CVJ, Nr. 169, Miercuri 18 iulie 2012 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 169

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 18 iulie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Un camion rãsturnat dezvãluie

afacerile cu lemn fãrã acte

Dosarul „Amantul familiei”.

Sucilã a furat banii de la firma soþului Angelei Stoica oliþistul Adrian Sucilã arestat preventiv pe 29 de zile pentru sãvârºirea infracþiunilor de act sexual cu un minor, corupþie sexualã ºi furt – a comis aceste fapte profitând de naivitatea fiului viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, în vârstã de 16 ani.

>>> PAGINA A 3-A

Injectat cu adrenalinã, Buhãescu vrea paradis pentru investitori upã ce a fost reales, primarul Uricaniului, Dãnuþ Buhãescu, parcã a fost injectat cu adrenalinã prin Grecia, din cauza cãreia ºi-a întârziat învestitura.

>>> PAGINA A 5-A

umai ghinion sã nu ai, mai ales când te ºtii cu musca pe cãciulã. O maºinã încãrcatã cu lemne, pentru care proprietarul a recunoscut cã nu are acte, s-a rãsturnat într-o râpã adâncã de cel puþin 8 metri. Un posibil accident de circulaþie produs în zona Motelului Gabrinus de pe raza oraºului Aninoasa, a scos la ivealã posibile afaceri cu lemn fãrã acte legale.

PAGINA A 3-A

Trei oraºe din Valea Jiului sunt incluse într-un program pilot derulat de ONU ºi MDRT >>> PAGINILE 8-9

Turism eco la Câmpu lui Neag? roprietarii de cabane de la poarta de intrare în Parcul Naþional Retezat, respectiv Câmpu lui Neag, n-au renunþat la intenþia lor de a obþine certificarea Pan Parks.

>>> PAGINA 12

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 iulie 2012

Atenþie se trage! Primãria municipiului Petroºani, aduce la cunoºtinþa populaþiei cã în data de

25 IULIE 2012, ÎNTRE ORELE 09.00 - 14.00, I.J.J. Hunedoara va executa ºedinþe de tragere în poligonul Maleia.

Pentru buna desfãºurare a acestor activitãþi ºi prevenirea accidentelor vã rugãm sã respectaþi urmãtoarele reguli din zona poligonului: - respectaþi tabliþele ºi panourile instalate pe cãile de acces spre poligon, fanionul roºu instalat pe stâlpul din adâncimea poligonului, precum ºi indicaþiile personalului militar aflat în pazã; - informaþi-vã asupra pericolului la care vã expuneþi la intrarea în zona poligonului pe timpul executãrii ºedinþelor de tragere.

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT DEPOZIT Str. Lunca, Nr. 100, Preþ foarte avantajos Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI anunþã cã pe perioada de cod portocaliu, persoanele care sunt într-o situaþie de urgenþã pot apela numãrul de telefon 0254.541.114 din cadrul Primãriei municipiului Petroºani pentru a fi ajutate. Primar, Tiberiu Iacob-Ridzi

Întocmit, Mãlina Neluþu

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Reglare de conturi 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 15:00 Rãzboinicul (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan 17:00 Aventurile lui Tarzan 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Fosta mea iubire (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Zbor de noapte

22:30 ªtirile Pro TV 23:15 Mesaje de dincolo

Prima TV 9:30 Praf de puºcã, trãdare ºi complot (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn

13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Praf de puºcã, trãdare ºi complot 17:00 Trãsniþii 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Obsesia 22:15 Trãsniþii

TVR 1 10:15 Dincolo de celebritate 10:30 Dãnutz S.R.L. Prima parte 11:30 Dãnutz S.R.L. Partea a doua 12:30 Lumea modei 12:45 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 13:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 România olimpicã 17:40 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului: Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Dr. House 21:55 Dr. House 22:50 Lumea modei (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012 umai ghinion sã nu ai, mai ales când te ºtii cu musca pe cãciulã. O maºinã încãrcatã cu lemne, pentru care proprietarul a recunoscut cã nu are acte, s-a rãsturnat într-o râpã adâncã de cel puþin 8 metri.

Un posibil accident de circulaþie produs în zona Motelului Gabrinus de pe raza oraºului Aninoasa, a scos la ivealã posibile afaceri cu lemn fãrã acte legale. Din fericire nu au fost victime, dar investigaþiile efectuate de poliþiºti s-au transformat într-o piesã de I.L. Caragiale, cu accente tragi-comice. Totul a început cu un apel la 112, dar miercuri seara, care anunþa cã un camion încãrcat cu lemne s-a rãsturnat într-o râpã de pe marginea drumui care duce spre Motel Gambrinus. Imediat la faþa locului au sosit echipaje ale Poliþiei Aninoasa, Ambulanþei Petroºani dar ºi o maºinã a Detaºamentului de Pompieri care au scotocit zona zeci de minute pentru a vedea dacã nu

Un camion rãstur n a t dezvãluie afacerile cu lemn fãrã acte cumva ºoferul autovehiculului ori o altã persoanã au fost prinºi sub camion. Abia atunci s-a aflat cã maºina este cãzutã de ore bune în râpã ºi cã persoana care era înãuntru a pãrãsit imediat locul accidentului. La faþa locului a fost chemat

de urgenþã proprietarul maºinii, un bãrbat din Petrila, Auricã Harpone ºi, dupã ce s-a lãsat îndelung aºteptat de poliþiºti, acesta a oferit o demonstraþie demnã de Cascadorii Râsului, din care, totuºi, s-a desprins un amãnunt extrem de important: bãrbatul nu avea acte pentru lemnul de foc aflat în remorcã.

plecat singurã la vale, dar a luat ºi curba!

Harpone le-a declarat oamenilor legii cã maºina staþiona încã de sâmbãtã la intrarea pe drumul forestier care duce spre cele douã parchete de exploatare a lemnului din pãdure, iar ºoferul ºi încã un bãrbat, ajutor al acestuia, au dormit în cabinã. Ieri camionul a fost încãrcat cu lemn care urma sã ajungã… la oricine doreºte lemn de foc,

Dosarul „Amantul familiei”.

Sucilã a furat banii de la firma soþului Angelei Stoica oliþistul Adrian Sucilã - arestat preventiv pe 29 de zile pentru sãvârºirea infracþiunilor de act sexual cu un minor, corupþie sexualã ºi furt – a comis aceste fapte profitând de naivitatea fiului viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica, în vârstã de 16 ani,

Potrivit informaþiilor furnizate de Biroul de informare publicã ºi relaþii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Adrian Sucilã ar fi comis furtul dupã ce l-a pãcãlit pe minor cã îi va cumpãra un telefon

mobil. Din probatoriul administrat în cauzã, pânã în acest moment al urmãririi penale, a rezultat faptul cã, în cursul anului 2012, Adrian Sucilã a abuzat de autoritatea ºi influenþa pe care o avea asupra fiului

Angelei Stoica, în vârstã de 16 ani, ºi l-a determinat pe acesta sã întreþinã raporturi sexuale cu el. Procurorii mai spun cã bãrbatul a sãvârºit de faþã de bãiatul acte cu caracter obscen. De asemenea, în perioada

dar a scãpat din frânã – susþine Auricã Harpone – a luat-o la vale (singur!) ºi a ajuns în prãpastie. „Maºina era parcatã acolo de sâmbãtã ºi a plecat singurã. Accidental a dat drumul la frânã. Maºina a trecut pe lângã mine, la vale. Nu am acte, pentru cã maºina nu trecuse de barierã (n.r. bariera care împiedicã accesul pe drumul forestier)”, a susþinut propri-

