Issuu on Google+

© GREENPEACE/BELTRA

1

CLIMA

Efectul de seră este procesul prin care atmosfera captează o parte din energia Soarelui, încălzind Pământul, şi moderându-ne clima. Majoritatea climatologilor sunt de părere că o creştere a „gazelor de seră“, determinată de acţiunile umane, intensifică acest efect în mod artificial,

iar acest lucru are drept urmare creşterea temperaturilor globale şi deranjarea echilibrului climatic. Printre aceste gaze se numără dioxidul de carbon, emis în atmosferă prin arderea combustibililor fosili, defrişări şi metanul, care este eliberat din orezării şi gropi de gunoi, cât şi din produse care rezultă din arderi şi din diverse substanţe chimice folosite în industrie.

SOARELE APORTUL NET DE RADIAŢII SOLARE 240 WAŢI PER M2

ATMOSFERA OP INF ARTE AT RARO DIN M R ÎN OSF ŞIE T ADIA SPA ERĂ RE ŢI ŢIU ŞI CE P A SE R PIE IN RD E

CE ESTE „EFECTUL DE SERĂ“?

OP SO ARTE L DE ARE DIN RA SU A T D ŞI N DE MOSF T RE IAŢI PĂM SU E FLE ILE CT ÂN PRA RĂ AT TU E LU FAŢA I

EXPLICAŢII EFECTUL DE SERĂ & CIRCUITUL CARBONULUI

SUPRAFAŢA ACUMULEAZĂ CĂLDURĂ ŞI ASTFEL EMITE RADIAŢIE INFRAROŞIE

RADIAŢIILE SOLARE PĂTRUND PRIN ATMOSFERĂ

ENERGIA SOLARĂ ESTE ABSORBITĂ DE SUPRAFAŢA PĂMÂNTULUI, PE CARE O ÎNCĂLZEŞTE... ...ŞI ESTE CONVERTITĂ ÎN CĂLDURĂ, CE PROVOACĂ EMISIA ÎNAPOI ÎN ATMOSFERĂ A UNDELOR LUNGI DE RADIAŢIE (INFRAROŞII)

O PARTE DIN RAZELE INFRAROŞII SUNT ABSORBITE ŞI REEMISE DE CĂTRE MOLECULELE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ. EFECTUL DIRECT ESTE ÎNCĂLZIREA SUPRAFEŢEI PĂMÂNTULUI ŞI A TROPOSFEREI.

PĂMÂNTUL

GAZELE DE SERĂ

EFECTUL DE SERĂ

După vaporii de apă, dioxidul de carbon (CO2) este princi palul gaz de seră. Carbonul este stocat sub pământ, departe de biosferă, sub formă de combustibili fosili. „Circuitul carbonului organic” descrie cum carbonul este transferat între mări, ecosisteme terestre şi atmosferă. Fără influenţa umană, transferurile dintre aceste depozite de carbon sunt rareori dezechilibrate – de exemplu, plantele absorb carbon pe măsură

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

ce cresc, dar îl elimină pe măsură ce se descompun. Însă atunci când oamenii taie copacii sau ard combustibilii fosili, în atmosferă se eliberează și mai mult carbon, intensificând efectul de seră. Acest lucru devine în mod special o problemă când excavăm combustibili fosili şi îi ardem, pentru că adăugăm carbon în ciclul de carbon „organic”, care altfel ar rămâne izolat sub pământ. O parte din acesta ajunge în atmosferă, o parte în copaci, plante şi soluri şi o parte în oceane. În atmosferă ajunge mai mult, pentru că defrişăm pădurile, construim oraşe, drumuri şi fabrici, reducând astfel abilitatea biosferei de pe uscat să absoarbă carbonul.

ACTUALUL CIRCUIT AL CARBONULUI

ATMOSFERĂ 750

121 EMISIILE COMBUSTIBILILOR FOSILI 5.5

CREŞTEREA ŞI DESCOMPUNEREA PLANTELOR

SCHIMBURI ÎNTRE SOL ŞI ATMOSFERĂ 0.5

60 INCENDII

SCHIMBĂRI ÎN ÎNTREBUINŢAREA TERENURILOR 1.5

PRODUCŢIA DE COMBUSTIBILI FOSILI ŞI CIMENT 4,000

60 VEGETAŢIA TERESTRĂ 540-610

a SOLURI ŞI MATERII ORGANICE 1,580

DEPOZITELE DE CĂRBUNE 3,000 VITEZA PROCESULUI DE SCHIMB foarte rapid [ < 1 an ] rapid [ între 1 şi 10 ani ] încet [ între 10 şi 100 de ani ] foarte încet [ > 100 ani ]

DEPOZITELE DE PETROL ŞI GAZE NATURALE 300

Imprimat pe material reciclabil

CIRCUITUL CARBONULUI

Zilnic afectăm echilibrul climei, la nivel global, prin folosirea combustibililor fosili (petrol, cărbune şi gaze naturale) în energie şi transport. Schimbările climatice ne influenţează viaţa şi este de aşteptat ca în următorii ani acestea să ducă la distrugerea multor medii naturale. Trebuie să reducem semnificativ

poluarea cu gaze de seră, atât pentru a proteja mediul, cât și din rațiuni economice. Gazele de seră pe care deja le-am pompat în atmosferă au dus la creşterea temperaturii globale cu 1,2-1,3˚C. Acest efect nu mai poate fi schimbat nici dacă toate emisiile ar înceta imediat. Scopul politicii climatice ar trebui să fie menținerea creşterii medii a temperaturii globale la un nivel mai mic de 2°C peste nivelurile epocii pre-industriale. O creștere de peste 2°C și pagubele aduse ecosistemelor şi dezechilibrul în sistemul climatic ar avea impact dramatic. Avem foarte puţin timp la dispoziţie, nu mai mult de douăzeci de ani, în care ne putem schimba sistemul energetic pentru a atinge aceste ţinte.

MEDIA DE +2°C

Distribuţia pe surpafeţe a temperaturii medii anuale aproximative pentru o creştere globală de 2°C

0

1

2

3

4 (°C)

Notă: S-a folosit metoda de scalare lineară aşa cum a fost implementată în modelul SCENGEN (de Wigley et al.). Modelul arătat este media setului iniţial de modele, respectiv CSM (1998) ECHAM3 (1995), ECHAM4 (1998), GFDL (1990), HADAM2 (1995), HADAM3 (2000). Modelul a fost derivat pentru o creştere a temperaturii de 2°C peste nivelul din 1990, pentru o rulare tranzitorie cu scenariul emisiilor IPCC SRES B2. A se lua în calcul faptul că modelul temperaturii de echilibru pentru o creştere cu 2°C peste nivelurile pre-industriale vor fi diferite cantitativ, deşi similare calitativ.

TOP 10 CEI MAI CĂLDUROŞI ANI, LA NIVEL GLOBAL*

ANUL

TEMPERATURILE ÎNTRE 1850 ŞI 2005 TOP 10 CEI MAI CĂLDUROŞI ANI, LA NIVEL GLOBAL*

ANOMALIA TEMPERATURII GLOBALE

1998 2003 2002 2004 2001 1997 1995 1990 1999 2000

0.63°C 0.56°C 0.56°C 0.54°C 0.51°C 0.47°C 0.40°C 0.40°C 0.38°C 0.37°C

CE ÎNSEAMNĂ O CREŞTERE MEDIE A TEMPERATURII GLOBALE CU DOUĂ GRADE CELSIUS:

*

Creşte riscul de foamete, malarie, inundații frecvente, care amenință milioane de oameni. Miliarde de oameni sunt ameninţaţi cu creşterea riscului de criză de apă potabilă.

*

În principal afectează cele mai sărace ţări şi cele în curs de dezvoltare, în mod special cele din Africa sub-sahariană, Asia de sud, şi unele părţi din Asia de sud-est şi America Latină.

*

Există riscul topirii principalelor calote glaciare şi o probabilitate de creştere a nivelului mării cu mulţi metri în timp de câteva secole, în special calota Groenlandei (7 metri) şi calota din vestul Antarcticii (WAIS) (5-7 metri). În prezent, rata de topire în Groenlanda deja se accelerează.

*

Creşterea actuală a nivelului mării ameninţă populaţii numeroase din toată lumea, în special cele aşezate în zone joase din ţările în curs de dezvoltare, precum Bangladesh, Sudul Chinei, şi state insulare joase, nemaimenţionând Belgia, Olanda, nord-vestul Germaniei şi sud-estul Marii Britanii.

* *

Vor fi afectate ecosisteme majore, din zonele Arcticii, Antarcticii și până la tropice. Dispariţia pădurilor şi a speciilor va afecta vieţile tuturor locuitorilor planetei, iar costurile economice vor fi suportate dispoporţionat, de ţările sărace şi în curs de dezvoltare.

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

CLASAMENTUL

1 2 (egalitate) 2 (egalitate) 4 5 6 7 (egalitate) 7 (egalitate) 9 10

Imprimat pe material reciclabil

CARE ESTE LIMITA SUPORTABILĂ A SCHIMBĂRILOR CLIMATICE?

© malte.meinshausen@env.ethz.ch;ETH Zürich 2004

IMPACTURI TEMPERATURILE CRESC

SURSA: National Climatic Data Center *Faţă de media perioadei 1880-2003

2

CLIMA

1992

SURSA:

MARTORI

În mai 2005, suporterii Greenpeace, Lonnie Dupre și Eric Larsen s-au îmbarcat pentru a traversa în premieră Oceanul Arctic pe timp de vară, locul unde lumea se unește la propriu, pentru a arăta pentru prima oară impactul încălzirii globale, unde efectele sunt cele mai grave. Echipa a vâslit, schiat, cățărat, tras sănii și a mărșăluit pe parcursul unei călătorii de 1996 de kilometri spre Polul Nord geografic și apoi mai departe spre Insula Ellesmere, cel mai nordic punct de uscat al Canadei. Oameni de știință renumiți s-au alăturat Greenpeace pe vasul Arctic Sunrise pentru a studia și documenta probe asupra evoluției încălzirii globale în Groenlanda.

