Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 Anul I Nr. 211
Cronica Vãii Jiului Luni, 17 septembrie 2012
www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU
Multe întrebãri, puþine rãspunsuri în cazul cumplitului accident în care Mihai Sultana ºi-a pierdut viaþa
Deschidere de an ºcolar în parc levii care învaþã în ºcolile din municipiul Petroºani vor auzi primul clinchet de clopoþel în Parcul Central Carol Schreter. Este pentru al doilea an consecutiv când administraþia de la Petroºani organizeazã festivitãþile de început de an ºcolar în parc.
E
>>> PAGINA A 4-A
Energia româneascã, între „meteo” ºi huilã
Adrian Jurca: „Mineritul de la noi funcþioneazã la o limitã de avarie” iscuþii despre sistemul energetic din România. Vienri, la sediul Sindicatului Muntele a avut loc o conferinþã de presã în cadrul cãreia au fost dezbãtute mai multe teme.
D
>>> PAGINA A 5-A
Trenurile cu huilã pãzite mai ceva ca lingourile de aur agoanele cu cãrbune care V tranziteazã staþia CFR Iscroni sunt pãzite cu poliþiºti ºi jandarmi, aºa încât sã nu mai poatã fi atacate de “haiducii huilei”, adicã hoþii care sar din mers în garnituri ºi descarcã huila.
>>> PAGINILE 8-9
Pentru unii mai mult, pentru alþii mai puþin… sau chiar deloc! onsilierii judeþeni s-au întâlnit sãptãmâna trecutã într-o ºedinþã extraordinarã pentru a vota repartizarea pe localitãþi a sumelor defalcate din TVA ºi a celor din cota de 18,5% din impozitul pe venit...
C ccidentul din data de 8 septembrie, în care ºi-a pierdut viaþa Mihai Sultana în urma impactului cu autoturismul Dacia Logan condus de primarul Bãniþei Ionel Burlec continuã sã suscite un deosebit interes. Sunt multe întrebãri ºi prea puþine rãspunsuri, iar poliþiºtii susþin cã lucreazã la acest caz extrem de delicat. >>> PAGINA A 3-A
A
>>> PAGINILE 8-9
2 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 17 septembrie 2012
Anunþ de negociere directã Consiliul Local al municipiului Petroºani Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de e-mail spadpp_petrosani@yahoo.com
organizeazã: - negociere directã în vederea atribuirii contractului de concesiune a unei pãrþi din imobilul „Punct termic nr.5”, în suprafaþã de 348,0 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei, în vederea reabilitãrii ºi amenajãrii acestuia pentru desfãºurarea de activitãþi sportive. Ofertele se depun pânã în ziua de 27.09.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 27.09.2012, ora 11.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 45.
Anunþ Municipiul Lupeni cu sediul în Lupeni, strada Revoluþiei nr. 2, judeþul Hunedoara, cod fiscal 4375046, telefon 0254/ 560725, fax 0254/ 560515, email: lupeni@petrosani.astral.ro, organizeazã în data de 11.10.2012 licitaþie publicã în vederea închirierii pe o perioadã de 3 ani a imobilului cu destinaþia de spaþiu comercial aparþinând domeniului public al Municipiului Lupeni, în suprafaþã de 14 m2, situat în corpul B al Grupului ªcolar Industrial Minier Lupeni în vederea desfãºurãrii activitãþii de comerþ. Documentaþia pentru licitaþie se poate procura de la Biroul Achiziþii, Investiþii, Lucrãri, Patrimoniu din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni. Chiria lunarã va fi stabilitã în urma licitaþiei pornindu-se de la suma de 10,7 lei/ m2/ lunã, stabilitã prin Hotãrârea Consiliului Local al municipiului Lupeni nr. 67/ 2012 privind închirierea prin licitaþie publicã a imobilului cu destinaþia de spaþiu comercial, în suprafaþã de 14 m2, aparþinând domeniului public al Municipiului Lupeni, situat în corpul B al Grupului ªcolar Industrial Minier Lupeni. Pentru participare la licitaþie, ofertantul trebuie sã constituie garanþia de participare în valoare
de 300 lei în contul RO57TREZ3685006XXX00250 3 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la casieria Primãriei municipiului Lupeni ºi sã îndeplineascã condiþiile cerute în documentaþia de atribuire. Preþul documentaþiei de atribuire este de 50 lei ºi se va achita în contul RO20TREZ3685004XXX00249 3 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct, la casieria Primãriei municipiului Lupeni, de la adresa mai sus menþionatã. Criteriul care va fi aplicat pentru atribuirea contractului de închiriere este: cel mai mare nivel al chiriei. Informaþiile privind condiþiile de eligibilitate, precum ºi capacitatea economico-financiarã pe care trebuie sã le îndeplineascã ofertantul se gãsesc în documentaþia de licitaþie. Ofertele redactate în limba românã se vor depune la Registratura Primãriei municipiului Lupeni pânã în data de 11.10.2012 ora 900. Deschiderea ofertelor va avea loc în data de 11.10.2012 ora 1000 la sediul Primãriei municipiului Lupeni. Relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0254 – 560725, 560504, interior 213. Primar Cornel RESMERIÞÃ
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com
VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Poliþiºti fãrã maniere 22:30 Un Show Pãcãtos 0:30 Observator 1:15 Poliþiºti fãrã maniere
National TV 9:00 Baronii (r) 9:30 Baronii (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r) 12:15 Baronii (r) 13:15 Taxi Driver (r) 14:15 Puterea dragostei (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Nelegiuiþii Vestului sãlbatic 22:15 La limita extremã 0:45 Nelegiuiþii Vestului sãlbatic (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Al ºaselea jucãtor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Jumanji 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV
20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 Prefãcãtoria
Prima TV 9:30 Jurãmântul unui pistolar (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 13:00 Teleshopping 13:30 România lui Gaiþã 13:45 Teleshopping 14:15 Curat, murdar? 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Naþiune, te cunosc! 21:45 Mondenii
TVR 1 9:45 Legendele palatului: concubina regelui 10:30 Garantat 100% 12:30 Crucea Roºie 12:35 Al matale, Caragiale 13:30 Conu Leonida faþã cu reacþiunea de I. L. Caragiale 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Crucea Roºie 16:55 Punctul pe istorii 17:35 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Crucea Roºie 21:15 Rebecca 23:10 Irina Palm 1:00 Nocturne
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,
Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Investigatii 3
Cronica Vãii Jiului |Luni, 17 septembrie 2012 ccidentul din data de 8 septembrie, în care ºi-a pierdut viaþa Mihai Sultana în urma impactului cu autoturis- poliþia sec în primul comunicat transmis presei la o zi dupã mul Dacia Logan condus de primarul Bãniþei accident ºi cã edilul nu circula regulamentar pe contrasens în Ionel Burlec continuã sã momentul în care victima s-a suscite un deosebit izbit de maºina lui. interes. Sunt multe m studiat... întrebãri ºi prea puþine rãspunsuri, iar poliþiºtii susþin cã lucreazã la ....... problema la faþa locului acest caz extrem ºi, dacã cele relatate de martori de delicat. sunt reale, iar primarul venea
A
Multe întrebãri, puþine rãspunsuri în cazul cumplitului accident în care Mihai Sultana ºi-a pierdut viaþa
A
Candelele ard fãrã întrerupere de mai bine de o sãptãmânã, în intersecþia din zona Meriºor unde tânãrul Mihai
Sultana ºi-a pierdut viaþa, iar pata de sânge de pe caldarâm stã mãrturie cumplitului impact. Cei care l-au cunoscut ºi care îl plâng ºi acum cer sã se facã dreptate ºi sperã sã nu se muºamalizeze realitatea, doar pentru cã un primar este implicat în acest caz. Prietenii victimei, dar ºi martorii cumplitului accident, spun cã lucrurile nu ar sta chiar aºa cum le-a descris
oi angajaþi ai Poliþiei Locale din Deva au fost reþinuþi. Cei doi au fost prinºi în flagrant când luau mitã.
D
Doi angajaþi ai Poliþiei locale din Deva au ajuns în arest din cauzã cã au luat mitã. Cei doi, un poliþist local ºi un consilier al Poliþiei Locale au fost prinºi în flagrant. Asta o recunoaºte ºi primarul municipiului Deva,
de pe o stradã secundarã, din dreapta pe direcþia de mers Petroºani – Haþeg, atunci ºi acesta ar trebui cercetat în
acest dosar. Practic, marcajele de pe DN 66 din acea zonã te obligã sã mergi doar în jos la ieºirea de pe strada respectivã ºi doar dupã mai bine de un
kilometru ai posibilitatea sã întorci autovehiculul, acolo unde linia continuã se întrerupe pe o micã porþiune. Martorii spun însã cã primarul a þâºnit peste linia continuã pentru a se deplasa înspre Bãniþa ºi acela a fost momentul în care motorul condus de victimã a intrat în autoturismul condus de Burlec. Cã ceva a apãrut în faþa motorului condus de Mihai Sultana este clar ºi asta fãrã sã fii
specialist sau agent constatator. Dovadã stau urmele de frânare, vizibile ºi acum pe carosabil, pe aproximativ 30 de metri. Situaþia ar putea sta cam aºa ºi, repetãm, este un simplu exerciþiu de imaginaþie: Sultana a ieºit din curbã ºi a vãzut cum un autoturism iese de pe strada secundarã ºi îi taie faþa. A dat în frâne cât de mult a putut, însã nu a mai putut evita impactul. Fãrã îndoialã cã circula ºi el cu vitezã, altfel, probabil, impactul nu ar fi fost atât de nimicitor, dar asta nu anuleazã posibila vinã a celuilalt ºofer, indiferent de numele acestuia, care, la fel de probabil, a ieºit tot cu vitezã ºi, mai mult decât atât, a încãlcat niºte reguli clare de circulaþie. Iar întrebarea este: ºoferul ce calitate are în acest dosar? Este el cercetat penal?
L
a toate aceste întrebãri...