Recuperat din Retezat de salvamontiºti ºi jandarmi n bãrbat de 59 de ani, U din Timiºoara, a cerut disperat ajutorul jandarmilor

ºi salvamontiºtilor hunedoreni, dupã ce s-a 02-03.06.2012, Sucilã rãtãcit în zona l-a determinat pe minor Valea Rea din sã-l conducã la sediul masivul Retezat. firmei tatãlui sãu, de unde a sustras suma de 400 euro, promiþându-i ulterior minorului cã-i va achiziþiona un telefon mobil. Cercetãrile sunt continuate pentru stabilirea întregii activitãþi infracþionale ºi a tuturor împrejurãrilor producerii faptelor. Car men COSMAN

Echipele de salvare s-au împãrþit în douã ºi au pornit cãutãrile atât din partea de sus, cât ºi din partea de jos a vãii. Astfel, echipa Salvamont, aflatã în zona Pietrele, a pornit în cãutarea bãrbatului din partea de sus a vãii, iar jandarmii montani au cãutat în sens invers.

etarul autovehiculului în faþa poliþiºtilor aflaþi la faþa locului, dar ºi a presei. Bãrbatul a încercat sã ne convingã cã, din acelaºi motiv, nici lemnul nu este marcat. Ne-am dus ºi noi la bariera cu bucluc, sã vedem cine întocmeºte acolo acte pentru lemnul scos din pãdure ºi … surprizã! Evident cã nimeni! Cine se afla în maºinã în momentul în care aceasta s-a prãbuºit în afara drumului… greu de spus, pentru cã în opinia celui care deþine maºina ba nu era nimeni, ba era ºoferul, ba însoþitorul. Poliþiºtii l-au luat pe bãrbat cu ei ºi au plecat spre domiciliile celor doi, indicate de acesta, în miez de noapte, pentru a continua investigaþiile specifice.. Puse cap la cap, informaþiile sunt clare ºi deloc surprinzãtoare: din pãdurile Vãii Jiului se furã ca în codru. De fapt, imediat dupã ce oamenii legii au plecat din zonã, o altã maºinã încãrcatã cu lemne a coborât în trombã, la adãpostul întunericului. Pãdurile falnice de altã datã sunt tot mai chele, dar puþini sunt cei care sunt prinºi. ªi încã un amãnunt, deloc de neglijat: ºi pãdurarul a fost chemat la locul faptei, dar ºi nu ºi-a fãcut apariþia! Car men COSMAN Pe timpul acþiunii de cãutare, jandarmii montani ºi salvamontiºtii au þinut telefonic legãtura cu turistul rãtãcit ºi i-au recomandat sã aprindã un foc, astfel încât sã fie reperat mai uºor. În jurul orei 00.30, echipa Salvamont a ajuns lângã turistul rãtãcit, unde în scurt timp, au ajuns ºi jandarmii montani. „Mihai S. în vârstã de 59 ani, domiciliat în municipiul Timiºoara era într-o stare de sãnãtate bunã ºi nu necesitat îngrijiri medicale. Bãrbatul a fost condus la locul de cazare din zona Pietrele”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Bãrbatul a plecat în cursul zilei de 16 iulie 2012 pe traseele din masivul Retezat, dar pentru cã nu a gestionat corect durata drumeþiei nu a ajuns la cabanã pânã la lãsarea întunericului. Deºi avea lanternã, turistul a pãrãsit traseul marcat ºi s-a rãtãcit. Bãrbatul a fost gãsit într-o zonã împãduritã la 80 de metri de traseul turistic marcat. Carmen Carmen COSMAN

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 iulie 2012

oate trecerile la nivel cu calea feratã din municipiul Lupeni vor fi reabilitate de la începutul lunii viitoare anunþã edilii, dupã ce au convins proprietarii acestora sã înceapã reabilitarea lor.

Începând cu luna august a.c., trei treceri la nivel cu calea feratã din municipiul Lupeni vor fi reabilitate, inclusiv cea din zona Bãrbãteni care este un adevãrat coºmar pentru ºoferi. Pasajul de pe DN 66 A este locul unde s-au produs foarte multe accidente ºi în ciuda adreselor cãtre CFR, nu s-a luat nici o mãsurã. „Trec

Tr e c e r i l e p e s t e c a l e a f e r a t ã - c o º m a r u l ºoferilor din Lupeni de 20 de ori într-o zi peste pasajul acesta ºi de fiecare datã am impresia cã s-a mai stricat ceva la suspensie. Este o trecere în pantã ºi peste douã linii de cale feratã. Vizibilitatea este redusã ºi gropile te obligã sã circuli foarte încet. Trebuie sã fi atent sã nu vinã trenul pentru cã semnalele luminoase nu funcþioneazã ºi sã ai grijã ºi la gropi. Foarte mulþi au rãmas fãrã roþi ºi s-au blocat pe linia feratã dupã ce au trecut cu maºina mai tare”, spune ºoferul unui microbuz care face

transport în comun între Petroºani ºi Uricani. „Lucrãrile la trecerile la nivel cu calea feratã încep dupã data de ºase august. Vor fi refãcute trei pasaje inclusiv cel de la

Viscoza (Bãrbãteni). Lucrãrile sunt efectuate de cãtre o firmã privatã cãreia CFR i-a concesionat ruta feroviarã PetroºaniLupeni ºi de Compania Naþionalã a Huilei pentru cã

Oraºul Uricani nu are niciun bloc reabilitat termic alea Jiului, în general aratã ca o zonã gri, cu aspect sumbru ºi neîngrijt. În ultimii ani, puþine oraºe au reuºit sã-ºi mai

schimbe puþin aspectul, însã chiar ºi aºa, mai este mult de lucru. O localitate care în partea veche, cum este numitã de localnici,

eglementãrile care supraimpoziteazã autoturismele cu o capacitate cilindricã mai mare de 2000 de cm3, aduce anual la bugetul municipiului Petroºani circa 423 de mii de lei, cel puþin atât reiese estimarea Serviciului Taxe ºi Impozite Locale din Primãria Petroºani.

O sumã considerabilã intrã în bugetul local ºi de pe urma proprietarilor care au mai

blocurile gri-cenuºiu, aproape negre, faþadele scorojite de timp ºi nepãsarea, creeazã un ansamblu deprimant, este cu siguranþã Uricaniul, cel mai vestic oraº din Valea Jiului.

Aici, deºi existã un proiect depus spre finanþare pentru reabilitarea a 15 edificii, pânã acum, imaginea nu s-a schimbat cu nimic. Reprezentanþii administraþiei locale aºteaptã din anul 2010 Ok-ul pentru acest proiect de anvelopare, însã pânã acum nu au primit niciun rãspuns de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Edilii cred cã motivul pentru care nu au fost cuprinºi în planul de finanþare, este cel politic. “Sunt depuse studiile de fezabilitate, dar proiectul cred cã este pe undeva pe la Bucureºti. Avem speranþa ca în perioada care urmeazã, sã fie deblocat. Nu am primit finanþare pânã acum probabil din lipsã de fonduri, dar ºi din cauza criteriilor politice. Noi am fost cam daþi la o parte pânã acum, pentru cã, se ºtie faptul cã în Valea

Sute de mii de lei din suprataxarea bolizilor

multe case în baza aceluiaºi act care prevede un spor la impozitul pe imobile. Astfel, de la cei care deþin mai multe

locuinþe inspectorii fiscali adunã circa 70 de mii de lei anual. Maximilian GÂNJU

pasajul de lângã Palatul Cultural Minerul este pe linia industrialã a CNH”, declarã Gabriel Lungu, administrator public al municipiului Lupeni.