Intră pe http://www.projectthinice.org/ să afli mai multe despre traseul lor.

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

GHEŢARII CARE SE TOPESC Pe lângă gheața polară, din Alaska până în Alpi, din Himalaya până în Patagonia și din Colorado în muntele african Kilimanjaro, ghețarii montani ai lumii dispar rapid din cauza temperaturii în creștere din ultimele decenii. Acești ghețari stau,

de cele mai multe ori, la baza aprovizionării locale cu apă, iar dispariția lor va duce la dezechilibrarea agriculturii, va provoca secete și se va adăuga efectelor cauzate de topirea celorlalți ghețari. (VEZI CASETA)

© GP/ARNAO/BELTRA

EFECTE ÎN LANȚ Încălzirea globală declanșează anumite procese care acționează ca niște „răspunsuri pozitive“, accelerând și mai mult încălzirea globală, cât și procese care încetinesc efectul de încălzire. Micșorarea stratului de zăpadă și gheață înseamnă că terenul rămas descoperit absoarbe mai multă căldură și duce la accelerarea procesului de încălzire.

1. Gheața deschisă la culoare reflectă în mod eficient energia solară.

2. Terenul descoperit este mai închis

la culoare și absoarbe mai multă energie.

1

EFECTUL ALBEDO AL GHEȚII

3. Pe măsură ce gheața se topește,

este expus din ce în ce mai mult pământ. Acesta absoarbe mai multă căldură, ceea ce duce la topirea accelerată a gheții.

4

2

3

4.

Altitudinea la care se topește gheața se reduce, iar astfel se îngreunează procesul de formare a gheții noi.

Imprimat pe material reciclabil

Noi și alarmante informații despre topirile de gheață din calota Antarcticii de Vest arată că aceasta se destabilizează, probabil ca rezultat al încălzirii oceanelor, și dacă acest proces continuă, prăbușirea sa va contribui cu alți 5-7 metri la creșterea nivelului mării. Când, în 1997, Greenpeace a publicat informații despre spărtura uriașă din stratul de gheață Larsen B, din partea estică a peninsulei Antarctice, am ajutat la tragerea semnalului de alarmă asupra faptului că omenirea pompează gaze cu efect de seră

în atmosferă și acest lucru începe să aibă impact la nivel global. Dar acela era un bloc de gheață plutitor, care nu ar influența nivelul mării la nivel global.

© GP/ASLUND

ANTARCTICA

2002

GRADUL DE TOPIRE A GHEȚII ÎN GROENLANDA

© GP/DE AGOSTINI

Arctica fără gheaţă: urşii polari, elefanţii de mare şi unele specii de foci şi păsări marine ar dispărea din sălbăticie. Renii vor muri de foame în masă, iar o urmare posibilă a topirii lumii lor de zăpadă va fi creşterea globală a nivelului mării, de proporţii devastatoare. Un nou raport, „Impacturile unei Arctici în încălzire: Evaluarea Impactului Climatic asupra Arcticii”, este rezultatul a patru ani de muncă a 300 de oameni de știință şi însumează

© GP/FALK HELLER/ARGUM

cunoştinţele noastre despre influențele schimbărilor climatice asupra Arcticii. Arctica se încălzeşte mult mai rapid decât şi-ar fi închipuit cineva: aproape de două ori mai rapid decât restul lumii, iar în unele locuri, chiar şi mai rapid. Se topeşte nu doar calota polară, dar și calota masivă a Groenlandei. Dacă totul se topeşte, rezultatul va fi o creştere a nivelului mării cu 7 metri, la nivel global, înecând naţiunile insulare şi inundând aşezările costiere din toată lumea. Dacă schimbările climatice nu sunt oprite curând, forma şi mărimea ţărilor lumii aşa cum le ştim astăzi vor fi schimbate pentru totdeauna.

ZONA ARCTICĂ

ACI A Arctic Climate Impact Assessment

IMPACTURI TOPIREA GHEŢARILOR ŞI CREŞTEREA NIVELULUI MĂRILOR

© GP/BELTRA

© GP/MORGAN

3

CLIMA

PIERDERI ÎN MILIARDE DE DOLARI AMERICANI

1960-1969

1970-1979

1980-1989

1988-1997

ULTIMII ZECE ANI PIERDERI ECONOMICE TOTALE

ASIA

AMERICILE

Furtunile puternice din Europa, cum ar fi uraganul Lothar din decembrie 1999, au înregistrat viteze ale vântului de peste 215 km/h, trecând prin Franța, Elveția și Germania. Optzeci de oameni au murit, au fost distruse păduri întregi și au fost doborâți stâlpi de înaltă tensiune. Numai pagubele din bunurile asigurate și distruse de această furtună s-au ridicat la 9 miliarde de dolari americani. Iernile ușoare, cu ploi în loc de zăpadă cresc probabilitatea inundațiilor în Europa. Crește semnificativ numărul inundațiilor la nivelul râurilor și fluviilor europene precum Rinul, Dunărea și Elba.

În Asia, inundațiile grave au afectat Nepalul, India, China, Vietnamul, Cambodgia și Bangladeshul. În vara anului 2004, două treimi din Bangladesh erau sub ape, alături de o mare parte din Assam și Bihar, în India. Peste 50 de milioane de oameni au fost afectați și zeci de mii de oameni au suferit de diaree, pentru că apele din canalizare s-au amestecat cu apele inundațiilor. O inundație devastatoare, similară, se petrecuse doar cu șase ani în urmă, în 1998. A fost afectată recolta principală de orez, care depindea de muson, și în jur de 20 de milioane de oameni au avut nevoie de ajutoare alimentare pentru cel puțin prima parte a următoarelor 12 luni.

Furtuni vijelioase și maree tot mai înalte Combinația de creștere a nivelului mării și intensificarea furtunilor violente au un efect devastator pentru insulele joase, cum este statul-insulă Kiribati, din Pacific, unde oamenii trăiesc pe un teren aflat la doar la un metru sau doi deasupra nivelului mării.

CINE ESTE DE VINĂ? Până acum era foarte greu de dovedit că un eveniment meteo extrem, singular, a fost provocat de schimbările climatice, și a trebuit să ne bazăm pe variațiile statistice ale înregistrărilor istorice pentru a arăta care sunt cauzele posibile. Acum, însă, oamenii de știință de la Centrul Hadley și de la Universitatea Oxford din Marea Britanie au arătat

© GP/PERRINE

PIERDERI TOTALE ASIGURATE

Anul

FIGURA 1 ANOMALIILE DE TEMPERATURĂ DIN IUNIE ȘI AUGUST (COMPARATIV CU MEDIA DIN PERIOADA 1961-90, ÎN GRADE KELVIN) ÎN REGIUNEA ARĂTATĂ. ÎN FIGURĂ APAR TEMPERATURILE OBSERVATE (LINIA NEAGRĂ, TEMPERATURILE CELE MAI JOASE ILUSTRATE DE LINIA NEAGRĂ ÎNGROȘATĂ), TEMPERATURILE MODELATE DIN PATRU SIMULĂRI HADCM3, INCLUSIV ATÂT VALORILE NATURALE CÂT ȘI CELE ANTROPOGENICE PÂNĂ ÎN 2000 (LINIA ROȘIE, VERDE, ALBASTRĂ ȘI TURCOAZ), ȘI RĂSPUNSUL ESTIMAT DE HADCM3 LA VALORILE PUR NATURALE (LINIA GALBENĂ). TEMPERATURA OBSERVATĂ DIN 2003 ESTE AFIȘATĂ SUB FORMĂ DE STEA. DE ASEMENEA,LINIA ROȘIE, VERDE ȘI ALBASTRĂ REPREZINTĂ TREI SIMULĂRI (INIȚIALIZATE ÎN 1999) INCLUSIV MODIFICĂRILE EMISIILOR DE GAZE DE SERĂ ȘI DE SULF POTRIVIT SCENARIULUI SRES A2 PENTRU 210022. IMAGINEA AFIȘEAZĂ ANOMALIILE DE TEMPERATURĂ OBSERVATE ÎN VARA ANULUI 2003, ÎN GRADE KELVIN.

într-o lucrare de referință că valul de căldură din Europa din vara anului 2003, care a ucis zeci de mii de oameni este 50 % efectul schimbărilor climatice induse de oameni, și că până la mijlocul acestui secol, verile precum cea din 2003 vor deveni „normale“ sau medii.

Imprimat pe material reciclabil

EUROPA

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

300 275 250 225 200 175 150 125 100 75 50 25 0

MARILE CATASTROFE METEO & INUNDAȚII PE DURATA A PATRUZECI DE ANI

STOTT, STONE AND ALLEN, CONTRIBUȚIA UMANĂ LA VALUL EUROPEAN DE CĂLDURĂ DIN 2003, REVISTA NATURE |VOL 432 | 2 DECEMBER 2004, PG. 611

© GP/SUTTON-HIBBERT

© GP

© GP/SHIRLEY

Anii 1990 s-au dovedit a fi și mai nefaști, pe măsură ce a crescut rapid frecvența dezastrelor naturale globale.

MILIARDE USD

SURSA:

În anii 1980, peste 700.000 de oameni au murit din cauza fenomenelor meteo extreme, adică furtuni puternice, inundații și secete.

duc la creșterea frecvenței furtunilor puternice - cum ar fi succesiunea fără precedent a patru taifunuri în decurs de doar trei săptămâni, ce a ucis peste 2.000 de oameni în Filipine la sfârșitul anului 2004.