......, ca ºi la altele – nu ale noastre, ci, mai ales, ale prietenilor ºi rudelor lui Mihai Sultana - aºteptãm rãspunsul responsabililor de la Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Hunedoara. Am formulat ºi în scris o serie de întrebãri pe care le-am transmis celor de la IPJ, conform procedurilor, mai ales cã aceºtia
Flagrant cu poliþiºti ºpãgari, la Deva care spune cã a aflat de cei doi, în momentul arestãrii. „Exista suspiciunea cã ambii luau mitã, iar organele de anchetã le-au întins o cursã. Joi
searã, cei doi au fost arestaþi, dupã ce li s-a organizat un flagrant. Nu ºtiu despre ce sumã e vorba ºi nici ce au intermediat cei doi”, a declarat Petru Mãrginean, primarul municipiului Deva. Cei doi angajaþi ai primãriei din Deva au fost deferiþi justiþiei cu propunere de arestare pre-
ventivã pentru urmãtoarele 29 de zile. Ovidiu Popa, poliþist local ºi Mircea Bold, consilier la Poliþia Localã din Deva au primit 1.000 de lei, ºpagã de la un cetãþean din localitate, care, pentru cã a ridicat o construcþie ilegalã, trebuia amendat. Cetãþeanul construise un garaj în parcarea din faþa blocului, iar cei doi s-au angajat sã nu-l amendeze contra sumei de 1.000 de
ne-au asigurat cã ancheta nu este finalizatã ºi cã se lucreazã la acest dosar sub supravegherea procurorilor. Vã redãm în continuare adresa cãtre IPJ Hunedoara, la care aºteptãm rãspuns: „Vã rog sã-mi comunicaþi când anume va fi efectuata contra-expertiza în dosarul privind accidentul din zona Meriºor, din data de 8 septembrie, în care ºi-a pierdut viaþa Sultana Mihai Alexandru. De asemenea, mã intereseazã ce spune legea în cazul unui accident cu victime: poate fi mutatã maºina din loc pânã la sosirea organului constatator ºi, concret, ce anume s-a întâmplat în acest caz. În plus, în mãsura posibilitãþilor, aº vrea sã îmi comunicaþi cine anume a fãcut cercetarea la faþa locului ºi, MAI ALES, cum s-a stabilit cã autoturismul condus de Ionel Martin Burlec venea de pe contrasens”. De menþionat cã acesta este doar un demers jurnalistic, ca urmare a interesului deosebit pe care îl suscitã tragicul accident produs acum mai bine de o sãptãmânã. Nu dãm sentinþe ºi nici nu stabilim vinovãþii, ci doar preluãm din mesajele care ne-au fost transmise în toatã aceastã perioadã ºi le transmitem mai departe factorilor responsabili.
lei. Procurorii spun cã, angajaþii au primit la începutul lunii august 200 de lei, iar joi seara
Carmen COSMAN s-au întâlnit cu cetãþeanul pentru a primi încã 1.000 de lei. Diana MITRACHE
4 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului |Luni, 17 septembrie 2012
Un nou an ºcolar
Deschidere de an ºcolar în parc levii care învaþã în ºcolile din municipiul Petroºani vor auzi primul clinchet de clopoþel în Parcul Central Carol Schreter. Este pentru al doilea an consecutiv când administraþia de la Petroºani organizeazã festivitãþile de început de an ºcolar în parc. Deschiderea anului ºcolar va avea loc la ora 10:00, iar dupã festivitatea de deschidere elevii vor merge în clasele de curs.
E
Circa patru mii de elevi sunt aºteptaþi astãzi-luni sã participe la festivitãþile organizate de unitãþile de învãþãmânt împreunã cu municipalitatea în Parcul Central. Decizia de a se serba începutul ºcolii a fost luatã încã de anul trecut de cãtre Primãria Petroºani împreunã cu dascãlii ºi s-a dovedit inspiratã. Astfel, ºcolarii au fost scutiþi de orele chinuitoare de aºteptat în soare cum se întâmpla la festivitãþile din
Clasa 0, ziua 1, anul I rând – nevrând, copiii de 6 ani sunt nevoiþi din aceastã toamnã, mai exact de astãzi, sã meargã la ºcoalã.
V
Pentru aceºtia, în judeþul Hunedoara, au fost înfiinþate aproximativ 100 de sãli destinate claselor pregãtitoare. Numãrul picilor hunedoreni care sunt cuprinºi în acest program este de circa 2.300, câteva sute
dintre ei locuind în Valea Jiului. În aºa-numita „clasa 0” au fost înscriºi copiii care au împlinit
edilul. Municipalitatea a achiziþionat pentru acest an ghiozdane ºi rechizite ºcolare care vor ajunge la toþi elevii claselor IVIII. Totodatã, ºcolarii care locuiesc în cartiere îndepãrtate ale municipiului vor beneficia de transport la unitãþile de învãþãmânt cu microbuzele ºcolare, la fel ºi cei din cãtunul Dâlja, elevi care pânã anul trecut când fostul inspector ºcolar general, Alexandru Lãutaru, a reuºit sã le punã la dispoziþie un mijloc de transani pânã la sfârºitul anu- port, trebuiau sã lui au avut, ºi ei, dreptul meargã pe jos de a-ºi înscrie odraslele în circa 8 kilometri clasa pregãtitoare. În pentru a învãþa. parantezã fie spus, Maximilian înscrierea în clasa 0 este GÂNJU obligatorie. În Petroºani, cursurile clasei pregãtitoare vor fi urmate de aproape 200 de copii. Cei mai mulþi dintre ei au fost înscriºi la ºcolile generale 1 ºi 4 unde au fost înfiinþate câte 2 clase destinate micuþilor de 6 ani. Celelalte 4 unitãþi ºcolare au câte o singurã clasã destinatã pregãtirii acestora. Mir cea NISTOR
anii trecuþi. În plus, copiii vor primi ºi binecuvântarea preoþilor care vor þine o slujbã pentru ei ºi dascãli, dar ºi pentru pãrinþii care vor veni la festivitate. „Deschiderea noului an ºcolar se va þine în Parcul Carol Schreter ca ºi anul trecut am convenit cu învãþãtorii ºi profesorii ºcolilor din Petroºani. La final copiii vor merge la ºcolile unde învaþã ºi vor primi ºi rechizitele oferite de Primãria Petroºani ºi Consiliul Local”, a precizat
deja 6 ani pânã la debutul noului an ºcolar. În acelaºi timp, pãrinþii celor care urmeazã a împlini 6
Examenele din anul 2013 debuteazã în luna iunie datã cu deschiderea anului ºcolar, reprezentanþii ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii au fãcut publice calendarele admiterii la liceu, al Evaluãrii naþionale ºi al probelor de Bac, din 2013. Bac-ul profesional nu a fost încã aprobat.
O
Evaluarea naþionalã 14 iunie Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a 17-19 iunie Înscrierea la Evaluarea naþionalã 25 iunie Limba ºi literatura românã -probã scrisã 26 iunie Limba ºi literatura maternã -probã scrisã 27 iunie Matematica -probã scrisã 29 iunie Afiºarea rezultatelor (pânã la ora 16) 29 iunie Depunerea contestaþiilor (orele 16 - 20) 3 iulie Afiºarea rezultatelor finale dupã contestaþii
A
dmiterea la liceu
27 -29 mai Înscrierea pentru probele de aptitudini
30 mai -1 iunie Desfãºurarea probelor 3 iunie Afiºarea rezultatelor 5 -9 iulie Completarea fiºelor de înscriere la liceu 16 iulie Repartizarea computerizatã în liceu, potrivit opþiunilor 17 iulie Afiºarea rezultatelor 25 iulie Repartizarea computerizatã -a doua etapã 5-6 septembrie Repartizarea elevilor nerepartizaþi în etapele anterioare
B
acalaureat: sesiunea iunie-iulie 2013
27 - 31 mai Înscrierea candidaþilor la prima sesiune de examen 31 mai Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a 10 - 12 iunie Evaluarea oralã în limba românã 12 - 14 iunie Evaluarea oralã în limba maternã 17 -21 iunie Evaluarea competenþelor digitale 25 -28 iunie Evaluarea competenþelor într-o limbã strãinã
1 iulie Limba ºi literatura românã -probã scrisã 2 iulie Limba ºi literatura maternã - probã scrisã 3 iulie Proba obligatorie a profilului -probã scrisã 5 iulie Probã la alegere -probã scrisã 8 iulie Afiºarea rezultatelor (pânã la ora 12); depunerea contestaþiilor (orele 12 -16). 12 iulie Afiºarea rezultatelor finale.
S
esiunea a II-a
26 - 30 august Proble orale ºi scrise. 2 septembrie Afiºarea rezultatelor.
Toamna, anotimpul în care natura se pregãteºte sã doarmã, este pentru copiii noºtri un anotimp al noilor începuturi, în care mintea lor este pregãtitã sã absoarbã noi cunoºtinþe, sã descopere noi lumi, imaginare ºi reale, sã cunoascã toate tainele ce ne înconjoarã, pãstrându-ºi în acelaºi timp inocenþa. Este anotimpul în care, prin începerea unui nou an ºcolar, se creioneazã ºansa fiecãrui copil de a merge înainte, pe drumul cunoaºterii ºi al culturii, oferindu-i oportunitatea de a creºte, de a evolua ºi de a-i îmbunãtãþi viaþa. Cu ocazia începerii unui nou an ºcolar vreau sã le mulþumesc profesorilor pentru pasiunea cu care îºi fac meseria ºi sã le doresc multã putere de muncã. Pãrinþilor le doresc sã aibã parte doar de bucurii pentru împlinirile copiilor lor iar elevilor, sã aibã parte de împliniri ºi succese, ºi sã nu uite sã viseze, cãci visele, prin muncã ºi cunoaºtere, devin realitate. Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petr oºani
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului |Luni, 17 septembrie 2012 iscuþii despre sistemul energetic din România. Vienri, la sediul Sindicatului Muntele a avut loc o conferinþã de presã în cadrul cãreia au fost dezbãtute mai multe teme. Printre subiectele dezbãtute a fost ºi mult discutatã înfiinþare a Complexului Energetic Hunedoara a cãrui viitor se aflã sub semnul întrebãrii din mai multe motive.
D
Unul dintre cele mai importante “piese”care stau la baza funcþionarii Complexului este Termocentrala Paroseni. Aici este nevoie de realizarea unor investiþii majore, care sã asigure continuarea activitãþii sistemului energetic din România. „Cele patru au fost încadrate la mine viabile ºi s-a hotãrât sã facã parte dintr-un complex energetic, pe vremea aia se numea Hidroenergetica din care fãceau parte ºi componente hidro ºi termo. Probabil era viitorul mineritului din Valea Jiului dar trebuie sã remarcãm cã anumiþi colegi de aici din sindicate s-au opus vehement împãrþirii companiei, între timp colegi din sindicate s-au opus infinþãrii Hidroenergetica, iar astãzi ne aflãm într-o situaþie exagerat de criticã prin care acest complex care trebuia sã fie un mastodont se reduce la trei componente, SC Electrocentrale Mintia, SC Electrocentrale Paroºeni ºi pãrþi ale CNH, pãrþi sã spunem viabile ale Companiei. Din cele trei componente, problemele cele mai mari le au SC Electrocentrale Mintia a cãror autorizaþie de mediu expirã la finele anului 2013. Bãtãlia enormã a fost dusã unde va fi sediul urmãtorului Complex Energetic Hunedoara, de ce preþul la gigacalorie nu poate fi mãrit ºi cine va conduce acest complex. Dacã mineritul din Valea Jiului prin 30 poate 60 milioane de euro ºi-ar putea reface dotarea tehnicã ºi s-ar putea relansa, în schimb la Mânia e vorba de sute de milioane de euro pentru acest aviz de mediu. Sindicatul Muntele prin intermediul Federaþiei Naþionale Mine ºi Energie a luat în calcul aceste lucruri ºi am semnat un protocol cu actualul ministru al Economiei în care noi cerem în mod expre o investiþie la Termocentrale Paroºeni care într-un viitor foarte apropiat sã poatã sã ardã tot ce înseamnã cãrbunele din Valea Jiului. Termocentrale Paroºeni din punct de vedere al mediului ºi investiþilor sta probabil cel mai bine din România. Ca sã poatã fi înfiinþat acest complex, o investiþie la Paroºeni care sã prezinte practic viitorul mineritului guvernele în general ºi România trebuie sã aibã o strategie energeticã. Guvernele României trebuie sã-ºi asume rolul strategic al mineritului din
Energia româneascã, între „meteo” ºi huilã
je învechite”, precizeazã vicepreºedintele Sindicatului Muntele.