Jiului au fost acceptate multe ale proiecte. Nu aº vrea sã vã dau acum exemplu de localitãþi unde au fost reabilitate blocuri”, a declarat Corneliu Braia, viceprimarul Oraºului Uricani. La acest moment, în

Maximilian GÂNJU Oraºul Uricani, edificiul reabilitat termic este blocul 13, care a fost reconstruit de ANL. În afarã de acesta, niciun alt bloc nu este anvelopat. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012 oi susþine fiecare investitor care vrea sã vinã la Uricani, pentru cã este o susþinere reciprocã având în vedere cã ei vor crea locuri de muncã ºi automat se va dezvolta ºi oraºul” – Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Injectat cu adrenalinã, Buhãescu vrea paradis pentru investitori

”V

Dupã ce a fost reales, primarul Uricaniului, Dãnuþ Buhãescu, parcã a fost injectat cu adrenalinã prin Grecia, din cauza cãreia ºi-a întârziat învestitura. Vrea cu tot dinadisul sã demostreze cã poate ºi cã forþa politicã, cu influenþa aferentã, constã în realizãri ºi asta în lipsa banilor, cã oricine poate cu bani mulþi. Aºa cã Buhãescu a pornit cu declaraþii pitoreºti care sã aibã ecou, respectiv cã s-ar lega cu lanþuri de clãdirea Guvernului ca sã se aloce banii pentru construirea ultimului tronson al ”dru-

mului lui Bãsescu”, drum ce deschide Valea Jiului spre Herculane, cã ar trebui schimbatã porecla drumului promis minerilor de Bãsescu încã de pe vremea când era ministrul Transporturilor, cã PDL a minþit ºi nu a alocat nici un leu în 2012 ºi cã acestã lucrare este o dovadã elocventã cã Traian Bãsescu nu se þine de cuvânt nici dupã vreo 14 ani etc., etc. Mai nou, primarul Uricaniului a hotãrât sã susþinã puternic investitorii dispuºi sã-ºi deschidã afaceri în localitate, investitori care ar crea locuri de muncã ºi ar ºi aduce bani la buget. Astfel, Buhãescu vrea sã creeze la rândul sãu condiþii optime pentru deschiderea unei firme de colectare-prelucrare a fructelor de pãdure, astfel ca localnicii nu doar sã-ºi vândã munca pentru

cules, ci ºi sã lucreze efectiv la respectiva fabricã de conserve. ”Este vorba de un investitor tânãr, Nãdrag, pe care îl vom sprijini în proiectul sãu pe fonduri europene. Este un proiect pe prelucrarea fructelor de pãdure, proiect care ar crea vreo 100 de locuri de muncã. Îl vom susþine pentru implementarea proiectului, i-am dat deja terenul, spaþiu, îl vom ajuta sã treacã mai uºor prin hãþiºul acesta al birocraþiei, iar din drumul naþional, pânã acolo la el, îi vom asfalta calea de acces, îi punem iluminat, ca sã aibã condiþiile pe care i le impune proiectul. Voi susþine fiecare investitor care vrea sã vinã la Uricani, pentru cã este o susþinere reciprocã având în vedere cã ei vor crea locuri de muncã ºi automat se va dezvolta ºi

La Uricani este muncã multã, dar angajaþi puþini eficitul de personal de la primãria Uricani se cunoaºte de mult timp, la fel ca ºi la celelalte primãrii din Valea Jiului, însã aici, dupã cum spune primarul Dãnuþ Buhãescu, situaþia este mai gravã.

La acest moment, din cauza muncitorilor puþini, gospodãrirea oraºului are de suferit. “Noi, în trecut am avut 34 de angajaþi la Serviciul de Gospodãrie, iar dupã marea restructurare din administraþia localã, 14 au rãmas pe liber. Dar, ºi din cei 20 rãmaºi, unii din ei au plecat din cauza salariilor mici. Prima datã au plecat la muncã în strãinãtate câte 6 luni, apoi ºi-au luat concediu fãrã platã ºi-au rãmas plecaþi. La ora la care vorbim mai am la lucru 10 oameni. Eu mai am locuri libere, dar nu am voie sã angajez, pentru cã sunt blocate posturile. Aºa cã acum avem nevoie de oameni ca de aer la coasã, la întreþinerea zonelor verzi sau a strãzilor”, ne-a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Cei câþiva angajaþi pe care i-am gãsit prin oraº acum câteva zile, lucrau la borduri, astfel cã celelalte acþiuni precum curãþenia sau întreþinerea, sunt greu de fãcut cu angajaþi atât de puþini. Dar, primarul Buhãescu

s-a gândit la o soluþie. “M-am gândit cã poate gãsim o formulã care sã ne permitã înfiinþãm un serviciu de gospodãrie cu personalitate juridicã, care sã fie în subordinea primãriei, dar sã nu fie sub incidenþa legilor care se referã la angajaþii primãriei, chiar dacã tot noi vom plãti salariile. În felul acesta, poate am ocazia sã angajez niºte oameni. Mai creez niºte locuri de muncã, pentru cã, vã spun, este din ce în ce mai greu sã întreþin oraºul cu oameni puþini”, a mai spus Buhãescu. În anul 2010, atunci când s-au restructurat posturile din instituþii, tot la primãria Uricani au fost daþi afarã ºi 20 de funcþionari publici. Luiza ANDRONACHE

oraºul” – a declarat primarul Uricaniului, Dãnuþ Buhãescu. Buhãescu nu a renunþat la ideea înfiinþãri celor douã panouri publice – ”panoul ruºinii” ºi ”panoul performerilor” – care, crede primarul, vor mobiliza oamenii. Dacã la ”panoul ruºinii” vor

apãrea cetãþeni cu ”aºa nu”, este ºi pentru a-ºi educa concitadinii care deraiazã de la calea civilizaþiei, la ”panoul performerilor” vor fi promovaþi oameni cu fapte ºi idei care contribuie la dezvoltarea oraºului. Ileana FIRÞULESCU

P r i m ã r i i l e d i n Va l e a J i u l u i pierd proiecte risc mare sã ”Epiardã proiectele. Eu le-am promis cã voi informa premierul în legãturã cu aceastã stare de fapt gravã”Laurenþiu Nistor, deputat ºi preºedinte PSD Hunedoara. La întâlnirea ce a avut loc la Lupeni, dintre primarii/reprezentanþi ai localitãþilor din Valea Jiului cu deputatul ºi liderul PSD, filiala judeþeanã Hunedoara, Laurenþiu Nistor, s-a dezbãtut o situaþie îngrijorãtoare, cu consecinþe dezastruoase. Este vorba de lipsa acutã de bani

din cadrul primãriilor care nu mai au fonduri nici de ajutoare sociale sau plata persoanelor cu handicap. Laturii sociale i se adaugã o alta, cea a riscului major de pierdere proiectelor cu finanþare guvernamentalã sau europenã care necesitã, conform legii, o contribuþie de 10-20% din partea primãriilor. Lipsa banilor cuveniþi de la Guvern pot duce la pierderea acestor proiecte pentru care au fost multe zbateri, zeci de drumuri pentru completãri dosare, avizãri, licitaþii etc. În acest sens s-a cerut sprijin ºi ºefului PSD Hunedoara. ”Majoritatea primãriilor s-au plâns cã nu sunt bani nici pentru ajutoare sociale, cã bugetele sunt secãtuite ºi mi-au cerut sã intervenim pentru deblocarea situaþiei. O problemã sunt fondurile europene, care pot fi pierdute pentru cã nu îºi pot plãti partea de contribuþie. Nici bãncile nu le acordã credite în

asemenea situaþie. Am fost pus chiar eu în asemenea postutrã, când eram primar ºi a durat luni de zile pânã am gãsit o bancã sã dea un credit. Asta ºi datoritã bugetului redus cu 49% pe acest an comparativ cu anul trecut. E risc mare sã piardã proiectele. Eu le-am promis cã voi informa premierul în legãturã cu aceastã stare de fapt gravã” – a declarat, la Petroºani, Laurenþiu Nistor. Nistor a precizat cã situaþia este generalizatã la nivel de þarã, lipsa de bani fiind acutã, dar diminuarea bugetului cu 49% nu poate fi scuzã pentru pierderea finanþãrilor europene pe marginea cãrora s-a fãcut mare tevaturã cã nu sunt absorbite. Când e vorba de absorbþie aprobatã ºi chiar parte consumatã, primãriile sunt lãsate cu ochii în soare pentru cã guvernanþii nu-ºi respectã promisiunile. Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012