© GP/BARRET

Printre diferitele tipuri de dezastre naturale, inundațiile, furtunile tropicale, secetele și cutremurele au fost cele mai distructive, urmate de alunecări de teren și furtuni. Câteva milioane de oameni au rămas fără case, s-au îmbolnăvit, au suferit pierderi economice și tragedii personale. Tot mai multe dovezi indică faptul că schimbările climatice

Anomaliile de temperatură (grade Kelvin)

FURTUNI ȘI INUNDAȚII

SURSA: MUNICH RE GROUP 1999

IMPACTURI FENOMENE METEO EXTREME

© GP/SUTTON-HIBBERT

4

CLIMA

TOTAL MONDIAL

ȚĂRI ÎN CURS DE DEZVOLTARE

10

-15 -20

GCM: MODEL CLIMATIC GLOBAL

SCHIMBAREA ÎN PRODUCȚIA DE CEREALE SUB TREI SCENARII DIFERITE DE MODEL CLIMATIC GLOBAL

Schimbările climatice reprezintă un mare risc pentru argicultură. Multe țări în curs de dezvoltare ar putea pierde peste o cincime din producția culturilor, acest lucru având consecințe serioase asupra securității alimentare. Prețurile la alimente vor crește, iar în majoritatea regiunilor tropicale și subtropicale recoltele la cereale vor fi scăzute. Canicula va afecta animalele și valurile de căldură vor produce mari pagube asupra culturilor agricole. Pe termen scurt, câteva țări în curs de dezvoltare ar putea avea un câștig de pe urma temperaturilor în creștere, pentru că va crește producția agricolă, dar peste 90% din proiecția acestor câștiguri se va înregistra în Rusia și Canada. 65 de țări în curs de dezvoltare, DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

GISS: INSTITUTUL DE STUDII SPAȚIALE GODDARD

SCENARIUL GFDL

GFDL: LABORATORUL GEOFIZIC DE DINAMICA FLUIDELOR

SCENARIUL UKMO

NIVELUL 2 DE ADAPTARE, A MAI INCLUS SCHIMBĂRI LA NIVELUL TIPULUI DE CULTURĂ CULTIVATĂ, SCHIMBĂRILE LA NIVELUL ÎNGRĂȘĂMINTELOR UTILIZATE, SCHIMBĂRI DE PLANTARE PE O DURATĂ DE PESTE O LUNĂ ȘI EXTINDEREA IRIGAȚIEI CĂTRE ZONELE ANTERIOR NEIRIGATE.

© GP/SWANSBOROUGH

UKMO: BIROUL METEOROLOGIC AL MARII BRITANII

NOTE: NIVELUL 1 DE ADAPTARE A INCLUS SCHIMBĂRI ÎN VARIETATEA CULTURILOR DAR NU ASUPRA CULTURII, LA MAI PUȚIN DE O LUNĂ DE LA PLANTARE ȘI CANTITATEA DE APĂ APLICATĂ PENTRU ZONE DEJA IRIGATE.

© GP

în care locuiește circa jumătate din populația în curs de dezvoltare a lumii, vor pierde aproximativ 280 de milioane de tone de producție potențială de cereale. În ansamblu, sunt peste 40 de țări „în pierdere“, din Africa, America Latină și Asia, cu populații de peste 2 miliarde, din care 450 de milioane de oameni sunt subnutriți.

*

*

În aceste țări se înregistrează o scădere de 33 de milioane de tone de producție agricolă totală, creând un decalaj de alimente de 15 milioane de tone. Numărul persoanelor subnutrite ar putea crește drastic, odată cu schimbările climatice. Multe din aceste țări nu au o securitate alimentară și sunt sărace.

*

Multora din aceste țări le lipsesc resursele pentru a produce suficiente alimente și adesea nu au rezerve de valută străină pentru a finanța importurile alimentare.

AMERICILE Căderile reduse de zăpadă pe timpul iernii, în munții din America de Nord-Vest, provoacă probleme majore ecosistemelor, așezărilor umane și agriculturii, toate fiind dependente de topirea zăpezilor, care asigură o mare parte din aprovizionarea cu apă. Principalele regiuni agricole din California și orașele mari precum Los Angeles, sunt deja afectate, iar curând situația se va înrăutăți și mai mult. Din cauza nivelurilor scăzute ale zăpezii din utlima iarnă, s-au instituit deja planuri de raționalizare a apei în multe părți din vestul Americii.

ÎN RETRAGERE 1950-2000

SCĂDERE

CREȘTERE

60% 45% 30% 15%

O CREȘTERE MODESTĂ A TEMPERATURILOR FAȚĂ DE ANII 1950 A REDUS ZĂPEZILE DE PRIMĂVARĂ ÎN TOT VESTUL

FLUXUL ISTORIC AL FLUVIULUI COLORADO ȘI CONSUMUL DE APĂ DIN BAZINUL SUPERIOR ȘI INFERIOR ȘI DIN MEXIC

30

FLUX NATURAL MILIOANE DE PICIOARE-ACRU* PE AN

AGRICULTURA

© GP/BARRET

© GP/THONGMA

© GP/JEHNICHEN

PROCENTE DE LA BAZA ESTIMATĂ ÎN 2060

SCENARIUL GISS

SURSA:

-10

© GP/SHIRLEY

-5

PLUS ADAPTARE NIVELUL 2

0

PLUS ADAPTARE NIVELUL 1

5

TREND LINEAR

25

20

15

10

5

CONSUMUL DIN BAZINUL SUPERIOR

CONSUMUL DIN BAZINUL INFERIOR CONSUMUL MEXICULUI

0

PIERDERILE DIN SISTEM

1906 1912 1918 1924 1930 1936 1942 1948 1954 1960 1966 1972 1978 1984 1990 1996

*1 milion de picioare-acru reprezinta echivalentul a 1,23 miliarde de metri cubi

Imprimat pe material reciclabil

ȚĂRI DEZVOLTATE

PLUS EFECTUL FIZIOLOGIC AL CO 2

Deșerturile se extind, temperaturile crescând din cauza schimbărilor climatice. Secetele sărăcesc oamenii în Africa, Asia centrală, nordul Indiei și America de Sud. Fermierii din Europa centrală și de sud pierd mare parte din recolte din cauza verilor extrem de uscate și călduroase.

Înainte de 1970, aproximativ 15% din suprafața pământului era supusă secetei în orice moment. Acum acel procent este de aproximativ 30% și este în creștere. Lipsa apei duce la lipsa alimentelor.

UNEP ȘI WMO CAMBRIDGE PRESS UNIVERSITY 1995

IMPACTURI AGRICULTURA ŞI SECETA

EFECTELE CLIMEI EXCLUSIV

5

CLIMA

© GREENPEACE

IMPACTURI ÎNĂLBIREA CORALILOR CREȘTEREA TEMPERATURII GLOBALE CU +2°C UCIDE RECIFURILE DE CORALI

© GP

La fel ca ghețarii și calota de gheață polară, coralii sunt foarte sensibili la temperatură și sunt un foarte bun indicator direct al impactului global al schimbărilor climatice. Până și o creștere mică a temperaturii, de 1°C peste maximumul atins pe timp de vară, poate provoca înălbirea coralilor. Temperaturile mărilor tropicale au crescut cu 1°C în ultimii 100 de ani, iar previziunea este că vor crește la o rată de 1-2°C. Moartea în masă a coralilor urmează din ce în ce mai frecvent procesului de albire.

© GP/GRACE

pe care o generează și sunt o sursă esențială de proteine pentru multe milioane de oameni din cele mai sărace țări ale lumii. De exemplu, 25% din captura de pește prinsă în țările în curs de dezvoltare este furnizată de pescăriile recifurilor de corali. Zece la sută din Marea Barieră de Corali a Australiei a dispărut deja. Dacă temperatura continuă să crească în același ritm, întregul recif ar putea dispărea în 50 de ani.

de corali reprezintă o resursă foarte importantă pentru oameni prin rolul pe care îl ocupă în turism, pescuit, furnizare de materiale de construcție și protecție costieră. La nivel global, mulți oameni depind parțial sau total de recifurile de corali pentru a supraviețui. Numai turismul generează anual miliarde de dolari pentru țările din vecinătatea recifurilor de corali. Zonele de pescuit din recifurile de corali sunt de asemenea importante, dincolo de prosperitatea monetară

© GP/BOLLINGER

În prezent, recifurile de corali sunt cele mai spectaculoase și diversificate ecosisteme marine de pe planetă. Complexe și productive, recifurile de corali găzduiesc sute de mii de specii. Sunt celebre pentru extraordinara lor frumusețe naturală, diversitate biologică și productivitate ridicată. Pe lângă frumusețea lor, recifurile de corali au un rol esențial în formarea ecosistemelor care au ocupat oceanele noastre tropicale în ultimii 250 de milioane de ani. De asemenea, recifurile

© GP

CE ESTE ALBIREA CORALILOR? Înălbirea coralilor este o afecțiune care poate dăuna și ucide recifuri întregi de corali. Coralii conțin alge microscopice numite zooxanthellii care furnizează coralului nutrimente și le dau acele culori intense. Creșterea temperaturilor oceanelor afectează coralii, iar aceștia expulzează zooxanthelliile și se „înălbesc“. Astfel, dacă algele nu se întorc în țesutul coralului, acesta va muri.

Cea mai probabilă perspectivă este că înălbirea în masă, care duce la moartea coralilor, va deveni o realitate tot mai frecventă în rândul recifurilor australiene de corali în următoarele decenii. AL TREILEA RAPORT DE EVALUARE DIN CADRUL PANELULUI INTERGUVERNAMENTAL DESPRE SCHIMBAREA CLIMATICĂ , 2001

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

Imprimat pe material reciclabil

© GP

6

CLIMA

© GREENPEACE/MIZUKOSHI

SOLUȚII ENERGIE CURATĂ NELIMITATĂ LUMINA SOARELUI DEVINE ENERGIE

ENERGIA SOLARĂ: DE 2850 DE ORI MAI MARE

POTENȚIALUL SURSELOR DE ENERGIE REGENERABILĂ FAȚĂ DE CERERE

ENERGIA EOLIANĂ: DE 200 DE ORI MAI MARE

HIDROENERGIA: O DATĂ

ENERGIA GEOTERMALĂ: DE 5 ORI MAI MARE

ENERGIA VALURILOR ȘI A MAREELOR: DE 2 ORI MAI MARE TOATE SURSELE DE ENERGIE REGENERABILĂ AR FURNIZA DE 3078 ORI MAI MULTĂ ENERGIE DECÂT CEREREA ACTUALĂ GLOBALĂ

TEHNOLOGIA ACCESIBILĂ ÎN PREZENT Energia care poate fi accesată cu ajutorul tehnologiei actuale ar fi în total de 5,9 ori mai mare decât cererea generală de energie.