Adrian Jurca: „Mineritul de la noi funcþioneazã C
la o limitã de avarie”
Valea Jiului ºi a SC Electrocentrale Paroseni. În acest sens trebuie sã-ºi asume un preþ al Mw pe piaþa de energie astfel încât sã poatã sã funcþioneze Complexul Energetic Hunedoara”, a declarat vicepreºedintele Sindicatului Muntele, Adrian Jurca. El a mai fãcut o precizare importanta. Tot sistemul energetic din România se bazeazã pe huila din Valea Jiului ºi pe Termocentrala Paroºeni. „Cine a inventat ºi a pus prima piatrã în anii 1950 la Electrocentrale Paroºeni, a luat în calcul urmãtorul lucru, în cazul în care sistemul energetic naþional cade, a fost o situaþie similarã în anul 2003 când Dunãrea a scãzut la minim, acest sistem se reporneºte prin Electrocentrale Paroºeni ºi cãrbunele livrat de minele din Valea Jiului. Aºa a fost gândit de cãtre cei din 1957. România nu-ºi va putea permite sã elimine SC Electrocentrale Paroºeni, de aceea trebuie sã-ºi asume rolul strategic a celor douã componente printr-un preþ care sã permitã funcþionarea mineritului din Valea Jiului. La ora actualã mineritul de la noi funcþioneazã la o limitã de avarie ºi dacã nu vom face niºte paºi foarte rapizi în relansarea lui, cu siguranþã vom intra în probleme mult mai grave decât ne putem imagina”, a mai precizat Jurca. Pe site-ul Ministerului Economiei existã o strategie energeticã, însã aceasta aminteºte de huila din Valea Jiului foarte puþin, sau mai bine zis aproape deloc. Jurca considera cã aceastã strategie trebuie reevaluata, pentru cã România nu se poate baza pe ploi ºi pe vânt. „România nu poate sã-ºi bazeze strategia energeticã pe ploaie ºi pe vânt. Asta se întâm-
plã de 20 de ani, toate guvernele României ºi-au bazat strategia energeticã pe ploaie ºi pe vânt, ºi cum nu mai plouã de mai mult timp ºi vântul a încetat sã mai batã iatã cã România are mari probleme din punct de vedere energetic ºi încet încet îºi aduc aminte de minerit, de termocentralele care existã în România”, spune liderul de sindicat.
I
nvestiþii în minerit, spre ZERO
De investiþiile în mineritul din Valea Jiului nu se poate vorbi pentru cã acestea sunt aproape inexistente. Anul acesta, bugetul de venituri ºi cheltuieli al Companiei Naþionale a Huilei a fost unul tras de pãr, acesta abia fiind suficient pentru plata salariilor minerilor. Mai mult, la rectificarea bugetarã de sãptãmâna trecutã, Guvernul a alocat o parte din banii destinaþi pentru închiderea minelor considerate neviabile. „Dupã cum bine se ºtie industria minierã din anul 2007 în România ºi nu numai, cât ºi în Uniunea Europeanã, a fost subvenþionata în urma unor ajutoare de stat în industria minierã, aºa s-au numit ele, în anul 2007. Conform regulamentului 1407/2002, aceasta subvenþie, însã România ºtia cã va fi acordatã pânã la finele anului 2010. Practic în perioadele 2007-2008 ºi chiar 2009-2010 în Compania Naþionalã a Huilei cât ºi a României în general, nu s-a fãcut absolut nimic pentru minerit”, mai spune Jurca. Situaþia a evoluat, în timp, la CNH. De la cheltuieli estimate la 16% din venituri s-a ajuns la un
procent de peste jumãtate. „Am sã vã dau un singur exemplu, în anul 2008 veniturile CNH erau constituite din vânzarea de producþie, ajutorul de stat ºi transferuri. Aceste venituri ale Companiei era cu aproximativ 14-16% mai mari decât cheltuielile CNH. Comparativ cu anul 2011 unde veniturile au fost estimate la 46 -48%, iar în anul 2012 este posibil sã atingem 50% din cheltuieli. Faceþi o comparaþie în ce situaþie ne-am aflat anul trecut ºi în ce situaþie economicã ne aflãm acum, cu atât mai mult în aceste condiþii, Sindicatul Muntele a reuºit sã-ºi menþinã toate facilitãþile plus aceasta mãrire de salar. Lipsa mãsurilor care ar fi trebuit luate în 2010 afecteazã activitatea CNH, lipsa lucrãrilor de pregãtire, lipsa de investiþii, utila-
onsens pentru salvarea a patru
mine
În urmã cu 2 ani, se vorbea de închiderea tuturor unitãþilor miniere din Valea Jiului. Dupã ce s-a analizat valoarea ajutorului de stat pentru închiderea perimetrelor miniere s-a ajuns la concluzia cã banii sunt insuficienþi. Astfel, s-a decis cã patru unitãþi miniere care sunt considerate, astãzi, încã viabile sã fie „salvate”. „Din 2010 Uniunea Europeanã a decis cã acest ajutor sã fie acordat doar sub forma ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive. Nivelul maxim al subvenþiei din 2010 care era ºi pentru închiderile de mine, nu ar fi ajuns dacã se luã în calcul închiderea toturor minelor din Valea Jiului decât pânã la finele anului 2014, începutul anului 2015. Guvernul de atunci a luat decizia sã salveze totuºi patru din cele ºapte mine. Prin intermediul Sindicatului Muntele ºi al unui sprijin politic am reuºit sã pãstrãm sediul complexului în Valea Jiului, lucru care credem noi cã este foarte important, am reuºit sã sensibilizãm factorii de decizie din România ºi trebuie sã spunem cã a fost prima oarã când s-au fãcut foarte repede rectificãri bugetare fãrã sã scoatem oamenii în stradã. Este doar un început a ceea ce ne propunem noi ºi va trebui sã luptãm conþinu pentru asumarea guvernelor pentru SC Electrocentrale Paroseni ºi a mineritului din Valea Jiului, ºi trebuie sã permitã acestor douã mari entitãþi un preþ pe piaþa energiei, astfel încât sã permitã pentru viitor tot ce înseamnã buna funcþionare a mineritului din Valea Jiului”, a mai spus Jurca. Cert este cã trei mine, ºi anume Petrila, Paroºeni ºi Uricani vor intra pe program de închidere, activitatea lor fiind permisã pânã în anul 2018, iar încã patru (Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni) vor forma Complexul Energetic Hunedoara. Raul IRINOVICI
Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera
Cronica Vãii Jiului |Luni, 17 septembrie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Apa Serv ia credit pentru bunurile sechestrate onducerea SC C Apa Serv Valea Jiului ia credit pentru a recupera bunurile ce au fost sechestrate. Acestea aparþin firmei Nova Serv, cea care a preluat datoriile vechi ale Regiei Autonome a Apei Valea Jiului. Directorul Costel Avram spune cã suma nu e mare ºi cã creditul va ajunge sã recupereze bunurile ce pot fi folosite. „Apa Serv nu are nici un bun, având în vedere faptul cã ele au plecat la Nova Serv ºi sunt sechestrate de cãtre Finanþele Publice, care au de încasat bani de la Fosta Regie Autonomã a
De la pensionari pentru pensionari ar din dar se face Rai. Pensionarii minieri care au pensii mai mari de 700 de lei s-au gândit ºi la semenii lor din cadrul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului mai puþin înstãriþi.
D
Apei Valea Jiului. Avem de gând sã supunem spre aprobare Consiliului de Administraþie ºi AGA sã luãm un credit ºi, spun eu, suntem în stare sã îl achitãm. Este vorba de aproximativ 20 de miliarde de lei vechi”, a declarat Costel Avram, director general Apa Serv. Regia Autonomã a Apei Valea Jiului, firma care s-a aflat în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara, a creat un prejudiciu la bugetul statului de peste 20 de milioane de lei. Totul a fost posibil prin
divizarea furnizorului de apã în douã societãþi, SC Nova Serv Valea Jiului SRL ºi SC Apa Serv Valea Jiului SA. Asta a condus la o societate curatã, doar cu datorii curente, ºi alta,
cãreia i s-au transferat obligaþiile restante faþã de bugetul general consolidat împreunã cu activele sechestrate ºi cu creanþele de încasat. În fapt, totul a pornit în toamna anului 2009 când, din cauza datoriilor pe care SC Apa Serv Valea Jiului le înregistra an de an faþã de bugetul consolidat al statului, Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã pentru Contribuabili mijlocii a solicitat biroului juridic din cadrul DFP Hunedoara deschiderea procedurii insolvenþei. La data solicitãrii deschiderii procedurii insolvenþei, obliga-
þiile restante faþã de bugetul general consolidat ajunsese la 19,945 milioane de lei (aproape 200 de miliarde de lei vechi). Pe de altã parte, însã, Apa Serv Valea Jiului este singura din þarã, care în acest moment are proiecte de milioane de euro ºi care nu participã cu nici un leu pentru implementarea lor. Bunurile au fost puse sub sechestru din cauza datoriilor pe care RAAVJ le-a acumulat la Fisc, atunci când societatea s-a desprins în douã pãrþi, una cu datorii ºi alta curatã. Diana MITRACHE
Cei de la LSPMVJ vor sã le aducã o razã de speranþa celor vârstnici cu ocazia Zilei Vârstnicilor, zi care este sãrbãtoritã în fiecare an în datã de 1 octombrie. “Aºa cum se ºtie în fiecare an, ziua de 1 Octombrie este Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice ºi cu aceastã ocazie ºi Primãria ºi Uniunea Social Liberalã organizeazã spectacole ºi concursuri de ºah, table ºi rummy, cu premierea celor care câºtigã concursurile respective. Domnul primar a spus cã în jurul datei de 29 va veni ºi Fuego, cu câte un saleu, o prãjiturã pentru pensionari la Casa de Culturã”, a declarat Ioan Hortopan, preºedinte LSPMVJ. Tot pensionarii vor sã ofere puþin din ajutoarele primite de la Guvern pentru cei care au probleme financiare. „Liga noastrã a pensionarilor care suntem afiliaþi Federaþiei Naþionale a Pensionarilor din România, afiliata la fel la Federaþia Internaþionalã a Persoanelor
Acomin face ultimele retuºuri la centrul civic ocietatea care a câºtigat licitaþia penS tru lucrãrile la centrul civic al municipiului îºi desfiinþeazã ºantierul.