6 Actualitate omisia Juridicã a Senatului a respins propunerile USL privind modificarea legii referendumului. Prima cerea ca referendumul sã se defãºoare timp de douã zile,în timp ce a doua dorea eliminarea plagului electoral de jumãtate plus unu.

Modalitatea de desfãºurare a referendumului nu se modificã. Cel puþin Comisia Juridicãa senatului nu a fost de acord cu schimbãrile propuse. Senatorul PNL Ioan Ghiºe a propus în Comisia Juridicã, douã amendamente la OUG privind organizarea referendumului, prin care referendumul sã se desfãºoare pe parcursul a douã zile, în weekend, ºi eliminarea pragului de prezenþã, ambele propuneri fiind respinse. Ioan Ghiºe a propus, la art. 5, alin 2 din OUG, introducerea textului: “Guvernul va lua mãsuri pentru a crea condiþiile necesare exercitãrii dreptului de participare la referendum

Refendumul – o zi, nu douã!

Amendamentele respinse pot fi, totuºi, supuse dezbaterii ºi votului, în plenul Senatului de miercuri.

Actualitate 7

Braconierii îºi fac de cap

În Petroºani vor fi deschise 26 de centre de votare

a tuturor cetãþenilor români cu drept de vot din þarã ºi strãinãtate, eliminând obligativitatea prezentãrii a 50% plus unu din persoanele prezente pe listele electorale, pentru validarea referendumului”. Al doilea amendament propus la articolul 23, alin 2, care vorbeºte despre desfãºurarea referendumului, are urmãtorul text: “Guvernul va emite

Hotãrâre de guvern pentru organizarea referendumului, în douã zile, la sfârºitul sãptãmânii”. Potrivit lui Ioan Ghiºe, Comisia de la Veneþia, în articolul 7 al Codului de bune practici în materie de referendum, nu recomandã un cvorum de participare la referendum, întrucât îi asimileazã pe cei care se abþin cu cei care nu sunt de acord. În plus, pragul de

prezenþã poate crea o situaþie politicã dificilã, în cazul în care referendumul este adoptat cu o majoritate simplã, dar care este inferioarã cvorumului pragului existent. Ambele amendamente ale liberalului Ioan Ghiºe au fost respinse de Comisia juridicã din Senat, care a pãstrat textul Ordonanþei de Urgenþã în varianta iniþialã a Guvernului.

BC News publicã luni o analizã amplã – preluatã de Econtext despre „cum sã câºtigi un referendum”, ce conþine mai multe recomandãri de la participanþi în diferite referendumuri din Marea Britanie.

Iar jurnaliºtii britanici sunt de pãrere cã multe din aceste recomandãri ar putea fi aplicate în orice campanie popularã de acest gen. Chiar dacã referendumurile sunt deosebite, ele au multe lucruri în comun, scrie reporterul politic Brian Wheeler.

bsolvenþii A claselor a VIII-a au fost repartizaþi în licee. În Valea Jiului, cea mai solicitatã unitate ºcolarã a rãmas Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” din Petroºani unde au fost ocupate toate cele 140 de locuri. Cea mai micã notã de “intrare” aici

Acestea vor fi deservite de câte 7 componenþi ai comisiilor de vot, respectiv un preºedinte ºi 6 membri. Cei 6 vor fi propuºi, pânã în data de 26 iulie, de cãtre formaþiunile politice iar preºedinþii vor fi desemnaþi, prin tragere la sorþi, de cãtre preºedintele Tribunalului Hunedoara. „Condiþia pentru preºedinþii de comisii este sã nu facã parte din nicio formaþiune politicã. Ei pot fi profesori sau funcþionari publici care, însã, nu sunt înregimentaþi din punct de vedere politic”, a precizat Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. În timp ce preºedinþii comisiilor de votare vor fi remuneraþi cu câte 255 de lei, cei 6 membri vor primi câte 170 de lei. Banii acordaþi membrilor comisiilor de votare vor veni de la bugetul de stat. Mircea NISTOR

Au venit permisele pescarilor sociaþiile de pescari din Valea Jiului au primit a III-a tranºã a permiselor de pescuit de tip card plastificat.

Acestea sunt de 3 tipuri ºi anume: gratuite (pentru pensionari), de 10 lei (pentru elevi ºi studenþi) ºi de 30 de lei (pentru persoanele active). Membrii asociaþiilor pot, însã, pescui ºi fãrã acestea dar numai pe baza permiselor eliberate anul trecut de cãtre ANPA. „Permisele vin în tranºe pentru cã membrii asociaþiei nu vin

escarii „legali” se lovesc de nenumãrate ori de problemele create de cãtre cei „ilegali”. Din acest motiv, reprezentanþii asociaþiilor de pescari sportivi din Valea Jiului efectueazã, sãptãmânal, acþiuni de control, împreunã cu jandarmii, pe râurile ºi bãlþile din judeþul Hunedoara.

Ce-i drept, pânã în prezent, numãrul braconierilor surprinºi asupra faptului este apropiat de zero. „Pânã acum, deºi am efec-

toþi o datã ci, în funcþie de concedii sau de perioada în care au timp sã meargã la pescuit”, a precizat Ioan Carvaþchi, preºedinte Asociaþia Pescarilor Sportivi „Pro Pescar” Petroºani. Asociaþia Pescarilor Sportivi „Pro Pescar” are, în prezent, peste 700 de membri fiind, din acest punct de vedere, cea mai mare din Valea Jiului. Dintre cei 718 membri, cei mai mulþi, 453 provin din rândul persoanelor active. Ceilalþi (71) sunt elevi ºi studenþi, respectiv pensionari (194). Mircea NISTOR

tuat peste 20 de acþiuni de control, nu am prins niciun braconier. În schimb, am capturat unelte interzise la pescuit cum ar fi plase monofilament, triunghiuri, profitoroale sau paraºute. În plus, unii folosesc la pescuit chiar ºi curentul electric. Sunt sigur, însã, cã nu vom putea eradica, niciodatã, în totalitate braconajul”, a declarat Ioan Carvaþchi, preºedintele Asociaþiei Pescarilor Sportivi „Pro Pescar” Petroºani. Ustensilele de pescuit abandonate de cãtre braconieri sunt luate de cãtre reprezentanþii asociaþiilor de pescari ºi sunt distruse, pe bazã de proces verbal, de cãtre inspectorii piscicoli. Mircea NISTOR

