Dacã cel tras de cap e om de-al casei sau o vecinã, ori o cumãtrã, încep sã fugã spre casã, românca dupã el, ºi dau nãvalã în odaie pe întrecute. Vorba e: cine ajunge mai întâi sã sufle în borº. Dacã suflã stâpâna casei mai întâi, o sã mãnânce borºul în pace; dacã nu, are sã i se întâmple cine ºtie ce supãrare pe vremea cât va þinea borºul. ªi de obicei îi vine vreo supãrare, cãci ele vin multe, dar nu din pricina suflãrii-n borº. Þãranul crede aºa: «ªi cumãtra asta a noastrã vine pe la noi numai ca ne sufle în borº», adecã sã ne prevesteascã rele. (S.Fl. Marian – „Sãrbãtorile la români“)
PURCEL LA CUPTOR • Se unge o tavã potrivitã cu 1 lingurã de unturã ºi 1 lingurã de unt; pe fundul tãvii se aºazã o leasã de crenguþe jupuite de brad • Se grijeºte purcelul ca un copil pânã-i alb ºi curãþel, se sãreazã-pipereazã dupã voie, se unge cu unt ºi unturã ºi se potriveºte în tavã • Se dã tava la cuptor cu foc micuþel, sã nu sperie godãcelul, ºi se toarnã apã, borº ºi bere, în pãrþi egale, calde, sã se facã abur ºi sã miroasã carnea a pâine • Se stropeºte tot timpul purcelul cu sos din tavã; dacã trebuie, se mai pune bere ºi borº • Spre sfârºit, când e carnea moale ºi pielea s-a aurit, în tavã se pune 1 pahar de vin ºi 1 fif de þuicã, sã-i dea miroase bune, iar în gurã i se înfige un mãr, sã fie ca-n poze La Cisnãdie, unde tot mãnânc eu în ãst fel grijiþi purceii lui badea Coriolan : Droncea, fripturica se bea bine cu vin alb ºi sec de Sebeº, ori Riesling ori Feteascã Regalã. O bunã tovãrãºie ar face însã (pe lângã un piure ardelenesc, o varzã cãlitã ºi o salatã verde) ºi un roºu mai subþire, adus de departe (cã Ardealul e alb tot) un Merlot de Tohani sau un Pinot Noir de Valea Cãlugãreascã. Aveþi grijã sã nu fie tinere, cã nu se pupã cu purcelul: cãutaþi ºi gãsiþi vinuri mature, de patru-cinci ani. Destupaþi sticla de seara, sã respire în voie în camera rãcoroasã ºi bucuraþi-vã de toate ale lumii: vi s-au fãcut daruri de soi, sunteþi însemnaþi, de-aþi ajuns lângã aºa bunãtãþi.
VARZÃ CÃLITÃ • 1 varzã, acrã sau dulce • 1 pahar bun de untdelemn (4 linguri unturã) • 2 linguri bulion gros de roºii • sare, numai dacã-i dulce varza ºi dupã gust • piper, papricã, cimbru, foi de dafin, cât vã place
360
• Varza se toacã fideluþã (dacã e acrã se spalã-n douã-trei ape) • Se încinge untura într-o cratiþã cât de mare, se pune varza, se lasã sã se cãleascã niþel pe foc mic, acoperit, apoi se amestecã; se pune iar capac ºi se mai lasã sã se-nmoaie câteva minute • Se toarnã bulionul, un pic de apã, piper, boia, 1-2 crenguþe cimbru, foi de dafin, eventual sare • Se dã la cuptor, cam 1 ceas
PIURE ARDELENESC DE CARTOFI • 1 kg de cartofi • 3 linguri unt (poate mai mult) • 1 pahar mare de lapte • 2 linguri de zahãr • sare, câtã vã place • 2 linguri brânzã foarte proaspãtã de vaci (bine scursã de zer, sã fie dulce) • Se rãsfierb cartofii, se curãþã de coajã, se rad prin ochiuri mari ºi se tescuiesc • Se încinge tare laptele, se amestecã cu zahãr ºi sare • Untul moale se freacã cu brânza de vaci ºi puþin lapte, pânã sunt toate o pastã • Se pun lapte fierbinte ºi unt în cartofi ºi se amestecã îndelung, sã fie spumos-grãsos
SALATà ARDELENEASCà E la fel ca orice altã salatã româneascã, cu oþet, ulei, sare, verdeaþã tocatã, doar cã, adeseori, se pune papricã în loc de piper ºi se strecoarã ºi un pic de zahãr. Deci: • 1 lingurã oþet • 1 linguriþã zahãr • 1 lingurã ulei • sare, dupã gust • 1 jumãtate linguriþã boia • 2 linguri apã • 1 cãpãþânã mare ºi tare de salatã verde • Se amestecã sosul foarte bine • Salata se taie fâºiuþe subþiri ºi se pune în castron • Se toarnã sosul peste salatã, se amestecã ºi se dã imediat la masã, lângã o fripturã aburind ºi un piure fierbinte de cartofi
CORNULEÞE DE HAÞEG Aluat: • 300 g fãinã • 1 ou
• 200 g osânzã (unt) • 1 gãlbenuº
• Se frãmântã toate pânã când una sunt
361
• 100 g zahãr