Lucrãrile sunt aproape finalizate ºi pânã la finele acestei luni ar urma sã se facã recepþia. Pe tot parcursul sãptãmânii
trecute muncitorii firmei care a câºtigat proiectul pentru lucrãrile la centrul civic al municipiului Petroºani ºi-au strâns utilajele ºi au ºters
urmele ºantierului, iar pânã la finalul acestei luni vor fi puse la punct ºi ultimele detalii. Termenul la care ar fi trebuit fãcutã recepþia lucrãrii a fost devansat cu aproape o lunã din cauza unor lucrãri neprevãzute, însã atât din construc-
Coronamentul brazilor din Zãnoaga, cuprins de flãcãri n nou incendiu izbucnit în munte a dat bãtãi de cap pompierilor din Petroºani, care s-au luptat ore în ºir cu flãcãrile. Este al zecelea în numai o sãptãmânã ºi niciun fãptaº nu a fost identificat pânã acum.
U
Pãdurile în Valea Jiului au luat foc din nou, iar de data aceasta incendiu s-a manifestat în zona Zãnoaga, între Lupeni ºi Uricani. Flãcãrile au cuprins trei hectare de jneapãn ºi coronament de brad, iar pompierii au acþionat pe schimburi ca sã stingã focul. „Avem permanent câte 15 oameni pentru stingereea incendiului. În ultima sãîptãmânã au fost peste 10 intervenþii la vegetaþie
uscatã”, a declarat comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram. Pânã acum nimeni nu a fost tras la rãspundere pentru producerea acestor incendii ºi asta pentru cã este greu de stabilit cine este de vinã. „Noi identificãm cu greu aceste persoane, pentru cã, pânã ajungem noi la faþa locului cei care probabil au sãvâºit aceste fapte dispar în momentul în care scapã incendiile de sub control”, a mai spus Avram. Car men COSMAN
torul cât ºi autoritatea contractantã cred cã pânã la finele acestei luni lucrãrile vor fi încheiate. „Cred cã mai au de amenajat ºi pus la punct ultimele detalii, probabil cã pânã la sfârºitul lunii se va mai lucra
la centrul civic. Acest lucru nu va mai fi evident pentru cã au dispãrut utilajele mari ºi ºantierul. Recepþia se va face însã când totul este perfect, exact ca în proiect. Cum aratã centrul acum se vede cu ochiul liber, este o bijuterie”,
Vârstnice, primim de la guvern niºte ajutoare sociale pe care le dãm la persoanele care au pensie de sub 700 lei, ajutorul va fi de 60 lei pentru fiecare persoanã. Sigur nu e mult, dar sã vadã oamenii cã primesc un ajutor simbolic, dar necesar pentru persoanele respective pentru cã statistica spune cã în Valea Jiului 60-70% din cetãþeni ºi mai ales pensionarii, trãiesc sub limita decentei, la sãrãcie medie ºi extrema chiar. Noi primim în jur de 4000 lei, ºi vã daþi seama, câte 10-11 persoane de la fiecare filialã. Vom da aceste ajutoare începând cu Petrila, Petroºaniul, Aninoasa, Vulcanul, Lupeniul ºi Uricaniul. Toate filialele vor primi o sumã, chiar dacã simbolicã, dar atenþia conteazã”, a mai precizat Hortopan. Aºa cum ne-am
a precizat un reprezentant al municipalitãþii Petroºani. Aproape de final sunt ºi lucrãrile de reabilitare a zonei de agrement Brãdet cuprinse în acelaºi proiect care are valoarea de peste 3,2 milioane de lei, ºi a fost câºtigat de firma Acomin. Investiþia privind amenajarea centrului civic are o istorie controversatã, iar pentru prima data lucrãrile au fost licitate de fostul consilier judeþean Alin Simota (PNL). Acesta a câºtigat licitaþia cu firma Simar SRL, a cãrei ofertã a fost de 2.698.075,1 lei. Simota nu s-a apucat niciodatã de lucru deoarece a tot solicitat acte cu privire la situaþia topograficã ºi astfel s-a ajuns la reluarea licitaþiei ºi începerea proiectului. Maximilian GÂNJU
Jefuitori de pãduri prinºi de poliþiºti rei ºoferi s-au ales cu amenzi ºi avertismente într-o singurã zi, pentru cã nu aveau acte pe lemnele din maºini. Razia a avut loc în Valea Jiului în 3 localitãþi diferite, iar cei care au fost depistaþi erau în trafic.
T
Poliþiºtii ºi cei care se ocupã cu delictele silvice au gãsit un bãrbat care avea încãrcatã o maºinã cu copaci pentru care nu avea nici un act. Acesta a
fost primul incident dintr-o serie de trei, descoperite pe acelaºi drum, dar în localitãþi diferite. „Cu ocazia controalelor efectuate, poliþiºtii au depistat un bãrbat, de 59 de ani, din Petrila, care transporta cu o autospecialã, pe DN66, pe raza localitãþii Bãniþa, 7,20 mc lemn rotund de esenþã fag, fãrã a avea asupra sa actul de identitate, documentele autovehiculului ºi avizul de însoþire primar pentru cantitatea de material lemnos transportatã”, spune
Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Bãrbatul s-a ales cu o amendã de 2.000 de lei ºi fãrã lemnul din maºinã. Alþi doi ºoferi au fost depistaþi în Aninoasa ºi Petrila, în Valea Jiului. „Cei doi ºoferi transportau diferite cantitãþi de material lemnos fãrã a respecta prevederile legale în materie. Cei în cauzã au fost sancþionaþi contravenþional, iar materialul lemnos a fost confiscat”, a mai adãugat
Niþu. Zilnic, zeci de maºini coboarã din munþi încãrcate cu material lemnos. La o singurã razie sunt depistaþi cel puþin 3 astfel de con-
travenienþi ºi asta pentru cã, imediat ce ies în teren poliþiºtii, transportatorii dispar din trafic. Diana MITRACHE
obiºnuit, în fiecare an, pensionarii au parte de un spectacol organizat special pentru ei, o datã cu ocazia aniversãrii Zilei Internaþionale a Persoanelor Vârstnice. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Luni, 17 septembrie 2012
6 Actualitate
Actualitate 7
Apa Serv ia credit pentru bunurile sechestrate onducerea SC C Apa Serv Valea Jiului ia credit pentru a recupera bunurile ce au fost sechestrate. Acestea aparþin firmei Nova Serv, cea care a preluat datoriile vechi ale Regiei Autonome a Apei Valea Jiului. Directorul Costel Avram spune cã suma nu e mare ºi cã creditul va ajunge sã recupereze bunurile ce pot fi folosite. „Apa Serv nu are nici un bun, având în vedere faptul cã ele au plecat la Nova Serv ºi sunt sechestrate de cãtre Finanþele Publice, care au de încasat bani de la Fosta Regie Autonomã a
De la pensionari pentru pensionari ar din dar se face Rai. Pensionarii minieri care au pensii mai mari de 700 de lei s-au gândit ºi la semenii lor din cadrul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului mai puþin înstãriþi.
D
Apei Valea Jiului. Avem de gând sã supunem spre aprobare Consiliului de Administraþie ºi AGA sã luãm un credit ºi, spun eu, suntem în stare sã îl achitãm. Este vorba de aproximativ 20 de miliarde de lei vechi”, a declarat Costel Avram, director general Apa Serv. Regia Autonomã a Apei Valea Jiului, firma care s-a aflat în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara, a creat un prejudiciu la bugetul statului de peste 20 de milioane de lei. Totul a fost posibil prin
divizarea furnizorului de apã în douã societãþi, SC Nova Serv Valea Jiului SRL ºi SC Apa Serv Valea Jiului SA. Asta a condus la o societate curatã, doar cu datorii curente, ºi alta,
cãreia i s-au transferat obligaþiile restante faþã de bugetul general consolidat împreunã cu activele sechestrate ºi cu creanþele de încasat. În fapt, totul a pornit în toamna anului 2009 când, din cauza datoriilor pe care SC Apa Serv Valea Jiului le înregistra an de an faþã de bugetul consolidat al statului, Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã pentru Contribuabili mijlocii a solicitat biroului juridic din cadrul DFP Hunedoara deschiderea procedurii insolvenþei. La data solicitãrii deschiderii procedurii insolvenþei, obliga-
þiile restante faþã de bugetul general consolidat ajunsese la 19,945 milioane de lei (aproape 200 de miliarde de lei vechi). Pe de altã parte, însã, Apa Serv Valea Jiului este singura din þarã, care în acest moment are proiecte de milioane de euro ºi care nu participã cu nici un leu pentru implementarea lor. Bunurile au fost puse sub sechestru din cauza datoriilor pe care RAAVJ le-a acumulat la Fisc, atunci când societatea s-a desprins în douã pãrþi, una cu datorii ºi alta curatã. Diana MITRACHE
Cei de la LSPMVJ vor sã le aducã o razã de speranþa celor vârstnici cu ocazia Zilei Vârstnicilor, zi care este sãrbãtoritã în fiecare an în datã de 1 octombrie. “Aºa cum se ºtie în fiecare an, ziua de 1 Octombrie este Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice ºi cu aceastã ocazie ºi Primãria ºi Uniunea Social Liberalã organizeazã spectacole ºi concursuri de ºah, table ºi rummy, cu premierea celor care câºtigã concursurile respective. Domnul primar a spus cã în jurul datei de 29 va veni ºi Fuego, cu câte un saleu, o prãjiturã pentru pensionari la Casa de Culturã”, a declarat Ioan Hortopan, preºedinte LSPMVJ. Tot pensionarii vor sã ofere puþin din ajutoarele primite de la Guvern pentru cei care au probleme financiare. „Liga noastrã a pensionarilor care suntem afiliaþi Federaþiei Naþionale a Pensionarilor din România, afiliata la fel la Federaþia Internaþionalã a Persoanelor
Acomin face ultimele retuºuri la centrul civic ocietatea care a câºtigat licitaþia penS tru lucrãrile la centrul civic al municipiului îºi desfiinþeazã ºantierul.
Lucrãrile sunt aproape finalizate ºi pânã la finele acestei luni ar urma sã se facã recepþia. Pe tot parcursul sãptãmânii
trecute muncitorii firmei care a câºtigat proiectul pentru lucrãrile la centrul civic al municipiului Petroºani ºi-au strâns utilajele ºi au ºters
urmele ºantierului, iar pânã la finalul acestei luni vor fi puse la punct ºi ultimele detalii. Termenul la care ar fi trebuit fãcutã recepþia lucrãrii a fost devansat cu aproape o lunã din cauza unor lucrãri neprevãzute, însã atât din construc-
Coronamentul brazilor din Zãnoaga, cuprins de flãcãri n nou incendiu izbucnit în munte a dat bãtãi de cap pompierilor din Petroºani, care s-au luptat ore în ºir cu flãcãrile. Este al zecelea în numai o sãptãmânã ºi niciun fãptaº nu a fost identificat pânã acum.