Cum sã câºtigi un referendum. OPT ponturi pentru a atrage electoratul de partea ta

actori

1. O modalitate ar fi sã-þi ataci duºmanul exact în punctele lor puternice. Aceastã opinie a fost extrasã din campania din Marea Britanie din 2004 în care s-a încercat blocarea politicianului John Prescott de a înfiinþa o adunare regionalã în zona de NorthEast. Ideea principalã a fost cã nu este suficient doar sã îþi aperi teritoriul, ci trebuie sã mergi mai departe ºi sã îþi destabilizezi inamicul. Nimic nu este suficient pentru a exploata

slãbiciunea celeilalte pãrþi. „Adevãratul truc este sã ataci punctele lor puternice ºi sã câºtigi, pentru cã atunci oponentul nu va mai avea cu ce sã riposteze, pânã în punctul în care poþi sã îl faci tãvãlug”, scrie fostul strateg al campaniei de respingere a referendumului din North East, William Norton, în cartea sa “White Elephant: How the North-East Said No”. 2. Un alt factor important este sã îþi cunoºti adversarul. „Trebuie sã fii foarte realist în privinþa celor cu care te con-

Un liceu ocupat din “prima” a fost un 8,76. “Nu mai avem niciun loc liber, toate cele 140, respectiv 5 clase, au fost ocupate. Sper ca noua generaþie sã obþinã aceleaºi rezultate bune la fel cu generaþiile anterioare care ne-au situat pe primul loc între liceele din judeþul Hunedoara”, a spus Gilbert Danciu, director Colegiul Naþional “Mihai Eminescu” Petroºani. La “Mihai Eminescu” s-au

frunþi”, afirma Katie Ghose, director de campanie în cadrul referendumului provind votul alternativ (AV) din Marea Britanie. 3. Tot campania pentru votul alternativ oferã un nou pont: nu le vorbi doar propriilor susþinãtori. “Un avans timpuriu poate fi fatal”, avertizeazã Wheeler, explicând cã partea care are un avans în sondaje la început este adeseori mai vulnerabilã la autoliniºtire ºi are doar de pierdut, subestimând adeseori scala provocãrii cu care se confruntã.

care aveau nota 10. Mircea NISTOR

ale populaþiei. Sau, altfel spus, trebuie gãsitã o modalitate pentru a arãta cã problemele referendumului sunt relevante pentru viaþa zilnicã a populaþiei. 7. Un alt sfat este sã nu se apeleze la celebritãþi, deoarece aestea pot divide opinia publice, deoarece populaþia are o pãrere împãrþitã despre acestea. Sunt preferabili oameni de afaceri sau oameni de ºtiinþã, mai ales dacã referendumul este pe teme economice. 8. Este nevoie de structurã partidelor ºi de voluntari. www.econtext.ro

Pensiile hunedorenilor au „explodat” în plinã crizã ensionarii hunedoreni au încasat pensii mult mai mari în 2011, comparativ cu anul 2008, când despre criza financiarã abia se vorbea.

înscris ºi cei doar doi elevi din Valea Jiului

4. “Nu ai nevoie întotdeauna de un mesaj pozitiv”, vine urmãtorul sfat, dar acesta te poate ajuta sã ai un rãspuns pregãtit atunci când jurnaliºtii te acuzã cã nu ai nimic pozitiv de spus. 5. În plus, un alt truc este sã controlezi campania, sã forþezi adversarul sã joace dupã regulile tale. În opinia britanicilor, aceasta este cea mai importantã parte a oricãrei campanii. 6. O altã modalitate este de a plia discursul politic, deseori abstract, pe problemele zilnice

Poate pãrea surprinzãtor, dar hunedorenii încaseazã pensii mai mari pe perioada de crizã decât înainte de debutul recesiunii financiare. Datele oficiale ale

Institutului Naþional de Statisticã aratã cã în trimestrul patru al anului 2008, când abia izbucnise criza, valoarea medie a pensiei era de 823 de lei. Dupã 3 ani, la finele lui 2011, pensia medie în judeþul Hunedoara crescuse la 956 de lei, ceea ce înseamnã o creºtere de 133 de lei. De fapt, raportat la sporul primit, hunedorenii se situeazã pe primul loc la nivel naþional în ceea ce

priveºte creºterea pensiilor. Totuºi, trebuie menþionat cã aceastã perioadã de crizã a adus o creºtere generalã a pensiilor la nivel naþional. În general, în România pensiile au crescut pe fondul majorãrii pensiei minime, dar ºi prin creºterile

de care au beneficiat pensionarii agricultori. Iar în judeþul Hunedoara vorbim despre oameni care ºi-au desfãºurat activitatea în condiþii speciale de muncã, respectiv minerit ºi siderurgie. Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012

Refendumul – o zi, nu douã!

Amendamentele respinse pot fi, totuºi, supuse dezbaterii ºi votului, în plenul Senatului de miercuri.

Actualitate 7

Braconierii îºi fac de cap

În Petroºani vor fi deschise 26 de centre de votare

Au venit permisele pescarilor sociaþiile de pescari din Valea Jiului au primit a III-a tranºã a permiselor de pescuit de tip card plastificat.

Ce-i drept, pânã în prezent, numãrul braconierilor surprinºi asupra faptului este apropiat de zero. „Pânã acum, deºi am efec-

Cum sã câºtigi un referendum. OPT ponturi pentru a atrage electoratul de partea ta

actori

care aveau nota 10. Mircea NISTOR

Pensiile hunedorenilor au „explodat” în plinã crizã ensionarii hunedoreni au încasat pensii mult mai mari în 2011, comparativ cu anul 2008, când despre criza financiarã abia se vorbea.

înscris ºi cei doar doi elevi din Valea Jiului

Poate pãrea surprinzãtor, dar hunedorenii încaseazã pensii mai mari pe perioada de crizã decât înainte de debutul recesiunii financiare. Datele oficiale ale

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012

8 Actualitate

E u r o p a c o m u n i t ã þ i l o r, E u r o p a Pensionarii, plimbaþi din parc în parc unde puteau sta în voie fãrã Schreter”. Chiar dacã s-a mai schimbat r e g i u n i l o r - b i l a n þ u l a c t i v i t ã þ i i S -ao datã sã-i deranjeze nimeni, a gãsit loc doar pe alee, mãcar locaþia intrat în reabilitare. De acolo de aceastã datã nu mai stau pensionarilor din în sesiunea parlamentarã au fost mutaþi în parcul de în soare ºi nu mai încurcã Petroºani care, în lângã poºtã, unde au stat traficul pietonal. s e p t e m b r i e 2 0 1 1 - i u l i e 2 0 1 2 fiecare dimineaþã, au câteva zile. Luni, însã, s-au niciProiectul pentru reamenaajuns sã-ºi caute bãncile ºi mesele.

eputatul european Iuliu Winkler, liderul Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR, a realizat o radiografie a activitãþii sale aferentã sesiunii parlamentare septembrie 2011 iulie 2012.

În bilanþul activitãþii sale apar cele mai semnificative proiecte ºi acþiuni în care deputatul european a fost implicat pe parcursul acestei sesiuni parlamentare. “În acest ultim an atât în activitatea mea din Parlamentul European (PE), cât ºi în cea de acasã am cãutat sã folosesc cele mai eficiente mijloace ºi instrumente pentru a obþine rezultate concrete în munca pe care o depun în beneficiul comunitãþii ºi þãrii mele, dar ºi în vederea reclãdirii încrederii în Uniunea Europeanã ºi, implicit, în instituþiile sale (…) Încrezãtor în viabilitatea construcþiei europene ºi convins de faptul cã doar într-o

Europã a comunitãþilor, o Europã a regiunilor, comunitatea mea – comunitatea maghiarã din România - precum ºi întreaga noastrã societate se pot desãvârºi, am urmãrit, ºi în aceastã legislaturã, prin toatã activitatea mea sã mã apropii de atingerea acestor þeluri”, afirmã Iuliu Winkler în introducerea la raportul sãu de activitate. Referindu-se la evenimentele tumultoase care se succed atât la nivel european, cât ºi în România, deputatul european mai spune cã se va strãdui ºi pe mai departe deosebeascã “zgomotul de fondul problemelor”, pentru a-ºi continua munca în vederea atingerii obiectivelor mandatului primit. În bilanþul sãu, Iuliu Winkler vorbeºte despre munca sa în PE ºi în cadrul Partidului Popular European (PPE) prin care militeazã pentru adâncirea UE, acþionând pentru consolidarea Uniunii Politice Europene, fiind un adversar declarat al conceptului de „Europã cu douã viteze”, care

divizeazã vechile de noile state membre. El se mai referã la contribuþiile pe care le-a avut în realizarea mai multor rapoarte în Comisia pentru Comerþ Internaþional (INTA) a PE, precum ºi în cea de Dezvoltare Regionalã. Deputatul european al UDMR mai vorbeºte despre proiectul “Transilvania 2020”, despre activitatea pe care a avut-o în implementarea noii Strategii Szórvány, precum ºi despre acþiunile ºi rezultatele obþinute în urma colaborãrii cu Uniunea Federalã a Naþionalitãþilor Europene în vederea realizãrii unui cadru european de reglementare pentru protecþia minoritãþilor naþionale ºi lingvistice. Iuliu Winkler a realizat bilanþuri ale activitãþii sale la fiecare final de sesiune parlamentarã, cele trei documente pot fi consultate pe site-ul www.iuliuwinkler.ro sau www.iuliuwinkler.eu la secþiunea “Sinteza activitãþii”. Raportul de la finalul sesiunii septembrie 2011-iulie 2012 poate fi accesat la link-ul: http://iuliuwinkler.ro/e rdeerdek.php

Nicio zi fãrã o surprizã. Aºa se desfãºoarã, mai nou, viaþa pensionarilor din Petroºani, care azi – mâine ajung la Vulcan dacã li se mai schimbã de multe ori locaþia unde pot sã joace un ºah, o tablã sau pur ºi simplu sã se întâlneascã la... un pahar de vorbã. Parcul lor,

trezit de-a dreptul în stradã. Muncitorii le-au luat bãncile pe care stãteau ºi le-au direct pe trotuar. Oamenii s-au aºezat pe bãnci, au privit cu jind spre stufoºii castani care au rãmas dincolo de gardul care împrejmuieºte lucrarea, ºi în cele din urmã s-au resemnat. Marþi dimineaþa, însã, suprizã. Mobilierul a fost mutat încã o datã, de data aceasta în Parcul „Carol

jarea centrului civic este finanþat din fonduri europene ºi costã 19,5 milioane de lei. Suma a fost alocatã pentru refacerea în totalitate a zonei pietonale cuprinsã între Teatrul “I.D. Sîrbu” ºi Piaþa Victoriei, reamenajarea a cinci parcuri, dar ºi a zonei de agrement Brãdet, lãsatã în ultimii ani în paraginã. Carmen COSMAN

delegaþie a Consiliul Judeþean (CJ) Hunedoara sa discutat deja cu reprezentanþi ai ministerelor Culturii ºi Mediului, despre preluarea în administrare a cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei.

Autoritãþile judeþene au propus preluarea unei suprafeþe de aproximativ 400 de hectare, ocupatã în prezent de cetãþile monument UNESCO, iar restul, de circa 30.000 de hectare, va rãmâne sub tutela Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului-Cioclovina (PNGMC). Iar pânã la jumãtatea lunii august,

Trei oraºe din Valea Jiului sunt incluse într-un program pilot derulat de ONU ºi MDRT rei oraºe din Valea Jiului din totalul de 6 localitãþi din þarã, sunt incluse într-un program derulat de Organizaþia Naþiunilor Unite împreunã cu Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Proiectul, unul pilot, prevede reabilitarea unor construcþii, blocuri, case sau instituþii, cu materiale noi, inedite. Cele trei oraºe din Valea Jiului sunt Vulcan, Petroºani ºi Petrila.

La Vulcan, angajaþii primãriei au transmis cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, care gestioneazã fondul de finanþare, ideile lor de proiecte privind clãdirile care sã fie reabilitate termic ºi nu numai. “Acesta este un

program de îmbunãtãþire a eficienþei energetice, iar noi facem parte din proiectul pilot. Am transmis ideii de reabilitare privind atât locuinþele private cum sunt casele de colonie din Cocoºvar, cât ºi de blocuri, respectiv cele 3 de la Dincã, alte câteva din zona ªcolii generale nr. 6 , plus grãdiniþele”, a afirmat Alin Fara, director tehnic la primãria Vulcan. Rãspunsul privind aprobarea mãcar a unuia dintre aceste proiecte ar urma sã fie transmis în scurt timp, dupã finalizarea analizei

efectuatã de specialiºtii de la centru. În privinþa reabilitãrii blocurilor de la Dincã despre care se vorbeºte de câþiva ani, aceasta ar fi o ºansã bunã de creare a unor locuinþe sociale cu bani puþini. Aici,ar trebui sã fie reconstruite ºi modernizate cel puþin 60 de apartamente ºi garsoniere în 3 blocuri de nefamiliºti din cele 5 câte sunt acolo în total. Celelalte douã au aparþinut fostei unitãþi militare ºi nu se iau în calcul deocamdatã. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 9

Cetãþile dacice se întorc acasã

Guvernul va întocmi un proiect de lege, ce va fi promovat în septembrie în Parlament . „CJ Hunedoara doreºte de foarte multã vreme sã preia în administrare cetãþile dacice, însã terenul pe care se aflã acestea se suprapunea cu

Parcul Natural GrãdiºteCioclovina. Noi dorim sã administrãm siturile istorice. Astfel, am putea sã le punem mai bine în valoare ºi sã le protejãm”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJ Hunedoara. Prin aceastã preluare, Consiliul Judeeþan Hunedoara vrea sã punã în valoare potenþialul turistic al cetãþilor dacice, insuficient exploatat în acest moment. Iar pentru realizarea acestui lucru sunt pregãtite mai multe proiecte,a precizat Balint. Printre acestea se aflã ºi înfiinþarea unui muzeu în care vor fi expuse toate piesele scoase la ivealã în urma descoperirilor arheologice efectuate în zona cetãþilor. „Vrem ca piese-

le descoperite sã nu mai fie transferate la muzeele din Deva, Alba-Iulia sau Cluj-Napoca. Ne-am gândit ºi avem planuri ºi pentru paza ºi conservarea siturilor istorice, iar dacã vom prelua în administrare cetãþile, vom putea sã le punem în practicã, chiar ºi prin accesarea unor fonduri nerambursabile”, a mai spus vicepreºedintele CJ Hunedoara. Astfel, în administrareav consiliului judeþean ar urma sã intre cetãþile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costeºti-Cetãþuia, Blidaru, Luncani-Piatra Roºie, Bãniþa ºi Cãpâlna (Alba), acestea fiind incluse pe lista UNESCO în anul 1999. Carmen COSMAN

Petroºaniul se „despãdureºte” unicipalitatea din Petroºani a decis sã mai punã la pãmânt încã doi brazi falnici, din centrul civic al localitãþii, pe motiv cã încurcau proiectul de reabilitare a zonei pietonale.

În zona celor doi brazi puºi la pãmânt se amenajeazã o rampã pentru persoanele cu handicap, deºi la nici 50 de metri distanþã existã deja o zonã de acces. Lucrãrile de modernizare a centrului civic din Petroºani fac „victime” colaterale. Mai mulþi copaci au dispãrut deja din peisaj, iar marþi încã doi brazi falnici, de circa 30 de ani, au fost puºi la pãmânt ºi vor ajunge, probabil, lemn de foc. Mai mulþi localnici ºi-au exprimat nemulþumirea ºi au vrut sã salveze brazii din zona Hotelului Onix, însã muncitorii au explicat cã

aºa este proiectul ºi cã trebuia amenajatã o rampã pentru persoanele cu dizabilitãþi. De precizat, însã, cã întreaga zonã este strict pietonalã, aºa cã persoanele care se deplaseazã cu ajutorul cãruciorului cu rotile nu pot fi deranjaþi de maºini. În plus, în cazul în care ar fi vorba despre accesul spre cele douã magazine situate în locul în care

duce rampa, la nici 50 de metri depãrtare existã încã o zonã de acces, exact în locul unde trotuarul din partea de sus se uneºte cu cel de jos. Reprezentanþii Primãriei Municipiului Petroºani au precizat cã tãierea brazilor este cuprinsã în proiect. „Proiectul de reabilitare a centrului civic prevede ºi tãierea câtorva copaci din zonã. Tãierea celor doi brazi a fost avizatã de cei

îndrituiþi ºi a avut ca scop realizarea proiectului de modernizare a centrului civic”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al municipalitãþii. Complet reabilitatã, zona pietonalã din centrul civic nu este pe placul multor localnici, care sunt nemulþumiþi de faptul cã s-a renunþat la verdeaþã în favoarea betoanelor. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012

8 Actualitate

eputatul european Iuliu Winkler, liderul Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR, a realizat o radiografie a activitãþii sale aferentã sesiunii parlamentare septembrie 2011 iulie 2012.

Actualitate 9

Cetãþile dacice se întorc acasã

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

18 iulie 2012

Vei avea parte de o zi bunã în ceea ce priveºte relaþia cu partenerul de viaþã. Este posibil ca acesta sã aibã unele realizãri de care vã veþi bucura împreunã. Proiectele pe care þi le-ai fãcut împreunã de mai mult timp ar putea fi puse în practicã. N-ar fi exclus sã fie nevoie sã pleci într-o delegaþie, ceea ce nu îþi va conveni.

Capacitatea ta de concentrare nu este dintre cele mai bune, aºa cã fii cât se poate de atent la tot ce faci, la orice decizie pe care eºti pe punctul de a o lua. De asemenea, sistemul nervos nu va fi punctul tãu forte. Aºa deci, evitã sã te implici în activitãþi care sã te suprasolicite. O cunoºtinþã de pe alte meleaguri va avea nevoie de un sfat.

Se pare cã vei demara o activitate nouã care va necesita un efort mai mare decât era de aºteptat. Vei primi propuneri de colaborare deosebit de interesante, dar, cel puþin deocamdatã nu vei avea timp ºi pentru ele. Este posibil sã aparã discuþii aprinse cu cei din anturajul apropiat pe probleme de interes comun.

Este posibil sã faci unele cheltuieli pentru divertisment, ceea ce ar putea avea repercusiuni fericite asupra stãrii tale de spirit. Ai putea lua decizii sau te-ai putea implica într-o activitate intelectualã, cãci energia ta mentalã este la limita superioarã. De energie nu vei duce lipsã, dar ai tendinþa de a þi-o consuma mai ales pentru activitãþi de divertisment.

Traversezi o perioadã tensionatã mai ales în ceea ce priveºte relaþia de cuplu sau colaborãrile. Pe cât posibil nu te implica în discuþii în contradictoriu mai ales cu superiorii ierarhici. Din punct de vedere sentimental lucrurile evolueazã bine; popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus este la limita superioarã.

Eºti cam nemulþumit de situaþia financiarã dar situaþia se va rezolva mai repede decât crezi, aºa cã nu este cazul sã intri în panicã. Ai rãbdare ºi lucrurile se vor rezolva cel puþin mulþumitor, nu peste mult timp. Totuºi, în tot ce doreºti sã întreprinzi va trebui sã dai dovadã de conºtiinciozitate, altfel nu vei reuºi.

Acum este momentul sã îþi susþii punctele de vedere în faþa partenerului, mai ales în ceea ce priveºte proiectele pentru timpul liber. În ceea ce priveºte sãnãtatea, pot sã aparã probleme pe fond nervos. O activitate recreativã te-ar putea ajuta sã îþi refaci echilibrul interior. O autoritate din familie þi-ar putea face unele reproºuri.

Este foarte posibil sã ai o perioadã ceva mai agitatã. Oricum, interesul pentru chestiunile sentimentale va fi peste nivelul obiºnuit. Unele nemulþumiri mai vechi ar putea fi discutate ºi rezolvate. Pe cât posibil, dã dovadã de tact ºi de foarte multã rãbdare. Unele din proiectele pe care le ai în plan vor trebui amânate.

Vei avea unele controverse, dar ele se vor dovedi constructive. Suspiciunile tale sunt neîntemeiate. Popularitatea ta în rândul persoanelor de sex opus este la limita superioarã, aºa cã nu vor lipsi ocaziile de a face o cucerire. Totuºi, nu este cazul sã te încrezi în orice zâmbet amabil.

Doreºti sã-þi petreci cât mai mult din timpul tãu liber în compania persoanei iubite. Farmecul personal îþi va da ocazia sã te faci remarcat oriunde te vei duce. Dacã eºti implicat într-o relaþie stabilã þi-ai putea dori o schimbare de mai mare anvergurã, dar nu este cazul sã te pripeºti. Relaþia cu copiii va fi în atenþia dvs.

Relaþia cu partenerul de viaþã va fi cam tensionatã în aceastã perioadã, aºa cã ar fi de dorit sã nu te implici în discuþii în contradictoriu. Starea ta generalã nu este nemaipomenitã, aºa cã sunt posibile probleme de sãnãtate pe fond nervos. N-ar strica sã îþi pãstrezi ceva mai mult timp pentru activitãþi recreative.

Vei avea parte de multã alergãturã pentru a rezolva chestiuni gospodãreºti. Nu este exclus sã se strice ceva în apartament ceea ce va întreþine o stare de tensiune pe parcursul zilei. Traversezi o perioadã în care prudenþa în manifestãri þi-ar putea fi de un real folos. Energia ta mentalã este la limita superioarã.

Politic 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012

Dupã Timiºoara, ºi la Petroºani - miting USL punând ºtampila ca rãspuns la întrebarea: sunteþi de acord cu demiterea preºedintelui României, domnul Traian Bãsescu? Da sau nu. Dacã oamenii aleg sã mergem mai departe aºa, vom merge, dacã nu, lucrurile se vor schimba. Acum, în asemenea situaþii, rolul cetãþenilor este cel mai important pentru cã ei hotãrãsc soarta României ºi a tuturor românilor” – a declarat deputatul Cristian Resmeriþã.

acã oamenii aleg sã mergem mai departe aºa - vom merge, dacã nu lucrurile se vor schimba. Acum, în asemenea situaþii rolul cetãþenilor este cel mai important pentru cã ei hotãrãsc soarta României ºi a tuturor românilor” - a declarat deputatul Cristian Resmeriþã.

