilor tradi]ionale ale locuitorilor de pe aceste meleaguri [i prin stimularea talentului [i a valorii culturale exprimate `n diverse forme, de la literatur\, la teologie, de la pictur\ [i muzic\ la sport.

Redactorul-[ef al revistei, domnul Mihai-Silviu Chiril\, a dorit s\ scoat\ `n relief faptul c\ publica]ia bic\jean\ este deschis\ oricui are ceva de spus `n spa]iul public cultural. Aflat\ la primul num\r, revista are planuri ambi]ioase, 8

propunându-[i s\ fie un factor de educa]ie `n comunitate, prin rubricile permanente de educa]ie moral\, civic\, estetic\, muzical\, sportiv\ pe care le va g\zdui, [i o promotoare a oric\rei activit\]i culturale din aceast\ zon\ a ]\rii.

Valorificarea tradi]iei populare, a istoriei zonei, a vie]ii [i activit\]ii unor personalit\]i locale [i na]ionale este o prioritate a noii publica]ii.

Efortul intelectualilor bic\jeni a fost salutat [i de domnii profesor Constantin Tom[a, critic literar, [i ing. Viorel Nicolau, directorul Editurii „Cetatea Doamnei”, ambii din Piatra Neam], care au apreciat c\ efortul dezinteresat [i talentul autentic ale autorilor publica]i [i ale echipei redac]ionale sunt garan]ii ale faptului c\ revista se va `nscrie f\r\ doar [i poate, pe m\sur\ ce valoarea [i experien]a se acumuleaz\, `n rândul revistelor culturale nem]ene despre care se va afla [i se va vorbi la superlativ. ~ntr-o alocu]iune emo]ionant\, doamna judec\tor Carmen P\duraru a apreciat deschiderea spre valorile spirituale cre[tine [i tendin]a, evident\ `n paginile revistei, de a integra teologia sistematic\ [i expresia cultual\ a Bisericii Ortodoxe `n spa]iul cultural, contribuind astfel la actualizarea mesajului hristic adresat tuturor celor ce vie]u-

iesc `n acest spa]iu [i `n acest timp [i la umplerea unui gol `n cultur\, provocat de decenii de educa]ie politico-ateist\ care au schilodit `n

oarecare m\sur\ sufletul [i etosul românesc.

Deschiderea spre cooperare cultural\ `ntre Biseric\ [i societate, `ntre exprimarea cultual\ [i cea cultrural\ a fost ilustrat\ de prezen]a a nu mai pu]in de trei teologi la aceast\ lansare: p\rintele Mihail Popa, preot `n ora[ul Bicaz, al c\rui discurs cald [i plin de sim]ire cre[tin\ a `ncântat audien]a, p\rintele ieromonah Ioan de la M\n\stirea Petru Vod\, care a transmis un mesaj de `mb\rb\tare pentru vremurile grele prin care trec cei ce doresc s\ `l urmeze pe Hristos `ntr-o lume din ce `n ce mai dezinteresat\ de valorile morale, [i redactorul-[ef al revistei, care este format [i educat `n spiritul valorilor culturale [i morale ale Bisericii Ortodoxe.

Prezen]a unei distinse membre a comunit\]ii adventiste din localitate la aceast\ solemnitate este un semn de speran]\ `n ameliorarea climatului interconfesional, bazat pe respect reciproc [i dragostea cre[tin\ care este, pân\ la urm\, semnul distinctiv al cre[tinului `n lume.

Reprezentantul Prim\riei ora[ului, care a transmis mesajul de salut al autorit\]ii locale, a precizat c\ inimo[ii membri ai asocia]iei vor avea tot sprijinul `n activit\]ile lor care contribuie la promovarea ora[ului [i a zonei.

Speran]a c\ rezerva de talent [i calitate cultural\ va fi alimentat\ constant pentru ca valoarea revistei s\ creasc\ de la num\r la num\r a fost `nt\rit\ de vibrantele alocu]iuni ale profesorilor Dumitru Oprea, Ioana Sturzu [i Mihai Matei.

Evenimentul a fost reflectat de presa nem]ean\ [i de coresponden]i ai unui ziar na]ional [i ai unei televiziuni centrale.

Lansarea revistei Piatra Corbului este o prim\ ac]iune de coagulare a unei solide cooper\ri `ntre oamenii de carte de pe Valea Muntelui organizat\ de Asocia]ia Cultural\ „Piatra Corbului”. Altele vor urma, f\r\ `ndoial\.

Piatrra Corrbului

REDAC}IA z

aprilie-iiunie 2009

APARI}II EDITORIALE

Melidonium, revista cultural\ a roma[canilor ~n activitatea Editurii Mu[atinia a intervenit [i o alt\ preocupare – aceea de a da, sub egida Asocia]iei Culturale George Radu Melidon, o revist\.

Revista, a[a cum se observ\ [i din titlu, are un caracter cultural. ~n acest scop, am compartimentat-o, `ncercând o `nglobare a subiectelor dup\ specificul lor: literatur\, critic\, poezie, religie, [tiin]\ etc.

Dorim astfel s\ satisfacem nevoile [i gusturile tuturor cititorilor.

Revista poart\ numele `ntemeietorului primei biblioteci publice la Roman – George Radu Melidon – donatorul unui important num\r de c\r]i (216 volume). ~n paginile publica]iei ve]i g\si atât fragmente din studiile [i crea]iile unor scriitori roma[cani, cât [i aspecte [i preocup\ri apar]inând celor ce-[i desf\[oar\ munca `n biblioteci, gr\dini]e, [coli, muzee, `nalte institu]ii de cultur\ [i o interpretare a edificiilor religioase, devenite monumente, eviden]iindule valoarea inestimabil\ [i covâr[itoare ce o au pentru cunoa[terea trecutului, a istoriei, a religiei din spa]iul spiritual al Romanului. ~n parteneriat cu Biblioteca G. R. Melidon, am reu[it s\ edit\m aceast\ revist\ cultural\ menit\ s\ promoveze, s\ selecteze valorile culturale, spirituale creatoare ale roma[canilor. ~mpreun\ cu domnul profesor Tudor Ghideanu, pre[edintele acestei Asocia]ii [i cu participarea

unui grup de intelectuali din Municipiul Roman: domni[oara Cristina Nicoleta Panaite, prof.

Cecilia Pal, prof. Minodora Ursachi, prof. Violeta L\c\tu[u, jurnalist Lia Popa, ing. Felicia Dumbrav\, prof. Elena Dr\ghiceanu, educ. Viorica Gheorghiescu, ing.

Doru Mircea M\nd\[escu, arhid.

Ciprian Ioan Ignat, dr. Vasile Ursachi, pictor Iosif Haidu, prof.

Gheorghe A.M. Ciobanu, ec.

Valerian Chiriac, am fondat aceast\ Asocia]ie cultural\ convin[i de continuarea, transmiterea [i conservarea nealterat\ a tezaurului cultural roma[can genera]iilor viitoare, constituindu-ne printr-un nucleu emulgator [i creativ de tineri [i vârstnici, convin[i fiind c\ o societate nu poate fiin]a decât prin cultur\.

Pe fundalul unui prezent `n care tot ce ]ine de carte e doar informa]ie, elevii percepând cultura ca pe un index de materii, literatura

devenind `n exclusivitate pentru consum, ne-am gândit c\ o revist\ va fi o rara avis pentru noi to]i care ne `ngrijim s\ r\mânem umani – a[a cum spunea Heidegger – adic\ s\ nu r\mânem `n afara esen]ei noastre umane.

Al doilea eveniment pe care `l s\rb\torim cu aceast\ ocazie este lansare volumului Omnifonismul.

Domnul Gheorghe A.M. Ciobanu `[i `nnoie[te cartea de vizit\ cu un nou volum, al doilea, al lucr\rii Mileniul III pe portativ, ap\rut tot la Editura Mu[atinia, continuându-[i concep]iile domniei sale asupra viitorului muzicii, argumentându-ne `n ce const\ evolu]ia acestei arte. Lucrarea se adreseaz\ atât speciali[tilor, cât [i celor ce caut\ s\ descifreze tainele acestei arte.

Director editorial Emilia-}u]uianu DOSPINESCU

Ora[e `nfr\]ite – ORHEI (2)

Ca localitate, Orheiul Vechi era situat pe râul R\ut, `ntre actualele sate Trebujeni [i Butuceni, unde pe un promontoriu se afla cetatea Orhei. Pân\ la Nistru sunt 7 km, iar pân\ la actualul Orhei este o distan]\ de 15 km, spre est.

Prima cetate, din lemn [i p\mânt, ar apar]ine perioadei lui Alexandru cel Bun, iar a doua este din perioada Hoardei de Aur. La `nceputul secolului al XIV-lea, pe promontoriul Butuceni a fost edificat de c\tre t\taro-mongoli, cu coloni[ti din Asia Mic\ [i Cri-

Piatrra Corrbului

z

meea, un ora[ care a fost denumit Sehr-al-Djedid, adic\ Ora[ul Nou, ridicându-se aici [i o cetate de piatr\.

Cetatea Orhei a fost st\pânit\ de t\tari `ntre anii 1224-1359. ~n centrul acesteia s-a construit o cetate de piatr\, probabil `n 1469, de c\tre {tefan cel Mare.

Cetatea era de form\ dreptunghiular\, cu turnuri rotunde la col]uri.

A fost distrus\ de t\tari `n anul 1499.

Orheienii au fost recunoscu]i ca cei mai buni arca[i ai lui {tefan

aprilie-iiunie 2009

cel Mare, fiind r\spl\ti]i de acesta din bel[ug pentru vitejia lor.

Pe la mijlocul secolului al XVII-lea, din considerente strategice, din ordinul domnitorului Vasile Lupu, Orheiul a fost str\mutat cu 18 km spre nord, la intrarea `n Cheile R\utului aflate la 46 km nord de Chi[in\u. ~n anul 1599 Orheiul este atestat ca târg, cunoscând o deosebit\ `nflorire economic\ `n timpul domnitorului Vasile Lupu. Acesta a ctitorit catedrala „Sfântul Dumitru” din localitate.

9

FILE DE ISTORIE Ca ora[, Orheiul a fost declarat `n anul 1835, perioad\ din care va cunoa[te o important\ cre[tere a num\rului locuitorilor.

De la 2.080 de locuitori `n anul 1819, va ajunge la 12.336 de locuitori `n anul 1897 [i la 28.800 de locuitori `n anul 1974.

La 31 decembrie 1989, conform datelor de recens\mânt, `n Orhei erau 28.000 de moldoveni, 4.000 de ru[i [i 3.000 de ucraineni.

De la o popula]ie total\ de

38.800 de locuitori `n anul 1992, `n anul 2004 popula]ia ora[ului r\mas\ a fost de 25.800 de locuitori.

Ora[ul Orhei a fost [i este centrul administrativ al raionului Orhei. ~nainte de ultima raionare, a fost centrul administrativ al jude]ului Orhei, perioad\ `n care ora[ul a avut rangul de municipiu. ~n raionul Orhei se afl\ mai

multe obiective turistice demne de vizitat, fiind faimoase frumuse]ile codrilor din zon\, precum [i alte obiective, cum ar fi m\n\stirile Hirova, Curchi [i Tab\ra.

Pe rute turistice, pot fi vizitate: complexele muzeale „Etnografie, Arhitectur\ [i Natur\” [i „Ora[ul Medieval Orhei”; casa-muzeu „Alexandru Donici”; pivni]ele din Br\ne[ti.

Constantin BURUEAN

Domeniul Coroanei (2) Administra]ia Domeniului Coroanei de la Bicaz a reprezentat un adev\rat pol de influen]\ social\ pentru `ntreaga zon\ `n perioada `n care a func]ionat. Mai precis, zona administrat\ de Domeniu se `ntindea tocmai de la grani]a cu Imperiul AustroUngar, de lâng\ comuna BicazuArdelean pân\ la limita cu comunele Tarc\u [i Hangu.

Prin exercitarea bunelor deprinderi, popula]ia `ncepe s\-[i schimbe mentalitatea retrograd\ de pân\ atunci [i se al\tur\ din mers noilor idei de progres. ~n acest sens, `ntr-o serie de gospod\rii apar, `n locul caselor joase cu ferestre mici, construc]ii noi, mai ar\toase, care `ncep s\ schimbe aspectul de pân\ atunci al localit\]ii.

La baza acestora au stat [i o serie de `nlesniri acordate angaja]ilor Domeniului privind procurarea materialului lemnos la pre]uri reduse. S\tenii `ncep s\ devin\ receptivi la cultivarea zarzavaturilor `n gospod\riile proprii, la plantarea pomilor fructiferi procura]i din pepinierele institu]iei. ~n perioada ce a urmat primului r\zboi mondial, datorit\ avântului economic `nregistrat pe scar\ na]ional\, [i `n cadrul Domeniului Coroanei activit\]ile desf\[urate s-au diversificat [i amplificat, motiv pentru care [i num\rul personalului angajat a crescut `n mod corespunz\tor.

Se constat\ o dezvoltare a micilor meseria[i, cu influen]e pozitive asupra popula]iei [i administra]iei. Devine `n scurt timp cunoscut `n zon\ modul deosebit de confec]ionare a uniformelor, `nc\l]\mintei sau cel de preparare a unor produse alimentare de panifica]ie, a dulciurilor [i a c\rnii. {i alte prest\ri de servicii, precum baia comunal\, farmacia sau frizeria, erau puse la dispozi]ia popula]iei care tr\ia `n acea perioad\ `n armonie [i prosperitate.

Datorit\ conjuncturii politice interna]ionale, care a culminat cu declan[area `n 1914 a primului r\zboi mondial, familia regal\ nu a avut r\gazul necesar de a se folosi de re[edin]a de la Bicaz, decât `n cursul anului 1918 (iulienoiembrie), `n plin\ perioad\ de restri[te, când regele Ferdinand I, `mpreun\ cu familia, s-a refugiat aici.

10

Apoi, mult mai târziu, spre sfâr[itul anilor 1930, regele Carol al II-lea obi[nuia s\ mai poposeasc\ la câte o partid\ de vân\toare. La rândul s\u, regina-mam\ Elena venea `nso]it\, de obicei, de prin]ul mo[tenitor Mihai pentru a se odihni. Renun]area la tronul României de c\tre regele Carol al II-lea `n anul 1940 [i preluarea acestuia de c\tre tân\rul rege Mihai [i evenimentele legate de izbucnirea celui de-al doilea r\zboi mondial au schimbat radical activitatea personalului de pe Domeniul Coroanei, intrându-se `ntr-un regim de total\ austeritate.

Evenimentele de la 23 august 1944 au produs r\sturn\ri de situa]ie dramatic\ `n cadrul palatului regal, când trupele sovietice „eliberatoare” au poposit la Bicaz chiar `n incinta acestuia. Personalul de serviciu s-a refugiat `ntre timp, de fric\, pe unde a apucat, l\sând prad\ cl\direa cu toate bunurile existente.

Aici „tovar\[ii” au avut grij\ s\ cotrob\ie `n voie prin toate `nc\perile, devastând [i `nsu[indu-[i o parte dintre bunurile g\site. Dup\ p\r\sirea edificiului de c\tre sovietici, a urmat o perioada anost\, `n care [eful de regie, `mpreun\ cu personalul de serviciu, au reabilitat câte ceva din ce mai r\m\sese. Aceast\ situa]ie s-a mai men]inut circa 3 ani, pân\ la 30 decembrie 1947, când Administra]ia Domeniilor Coroanei a fost desfiin]at\, odat\ cu abdicarea impus\ regelui Mihai I al României de c\tre comuni[ti, `n spatele c\rora se aflau ordinele primite de la Moscova. Dup\ aflarea acestei ve[ti, prima m\sur\ a noilor organe a fost aceea de disponibilizare a personalului Domeniului Coroanei de la Bicaz, l\sând palatul de izbeli[te.

Ulterior, o serie de indivizi semidoc]i, deveni]i peste noapte unelte ale regimului comunist, au p\truns `n cl\dire, deteriorând [i furând bunuri dintre cele care mai r\m\seser\. Au fost distruse [i basoreliefurile, [i cariatidele de pe frontispiciile palatului [i muzeului.

Aceste acte de vandalism au fost considerate ca un fel de r\zbunare `mpotriva st\pânului ce i-a hr\nit [i ocrotit ani `n [ir.

Uraganul inculturii a continuat s\ `nl\ture din cale tot ce mai amintea de trecutul familiei regale, astfel `ncât, `n anul 1950, când cl\direa a fost predat\ {antierului Hidrocentralei `n vederea `nfiin]\rii sediului central, aproape nimic nu mai amintea de faima acestei re[edin]e regale din Bicaz.

Ioan HOCIUNG

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

FILE DE ISTORIE

Bicaz – gazd\ ospitalier\ pentru pre[edintele Poloniei Sâmb\t\, 1 septembrie 1939 ora 4,40. Ma[ina infernal\ de r\zboi a lui Hitler se pune `n mi[care [i atac\ Polonia, stat care la vremea respectiv\ era vecinul nordic al României. ~ncepea astfel al doilea r\zboi mondial, care nu va fi un „r\zboi fulger”, a[a cum `l doreau nem]ii, ci unul de [ase ani [i o zi [i avea s\ aduc\ omenirii distrugeri incalculabile.

Germania arunca `n lupt\ 2.000 de avioane, 2.700 de tancuri [i peste 2.000.000 de solda]i, care vor `nfrânge rapid rezisten]a eroic\ a poporului polonez. ~nc\ de la declan[area r\zboiului, Hitler a avertizat România s\ nu deschid\ frontiera cu Polonia.

Tragedia acestei ]\ri s-a amplificat `n momentul `n care Stalin a ordonat ca Armata Ro[ie s\ invadeze Polonia, motivând c\ trebuie „s\ asigure securitatea cet\]enilor din Ucraina [i Bielorusia”.

De[i România [i-a proclamat neutralitatea, guvernul român condus de Armand C\linescu, [i-a asumat un risc uria[ [i, `n scop umanitar, a deschis frontiera cu Polonia.