U
Pãdurile în Valea Jiului au luat foc din nou, iar de data aceasta incendiu s-a manifestat în zona Zãnoaga, între Lupeni ºi Uricani. Flãcãrile au cuprins trei hectare de jneapãn ºi coronament de brad, iar pompierii au acþionat pe schimburi ca sã stingã focul. „Avem permanent câte 15 oameni pentru stingereea incendiului. În ultima sãîptãmânã au fost peste 10 intervenþii la vegetaþie
uscatã”, a declarat comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram. Pânã acum nimeni nu a fost tras la rãspundere pentru producerea acestor incendii ºi asta pentru cã este greu de stabilit cine este de vinã. „Noi identificãm cu greu aceste persoane, pentru cã, pânã ajungem noi la faþa locului cei care probabil au sãvâºit aceste fapte dispar în momentul în care scapã incendiile de sub control”, a mai spus Avram. Car men COSMAN
torul cât ºi autoritatea contractantã cred cã pânã la finele acestei luni lucrãrile vor fi încheiate. „Cred cã mai au de amenajat ºi pus la punct ultimele detalii, probabil cã pânã la sfârºitul lunii se va mai lucra
la centrul civic. Acest lucru nu va mai fi evident pentru cã au dispãrut utilajele mari ºi ºantierul. Recepþia se va face însã când totul este perfect, exact ca în proiect. Cum aratã centrul acum se vede cu ochiul liber, este o bijuterie”,
Vârstnice, primim de la guvern niºte ajutoare sociale pe care le dãm la persoanele care au pensie de sub 700 lei, ajutorul va fi de 60 lei pentru fiecare persoanã. Sigur nu e mult, dar sã vadã oamenii cã primesc un ajutor simbolic, dar necesar pentru persoanele respective pentru cã statistica spune cã în Valea Jiului 60-70% din cetãþeni ºi mai ales pensionarii, trãiesc sub limita decentei, la sãrãcie medie ºi extrema chiar. Noi primim în jur de 4000 lei, ºi vã daþi seama, câte 10-11 persoane de la fiecare filialã. Vom da aceste ajutoare începând cu Petrila, Petroºaniul, Aninoasa, Vulcanul, Lupeniul ºi Uricaniul. Toate filialele vor primi o sumã, chiar dacã simbolicã, dar atenþia conteazã”, a mai precizat Hortopan. Aºa cum ne-am
a precizat un reprezentant al municipalitãþii Petroºani. Aproape de final sunt ºi lucrãrile de reabilitare a zonei de agrement Brãdet cuprinse în acelaºi proiect care are valoarea de peste 3,2 milioane de lei, ºi a fost câºtigat de firma Acomin. Investiþia privind amenajarea centrului civic are o istorie controversatã, iar pentru prima data lucrãrile au fost licitate de fostul consilier judeþean Alin Simota (PNL). Acesta a câºtigat licitaþia cu firma Simar SRL, a cãrei ofertã a fost de 2.698.075,1 lei. Simota nu s-a apucat niciodatã de lucru deoarece a tot solicitat acte cu privire la situaþia topograficã ºi astfel s-a ajuns la reluarea licitaþiei ºi începerea proiectului. Maximilian GÂNJU
Jefuitori de pãduri prinºi de poliþiºti rei ºoferi s-au ales cu amenzi ºi avertismente într-o singurã zi, pentru cã nu aveau acte pe lemnele din maºini. Razia a avut loc în Valea Jiului în 3 localitãþi diferite, iar cei care au fost depistaþi erau în trafic.
T
Poliþiºtii ºi cei care se ocupã cu delictele silvice au gãsit un bãrbat care avea încãrcatã o maºinã cu copaci pentru care nu avea nici un act. Acesta a
fost primul incident dintr-o serie de trei, descoperite pe acelaºi drum, dar în localitãþi diferite. „Cu ocazia controalelor efectuate, poliþiºtii au depistat un bãrbat, de 59 de ani, din Petrila, care transporta cu o autospecialã, pe DN66, pe raza localitãþii Bãniþa, 7,20 mc lemn rotund de esenþã fag, fãrã a avea asupra sa actul de identitate, documentele autovehiculului ºi avizul de însoþire primar pentru cantitatea de material lemnos transportatã”, spune
Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Bãrbatul s-a ales cu o amendã de 2.000 de lei ºi fãrã lemnul din maºinã. Alþi doi ºoferi au fost depistaþi în Aninoasa ºi Petrila, în Valea Jiului. „Cei doi ºoferi transportau diferite cantitãþi de material lemnos fãrã a respecta prevederile legale în materie. Cei în cauzã au fost sancþionaþi contravenþional, iar materialul lemnos a fost confiscat”, a mai adãugat
Niþu. Zilnic, zeci de maºini coboarã din munþi încãrcate cu material lemnos. La o singurã razie sunt depistaþi cel puþin 3 astfel de con-
travenienþi ºi asta pentru cã, imediat ce ies în teren poliþiºtii, transportatorii dispar din trafic. Diana MITRACHE
obiºnuit, în fiecare an, pensionarii au parte de un spectacol organizat special pentru ei, o datã cu ocazia aniversãrii Zilei Internaþionale a Persoanelor Vârstnice. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Luni, 17 septembrie 2012
8 Actualitate
Pentru unii mai mult, pentru alþii mai puþin… sau chiar deloc! onsilierii judeþeni s-au întâlnit sãptãmâna trecutã într-o ºedinþã extraordinarã pentru a vota repartizarea pe localitãþi a sumelor defalcate din TVA ºi a celor din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru achitarea arieratelor ºi susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi a proiectelor de infrastructurã pe anul în curs.
C
Valoarea totalã a sumelor alocate depãºeºte suma de 3.000.000 de lei. La repartizare au fost sãrite din schemã mai multe localitãþi conduse de primari PD-L ºi UNPR. Consilierul judeþean Dorin Gligor, liderul PD-L Hunedoara, a solicitat ca în lista de finanþare sã fie prinse ºi localitãþile conduse de primari democrat-liberali, considerând cã repartizarea s-a fãcut dupã criterii politice. În acest timp, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ, a declarat cã primãriile care nu au primit acum bani de la administraþia judeþului au beneficiat de unele sume de bani de la Executivul României, inclusiv în timpul guvernãrii USL. Primãria din Petroºani, deºi a solicitat acordarea sumei de 86.000 de lei, a primit, pânã la urmã, 50.000 de lei. Banii urmeazã a fi folosiþi pentru lucrãrile necesare modernizãrii centrului civic. “Nu doresc sã
comentez acest subiect legat de repartizarea unor sume de bani de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Pot sã spun doar cã noi am solicitat 86.000 de lei ºi am primit 50.000. Au fost unele voci care au spus cã dacã primãriile cu primari din partea PD-L au primit bani de la Guvern, la începutul acestui an, celelalte trebuiau sã primeascã, acum, bani de la Consiliul Judeþean”, a declarat Tiberiu Iacob
Educatie 9
La unii mai repede, la alþii mai târziu acã la unele unitãþi ºcolare din Valea Jiului mobilierul destinat claselor pregãtitoare a venit din timp, la altele a sosit abia pe ultima sutã de metri.
D
– Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În parantezã fie spus, la ultima repartizare de fonduri de la CJ Hunedoara, nu au primit bani (deloc) municipiul Hunedoara, oraºele Geoagiu ºi Petrila ºi comunele Baru, Blãjeni, Bunila, Mãrtineºti, Rãchitova, Ribiþa, Romos, ªoimuº ºi Vaþa de Jos. În acest timp, cele
mai mari sume au fost repartizate oraºelor Cãlan ºi Simeria, câte 200.000 de lei pentru fiecare dintre acestea,
oraºului Haþeg – 190.000 de lei ºi comunei Ghelari 180.000 de lei. Mir cea NISTOR
Printre acestea din urmã se numãrã ºi ªcoala Generalã „Avram Stanca” din Petroºani unde bãncuþele ºi mesele au apãrut cu doar câteva zile înainte de debutul noului an ºcolar. Vinerea trecutã, încã, se lucra din plin la ansamblarea acestora pentru ca micuþii de 6 ani sã dispunã de toate condiþiile necesare luni, 17 septembrie, ziua în care vor veni pentru prima oarã la ºcoalã.
Principalul este cã au ajuns, astfel cã micuþii care vor intra pentru prima datã pe porþile unei ºcoli vor avea tot ceea ce este necesar pentru buna derulare a orelor”, a declarat Robert Hummel, director ªcoala Generalã „Avram Stanca” Petroºani. Aici vor funcþiona douã clase pregãtitoare, în acestea fiind înscriºi 44 de copii. Mir cea NISTOR unde funcþioneazã ºi un supermarket, dar hingherii nu au þinut cont de aceste aspecte. Cu ajutorul unor cleºti de fier, cei doi tineri au prins un patruped – unul de gât, iar cel de a-l doilea de burtã, ºi l-au înghesuit într-o cuºcã unde mai era deja un
Hingheri cu porþia pe strãzile din Petroºani âinii comunitari din Petroºani sunt C strânºi de hingheri ºi duºi în adãpostul amenajat în Cartierul Colonie.
Neplãcut este cã toatã aceastã procedurã are loc la lumina zilei, iar hingherii nu þin cont de „spectacolul” pe care îl oferã trecãtorilor, ori cã încurcã de-a dreptul circulaþia. Câini care schelãlãie înfiorãtor, o mulþime de privitori ºi circulaþia blo-
catã. Acesta a fost spectacolul oferit de doi hingheri care se „luptau” sã captureze un câine comunitar ºi sã-l încarce în maºinã pentru a-l duce la adãpostul din Colonie. Întreaga scenã a avut loc ziua, în zona Liceului Economic din Petroºani
maidanez capturat. Mai mult, nu i-a interesat nici faptul cã restul animalelor din
haitã, speriate, au ajuns direct în stradã, printre maºini, încurcând circulaþia. Pãrerilor trecãtorilor sunt, ca de obicei, împãrþite. Unii se bucurau cã animalele sunt strânse de pe strãzi, alþii, în schimb, considerã cã acest lucru trebuie fãcut, dar nu chiar ziua, pentru cã metodele de capturare sunt destul de barbare. Când ºi-au terminat treaba, cei doi hingheri au plecat mai departe cu tot cu „preþioasa” încãrcãturã. Unii se întrebau, însã, de ce nu au luat toatã haita, dacã tot s-au apucat de treabã ºi oricum au încurcat circulaþia. Rãspunsul e simplu: maºina e atât de micã încât încap doar douã cuºti în ea. Car men COSMAN
Trenurile cu huilã pãzite mai cea ca lingourile de aur dupã ce, la finele sãptãmânii trecute, o garniturã cu huilã a ajuns la destinaþie fãrã mai mult de 15 tone de huilã. De la Preparaþia Coroieºti trenul a plecat cu 1936 de tone, dar când a ajuns la termocentrala Mintia avea mai puþin de 15,150 de tone de cãrbune, care s-au „volatilizat” pe drum. Reamintim cã, dupã un raid de proporþii al hoþilor de huilã în Gara Iscroni, prefectul Sorin Vasilescu s-a întâlnit cu factorii responsabili chiar în zona Coloniei de rromi. ªi asta pentru cã, de la un fenomen social, în care oamenii furau un sac – doi ca sã aibã cu ce se încãlzi sau pentru a-ºi cumpãra o pâine, acum s-a ajun s la
agoanele cu cãrbune care tranziteazã staþia CFR Iscroni sunt pãzite cu poliþiºti ºi jandarmi, aºa încât sã nu mai poatã fi atacate de “haiducii huilei”, adicã hoþii care sar din mers în garnituri ºi descarcã huila. Asta dupã ce prefectul de Hunedoara a promis mãsuri dure în acest cazuri.