Soarele

de 3,8 ori

Căldura geotermală

o dată

Vântul

de 0,5 ori

Biomasa

de 0,4 ori

Puterea hidrodinamică de 0,15 ori Puterea oceanelor

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

BIOMASA: DE 20 DE ORI MAI MARE

de 0,05 ori

Imprimat pe material reciclabil

În total, soarele strălucește în medie, în întreaga lume, cu o putere de un kilowatt pe metru pătrat. După rezultatele Asociației de Cercetare pentru Energie Solară, energia țâșnește din surse regenerabile de energie într-o cantitate de 3078 de ori mai mare decât cererea mondială actuală. Într-o singură zi, soarele produce suficientă energie cât să satisfacă nevoia de electricitate a lumii pentru opt ani. Numai un procent din potențialul deținut de resursele regenerabile este accesibil tehnologic. Potrivit oamenilor de știință și industriei energiei solare, acest procentaj de resurse regenerabile accesibile tehnic este suficient pentru a furniza aproape de șase ori mai multă energie decât are nevoie lumea actuală.

Dr. Joachim Nitsch

Natura oferă o largă varietate de posibilități de producere a energiei. În principal, este o problemă de convertire a luminii, vântului, apei și biomasei în electricitate, căldură sau energie, într-un mod cât mai eficace, prietenos cu mediul și eficient posibil din punct de vedere al costurilor.

SURSA:

7

CLIMA

SOLUȚII ENERGIA SOLARĂ FOTOVOLTAICĂ TRANSFORMAREA LUMINII SOLARE ÎN ELECTRICITATE

2. GRILAJUL DE CONTACT FRONTAL 3. STRAT ANTI-REFLEX 4. SEMICONDUCTOR DE TIP N 5. STRUCTURA DE MARGINE 1

6. SEMICONDUCTOR DE TIP P 7. CONTACTUL DIN SPATE

2 3 4 5 6

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

INFORMAȚII DESPRE TEHNOLOGIE Timpul necesar pentru a recupera investiția inițială: între unul și trei ani

(depinde de zona climatică/numărul de ore însorite pe an).

Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate sursele

naturale de energie ar putea furniza de 3078 ori mai mult decât necesarul global de energie.

ENERGIA SOLARĂ DIRECTĂ

ar putea furniza de 2850 ori mai mult decât cererea globală curentă de energie.

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie care ar putea fi accesată cu tehnologia curentă ar furniza de 5,9 ori mai mult decât cererea generală de energie.

SOARELE

poate furniza de 3,8 ori mai multă energie decât cererea globală actuală de energie.

Imprimat pe material reciclabil

Lumina soarelui este convertită direct în electricitate. Curentul direct (CD) produs este fie stocat în baterii sau convertit în curent alternativ (CA) pentru rețea, printr-un convertor CA. În ritmul actual de consum, Germania și-ar putea satisface cam o treime din nevoile de electricitate

folosind celulele fotovoltaice dacă s-ar instala panouri solare pe toate suprafețele de acoperișuri folosibile. Un studiu numit Generația Solară, efectuat de Greenpeace, în colaborare cu industria europeană de celule fotovoltaice, a concluzionat faptul că până în 2020, totalul energiei solare generate în întreaga lume ar putea ajunge să furnizeze electricitate pentru mai mult de un miliard de oameni.

© GP/KAISER

© GP/MORGAN

ELECTRICITATEA SOLARĂ – CELULELE FOTOVOLTAICE

© GP/LANGROCK/ZENIT

7

© GP/MIZUKOSHI

Radiația solară disponibilă la nivel planetar este mai mult decât suficientă pentru a satisface o cerere crescută pentru sistemele de energie solară. Proporția razelor solare care ajung la suprafața pământului este suficientă pentru a furniza, la nivel global, de 3.000 de ori mai multă energie decât putem folosi. În medie, fiecare metru pătrat de pământ este expus la suficientă lumină pentru a produce 1.700 kWh anual.

1. LUMINA (FOTONI)

© GP/BELTRA

8

CLIMA

9

CLIMA

SOLUȚII CENTRALE SOLARE TERMALE

ELECTRICITATE: CENTRALE ELECTRICE PE BAZĂ DE ENERGIE TERMICĂ SOLARĂ Oglinzi de dimensiuni mari concentrează lumina soarelui într-o singură linie sau punct. Căldura generată acolo este folosită pentru a genera abur. Acest abur fierbinte, aflat sub presiune, este folosit pentru a pune în mișcare turbine, care generează electricitate. În regiunile scăldate de soare, centralele pe bază de căldură solară pot garanta producția

unei mari cote din cererea de electricitate. Studiul Centralele electrice pe bază de căldură solară 2020, creat de Greenpeace în colaborare cu reprezentanții industriei energiei solare din Europa a ajuns la concluzia că, până în anul 2020, cantitatea de energie solară generată în întreaga lume ar putea crește la 54 de miliarde de kilowatti-oră. În 2040, peste 40% din cererea globală de electricitate ar putea proveni din centralele electrice solare termale.

Reflectoare cu oglinzi parabolice în formă adâncită sunt folosite pentru a concentra lumina solară pe tuburi receptoare eficiente din punct de vedere termic, plasate în linia focală. În aceste tuburi circulă un lichid termic de transfer, de exemplu ulei termic sintetic. Încălzit la aproximativ 400°C de către razele solare concentrate, acest ulei este apoi pompat printr-o serie de schimbătoare termice pentru a produce abur supraîncălzit. Aburul este transformat în energie electrică într-un generator convențional cu turbină de abur, care fie este o parte dintr-un circuit convențional de abur, fie integrat într-un ciclu combinat de turbină cu gaz și abur.

© GP

© GP/NOVIS

© GP

© GP/NOVIS

CANAL PARABOLIC

Timpul necesar pentru a recupera investiția inițială: aproximativ cinci luni. Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate sursele

naturale de energie ar putea furniza de 3078 ori mai mult decât necesarul global de energie.

ENERGIA SOLARĂ DIRECTĂ

ar putea furniza de 2850 ori mai mult decât cererea globală curentă de energie.

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie care ar putea fi accesată cu tehnologia curentă ar furniza de 5,9 ori mai mult decât cererea generală de energie.

SOARELE

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

poate furniza de 3,8 ori mai multă energie decât cererea globală actuală de energie.

Imprimat pe material reciclabil

INFORMAȚII DESPRE TEHNOLOGIE

SOLUȚII ENERGIA SOARELUI FOLOSITĂ PENTRU ÎNCĂLZIRE ȘI RĂCIRE

Producția de apă caldă pentru consum casnic este cea mai comună aplicație pentru energia termică solară din prezent. În unele țări devine o caracteristică comună a clădirilor rezidențiale. În funcție de condițiile și configurațiile sistemului, aproape până la 100% din nevoile de apă caldă pot fi satisfăcute de energia solară. Sistemele mai mari pot acoperi, în plus, o parte substanțială din energia

necesară pentru încălzire. Există două tipuri principale de tehnologie: Tuburile cu vid: substanța absorbantă din tuburile cu vid captează radiația de la soare și încălzește lichidul din interior, la fel ca într-un panou solar plat. Radiația suplimentară este captată din reflectorul din spatele tuburilor. Indiferent de unghiul razelor solare, forma rotundă a tubului de vacuum permite soarelui să ajungă direct la absorbant. Chiar și pe timp noros, când lumina vine din mai multe unghiuri simultan, tubul

colector cu vacuum poate fi foarte eficient. Panoul solar colector plat este practic o cutie cu capac de sticlă ce stă pe acoperiș ca o lucarnă. În această cutie se află o serie de tuburi de cupru, cu nervuri de cupru atașate. Întreaga structură este acoperită cu o substanță neagră menită să capteze razele soarelui. Aceste raze încălzesc un amestec de apă și antigel, care circulă de la colector la încălzitorul de apă din pivniță.

RĂCIREA ASISTATĂ SOLAR Răcitoarele solare folosesc energia termică pentru a răcori și/sau dezumidifica aerul într-un mod similar unui frigider sau aparat de aer condiționat obișnuit. Această instalație este potrivită energiei termale solare, pentru că cererea pentru sisteme de răcire este mai mare atunci când soarele bate mai puternic. Posibilitatea răcirii cu energie solară a fost demonstrată cu succes. În viitor, această tehnologie va fi folosită pe scară largă, costurile fiind

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

reduse, în special pentru sistemele de dimensiuni reduse. O sursă inepuizabilă de energie pentru viitorul nostru Soarele reprezintă baza pentru aproape toate procesele naturale, inclusiv pentru viața umană. Va continua să furnizeze energie gratuită, curată și abundentă, disponibilă peste tot acum și în viitoarele miliarde de ani. Exploatarea la maximum a energiei termale solare este un pas necesar în asigurarea unei surse sustenabile de energie și protejarea planetei și a sănătatății generațiilor viitoare.

© GP/KAISER

© GP/GLEIZES

© GP/FRANKEN

Sistemele solare termale se bazează pe un principiu simplu, cunoscut de secole: soarele încălzește apa dintr-un vas închis la culoare. Tehnologiile solare termale care se află în prezent pe piață sunt eficiente și foarte sigure, furnizând energie solară pentru o gamă largă de aplicații, de la apă caldă pentru uz casnic și încălzire în spații rezidențiale și clădiri comerciale, la încălzirea piscinelor, răcire asistată solar, căldură pentru procesele industriale și desalinizarea apei potabile.