Astfel, peste 100.000 de militari [i civili din `nalta societate polonez\ tranziteaz\ teritoriul României [i pleac\ `ntr-un dureros exil. De asemenea, „trenul de aur” care con]inea tezaurul polonez, având 1.261 de l\zi cu lingouri de aur, intr\ `n România.

Cea mai important\ parte a tezaurului, peste 80 tone de aur, a fost `mbarcat [i trimis `n Occident, iar 51 de casete, totalizând 3.057 kg de aur, au fost depozitate la Banca Na]ional\ a României, iar dup\ r\zboi, la 17 septembrie 1947, aceast\ comoar\ a fost retrocedat\

Piatrra Corrbului

z

pân\ la ultimul gram statului polonez.

Printre cei pleca]i `n exil s-a aflat [i nefericitul pre[edinte al Poloniei Ignacy Moscicki cu familia sa. La data de 19 septembrie 1939 acesta ajunge la Bicaz, fiind g\zduit la Domeniul Coroanei, actualul sediu al Prim\riei.

Gestul României fa]\ de Polonia nu a r\mas nepedepsit de c\tre Germania. La dou\ zile dup\ sosirea pre[edintelui polonez la Bicaz, pe 21 septembrie, primulministru al României, Armand C\linescu, va pl\ti cu via]a.

O echip\ legionar\ a mor]ii, format\ din cinci asasini, a atacat, `n centrul capitalei, la intersec]ia str\zii {tirbei Vod\ cu Bulevardul Carol al II-lea, limuzina primuluiministru, iar peste 20 de gloan]e au curmat via]a lui Armand C\linescu [i a agentului s\u Radu Androne.

Despre „sejurul” de 47 de zile, de la 19 septembrie [i pân\ la 4 noiembrie, al pre[edintelui polonez la Bicaz se cunosc pu]ine lucruri.

Am avut ocazia s\ discut cu câ]iva localnici care au tr\it acele evenimente [i mi-au m\rturisit c\ abia dup\ ce pre[edintele polonez a p\r\sit Bicazul [i a plecat `n exil la Londra au aflat cine era `naltul oaspete al Bicazului.

Probabil c\ teama de un posibil atentat la via]a pre[edintelui a f\cut ca prezen]a sa s\ fie ]inut\ `n cel mai strict secret. ~n cea mai mare tain\, Ignacy Moscicki a p\r\sit ospitalierul Domeniu al Coroanei de la Bicaz [i, `mpreun\ cu familia sa, a luat calea exilului.

Cunoscut ca un valoros om de [tiin]\ `n domeniul fizicii, cel care a fost pre[edinte al Poloniei timp de 11 ani s-a stins din via]\ `n anul 1946, la vârsta de 79 de ani.

aprilie-iiunie 2009

Nu [i-a publicat memoriile, a[a c\ nu [tim impresiile sale despre timpul petrecut la Bicaz. Dac\ el nu a scris nimic pe aceast\ tem\, surpriza a venit dup\ 50 de ani.

Astfel, fiul pre[edintelui, care `n 1989, anul pr\bu[irii „Cortinei de Fier”, era primarul unui mare ora[ polonez, a transmis Bicazului un mesaj emo]ionant de mul]umire din partea fostului pre[edinte polonez, pentru ospitalitatea deosebit\ a celor care i-au alinat suferin]a, atunci când Polonia tr\ia marea tragedie a dispari]iei de pe harta Europei, fiind `mp\r]it\ „fr\]e[te” `ntre Hitler [i Stalin.

M\rturie a acestor vremuri tulburi este [i placa de marmur\ neagr\ de pe peretele exterior al Prim\riei, care atest\ prezen]a pre[edintelui Poloniei la Bicaz.

Dragomir OPREA 11

FILE DE ISTORIE

Amintirile unui veteran De mul]i ani m\ b\tea gândul s\ scriu un episod ie[it din comun, petrecut `n via]a unui om binecunoscut `n urbea noastr\, ajuns acum la respectabila vârst\ de 91 de ani, dar dintr-un fel de del\sare, de azi pe mâine, am tot amânat bunele inten]ii de a a[terne pe hârtie gândurile ce m\ st\pânesc de atâta vreme.

Este vorba despre domnul Dumitru Geangal\u domiciliat `n ora[ul Bicaz, strada Republicii nr. 14, `n prezent pensionar [i veteran de r\zboi. ~nc\ din vremea când se mai afla `n activitate la circumscrip]ia veterinar\, am avut ocazia s\-l ascult cu deosebit interes, când mi-a dep\nat o poveste fascinant\ – un crâmpei zbuciumat din via]a sa – demn\ de men]ionat `n semn de respect [i aducere aminte pentru cei ce ne vor urma...

Iat\ aceast\ interesant\ poveste: ,,De loc m\ trag tocmai din comuna Tulghe[ [i, odat\ cu Dictatul de la Viena, din august 1940, am r\mas `n zona ocupat\ de Ungaria hortist\. Tân\r fiind, la vârsta de 21 de ani, am fost `nrolat obligatoriu `n armata maghiar\, fa]\ de care a trebuit s\ depun jur\mântul de credin]\, efectuând serviciul militar sub ocupa]ie, aproape un an de zile. Dup\ izbucnirea celui de-al doilea r\zboi mondial, `n vara anului 1941, am trecut clandestin grani]a `n România, dezertând din armata ce mi-a fost ostil\ `nc\ din primul moment, pentru a m\ al\tura fra]ilor de sânge din ]ara-mam\, spre care m\ tr\gea con[tiin]a de neam, stabilindu-m\ provizoriu `n comuna Bicaz. ~n acea perioad\ se `nregistra la Bicaz un num\r apreciabil de refugia]i, veni]i tot din zonele ocupate [i care, `ntre timp, `[i g\siser\ de lucru, care pe unde a putut. ~ntrucât România se afla `n plin r\zboi `mpotriva bol[evicilor, [i noi, cei refugia]i, am fost lua]i `n seam\ pentru orice eventualitate [i, ca atare, `n fiecare duminic\, eram instrui]i la Bicaz, al\turi de oameni `n vârst\ mobiliza]i pe loc, tocmai `n platoul din zona Crivaia, sub comanda locotenentului `nv\]\tor Gheorghi]\ Trifan, din satul Cârnu, ajutat de plutonierul Petru Popescu [i sergen]ii activi Nicolae Scurtu, Ion Olaru [i Titi Li[ca, to]i din Bicaz. ~n rândul celor vârstnici, mobiliza]i pe loc, se aflau sergen]ii Ionic\ Scurtu [i Nicolae Alexandru din Bicaz, iar `ntre cei refugia]i de sub ocupa]ie figurau sergen]ii Gheorghe }ifrea [i Ioan Ro[u din comuna Bicazu Ardelean.

Situa]ia deosebit\ a frontului din Moldova, care se stabilizase totu[i `n prim\vara anului 1944 pe linia Ia[iTârgu Frumos-R\uce[ti-Boroaia, impunea, `n zon\, deplas\ri de efective suplimentare de oameni.

Sosise, a[adar, momentul [i pentru noi, cei din Bicaz, care fuseser\m instrui]i o perioad\ `ndelungat\, s\ fim disloca]i pe linia frontului. A[a se face c\, la sfâr[itul lunii februarie 1944, plecau din Bicaz prin Petru Vod\, spre M\n\stirea Neam], patru plutoane de militari `nso]ite de dou\ c\ru]e ale bic\jenilor Gavril Ciubotaru [i Gavril Cajvan.

La M\n\stirea Neam], efectivul dislocat a sta]ionat `n jur de o lun\ de zile, iar de aici a fost mutat la Oglinzi `n a[teptarea unor noi ordine. La pu]in timp s-a dispus trecerea plutoanelor pe pozi]ie de atac `n zona p\durii Oglinzi, de unde s-a atacat avanposturile ruse[ti, dar f\r\ sor]i de izbând\.

Atunci au fost r\ni]i osta[ii Petru Negar\ din Tarc\u [i Ghi]\ Zaharia din Bicaz. S-a stat `n stare defen12

siv\ pe aceast\ pozi]ie pân\ la 20 mai 1944, când dinspre Boroaia, ru[ii au `nceput s\ execute o vast\ zon\ de `ncercuire a trupelor germane [i române[ti, deplasându-se larg spre M\n\stirea Neam].

Sesizând inten]ia de `ncercuire, efectivele române[ti conduse de ofi]erul profesor Scripcaru din Hangu, au primit ordin de la comandantul lor s\ se retrag\ spre sud, peste Dealul Ple[ului `n apropiere de Târgu Neam]. ~n timpul retragerii, maiorul V\rz\scu, la rândul sau, a ordonat adunarea celor patru plutoane `n zona unei poieni, pentru stabilirea strategiei `n perioada urm\toare. Totul se petrecea `n zorii unei zile, sub o ploaie moc\neasc\.

La un moment dat, `n toiul discu]iilor, ne-am pomenit deodat\ ataca]i de du[man din toate p\r]ile cu arme de foc, având drept urmare `n rândurile noastre o derut\ total\. Cineva dintre noi a observat atunci cum armele slobozeau moartea de sus, chiar din copaci. Solda]ii ru[i se ascunseser\ cu dib\cie printre ramuri pentru a nu fi descoperi]i.

Intra]i `n panic\, am `nceput s\ fugim, care `ncotro pentru a ne putea ascunde. Când am auzit rafalele de gloan]e, [i eu, [i ceilal]i am luat-o la fug\, `n vale, pe un pârâu, peste care se afla doborât `n curmezi[ un copac voluminos. V\zându-l, am luat repede hot\rârea s\ m\ ascund sub r\d\cinile acestuia. Imediat, dup\ mine, au mai ap\rut `n grab\ [i al]i camarazi care, de fric\, s-au ghemuit unul `n altul, a[a cum au putut, num\rul celor aduna]i ajungând la nou\. Dar, la scurt timp dup\ incident, [i-au f\cut apari]ia [i doi solda]i ru[i care ne urm\riser\ `ndeaproape. Unul dintre ace[tia era basarabean. El nea-a ordonat, `n române[te, cu arma `ndreptat\ `nspre noi, s\ ie[im afar\ de sub copac [i s\ ne pred\m cu tot ce aveam.

Un camarad mai fricos, dorind s\-[i dovedeasc\ cinstea, a scos din buzunar o grenad\ pentru a o preda. Ru[ii l-au `mpu[cat mortal.

De aici am fost adu[i `n aceea[i poian\, unde un ofi]er rus care ap\ruse `ntre timp [i vorbea bine române[te, a `nceput s\ ne interogheze. Dar tocmai `n timpul unui aprins interogatoriu, un proiectil de obuz, venit de-aiurea, a explodat exact `n mijlocul poienii, f\când mai multe victime [i r\ni]i. {i pe mine m-a r\nit o schij\, dar `n toiul acestei ambuscade, agitat fiind, nu mi-am dat seama pe moment”. (continuare `n num\rul urm\tor)

A consemnat Ion HOCIUNG

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

TRADI}IE {I SPIRITUALITATE

„Fost-au acest {tefan...” (1)

– elogiu celui mai mare dintre români – ~nremeierea Moldovei ~ntemeietorul Moldovei independente [i primul domnitor recunoscut a fost Bogdan I, care a domnit `ntre anii 1359-1365, stabilind re[edin]a la Baia. Dup\ dom-

nia lui Roman I (1391-1394), a urmat la tron, `n anul 1400, unicul fiu al acestuia, care va fi denumit `n istorie Alexandru cel Bun.

Domnia lui Alexandru cel Bun Acest domnitor, care a avut patru so]ii, deci [i mul]i urma[i, a fost al optulea domnitor al Moldovei independente. A ajuns pe tronul Moldovei cu ajutorul lui Mircea cel B\trân. Acesta l-a `nl\turat de la domnie pe domnitorul Iuga, care a domnit doar o foarte scurt\ perioad\ de timp, `nc\ neprecizat\, posibil `ntre anii 13991400.

Alexandru cel Bun a domnit `ntre 11 februarie 1400 [i 1 ianuarie 1432, când a `ncetat din via]\, fiind `nmormântat la M\n\stirea Bistri]a.

Tot 32 de ani a domnit [i sprijinitorul s\u, Mircea cel B\trân al }\rii Române[ti, `ntre anii 13861418, fiind `nmormântat la Cozia.

Dup\ cum a consemnat cronicarul Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a instituit o bun\ organizare politic\, administrativ\ [i ecleziastic\ a Moldovei. A fost ctitorul m\n\stirilor Bistri]a [i Moldovi]a, a[ez\minte fortificate, adev\rate centre de cultur\.

A `ncurajat [i protejat c\ile de comer], depozitele, târgurile [i v\mile. Tot el a ob]inut recunoa[terea Mitropoliei Moldovei, la data

Piatrra Corrbului

z

de 26 iulie 1401, de c\tre Patriarhia de Constantinopol.

Domnitorii din perioada 1432-1457 Dup\ moartea lui Alexandru cel Bun, a urmat un [ir de domnitori care s-au certat pentru domnie, unii dintre ei fiind urma[i ai lui Alexandru cel Bun: Ila[, {tefan al II-lea, Petru al II-lea, Roman al IIlea, Alexandrel, Bogdan al II-lea (1499-1451) [i Petru Aron (14511457).

Trebuie precizat c\ la 16 octombrie 1451, mi[ele[te, este decapitat la Reuseni domnitorul Moldovei, Bogdan al II-lea, tat\l celui care va fi denumit {tefan cel Mare. Petru Aron, noul domn `nsc\unat, vinovat de aceast\ crim\, va fi urm\rit [i va pl\ti cu via]a asasinatul comis.

Tradi]ia ne spune c\ na[terea [i copil\ria lui {tefan cel Mare s-a petrecut prin p\r]ile Borze[tilor, din ]inutul Bac\ului. Satul Bogdana [i pârâul cu acela[i nume, precum [i satul Bogd\ne[ti din acela[i ]inut, au leg\tur\ cu numele tat\lui s\u, Bogdan.

}epe[ (1436-1446). Acolo a cunoscut-o pe viitoarea lui so]ie, Oltea.

Dup\ moartea so]ului s\u, Oltea s-a c\lug\rit, c\p\tând numele de Maria.

Dup\ crima de la Reuseni, din octombrie 1451, {tefan a pribegit la unguri, s-a oprit la curtea lui Iancu de Hunedoara [i apoi a plecat `n }ara Româneasc\, la Vlad }epe[, unde a stat pân\ `n anul 1457, pribegia durând 6 ani.

~nceputul domniei lui {tefan cel Mare {tefan al III-lea, care va purta `n urma biruin]elor sale numele de {tefan cel Mare, devine domnitor al Moldovei la vârsta de 24 de ani.

Anul na[terii este considerat a fi anul 1433.

La 12 aprilie 1457, cu 6 000 de lupt\tori (al\turi de boierii [i o[tenii moldoveni din partea de sud a acestei ]\ri, se afla [i o oaste trimis\ `n sprijin de Vlad }epe[). {tefan cel Mare `nvinge la locul numit Hreasca, la Dolje[ti, jude]ul Neam], oastea trimis\ `n `ntâmpinarea sa de Petru Aron.

Dup\ victoria de la Orbic (Buhu[i), {tefan cel Mare va conduce Moldova pân\ la 2 iulie 1504.

Imaginea domnitorului a fost reprezentat\ de ieromonahul Nicodim, `n Evangheliarul terminat la 17 iunie 1473 pentru m\n\stirea Humor. {tefan cel Mare a fost canonizat la 15 iulie 1992 sub denumirea de {tefan cel Mare [i Sfânt, fiind `nscris `n calendarul ortodox [i s\rb\torit la data de 2 iulie.

Bibliografie selectiv\:

~n comuna Borze[ti, {tefan cel Mare avea `n proprietate satul R\deni.

Tat\l lui {tefan cel Mare a petrecut mul]i ani `n }ara Româneasc\, fiind pribeag la curtea lui Vlad

aprilie-iiunie 2009

Dic]ionarul Enciclopedic Român, volumele I, 1962, II, 1964, III, 1965, IV, 1966, Editura Politic\, Bucure[ti Enciclopedia Europei, edi]ia III-a, Editura Minerva, Bucure[ti, 2005.

Istoria României, volumele I, 1960 , II, 1962, III [i IV, 1964, Academia Republicii Populare Române, Bucure[ti Republica Moldova, text `n limbile român\, rus\, englez\ [i francez\, Editura Universitas, Chi[in\u, 1991

Constantin BURUEAN 13

TRADI}IE {I SPIRITUALITATE

Biserica „Buna-Vestire” Poiana Largului – loc de legend\ [i spiritualitate – ~n apropierea viaductului de la Poiana Teiului, la confluen]a pârâului Largu cu Bistri]a (actualul lac de acumulare), ascuns\ `ntr-o poieni]\, se afl\ o bisericu]\ din lemn cu hramul Buna-Vestire, situat\ pe un teren abrupt, pe o teras\ mic\, `nconjurat\ de brazi [i morminte, care `[i ascunde tainic vechimea.

Tradi]ia p\streaz\ amintirea acestui vechi schit de c\lug\ri, aflat aici `nainte de 1500, care a fost mai târziu mitoc al M\n\stirii Neam].

O legend\ spune c\ domnitorul Petru Rare[, `n septembrie 1538, fugind de turci, a trecut muntele care ast\zi `i poarta numele, a poposit la acest schit, apoi [i-a continuat drumul spre Cetatea Ciceu din Transilvania. Urm\ritorii, dup\ ce au fost indu[i `n eroare de c\lug\ri, s-au `ntors [i

i-au decapitat pe ace[tia.