V
Jale mare în colonia de rromi din Iscroni – Aninoasa, care au rãmas fãrã « obiectul muncii ». Dupã ce prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, a fost în zonã pentru a vedea care este situaþia realã ºi cum se poate rezolva problema, trenurile cu cãrbuni sunt pãzite de poliþiºti ºi jandarmi. Mai mult, jandarmii patruleazã în Aninoasa cu maºinile de intervenþie, pentru a descuraja orice
tentativã. În aceste condiþii, rromilor le-a rãmas doar sã sorteze cãrbunele pe care îl mai au adunat pe lângã case, dar asta doar când jandarmii se îndepãrteazã de cartierul în care locuiesc. Iar cei care cumpãrã în continuare huilã de la ei o fac mai pe ferite ºi acoperã cu pãturi sacii cu cãrbune, aºa încât sã nu poatã fi vãzuþi de la drumul mare. Mãsurile fãrã precedent pânã acum au fost luate
BVC-ul CNH, publicat în Monitorul Oficial ichete T cadou, dar ºi disponibilizãri în noul buget. BVC-ul Companiei Naþionale a Huilei a fost publicat în Monitorul Oficial. Dupã aprobarea în ºedinþa de Guvern de miercuri a bugetului de venituri ºi cheltuieli al CNH, acum hotãrârea a fost publicatã ºi în Monitorul Oficial.
heltuieli mai mari decât veniturile
C
Conform datelor publicate în Monitorul Oficial din data de 12 septembrie 2012, cheltuielile Companiei sunt mult mai mari decât veniturile. Astfel, la capitolul venituri Compania figureazã cu 695.552 mii lei, iar cheltuielile sunt de 1.035.648 mii lei. În
acest caz, Compania figureazã cu pierderi de 340.096 mii de lei. Una rece, una caldã...disponibilizãri ºi tichete cadou Conform documentului, angajaþii
Companiei vor beneficia ºi de tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr.193/2006. Valoarea acestora este de 11.450 mii lei. Tot în cadrul actului normativ s-a aprobat ºi suma pentru disponibilizãrile din acest an. Este vorba de cheltuielile cu plãþile compensatorii conform CCM aferente disponibilizãrilor potrivit programelor de disponibilizãri din
acest an. La începutul anului, Comisia Europeanã a aprobat subvenþia pentru anul în curs pentru Compania Naþionalã a Huilei. În acest caz, pânã la sfârºitul anului 250 de mineri de la minele neviabile vor trebui sã pãrãseascã sistemul. Valoarea alocatã în Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli (BVC) al Companiei pentru disponibilizãrile din acest an este de 7500 mii lei. Raul IRINOVICI
CJ Hunedoara se pregãteºte pentru începerea ºcolii upã fructe, instituþia judeþeanã a achiziþionat ºi laptele elevilor
D
Consiliul Judeþean Hunedoara a finalizat procedurile de achiziþie pentru produsele lactate ale elevilor. Cei de la insitutia judeþeana au incheita un contract pentru “furnizare produse lactate pentru elevii din clasele I – VIII din învãþãmântul de stat ºi privat, precum ºi pentru copiii preºcolari din grãdiniþele de stat ºi private cu pro-
furturile cu tona, la zeci sau chiar sute de saci de cãrbune, care ajuns de regulã în judeþele din sudul þãrii. Iar reprezentantul Guvernului în teritoriu a anunþat cã, pentru prima oarã, CFR Marfã este dispus sã se constituie parte civilã în aceste dosare care vizeazã furturile de huilã ºi sã se îndrepte împotriva celor care periodic atacã garniturile de tren. ªi asta pentru a se încerca limitarea furturilor pe cât posibil. “Am luat legãtura cu CFR Marfã, am luat legãtura cu inspectorul ºef adjunct de la Poliþie ºi cu inspectorul ºef de la Jandarmi, urmând ca, împreunã, sã montorizãm atât situaþia din zonã, referitoare la sancþiunile pe care le vor aplica persoanelor care au furat cãrbune din garniturile de tren. De asemenea, am înþeles cã CFR Marfã se va constitui parte civilã, iar asta înseamnã cã vor fi mai multe dosare penale. (…) Punctul nevralgic este al transportatorului, respectiv al CFR Marfã, care nu ia mãsurile necesare pentru ca aceste vagoane cu cãrbune sã ajungã intacte la destinaþie”, a precizat prefectul Sorin Vasilescu. Car men COSMAN
gram normal de 4 ore, din judeþul Hunedoara în anul ºcolar 2012 – 2013, inclusiv elevii din clasa pregãtitoare 40.764 de porþii de produse lactate/zi x 178 de zile (în anul ºcolar 2012-2013) = 7.255.992 porþii de produse lactate”. Valoarea contractului este de 4.522.656,04 RON ºi a fost atribuit mai multor firme. Contractul a fost împãrþit în mai multe componente, în funcþie de zonele judetului Hunedoara. Reprezentanþii CJ Hunedoara au cumpãrat o cantitate de 31.414 de mere pe zi pentru o perioadã de 94 de zile. Asta înseamnã, în total 2.952.916 de porþii de mere. Valoarea contractului este de peste 738 de mii de lei. Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului |Luni, 17 septembrie 2012
8 Actualitate
Pentru unii mai mult, pentru alþii mai puþin… sau chiar deloc! onsilierii judeþeni s-au întâlnit sãptãmâna trecutã într-o ºedinþã extraordinarã pentru a vota repartizarea pe localitãþi a sumelor defalcate din TVA ºi a celor din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru achitarea arieratelor ºi susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi a proiectelor de infrastructurã pe anul în curs.
C
Valoarea totalã a sumelor alocate depãºeºte suma de 3.000.000 de lei. La repartizare au fost sãrite din schemã mai multe localitãþi conduse de primari PD-L ºi UNPR. Consilierul judeþean Dorin Gligor, liderul PD-L Hunedoara, a solicitat ca în lista de finanþare sã fie prinse ºi localitãþile conduse de primari democrat-liberali, considerând cã repartizarea s-a fãcut dupã criterii politice. În acest timp, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ, a declarat cã primãriile care nu au primit acum bani de la administraþia judeþului au beneficiat de unele sume de bani de la Executivul României, inclusiv în timpul guvernãrii USL. Primãria din Petroºani, deºi a solicitat acordarea sumei de 86.000 de lei, a primit, pânã la urmã, 50.000 de lei. Banii urmeazã a fi folosiþi pentru lucrãrile necesare modernizãrii centrului civic. “Nu doresc sã
comentez acest subiect legat de repartizarea unor sume de bani de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Pot sã spun doar cã noi am solicitat 86.000 de lei ºi am primit 50.000. Au fost unele voci care au spus cã dacã primãriile cu primari din partea PD-L au primit bani de la Guvern, la începutul acestui an, celelalte trebuiau sã primeascã, acum, bani de la Consiliul Judeþean”, a declarat Tiberiu Iacob
Educatie 9
La unii mai repede, la alþii mai târziu acã la unele unitãþi ºcolare din Valea Jiului mobilierul destinat claselor pregãtitoare a venit din timp, la altele a sosit abia pe ultima sutã de metri.
D
– Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În parantezã fie spus, la ultima repartizare de fonduri de la CJ Hunedoara, nu au primit bani (deloc) municipiul Hunedoara, oraºele Geoagiu ºi Petrila ºi comunele Baru, Blãjeni, Bunila, Mãrtineºti, Rãchitova, Ribiþa, Romos, ªoimuº ºi Vaþa de Jos. În acest timp, cele
mai mari sume au fost repartizate oraºelor Cãlan ºi Simeria, câte 200.000 de lei pentru fiecare dintre acestea,
oraºului Haþeg – 190.000 de lei ºi comunei Ghelari 180.000 de lei. Mir cea NISTOR
Printre acestea din urmã se numãrã ºi ªcoala Generalã „Avram Stanca” din Petroºani unde bãncuþele ºi mesele au apãrut cu doar câteva zile înainte de debutul noului an ºcolar. Vinerea trecutã, încã, se lucra din plin la ansamblarea acestora pentru ca micuþii de 6 ani sã dispunã de toate condiþiile necesare luni, 17 septembrie, ziua în care vor veni pentru prima oarã la ºcoalã.
Principalul este cã au ajuns, astfel cã micuþii care vor intra pentru prima datã pe porþile unei ºcoli vor avea tot ceea ce este necesar pentru buna derulare a orelor”, a declarat Robert Hummel, director ªcoala Generalã „Avram Stanca” Petroºani. Aici vor funcþiona douã clase pregãtitoare, în acestea fiind înscriºi 44 de copii. Mir cea NISTOR unde funcþioneazã ºi un supermarket, dar hingherii nu au þinut cont de aceste aspecte. Cu ajutorul unor cleºti de fier, cei doi tineri au prins un patruped – unul de gât, iar cel de a-l doilea de burtã, ºi l-au înghesuit într-o cuºcã unde mai era deja un
Hingheri cu porþia pe strãzile din Petroºani âinii comunitari din Petroºani sunt C strânºi de hingheri ºi duºi în adãpostul amenajat în Cartierul Colonie.