APĂ CALDĂ PENTRU UZ CASNIC ȘI ÎNCĂLZIREA SPAȚIILOR DE LOCUIT

INFORMAȚII DESPRE TEHNOLOGIE Timpul necesar pentru a recupera investiția inițială: între unul și doi ani (depinde de zona climatică/numărul de ore însorite pe an).

Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate sursele

naturale de energie ar putea furniza de 3078 ori mai mult decât necesarul global de energie.

ENERGIA SOLARĂ DIRECTĂ

ar putea furniza de 2850 ori mai mult decât cererea globală curentă de energie.

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie care ar putea fi accesată cu tehnologia curentă ar furniza de 5,9 ori mai mult decât cererea generală de energie.

SOARELE

poate furniza de 3,8 ori mai multă energie decât cererea globală actuală de energie.

Imprimat pe material reciclabil

COLECTOARE SOLARE TERMALE

© GP/MIZUKOSHI

10

CLIMA

© ZENIT/GREENPEACE

11

CLIMA SOLUȚII VÂNTUL

Centralele eoliene marine sunt instalate lângă largul mării, în parcuri eoliene. Aceste parcuri folosesc de asemenea turbine cu trei pale, care sunt ancorate pe fundul oceanului.

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

5

2

6 3

7

4 8

1. PALETA ROTORULUI 2. REGLAJUL PALETEI 3. NACELĂ 4. AXUL ROTORULUI 5. MĂSURĂTOR INTENSITATE VÂNT 6. GENERATOR 7. SISTEMUL DE CONTROL 8. LIFT

În Danemarca, un parc eolian construit în anul 2002 folosește 80 de turbine care produc destulă electricitate pentru un oraș cu o populație de 150.000 de locuitori. Centralele eoliene mai mici pot produce energie în mod eficient în zone care altfel nu au acces la electricitate. În mod normal, electricitatea este stocată în baterii. O nouă tehnologie de folosire a energiei eoliene se dezvoltă în prezent, destinată special orașelor cu o densitate mare a populației, unde clădirile sunt practic îngrămădite una peste alta. Această nouă tehnologie a fost poreclită „turbina urbană”.

© ZENIT/GP

INFORMAȚII DESPRE TEHNOLOGIE Timpul necesar pentru a recupera investiția inițială: în jur de patru, până la șapte luni

Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate sursele

naturale de energie ar putea furniza de 3078 ori mai mult decât necesarul global de energie.

VÂNTUL

ar putea furniza în total de 200 de ori mai multă energie decât cererea globală actuală.

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie eoliană care ar putea fi accesată

cu tehnologia curentă furnizează ar furniza de 5,9 ori mai mult cererea generală de energie.

VÂNTUL

ar putea fruniza de 0,5 ori mai multă energie decât cererea globală actuală.

Imprimat pe material reciclabil

Centralele eoliene terestre folosesc, în principal, turbine cu trei pale pentru a capta energia vântului; o singură turbină mare poate produce destulă energie pentru aproximativ 1.000 de gospodării. Turbinele pot opera nu doar în zonele costiere, ci și în țări din interiorul continentelor sau fără zone costiere, inclusiv regiuni precum Europa Centrală și de Est, America de Nord și de Sud, Asia Centrală.

1

© GILLBERG/GP

© GP/ONEDITION/DANTOWERS

© GILLBERG/GP

A sosit timpul pentru energia eoliană. Este sursa de energie cu cea mai mare dezvoltare globală, o tehnologie curată și modernă care ne dă un crâmpei de speranță pentru un viitor bazat pe tehnologie sustenabilă, nepoluantă. În ultimul deceniu s-au făcut progrese enorme. Energia eoliană a depășit de mult stadiul prototipurilor de acum 20 de ani. Turbinele eoliene de astăzi sunt reprezentantele tehnologiei ultra-moderne – modulare,

foarte ușor de instalat și de livrat. Capacitatea turbinelor variază între câțiva kW și peste 3500 de kW, cea mai mare turbină având peste 100 de metri înălțime. Parcurile moderne de centrale eoliene din ziua de azi pot avea de la capacitatea unei singure turbine până la câteva sute de MW. Puterea vântului poate furniza de 200 de ori mai multă energie decât este necesar în lume, în prezent. Un studiu numit Windforce 12 (Puterea Vântului), elaborat de Greenpeace în colaborare cu reprezentanții industriei energiei eoliene din Europa, a relevat faptul că până în 2020, energia generată de vânt, captată la nivel global, va crește cu 12%.

© GP/JACKSON

VÂNTUL SE TRANSFORMĂ ÎN ENERGIE

12

CLIMA

SOLUȚII BIOMASA

BIOMASA DEVINE ENERGIE

Biomasa este un termen foarte general, folosit pentru a descrie o materie de origine biologică recentă, care poate fi folosită drept sursă de energie. Ca atare sunt incluse: lemnul, cerealele, algele și alte plante, cât și resturile agricole și forestiere. Biomasa poate fi împărțită mai departe după terminologii specifice, termeni diferiți definind o categorie diferită de folosință a biomasei: încălzire, generare de energie (electricitate) sau transport.

De aici și termenul „bioenergie” pentru sistemele energetice pe bază de biomasă, care produc căldură și/sau electricitate și „biocombustibili” pentru combustibilii lichizi folosiți în transport. Bioenergia poate fi folosită și la răcire, folosind răcitoare cu absorbție care funcționează pe baza aceluiași principiu ca și un frigider. În multe feluri, biomasa poate fi considerată o formă de energie solară stocată. Energia soarelui este „capturată” prin procesul de fotosinteză din plantele vii.

Biomasa conține mari cantități de energie stocată, care este comercializată din ce în ce mai mult, sursele biologice de energie sunt regenerabile, ușor de stocat, iar emisiile de CO2 sunt neutre, ceea ce înseamnă că nu afectează clima. Biomasa include resturile biologice, cum ar fi resturile rezultate din agricultură și exploatarea pădurilor, cât și cereale cultivate sustenabil, cum ar fi semințele de rapiță, ori biogazul (metanul).

1. MIXER ÎNCĂLZIT 2. CONTAINER PENTRU FERMENTARE 3. DEPOZITAREA BIOGAZULUI 4. MOTOR CU ARDERE 5. GENERATOR 6. DEPOZITAREA RESTURILOR

3

© LANGROCK/ZENIT/GP

Electricitate: centralele electrice pe bază de biomasă funcționează practic ca și cele care folosesc gaz natural sau cărbune, doar că în cazul biomasei, combustibilul trebuie procesat înainte de a fi ars. Aceste centrale electrice nu sunt nici pe departe la fel de mari ca cele pe cărbuni, deoarece combustibilul trebuie să fie disponibil cât mai aproape de centrală.

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

4

5

2

Încălzire: centralele electrice cu biomasă descrise în stânga ar trebui să utilizeze mereu căldura produsă la arderea combustibilului. Aceste tipuri de centrale sunt numite centrale care combină energia și încălzirea, sau centrale de cogenerare (CHP). Sistemele mai mici de încălzire, cum ar fi încălzirea prin pelete sau granule, pot fi folosite în locuințele individuale. Încălzirea prin granule folosește drept combustibil bucățele mici de resturi de lemn presate, în loc de petrol sau gaze naturale.

6

INFORMAȚII DESPRE TEHNOLOGIE Timpul necesar pentru recuperarea investiției inițiale pentru producerea de energie și/sau căldură: în jur de trei - şase luni. Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate sursele

naturale de energie ar putea furniza de 3078 ori mai mult decât necesarul global de energie.

BIOMASA

ar putea furniza un total de 20 de ori mai multă energie decât cererea globală curentă de energie.

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie care ar putea fi accesată

cu tehnologia curentă ar furniza de 5,9 ori mai mult decât cererea generală de energie.

BIOMASA

ar putea fruniza de 0,4 ori mai multă energie decât cererea globală actuală.

Imprimat pe material reciclabil

© GP/BELTRA

1

SOLUȚII ENERGIA GEOTERMALĂ

CĂLDURA PĂMÂNTULUI DEVINE ENERGIE

1. POMPĂ

Electricitate: Centralele electrice geotermale folosesc căldura naturală a pământului la vaporizarea apei. Aburul astfel obținut pune în mișcare o turbină, care produce electricitate. În Noua Zeelandă și Islanda această tehnică se folosește de zeci de ani pe scară largă. În Germania, unde pentru a ajunge la temperaturi suficient de mari trebuie forat mulți kilometri în adâncime, această tehnologie se află încă în primele stadii de aplicare. În prezent se dezvoltă diferite sisteme de valorificare a energiei geotermale.

© COBBING/GP

INFORMAȚII DESPRE TEHNOLOGIE

2. SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ (PRODUCE ABUR) 3. TURBINĂ DE GAZ 4. GAURA DE FORAJ PENTRU INJECȚIA APEI RECI

în funcție de temperatură. Resursele de temperaturi mari sunt folosite în general doar pentru generarea de curent electric. Generarea totală actuală curentă însumează aproximativ 8.000 MW – cam cât 8 centrale mari de cărbuni sau centrale nucleare. Resursele geotermale de temperatură scăzută și moderată pot fi împărțite în două categorii: uz direct și pompe de căldură fixate pe sol.

© LANGROCK/ZENIT//GP

© COBBING/GP

© LANGROCK/ZENIT/GP

Energia geotermală este căldura (terma) care provine din pământ (geo). Este de fapt energia termală concentrată în roci și în fluidul care umple spărturile și porii din roca crustei pământului. Calculele arată că pământul, care inițial era topit în întegime, s-a răcit și a devenit complet solid cu multe mii de ani în urmă, fără ajutorul altei energii adiționale față de cea a Soarelui.