”D

Mitingurile organizate de USL - ca o contabalansare a campaniei electorale a preºedintelui României, Traian Bãsescu, pentru referendumul din 29 iulie 2012 de demitere sau nu a acestuia – au în general un scop, declarat de liderii uniunii, de informare ºi mobilizare a populaþiei. Recentul miting al USL de la Timiºoara, unde au participat ºi cei din judeþul Hunedoara, deci ºi din Valea Jiului, a adunat

circa 15.000 de oameni, dupã spusele participanþilor, ºi a fost unul îndelung comentat datoritã participãrii preºedintelui interimar al þãrii, Crin Antonescu. Deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, prezent la Timiºoara, a declarat cã scopul acestor mitinguri nu este lupta împotriva unui om, repectiv împotriva lui Traian Bãsescu, ci împotriva degradãrii vieþii majoritãþii po-

pulaþiei, a degradãrii palierului economico-social ºi ca urmare a adâncirii sãrãciei dublatã de umilinþã. ”Pãrerea mea este cã acest referendum nu este o acþiune de luptã împotriva unui om, ci este dorinþa majoritãþii poporului român de a schimba ceva nemaifiind de acord cu politicile ºi mãsurile care l-au fãcut, în aceºti ultimi ºapte ani ºi mai bine, de a suporta greu, foarte greu, tãieri de salarii, tãierea pensiilor prin aplicarea acelui CAS, cei care au fost daþi afarã din servicii – astãzi au venit la serviciu, iar a doua zi nu-l mai aveau -, apoi exploatãrile miniere din Valea Jiului care nu au fost ajutate deloc în aceastã perioadã de când sunt deputat, deºi s-au fãcut demersuri peste demersuri, nu s-a fãcut nimic de parcã s-a vrut moartea mineritului… Acþiunea este clar a poporului român ca o consecinþã a ultimilor ºapte ani. Cred cã aceste mitinguri îºi ating scopul în sensul cã popu-

laþia va înþelege cã este un moment foarte important acesta, în care sã-ºi spunã cuvântul, sã spunã ce doreºte ºi pentru asta trebuie sã meargã la vot. Noi asta am dorit sã transmitem, cã indiferent care este opþiunea lor, sã o spunã

Dupã Timiºoara, ºi la Petroºani va avea loc un asemenea miting de mobilizare, duminicã începând de la ora 17,00, în organizarea USL. Ileana FIRÞULESCU

12 Turism

roprietarii de cabane de la poarta de intrare în Parcul Naþional Retezat, respectiv Câmpu lui Neag, n-au renunþat la intenþia lor de a obþine certificarea Pan Parks.

Reþeaua exclusivistã care promoveazã turistic zonele sãlbatice de pe mapamond ºi care a certificat deja câteva cabane din zona Retezatului, a inclus în descrierile sale ºi Valea Jiului ca una din porþile principale de acces. Pe saitul Pan Parks turiºtii strãini sunt îndemnaþi sã viziteze Retezatul ºi au la dispoziþie descrierea completã a traseului pe care trebuie sã-l urmeze prin Petroºani-Lupeni-UricaniCâmpu lui Neag-Cheile Butii (40km) sau cu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012

Turism eco la Câmpu lui Neag? „staþie” finalã Câmpusel (60km). Totodatã, turiºtilor strãini le este explicat ºi cã „pânã la aceastã poartã de intrare în masiv pot ajunge foarte comod cu autoturismul”, ceea ce din zona Cârnic nu se mai poate. Cum strãinii sunt îndrumaþi sã viziteze aria naturalã prin Valea Jiului, nu mai rãmâne decât ca ºi cabanierii din zona Câmpu lui Neag sã aparã pe lista exclusivistã de pensiuni recomandate de for. Iniþiative ale proprietarilor de pensiuni din zona Uricani-Cãmpu lui Neag au fost imediat dupã acreditarea celor din zona Þãrii Haþegului, însã ele s-au stins din cauza situaþiei incerte a DN 66 A. Totuºi, proprietarii de pensiuni n-au renunþat la ideea de a-ºi

transforma cabanele dupã cerinþele fundaþiei europene.

pt pensiuni certificate

Cele opt pensiuni ºi cabane româneºti care fac parte din Pan Parks sunt situate în comunele Sãlaºu de Sus, Râu de Mori, pe Valea Râului Mare, în zona Cârnic (la una din porþile Parcului Naþional Retezat) ºi la cabana Rotunda, la o altitudine cuprinsã între 600 ºi 1.000 de metri. Toate sunt în vecinãtatea sau chiar în Parcul Naþional Retezat (PNR) zonã care, de asemenea, este integratã alãturi de alte zece rezervaþii din zece state europene în reþeaua exclusivistã. Pentru acreditare,

pensiunile din Retezat au fost supuse unui proces de evaluare de lungã duratã ºi foarte bine pus la punct. Printre criteriile

tour-operatori foarte puternici din Danemarca, Norvegia, Olanda, dar ºi alte state din afara continentului, ceea ce înseam-

care au trebuit îndeplinite de pensiuni se numãrã cele referitoare la oferirea de bucate tradiþionale, angajarea ºi calificarea personalului, existenþa utilitãþilor ºi, cel mai important, protejarea mediului.

nã un mare pas pentru dezvoltarea tuturor comunitãþilor locale de la poalele Retezatului, nu numai pentru cei care deþin pensiuni ºi cabane turistice. Anual circa 10 mii de turiºti strãini din þãri ca Germania, Ungaria, Cehia, Franþa, Finlanda, Olanda sau Austria, viziteazã Retezatul.

vantaje

Un certificat Pan Parks aduce o serie de avantaje, dar nu imediat. Cel mai mare atu îl constituie promovarea pe care o face Pan Parks la nivel internaþional. Fundaþia are contracte cu

e este „PAN Parks”?

PAN Parks este un concept unic care uneºte natura, conservarea naturii ºi turismul, dupã

cum reiese ºi din sloganul fundaþiei: „People respect nature!”. Proiectul Pan Parks a fost iniþiat în 1990 de World Wide Fund for Nature ºi un operator de turism din Olanda. Fundaþia a fost creatã cu scopul de a promova ºi proteja peisajele virgine din întreaga Europã. „Cei mai mulþi dintre europeni nici mãcar nu-ºi pot imagina de numãrul foarte mare de zone sãlbatice de lângã uºa lor. Pentru mulþi europeni „sãlbãticia” înseamnã America or Africa”, se aratã în descrierea fundaþiei. Din aceastã viziune s-a nãscut PAN Parks. Fundaþia garanteazã vizitatorilor o Europã cu arii „sãlbatice”. Din 1990 ºi pânã în prezent zece parcuri naþionale au fost acceptate în reþea abia dupã ce s-au aliniat la cerinþele privind protejarea ecosistemului. Pentru a putea fi admisã în reþea, fiecare arie protejatã trebuie sã aibã cel puþin 20.000 de hectare din care cel puþin 10.000 de hectare sã fie strict pentru naturã ºi pe care sã nu se desfãºoare nici o altã activitate. Administrarea atât a ariei naturale cât ºi a turiºtilor vizitatori trebuie sã se realizeze dupã standarde înalte. Odatã ce un parc a atins aceste standarde , se va face o inspectare ºi este certificat ca parc. Dupã certificare, managerul parcului ºi operatorii locali din turism care primesc recunoaºterea Pan Parks trebuie cã conlucreze pentru a dezvolta o strategie de dezvoltare pentru întreaga zonã în care se aflã parcul, dar mai ales sã nu aducã prejudicii ariei protejate ºi mediului înconjurãtor. Maximilian GÂNJU