O alt\ variant\ a fost consemnat\ de `nv\]\torul Ioan N. Ciucanu `n monografia Bisericii Buna Vestire, din care cit\m: „~n 20 septembrie 1538, domnitorul Moldovei Petru Rare[, plecând de la domnie, din pricina unor boieri, care l-au tr\dat turcilor, a trecut pe Valea Bistri]ei [i s-a oprit la a[ezarea monahal\ Buna- Vestire de la Gura Largului. C\lug\rii l-au `mbr\cat `n haine monahale [i l-au condus pe crestele mun]ilor pân\ la Schitul Rar\u, de lâng\ Vatra Dornei. De acolo, Petru Rare[ a trecut `n Transilvania la Cetatea Ciceului, proprietatea sa. A l\sat la c\lug\rii de la Buna Vestire hainele sale domne[ti [i centura cu paftale de argint, aceasta din urm\ aflându-se in patrimoniul bisericii pân\ `n zilele noastre. A promis c\lug\rilor c\ dac\ se va `ntoarce la domnie, le va construi o biseric\ nou\ de lemn, mai `nc\p\toare decât micul lor paraclis. ~ntr-adevar, `n a doua domnie, `ntre anii 15411546, Petru Rare[ a construit aici, pe locul numit „Groapa Bisericii”, o biseric\ mai `nc\p\toare din lemn, care a devenit mitoc al M\n\stirii Neam]”.

Locurile acestea s-au numit „Poienile”, „Valea Poienilor” sau „Poienile c\lug\rilor”. Documentele vechi indic\ numele de „Poieni”, iar in zona bisericii s-au p\strat toponimele: „Poiana Largului”, „Poiana Z\voiului", „Poiana Teiului", „Poiana R\chi]ii” [i satul „C\lug\reni”.

Actualul sfânt locas nu este pe locul vechiului schit, ci

se afl\ mai jos, la poalele dealului, dar se pare c\ a fost construit `n propor]ie de 70-80% din lemnul provenit de la Schit. Despre icoane [i podoabele bisericii se [tie c\ au fost mo[tenite de la vechiul schit. ~ntre anii 1892-1894, Biserica „Buna-Vestire” a fost renovat\. I s-au ad\ugat pronaosul [i pridvorul, pe acoperi[ i s-au `n\l]at 3 turle [i, al\turi, o clopotni]\ renovat\.

Deasupra acoperi[ului este `nvelitoarea din [indril\, `n „solzi”. Talpa este `ncheiat\ „stâne[te” cu „capete r\mase afar\”. Pere]ii sunt dura]i din bârn\ de brad de la vechiul schit. G\urile se f\ceau cu sfredelul [i se b\teau cuie din lemn (f\cute din cepuri uscate de brad). Lemnul este l\sat liber `n talp\ ca s\ poat\ trage aer din cap\t `n cap\t, pentru a nu putrezi. Numai a[a se explic\ d\inuirea peste vremuri a acestor biserici care au rezistat tuturor intemperiilor. ~n interior, pronaosul are bolt\ cu 8 laturi (cioplite) pornite de la baza [i cu nervuri simple. Naosul are dou\ bol]i ca la pronaos, iar altarul are bolt\ la fel ca pronaosul.

O parte dintre icoanele originale au fost repictate (retu[ate) de c\tre Vasile Bontea, care este [i principalul ctitor la rezidirea bisericii de la baza v\ii, pe la 1894, [i, dup\ vreo cinci decenii, de c\tre Pantelimon Ciucanu, un pictor naiv al locului.

Pe locul vechiului schit este ridicat\ ast\zi o clopotni]\. Ion Ciucanu consemneaz\ [i el: „Ducându-ne la fa]a locului [i urcând la Biserica Buna-Vestire, trecând prin cimitirul ei [i printr-o porti]\, urc\m coasta dealului pe o c\rare aspr\ pân\ `ntr-un lumini[ unde d\m de o clopotni]\. E cl\dit\ din lemn, cu pere]i de scândur\, ce arat\ o oarecare vechime, [i `n ea g\sim un clopot, despre care se spune c\ e din 1771, suferind unele cr\p\turi, a fost reparat/ref\cut la Târgu Neam], `n 1904, având `nscrisul s\pat pe el”.

Primul preot slujitor consemnat la biserica BunaVestire este Pr. Vasile Iosifescu. A urmat, ca paroh al Parohiei Petru-Vod\, Pr. Pantelimon B\lan (`ntre anii 1927-1958). Urm\torul paroh a fost Pr. Gheorghe Dumitriu (1950-1980). Din anul 1980 [i pân\ `n anul 1999 a p\storit Parohia Petru-Voda Pr. Prof. Vasile P\v\leanu. ~n anul 1999 s-a `nfiin]at Parohia Buna-Vestire, prin numirea ca slujitor numai la acest altar a Pr. Vasile Cre]u.

Din anul 2005 p\store[te parohia Pr. Ciprian Mitocariu. ~n apropiere de viaduct, satul Poiana Largului se `ntinde ca o frumoas\ vale, având ca punct de reper viaductul, care traverseaz\ lacul, cu dou\ bifurca]ii la ambele capete, str\juit de turnul de piatr\. ~n unele luni ale anului este `nconjurat de apele Lacului Bicaz, [i `n vârful s\u a fost `nfipt\ o cruce de dimensiuni considerabile, completând aceast\ sculptur\ `n piatr\ facut\ de natur\.

Frumuse]ea cadrului natural [i obiectivele laice [i biserice[ti din aceast\ zon\, printre care enumer\m [i biserica Buna-Vestire, atrag anual mii de turi[ti dornici s\ afle legendele locului [i adev\rurile istorice a[a cum au fost ele consemnate.

Pr. Ciprian MITOCARIU

Ciprian Mitocariu este absolvent al Seminarului Teologic „Veniamin Costachi” Neam] [i al Facult\]ii de Teologie Ortodox\ din Ia[i. Este preot paroh al Bisericii „Buna-Vestire” din Poiana Largului, comuna Poiana Teiului.

14

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

TRADI}IE {I SPIRITUALITATE

{ez\torile pe Valea Muntelui – forme de comuniune [i solidaritate – {ez\toarea reprezint\ un semnificativ exemplu de obicei de munc\ cu valen]e nu numai pe plan productiv sau social. Ea constituie un prilej de activizare a con[tiin]ei colective, moment de creare [i de transmitere a tradi]iei, `n general, [i a tradi]iilor de munc\, `n special. Principalul criteriu de definire a [ez\torii era acela c\ ea reprezenta, `n primul rând, o reunire de munc\, desigur, cu multiple valen]e culturale [i sociale, `n cadrul c\reia fiecare participant lucra pentru sine `nsu[i. De[i diferitele forme de [ez\toare sunt practic r\spândite pe `ntreaga suprafa]\ a ]\rii [i cunoscute dintr-o perioad\ destul de `ndep\rtat\, studierea mai aprofundat\ a tipologiei [i a func]iilor sale a `ntârziat, având `ntâietate studiile zonale. {ez\torile `ncepeau seara [i durau pân\ la miezul nop]ii, perioada predilect\ din an fiind aceea de toamn\ [i iarn\. La [ez\toare, fetele lucrau fiecare pentru sine mai cu seam\ la tors (de cânep\, lân\) [i ]esut. Uneori, `n [ez\toare, se lucreaz\ si la cur\]atul porumbului, maz\rii etc., munci la care ajutau [i fl\c\ii. De cele mai multe ori, `ns\, fl\c\ii nu lucrau, ci cântau din diferite instrumente, spuneau pove[ti, basme, snoave sau glumeau cu fetele, uneori [ez\toarea terminându-se cu joc. Sezonul [ez\torilor `ncepea odat\ cu venirea toamnei [i ]inea pân\ prim\vara. ~n unele p\r]i, se d\dea de veste unde are s\ fie [ez\toare, ca s\ nu mai fie altele `n sat `n aceea[i sear\. Pân\ la urm\, `ntr-un plan mai general, [ez\toarea constituia la origine un obicei de munc\ sau de ini]iere, fiind de re]inut faptul c\ evolu]ia social\ [i familial\ a membrilor comunit\]ii, trecerea lor de la un statut la altul se f\cea, de cele mai multe ori, `ntr-un cadru de munc\. ~n momentul venirii toamnei, atunci când se terminau muncile agricole, din luna noiembrie [i pân\ `n martie, fetele [i feciorii organizau [ez\torile asociinduse câte 10-20 de persoane [i stabilind gazda unde urmau s\ se adune. ~n unele sate, locul [ez\torii se anun]a din timp. ~n alte localit\]i, ele se ]ineau lan] `n fiecare sear\, de la o cas\ la alta. Pentru a oferi condi]ii dintre cele mai bune pentru desf\[urarea [ez\torii, fiecare participant, de comun acord cu gazda, `[i stabilea contribu]ia: petrolul pentru lamp\, lemnele pentru foc [i num\rul de fuioare ce urmau a fi toarse de fete, `n clac\ sau acas\, ca dar pentru `nc\perea pus\ la dispozi]ie. Dup\ c\derea `ntunericului, fetele se preg\teau s\ Lad\ de zestre plece „`n [ez\toare”, luând cu ele lucrul pe care-l aveau de f\cut: furc\ pentru tors, cus\turi de la diverse piese de port popular, dantel\ sau `mpletituri. ~n timpul lucrului, fetele povesteau, cântau,

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

spuneau ghicitori [i vorbeau „despre ce s-a mai `ntâmplat `n sat”. Spre sfâr[itul [ez\torii, `[i f\ceau apari]ia [i feciorii, care erau de regul\ prietenii fetelor, `nso]i]i de

Stative câte un s\tean care [tia s\ cânte din fluier, cimpoi sau vioar\, pentru a invita fetele la joc, [i petreceau `mpreun\ pân\ diminea]a.

Unul dintre obiceiurile moldovencelor era legat de torsul [i ]esutul lânii, obiceiuri de care femeile erau tare mândre, ]esând pentru familie atât hainele pe care le purtau, cât [i obiecte de `mpodobit casa, cum ar fi [tergarele [i p\turile. Se adunau `n [ez\tori, cât mai multe familii la o cas\ pentru a avea mai mult spor [i pentru atmosfera prieteneasc\ [i cald\ care exista.

Femeile mai vârstnice le d\deau sfaturi celor mai tinere, ini]iindu-le `n me[te[ugul torsului [i ]esutului lânii [i cânepii. Pe lâng\ faptul c\ se muncea, [ez\torile erau [i un bun prilej pentru a afla ve[tile care circulau `n comunitate, pentru a se spune ghicitori, proverbe, a se cânta balade, a se `nv\]a cântece, adic\ de a se p\stra viu folclorul românesc.

Arta covorului moldav constituie o pagin\ marcant\ `n patrimoniul cultural. Covorul reflecta atât multitudinea conceptelor estetice ale poporului, cât [i idealul s\u de frumos [i armonie. Pe parcursul secolelor, diferite motive ornamentale, compozi]ie [i gam\ cromatic\ au fost selectate [i cizelate `ntru redarea unui aspect mai pl\cut al covorului.

15

TRADI}IE {I SPIRITUALITATE La cristalizarea particularit\]ilor ei fundamentale `n mod indirect, diferite procese complexe [i-au g\sit reflectare `n formarea culturii românilor din spa]iul moldav. Procesele tehnice, ornamentul poart\ amprenta diferitelor straturi etnice, precum cele tracic,

Furci de tors

origine latin\, „covor”, „stative”, de origine slavon\, „kilim”, de origine turc\. Ca ramur\ a industriei, confec]ionarea covoarelor `n Moldova a ap\rut `n condi]iile casnice ale gospod\riilor ]\r\ne[ti. {ez\toarea a disp\rut `n satele de pe Valea Muntelui. Femeile se mai adun\, dar `n num\r mai mic pentru a lucra de mân\ [i a povesti. ~n trecut, participantele f\ceau schimb de informa]ii referitoare la via]a cotidian\ din sat [i comentau evenimentele cele mai importante petrecute `n propria comunitate sau `n localita]ile `nvecinate.

Apoi se rosteau ghicitori, zicale, proverbe, se cânta sau se rosteau balade, nestemate folclorice ce s-au p\strat pân\ `n zilele noastre, transmise `n modul cel mai simplu pe aceast\ cale. ~n cadrul acesta institu]ionalizat, fetele erau integrate [i consacrate `n colectivitatea femeilor, `ncepând s\-[i `nsu[easc\, cu aceast\ ocazie, deprinderi practice [i spirituale.

Studiu realizat de Xenia S~RBU [i Mihai APOPEI

roman, slav, turcic etc. Deosebit de pregnant, acest lucru este ilustrat `n terminologie: „lân\”, „cânep\”, de

Portul popular din zona Bicazului

Materialele prime folosite `n aceast\ regiune sunt principalele produse naturale, lâna, cânepa [i inul, a c\rui cultur\ este `ns\ mai restrâns\.

Prin cultivarea pe lâng\ cas\, de fiecare gospod\rie, cânepa r\spunde `ntr-o larg\ m\sur\ satisfacerii nevoilor gospod\riei ]\r\ne[ti.

De la acoperirea pere]ilor `n interior cu scoar]\ [i [tergare, paturile [i l\zile sunt acoperite cu l\icere [i cuverturi, pe du[umea sunt a[ternute ]oluri ]esute `n diferite culori, toate din cânep\, iar prelucrarea lânii este ocupa]ia permanent\ [i intens\ `n lunile de var\. }es\turile din aceast\ zon\ sunt de mai multe feluri, iar materialele care le stau la baz\ sunt: cânepa, inul, bumbacul, lâna, borangicul [i firele de metal (aur sau argint). Din ]es\turile fine de cânep\ (`n dou\ i]e) se fac piesele de costum femeie[ti [i b\rb\te[ti, [tergare, [ervete, fe]e de pern\, cear[afuri etc., iar din ]es\turi `n patru i]e, l\icere, saci.

Din pânza de in `n patru i]e se fac i]ari. }es\turile din lân\, cele ]esute `n dou\ i]e, folosesc pentru i]arii purta]i vara (stof\ sub]ire) [i 16

cuverturi de pat, iar din ]es\turile `n patru i]e se face stof\ pentru sumane, pentru i]ari, cioareci [i obiele.

Dup\ felul folosirii ]es\turilor, ele se `mpart `n mai multe categorii: ]es\turi pentru uz casnic, ]es\turi de podoab\ [i ]es\turi pentru `mbr\c\minte (piese de costum). ~n linii generale, portul popular din aceast\ zon\ este de origine str\veche, elementele componente care formau costumul femeiesc ca [i cel b\rb\tesc fiind cunoscute [i de str\mo[ii no[tri daci. Acest port, prin piesele sale esen]iale ca [i prin decorul ce `l caracterizeaz\, marcheaz\ toate elementele din costumul dacic [i iliric, men]ionate pe monumentele celebre de la Adamclisi, Columna lui Traian, precum [i de pe o stel\ funerar\ iliric\ aflat\ `n muzeul de la Zagreb. ~n Valea Bistri]ei, ambele costume, femeiesc [i b\rb\tesc, sunt prezentate `n mai multe tipuri de variante. ~n func]ie de vârst\ [i de ocupa]ie, ele se clasific\ `n mai multe categorii.

Costumul purtat de femei `n

timpul verii se prezint\ sub trei forme: – costumul moldovenesc de s\rb\toare; – costumul ardelenesc de s\rb\toare; – costumul de lucru cu dou\ variante: cu piese tradi]ionale [i cu piese din material cump\rat din comer].

Costumul de iarn\ femeiesc este compus din acelea[i piese componente ale costumului de var\, ad\ugându-se articole specifice timpului r\coros.

Costumul b\rb\tesc de var\ se `nf\]i[eaz\ [i el sub câteva forme : – costumul de var\ cu i]ari; – costumul cu cioareci (ciorapi); – costumul de lucru cu variantele: costumul cu i]ari sau cioareci, costumul cu pantaloni bufan]i [i costumul pluta[ilor, alc\tuit din elementele primelor dou\ costume, plus cizmele careprotejeaz\ de ap\.

Prin elementele sale componente, acest port face parte din costumul de tradi]ie veche compus din elemente adaptabile anotimpurilor [i zonelor de munte.

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

TRADI}IE {I SPIRITUALITATE Costumul din zona Bicaz reprezint\ din plin specificul portului popular moldovenesc. ~n acest ]inut g\sim elemente specifice Moldovei.

Surprindem `ns\, `n unele zone, o diluare a formelor autentice de port, fa]\ de altele (cum este Valea Bistri]ei), unde se p\streaz\ mai fidel mo[tenirea unor particularit\]i din vestimenta]ia vremurilor trecute. Costumul femeiesc purtat la ocazii [i anumite s\rb\tori este cel mai important costum, având podoabele formate din piept\n\tur\, `nvelitoarea capului etc.

Cea mai veche pies\ de `mpodobire a capului este [tergarul, c\ruia i s-a ad\ugat mai târziu fi[iul. O form\ veche este [i [tergarul pus pe „corn” formând câte o proeminen]\ deasupra tâmplelor. Folosirea acestui fel de `mpodobire era un indiciu pentru femeile c\s\torite. {tergarele au o realizare artistic\ deosebit\, asem\nându-se cu cele din alte zone ale Moldovei, [i se numesc „z\brenice”. Sunt ]esute din bumbac, cânep\ sau in, iar la capete au ciucuri r\suci]i [i `nnoda]i numi]i „frânghiu]e” [i decor format din câte patru grupe de vrâste late. Datorit\ lungimii sale, [tergarul apar]ine categoriei `nvelitoarelor de cap lungi: marame [i z\brenice.

Fi[iul are forma maramei: e ]esut din borangic decorat foarte simplu, cu ornamente `n cruce executate din culorile negru [i ro[u, [i cu vrâste din bumb\cel mai gros. Capetele maramei se termin\ cu franjuri (franjur\), iar cu denumirea de fi[iu se mai `ntâlne[te o broboad\ ]esut\ din urzeal\ de p\r de oaie, cu b\t\tura de bumbac.

Sub fi[iu, ca [i sub [tergar, se poart\ o batist\ alb\ din pânz\, cu dantel\ pe margini. Femeile `n vârst\ poart\ o cârp\ neagr\ „casânc\” procurat\ din comer], iar femeile mai tinere poart\ tulpane sau barizuri.