În majoritatea zonelor, această căldură atinge suprafața într-o stare foarte difuză. Cu toate acestea, datorită anumitor procese geologice, anumite resurse geotermale s-au acumulat în anumite zone, inclusiv partea vestică a SUA, Europa de Vest, Centrală și de Est, Islanda, Asia și Noua Zeelandă. Aceste resurse pot fi clasificate astfel: de temperatură joasă (mai puțin de 90°C), de temperatură moderată (90°C - 150°C), și temperatură înaltă (peste 150°C). Categoria de folosință este și ea diferită

1

3

2

5. GENERATOR 6. CONTAINER DE DEȘEURI

Timpul necesar pentru a recupera investiția inițială: Pentru electricitate nu sunt

date disponibile. Pentru încălzirea cu ajutorul energiei geotermale - între șapte și zece luni.

Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate sursele

naturale de energie ar putea furniza de 3078 ori ori mai mult decât necesarul global de energie.

4

ENERGIA GEOTERMALĂ

ar putea furniza în total de 5 de ori mai multă energie decât cererea globală actuală.

5

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie care ar putea fi accesată

cu tehnologia curentă ar furniza de 5,9 ori mai mult decât cererea generală de energie.

ENERGIA GEOTERMALĂ

Căldură: centralele și încălzirea pe bază de energie geotermală necesită temperaturi mai joase decât generarea electricității. Apa încălzită geotermal este folosită direct pentru încălzire.

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

ar putea acoperi cererea globală actuală de energie.

Imprimat pe material reciclabil

13

CLIMA

© GRACE/GP

14

CLIMA SOLUȚII APA

HIDROENERGIA DEVINE ELECTRICTATE De milenii, roțile de apă au pus în mișcare mori, iar morile au măcinat grâul. În ultimul secol, apa a fost folosită pentru a produce electrictate. Astăzi, în jur de o cincime din electricitatea folosită în lume este produsă de energia hidrodinamică. Hidrocentralele mari, cu barajele lor din beton și mari întinderi de apă stătătoare au efecte negative asupra naturii și de aceea

Greenpeace nu sprijină dezvoltarea lor. Cu toate acestea, centralele electrice mai mici, „din goana râului”, care sunt turbine alimentate de o parte a apei curgătoare dintr-un râu, pot produce electricitate printr-un procedeu prietenos cu mediul. Hidroenergia exploatată la o scară mai mică nu este doar o versiune redusă a unei hidrocentrale mari. Este nevoie de un echipament special pentru a îndeplini cerințele esențiale în ceea ce privește simplitatea, fiabilitatea și întreținerea ușoară de către persoane nespecializate.

Principala cerință pentru hidroenergie este crearea unei căderi artificiale, astfel încât apa, direcționată printr-un canal de captare, o conductă sau într-o turbină, să ajungă înapoi în curgerea râului. Hidroenergia exploatată la scară mică înseamnă doar exploatarea puterii curgerii apei râului, și nu presupune stocarea unei mari cantități de apă, și construirea rezervoarelor și barajelor mari. Există două mari categorii de turbine: cele cu impuls (în special cele Pelton) în care un jet de apă lovește

șina proiectată să inverseze direcția jetului și astfel extrage momentul mecanic din apă. Acest tip de turbină este potrivit pentru hidrocentrale de cădere mare și evacuări de apă mici. Turbinele de reacție (în special cele Francis și Kaplan), funcționează pline cu apă și, de fapt, generează forțe de „portanță” hidrodinamică care propulzează elicele. Aceste turbine sunt potrivite pentru hidrocentrale de mică și medie cădere, cu evacuări de apă medii și mari.

1. INTRÂND 2. SITĂ 3. GENERATOR 4. TURBINĂ

3

5. CAP 6. EVACUARE

2

5 6

© NIMTSCH/GP

4 © GRACE/GP

ENERGIA MAREELOR ȘI A VALURILOR Oamenii de știință și inginerii, în special cei din Marea Britanie și SUA cercetează utilizarea energiei valurilor. În prezent, primele prototipuri sunt testate cu succes în Scoția. Timpul necesar pentru recuperarea investiției inițiale: deocamdată nu sunt date. Costuri actuale: deocamdată nu sunt date. Energia valurilor Valurile se sparg de-a lungul coastelor lumii cu o putere estimată de 2 până la 3 milioane de MW. Cele trei abordări de captare a energiei valurilor sunt: DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

1. Plute sau dispozitive de tangaj care generează electricitate din pendularea sau balansarea unui obiect plutitor. Obiectul poate fi fixat pe o barcă pneumatică sau pe un dispozitiv fixat de fundul mării. 2. Coloane de apă oscilante generează electricitate din mișcarea valurilor într-un ax cilindric. Ridicarea și coborârea coloanei de apă suflă aerul din și în capătul axului, iar acest aer pune în funcțiune o turbină. 3. Dispozitive de măsurare a intensității valurilor, adesea numite canale conice, sunt instalate la mal. Aceste sisteme se bazează pe o structură montată pe țărm pentru a canaliza

INFORMAȚII DESPRE TEHNOLOGIE Timpul necesar pentru a recupera investiția inițială: nouă până la treisprezece luni.

Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate sursele

naturale de energie ar putea furniza în total de 3078 ori mai mult decâtnecesarul global de energie. ar putea acoperi de doua ori cererea globală actuală ENERGIA OCEANELOR de energie.

ENERGIA HIDRODINAMICĂ

ar putea acoperi cererea actuală globală de energie.

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie care ar putea fi accesată

cu tehnologia curentă ar furniza de 5,9 ori mai mult decât cererea generală de energie.

ENERGIA OCEANELOR

ar putea acoperi de 0,15 ori cererea globală actuală de energie.

ENERGIA HIDRODINAMICĂ

ar putea acoperi de 0,05 ori cererea globală actuală de energie.

și concentra valurile, direcționându-le într-un rezervor înălțat. Fluxul de apă care iese din acest rezervor e folosit pentru a genera electricitate, utilizând tehnologii hidroelectrice standard. (Sursa: http://www.eere.energy.gov/RE/ocean_wave.html)

Imprimat pe material reciclabil

© NIMTSCH/GP

1

NON-SOLUȚII APROVIZIONAREA CU COMBUSTIBIL NUCLEAR 4. OPERAREA CENTRALEI NUCLEARE

1. EXTRAGEREA URANIULUI Uraniul folosit în centralele nucleare este extras din mine uriașe de uraniu în Canada, Australia, Rusia și Nigeria. Minerii pot inhala gaze radioactive, de la care există pericolul dezvoltării cancerului de plămâni. Uraniul este extras din minereu cu ajutorul unui acid. Produsul acestui proces – după supunerea la încă un proces de producție - este concentratul de uraniu, numit și „turta galbenă.” Extragerea uraniului din mine produce cantități uriașe de steril și reziduuri, inclusiv particule radioactive care pot contamina apele de suprafață și alimentele.

Într-o centrală nucleară, nucleii de uraniu sunt divizați. Acest proces eliberează energie care încălzește apă. Aburul comprimat este convertit într-o turbină și un generator în electricitate. Acest proces creează un „cocktail” radioactiv care implică peste 100 de produse radioactive. Dintre acestea, unul este plutoniul, foarte toxic și foarte persistent în timp. Materialul radioactiv poate să pătrundă în mediu la producerea accidentelor din centralele nucleare. Cele mai grave accidente de până acum s-au petrecut în 1986 la Cernobîl, în Ucraina și la la Fukushima, în Japonia, în urma cutremurului devastator din martie 2011. Bomba atomică Un reactor nuclear generează suficient plutoniu în fiecare an pentru producerea a 39 de arme nucleare.

Uraniul natural și „turta galbenă” conțin doar 0,7% din materialul fisionabil, uraniu 235. Pentru a folosi acest material într-o centrală nucleară, proporția trebuie să crească până la 3%, chiar 5%. Acest proces poate fi efectuat în 16 centre din lume. 80% din volumul total este nefolosit și ia forma reziduurilor - deșeurile de uraniu. Îmbogățirea generează cantități masive de „uraniu sărăcit”, care trebuie depozitat pe termen lung, ca deșeu radioactiv, sau este folosit în fabricarea armelor sau în blindarea tancurilor.

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

5. REPROCESAREA În cadrul reprocesării, uraniul și plutoniul contaminate sunt extrase din barele de combustibil de către anumite substanțe chimice. Acest plutoniu poate fi folosit pentru producerea de arme nucleare. „Reprocesarea” nu are nicio legătură cu reciclarea: volumul de reziduuri chiar crește de câteva ori. Deșeurile radioactive sunt eliberate în aer și în apele mărilor. Transport Materialele și deșeurile radioactive sunt transportate pe vapoare, pe căile ferate, pe căile aeriene și rutiere din toată lumea. Dacă se întâmplă un accident sau are loc un atac terorist, există riscul foarte mare al contaminării radioactive. Nu există vreo cale de a garanta siguranța unui transport nuclear.

6. STOCAREA TEMPORARĂ

2. ÎMBOGĂȚIREA URANIULUI

Imprimat pe material reciclabil

© GEORGESON/GREENPEACE

15

CLIMA

3. PRODUCȚIA BARELOR DE COMBUSTIBIL Materialul îmbogățit este convertit în dioxid de uraniu și comprimat în pelete în cadrul unităților de producție a barelor de combustibil. Aceste pelete umplu tuburi lungi de patru metri, numite bare de combustibil. Există 29 de unități de producție a barelor de combustibil nuclear în lume. Cel mai grav accident în acest tip de unitate, până acum, s-a petrecut în septembrie 1999, în Tokaimura, Japonia. Doi muncitori au murit din cauza unei reacții în lanț care a scăpat de sub control. Câteva sute de muncitori și săteni au fost contaminați radioactiv.

La nivel global nu există nicio facilitate de stocare finală a deșeurilor nucleare. În plus, nu este posibilă stocarea materialelor cu radioactivitate ridicată timp de mii de ani. În ciuda acestor fapte cunoscute, industria nucleară continuă să producă deșeuri radioactive.

