Monografie comuna Cuca judetul Arges

În anul 1859, la 25 mai preotul Constantin Craioveanu a obţinut aprobare de la episcopie să zugrăvească tâmpla bisericii „Cuvioasa Parasciva” pe cheltuiala sa.

Locuitorii cătunului Udeşti roaga episcopia să le elibereze „carte de mili” pentru a strânge fonduri să repare biserica. În anul 1878 episcopul a făcut revizie unor biserici, printre care şi celor din Cuca şi Măcăi, când au constatat că erau vechi şi deteriorate; preoţii şi enoriaşii au promis că le vor repara. Însă nu s-au ţinut de cuvânt, drept urmare bisericile au fost închise.

Preotii bisericilor din Cuca se plâng episcopului că bisericile au rămas singure „fiind în vale rămase dupa vremi, deoarece enoriasii s-su retras în deal, la linie”. Tot în aceeasi perioada primăria si enoriasii fac cunoscut episcopiei ca nu se mai pot duce la cele doua biserici asezate pe vale, pe timp de ploaie şi zăpadă, şi îşi exprima dorinta de a construi una noua „în centrul comunei”. Dar din cauza secetei ce a afectat mai multe judeţe printre care si judetul Arges nu s-au putut strânge provizii sau materiale pentru construcţia bisericii noi rugandu-se la episcoie sa le deschida biserica „Cuvioasa Parasciva”, care este mai solida, până vor face pe cea nouă. Episcopul accepta cererea acestora numai pentru Crăciun şi Paşti, sub rezerva luării unui angajament în scris că anul viitor vor face un locaş nou.

Preotul Ilie Craioveanu se plânge episcopului că la biserica din Cuca sunt 50 de familii cu stare, dar nu vor să-l ajute, fiindcă merg la biserica din Măcăi cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, care este tot ruinată acesta sfătuind enoriasii să facă una nouă în locul celei din lemn, altfel le va închide bisericile. La 9 iulie 1879 protoiereul raporteaza episcopiei ca atât biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Udreşri cat şi biserica „Cuvioasa Parachiva” din catunul Bănceşti au materialele de constructie pregatite. Astfel a fost angajat arhitectul I Bunulescu, incepând construcţia la 16 iulie 1879. Construcţia noi biserici se realiza foarte greu, desi preotul Ilie Craioveanu a promis ca daca nepotul sau Teodor Craioveanu va fi hirotonisit preot paroh va face tot posibilul pentru terminarea constructiei bisericii, insa nu a reusit a se ţine de cuvânt. Drept urmare cei doi preoţi au fost pedepsiţi, fiind „opriţi de la orice lucrare preoţească”, fiind inlocuiţi de preoţii vecini.

La un control al bisericii Cuca s-au constatat nereguli si fraude (stersături si modificări în condica unde se ţinea evidenţa strângerii banilor pentru constructia bisericii) de care s-a făcu vinovat preotul paroh Ilie Craioveanu, drept urmare a fost suspendat de la orice lucrare bisericească timp de trei luni.

La 28 martie 1895 protoiereul raporteaza episcopiei că „biserica parohială Intrarea in Biserică”, zidită şi învelită, a cărei construcţie a început în anul 1887 este săvârsită, primind aprobarea de a fi sfinţită de însuşi Episcopul Râmnicului.

După inspectia efectuată de protoiereu în 1940 avem urmatoarele date: biserica parohială „Intarea în Biserică, din Cuca, este bună; filiala „Sfinţii Voievozi” din satul Cîrceşti (Cungrea), ridicată în anul 1828 şi ţârnosită în anul 1832, reparată în anul 1933, este foarte bună; filiala „Intrarea în Biserică” – Valea Cucii, din anul 1834, de lemn „deşi cred că este mult mai veche”, forma ei „prezintă o deosebită importanţă”; în parohie mai este o bisericuţă veche de lemn care serveete drept capelă a cimitirului” La intrarea in biserica este prezentat „Istoricul bisericii parohiale Cuca”.

Biserica parohială Cuca este aşezată în mijlocul comunei, dar şi în mijlocul parohiei pe D.J. 703, la aproximativ 100 m de primăria localităţii. În partea dinspre răsărit la o distanţă de 1.000 m. se află Biserica parohială Cungrea, declarată monument istoric, fostă biserică filială a acestei parohii.

Piatra de temelie a acestei biserici a fost pusă în anul 1887, construcţia durând până în anul 1895, fiind târnosită în ziua de Duminică – 8 aprilie 1895 de către Fericitul Întru-Adormire Episcop de Argeş D. Dr. Gherasim Timuş.

Ctitorii principali care s-au osândit cu zidirea acesteia au fost Preotul paroh Ilie Craioveanu, decedat în anul 1893, ale cărui moaşte sunt aşezate sub fereastra de la miazăzi a pridvorului bisericii; Preotul Teodor I. Craioveanu şi soţia sa, Preoteasa Leana precum şi alţi enoriaşi din enorie şi din satele învecinate. Costul lucrărilor pentru ridicarea acestei biserici s-au ridicat la suma de 27.000 lei.