C\ma[a femeiasc\ `mbrac\ partea superioar\ a corpului [i este piesa principal\ a costumului purtat de femei. C\ma[a `ncre]it\, cu alti]\ [i cea dreapt\, care se f\cea adeseori din lân\ ]igaie sau din borangic, erau folosite la fel de frecvent. C\ma[a `ncre]it\, cu „bezer” la gât, p\streaz\ forma str\veche a c\m\[ii române[ti. Era r\spândit\ pe `ntregul ]inut, iar mai târziu a fost `nlocuit\ cu c\ma[a cu platc\. ~nvechime, c\ma[a `ncre]it\, ornamentat\ cu alti]\, `n cre] (m\rginar) [i cu „râuri costisite” pe bra] era cusut\ cu lânic\, fir metalic sau cu arnici `n puncte diverse.

C\ma[a lunc\neasc\ are croiala simpl\, format\ din trei la]i de pânz\, mânecile de câte un lat [i jum\tate, gura de la gât formându-se prin `ncre]irea celor trei la]i plus la]ii mânecilor (tip mo[tenit din epoci `ndep\rtate), iar `ncre]irea de la gât se execut\ cu ajutorul unui [iret de cânep\. C\ma[a este confec]ionat\ din pânz\, cu urzeala [i b\teala de in.

Mâneca `n partea de jos este larg\.

C\m\[ile amintite sunt confec]ionate din pânz\ de bumbac, iar c\m\[ile b\trâne[ti, din pânz\ de in.

Din acela[i material sunt f\cute [i poalele, cusute cu „pui”.

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

Pe timp r\coros, peste c\ma[\, femeile `mbrac\ cojoace, iar fetele bondi]e (pieptare) cu multe decora]ii. Zg\rdi]ele purtate la gât, formate din m\rgele cu motive geometrice, fac parte din podoabele feminine.

Brâiele [i betele sunt piese de podoab\, dar au

un rol practic, de `ncing\tori ale catrin]elor. Sunt decorate cu vrâste, a[ezate `n lungime, la capete cu „frânghii” din culori diferite. Bârne]ele din zona Bicaz sunt betele cu care femeile sus]in pe corp catrin]ele: bârnea]a simpl\ este urzit\ din treizeci de culori diferite, predominând culorile ro[u, maro sau galben, mai pu]in verde, cu decor geometric realizat din n\v\ditur\.

Catrin]a este singura pies\ folosit\ de femei ca `mbr\c\minte de la talie `n jos peste poale: se `nf\[oar\ strâns\ pe corp, iar cap\tul din dreapta se opre[te `n dreptul [oldului (port str\vechi cunoscut

de popoarele din Antichitate; egipteni, babilonieni, asirieni, fenicieni, daci [i iliri). Catrin]a ]esut\ [i decorat\ cu des\vâr[it gust artistic, alc\tuind una din piesele cele mai frumoase ale costumului femeiesc, este totdeauna ornamentat\, iar din punct de vedere al ]es\turii `n aceast\ zon\ – Valea Bistri]ei – sunt dou\ feluri de catrin]e: catrin]e `n patru i]e [i catrin]e `n dou\ i]e.

Catrin]a de s\rb\toare este variat decorat\, iar cea de lucru este simpl\.

17

TRADI}IE {I SPIRITUALITATE La catrin]a ]esut\ `n patru i]e, decorul este format din bat\, o fâ[ie ro[ie de nuan]e variate, bat\ care apare `n partea de jos [i de sus a catrin]ei (]esut\ `n lungul pânzei), capetele catrin]ei decorate prin vrâste verticale [i cad pe latul ]es\turii, partea din mijloc f\r\ vrâste verticale cade pe latul ]es\turii, partea din mijloc f\r\ vrâste, numit\ „dos” [i cade la spate, iar motivele sunt simple, constând din v\rguli]e (vrâste).

Vrâstele pot fi alc\tuite din dungi simple care str\bat `n lat ]es\tura: alteori se prezint\ `n coad\ de rândunic\; printre vrâste apar [i motive alese variate, precum [i ornamentul „l\nce]” cu motive geometrice.

Sumanul se prezint\ cu deosebiri fa]\ de tipul vechi, f\r\ `ns\ s\ se `nl\ture tipul vechi. Exist\ dou\ tipuri de sumane: – La prima variant\ nu exist\ nici o modificare `n ceea ce prive[te croiala, `n schimb s-a adaptat un guler lat.

– La varianta a doua apare un clin special. De pild\, `n unele regiuni se tinde ca cei doi clini din p\r]i s\ fie aplica]i spre spatele sumanului. Acest tip ce se g\se[te `n comuna Ceahl\u.

Bundi]a este un mic cojocel f\r\ mâneci, din piele, decorat cu motive florale, executate cu broderie cu fir de lânic\, culori ro[u, verde, albastru, negru, culoarea murei, castaniu spre verzui, cafeniu.

Cojocelul cu mâneci, din piele alb\, decorat cu motive florale, executate cu broderie plat\ `n sens vertical sau drept dup\ indica]ia desenului, lucrat\ cu lânic\ `n culori vii. Costumul b\rb\tesc se compune din c\ciul\ sau p\l\rie, c\ma[\, i]ari sau cioareci, brâu, curea [i `nc\l]\minte.

C\ciula ]uguiat\ era din blan\ neagr\ de miel, iar ulterior din blan\ brum\rie [i se purta la costumul de s\rb\toare. C\ma[a dreapt\ veche avea gulerul cusut cu str\m\tur\ [i fir când era confec]ionat\ din lân\ sau borangic.

18

Avea dimensiuni foarte mari, ca un semn al bun\st\rii. ~n acest\ perioad\ se purta brâul verde.

A urmat c\ma[a cu platc\, iar acesteia i-a urmat „c\ma[a na]ional\” frumos ornamentat\ `n cus\tura „pe dos” sau tighel cu negru, specific zonei.

Pe Valea Bistri]ei b\rba]ii poart\ mai multe tipuri de c\m\[i: c\ma[a b\rb\teasc\ cu mâneca larg\, c\ma[a cu fust\ [i c\ma[a cu platc\.

C\ma[a cu fust\ este compus\ din dou\ buc\]i: „stani” [i „fust\”.

Aceast\ c\ma[\ reprezint\ un tip specific, p\strând stanii de forma c\m\[ii b\trâne[ti, precum [i ornamenta]ia, iar fusta este executat\ din cinci foi de pânz\, sus `ncre]it\, prin introducerea unui [iret, [i cu ornamenta]ie din broderie, totdeauna monocrom\: alb\, galben\, neagr\ sau maro. Mai nou, se prefer\ negru.

Broderia este executat\ din m\tase vegetal\ [i arnici. ~n trecut s-a folosit mult firul de aur [i argint.

Broderia de pe fust\ este alc\tuit\ din acelea[i motive ca [i la c\ma[\.

Poalele se tivesc cu g\urele, `nconjurate cu col]uri cro[eta]i cu igli]a, iar uneori acei col]urei se execut\ pe margine din m\rgele galbene sau ro[ii, `n acest caz col]ureii din m\rgele se aplic\ [i la guler.

Fusta mai este brodat\ [i cu m\rgele.

I]arii lungi se purtau `ncre]i]i, cioarecii gro[i se purtau `ntin[i.

Brâului verde i-a urmat cel ro[u [i apoi cel vrâstat. Peste brâu se purta curelu[a cu un rând de ]inte de cositor, dezvoltat `ntr-o curea cu cinci rânduri de ]inte.

Pieptarul completeaz\ costumul zonei Bicaz chiar [i vara. R\scroit mult la subra], a fost mai pu]in ornamentat `n trecut [i `n diverse variante de la o zon\ la alta.

Profesor Georgeta VASILACHE

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

TRADI}IE {I SPIRITUALITATE

Duc in altum!

„Din moarte la via]\ [i de pe p\mânt la cer, HristosDumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cânt\m cântare de biruin]\.” (Canonul ~nvierii)

{erpi [i balauri uria[i [i vine]i din adâncuri, `ncol\cindu-se [i despletindu-[i trupurile contorsionate, mugind `nfior\tor, `[i `nal]\ capetele cu guri fl\mânde `nspre cerul coborât [i `nnegrit de spaim\, scuipând limbi de foc, ca apoi, cu urlete prelungi, s\ se arunce `n h\urile r\scolite de furtun\ ale m\rii spre a-[i relua, cu o [i mai s\lbatic\ for]\, spasmodica mi[care.

Din corabia-]i fragil\, prins\ `ntre valurile dezl\n]uite de stihiile naturii, privirea caut\ cu disperare o cale de salvare de l\comia mon[trilor stârni]i din tenebre.

Sudori calde-reci te inund\, strig\tele de groaz\ dup\ ajutor sunt `n\bu[ite de urletele furtunii, mâna-]i tremurând\ caut\ `n zadar s\ ]in\ cârma. O oboseal\ de moarte [i o spaim\ crescând\ ]i se strecoar\ insidios `n suflet, paralizându-]i voin]a de a mai c\uta o ie[ire.

Singur\tatea, spaima [i triste]ea ]i se preling din suflet `n râuri de lacrimi amare, ca apoi, din ochi pe buze, s\ se opreasc\, u[or la `nceput [i-ntr-un murmur stins apoi, din ce `n ce mai amplu [i st\ruitor, `ntro fierbinte [i plin\ de implorare rug\: „Doamne, ajut\-m\! Doamne, scap\-m\!”. {i deodat\, ceva, o putere mai presus de tine, prinde s\-]i `mpr\[tie `ntunericul dezn\dejdii [i al fricii, `nlocuindu-l cu o luminoas\ certitudine: sim]irea unei prezen]e atotputernice care, prin valuri cople[itoare de iubire, atingându-]i sufletul, `]i `nl\tur\ toate `ndoielile [i spaimele, f\cându-te fericit. ~]i `ntorci capul, `]i ridici privirea [i-L z\re[ti; cu o mantie purpurie aruncat\ pe umeri, cu p\rul `n bucle rev\rsându-I-se pe spate, `ntr-o atitudine impun\toare, aristocratic\, c\lcând peste ultimile valuri acum potolite de lâng\ ]\rm, se opre[te, privindu-te cu o blânde]e

Piatrra Corrbului

z

trist\, plin\ de compasiune. Te v\zuse, cine [tie de când a[tepta acolo? ~]i priveghease truda cu mult `nainte ca tu s\-L fi z\rit. Acum, `n iradierea irezistibil\ a iubirii Sale, `]i descoperi ru[inat m\sura mes-

chin\ [i redus\ a puterii tale iubitoare fa]\ de a Sa, plin\ de noble]e [i ging\[ie, adânc\, nem\surat\ [i dumnezeiasc\, risipitoare prin fericirea exultant\, eliberatoare pe care ]i-o d\ruie[te. ~n]elegi prin intelect [i pe calea sim]irii c\ e Domnul Iisus Hristos care te cheam\ f\r\ cuvinte s\-L urmezi [i-]i a[teapt\ cu discre]ie, r\bdare [i deplin\ `ncredere, r\spunsul.

Mirarea extraordinar\ de a fi chemat [i puterea iubirii Sale atotcuprinz\toare nu-]i mai `ng\duie nici o ezitare, nici un refuz.

Realizezi `n acela[i timp, cu o u[oar\ team\ [i `ngrijorare, c\ nu-]i va fi `ntotdeauna u[or s\-L urmezi pe m\sura chem\rii doar cu puterea ta omeneasc\, `ns\ `n]elegi c\ de acum nu vei mai fi l\sat niciodat\ singur, c\-n iubirea Sa ve[nic\ vei putea cre[te mereu, c\ci `n noua

aprilie-iiunie 2009

lume care ]i se deschide, minunile salvatoare, ca [i legile elementare ale firii, sunt la ele acas\. „Iat\ roaba Ta, fie mie dup\ cuvântul T\u!” `i r\spunzi f\r\ cuvinte doar prin transmiterea gândului, cu smerenia n\scut\ din recunoa[terea nimicniciei tale, dar [i cu un curaj pe m\sura sl\biciunii de-odinioar\, cu siguran]a copilului ce se abandoneaz\ `n bra]ele deschise, protectoare ale mamei [i, `n acela[i timp, cu ardoarea miresei ce-[i a[tepta de-o ve[nicie Mirele.

E[ti convins c\ nu vei mai avea a te teme de nimic pentru c\ adev\rata iubire alung\ frica, `mpr\[tie urâtul [i tope[te suferin]a. ~]i aduci corabia la ]\rm [i porne[ti cu `ncredere, n\dejde [i dragoste pe urmele Lui, c\ci El, continuându-[i solitara, dar plina de iubire a Sa c\l\torie de-a lungul ]\rmului `nspre R\s\rit, a disp\rut treptat privirii tale, l\sându-]i ca repere, din ce `n ce mai vagi, urmele pa[ilor S\i pe nisip .

Ziua `[i `nclin\ u[or cump\na `nspre asfin]it, iar `n dep\rtare se z\re[te muntele cu crestele `ncununate de raze. ~nspre acolo trebuie s\ o iei. O lumin\ dulce-clar\ `nv\luie cu pace totul `n jur. Cerul te prive[te mirat cu albastrul ochiului atât de adânc [i p\trunz\tor fixat asupra ta, `ncât sufletul ]i se deschide [i-[i sloboze[te `n [uvoi izvorul lacrimilor fierbin]i de iubire [i recuno[tin]\ care `l spal\ [i-l cur\]e[te tot spre a d\ltui apoi din El [i din lumin\ Chipul cel dintâi.

Chem\ri nostalgice din lumi [i vremi de-odinioar\ prin [oapte, adieri [i gusturi, culori [i miresme `mb\t\toare.

Rodica SCRIPCARIU 19

TRADI}IE {I SPIRITUALITATE

„Iar adev\rul v\ va face liberi” Libertatea este f\r\ `ndoial\ cel mai de pre] dat existen]ial pe care un om `l prime[te atunci când se na[te. Fie c\ vedem lumea printr-o prism\ religioas\, fie c\ nu, `ntreaga existen]\ a unei persoane depinde de felul `n care `[i administreaz\ propria libertate. Nu e de mirare, `n aceste condi]ii, dat\ fiind miza uria[\, de ce lupta pentru cucerirea sau p\strarea libert\]ii este atât de prezent\ `n `ntreaga istorie a umanit\]ii.

Ideea de libertate a persoanei umane st\ la baza a numeroase concepte filosofice, morale, teologice [i nu numai. Astfel, presupunerea conceptului de libertate fundamenteaz\ `ntregul sistem juridic, pentru c\, la urma urmei, justi]ia este institu]ia care organizeaz\ cadrul `n care se manifest\ libertatea. O societate f\r\ justi]ie este haotic\, anomic\, o adev\rat\ jungl\, `n care dreptul pumnului (botezat de germani cu termenul pre]ios de Faustrecht) devine singura form\ de „drept”. Nu cred c\ acest adev\r mai are nevoie de vreo demonstra]ie, dat fiind c\ românii experiaz\ zilnic via]a `ntr-o asemenea societate.

La rândul s\u, sistemele etico-morale se `ntemeiaz\ tot pe ideea c\ libertatea exist\, pentru c\ etica opereaz\ cu no]iunile de „bine” [i „r\u”, imposibil de postulat `n afara exprim\rii libere a ac]iunii umane.

Dac\ nu ar exista libertate, orice ac]iune ar fi lipsit\ de valoare moral\, pentru c\ ar fi f\cut\ sub impulsul unei determin\ri oarecare (animalele nu pot fi „morale” sau „imorale”, `ntrucât nu ac]ioneaz\ con[tient, deci liber). ~nc\rc\tura moral\ pe care libertatea o d\ ac]iunilor persoanei umane a f\cut ca [i `n teologie aceasta s\ fie pre]uit\ ca agent `n func]ie de care se ob]ine sau nu mântuirea, salvarea, `mp\carea, contopirea cu divinitatea. E adev\rat c\ exist\ multe religii care au suprimat sau au minimalizat rolul libert\]ii, mic[orând practic contribu]ia personal\ a credinciosului la propria mântuire (dac\ Dumnezeu a decis `nc\ dinainte de na[terea cuiva c\ se va mântui sau se va pierde, cum sus]inea Jean Calvin, atunci omul nu mai are nimic de f\cut `n via]\). Este suficient s\ ar\t\m c\ `n Vechiul Testament poruncile Decalogului erau scrise la modul imperativ categoric („Nu vei ucide!”, „Nu vei fi desfânat” etc.), neavând aspectul de sfat spiritual („S\ nu ucizi!”, „S\ nu fii desfrânat”), a[a cum le-am tradus noi `n Biblie sub impulsul religiei iubirii [i libert\]ii, ceea ce demonstreaz\ c\ `n rela]ia pe care Dumnezeu o avea cu poporul S\u ascultarea era regula, iar nu interpretarea [i adeziunea liber consim]ite la Cuvântul divin. Consecin]a este foarte clar\: `n momentul coborârii Sale la iad, Iisus `i ridic\ de acolo, unde erau `n a[teptare, pe to]i cei ce fuseser\ ascult\tori de Dumnezeu pân\ atunci. Prin urmare, plinirea legii vechi, care nu se axa pe libertate, ci pe supunere total\, nu era mântuitoare, a[a cum Iisus arat\ de fapt [i `n discu]ia cu tân\rul bogat. Atât de important\ este libertatea pentru cre[tinism, `ncât la un moment dat `n istoria sa un mare c\rturar, Origen, a fost condamnat `ntr-un sinod ecumenic (Sinodul al V-lea, 20

din 553) pentru c\ a sus]inut, printre altele, doctrina numit\ apokatastasis panton („repunerea tuturor `n demnitatea de dinaintea c\derii `n p\cat”), potrivit c\reia diavolul `nsu[i va fi iertat la sfâr[itul Judec\]ii de Apoi `mpreun\ cu to]i p\c\to[ii. P\rin]ii Bisericii au argumentat c\, de[i Dumnezeu este iubire, [i dragostea Sa poate covâr[i f\r\delegile oamenilor sau diavolilor, Dumnezeu respect\ libertatea de alegere a p\c\to[ilor [i a diavolilor, care au decis s\ petreac\ eternitatea departe de Lumina [i Iubirea divin\. Acesta este de fapt iadul: decizia de a r\mâne `n afara comuniunii cu Dumnezeu. Valoarea libert\]ii `n ochii lui Dumnezeu este dat\ de faptul c\ accept\ existen]a iadului [i sfidarea din partea celor r\i, de[i dragostea p\rinteasc\ fa]\ de propria crea]ie L-ar `ndemna s\-i primeasc\ la sine pe to]i.

Dar ce este pân\ la urm\ libertatea? Defini]ia cea mai simpl\ ar fi c\ libertatea este capacitatea de a dep\[i toate constrângerile care ar putea interfera cu s\vâr[irea unei ac]iuni oarecare. De la eliberarea de orice determinare material\ pân\ la posibilitatea exprim\rii con[tiin]ei, libertatea se câ[tig\ dep\[ind anumite piedici `n realizarea unui act con[tient.

Rafinând pu]in defini]ia, putem vedea c\ exist\ diferite tipuri de libertate: libertatea fa]\ de constrângerile naturale ale statutului de fiin]\ limitat\, cea fa]\ de determin\rile sociale de toate felurile, dar [i o libertate... fa]\ de noi `n[ine [i de constrângerile propriilor sl\biciuni. Cre[tinismul ia `n calcul `n primul rând libertatea interioar\ fa]\ de p\cat, adic\ fa]\ de constrângerile pe care le determin\ vicierea capacit\]ii noastre de a ac]iona liber, ca urmare a `nrobirii con[tiin]ei de c\tre faptele antimorale ce erodeaz\ [i pervertesc voin]a.

Nu `ncape nici o `ndoial\ c\ nu exist\ o libertate absolut\. Acest tip de libertate este apanajul fiin]elor absolute, ceea ce face ca Dumnezeu singur s\ aib\ o libertate total necondi]ionat\ de realitatea exterioar\ Lui. Prin urmare, limita libert\]ii noastre este grani]a de la care `ncepe libertatea celuilalt. Aici intervine rolul, oarecum metafizic, al justi]iei de a men]ine ordinea moral\ `n lume. Filosofii [i teologii sunt de

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

TRADI}IE {I SPIRITUALITATE acord c\ de modul de manifestare a libert\]ii depinde dezordinea sau ordinea moral\ universal\ (slav\ Domnului c\ ordinea cosmic\ fizic\ este deja garantat\ de legi care nu pot fi `nc\lcate sau eludate. V\ `nchipui]i ce ar fi dac\ [i legile fizicii ar putea fi `nc\lcate sau „dezvr\jite”, aplicate „`n cheie hermeneutic\” contemporan\!).

Modelul de societate `n care tr\im ast\zi este unul cu adânci r\d\cini cre[tine. De[i p\streaz\ doar vestigia din gândirea [i praxisul cre[tine, ca urmare a unei interpret\ri postmoderniste a conceptului de autonomie a persoanei fa]\ de religie `n general [i fa]\ de cre[tinism `n mod particular, societatea de tip occidental pune un accent deosebit pe prezervarea libert\]ii persoanei, fie ea perceput\ [i `n maniera epidermic\ de libertate fa]\ de determin\rile sociale de tot felul. De dou\ secole, lumea occidental\ lupt\ pentru cucerirea [i p\strarea dreptului la via]\, la liber\ exprimare, la manifestarea con[tiin]ei [i la munc\. Se p\rea c\ b\t\lia a fost câ[tigat\, [i ]\rile civilizate au pornit pe un drum `n care fiecare persoan\ are garantate aceste drepturi. Cu bunele [i relele sale, cu distorsiunile [i confuziile `ntre libertate [i libertinism, se p\rea c\ `n lumea occidental\ orice om are libertatea exterioar\ de a-[i câ[tiga libertatea interioar\.

Unele semne de `ntrebare [i de `ngrijorare au fost exprimate `ns\ de mari scriitori ai secolului XX, dintre care `i voi men]iona doar pe Aldous Huxley, care `n 1931 a scris lucrarea Brave New World, [i pe George Orwell, autorul celebrei Nineteen Eighty-Four, publicat\ `n 1949, scrieri `n care se preconiza apusul libert\]ii, fie ca urmare a supertehnologiz\rii (ideea lucr\rii lui Huxley), fie ca urmare a apari]iei unui tip de stat totalitar care limiteaz\ abuziv drepturile cet\]enilor (ideea lui Orwell). Aceste avertismente literare veneau [i pe fondul abuzurilor nemaipomenite ale statelor comuniste, care au durat pe tot parcursul secolului XX. Dup\ c\derea comunismului se p\rea c\ lumea reintr\ pe calea democra]iei [i libert\]ii. Dar motive de `ngrijorare apar din nou.

Recenta campanie de introducere a actelor de identitate biometrice a readus `n societatea româneasc\ angoase mo[tenite din regimul comunist. Supravegherea, dirijarea, ascultarea au revenit `n via]a de zi cu zi a românilor, care le credeau dep\[ite odat\ cu „Secu”. La aceste angoase se mai adaug\ [i `ngrijorarea foarte corect\ a unor teologi care surprind `n ac]iunile oficiale ale statului similitudini aproape literale cu pasaje ale Apocalipsei Sfântului Ioan Teologul.

Decizia de a stoca informa]ii despre cet\]eni pe suport electronic a fost luat\ la nivel interna]ional `n numele ap\r\rii libert\]ii, numai c\, pe m\sur\ ce apar informa]ii noi despre natura cipurilor biometrice, suntem `nclina]i s\ credem c\ exist\ posibilitatea ca previziunile lui Huxley [i Orwell s\ se `ndeplineasc\, dar nu separat, ci `mpreun\. Exist\ motive s\ ne temem c\ o combina]ie `ntre supertehnologia existent\ [i anumite tendin]e autoritariste, ca s\ nu le spunem totalitare, ar putea duce, `n numele ap\r\rii libert\]ii, la desfiin]area complet\ a acesteia. Pe ce ne baz\m?

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

Introducerea cipurilor biometrice `n pa[apoartele [i permisele de conducere ale românilor a `ntâmpinat o rezisten]\ serioas\ din partea unor persoane ceva mai informate `n leg\tur\ cu aceste aparate electronice.

Reac]ia la nivel de mas\ a fost tipic\ societ\]ilor consumeriste de genul métro-bouleau-dodo, apatice [i destructurate la nivel de con[tiin]\ colectiv\. „Formatorii de opinie” `ns\ au avut o suspect\ reac]ie energic\, de marginalizare [i c\lcare `n picioare a celor care au protestat. De la apelative precum „habotnic”, „retrograd”, „medieval” etc. pân\ la campanii bine orchestrate de denigrare, s-au folosit toate mijloacele specifice societ\]ii totalitare pentru a reduce la t\cere pe cei de alt\ opinie decât opinia stabilit\ oficial. ~n fa]a argumentului caiafic nu a mai contat deloc fa]ada democratic\ pe care `ncearc\ unii s\ o afi[eze. Libertatea de exprimare a cet\]enilor Iustin Pârvu, Victor Roncea [i a multor altora a fost `nc\lcat\ f\r\ ezitare.

De[i, din fericire, nu s-a manifestat la fel de visceral ca „ai no[tri tineri la Paris `nva]\...”, nici reac]ia statului nu a fost mai prejos decât a „societ\]ii civile” (exist\ oare [i o societate militar\?!). Faptul c\ statul român refuz\ eliberarea pa[apoartelor normale, clasice, celor care nu doresc noile tipuri de documente `ncalc\ grav libertatea de circula]ie, garantat\ formal de toate constitu]iile ]\rilor civilizate. Faptul c\ permisele de conducere vor fi obligatorii pentru to]i [oferii din ]ar\ `ncalc\ grav libertatea [i dreptul de a munci ale oricui dore[te s\ `[i p\streze intact\ libertatea de con[tiin]\.

Urm\torul pas este introducerea actelor de identitate biometrice. Ce se va `ntâmpla atunci? Se va `nc\lca `nsu[i dreptul la via]\ [i la existen]\ al celor ce le vor refuza. Ace[tia vor asculta astfel din nou, dup\ dou\ mii de ani, `nve[mântat desigur `n limbaj democratic corect politic [i bine `mpachetat din punctul de vedere al marketingului politic, verdictul pronun]at de `mp\ratul „artist” piroman Nero: Non licet esse vos! („Nu v\ este permis s\ exista]i!”).

Prin urmare, la câteva luni de la debutul acestui proiect administrativ `n România, deja s-au `nc\lcat aproape toate libert\]ile fundamentale ale fiin]ei umane. Previziunile distopice ale lui George Orwell sunt dep\[ite de realit\]ile vie]ii cotidiene.

Mai avem nevoie [i de alte dovezi? S\ `ncerc\m s\ ne `nscriem `n tiparul anticipa]iei literare [i s\ imagin\m un scenariu posibil care ne-ar afecta pe cei mai mul]i dintre noi de data aceasta. S-au `nmul]it vocile care vorbesc despre faptul c\, odat\ creat un dosar electronic al unei persoane, cei ce administreaz\ aceste date ar putea ad\uga acolo alte informa]ii despre persoana posesoare, culese ulterior `ntocmirii documentului. Acestea ar putea fi accesate de oricine are capacitatea [i autoritatea de a le citi [i vedea, dar nu de c\tre proprietarii actelor, care nu ar avea nici un control asupra lor.

S\ ne imagin\m c\, cu ajutorul tehnologiei performante, o persoan\ poate fi urm\rit\ din diverse motive [i s-ar putea defini unele „patternuri” comportamentale ale acesteia, care ar fi apoi introduse `n documentul electronic.

21

TRADI}IE {I SPIRITUALITATE S\ zicem c\ cineva are obiceiul s\ intre `ntr-un bar `n fiecare zi, când iese de la serviciu, [i c\ acolo consum\ zilnic un suc. Cum chiar [i satelitului i-ar fi destul de greu s\ determine ce se afl\ `ntr-un pahar din crâ[m\, „patternul” care ar rezulta din frecventarea zilnic\ a unui bar ar fi c\ omul respectiv este un... be]iv. Aceast\ informa]ie ar putea fi trecut\ `n documentul electronic.

S\ zicem c\ cineva cite[te, din simpla dorin]\ de informare, ziare sau siteuri ale unor mi[c\ri sau partide catalogate ca „na]ionaliste”, „extremiste”, `ntr-un cuvânt antisistem, dar nu interzise prin lege.

Aceast\ dorin]\ de informare s-ar putea traduce `n documentul electronic `ntr-o men]iune care s\ spun\ c\ persoana respectiv\ este un „element antisocial”, „un extremist” sau, Doamne fere[te, un... terorist. Dac\ `ntr-o zi v\ ve]i prezenta cu pa[aportul biometric la

ambasada unei ]\ri din afara UE [i vi se va respinge brutal viza, pute]i s\ v\ gândi]i c\ unul dintre motivele care nu vi se vor comunica oricum `nainte de a vi se trânti u[a `n nas ar putea fi [i acesta.

S\ ne `nchipuim doi vecini, unul familist, altul nec\s\torit. Primul lucreaz\ undeva `n ora[, al doilea e profesor de ceva (matematic\, muzic\ etc.). Profesorul este rugat s\ mediteze copilul vecinului [i vine la medita]ie `n fiecare zi la o or\ la care so]ul este la munc\, iar copilul este acas\ doar cu mama. Gestul natural de preg\tire la mate s-ar putea traduce `n men]iunea „adulter” `n documentele profesorului [i ale mamei elevului, asta dac\ nu cumva satelitul va asista [i el la lec]ia de mate, completându-[i cuno[tin]ele de matematici superioare cu... tabla `nmul]irii.

Toate aceste scenarii par aberante pentru c\ sfideaz\ sim]ul comun, dar ele sugereaz\ o posibili-

tate care nu poate fi trecut\ cu vederea. Ce garan]ii avem c\ ele nu se vor `ntâmpla niciodat\? Promisiunile politicienilor? S\ fim serio[i!

Prevederile legale? Câte legi se respect\ `n România? Dac\ introducerea acestor cipuri s-a f\cut cu atâtea c\lc\ri `n picioare ale libert\]ilor unora, ce ne face s\ credem c\ utilizarea lor nu va aduce cu sine `nc\lcarea libert\]ii tuturor? Ne putem asuma riscul? Dac\ da, putem dormi lini[ti]i, satelitul vegheaz\ ca somnul (ra]iunii) s\ ne fie lin. Nu ne asum\m acest risc?

Sunt oameni care `nc\ lupt\ pentru ca scenarii orwelliene de genul celor imaginate mai sus s\ nu devin\ realitate, iar visul de aur al omenirii s\ nu devin\ co[marul s\u insuportabil. M\car s\ nu-i ignor\m [i s\ nu-i catalog\m ca „ciuda]i”, dac\ tot nu avem curajul s\ le st\m al\turi.

Mihai-Silviu CHIRIL|

Permise auto biometrice ~ncepând din 12.11.2008 `n jude]ul Neam] se emit permise de conducere de tip nou, conform Directivei nr. 2006/126/EC a Uniunii Europene.

Ca noutate, acestea sunt de tipul unui card de plastic, roz, con]in un cod de bare, 2 fotografii, una normal\, iar cealalt\ prin scanarea irisului. ~n stânga sus se afl\ steagul U.E. Scanarea irisului reprezint\ un element de biometrie de ultim\ genera]ie care, din p\cate, a fost introdus cu titlu de pionierat `n România.

R\spunsul autorit\]ilor administrative la solicitarea celor care refuz\ astfel de acte este c\ acestea „nu sunt documente electronice, neavând inclus un microcip realizat `n baza Directivei nr.

2006/126/CE”.

Aceasta reprezint\ `ns\ o simpl\ afirma]ie f\r\ acoperire probatorie. Pentru c\, de principiu este ca orice fapt juridic (situa]ie, eveniment social, exterior care reclam\ o rezolvare `n drept) trebuie s\ se reg\seasc\ `ntr-o norm\ juridic\, adic\ s\ aib\ o lege care s\ i se aplice.

A[adar, printr-o verificare elementar\ a textului acestei Directive, se constat\ c\ `n art. 1 (2) denumit „Model de permis comunitar” se prevede c\: „(2) F\r\ a aduce atingere normelor privind protec]ia datelor, statele membre pot s\ introduc\ `n permisul de conducere un suport de memorie (microprocesor). Aceste cerin]e prev\d o omologare CE care se acord\ numai atunci când se demonstreaz\ capacitatea 22

de a rezista la tentativele de falsificare sau de modificare a datelor”. „(3) Microprocesorul incorporeaz\ datele armonizate privind permisul de conducere…”.

Citind un astfel de document, se constat\ c\ numai datele referitoare la nume [i ]ara de origine se reg\sesc efectiv `n con]inutul scris, exterior, restul fiind invizibil, deci incorporat `n cuprinsul acestuia.

Prin urmare, `n chiar con]inutul Directivei 126 enun]ate, se prevede includerea `n acest document a unui cip care se incorporeze informa]iile despre posesor.

Conform aceluia[i document european, „Statele membre se asigur\ c\, pân\ la 19 ianuarie 2033, toate permisele eliberate sau aflate `n circula]ie vor `ndeplini toate cerin]ele prezentei directive (art. 3, al. 3 )”.

Aceasta `nseamn\ c\, practic, odat\ emis, acest document are capacitatea tehnic\ – prin intermediul suportului de memorie care poate avea orice denumire, inclusiv cip – s\ `nmagazineze, treptat [i f\r\ putin]a titularului de a mai verifica, date suplimentare.

Persoanele care accept\ un astfel de act `[i asum\ riscul similar „semn\turii `n alb”, pentru c\ titularul nu va mai fi `n m\sur\ s\ verifice [i s\ dispun\ de datele personale.

Carmen P|DURARU

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

EDUCA}IE CIVIC|

Garan]ii constitu]ionale

Aplicarea justi]iei – dreptul – este [i trebuie s\ r\mân\ o [tiin]\ umanist\, adic\ ra]iunea legii trebuie s\ se raporteze la om. Din p\cate, legiuirile moderne tind spre o r\sturnare a situa]iei, `n sensul c\ legea nu mai are acela[i obiect (omul), ci, devine autosuficient\ [i abstract\, instituind procedura, forma, excep]ia prioritar\ fondului. ~n principiu, justi]ia este chemat\ s\ aplice legea unui fapt juridic concret [i s\-i dea o rezolvare echitabil\, corect\, ra]ional\.

Dreptatea `nf\ptuit\ de domnitorii }\rilor Române[ti era atât de corect\, formal, dar, mai ales `n fond, `ncât era necontestat\, aplicat\ de bun\ voie de cel care pierdea procesul, fiind inexistent\ institu]ia execut\rii silite care se realizeaz\ acum prin intermediul executorului judec\toresc.

Cu toate c\ `n prezent se discut\ foarte mult, `n cadru tot mai organizat, la nivel european [i mondial, despre mecanismul legislativ [i dorinta de a proteja drepturile [i libert\]ile omului, se constat\ c\, oricâte eforturi s-au f\cut, scopul nu a fost atins.

Pe plan intern, din punct de vedere istoric, se constat\ astfel c\ dreptul nu a evoluat, ci, dimpotriv\, a dec\zut, de[i, la prima vedere, suntem tenta]i s\ apreciem frumuse]ea exterioar\, construc]ia elaborat\ [i evolu]ia institu]iilor juridice.

A[adar, teleologic, scopul lui se realizeaz\ tot mai greu, invers propor]ional cu complexitatea normelor juridice.

O astfel de abordare a problemei survine ca efect al unei situa]ii notorii, atestat\ de statistici [i studii recente, [i anume tendin]a de cre[tere a nemul]umirii sociale fa]\ de `nf\ptuirea justi]iei.

Treptat, se va ajunge ca actul normativ s\ reprezinte o construc]ie logic\ perfect\, dar f\r\ a rezolva adev\rata situa]ie de fapt.

Legea a ajuns sa impun\ tuturor mecanismelor unui fapt adus spre judecat\, o norm\, o reglementare, pe care judec\torul trebuie s\ o aplice matematic, obligat fiind s\ ignore dimensiunea uman\ [i particularit\]ile rela]iilor individuale. El devine un func]ionar c\ruia nu-i mai este recunoscut\ capacitatea special\ de a citi dincolo de aparen]a sau de probe. ~n [coala pe care am f\cut-o `n urm\ cu câ]iva ani, am `nv\]at c\ r\mâne la „lumina [i `n]elepciunea judec\torului” acea parte ascuns\ sau nedovedit\ suficient.

Or, tendin]ele legisla]iei sunt de schimbare a acestui mod de abordare. Exist\ voci `n sensul c\ e necesar ca justi]ia s\ nu mai reprezinte a treia putere `n stat, ci s\ se limiteze [i statutar la un nivel func]ion\resc.

Atunci nu va mai fi nevoie de oameni preg\ti]i s\ aplice dreptul, ci printr-o simpl\ conectare la tastatura calculatorului se va gasi solu]ia unui litigiu – numai c\ aceasta nu va mai respecta principiul de baz\.

Dac\, `n prezent, e doar o tendin]\, legisla]ia de ultim\ genera]ie inten]ioneaz\ o modificare constitu]ional\, ceea ce va `nsemna sfâr[itul ideii statului de drept.

Din aceast\ cauz\, percep]ia ideii de justi]ie va deveni [i mai ermetic\ si f\r\ nici un corespondent cu realitatea practic\.

Am f\cut aceast\ introducere pentru a `n]elege importan]a ordinii de drept actuale [i necesitatea respect\rii [i conserv\rii mecanismelor existente `n prezent.

Constitu]ia României, a[a cum a fost adoptat\ `n 1991 [i modificat\ prin dou\ referendumuri, din 1991 [i din 2003, instituie `n art. 1 c\ „statul se organizeaz\ potrivit separa]iei [i echilibrului puterilor - legislativ\, executiv\ [i judec\toreasc\”.

Pentru o func]ionare eficient\ e necesar\ aceast\ „distribuire a atribu]iilor” (Ioan Ianolide). Numai astfel va exista garan]ia c\ se poate preveni abuzul autorit\]ii. Lipsa acestui echilibru `ntre cele trei puteri a permis dezvoltarea formelor de dictatur\ sau na[terea unor mon[tri umani precum Nero, Hitler sau Stalin, [i atunci s-a ajuns la ideea c\, „pentru a nu abuza de putere, trebuie ca puterea s\ opreasc\ puterea” (Montesquieu, Spiritul legilor).

Legea fundamental\ a României consacr\ faptul c\ puterea legiuitoare este Parlamentul, ceea ce presupune c\ doar acesta are `n atribu]ii elaborarea legilor.

Guvernul este puterea executiv\, adic\ autoritatea care aplic\ legea [i organizeaz\ administrativ statul, iar autoritatea judec\toreasc\ este chemat\ s\ rezolve litigiile private sau publice `ntre particulari, `ntre particulari [i institu]ii, `nfaptuind justi]ia.

Fiecare dintre cele trei autorit\]i are reguli autonome, bine stabilite, care prev\d con]inutul, dar [i limitele atribu]iilor proprii.

Dreptul la informa]ie Dreptul la informa]ie e garantat de Constitu]ia României (art. 31, al. 2).

Eficien]\ acestei garan]ii `i d\ [i Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa]iile de interes public care instituie mecanisme clare, func]ionale referitoare la modul de procurare a acestora.

Astfel, fiecare autoritate sau institu]ie public\ este obligat\ s\ organizeze un compartiment de rela]ii cu publicul [i s\ numeasc\ un purt\tor de cuvânt.

Orice persoan\ interesat\ poate afla, prin intermediul acestui compartiment, informa]ii despre activitatea, organizarea conducerea, actele normative, programul de audien]e, coordonate de contact (denumire, sediu, numere de telefon, fax, adresa de e-mail [i adresa paginii de internet) surse financiare, modalitatea de contestare a deciziei autorit\]ii respective [i orice alte date care nu intr\ `n sfera informa]iilor clasificate.

Din punct de vedere practic, aceasta presupune c\ fiecare din aceste institu]ii are obliga]ia s\ afi[eze, din oficiu, aspectele generale care ]in de organizarea [i func]ionarea sa [i s\ de]in\, la sediul s\u, spa]ii special destinate consult\rii pentru a pune la dispozi]ia celor interesa]i informa]iile solicitate.

Piatrra Corrbului

z

La cererea verbal\ se va r\spunde de`ndat\ sau cel mult `n 24 de ore.

Solicitarea scris\ va trebui s\ cuprind\: autoritatea sau institu]ia public\ la care se adreseaz\ cererea; informa]ia solicitat\, astfel `ncât s\ permit\ autorit\]ii sau institu]iei publice identificarea informa]iei de interes public; numele, prenumele [i semn\tura solicitantului, precum [i adresa la care se solicit\ primirea r\spunsului. ~n termen de 10 zile autoritatea sesizat\ este obligat\ s\ r\spund\ `n scris. ~n cazul `n care r\spunsul implic\ o anume dificultate, dup\ aducerea la cuno[tin]\ despre acest lucru, `n maxim 30 de zile trebuie s\ `l comunice solicitantului.

Refuzul comunic\rii informa]iilor solicitate se motiveaz\ [i se comunic\ `n termen de 5 zile de la primirea peti]iei.

Solicitarea [i ob]inerea informa]iilor de interes public se pot realiza, dac\ sunt `ntrunite condi]iile tehnice necesare, [i `n format electronic. ~n cazul `n care solicitarea de informa]ii implic\ realizarea de copii de pe documentele de]inute de autoritatea sau institu]ia public\, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, `n

aprilie-iiunie 2009

condi]iile legii. ~mpotriva refuzului de r\spuns se poate depune reclama]ie la conduc\torul autorit\]ii sau al institu]iei publice respective `n termen de 30 de zile de la luarea la cuno[tin]\ de c\tre persoana lezat\.

Dac\ `n urma cercet\rii administrative se dovede[te c\ peti]ia e `ntemeiat\, se va comunica r\spunsul `n termen de 15 zile, iar `n caz de r\spuns negativ, partea interesat\ are calea plângerii la sec]ia de contencios administrativ a tribunalului `n a c\rui raz\ teritorial\ domiciliaz\ sau `n a c\rui raz\ teritorial\ se afl\ sediul autorit\]ii ori al institu]iei publice.

Plângerea se face `n termen de 30 de zile de la data expir\rii termenului `n care institu]ia avea obliga]ia furniz\rii informa]iilor.

E de men]ionat c\ nu intr\ `n sfera acestei legi peti]iile [i audien]ele care se desf\[oar\ potrivit specificului competen]elor fiec\rei autorit\]i, dac\ acestea privesc alte aprob\ri, autoriz\ri, prest\ri de servicii [i orice alte solicit\ri `n afara informa]iilor de interes public.

Pagin\ alc\tuit\ de

judec\tor Carmen P|DURARU

23

BELLE ARTE

Despre culori Le percepem prin sim]ul v\zului [i manifest\ asupra psihicului uman reac]ii complexe, semnale [i atitudini. Au un caracter particular, `n sensul c\ sunt interpretate diferit de la un continent la altul.

Albul [i negrul nu sunt culori, ci valori (cf. studiul realizat de Isaac Newton), pe care noi le percepem

numai pe timp luminos.

Dac\ `nchizi ochii, vezi numai negru, dac\ te ui]i la soare, nu vezi decât alb. ~n Japonia [i China albul [i negrul sunt declarate culori [i au simboluri semnificative.

Astfel, albul exprim\ doliu (pe când `n Europa, Africa, America, negru exprim\ doliu).

Nefiind culori, este gre[it s\ cerem de la un magazin un costum de „culoare” neagr\ sau alb\! Culorile se pot percepe [i prin sim]ul auzului. Când ascult\m `ntr-o orchestr\ o trompet\ cu un sunet acut, avem senza]ia unei culori primare – ro[u strident. Cornul englez sugereaz\ culoarea galben auriu.

Fagotul, prin gravitatea sunetului s\u, sugereaz\ griul `nchis, iar griul nuan]at `l invoc\ tuba, timpanul, sau bateria.

S\ revenim la simbolistica culorilor declarate coduri universale, mai ales `n traficul rutier, cum ar fi: culorile semaforului, dep\[irile gabaritice (galben), avertiz\rile luminoase [i sonore, salvare, poli]ie, pompieri etc.

Culorile din natur\ pot satisface st\rile de spirit ale unui individ, `n raport cu temperamentul s\u. De exemplu, un sanguin sau un coleric va aprecia numai culorile pure `n contrast, pe când un melancolic sau un flegmatic se va sim]i mai relaxat 24

Speran]a

`n preajma culorilor pale, pastelate sau catifelate. Ca simbol, culoarea marcheaz\ rangul social sau activitatea cotidian\. Astfel, negrul exprim\ sobrietate [i este destinat avoca]ilor, dirijorilor [i preo]ilor; verdele, culoare specific\ armatei; albastrul este culoarea care invoc\ securitate; violetul – culoare specific\ pentru medicina militar\; ro[ul este specific papilor catolici [i cardinalilor; galbenul – simbolul bog\]iei, specific regilor, `mp\ra]ilor [i domnitorilor.

Asupra psihicului uman, efectul culorilor este urm\torul : – Ro[u creeaz\ o stare de conflict sau dragoste `nfl\c\rat\.

– Ro[u spre portocaliu – pasiune, agita]ie, perseveren]\.

–Galben – gândirea creatoare.

–Galben tulburat – ne`ncredere.

– Portocaliu – mândrie, prietenie, c\ldur\.

– Albastru pur – reflexie, mare for]\ creatoare.

– Albastru tulburat – fric\ de necunoscut.

– Verde pur – odihn\, refugiu, speran]\.

–Verde spre galben – bucurie, tinere]e.

–Verde spre albastru – activitate spiritual\ intens\.

–Violet spre ro[u – consecven]\.

Culorile se pot percepe [i pe cale olfactiv\, ca de exemplu : – ro[u d\ senza]ia de dulce; – maro, de gust amar; – galben [i verde, gust acru, salivant.

Prin culoare se poate stimula [i pofta de mâncare! Culorile au [i efecte cromoterapeutice, fiind folosite `n clinicele cu prefixul neuro sau psiho.

Cam atât deocamdat\, dar promit c\ voi reveni `n numerele urm\toare ale revistei noastre.

Pân\ atunci, dragi cititori, dac\ ave]i incertitudini, v\ rog s\ consulta]i speciali[ti `n arta ambiental\ [i a designului vestimentar.

Printre clipele de cea]\ Trece-u[or o raz\ moale, Care-n ast\ diminea]\ Te-nc\lze[te mult prea tare.

Sufletul `]i url\-ntr-una, Inima `]i strig\ iar: „Numai tu, frate cu luna Vrei s\-mi iei gândul amar!”.

Noua zi ce `]i promite C\ vei fi mai fericit ~]i d\ dis-de-diminea]\ ~nc-un vis nou, `mplinit.

Ast\zi lumea-]i apar]ine Tot P\mântul e al t\u Dragostea, ce pentru tine A-nsemnat atâta r\u Iar\[i a-nceput a bate, La aceea[i u[\ care cu un an, doi `nainte se-nchidea cu clipe-amare.

Ast\zi totul `]i surâde, [i `n suflet, [i `n gând. ~]i apar clipe frumoase Ce le-ai aruncat pe rând.

Câte una, câte una Ele vin `ncet, `ncet Pân\ când lacrima-]i curge {i coboar\ lin pe piept.

E o lacrim\ curat\, Ce anun]\ bucurie C\ci tu n-ai crezut vreodat\ C\ a[a a fost s\ fie.

Andreea C|PRIOAR|,

clasa a XII-a D

Traian STANCIU

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

TINERE TALENTE

Destine `n alb [i negru (2) Dezgustat\ de tot ce mi se `ntâmplase, am plecat la ]ar\, departe de zgomotosul Bucure[ti. Timp de un an m-am afundat `n gr\din\rit. M\ `n]elegeam cu mama mai bine ca oricând. Din fericire, nu aflase de p\]ania mea, chiar m\ vedea fericit\. ~i `ndrugasem o alt\ poveste, cum c\ Mircea e plecat cu studiile `n Fran]a [i c\ la `ntoarcere ne c\s\torim. Acum [tiam totul despre flori [i cai. Doar caii `mi aminteau de Mircea. Fumam pe ascuns, c\ci mama nu-mi permitea. {i asta `mi amintea de el. ~mi spunea `n fiecare zi s\ renun] la tutun, dar eu parc\ o f\ceam anume. Ochii lui puteau dobor` o femeie de la treizeci de pa[i. Zâmbetul lui te fâstâcea. Straniu e c\ `nc\ `l iubeam, dar tot nu renun]am la tutun. Aveam atâtea flori, [i Mircea nu-mi oferise niciodat\ un trandafir! Jurasem pe toate ciocolatele din lume c\ `l voi uita.

Aici eram obligat\ s\ `mpart totul cu mama. Ea se `mboln\vise. Am hoin\rit prin spitale luni de zile, tratamente `ndelungate [i `n zadar. ~n ultima perioad\ nimic nu-i alina durerea, `[i pierduse chiar memoria. I se depistase un cancer la sân, `n ultim\ faz\. Cu fiecare secund\, m\ sfâr[eam odat\ cu ea. Parc\ m\ sim]eam vinovat\. Minciuna pe care am folosit-o ca pretext pentru a sc\pa de „calvar” a devenit adev\r. Chiar a devenit realitate, o realitate pe care nu [tiu de ce o `mp\rt\[esc. Mi-a fost mult prea greu s\ fac fa]\ acestui destin stupid.

Obligat\ de `mprejur\ri m-am `ntors `n Bucure[ti.

M\ hot\râsem s\ reiau studiile la Psihologie, dar s\ lucrez `n acela[i timp. Era ciudat. F\ceam Psihologia [i rezolvam problemele tuturor, dar eu `ns\mi aveam nevoie de un psiholog. Auzisem despre comportamente deplasate din cauza traumatismelor din copil\rie [i, f\r\ `ndoial\, eu eram un caz. N-am `ndr\znit s\ m\ `ntorc la doamna Maria, din dou\ motive. Principalul ar fi pentru a nu-l `ntâlni pe Mircea, care, din câte auzisem, devenise apropiat al Mariei.

Chiar intuiam c\ ar avea oarecum o rela]ie. Al doilea motiv era c\ m\ temeam ca nu cumva s\ fiu respins\ de el. M-am angajat la jum\tatea semestrului doi, când `mi preg\team lucrarea de licen]\. Lucram la ziar, scriam articole despre tot ce mi se p\rea interesant, despre problemele de actualitate [i, mai ales, despre cancer. Ceea ce scriam erau modele de claritate [i probitate [tiin]ific\. Acolo `ntâlnisem un b\rbat, [i pot s\ zic c\ aveam o rela]ie de amici]ie. Pentru el era ceva mai mult. ~i povestisem totul [i deveniser\m apropia]i, dar eu eram nestatornic\. Nu promiteam nimic [i mi se promitea tot. Nu-mi neglijam serviciul, nici prietenii pe care mi-i f\cusem, doar c\ uitam de Aurelian, b\rbatul ce se purta cu mine irepro[abil. ~mi povestea despre iubire, dar eu nu `n]elegeam nimic sau m\ f\ceam c\ nu `n]eleg. ~mi fragmentam proza pentru a o publica `n ziar, f\r\ a fi atent\ la vorbele lui. Eram `nconjurat\ de lumea care probabil ]inea la mine, dar eu eram prea superficial\. ~ntr-o sear\ Aurelian m-a `ntrebat: – Crezi c\ m\ iube[ti `ndeajuns `ncât s\ renun]i la amintiri?

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

– Nu crezi c\ e[ti un b\rbat prea fin s\ `ntrebi asta?

Subiectul revenea tot mai des `n discu]ie, iar eu `i r\spundeam flegmatic.

M\ afundasem `n munc\ (ajunsesem redactor-[ef la ziarul Na]ionalul) pân\ când l-am neglijat de tot pe bietul Aurelian. M\ iubea, dar m-a p\r\sit, s\turânduse de mofturile mele puerile. Nu am avut nici o reac]ie, doar c\ am observat o diferen]\: trebuia s\ g\tesc eu, [i g\team `ngrozitor. ~ntre noi nu fusese decât o dragoste simpatetic\, f\r\ implicare pasional\. ~n timpul liber, mergeam la cabinetul doamnei Tamara, unde am reu[it s\ dep\[esc depresia provocat\ de moartea fulger\toare a mamei. Pot s\ zic c\ m\ reg\sisem, aflasem c\ „madame Bizarre” murise, cu tot cu vr\jile ei. Câ[tigam destul de bine [i `ncepusem s\-mi renovez casa de la ]ar\. ~mi luasem licen]a [i, prin eforturi mari, mi-am deschis un cabinet particular de psihologie. ~mi `mp\r]eam timpul `ntre ziar [i cabinet. Reu[isem s\-l `n]eleg pe Mircea, ajutându-m\ de multiplele cazuri pe care le-am avut. O femeie pretindea c\ soacra `i f\cea vr\ji [i se certa mereu cu so]ul. Doar copiii `i mai legau. La un moment dat, soacra a murit, dar procesul de divor] `nc\ nu se terminase. So]ii s-au `mp\cat, dar femeia a r\mas cu unele „sechele”: `[i visa m\car o dat\ pe s\pt\mân\ soacra. Faptul c\ a venit la mine m-a f\cut s\ realizez c\ „madame Bizarre” a fost de vin\ pentru desp\r]irea mea de Mircea. Acum `mi aminteam cu pl\cere de Mircea. M-au legat de el gravitatea cu care privea via]a [i pasiunea pentru cai. Mai târziu am `n]eles c\ d\ruirea lui era total\ [i nu mai era loc pentru nimeni [i nimic. Acum `ncercam s\-i g\sesc scuze, s\-l pot ierta. ~l iertasem, cred. ~ncepusem s\-l caut. * {tiam c\ e profesor, f\cea ceea ce `i place. Era un om al gândurilor [i al c\r]ilor. Sagacitatea sa `ntrecea limitele conven]ionalului. Momentele sale de furie erau teribile, dar avea suflet bun. Pe lâng\ particip\rile multiple la hipism, `[i umplea timpul cu [ahul. Probabil `i compensa singur\tatea, c\ci Maria `l p\r\sise pentru un pictor. Acum poate m\ `n]elegea. Activa de doi ani la clubul celor mai buni [ahi[ti, dar nu voia s\ câ[tige niciodat\, chiar dac\ ar\ta mutarea corect\ a nebunului pentru a fi [ah mat. Din acest motiv, nimeni nu-l `n]elegea. ~i pl\ceau verdele [i portocalele. A[a `mi explic de ce fructiera mea are mereu portocale.

Probabil `nc\ `l a[teapta. O parte din mine `l a[teapta, dar orgoliul era prea mare.

25

TINERE TALENTE Sim]eam c\ `n curând `l voi `ntâlni. Noaptea visam tot mai des c\ m\ caut\ [i nu m\ g\se[te. Nu-i puteam vedea chipul niciodat\, [i asta m\ nelini[tea. ~i auzeam doar vocea, sobr\ [i groas\. Visul mi-l prezenta ca pe o n\lucire, ca pe ceva intangibil. ~ntr-o sear\, o parte din colectivul ziarului fuseser\m invita]i la o deschidere de carte. Lara Rossinni `[i publica prima carte, Aventur\ nocturn\. Printre miile de invita]i, spre surprinderea mea, am `ntâlnit-o pe Maria. Se schimbase enorm, [i toate astea se datorau timpului.

Mergea la bra] cu pictorul, a c\rui poveste o [tiam deja: {tefan, b\rbat divor]at, cu trei copii, `n c\utare de tandre]e. ~l vedeam mult mai interesat de art\ decât de Maria, femeia [tears\ de la bibliotec\. Acum sim]eam repulsie fa]\ de ea: cât timp lucram la bibliotec\ [i `i vorbeam de Mircea o vedeam cum i se lumineaz\ fa]a. Se `ndr\gostise de el din povestirile mele, pentru c\ eu f\ceam din Mircea tot ce `[i dorea o femeie. ~n adâncul meu eram mul]umit\, pentru c\ via]a i-a dat exact ce a meritat. Subit, devenise pasionat\ de pictur\, de[i nu [tia s\ deseneze un cub, nici s\ aprecieze un tablou, ce s\ mai zic de culori?!

Se `mbr\ca groaznic, dup\ gusturile mele. O vedeam fericit\, dar lumea vorbea altceva. Oricum ea p\stra foarte atent aparen]ele. ~[i manifesta afec]iunea fa]\ de {tefan prin mângâieri destul de ostile pentru un b\rbat decent. Am `ndr\znit s\ `ntreb de Mircea: – Ce mai [tii de Mircea? E c\s\torit?

– Adic\… nu i-ai sim]it umbra?

Te caut\ de ceva vreme, a aflat unde te poate g\si, dar nu `ndr\zne[te s\-]i vorbeasc\. {i asta pentru c\, de cele mai multe ori, `i faci s\ se simt\ inferiori pe cei cu care por]i o discu]ie, ori nu le dai ocazia s\-]i vorbeasc\. ~n ciuda divergen]elor dintre noi, am r\mas prieteni. ~ntotdeauna am [tiut c\ te-a iubit, iar dup\ ce a murit „madame 26

Bizarre”, l-am p\r\sit. Cu alte cuvinte, vraja a disp\rut. Eu `mi doream altceva de la via]\. Doar literatura ne mai lega, [i busuiocul lui „madame Bizarre”. A fost o copil\rie. {i, `n plus, era mult prea perfec]ionist pentru mine, nu `[i putea ierta nici cea mai mic\ gre[eal\.

Era prea preten]ios cu c\m\[ile, iar eu nu aveam timp de a[a ceva. ~ncepuse s\ le calce singur. {i, `n plus, m\ deranja c\ dedica mai mult timp facult\]ii decât mie. R\bdarea lui m\ scotea din pepeni. Efectiv nu aveam cu cine m\ certa.

Nimic din ce `mi povestea Maria nu-mi era str\in, dar m\ pref\ceam surprins\, chiar dezinteresat\. ~l cuno[team destul de bine pe Mircea `ncât s\ `mi poat\ schimba ea p\rerea. {tiam c\ e acaparat de tot ceea ce ]ine de litere, pentru c\ tocmai asta ne-a legat. ~mi doream s\ [tiu dac\ s-a schimbat m\car pu]in, dac\ e mai serios, dac\ e capabil s\-[i explice deciziile adolescentine. {tiam c\ tr\ie[te via]a pasionant [i pasionat, aspirând la

s-o articulez pu]in, pentru c\ totu[i fusese cu Mircea, singurul om care m-ar fi f\cut fericit\.

– P\i, ca bibliotecar de atâ]ia ani, [tiu s\ apreciez o carte destul de bine.

– Un simplu bibliotecar, nefericit pe deasupra, nu poate s\-[i dea seama de adev\rata valoare a unei scrieri de dragoste, pe când eu, ca scriitor a [apte volume de proz\ despre iubire [i redactor-[ef al unui mare ziar pot aprecia cum se cuvine ce exprim\ Lara.

M-a cuprins o dulce satisfac]ie când am f\cut-o s\ se simt\ oarecum inferioar\. ~mi era de ajuns s\ o las f\r\ replic\. Am fost destul de r\ut\cioas\ pentru caracterul meu, dar sim]eam c\ explodez de mânie când o vedeam gesticulând ca un politician. ~n fond vorbea mult, dar nu zicea nimic.

M-am hot\rât s\ plec, c\ci acas\ m\ a[tepta prichindelul verde, papagalul meu. M\ `ndr\gostisem de penajul lui [i aveam grij\ de el la fel de mult ca de manichiura mea,

cel mai `nalt piedestal.

– Interesant volumul, zise Maria, dorind s\ schimbe subiectul.

– E prea pu]in din ceea ce simt eu! Nu e de ajuns s\ scrii ceva, trebuie s\ sim]i ce scrii, am zis, dorind

niciodat\ fran]uzeasc\. Când dau s\ p\[esc pe sc\ri, simt cum de bra] mi se aga]\ o mân\ (continuare `n num\rul urm\tor).

Paula-Iustina LOHAN

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

TINERE TALENTE

Gând…

O gândire, un cuvânt Ar putea fi jur\mânt Un cuvânt, o no]iune Poate fi promisiune.

Dar gândirea totdeauna Face ca promisiunea Iar s\ fie de`ndat\ Ca atunci…

Iar `nc\lcat\!

Jur\mântul nu va fi Ca atunci când vei muri: Etern, tragic [i-n]elept…

Nu ca inima din piept Care-]i bate f\r\ stare, Care, dintr-o dat\, moare Atunci când promisiunea E iar\[i ca-ntotdeauna…

Tenta]ie

~nc\lcat\... iar [i iar {i tu iar [i iar vei [ti Pân\ când cu gând amar Greu, cu greu vei adormi!

Nici chiar poe]ii uneori Nu au nevoie de cuvinte, Când prin stomac le trec fiori {i au un gol `n minte!

Andreea C|PRIOAR|,

clasa a XII-a D

Ei scriu pove[ti pentru copii Balauri, zâne [i castele, De fapt, e vorba de iubiri Ce le tot fac lor inimi rele...

E vorba de acea durere, De o iubire f\r\ grai...

De fiecare dat\ piere, {i-apoi ajunge tot `n rai.

Iubirea cea care nu este, Care te bag\ `n belele...

Balauri, zâne [i castele, {i totul e... doar o poveste!

Diana POSTOVAN clasa a X-a A

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

27

SPORTUL REGE

Fotbalul la Bicaz

Fotbalul este sportul care se bucur\ de cea mai mare popularitate pe mapamond. De la apari]ie [i pân\ ast\zi, a parcurs o lung\ perioad\ de progres [i dezvoltare, devenind un sport total, pres\rat cu adev\rate bijuterii tehnice, spectacol [i cu multe investi]ii colosale. Caracteristicile proprii, precum atractivitatea, imprevizibilul, realiz\rile tehnico-tactice de mare rafinament au ajutat acest sport s\ reziste de-a lungul timpului [i s\ devin\ cel mai iubit [i mai practicat sport. ~nc\ din Antichitate se cuno[tea jocul cu mingea, chiar dac\ nu se desf\[ura aproape deloc ca `n zilele noastre. Chinezii, japonezii, grecii [i romanii practicau diferite forme ale jocului cu mingea, iar italienii [i francezii mai târziu, `n Evul Mediu. Toate acestea `ns\ constituie numai ni[te premise pentru aparitia adev\ratului joc de fotbal, `n Anglia, `n 1857, denumit „football-rugby”. Primele jocuri oficiale se organizeaz\ `n anul 1866. Apar treptat forurile: forul interna]ional FIFA – Fédération Internationale de Football Association („Federa]ia Interna]ional\ a Asocia]iilor de Fotbal”), fondat la data de 21 mai 1904, [i cel european: UEFA – Union of European Football Associations („Uniunea Asocia]iilor Europene de Fotbal”), fondat la 15 iunie 1954, [i competi]iile interne [i interna]ionale. ~n România, fotbalul a fost adus de c\tre studen]ii români care s-au `ntors din str\in\tate, la `nceputul secolului XX. Federa]ia Român\ de Fotbal a luat fiin]\ `n anul 1930. Treptat, s-au reu[it rezultate remarcabile la nivelul echipelor de club [i al echipei na]ionale. ~n ora[ul Bicaz, activitatea sportiv\, respectiv sportul cu multiplele sale ramuri `n general [i fotbalul `n special, fiin]eaz\ [i se practic\ de la punerea `n exploatare a primelor linii de ciment pentru realizarea Barajulul Izvorul Muntelui, cel mai mare obiectiv industrial a1 deceniulul 1950.

La `nceput mai timid, func]ie de num\rul de salaria]i nou angaja]i, apoi mai cu convingere, odat\ cu dezvoltarea treptat\ a unit\]ii, activit\]ile sportive `ncep s\ se afirme la `ntregul nivel al fabricii de ciment.

Astfel, `n anul 1958 a luat fiin]\ Asocia]ia Sportiv\ Cimentul Bicaz.

Pe parcursul deceniilor care au urmat, localitatea Bicaz reu[e[te s\ se impun\ prin rezultate apreciabile `n diferite discipline, cum ar fi tenis, lupte, [ah, popice, volei, cochetând de câteva ori cu dep\[irea caracterului de „sport de mas\”, aducând numeroase premii [i medalii [i mobilizând un num\r mare de salaria]i de

Echipa Cimentul Bicaz 04.06.1972

28

toate vârstele, atât ca participan]i, cât [i ca spectatori.

Fotbalul `n Bicaz, la `nceputul anului 1954, s-a practicat ca [i celelalte sporturi, la nivel de mas\, `ns\, fiind `nc\ de la `nceputurile sale catalizatorul mi[c\rii sportive `n unitate, dar [i `n ora[. Progresând `ncet, dar sigur spre o form\ din ce `n ce mai organizat\, a trezit [i a nutrit preten]ii, orgoliu [i interese neb\nuite la

Echipa Cimentul Bicaz 21.07.1968

`nceputurile sale. ~ntre anii 1952 si 1956, fotbalul cimentist s-a practicat `n dou\ forme, [i anume: a). Campionat da mas\ al F.C. Bicaz, `n `ntrecere participând forma]ii ale atelierelor, sec]iilor [i sectoarelor din structura F.C. Bicaz. b). Campionatul or\[enesc (tot competi]ie de mas\), la care participau echipele unit\]ilor industriale [i institu]iilor apar]inând ora[ului Bicaz.

Cum fotbalul devenise, ca peste tot, un adev\rat fenomen de mas\, preten]iile au `nceput s\ creasc\, [i astfel, `n anul 1956, s-a pus problema organiz\rii unei echipe capabile s\ reprezinte Fabrica de Ciment Bicaz dincolo de grani]ele ora[ului, respectiv s\ promoveze `n Campionatele superioare. Astfel, `n anul 1958, echipa promoveaz\ `n Campionatul Regional Bac\u.

La `nceput a fost mai greu, dat fiind faptul c\ posibilit\]ile materiale erau mai reduse `n compara]ie cu adversarii, la acestea ad\ugându-se tradi]ia `n fotbalul organizat [i de performan]\, elemente atât de necesare `n fotbal. S-au f\cut `ns\ eforturi mari, aducându-se juc\tori din alte p\r]i ale ]\rii, `ncercându-se de mai multe ori promovarea `n Divizia C, cu toate c\ existau interese potrivnice la nivelul jude]elor Neam] [i Bac\u, unde se dorea promovarea altor echipe influente.

Despre o schimbare radical\ putem vorbi din returul sezonului 1965-1966, când la echip\ sose[te un nou antrenor, Vasile Chelaru, care a reu[it, `mpreun\ cu juc\torii, o clasare la mijlocul clasamentului, `n fa]a multor echipe mai bine cotate. ~n campionatul urm\tor, respectiv 1967-1968, tân\ra echip\ Cimentul Bicaz, condus\ de inimosul antrenor Vasile Chelaru, produce marea surpriz\ `n Moldova, câ[tigând `mpreun\ cu [tiin]a Bac\u Campionatul Regional [i dreptul de promovare f\r\ meci de baraj `n Divizia C, pricinuind am\r\ciune factorilor de decizie din sport de la nivelul regiunii Bac\u [i al jude]ului Neam].

Preten]iile [i condi]iile fotbalului de performan]\, `n primul rând existen]a unei baze sportive care s\

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

SPORTUL REGE corespund\ cerin]elor impuse de Federa]ia Român\ de Fotbal [i de forurile superioare europene [i interna]ionale, baz\ care nu se ridica la nivelul Diviziei C, dar [i unele alterca]ii ivite la unul din meciurile de pe teren propriu, au f\cut ca echipa s\ desf\[oare partidele `n care era gazd\ `n ora[ele Roznov [i Târgu Neam].

Astfel, neputând face fa]\ acestor situa]ii, echipa a retrogradat `n Campionatul Regional. Dar ambi]ia, dublat\ [i de experien]a c\p\tat\ de echip\, antrenor [i conducere a fost ridicat\ pe o treapt\ [i mai `nalt\, astfel c\, pentru Cimentul Bicaz, campionatul respectiv, 1969-1970, a fost un galop de s\n\tate, câ[tigând campionatul interjude]ean [i dreptul de participare la meciul de baraj pentru repromovare `n Divizia Na]ional\ C. De[i F.R.F. a decis ca echipa s\ se `ntreac\ cu R\d\u]i, ora[ puternic [i influent, [i a existat un arbitraj total potrivnic `n ambele man[e, Cimentul Bicaz r\stoarn\ calculele tuturor [i repromoveaz\ `n Divizia C. Astfel, cu câteva achizi]ii bine gândite din alte p\r]i ale ]\rii si cu promovarea unor juniori de valoare, echipa va reprezenta ora[ul Bicaz ani buni `n fotbalul de performan]\, devenind foarte cunoscut\ `n toat\ ]ara. A disputat meciuri cu echipe redutabile din ]ar\ [i din str\in\tate, a participat cu onoare `n Cupa României [i a fost aproape de o promovare `n Divizia B. S-au promovat sportivi `n diviziile superioare, s-a construit o baz\ sportiv\ modern\, s-a introdus ora[ul Bicaz `n circuitul fotbalului de performan]\. Sportivii au avut o conduit\ moral\ irepro[abil\, fiind `n leg\tur\ permanent\ [i eficient\ cu [coala [i cu produc]ia, devenind apoi persoane capabile s\ desf\[oare diferite activit\]i [i meserii cu succes.

Dup\ anii 1990, de[i au fost asigurate cele mai bune condi]ii materiale [i financiare [i au fost adu[i juc\tori din afara localit\]ii [i antrenori, echipa nu a mai avut aceea[i d\ruire [i evolu]ie, retrogradând de dou\ ori `n Divizia D (jude]ean\), ultima dat\ `n anul 2004.

Piatrra Corrbului

z

Recordul spectatorilor la un joc sus]inut de Cimentul pe teren propriu a fost `n meciul retur al barajului cu Metalul R\d\u]i, când s-au vândut circa 3.000 de bilete, sau `n meciurile cu Chimia Suceava [i Ceahl\ul Piatra Neam], `n sezonul 1980-1981.

Dintre juc\torii care au evoluat la Cimentul Bicaz, amintim pe: En\chiuc, Olteanu, Copotz, Pintilie, Sangiu, Stângaciu, Mirona[, Voini]chi, Lungu, Du]an, Niculescu, Filip, Cior\pariu, Gagu, Calancea, Chelaru, Ardeleanu, Butunoiu etc., juc\tori cu care cel mai probabil echipa ar fi jucat foarte bine [i `n Divizia B. Nu putem s\ nu d\m Cezarului ce-i al Cezarului [i s\ nu men]ion\m contribu]ia major\ adus\ de c\tre Vasile Chelaru, antrenorul care, `mpreun\ cu echipa construit\ de dânsul, de-a lungul a aproape dou\ decenii [i jum\tate, a adus satisfac]ii `ntregului ora[, reprezentând aceast\ localitate cu demnitate [i onoare la nivelul sportului de performan]\. Fiind un model de moralitate [i profesionalism, a participat la numeroase instruiri `n cadrul {colii de Antrenori a F.R.F., participând totodat\ activ [i `n produc]ia fabricii de ciment, ocupânduse cu protec]ia muncii. ~n prezent, Clubul Sportiv

Va s i l e C h e l a r u

Cimentul Bicaz are la dispozi]ie o baza sportiv\ pe care o modernizeaz\ continuu, cu sprijinul Carpatcement Holding, [i este prezent `n diferite ramuri sportive, cum ar fi atletismul [i automodelismul, cu rezultate deosebite. Fotbalul este

aprilie-iiunie 2009

reprezentat de o echip\ de juniori, antrenat\ de antrenorii Gheorghe Voini]chi [i Nicolae Stângaciu. De la ei se a[teapt\ `n viitor rezultate la

Echipa Cimentul Bicaz 06.06.1983

nivel jude]ean [i, de ce nu, `n diviziile superioare.

Asocia]ia Sportiv\ Olympia Bicaz ~n luna februarie a acestui an, am `nfiin]at cu entuziasmul datorat vârstei [i cu mult\ pasiune [i d\ruire `n ora[ul Bicaz Asocia]ia Sportiv\ Olympia Bicaz, asocia]ie sportiv\ privat\ nonprofit, care are ca scop descoperirea tinerilor talenta]i `n domeniul fotbalului, dar [i `n alte ramuri sportive, legitimarea, preg\tirea [i promovarea acestora c\tre marea performan]\ sportiv\. ~n urma unor selec]ii repetate, am reu[it s\ realiz\m un lot de 30 de copii, cu vârste cuprinse `ntre 8 [i 11 ani, locuitori ai ora[ului, dar [i ai comunelor limitrofe, pasiona]i [i determina]i ca, al\turi de noi s\ realizeze performan]e sportive la nivel jude]ean, regional [i poate chiar na]ional [i interna]ional.

Prin amabilitatea conducerii Clubului Sportiv Cimentul Bicaz, antrenamentele se desf\[oar\ gratuit, `n cadrul bazei sportive din ora[. Resursele financiare sunt mai pu]in consistente, dat fiind c\ suntem la `nceput [i, se pare, `n ora[ a cam disp\rut pasiunea oamenilor pentru practicarea acestui minunat sport, `ns\, cu pu]in\ autofinan]are (membri fondatori, membri sus]in\tori/p\rin]i) [i cu mult\ ambi]ie [i munc\ sper\m s\ reu[im s\ realiz\m un proiect frumos [i durabil.

Dup\ doar câteva luni, copiii se descurc\ destul de bine, iar pasiunea, entuziasmul si progresul lor sportiv nu pot decât s\ ne bucure [i s\ ne dea speran]e c\ vom putea ridica din nou fotbalul din acest ora[ la un nivel bun.

29

SPORTUL REGE Asocia]ia men]ine un contact permanent [i strâns cu p\rin]ii [i cu `nv\]\torii, iar acest lucru este un real câ[tig, copiii având rezultate bune [i la `nv\]\tur\.Totodat\, ne ocup\m de [lefuirea caracterului [i a personalit\]ii [i educarea lor pe toate planurile, `n scopul dezvolt\rii unor oameni de valoare, tineri `n care ne punem speran]a c\ `[i vor aduce contribu]ia la dezvoltarea ora[ului, a jude]ului [i a ]\rii. ~n zilele noastre, `n care tineretul este destul de dezorientat, când via]a devine din ce `n ce mai grea, este necesar\ o aten]ie deosebit\ acordat\ educ\rii copiilor, lucru de care suntem con[tien]i [i pentru care ne folosim de toate cuno[tin]ele [i experien]a de via]\ pe care o avem. Cu siguran]\ c\, odat\ cu trecerea timpului, selec]ia va fi cea care va eviden]ia anumi]i juc\tori [i va face diferen]a `ntre sportivii care vor r\mâne `n continuare s\ practice fotbalul la nivel cât mai `nalt [i cei care, de[i nu s-au putut adapta cerin]elor destul de severe pe care le impune fotbalul modern, vor r\mâne, sper\m noi, cu numeroase beneficii (de exemplu, dezvoltare armonioas\, corectitudine, disciplin\, cultur\ general\, amintiri frumoase etc.) care le vor face drumul `n via]\ mai u[or [i mai frumos.

A[tept\m ca peste câ]iva ani, la terminarea selec]iei, s\ r\mânem cu un lot bun, capabil s\ fac\ fa]\ cu succes competi]iilor jude]ene [i regionale, care s\ repre-

Asocia]ia Spor tiv\ Olympia Bicaz (câ]iva dintre spor tivii sec]iei fotbal `mpreun\ cu antrenor ul)

zinte cu onoare acest minunat ora[, [i, eventual, promovarea `n diviziile superioare [i ridicarea unor juc\tori comple]i din punct de vedere sportiv, adev\rate modele de urmat `n via]\ pentru genera]iile viitoare.

Cristinel LUCA

Cristinel Luca (n. 04.02.1983, `n Bicaz) este absolvent al Facult\]ii de Drept „Simion B\rnu]iu” a Universit\]ii „Lucian Blaga” din Sibiu [i student `n anul doi al Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ [i Sport „Spiru Haret” din Bucure[ti. ~[i desf\[oar\ activitatea ca jurist la S.C Drag&Cris Oil S.R.L. [i ca tehnician masaj reflexogen. Este membru fondator [i pre[edinte al Asocia]iei Sportive Olympia Bicaz [i antrenor la sec]ia fotbal.

Sfaturi pentru o via]\ s\n\toas\ [i echilibrat\

„Minte s\n\toas\ `n corp s\n\tos”.

Vechiul dicton latin a r\mas pe buzele [i pe buzele oamenilor când e vorba de cultur\ general\, iar teoria bate practica.

Oamenii de [tiin]\ afirm\ c\ omul acestui secol este preg\tit biologic [i social s\ tr\iasc\ peste o sut\ de ani.

Analizându-se biografiile longevivilor, s-a ajuns la concluzia c\ mi[carea `n aer liber, via]a echilibrat\, lipsit\ de excese, o bun\ corelare a efortului fizic [i intelectual cu odihna sunt elemente de baz\ `n men]inerea tinere]ii [i prelungirea duratei vie]ii.

Exista tot felul de motive pentru care mul]i dintre noi ne codim s\ facem exerci]ii fizice. Via]a noastr\ de zi cu zi solicit\ din ce `n ce mai pu]in\ activitate fizic\, prin compara]ie cu cea a p\rin]ilor sau bunicilor, acum când mersul la serviciu cu ma[ina personal\ sau munca `n fa]a calculatorului tot timpul zilei au devenit noile tendin]e. Ast\zi, aproape nimeni nu mai circul\ pe jos, chiar [i atunci când distan]ele de parcurs sunt foarte mici, iar urcatul sc\rilor f\r\ folosirea ascensorului este aproape de neconceput. Plimbarile pe jos, „baterea mingii” `n curtea [colii, mersul pe biciclet\, c\]\ratul pe dealuri, tot ceea ce `nseamn\ mi[care `n general sunt inlocuite treptat de computer, privitul la televizor [i navigarea pe

internet. Asemenea activit\]i stimuleaz\ mintea (mai mult sau mai pu]in pozitiv), dar ignor\ corpul, iar implica]iile pe termen lung nu sunt tocmai benefice.

Inactivitatea este un factor de risc pentru apari]ia bolilor de inim\. Cu alte cuvinte, dac\ nu facem exerci]ii fizice, riscul de a avea un atac de cord cre[te dramatic. Prin urmare, mi[carea `nseamn\ o inim\ mai s\n\toas\, reducând [i alte riscuri cardiovasculare, inclusiv presiunea arterial\ ridicat\.

A fi activ fizic este re]eta pentru un psihic s\n\tos; ne ajut\ s\ trecem peste stres, st\ri de anxietate sau chiar depresii.

Exerci]iile regulate pot ajuta la men]inerea greut\]ii ideale, lucru important `n men]inerea unui fizic s\n\tos sau pentru un aspect al corpului care ne face s\ ne sim]im bine.

Mi[carea ajut\ la `nt\rirea oaselor [i a mu[chilor, iar `n mod special alergatul poate fi deosebit de benefic la protec]ia `mpotriva osteoporozei, care poate afecta atât b\rba]ii, cât mai ales femeile.

Anumite exerci]ii pot ajuta pentru o serie de probleme de s\n\tate diverse, cum ar fi digestia, probleme cu postura, probleme cu somnul sau tot felul de alte probleme, `ncepând cu diabetul [i terminând cu dureri de spate.

Prin diminuarea efortului, omul `[i diminueaz\ [i din capacit\]ile sale fizicomotrice. Corpul uman are nevoie de mi[care [i de munc\; când corpul este activ, alimentele sunt bine mistuite [i sângele circul\ bine. Bolile de inim\, artrita, durerile de spate, fragilizarea oaselor – toate acestea [i altele apar `n lipsa exerci]iului fizic. F\r\ exerci]iu, mu[chii se mic[oreaz\ [i cer mai pu]in oxigen de la inim\ [i pl\mâni. Exista, de asemenea, o tendin]\ de `ngr\[are, ceea ce `ncetine[te metabolismul. ~n timpul unei plimb\ri, respira]ia se `mbun\t\]e[te, inima lucreaz\ mai bine, sistemul nervos se calmeaz\, cre[te rezisten]a la oboseal\. Sedentarismul predispune la obezitate, diabet, constipa]ie, staz\ venoas\ [i alte tulbur\ri func]ionale.

Frecven]a aterosclerozei, a infarctului miocardic [i a accidentului vascular cerebral este de dou\ ori mai mare la persoanele sedentare decât la cele care depun o activitate fizic\. Un adult cu o condi]ie fizic\ slab\ va pierde la fiecare 10 ani aproximativ 10% din capacitatea sa cardiopulmonar\. (continuare `n num\rul urm\tor) Ionu] PÂSLARIU

Ionu] Pâslariu este absolvent al Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ [i Sport; masterand Fitness [i Nutri]ie, EFS, Ia[i; este profesor la {coala General\ nr. 1 Bicaz.

30

Piatrra Corrbului

z

aprilie-iiunie 2009

ECOLOGIE

Lini[tea naturii tulburat\ de „aspira]iile” omului

Pentru locuitorii jude]ului Neam], muntele Ceahl\u reprezint\ o adev\rat\ oaz\ de eternitate. La baza acestui masiv, o cetate enorm\ de culoarea smaraldului `ncadreaz\ perfect silueta lucioas\ a lacului Izvorul Muntelui, aflat la câ]iva kilometri `n amonte fa]\ de ora[ul Bicaz, astfel `ncât locuitorii acestui ora[ de munte [i-au dobândit propria mare. Acest chenar maiestuos ad\poste[te proiectul magnific al lui Dimitrie Leonida.

Privind `n retrospectiv\, legenda me[terului Manole se repet\. Transmis din genera]ii `n genera]ii prin viu grai, destinul unui b\trân preot marcheaz\ sacrificiul care a f\cut din micul nostru ora[ „[coala hidroenergeticii române[ti”.

Povestea spune c\ el a fost singurul care a r\mas s\ vegheze asupra acestor sate pierdute, toate r\mânând condamnate la o eternitate sub ap\. ~n zilele `n care lacul este sc\zut, crucea din vârful bisericii prime[te razele soarelui, lumina divin\ oferindu-ne certitudinea de omniprezen]\ a unui duh. ~n adâncul apelor `[i mai plimb\ spiritul chiria[ii fostelor cimitire, iar speciile variate de pe[ti, venite direct de sub talpa mun]ilor, fac s\ vibreze t\cut umbra clopotni]elor. Echilibrul minunatei lumi acvatice este men]inut la acela[i nivel de surplusul de vitalitate generat de maiestuoasa prezen]\ a numeroaselor m\n\stiri [i schituri din jurul lacului. ~ns\ care este adev\rata fa]\ a acestui t\râm paradisiac? Lipsit de mijloacele necesare `n ceea ce prive[te p\strarea [i conservarea mediului acvatic, lacul nu beneficiaz\ `ntotdeauna de acela[i peisaj feeric, fiind pe alocuri „p\tat”.

Poluarea reprezint\ contaminarea mediului `nconjur\tor cu substan]e [i materiale d\un\toare s\n\t\]ii. Când spunem poluare, mintea ne fuge la o tumoare malign\ care preia controlul asupra `ntregii planete. Un cancer ce distruge aurul verde al p\mântului, argintul albastru al apelor [i al z\rilor care duc spre infinit. Poluarea infecteaz\ tot ceea ce este frumos, tot ceea ce are natura, pe care noi ast\zi o distrugem datorit\ incon[tien]ei noastre.

Lacul nostru este `ntr-un stadiu avansat de degradare. Turi[tii vin aici, arunc\ diverse materiale care profaneaz\ suprafa]a de oglind\ a lacului, nep\sândule de mizeria pe care o cauzeaz\, [i pleac\ pentru c\ nu sunt con[tien]i de efectele

Piatrra Corrbului

z

devastatoare care ne degradeaz\ ca oameni.

Civiliza]ia, cu tot ceea ce aduce ea s\n\t\]ii, s-a dovedit o sabie cu dou\ t\i[uri. Acest aspect vizeaz\ [i lacul Izvorul Muntelui, `ntrucât el constituie surs\ sau factor favorizant al dezvolt\rii unei maladii `n contrast cu por]ia curat\ de s\n\tate. Asist\m ast\zi la apari]ia unei adev\rate patologii a locuitorilor din ora[ul nostru, care dac\ nu va fi pre`ntâmpinat\ [i comb\tut\ la timp, va aduce mari prejudicii st\rii de s\n\tate a acestora. Una dintre gravele probleme cu care se confrunt\ t\râmul subacvatic este reprezentat\ de maniera de a se comporta a oamenilor care pretind a se intitula

PIATRA CORBULUI Revista Asocia]iei Culturale „Piatra Corbului” din Bicaz Colegiul onorific de redac]ie Membrii fondatori ai Asocia]iei: Ion ASAVEI Constantin BURUEAN Ioan HOCIUNG Comitetul redac]ional: Mihai-Silviu CHIRIL| - redactor-[ef Mihail POPA - secretar de redac]ie Dorian RADU - tehnoredactor Mihaela LUNGU - corector Traian STANCIU - grafician Ion ASAVEI - fotoreporter -

Coperta 1. Grafic\ Traian STANCIU

Coperta 4. Poezia „Despre mine” a elevei Diana POSTOVAN; grafic\ Traian STANCIU „civiliza]i”. „~ntr-o ]ar\ slab dezvoltat\ este preferabil s\ nu bei ap\, iar `ntr-o ]ar\ superdezvoltat\ ar fi mai bine s\ nu respiri.” Apari]ia fenomenelor patologice survine din acumularea poluantului constituit de de[euri, reziduuri toxice ce au efect cancerigen teratogen [i mutagen.

Mii de peturi plutesc indiferente la suprafa]a lacului, `mpiedicând lumina s\ se reverse asupra acestei oglinzi ipotetic lucitoare. O serie din componen]i ai ambalajelor din mase plastice, p\trunzând `n ap\ produc `n timp o serie de tulbur\ri hormonale ce determin\, pe de o parte, sc\derea semnificativ\ a fertilit\]ii, iar pe de alt\ parte, apari]ia unor forme de cancer genital. Cu certitudine, fauna [i flora lacului nostru au deopotriv\ de suferit. Mrenele, lostri]ele, scobarii, babu[tele, pe[tii indigeni sunt supu[i unor transform\ri `nc\ `n stadiu incipient nesupravegheat.

Trecutul, prezentul [i viitorul lacului Izvorul Muntelui ne apar]in nou\, [i numai p\strându-ne interesul pentru lumea `n care tr\im putem aspira la progres, la o via]\ mai bun\, sc\pat\ de spectrul lipsit de ra]iune al distrugerii naturii `nconjur\toare.

Coordonatori: prof. Roxana DUMITRA{CU prof. Gianina HRENIUC Colectiv elevi: Giorgiana AMARINEI Lavinia UNGUREANU Miruna IRINA

aprilie-iiunie 2009

Adresa redac]iei: Strada Barajului, nr. 2, Bicaz Telefon: 0233.255254 e-mail: revista.piatracorbului@gmail.com Adresa de internet: http://mihaisilviuchirila.blogspot.com Tiparul realizat la Editura Asachi Piatra Neam] ISSN 2066 - 1711 Pentru sprijinul acordat `nfiin]\rii Asocia]iei Culturale nonprofit „Piatra Corbului” din ora[ul Bicaz [i apari]iei primului num\r al revistei proprii „Piatra Corbului”, membrii asocia]iei culturale aduc mul]umiri urm\torilor sus]in\tori ai culturii locale: - Catrinoiu Constantin, primarul ora[ului Bicaz, Babei Vasile, ing. G\leanu Vasile, Gicovanu Giorgeta, Macovei Mihai, preot Popa Mihail, Suciu Marioara [i Ungureanu Toader, to]i din Bicaz; Chiril\ Mihai-Silviu, din comuna Ta[ca.

Depunerile dona]iilor `n numerar ale persoanelor fizice se pot face personal, iar sponsoriz\rile persoanelor juridice prin virament, conform Legii nr- 571 / 2003 pentru: Asocia]ia Cultural\ non-profit „Piatra Corbului”Bicaz, `n contul RO95.RNCB.0197.1074.1664.0001 (CUI 24.909.459) la Banca Comercial\ Român\, Bicaz. ~n conformitate cu legea, autorii r\spund `n mod direct de con]inutul materialelor publicate sub semn\tura proprie.

31

Am c\utat eternitatea, M-am `nfruntat cu disperarea, N-am `n]eles ce este moartea Sau cât de trist\ este marea‌

Am `nv\]at ce e dorin]a, Am invocat la greu credin]a...

M-am dezbr\cat de amintiri, Am tres\rit `n presim]iri.

~n]elepciunea m-a salvat, M\ absorbea t\cerea... {i spirite am invocat, M\ cuprindea mereu durerea!

Am meritat din plin t\cerea, Pe tine iar eu te-am iertat!

Am cunoscut apoi durerea {i la iubire am visat.