Neplãcut este cã toatã aceastã procedurã are loc la lumina zilei, iar hingherii nu þin cont de „spectacolul” pe care îl oferã trecãtorilor, ori cã încurcã de-a dreptul circulaþia. Câini care schelãlãie înfiorãtor, o mulþime de privitori ºi circulaþia blo-
catã. Acesta a fost spectacolul oferit de doi hingheri care se „luptau” sã captureze un câine comunitar ºi sã-l încarce în maºinã pentru a-l duce la adãpostul din Colonie. Întreaga scenã a avut loc ziua, în zona Liceului Economic din Petroºani
maidanez capturat. Mai mult, nu i-a interesat nici faptul cã restul animalelor din
haitã, speriate, au ajuns direct în stradã, printre maºini, încurcând circulaþia. Pãrerilor trecãtorilor sunt, ca de obicei, împãrþite. Unii se bucurau cã animalele sunt strânse de pe strãzi, alþii, în schimb, considerã cã acest lucru trebuie fãcut, dar nu chiar ziua, pentru cã metodele de capturare sunt destul de barbare. Când ºi-au terminat treaba, cei doi hingheri au plecat mai departe cu tot cu „preþioasa” încãrcãturã. Unii se întrebau, însã, de ce nu au luat toatã haita, dacã tot s-au apucat de treabã ºi oricum au încurcat circulaþia. Rãspunsul e simplu: maºina e atât de micã încât încap doar douã cuºti în ea. Car men COSMAN
Trenurile cu huilã pãzite mai cea ca lingourile de aur dupã ce, la finele sãptãmânii trecute, o garniturã cu huilã a ajuns la destinaþie fãrã mai mult de 15 tone de huilã. De la Preparaþia Coroieºti trenul a plecat cu 1936 de tone, dar când a ajuns la termocentrala Mintia avea mai puþin de 15,150 de tone de cãrbune, care s-au „volatilizat” pe drum. Reamintim cã, dupã un raid de proporþii al hoþilor de huilã în Gara Iscroni, prefectul Sorin Vasilescu s-a întâlnit cu factorii responsabili chiar în zona Coloniei de rromi. ªi asta pentru cã, de la un fenomen social, în care oamenii furau un sac – doi ca sã aibã cu ce se încãlzi sau pentru a-ºi cumpãra o pâine, acum s-a ajun s la
agoanele cu cãrbune care tranziteazã staþia CFR Iscroni sunt pãzite cu poliþiºti ºi jandarmi, aºa încât sã nu mai poatã fi atacate de “haiducii huilei”, adicã hoþii care sar din mers în garnituri ºi descarcã huila. Asta dupã ce prefectul de Hunedoara a promis mãsuri dure în acest cazuri.
V
Jale mare în colonia de rromi din Iscroni – Aninoasa, care au rãmas fãrã « obiectul muncii ». Dupã ce prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, a fost în zonã pentru a vedea care este situaþia realã ºi cum se poate rezolva problema, trenurile cu cãrbuni sunt pãzite de poliþiºti ºi jandarmi. Mai mult, jandarmii patruleazã în Aninoasa cu maºinile de intervenþie, pentru a descuraja orice
tentativã. În aceste condiþii, rromilor le-a rãmas doar sã sorteze cãrbunele pe care îl mai au adunat pe lângã case, dar asta doar când jandarmii se îndepãrteazã de cartierul în care locuiesc. Iar cei care cumpãrã în continuare huilã de la ei o fac mai pe ferite ºi acoperã cu pãturi sacii cu cãrbune, aºa încât sã nu poatã fi vãzuþi de la drumul mare. Mãsurile fãrã precedent pânã acum au fost luate
BVC-ul CNH, publicat în Monitorul Oficial ichete T cadou, dar ºi disponibilizãri în noul buget. BVC-ul Companiei Naþionale a Huilei a fost publicat în Monitorul Oficial. Dupã aprobarea în ºedinþa de Guvern de miercuri a bugetului de venituri ºi cheltuieli al CNH, acum hotãrârea a fost publicatã ºi în Monitorul Oficial.
heltuieli mai mari decât veniturile
C
Conform datelor publicate în Monitorul Oficial din data de 12 septembrie 2012, cheltuielile Companiei sunt mult mai mari decât veniturile. Astfel, la capitolul venituri Compania figureazã cu 695.552 mii lei, iar cheltuielile sunt de 1.035.648 mii lei. În
acest caz, Compania figureazã cu pierderi de 340.096 mii de lei. Una rece, una caldã...disponibilizãri ºi tichete cadou Conform documentului, angajaþii
Companiei vor beneficia ºi de tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr.193/2006. Valoarea acestora este de 11.450 mii lei. Tot în cadrul actului normativ s-a aprobat ºi suma pentru disponibilizãrile din acest an. Este vorba de cheltuielile cu plãþile compensatorii conform CCM aferente disponibilizãrilor potrivit programelor de disponibilizãri din
acest an. La începutul anului, Comisia Europeanã a aprobat subvenþia pentru anul în curs pentru Compania Naþionalã a Huilei. În acest caz, pânã la sfârºitul anului 250 de mineri de la minele neviabile vor trebui sã pãrãseascã sistemul. Valoarea alocatã în Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli (BVC) al Companiei pentru disponibilizãrile din acest an este de 7500 mii lei. Raul IRINOVICI
CJ Hunedoara se pregãteºte pentru începerea ºcolii upã fructe, instituþia judeþeanã a achiziþionat ºi laptele elevilor
D
Consiliul Judeþean Hunedoara a finalizat procedurile de achiziþie pentru produsele lactate ale elevilor. Cei de la insitutia judeþeana au incheita un contract pentru “furnizare produse lactate pentru elevii din clasele I – VIII din învãþãmântul de stat ºi privat, precum ºi pentru copiii preºcolari din grãdiniþele de stat ºi private cu pro-
furturile cu tona, la zeci sau chiar sute de saci de cãrbune, care ajuns de regulã în judeþele din sudul þãrii. Iar reprezentantul Guvernului în teritoriu a anunþat cã, pentru prima oarã, CFR Marfã este dispus sã se constituie parte civilã în aceste dosare care vizeazã furturile de huilã ºi sã se îndrepte împotriva celor care periodic atacã garniturile de tren. ªi asta pentru a se încerca limitarea furturilor pe cât posibil. “Am luat legãtura cu CFR Marfã, am luat legãtura cu inspectorul ºef adjunct de la Poliþie ºi cu inspectorul ºef de la Jandarmi, urmând ca, împreunã, sã montorizãm atât situaþia din zonã, referitoare la sancþiunile pe care le vor aplica persoanelor care au furat cãrbune din garniturile de tren. De asemenea, am înþeles cã CFR Marfã se va constitui parte civilã, iar asta înseamnã cã vor fi mai multe dosare penale. (…) Punctul nevralgic este al transportatorului, respectiv al CFR Marfã, care nu ia mãsurile necesare pentru ca aceste vagoane cu cãrbune sã ajungã intacte la destinaþie”, a precizat prefectul Sorin Vasilescu. Car men COSMAN
gram normal de 4 ore, din judeþul Hunedoara în anul ºcolar 2012 – 2013, inclusiv elevii din clasa pregãtitoare 40.764 de porþii de produse lactate/zi x 178 de zile (în anul ºcolar 2012-2013) = 7.255.992 porþii de produse lactate”. Valoarea contractului este de 4.522.656,04 RON ºi a fost atribuit mai multor firme. Contractul a fost împãrþit în mai multe componente, în funcþie de zonele judetului Hunedoara. Reprezentanþii CJ Hunedoara au cumpãrat o cantitate de 31.414 de mere pe zi pentru o perioadã de 94 de zile. Asta înseamnã, în total 2.952.916 de porþii de mere. Valoarea contractului este de peste 738 de mii de lei. Raul IRINOVICI
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului |Luni, 17 septembrie 2012
S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.
anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru oraºul Petroºani 10:00 - 15:00. Zona afectatã este str. 22 Decembrie. Motivul restricþiei este înlocuire reþea de distribuþie apa potabilã str. 22 Decembrie. DN 66 Haþeg - Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti - Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel - Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº - Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu
Amplasarea Radarelor în judeþul Hunedoara
Luni 17 Septembrie 2012
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP
17 septembrie 2012
S-ar putea sã fiþi nemulþumit de atmosfera creatã la locul de muncã de un coleg. Evitaþi speculaþiile ºi nu vã angajaþi în discuþi aprinse. Dorinþa de independenþã vã poate îndepãrta de prieteni.
Este posibil sã aveþi probleme la serviciu, dacã nu respectaþi indicaþiile ºefilor. Amânaþi tranzacþiile financiare ºi deciziile importante în afaceri! Ar fi bine sã comunicaþi mai mult cu persoana iubitã.
Sunteþi plin de energie ºi reuºiþi sã duceþi la bun sfârºit o lucrare mai veche. Nu vã grãbiþi sã refuzaþi o propunere de colaborare! Consultaþi-vã cu o persoanã cu experienþã. Dacã nu sunteþi atent, puteþi declanºa o ceartã în familie.
Sunteþi nemulþumit de atitudinea celor din jur ºi riscaþi sã deveniþi impulsiv. Dupã-amiazã, primiþi o sumã importantã de la o rudã apropiatã. S-ar putea, însã, ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord sã cumpãraþi un obiect de valoare.
S-ar putea sã vã certaþi cu persoana iubitã, pentru cã vã înþelege greºit. Încercaþi sã lãmuriþi lucrurile cu calm! Dupãamiazã aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte pentru a rezolva probleme de afaceri. Evitaþi speculaþiile financiare.
Un prieten vã ajutã sã clarificaþi o neînþelegere cu persoana iubitã, apãrutã din cauza unor bârfe. Aveþi rãbdare! Totul va reveni repede la normal. Nu ignoraþi sfaturile celorlalþi, doar din dorinþa de a vã demonstra independenþa.
Nu reuºiþi sã vã încadraþi în programul de la serviciu, spre nemulþumirea ºefilor ºi a colegilor. Vã cam lipseºte entuziasmul, ceea ce ar putea sã vã creeze neplãceri ºi în familie. Încercaþi sã îi înþelegeþi pe cei din jur.
Ca sã evitaþi un scandal, nu luaþi nici o decizie în pripã. Vã enervaþi la serviciu, pentru cã nu reuºiþi sã vã terminaþi treaba la timp. Apelaþi la ajutorulul colegilor! Ar fi bine sã îi arãtaþi persoanei iubite mai multã afectivitate.
Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, puteþi sã fiþi optimist: totul se va derula conform planurilor. Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune, dar este posibil sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã, dacã refuzaþi ajutorul unei rude.
Ar fi bine sã daþi dovadã de mai multã diplomaþie. Ascultaþi ºi pãrerile celor din jur! Aveþi multe de fãcut, atât acasã, cât ºi la serviciu, dar se pare cã nu sunteþi în formã. Sunteþi irascibil ºi riscaþi sã vã luaþi la ceartã cu cei din jur.
Nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere în faþa prietenilor ºi a partenerului de viaþã. Gândiþi-vã de douã ori înainte de a spune ceva, mai ales când vã cer sfaturi! Nu vã lãsaþi acaparat de problemele personale!
Ar fi bine sã vã rezolvaþi dimineaþa problemele importante, când aveþi mai multã energie. În a doua parte a zilei, dorinþa dumneavoastrã de libertate poate sã ducã la o deteriorare a relaþiilor cu persoana iubitã ºi chiar la o despãrþire.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului |Luni, 17 septembrie 2012 urmã cu câteva zile m-am întâlnit întâmplãtor cu un grup de cunoscuþi ºi aºa cum peste tot se discutã politicã nici aceºtia nu fãceau altceva, atrãgându-mã în acele discuþii cu subiect politic.