NON-SOLUȚII ENERGIA NUCLEARĂ – UN DRUM CARE NU DUCE NICĂIERI

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

Industria nucleară încearcă adesea să promoveze acest tip de energie ca fiind cea mai bună soluție pentru schimbările climatice, pentru că reactoarele nucleare nu necesită combustibili fosili. Dar energia nucleară nu este deloc o soluție pentru combaterea schimbărilor climatice. Miliarde de euro sunt investite în cercetări nucleare și în construirea centralelor nucleare,

la fabricarea armelor nucleare. Proliferarea plutoniului este o problemă agravantă într-o lume afectată de terorism. În ciuda acestor riscuri crescute și a costurilor investiționale uriașe, în prezent este planificată construirea a 30 de noi reactoare nucleare în Europa. Majoritatea acestora sunt propuse spre construcție

în țări din Europa Centrală și de Est, precum Bulgaria, România, Slovacia sau Republica Cehă. Toate aceste țări au un uriaș potențial pentru îmbunătățirea eficienței lor energetice și pentru producerea de energie regenerabilă, care nu poate fi folosită dacă banii pentru investiții în energie sunt absorbiți de energia nucleară. Energia nucleară încă primește un mare sprijin în cadrul Uniunii Europene. Tratatul EURATOM, semnat de toate statele membre, oferă împrumuturi ieftine pentru dezvoltarea energiei nucleare, împrumuturi totale de 4 miliarde de euro, echivalentul necesar pentru

bani care ar putea fi folosiți mult mai înțelept la îmbunătățirea eficienței energetice și învestiți în producerea de energie regenerabilă.

3. DEȘEURILE NUCLEARE SUNT O PROBLEMĂ NEREZOLVATĂ PENTRU GENERAȚIILE URMĂTOARE Problema deșeurilor nucleare este încă nesoluționată. Nu există locuri pentru o stocare finală și sigură a acestora, pentru că efectul radioactiv al reziduurilor va persista mii de ani de acum încolo. Deșeurile trimise la Mayak, în Rusia, și care sunt încă ținute acolo au transformat acea zonă într-unul din cele mai contaminate locuri din lume, mii de oameni suferind de boli provocate de radiații.

construirea a aproximativ 3.500 de turbine eoliene, care ar produce fiecare 1 Megawatt. Altă subvenție indirectă este slăbiciunea responsabilității legislative. Industria nucleară nu este obligată să plătească o compensație completă după accidente, în schimb, aceasta este pasată contribuabilului. După Cernobîl, jumătate din PIB-ul Ucrainei a fost folosit pentru a acoperi costurile acestui dezastru.

Imprimat pe material reciclabil

© GP/OTT

4. TRANSPORTUL 5. ȘI PLUTONIUL NUCLEAR – DEȘEURILE ESTE PERICULOS PERICULOASE TURISTE Reactoarele nucleare produc PRIN EUROPA plutoniu, care este folosit Transportul deșeurilor radioactive de la centrale la depozitele intermediare și la centralele de reprocesare este foarte riscant. Controalele de verificare a containerelor de transport sunt adesea aspru criticate. În afară de asta, containerele pentru transportare ar putea deveni ținta teroriștilor.

2. ENERGIA NUCLEARĂ BLOCHEAZĂ ASIMILAREA ENERGIEI REGENERABILE ȘI EFICIENȚA ENERGETICĂ

© REYNAERS/GP

© GP/GEORGESON

© GP

din SUA, provocând topirea barelor de combustibil nuclear. Emisiile radioactive au dus la creșterea incidenței Mai presus de toate, energia cazurilor de leucemie nucleară presupune o tehîn rândul populației locale. nologie foarte riscantă În 1999 o eroare umană și poate duce la catastrofe la fabrica de bare de combusgrave. Până acum, cele mai tibil nuclear din Tokaimura, grave accidente s-au petrecut Japonia, a provocat o reacție pe 26 aprilie 1986, la Cerradioactivă în lanț. Doi munnobîl, Ucraina, când jumatate citori au murit și sute de lodin Europa a fost afectată cuitori au fost contaminați. din cauza emisiilor radioacÎn 2003 a avut loc cel mai tive și mii de oameni au murit, grav accident din Europa precum și la Fukushima, în Japonia, în urma cutremurului Centrală și de Est, de la Cernobîl încoace. La centrala devastator din 11 martie 2011. Paks, din Ungaria, barele În 1979, apa de răcire s-a de combustibil au căzut scurs din atomocentrala în miezul reactorului nuclear. electrică Three Mile Island,

© SHIRLEY/SIGNUM/GP

1. ENERGIA NUCLEARĂ ESTE PERICULOASĂ

© GP/SHIRLEY

16

CLIMA

SURSA:

REFORMAREA SECTORUL EUROPEAN DE ENERGIE

© V E RLAG GLÜCK AUF GMBH , ESSEN

Linii electrice

CE ANUME SE SCHIMBĂ ÎN SECTORUL ENERGETIC?

Staţii electrice

750KV

Cărbune

300 - 400 KV

Combustibil

Voltaj redus

Gaz Amestec

Voltaj mare

Turbine de gaz

Construcție de voltaj mare

Lignit

HGO-cuplare scurtă

Apă

Granițele sistemului

Energie nucleară

Majoritatea predicțiilor cu privire la producția de energie din Europa afirmă că folosirea gazelor naturale crește, iar industria cărbunelui se află într-o competiție agresivă împotriva noilor centrale electrice pe bază de gaz, care sunt mult mai eficiente. Companii precum E.on, Electrabel, Endesa, Iberdrola, ENEL și Vattenfall încearcă să oprească eliminarea centralelor nucleare în Germania, Belgia, Spania și Suedia, lungind durata de funcționare a centralelor deja existente. Însă operarea reactoarelor învechite este un risc serios pentru sănătatea și siguranța publică.

Construcție Scara: 1:5,7 0

500 km

SISTEME DE CONECTARE ELECTRICĂ ÎN EUROPA

Sectorul energetic se învechește. Aceasta este șansa Europei de a trece la energia regenerabilă. Media de vârstă a centralelor electrice europene este între 20 și 30 de ani. Aproximativ 100.000 de MW din capacitatea centralelor pe bază de cărbune ale Europei este veche de peste 20 de ani. Acest lucru înseamnă că 75 din 100 de centralele care funcționează cu cărbuni își vor înceta activitatea până în 2020.

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

Generarea energiei din surse regenerabile, în special energia eoliană, este în creștere. În prezent, piețele principale pentru industria eoliană din Europa se află în special în Spania, Marea Britanie și Germania. În majoritatea celorlalte țări, creșterea folosirii energiei regenerabile este încă prea înceată. Trebuie să se dezvolte și alte tehnologii pentru a se putea înlocui energia produsă de centralele vechi care se vor închide, centrale nucleare și pe cărbune. În Europa centrală și de est, există un mare potențial pentru biomasă, energie eoliană și geotermală. În Europa de sud și regiunea mediteraneană, centralele electrice care folosesc energia și căldura soarelui au o importanță strategică pentru

viitoarele rezerve de energie curată ale Europei. Eficiența energetică a fost, până acum, o bătălie pierdută, pe măsură ce trendul a fost către o creștere și nu o scădere a consumului de electricitate.

SECTORUL ENERGETIC SE AFLĂ LA RĂSCRUCE – ÎȘI VOR ASUMA RESPONSABILITATEA PENTRU GENERAȚIILE VIITOARE? În următorii 10 ani, sectorul energetic va decide cum se va construi noua capacitate de producere a energiei: vom tinde spre combustibili fosili sau nucleari sau spre folosirea eficientă a energiei regenerabile? Cadrul politic pentru sectorul energetic este cheia pentru urgentarea trecerii atât de necesare spre energia curată. Fiecare decizie contează! Controlul asupra majorității pieței de energie a U.E. este deținut de doar zece mari companii. EdF, E.on, RWE, ENEL, Vattenfall, Electrabel, EnBW, Endesa, Iberdrola și British Energy sunt responsabile pentru 60% din emisiile de CO2 provenite din producerea de energie și pentru peste 90% din deșeurile nucleare ale Europei. Vor investi aceste companii în viitorul nostru? Vor ajuta aceste companii la prevenirea periculoaselor schimbări climatice? Sau acești zece vor sacrifica clima planetei noastre pentru îngusta și imediata „valoare acționarială”? Greenpeace solicită acestor companii să gândească și să acționeze în favoarea unei valori acționariale pe termen lung – generația următoare!

Imprimat pe material reciclabil

17

CLIMA

POLITICILE SCHIMBĂRII EUROPA ȘI PROTOCOLUL DE LA KYOTO * UE trebuie să adopte, prin lege, * UE ar trebui să se asigure

* Uniunea Europeană trebuie

* UE ar trebui să aibă o viziune

© GP/BELTRA

© GP/MCCOLL

să rămână liderul în protecția echilibrului climatic și trebuie să aplice al doilea angajament al Protocolului de la Kyoto.

ținte oficiale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, care să fie pe măsura limitării creșterii temperaturii sub pragul de 2°C peste nivelurile epocii industriale. Aceasta se traduce prin ținte de cel puțin -15% până în 2015 și cel puțin -30% până în 2020 (comparativ cu nivelurile din 1990).

că acțiunile în toate domeniile politicilor (în special cele de energie, transport, agricultură, folosirea substanțelor chimice și dezvoltare) contribuie la ținta de “2°C”.

de termen lung pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 80% până în 2050 (comparativ cu nivelurile din 1990).

© GP/DOTT

Pe 16 februarie 2005 a intrat în vigoare Protocolul de la Kyoto, din Convenția-Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC). Protocolul de la Kyoto din 1997 este un prim pas important în lupta globală împotriva schimbărilor climatice. Acesta prevede ca țările industrializate să fixeze prin lege ținte oficiale care să limiteze emisiile de gaze de seră.

Uniunea Europeană a adoptat o țintă pentru a scădea emisiile sale cu 8% față de nivelul din 1990, în timpul angajamentului pentru perioada 2008-2012. Cu toate acestea, doar Protocolul Kyoto nu va opri schimbările climatice. Greenpeace vrea ca lucrul să înceapă la politicile-cadru post-2012 și solicită Uniunii să își asume următoarele:

© GP/DOTT

DUPĂ PROTOCOLUL DE LA TOKYO, EUROPA ARE NEVOIE DE O POLITICĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE DUPĂ KYOTO

© GP/REYNAERS

18

CLIMA

Energia regenerabilă, eficiența energetică și conservarea sunt căile cele mai ieftine, rapide, sigure și acceptabile din punct de vedere social și de mediu pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul energetic. Sursele de energie regenerabilă, cum ar fi vântul (pe coastă și în larg), energia fotovoltaică a soarelui, căldura soarelui (pentru încălzirea apei și generarea electricității), biomasa, energia geotermală, energia valurilor și mareelor pot asigura necesarul de energie! Simultan, trebuie acordată prioritate eficienței energetice și măsurilor de conservare. Actul Verde al Comsiei Europene cu privire la Securitatea Aprovizionării cu Energie (2000) Greenpeace susține: energia regenerabilă, combinată cu eficiența energetică, poate acoperi 25% din cerințele de energie ale Europei până în 2020. Este nevoie de mai multe directive ale Comisiei Europene pentru a aduce sursele de energie regenerabilă în piața actuală de energie și electricitate. Pentru Europa, Greenpeace vrea stabilirea unei ținte pentru realizarea unui minimum de 20% aprovizionare cu energie din surse regenerabile, combinată cu o scădere a cererii de energie până în 2020.

Greenpeace solicită:

* * *

o reformă a instituțiilor financiare internaționale pentru a permite tipul potrivit de investiții eliminarea tuturor subvențiilor pentru energie nucleară și pe bază de combustibili fosili, și internalizarea tuturor costurilor externe o Politică Energetică Europeană

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

Imprimat pe material reciclabil

EUROPA ARE NEVOIE DE O ȚINTĂ PENTRU ENERGIA REGENERABILĂ

CE POȚI FACE TU CONSUM INTELIGENT DE ENERGIE

ELECTRICITATEA: UN CONSUM INTELIGENT DE ELECTRICITATE POATE ECONOMISI MULT CO2 - ȘI MULȚI BANI! Echipamentele casnice și cele care folosesc energie utilizează 30% din toată electricitatea generată în țările industrializate (țările OECD), producând 12% din toate emisiile de CO2 din sectorul energetic. Locuințele individuale sunt al doilea mare consumator de electricitate și al treilea mare emițător de gaze cu efect de seră din OECD (conform IEA). Când se ia în considerare un sistem alternativ de energie, primul lucru de care trebuie avut grijă este conservarea. Este mai ieftin să nu folosești electricitate, decât să o produci și să o irosești după aceea! În multe gospodării, 50% sau mai mult din totalul facturii la energie ar putea fi economisit cu foarte puțin efort. Fă-ți un control al consumului electric acasă – merită – atât pentru factura ta cât și pentru climă! Iată câteva lucruri simple care pot fi făcute cu efort minim:

de taxe, subvenții sau alte stimulente din cadrul Directivei de Eficiență Energetică la Consumator și Servicii Energetice - să înlocuiască doar trei sau patru becuri vechi cu lămpi compacte, fluorescente super-eficiente, am putea evita construirea a zeci de noi centrale electrice.

CE POȚI FACE – PATRU EXEMPLE SIMPLE 1. Iluminatul Iluminatul poate fi adesea unul din cei mai mari consumatori de energie într-o întreprindere sau într-o locuință.

Dacă, prin Directiva de EcoDesign al Produselor Consumatoare de Energie, Europa ar cere producătorilor de electrocasnice să proiecteze aparate cu pierderi mai mici de energie când sunt stinse (dar care, în modul Stand-by, consumă electricitate), am putea economisi 13% din consumul domestic de electricitate. Astfel am evita nevoia de a construi câteva centrale electrice mari pe teritoriul Europei, am evita multă poluare locală și emisii în atmosferă. Am reduce importurile de combustibili fosili, lucru benefic economiilor noastre.

*

Stinge lumina atunci când nu ai nevoie de ea! Instalează temporizatoare sau senzori de mișcare pentru iluminatul extern, astfel încât lumina să se aprindă doar când ai nevoie.

*

Înlocuiește becurile vechi cu lămpile noi, moderne, compacte și fluorescente (CFL). Becurile CFL au o viață foarte lungă (de până la 10 ori mai lungă decât a unui bec convențional). Prin energia economisită vei recupera înlocuirea unui bec incandescent de 75 de watti cu un CFL de 20 de watii pentru 10 ore pe zi în doar un an. Acel bec nou va continua să funcționeze încă 10 ani si anual vei putea economisi din ce în ce mai mulți bani.

2. Adio stand-by! Modul stand-by, numit și „consumul-fantomă” este specific aparatelor care folosesc electricitate tot timpul, chiar și când sunt stinse. Acestea sunt cel mai adesea aparatele electronice și tot ce are pornire automată, etc. Vinovații cei mai comuni sunt aparatele care au un ceas încorporat, cum ar fi un video, ceas cu alarmă, televizor, cuptorul cu microunde etc. Dar nu se limitează la asta. Computerele, aparatura de birou, cum ar fi faxurile, copiatoarele, scannerele, imprimantele, cititoarele de carduri de credit, toate folosesc energie încontinuu.

*

O soluție simplă este să folosești un prelungitor care are întrerupător. Conectează sistemele stereo și sistemele de entertainment la prelungitor și stinge-l când nu le folosești. Aceasta nu va afecta aparatele în niciun fel.

* *

Conectează-ți tot sistemul de la calculator la un prelungitor sau două. Dacă stingi calculatorul, stingi și tot ceea ce este conectat la întrerupător. Stinge televizorul de tot – nu lăsa lumina de stand-by aprinsă.

3. Electrocasnice eficiente energetic Dacă trebuie să cumperi electrocasnice noi, precum mașini de spălat rufe sau vase, ori frigidere, verifică nivelul de consum energetic. Este o diferență uriașă pe piață. De exemplu, un frigider cu aceeași dimensiune și putere de răcire, ar putea consuma fie 0,5 fie 1,5 kilowați pe zi – deci ai putea economisi 350kWh – sau 10% din factura la energie folosind aparate care economisesc energie. Este avantajos și pentru mediu, și pentru factura ta!

4. Încălzirea: Dacă ai posibilitatea de a nu folosi electricitatea pentru încălzire, fă-o! Încălzirea este în general unul din cei mai mari consumatori de electricitate. Folosește apa caldă cu chibzuință.

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

© KÏ DESIGN

Oportunitățile de economisire a energiei abundă. Dacă fiecare locuință din UE ar fi încurajată prin reduceri

© KÏ DESIGN

Poți închide o centrală electrică veche schimbându-ți becurile din casă...

Imprimat pe material reciclabil

19

CLIMA

20

CLIMA

CE POȚI FACE TU ÎNCĂLZIRE INTELIGENTĂ

CE POȚI FACE Noaptea, oprește robinetele termostatului. Această măsură se poate aplica și ziua, când ești la serviciu. Cel mai bine este să instalezi robinete termostatice programabile. Acestea permit încălzirea casei înainte să te trezești dimineața. Pe timpul zilei, când nu este nimeni acasă, aceste robinete reduc temperatura. Când se face seară, temperatura crește iar la un nivel confortabil. Astfel poți economisi energie

Folosește perdele și draperii termoizolante pentru ferestre și trage jaluzelele și obloanele noaptea pentru a împiedica pierderea de căldură.

*

Ferestrele orientate spre sud permit să intre destulă căldură de la soare și astfel poți reduce costurile cu încălzirea.

*

Asigură-te că ușile și ferestrele izolează bine și nu sunt puncte pe unde poate ieși aerul. Adesea, banda izolatoare nu este eficientă și trebuie înlocuită pentru a bloca curenții de aer.

*

Gândește-te să instalezi un sistem termic solar. Un panou solar pe acoperiș, care captează razele infraroșii ale soarelui poate furniza necesarul de apă caldă pentru locuințele private și chiar pentru companii.

*

*

Adu un expert să verifice în mod regulat sistemul de încălzire centrală și boilerul de apă caldă ca să te asiguri că aceste instalații funcționează eficient și fără defecte. Ține închise ușile care dau spre camere mai puțin încălzite. Închide termostatul de tot în camere nefolosite.

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

O IZOLARE TERMICĂ EFICIENTĂ ESTE ESENȚIALĂ PENTRU ECONOMISIREA ENERGIEI! Slaba izolare termică duce la pierderea căldurii în proporție de 70%. O izolare îmbunătățită a pereților exteriori și echiparea ferestrelor cu geamuri din sticlă termo-absorbantă poate evita emisii de miliarde de tone de CO2 și poate economisi bani.

Imprimat pe material reciclabil

© GP /S UNB E AM GMB H

*

*

© COBBING/GREENPEACE

21

CLIMA

© GP/MARTIN JEHNICHEN

© GP/CHAN WING FAI

© GP/J.SUTTON-HIBBERT

© GP/DE AGOSTINI

© GP/CHAN WING FAI

© GP/LEITINGER

CE POȚI FACE TU MENȚINE GREENPEACE ÎN ACȚIUNE!

Viziunea noastră asupra unui viitor mai bun nu este susținută decât de ajutorul oamenilor care ne sprijină. Alătură-te Greenpeace azi și implică-te în mișcarea care este devotată apărării planetei noastre. Sprijinul tău va face diferența.

ALĂTURĂ-TE GREENPEACE!

www.greenpeace.ro

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD, V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

Imprimat pe material reciclabil

SPRIJINĂ GREENPEACE!


Despre energia regenerabila