În
Nu am sã fac cunoscut numele persoanei care a devenit foarte agresivã verbal faþã de mine ºi pentru cã nu rezonam politic mi s-a adresat cu urmãtoarele cuvinte: „Tu vorbeºti, care eºti pedelist al familiei Ridzi?!”, deºi ºtia foarte bine cã nu fac parte din nici un partid politic. M-am trezit astfel cã nu pot sã am dreptul la opinii doar dacã sunt membru al unui partid simpatizat de aceastã persoanã, aspect care mi se pare nefiresc într-o societate normalã. Respectiva persoanã s-a supãrat cel mai tare atunci când nu a putut sã-mi rãspundã la întrebarea: „Ce rãu þi-a fãcut familia Ridzi, sau dacã ºtii pe cineva la care au fãcut rãu?”. Nu m-am putut abþine pânã nu i-am (re)amintit cã deputatul Monica Iacob Ridzi s-a implicat efectiv în rezolvarea multor probleme ale
e luni, sãptãmâna se desfãºoarã în Hunedoara sub semnul mobilitãþii. Sub sloganul „Transportul urban pe calea cea bunã”, vor avea loc mai multe manifestãri la care oricine poate sã participe.
D
În perioada 16 – 22 septembrie se desfãºoarã Campania „Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii”. În 2012, “Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii”
De ce unii dintre noi suntem nedrepþi?
Colegiului de Est ºi ale întregului Colegiu Valea Jiului, având rezultate evidente. O problemã importantã pe care a rezolvat-o a fost aceea de repunere în drepturi a pensionarilor din Valea Jiului privind alocaþia cotei de cãrbuni ºi a tarifului preferenþial la energia electricã pentru consumul casnic, drepturi sistate o lungã perioadã de timp. De asemenea i-am (re)amintit ºi despre alte aspecte de care a beneficiat Colegiul de Est (Telegondola din Parâng ca obiectiv turistic, s-a facilitat ca
Spitalul din Petrila sã redevinã funcþional pe anumite secþii etc) datoritã implicãrii deputatului MIR cât ºi a primarului municipiului Petroºani. La un moment, persoana al cãrui nume nu-l divulg se chinuia sã inducã o idee asupra motivului susþinerilor mele evidente. Am înþeles unde bãtea, de aceea îi transmit încã o datã sã fie liniºtit pentru cã nu am niciun interes ascuns, de care aº putea fi pe nedrept bãnuit, chiar precizez cã de când este primar domnul Iacob Ridzi nu am fost nici mãcar într-o audi-
enþã pentru a solicita vreun favor. Sunt de vârsta generaþiei pãrinþilor familiei Iacob Ridzi, oameni onorabili ai Vãii Jiului, pe care i-am ºi cunoscut personal. Trebuie sã þinem cont cã nu este cinstit sã te trezeºti vorbind aiurea, doar pentru cã nu-þi place de partidul din care face parte cineva. În campaniile electorale trecute, cum bine se ºtie, au fost candidaþi care ºi-au atacat contracandidaþii într-un mod bãdãran, dezgustãtor, neocolind nici membri
Sãptãmâna mobilitãþii hunedorene are sloganul „Transportul urban pe calea cea bun㔺i este o campanie despre mobilitatea urbanã sustenabilã, organizatã cu susþinerea politicã ºi financiarã a Direcþiei Generale pentru Mediu ºi Transport a Comisiei Europene. Având în vedere cã nevoile de mobilitate cresc ºi nevoia de a reduce drastic emisiile de gaze devine din ce în ce mai presantã, oraºele trebuie sã fie inovative ºi prospective. Ele trebuie sã dezvolte o viziune pentru un sistem de transport urban
care satisface nevoile de mobilitate, protejeazã mediul ºi face oraºul un loc mai bun unde sã trãim. „Primãria municipiul Deva va organiza, în acest scop, în data de 16.09.2012 între orele 10:0016:00, în Piaþa Victoriei, un centru de biciclete de unde cetãþenii oraºului cu vârsta de peste 14 ani pot folosi, pe baza unui act de identitate, bicicletele Primãriei municipiului Deva în mod gratuit. Sub egida „Clubului Sportiv Fãerag”, bicicliºtii organizaþiilor care practicã ciclismul, vor desfãºura,
la ora 10:00, un tur demonstrativ cu
familiilor acestora. Se cunoaºte bine candidatul câºtigãtor la Primãria din Petroºani, care a abordat altfel campania electoralã, fãrã jigniri, dând dovadã de educaþie ºi bun simþ. Nu este îndeajuns sã ai inteligenþã care în lipsa înþelepciunii devine maleficã. Sã fi înþelept este atunci când pe lângã inteligenþã ai ºi bunul simþ, de care unii duc lipsã. P.S: partenerul meu de discuþii contradictorii a devenit atât de înverºunat ºi agitat încât nu mai înþelegeam ce spune pentru cã vorbea atât de repede încât putea spune într-un minut câte sunt scrise într-un ziar. Totuºi, am reuºit sã înþeleg cã supãrarea a fost atât de mare încât l-a determinat sã mã avertizeze cã „De acum încolo nu te mai cunosc. Am terminat cu tine!”. Doresc sã respect voinþa unor astfel de persoane, rãspunzând prin urmãtoarea epigramã: N-am sã mã supãr când mã-împroºti, Cu rãutatea ºi minciuna, Am învãþat dintotdeauna, Sã mã despart rãzând de proºti!
bicicletele, purtând însemnele campaniei în zona pietonalã pe strada 1
Decembrie”, se aratã într-un comunicat remis de DSP Hunedoara. Acþiunile campaniei sunt orientate spre informarea populaþiei care este încurajatã sã înþeleagã de ce rolul miºcãrii ºi al sportului sunt atât de importante pentru bunãstarea fizicã ºi mentalã a cetãþenilor. Strategia Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii ºi a Ministerului Sãnãtãþii din România este de a cola-
Petre LUNGOCI bora cu administraþiile locale pentru a face oraºele
primitoare pentru oameni, de a-i încuraja spre o viaþã comunitarã ºi personalã activã, favorabilã sãnãtãþii ºi muncii. Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara va difuza pliante la festivitatea de deschidere din Deva, precum ºi în oraºele importante ale judeþului, pentru a mobiliza populaþia la un stil de viaþã activ ºi sãnãtos. Diana MITRACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului |Luni, 17 septembrie 2012
Zeci de turiºti strãini vin sã admire Parângul arângul nu înseamnã doar schi lucru dovedit de zecile de turiºti strãini care vine în extrasezon pentru drumeþii montane ºi sãlbãticia muntelui.
P
Nu se comparã cu Retezatul însã din ce în ce mai mulþi pasionaþi de drumeþii montane ajung în Parâng, unde fac trasee de creastã ori merg sã viziteze lacurile aflate la circa 2000 de metri altitudine. În mare parte sunt strãini, cehi, polonezi, unguri dar ºi români, iar toþi se aratã
încântaþi de alegerea fãcutã ºi spun cã Munþii Parâng sunt printre cei mai frumoºi. „Nu sunt foarte mulþi ca sã spui cã e agitaþie, sunt zeci de turiºti strãini ºi vin în special la sfârºit de sãptãmânã. Fac trasee, drumeþii ºi cautã sã se relaxeze ºi sã profite de aerul curat”, spune ºeful Serviciului Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida. Pe viitor, odatã cu finalizarea proiectului privind dezvoltarea domeniului schiabil din Staþiunea Parâng,
administraþia vrea sã atragã vizitatori ºi în extrasezon, adicã pe timp de varã. Deja sunt proiecte pentru diferite competiþii montane de
talie internaþionalã dar ºi alte activitãþi care sã-i convingã pe turiºti cã staþiunea poate oferi mai mult decât pârtii de schi. Maximilian GÂNJU
S-a declanºat procedura. Acordul de mediu pentru Certej va fi anulat cordul de mediu pentru exploatarea de al Certej a fost emis fãrã respectarea procedurilor legale. Aceasta este punctul de vedere al ministrului Mediului, Rovana Plumb, iar primul ministru a anunþat cã va dispune anularea acestuia.
A
În cazul acordului de mediu pentru exploatarea auriferã de la Certej, emis de Agenþia regionalã de Mediu Timiºoara, nu s-au respectat toate procedurile legale. „În ºedinþa de Guvern, doamna ministru ne-a informat cã acel aviz pentru zona Certej s-a eliberat fãrã respectarea procedurilor legale ºi in mod clar va fi anulat. Cel mai grav este cã ºefa de acolo, fãrã niciun fel de control din partea Guvernului ºi a Ministerului a rezolvat o problema care tine de programul de guvernare al PDL. (…) Existã o procedurã legalã prin care se poate anula ºi aceasta a fost declanºatã”, a declarat premierul Victor Ponta la Tulcea, cu ocazia unei întâlniri cu liderii locali.
Emiterea acordului de mediu pentru viitoarea exploatare auriferã de la Certej a stârnit un imens scandal, dupã ce douã organizaþii de mediu au protestat împotriva acestuia, din cauzã cã, spun ei, procedura se bazeazã pe cianuri. La Certej, exploatarea zãcãmântului de aur ar urma sã fie fãcutã de cãtre compania canadianã Eldorado Gold Corporation, care, prin intermediul societãþii Deva Gold, a primit acordul de mediu din partea Agenþiei Regionale pentru Protecþia Mediului
Timiºoara. Ministrul Rovana Plumb a dispus prin ordin verificarea, în regim urgenþã, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej ºi a precizat încã de la acea datã cã, dacã se va constata cã acordul nu a fost emis în conformitate cu legea, acesta se va anula. Potrivit proiectului, exploatarea auriferã de la Certej se va întinde pe o suprafaþã de 456 de hectare, iar aici ar fi procesate 45 de milioane de tone de minereu cu o concentraþie de 1,8 g de aur pe tonã. Reziduurile rezultate dupã prelucrare, inclusiv cele cu cianurã ºi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaþã totalã de 63 de hectare. Conform informaþiilor oficiale, principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie minierã canadianã, listatã la bursa din Vancouver, care opereazã ºi în Grecia, Turcia, China ºi Brazilia. Compania minierã a preluat, în decembrie 2011, European Goldfields, care deþinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acþiuni fiind
deþinute de compania Minvest Deva. Car men COSMAN
Week-end cu accidente ºi alcool la volan oliþiºtii hunedoreni de P la circulaþie au avut un sfârºit de sãptãmânã plin de evenimente. Astfel, duminicã dimineaþa, în jurul orei 03:15, un echipaj de poliþie rutierã a oprit, pe bulevardul 22 Decembrie din Deva, autoturismul condus de Sorin B., de 36 de ani, din Timiºoara. În urma testãrii cu aparatul etilotest a conducãtorului auto, a rezultat o concentraþie de 0,45 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Conducãtorul auto a refuzat recoltarea probelor biologice de sânge necesare stabilirii alcoolemiei. În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru conducerea, pe
drumurile publice, a unui autovehicul, având o concentraþie alcoolicã peste limita legalã ºi refuzul recoltãrii probelor biologice. Pe de altã parte, douã accidente grave au dus la rãnirea gravã a douã persoane. Ambele s-au produs pe DN7 din cauza neadaptãrii vitezei de deplasare la condiþiile de carosabil umed. În ambele cazuri au fost întocmite dosare de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã.